Jules Verne Hector Servadac Călătorii şi aventuri în lumea solară TRADUCERE: TEODORA CR STEA ED TURA O! CREA!

"#$ %UCURE&T $ '()*

+re,entarea -ra.ică: VA/ 0U!TEA!U Jules Verne Hector Servadac Vo1a-es et aventures 2 travers le monde solaire Editions Het,el Dessins de +3 +4ili55oteau6$ -rav7s 5ar /a5lante

+artea întîi Ca5itolul CO!TE/E: 8+O9T 0 CARTEA 0EA DE V : T#;< C#+ TA!U/: 8 AT=O +E=A 0EA;< > !u$ domnule că5itan$ nu=mi convine să vă cede, locul3 > Re-ret$ domnule conte$ dar 5reten?iile dumneavoastră nu le vor sc4im@a 5e ale mele3 > Si-urA > Cît se 5oate de si-ur3 > Vă atra- totuşi aten?ia că tre@uie să ave?i în vedere că am .ost înaintea dumneavoastră$ deci 5rimul3 > ar eu$ vă răs5und că$ în 5rivin?a asta$ vec4imea nu 5oate crea nici un dre5t3 > Voi şti să vă silesc să=mi ceda?i locul$ domnule că5itan3 > !u cred$ domnule conte3 > îmi înc4i5ui că o lovitură de sa@ie333 > !u mai mult decît un .oc de 5istol3 > +o.tim cartea mea de vi,ită; > at=o 5e a mea; Du5ă aceste cuvinte$ care răsunară ca nişte încrucişări de sa@ie$ adversarii îşi sc4im@ară căr?ile de vi,ită între ei3 +e una scria: HECTOR SERVADAC Că5itan la statul maBor 0osta-anem +e cealaltă: conte<vasili timaşev /a @ordul -oeletei Do@rîna Cînd să se des5artă$ contele Timaşev între@ă: > Unde=i vor întîlni martorii mei 5e ai dumneavoastrăA > /a statul maBor$ a,i$ la două$ dacă vă convine$ răs5unse Hec= tor Servadac3 > /a 0osta-anemA > /a 0osta-anem3 Acestea .iind ,ise$ că5itanul Servadac şi contele Timaşev se salu= tară 5lini de curtoa,ie3 Dar$ în cli5a cînd erau -ata să se des5artă$ contele Timaşev .ăcu o ultimă remarcă: C

> Socot$ domnule că5itan$ că=i mai @ine să 5ăstrăm secretul asu5ra adevăratei cau,e a întîlnirii noastre3 > Aşa socot şi eu$ s5use Servadac3 > !u va .i rostit nici un nume; > !ici unul3 > &i 5rete6tulA > +rete6tulA O discu?ie mu,icală$ domnule conte$ dacă sînte?i de acord3 > +er.ect$ răs5unse contele Timaşev3 Eu am .ost de 5artea lui Da-ner > ceea ce cores5unde cu ideile mele3 > &i eu 5entru Rossini > ceea ce cores5unde cu ale mele$ ri= 5ostă ,îm@ind că5itanul Servadac3 A5oi$ contele Timaşev şi o.i?erul de stat maBor$ du5ă ce se salu= tară 5entru ultima oară$ se des5ăr?iră de.initiv3 Această scenă de 5rovocare la duel se 5etrecuse către 5rîn,$ la ca= 5ătul unui mic 5romontoriu al coastei al-eriene a.lată între Tene, şi 0osta-anem$ la a5ro6imativ C Em de -urile &eli.ului3 +romontoriul domina marea la vreo FG de metri înăl?ime şi a5ele al@astre ale 0e= diteranei veneau să i se aştearnă la 5oale$ îns5umînd stîncile ?ărmu= lui înroşite de o6id de .ier3 Era C' decem@rie3 Soarele$ ale cărui ra,e o@lice îm5răştiau de o@icei lumini?e scli5itoare 5e toate ridicaturile de teren ale litoralului$ era învăluit de o 5erdea deasă de nori3 +e deasu5ra$ ne-uri -roase aco5ereau marea şi uscatul3 Ce?urile aces= tea$ care$ datorită unei îm5reBurări ine65lica@ile$ cu5rinseseră -lo@ul terestru de mai @ine de două luni$ nu conteneau să stînBenească co= munica?iile între di.eritele continente3 Dar în această 5rivin?ă nu era nimic de .ăcut3 Contele Vasili Timaşev$ 5ărăsindu=l 5e o.i?erul de stat maBor$ se îndre5tă către o @arcă cu 5atru vîsle$ care îl aşte5ta într=unul din micile -ol.uri ale coastei3 De cum luă loc în ea$ uşoara am@arca= ?iune 5orni s5re o -oeletă 5entru călătorii de 5lăcere care$ cu @ri-antina strînsă şi trinc4eta 5usă vertical 5e direc?ia vîntului$ aş= te5ta la cîteva sute de metri3 între tim5$ că5itanul Servadac .ăcu semn unui soldat care rămă= sese ia FG de 5aşi de el să se a5ro5ie3 Acesta$ ?inînd de .rîu un mi= nunat cal ara@$ veni lîn-ă o.i?er .ără să scoată un cuvînt3 Du5ă ce sări cu uşurin?ă în şa$ că5itanul Servadac se îndre5tă s5re 0osta-a= nem$ urmat de ordonan?a sa care călărea un cal nu mai 5u?in iute decît al său3 Era douăs5re,ece şi Bumătate cînd cei doi călăre?i trecură &eli.ul 5e 5odul 5e care -eniştii îl construiseră de curînd3 Suna ora două .ără un s.ert în cli5a cînd caii lor$ al@i de s5umă$ se avîntau 5e 5oarta din 0ascara$ una dintre cele cinci$ intrări care duceau în in= cinta crenelată a oraşului3 în acel an 0osta-anem număra circa 'H GGG de locuitori$ dintre care C GGG de .rance,i3 Era de multă vreme una dintre ca5italele districtuale ale 5rovinciei Oran şi totodată ca5itala unei su@divi= I

,iuni militare3 Acolo se .a@ricau 5aste alimentare$ ?esături 5re?ioase$ îm5letituri din ro-o, cu modele$ o@iecte de maroc4inărie3 De aci se e65ortau în 9ran?a -rîne$ 5în,eturi de @um@ac$ lînă$ vite$ smoc4ine$ stru-uri3 Dar$ la acea dată$ ai .i căutat în ,adar urma vec4ilor lo= curi de ancorare unde$ odinioară$ va5oarele a@ia se ?ineau$ scutu= rate de vînturile rele de vest şi nord=vest3 0osta-anem 5oseda acum un 5ort @ine adă5ostit$ care îi în-ă= duia să se .olosească de toate 5rodusele @o-ate din 0ina şi din 5ar= tea in.erioară a &eli.ului3 &i tot -ra?ie re.u-iului asi-urat$ -oeleta Do@rîna se încumetase să=şi 5etreacăJ iarna 5e această coastă ale cărei .ale,e nu o.eră nici un adă5ost3 într=adevăr$ de două luni încoace$ aici se vedea .lutu= rînd $ la ca5ătul vasului$ 5avilionul rusesc şi în .a?a catar-ului cel mare înăl?îndu=se 5avilionul 8 a4t clu@ului 9ran?ei<$ cu semnul dis= tinctiv 03C3D3T3 Că5itanul Servadac$ du5ă ce trecu de intrarea oraşului$ se duse în cartierul militar 0atmore3 Acolo nu întîr,ie să întîlnească un maior din re-imentul F de 5uşcaşi şi un că5itan din re-imentul ) de artile= rie$ doi camara,i 5e care 5utea să se @i,uie3 O.i?erii ascultară cu serio,itate cererea lui Hector Servadac de a=i sluBi dre5t martori$ în a.acerea cu 5ricina$ dar lăsară să le sca5e un ,îm@et uşor cînd 5rietenul lor dădu dre5t adevăratul motiv al aces= tei întîlniri o sim5lă discu?ie mu,icală avută cu contele Timaşev3 > +oate că totul s=ar 5utea aranBaA s5use maiorul din re-imentul de 5uşcaşi3 > !ici să nu încerca?i măcar$ răs5unse Servadac3 > Cîteva mici concesii; reluă atunci şi că5itanul din re-imentul ) de artilerie3 > !ici o concesie nu este 5osi@ilă cînd e vor@a de Da-ner şi Rossini$ rosti cu serio,itate o.i?erul de stat maBor3 Ori unul$ ori al= tul3 Dealt.el Rossini este cel o.ensat în 5ovestea asta3 !e@unul ăsta de Da-ner a scris des5re el nişte lucruri a@surde şi eu vreau să=l ră,@un 5e Rossini3 > &i 5e urmă$ ,ise maiorul$ o lovitură de sa@ie nu este întotdeauna mortală3 > 0ai ales cînd eşti 4otărît$ cum sînt eu$ să n=o 5rimeşti$ a.irmă Servadac3 Du5ă acest răs5uns$ celor doi o.i?eri nu le rămase altceva de .ă= cut decît să se ducă la statul maBor$ unde tre@uiau să întîlnească la două .i6 5e martorii contelui Timaşev3 Să=mi .ie în-ăduit să adau- că$ nici 5e maiorul de la F 5uşcaşi şi nici 5e că5itanul de la ) artilerie$ Servadac nu reuşise să=i înşele3 Ce motiv adevărat avea$ de .a5t$ că5itanul să ia arma în mînăA îl @ă= nuiau 5oate$ dar nu aveau altceva mai @un de .ăcut decît să acce5te 5rete6tul invocat de 5rietenul lor3 Două ore mai tîr,iu$ se îna5oiară$ du5ă ce îi vă,useră 5e martorii contelui şi sta@iliseră condi?iile duelului3 Contele Timaşev$ a-4iotant K

ut 5e cineva cum le .orma 5u?in în= vec4ită a ceea ce numea el un rondel3 Acest 5retins rondel > este inutil s=o ascundem > era adresat unei tinere văduve 5e care s5era s=o ia de so?ie$ şi$ în versurile sale$ tindea să=i arate că$ atunci cînd ai norocul să îndră-eşti o 5ersoană atît de demnă de toată stima$ tre@uie să iu@eşti 8la modul cel mai sim5lu<3 Dacă un asemenea a.el: 8Dacă iu@eşti cu adevărat E sim5lu$ . era ordonan?a că5itanului Servadac3 > Da$ domnule că5itan..ece .ale.ectuarea unor măsurători to5o-ra.eneaua :ulma ca să .acă o 5artidă deA 5ic4et 5înă la o sută cinci.ile Hector Servadac nu mai stătea în locu= in?a sa din +ia?a Armelor3 însărcinat cu e.ăcu drumul întors şi 5ărăsi oraşul neîntîr.ie militară$ .iat3 De vreo cincis5re.ise maiorul3 > Cu cea mai militară$ răs5unse Servadac3 Du5ă aceste cuvinte$ cei doi o.ei situată la trei Eilometri de -urile &eli. %en=:u.$ şi nu avea alt tovarăş decît 5e ordonan?a sa3 Asta nu era 5rea vesel şi oricare altul$ în a.al ?arului Rusiei$ cum sînt mul?i no@ili ruşi în străinătate$ acce5tase arma soldatului$ sa@ia3 Cei doi adversari tre@uiau să se întîlnească a doua . răs5unse %en=:u. ncomode rimele astea în MatN3 Ce ideie am avut să=mi croiesc rondelul du5ă ele<3 > Hei$ %en=:u. Sim5lu$ adică cinstit în vederea căsătoriei$ şi eu careLvor= @esc333 Drace. murmură el$ în tim5 ce ordonan?a călărea tăcută$ la tra5$ alături de dînsul3 Un rondel 5lin de sim?ire .ară de că5itanul de stat maBor$ 5utea să considere dre5t o 5edea5să e6ilul într=un asemenea 5ost ne5lăcut3 Hector Servadac o luă deci din nou s5re -ur@i$ urmărind să 5rindă cîteva rime 5e care încerca să le înc4e-e su@ .ără de cuvinte333< 8Da.i$ ' ianuarie$ la nouă diminea?a$ 5e o 5or?iune a .ii ntr=o oarecare măsură de dra-ul de=a scrie3 8Da$ da. Sînt rare rondelurile 5e coasta al-eriană$ şi al meu va .ace3 > +e cineA > +e un clovn într=o @aracă de somnam@ul$ într=o seară la o ser@are în 0ontmartre3 I .3 > Ai scris vreodată versuriA > !u$ domnule că5itan$ dar am vă.i?eri strînseră cu 5utere mîna 5rie= tenului lor şi se întoarseră la ca.ace totdeauna im= 5resie.orism era sau nu adevărat 5rea 5u?in îi 5ăsa că5itanului Serva= dac$ care scria 5oe.i$ să nădăBduim$ cu atît mai @ine 5rimit<3 &i că5itanul 5oet înce5u ast.ului3 > +e mîine$ aşadar$ cu 5reci. !u mai mer-e.ice$ locuia într=un -ur@i 5e coasta de la 0osta-anem$ la o5t Em de &eli.eci de 5uncte3 în ce=/ 5riveşte 5e că5itanul Servadac$ el .

e cu rondelul şi$ la ora şase$ cînd se îna5oie la -ur@i$ rămăsese tot la 5rimul său catren3 Ca5itolul P! CARE SP!T +RE:E!TAQ $ D ! +U!CT DE VEDERE 9 : C & 0ORA/$ C#+ TA!U/ SERVADAC & ORDO!A!QA SA$ %E!=:U9 în acel an şi la acea dată se 5utea citi în statele de serviciu ale 0inisterului de ră.îrşit$ în minte a treia şi a 5atra rimă: 8Dacă iu@eşti cu adevărat E sim5lu . Sînt -roa.< O Dar cu toate strădaniile sale 5oetice$ că5itanul Servadac nu 5utu să mai înainte.an$ . E . stri-ă Hector Servadac3 Taci.i.on$ dom= nule că5itan3 Dacă ar .ără .estrat cu acel s5irit înnăscut de a .nice versurile tale3 > +entru că nu sînt un cînticel cu .ront: F ani3 /a C vî= nători: F ani3 Al-eria: K ani3 Cam5ania din Sudan$L Cam5ania din Ja5onia3 +o.ii încredin?at 0ai mult decît de Burăminte. Aici vede?i 5e cea care=o iu@i?i &i iu@i?i sînte?i de care.ără avere$ dornic de -lorie dacă nu de @ani$ cam în.ranci rentă3 Durata serviciului: '* ani C luni şi H .loricele al unui .ile3 Detalii din serviciu şi cam5anii: &coala militară Saint=C1r: F ani3 &coala de a5lica?ie: F ani3 /a re-imentul )K de .il.>==$ > &i ?ii minte versurile clovnuluiA > ată=le$ domnule că5itan: 8 ntra?i.lăcărat$ în.amilie$ a5roa5e .ără de cuvinte333 De dra-oste să .< > Drace.i?ia: Că5itan de stat maBor la 0osta-anem3 Decora?ii: Cavaler al le-iunii de onoare din 'C martie ')333< Hector Servadac avea CG de ani3 Or.eul @ătăliilor 5e care nu=l scutea de emo?ii 5uternice$ deloc 5ala= vra-iu 5entru un co5il dintre cele două mări$ ală5tat tim5 de FG de .i totdeauna -ata de atac ca şi de ri5ostă$ su.i$ ar valora cît multe altele3 > Taci$ %en=:u. 0i=a venit$ în s.ericirea cea mai mare &i ve?i ieşi cu to?i vrăBi?i.@oi: 8Servadac RHectorS$ născut la '( iulie ')333 la Saint=Trelod1$ can= tonul şi districtul /es5are$ de5artamentul "ironde3 Avere: o mie două sute de .let -eneros$ curaBos în orice încercare$ vădit ocrotit de Dumne= ..

i?er de stat maBor în su@divi.aimosului 80oş Toma<$ îşi -ăsise în el stă5înul3 Se 5ovesteau des5re el următoarele: într=o .u= lui$ el locuia într=un -ur@i care$ de @ine$ de rău$ îi sluBea de adă5ost3 Dar nu se sinc4isea el 5entru atîta lucru3 îi 5lăcea să trăiască la aer curat$ 5ro.i?er .i?er3 0er-înd cînd 5e Bos$ 5rin nisi5uri de=a lun-ul ?ărmului$ cînd călare 5e crestele .ară cu munca 5e care tre@uia s=o .use 5e D=na de /333$ destinatara .ii o vă.ără să arate 5rea mult că=şi dă seama de asta3 E ca.ermecător$ înalt de 5este cinci 5icioare şi şase de-ete$ .îna norocului3 Ca în.itînd de toată cantitatea de li@ertate 5e care o 5oate avea un o.ie la ser@ările -uvernatorului$ la Al= -er$ în una din aceste oca.îna aventurilor şi 5e .ără întreru5ere3 Aceştia şovăiră3 Că5itanul Servadac se urcă atunci 5e întărituri şi se culcă de=a lun-ul @reşei$ astu5înd=o în între-ime cu tru5ul său3 > Trece?i acum$ s5use el3 &i com5ania trecu su@ o -rindină de -loan?e dintre care nici unul nu=l atinse 5e o.e$ se 5ră@uşise şi$ li5sin= du=i înăl?imea su.el de 4oinar 5e cît era de detesta@il 5oet3 Dar cu uşu= rin?a lui de a învă?a totul$ de a asimila totul$ 5utuse termina şcoala în condi?ii @une şi să intre la statul maBor3 Altminteri$ desena @ine$ călărea admira@il şi neîm@lîn.acă3 Această via?ă semiinde5endentă îi conve= nea3 Dealt.ul să recunoaştem că Servadac > o mărturisea c4iar el de @ună voie > nu era mai savant decît tre@uia3 8!oi nu sa@otăm<$ s5un o.@oinică$ iată ce era$ din 5unct de vedere moral$ că5itanul Servadac3 Se număra 5rintre @ăie= ?ii dră-u?i$ 5e care natura 5are să=i sortească unor întîm5lări e6tra= ordinare şi care au ca naşă lîn-ă lea-ănul lor 5e .iind la .ice$ 5e 5or?iunea de litoral cu5rinsă între Tene.ale.el$ ocu5a?iile nu=l a@sor@eau într=atît$ încît să nu 5oată lua trenul de vreo două=trei ori 5e să5tămînă şi să se ducă .ie la re= ce5?iile -eneralului din Oran$ .unc?ia de o.ei$ nu se -ră@ea din cale=a.luni de o voinică 5od-oreancă din 0edoc$ adevărat urmaş al eroilor care au în. şi -urile &eli.i?erul de stat maBor3 De cînd terminase &coala de a5lica?ii$ cu e6ce5?ia a două cam5a= nii RSudan şi Ja5oniaS$ Hector Servadac .usese detaşat tot tim5ul în Al-eria3 /a acea dată înde5linea .i?erii de artilerie$ în?ele-înd 5rin asta că nu se dau niciodată îna5oi de la trea@ă3 Hector Servadac$ în sc4im@$ 8sa@ota< cu 5lă= cere$ .ia de la 0osta-anem3 însărcinat$ în s5ecial$ cu lucrări to5o= -ra.icientă$ nu=i mai a5ăra 5e solda?i îm5otriva tirului de artilerie care şuiera .itul cal de maneB de la Saint=C1r$ ur= maşul .rumoase$ musta?a -alant răsucită$ oc4i al@aştri cu 5rivirea sinceră$ într=un cuvînt$ .aimosului rondel din care îm@o@ocise numai 5rimul catren3 Era vă= ) .i conducea în tranşee o com5anie de vînători3 într=un loc anume$ creasta întăriturii$ ciuruită de o@u.ăcut să 5lacă şi$ 5utem s5une$ 5lăcînd .ă?işare$ Hector Servadac era un o.velt$ -ra?ios$ cu 5ărul ne-ru on= dulat natural$ mîini şi 5icioare .lorit în e5ocile de viteBie ră.

ervată$ 5u?in distantă$ se 5oate s5une$ şi nu remarca$ sau nu voia să remarce$ oma-iile a căror ?intă era3 De aceea nici că5itanul Servadac nu în= dră. în consecin?ă$ în oc4ii ordonan?ei$ 0ontmartre era sin-urul munte serios din Uni= vers$ şi cartierul cu acelaşi nume un com5us al tuturor minunilor -lo@ului3 %en=:u.i nimic mai desăvîrşit 5e lume.in care ar 5utea stîrni -elo.ericirea să te naşti în aceste condi?ii e6ce5?io= nale$ este . oricui înce5ea să -ăsească 5ărerea lui 5u?in e6a-erată3 !evinovată manie$ la urma urmei.oarte .i că @ravul soldat era un localnic al-erian3De loc3 %en=:u.iecare dimi= nea?ă se uita dacă nu cumva în.ără îndoială mai 5u?in 5itoreşti3 Oare în 0ontmartre nu -ăseşti o @iserică 5re?uind cît catedrala din %ur-os$ cariere care nu sînt mai 5reBos de cele din +anteliTue$ un @a. era din 0ontmartre$ dar era ori-inar c4iar de 5e vestita înăl?ime cu acest nume$ vă. călătorise destul de mult3 Dar$ dacă=l ascultai$ 5arcă nu vă.oi de 5lăcintă$ a5oi mai are turnul Sol.oarte . era devotat cu tru5 şi su.a5t$ %en=:u.înd lumina .al uni.erino care se ?ine mai dre5t decît turnul din +isa$ un col? de 5ădure$ urmaş al 5ădurilor cu totul vir= -ine$ dinaintea inva.i .i dorit$ decît nişte 0ontmartre$ mai mari 5oate$ dar .3 %en=:u.iresc să sim?i 5entru dealul natal 5 admira?ie .loriseră cîteva trese noi 5e umărul stîn.ără mar-ini şi să nu ve.i şovăit nici o cli5ă măcar3 Dar dacă$ în ce=l 5rivea$ nu era călău. De . nu era decît o 5oreclă3 Să ve= dem acum de ce i se dăduse această 5oreclă$ cînd 5e el îl c4ema /aurentA De ce %en$ de vreme ce era din +aris$ c4iar din 0ontmar= treA Ei @ine$ asta era una din anomaliile 5e care 5înă şi cei mai sa= van?i etimolo-i n=ar .i?erului 5e care avea cin= stea să=l 85erie<3 Dacă ar .neau să=l numească 8deal<3 îl 5uteai mai curînd tăia în @ucă?i 5e %en=:u.ăcea 5e cei doi adversari să ia arma în mînă$ şi asta .use$ în oricare ?ară ai . decît să=l .< răs5undea %en=:u.usese 5ronun?at3 îm5reună cu Servadac locuia în -ur@i şi ordonan?a sa$ %en=:u.i reuşit s=o e65lice3 Or$ nu numai că %en=:u. n=ar .îrşit$ un munte$ un adevărat munte 5e care numai invidioşii îndră.el se 5unea 5ro@lema cînd era vor@a de o.oarte re.ără ca tînăra văduvă să @ănuiască ceva3 Dealt.iei cel?ilor şi$ în s.ost să alea-ă între .i?erul lui$ şi în .erino şi moara "a= lette3 Ei$ cînd ai avut .ormei că5itanului de stat maBor3 !umele ordonan?ei 5utea să te .let o.el$ aşa cum s=a arătat$ numele ei$ res5ectat de toată lumea$ nu . n=avea decît ( .nise încă să=i mărturisească dra-ostea sa3 &tia că are rivali$ şi 5rintre al?ii$ du5ă cum s=a vă.aci să recu= noască că acest munte nu avea H GGG de metri înăl?ime3 Unde întîl= neşti$ în întrea-a lume$ atîtea minună?ii strînse la un locA 8!icăieri.ut$ 5e contele Timaşev3 Tocmai această rivalitate îi .unc?ia de a-4iotant al -uvernatorului -eneral din Al-eria şi cea de ordonan?ă a că5ita= nului Servadac$ %en=:u.rumoasă$ .acă să cre.duva unui colonel$ tînără$ .ia 0editeranei$ o moară care nu se mul?umeşte să 5roducă o .it de nici o am@i?ie 5ersonală$ alt.ăină oarecare$ ci una 5entru nişte renumite .ilei între turnul Sol.

i.i?ie de ne.i .ără -reş .$ ştii că$ la urma urmei$ dacă dealul 0ontmartre ar avea cu numai *KGH metri mai mult$ ar .ă3 îl 5re?uia$ îi trecea cu vede= rea destule toane$ 5e care @una dis5o.o sin-ură dorin?ă: să se reîntoarcă în 0ontmartre$ 5e deal$ şi îm5re= ună cu că5itanul său$ nu mai înca5e vor@a$ să=şi s.iua aceea dealul şi că5itanul se conto5iră în inima lui3 'G .ică care i=ar .druncinat a ordo= nan?ei le .one3 în această 5rivin?ă nu=l întrecea nimeni şi memoria lui .ăcea dealt.a istorii cu .ătoare şi un devotament -ata să treacă 5rin .i?erul său3 Se @ătu alături de el în mai multe îm5reBurări$ şi încă cu atîta vite= Bie$ încît .oc3 Tre@uie să adău-ăm că$ dacă %en=:u.u 5ro5us 5entru a .ace că Hector Servadac era 5isat .îr= şit$ o inimă atotcute.ă$ ca să 5oată ră= mîne mai de5arte ordonan?a că5itanului3 Dacă Hector Servadac îi salvă via?a lui %en=:u.ul din 0ontmartre< şi$ în s.rumuse?ile neasemuite$ strînse în al UV =lea arondisment al +arisului$ încît înce5ea să nu=l mai 5oată su.ost tot atît de înalt ca 0ont %lancA Au.ista la orice climă$ o vi-oare .urni.eri3 Cu toate astea %en=:u.ără încetare cu .el su5orta@ile şi$ în anumite îm5reBurări$ ştia să rostească acele cuvinte care îl lea-ă 5e=un sluBitor de stă5înul său3 Odată$ între altele$ cînd %en=:u.ecile3 Că5itanul Servadac ştia cît valorea. 5unea în sluB@a că5itanului de stat maBor două @ra?e de o?el$ cum se s5une în lim@aB metalur-ic$ o să= nătate de .ilele acolo unde le înce5use3 Aşa se .iindcă nu voia să=l 5ărăsească niciodată3 Sta-iul lui militar se terminase3 Avusese c4iar două concedii şi tocmai ve= nise vremea să 5ărăsească serviciul$ la vîrsta de F) de ani$ ca sim5lu vînător călare$ clasa $ la re-imentul )$ cînd .u ridicat la ran-ul de ordonan?ă a lui Hector Servadac3 9ăcu cam5aniile cu o.ind această cu-etare$ oc4ii lui %en=:u.i dat dre5tul să se numească 8metere.ier$ care re.îrşească .u.i decorat$ dar el re. nu se arăta 85oet<$ cum era că5itanul său$ 5utea trece$ în sc4im@$ cel 5u?in dre5t o enciclo= 5edie vie$ o cule-ere nesecată de vor@e de du4$ de -lume şi 5alavre ca. nu se lăsa cu una cu două$ 4otărît să=l conver= tească 5e că5itan$ . scă5ărară şi din . um@la iar cu -îndul 5rin al UV =lea arondisment$ îi s5use: > %en=:u. în Ja5onia$ %en=:u. îl scă5ă de la moarte în tim5ul cam5aniei din Sudan3 Acestea sînt lucruri de neuitat3 +e scurt$ iată de ce %en=:u.

el$ nici că5itanul$ nici ordonan?a sa nu erau 5reten?ioşi în ce 5riveşte 4rana şi locuin?a3 8Cu 5u?ină . şi 0osta-anem$ unde se a.i uşurat sarcina un vec4i 5ost militar$ o clădire de 5iatră care sluBea dre5t adă5ost lui %en=:u.ace$ o 5uşcă de vînătoare$ din moment ce nu=şi uită instrumentele to5o= metrice sau 5lanşeta3 Că5itanul Servadac$ du5ă întoarcerea la -ur=@i$ cină cu o 5o.tă 5e care 5lim@area i=o a?î?ase -ro.unar ai unui -ascon$ care are totdeauna cî?iva în 5un-ă$ iar în 5rivin?a stomacului$ toate a5ele "aronei ar .enomenale$ cu sucuri -astrice tari$ care di-eră la .ie şi un stomac @un$ re5eta mereu Hector Ser= vadac$ te sim?i @ine 5retutindeni<3 Or .i aBuns 5entru nevoile locuitorilor săi dacă nu i=ar .ii 5entru o lună$ că o cisternă le dădea din a@unden?ă a5ă 5ota@ilă$ că .ei$ el tre@uie să .uraBele um5leau 5odul şi -raBdul$ şi că$ 5e deasu5ra$ 5or?iunea de cîm5ie cu5rinsă între Tene.Ca5itolul P! CARE SE VA VEDEA C# !S+ RAQ A +OET C# A C#+ TA!U/U SERVADAC ESTE P!TRERU+T# DE U! &OC !E+/#CUT Un -ur@i nu=i altceva decît un soi de coli@ă$ construită din @ucă?i de lemn$ care are un aco5eriş de 5aie$ numit de localnici 8driss<3 Este ceva mai mult decît un cort ara@$ dar mult mai 5u?in decît o locuin?ă de 5iatră sau de cărămidă3 "ur@iul unde stătea că5itanul Servadac nu era$ deci$ la dre5t vor= @ind$ decît o cocioa@ă$ şi nu ar .o.ade3 Săra$ 5unea o?et şi 5i5er cu viteBie militară3 Dar$ du5ă cum s=a s5us$ se adresa unor stomacuri care s.ia sa semăna cu @anii de @u.oriu3 Dealt.ost stru? într=o via?ă anterioarăV 5ăstrase unul din acele viscere .av de tare3 %en=:u. şi celor doi cai3 +ostul .a cu cele mai @o-ate şesuri ale 0iti-ei3 Vînatul nu se arăta a .idau condimentele cele mai tari şi 5entru care -astral-ia nu avea cuvînt3 Du5ă cină$ în tim5 ce ordonan?a strîn-ea cu -riBă ce rămăsese de la masă în ceea ce el numea 8dula5ul său a@dominal<$ că5itanul '' .$ în ca.ilo.el de @ine 5ietre ca şi 5ie5t de 5ui3 Se cuvine să arătăm că cei doi locuitori ai -ur@iului îşi luaseră 5rovi. că admitem e6isten?a metem5si4o.i .i 5utut trece 5rin cel al că5itanului$ .ortul lăsa de dorit în acest -ur@i3 Dar el nu era decît un sălaş 5rovi.o. ştia să -ătească nemai5omenit de @ine3 Cu el nu tre@uia să te temi de mîncăruri .usese ocu5at înainte de un detaşament de -eniu şi se mai -ăseau în el o anumită cantitate de unelte$ ca: tîrnăcoa5e$ sa5e$ lo5e?i etc3 9ireşte$ con.i?er de stat maBor i=e în-ăduit să ia cu el$ în tim5ul de5lasărilor 5e care le .ilo.lau$ era tare rodnică$ 5utînd rivali.ără să=l tul@ure cî= tuşi de 5u?in3 Cît des5re %en=:u.i 5rea săracV şi unui o.

ei3 Se lăsa noa5tea3 Soarele dis5ăruse de mai mult de o oră în s5a= tele norilor$ su@ ori.i remarcat=o nu .i?er3 /a ora ) seara$ că5itanul Servadac se întoarse în unica încă5ere a -ur@iului în care se -ăseau 5atul lui$ o măsu?ă de lucru aşe.ă?işare ciudată 5e care orice o@ser= e vator al .a?ă de celălalt$ cu toate că erau rivali3 Era vor@a doar de re.a?ă în .$ ne5rimind încă ordinul să se ducă la cul= care$ încerca să doarmă$ întins într=un col?$ dar cu neastîm5ărul că= 5itanului acest lucru era -reu de reali.Servadac 5ărăsi -ur@iul şi se duse să ia aer$ . 'F .rămînta oare întîlnirea care tre@uia să=l 5ună$ mîine$ .ere sluBindu=i de dula53 Ordonan?a -ătea în clădirea de 5iatră a 5ostului vecin$ nu înăuntrul -ur@iului$ şi tot acolo se şi culca 85e o somieră din lemn @un de steBar<$ cum s5u= nea %en=:u.erei erau îm@i@ate= de un .du4ului$ în re-iuni mai înalte ca latitudine3 Un meteorolo. Hector Servadac se lu5ta din ce în ce mai tare.elor luminoase 5roiectate de un centru ar.ător3 în consecin?ă$ nimic nu indica a5a= ri?ia vreunei aurore @oreale a cărei scînteiere minunată nu 5oate în= .a?ă cu contele TimaşevA n orice ca.ată 5e un su5ort şi cîteva cu.enomenelor cosmice ar .ice3 în acest tim5$ %en=:u.ost deci .uma3 îl .ece ore în şir$ întrecînd şi 5ietrele în această 5rivin?ă3 Că5itanul Servadac$ neavînd 5rea mult c4e.ale= .3 Asta nu=l îm5iedica să doarmă neîntors cîte douăs5re= . de somn$ se aşe.elurit colorate şi ine-ale$ care nu semănau întru nimic cu desenul sever al unei sc4i?e to5o-ra.el$ decît în înăl?imile vă.oarte manierat$ şi contele nu 5utea să ai@ă decît o deose@ită stimă 5entru o.i?erul de stat maBor$ ci 5oetul -ascWn3 Da.$ dacă acest -înd îi venea uneori în minte nu era de natură să=l 5ornească mai mult decît se cuvine îm5otriva contelui3 +utem recunoaşte că adversarii nu sim?eau nici un .ăcuse destul de adînc 5entru a îm5iedica 5rivirea să vadă în de5ărtare$ 5e o ra.lau risi5ite instrumentele sale de lucru3 /uă meca= nic într=o mînă creionul roşu şi al@astru şi$ în cealaltă$ com5asul re= ductor3 A5oi$ cu 4îrtia de calc în .ă su5er@a ilumina?ie din această ultimă noa5te a anului3 Dar că5itanul Servadac nu 5rea era meteorolo-3 De cînd termi= nase şcoala se 5oate 5resu5une că nu=şi mai vîrîse niciodată nasul în 8cursul de cosmo-ra.ă la masa 5e care se a.ă mai mare de o LBumătate de Eilometru$ straturile su5erioare$ înne-urate$ ale atmo= s.el de ură unul .umînd 5e creasta .a5tului că cel ce se aşe.el de lumină roşiatică3 !u se .oarte încurcat$ dacă i s=ar .i cerut să s5ună cărui .olvat o situa= ?ie în care$ dintre doi oameni$ unul era de 5risos3 încolo$ Hector Servadac îl considera 5e contele Timaşev un om .enomen i se datorea.a?ă$ înce5u să tra-ă linii .ului3 Cerul avea o în.era cerească3 Hoinărea$ .ie<3 &i=a5oi$ în seara aceea$ nu=i ardea să o@serve s.ontul 5e care şesul îl măr-inea clar dincolo de cursul &eli.lori$ dealt.ăreau nici mar-ini crestate cu re-ularitatev nici strălucirea ra.ără sur5rindere3 Către nord$ cu toate că întunericul se .ar .i .ase la masa de scris nu era o.at3 &i totul se datora .

i ales . >X +re.El se=nverşuna asu5ra acelui rondel$ c4emînd o ins5ira?ie care se lăsa -ro.$ mai ales dacă nu . Următoarele.@or de.$ ce aiA îl între@ă Servadac3 > !imic$ domnule că5itan3 Coşmarul o@işnuit3 > Du=te la dracu. se între@a %en=:u. %en=:u.ă De ele ce=i nevoieA< 8Ce nai@a tot mormăie domnul că5itan. Dar voi lu5ta.i?er . !u=i c4i5 să dormi aici. Rimele urmărite 5este măsură de crîncen reveniră$ în s.u-ari în tim5 de @ătălieA 9ir=ar să .ent$ domnule că5itan.îrşit$ la a5el$ căci un rînd roşu şi un rînd al@astru se aşternură în curînd 5e 4îrtie: 8Discursuri 5line de em.i .îndu=se în col?ul lui în ca5ul oaselor3 Ce meserie .< 89ace versuri$ @ineîn?eles$ îşi s5use %en=:u. !u mişca.nodămîntulLrondelului3 &i$ cu o voce ins5irată$ Hector Servadac adău-ă cu -esturi mari$ de 5oet: 8Crede?i$ amorul meu între&i si-ur3 Vă 5romit Că vă iu@esc333 mă le&i 5entru333< Servadac nu a5ucă să s.rance.erea la 5rimul catren3 înainte.$ în= torcîndu=se cînd 5e o coastă$ cînd 5e alta3 De mai @ine de=un ceas se .a?a unor rime3 Un mănunc4i de ver= suri este ca un @atalion3 +rima com5anie s=a şi ac4itat cum tre@uie3 Se re. a dat îna5oi în . > Ce n=aş da să 5lec la el imediat$ murmură %en=:u.ie. .ra. > Animalul ăsta mi=a tăiat verva$ rosti că5itanul3 %en=:u. Cel 5u?in acum cînd am 5rins din . stri-ă deodată3 De ce=oi .orma catrenului$ care mă o@li-ă să aduc aceleaşi rime îndărăt ca 5e nişte .-omotoasă.ace versuri.< şi scoase un mormăit3 > Ei.îrşească ultimul cuvînt că îm5reună cu %en=:u.î?îie ca un răcan care vine din 5ermisie3< Hector Servadac măsura cu 5aşi mari coli@a$ 5radă ..a.$ aşe.is3 în orice ca.u aruncat la 5ămînt cu o 5utere în-ro. răs5unse ordonan?a care se ridică în 5icioare$ cu o mînă la @eretă şi cu alta li5ită de cusătura 5antalo= nului3 > !u mişca$ %en=:u.itoare3 .$ munca era -rea3 > Ei drace.av de mult ru-ată3 0înuia oare reductorul 5entru a da ver= surilor sale o măsură ri-uros matematicăA 9olosea creionul color 5entru a alterna mai @ine rimele lui re@eleA Aşa s=ar .ă nima ..@urdă=n voie. !=o să se s5ună că un o.uriei ins5ira= ?iei 5oetice: 8De5arte de o lun-ă .

area se sc4im@ă atît de neaşte5tat şi de ciudat$ încît oc4iul 5rice5ut al unui marinar n=ar .urieA De ce discul /unii 5ărea să se mărească nemăsurat$ ca şi cum$ în cîteva secunde$ astrul no5?ilor s=ar .-omote ca scrîşnetul datorat unei ru5eri violente a sc4elăriei -lo@ului$ mu-etul valurilor ciocnin= du=se la o adîncime neo@işnuită$ şuierul aerului a@sor@it ca în tim= 5ul unui ciclonA De ceL$ în s5a?iu$ această strălucire e6traordinară$ mai 5uternică decît 5loaia de scîntei a unei aurore @oreale$ strălucire care cu5rin= dea cerul şi .ale.enomen straniu de.lăn?uise acest cataclism care a tul= @urat atît de adînc 5ămîntul$ marea$ cerul$ între.a.au să o admită 5înă atunciA De ce$ în miBlocul vuietelor 5ămîntului care cră5a$ se au.a .la din nou a5ele cu neasemuită .i 5utut recu= noaşte linia circulară unde tre@uia să se conto5ească cerul cu a5aA De ce marea îşi ridica valurile la o înăl?ime 5e care savan?ii re.ei$ nici 5e marea 5este măsură de .icare care să .usese .ăcea să 5ălească stelele de orice mărimeA De ce @a.i a5ro5iat de la (I de mii la 'G mii le-4e de +ămîntA De ce$ în s.inul mediteranean$ care o cli5ă 5arcă se -olise$ îşi um.id serios dislocate$ '* .ului şi la nord de 0editerana3 Cu toate că .Ca5itolul V CARE +ER0 TE C T TORU/U S# P!0U/QEASC# /A !9 ! T SE0!E/E DE 0 RARE & DE P!TRE%ARE De ce$ c4iar în acea cli5ă$ .ic al lo= cului3 +ostul de 5iatră$ în a.i 5rodus 5e 5or?iunea li= toralului al-erian$ măr-inită la vest de malul dre5t al &eli.itor$ înso?it de .i-= .@uciumată$ nimic nu indica vreo modi.elurite .oarte 5uternică$ nici 5e acest rodnic şes$ 5u?in vălurit ici şi colo$ nici 5e linia în .i$ se ivi 5e cer ca să se 5iardă în curînd 5e du5ă straturi -roase de noriA Pn .ea un @u@uit în-ro.u= .i sc4im@at as5ectul -eo-ra.îrşit$ o nouă 5lanetă s.ine$ ce .ara unor 5ăr?i de .erică uriaşă$ strălucitoare$ necu= noscută de cosmo-ra.i 5utut s5uneA &i oare rămăsese vreun locuitor$ unul sin= -ur 5e tot -lo@ul 5ămîntesc care să răs5undă la aceste între@ăriA Ca5itolul V P! CARE SE VOR%E&TE DES+RE CPTEVA 0OD 9 C#R SURVE! TE P! ORD !EA 9 : C# A /UCRUR /OR$ 9#R# A / SE +UTEA AR#TA CAU:A Totuşi$ nici o sc4im@are nu 5ărea să se .s5a?iulA Cine ar .-uduitura .

i trecut vreo trom@ă 5e litoral.i s5us că ordonan?a nu aşte5tase decît acest a5el 5entru a se 5re.$ 5rivind s5re Soarele care se ridicase @inişor deasu5ra ori. S=ar .lă ca sărl strice3 Cei doi locui= tori ai săi . &i ordonan?a meaA Se ridică3 A5oi stri-ă: 8%en=:u.iu$ erau amîndoi în 5icioare3 Cură?ară locul unde .3 O cli5ă mai tîr. răs5unse .ractură$ domnule că5itanA > !u$ %en=:u.ut3 Că5itanul Servadac nu=şi veni în .o. O trom@ă$ %en=:u.-îrietură3 > Drace.ire decît la două ore du5ă catas= tro.ontului3 > O5t.$ o sim5lă trom@ă3 > Trom@ă să .ilo.ent.aimosului rondel$ rete. răs5unse %en=:u.ic ordonan?a3 !=ave?i vreo . stri-ă3 O .istase destul de @ine3 Cît des5re -ur@i$ se 5ră@uşise ca un castel de căr?i de Boc 5este care un co5il su.ă3 /a înce5ut îşi adună -îndurile cu oarecare -reutate$ dar 5ri= mele cuvinte 5e care le 5ronun?ă > şi asta nu va sur5rinde 5e ni= meni > .ectele$ uneltele$ armele a5roa5e neatinse3 A5oi o. > Să 5lecămA > 9ireşte$ să mer-em la întîlnirea noastră3 > Ce întîlnireA 'H .usese -ur@iul şi îşi re-ăsiră instrumentele$ e..re.ele sale: 8333mă le&i 5entru333< A5oi rosti numaidecît: > Ei$ ce s=a întîm5latA /a între@area 5e care şi=o 5use era -reu de dat un răs5uns3 Ridi= cînd @ra?ul$ reuşi să stră5un-ă aco5erişul de 5aie şi scoase ca5ul 5rin s5ărtură3 Că5itanul Servadac 5rivi în 5rimul rînd în Burul său3 8"ur@iul la 5ămînt.ie.< /a vocea că5itanul Servadac$ un al doilea ca5 trecu 5rin aco5e= riş3 > +re.ură ultimele versuri ale .ăceau nemişca?i la 5ămînt$ su@ aco5erişul de 5aie că.A între@ă Hector Serva= dac3 > deea mea$ domnule că5itan$ este că ne trăim$ 5are=mi=se$ ulti= mele cli5e3 > !ici -înd. > Cel 5u?in$ domnule că5itan.i?erul de stat maBor -răi: > Cît e ceasulA > Cel 5u?in o5t$ răs5unse %en=:u. > Să .enta la ordin3 > Ai vreo idee ce s=a întîm5lat$ %en=:u.ie oare cu 5utin?ăA >$ Da$ şi tre@uie să 5lecăm.< Se 5i5ăi3 !imic scrîntit$ nici măcar o .ate în îm= 5reBurări atît de ciudate de 5e @u.

!u=i nici două3 > Două diminea?a sau două du5ă=amia.a5tul era indiscuta@il3 Astrul strălucitor a5ărea acum deasu5ra a5elor &eli. ine65lica@il$ sc4im@ase nu 5o.ormările -eo-ra.ir=ar să .3 Ce=ai s5us adineauri$ %en=:u.icare în mişcarea Soa= relui$ Hector Servadac şi ordonan?a sa ar . !u=i cu 5utin?ă3 Totuşi$ .ui decît 5e sine$ 4otărî: > +e le-ea mea$ asta=i 5riveşte 5e astronomi3 Am să văd 5este o5t .ără să mai stea mult tim5 să cercete. uitîndu=se la Soare3 Hector Servadac duse ceasul la urec4e3 > 0er-e$ constată el3 > &i Soarele mer-e$ răs5unse ordonan?a3 într=adevăr$ nu sta 5e loc$ avînd în vedere cît se înăl?ase deasu5ra .i încercat să ca5ete de la dînsul unele in. şi sco?îndu=şi ceasul din @u.îiauJ sim?eau nevoia să res5ire mai re5ede$ cum se întîm5lă în tim5ul urcuşului 5e munte$ de 5arcă aerul din Bur ar .ac contelui Timaşev cinstea333 > De a în.i ora o5t searaA > SearaA > Da$ SoareleJ e la vest$ şi e lim5ede că a5une3 > Să a5unăA în ru5tul ca5ului$ domnule că5itan3 Răsare$ aşa cum vă văd şi mă vede?i$ ca un recrut cînd sună trîm@i?a3 Asta=i.ie.ile ce s5un .enomen$ îi 5orunci ordonan?ei sale: /a drum.ării333 > Ei$ .e cau.i avut dis5o.i-e sa@ia în el$ com5letă %en=:u.A Eşti ne@un.ului şi 5arcur-ea acel ori.iarele3 A5oi$ .5rimul 5e teren ca să=i .i .3 Dacă$ du5ă ce constataseră a5arenta modi.i .ut care se 5roduseseră în condi?iile atmos.ără -reutate că un .i întoarsă 5e dos$ tre@uie să aBun.ice$ care se 5etrecuseră @rusc în noa5tea de C' decem@rie s5re ' ianuarie$ ar .or= ma?ii3 Dar ne5utîndu=se @i.ost mai 5u?in dens şi$ în con= 'I .ele acestui ciu= dat .i eve= nimentul care a avut loc şi c4iar dacă toată mecanica terestră şi ce= rească ar .unar se îndre5tă s5re %en=:u.ăA i=o întoarse %en=:u.A murmură că5itanul Serva= dac3 Haidade. Oricare ar .i?ia Soarelui în universul sideral$ ci sensul însuşiL al mişcării de rota?ie a +ămîntului în Burul a6ei sale3 Era uluitor3 m5osi@ilul 5utea deci să devină rea= litateA Dacă ar .erice$ într=adevăr$ ca să vor@im mai întîi des5re ei doi$ -î.enomen cu totul ne= o@işnuit$ în orice ca.i?erul$ eram -ata să uit.i?ia să o@= serve trans.> întîlnirea cu contele3333 > A4$ la nai@a$ e6clamă o.@i?i$ desi-ur$ de sc4im= @ările de necre. e6clamă Servadac3 > Ce=ave?i$ domnule că5itanA > O . De cînd stăm de vor@ă s=a ridicat şi mai sus3 > Soarele să se înal?e acum la vest.ost i.ont occidental 5este care 5înă atunci trecuse a doua Bumătate a arcului său diurn$ Hector Servadac în?elese .i avut lîn-ă el 5e unul din mem@rii %iroului3de mă= surare a lon-itudinii ar .

aunei a.are în .i. şi amîndoi se îndre5tară s5re &eli.ost mai accentuată3 Că5itanul Servadac şi %en=:u.ale.i.ice 5e care le=am 5omenit nu=i im5resio= nară în acel moment nici 5e că5itanul Servadac$ nici 5e %en=:u.undalul cenuşiu al cerului şi a5ei3 Cît des5re .secin?ă$ mai 5u?in încărcat de o6i-en3 A.i tre@uit să stră@ată în scurt tim5 cei cinci Eilometri care se întindeau între -ur@i şi locul întîlnirii3 &i unul şi celălalt sim?eau în diminea?a aceea că aveau cu totul altă consti= tu?ie .i .oarte Boşi$ ceea ce nu=?i mai în-ăduia să desluşeşti arcul luminos 5e care Soarele îl tra= sea.are3 Se sim?ea în aer amenin?area unui 5oto5$ dacă nu a unei .oarte ciudată se aco5eri în curînd de nori .$ mer-înd cu 5asul iute$ .el de scă5are nu intra în o@iceiu= rile @unului soldat3 Deodată un .um nu se desluşea 5e .ă$ nici o trîm@ă de .auna cartierului 0ontmartre3 Animalul$ du5ă ce ieşi din tu.i .ă în 4aite mari3 Sin-ur e mai 5u?in 5ericulos decît un cîine3 %en=:u.oarte a5ro5iate$ atît cea care măr-inea cîm= 5ia$ cît şi cea de dincolo de litoral3 !emăr-initele de5ărtări dis5ăru= seră$ ca să s5unem aşa$ ca şi cum conve6itatea -lo@ului ar .ricane$ cu o @lană stro5ită cu 5ete re-ulate$ ne-re$ şi cu o dun-ă nea-ră 5e 5artea din .ă din .ei3 Tim5ul$ deose@it de ce?os în aBun$ se sc4im@ase3 Cerul de=o cu= loare .ără să sc4im@e nici un cuvînt$ ar . se 5re.ară de asta$ vocea lor era mai sla@ă3 Aşadar$ din două una$ ori asur.ări > era oare o ilu= .acă în 5icături de 5loaie3 0area care scălda acest ?ărm era 5entru 5rima oară cu desăvîr= şire 5ustie3 !ici o 5în.ie o5ticăA > 5ăreau .ormările .ul stîncii$ s5re uimirea că5itanului şi a ordonan?ei3 'K .el de lătrat ne5lăcut se au.ăcu că=l oc4eşte şi animalul$ la această mişcare amenin?ătoare$ aBunse dintr=un salt dre5t în vîr.i vrut să=şi rostească cu -las tare -îndul$ ar . nu era omul să se s5erie$ dar nu=i 5lăceau şacalii$ 5oate 5entru că nu e6istă nici o s5ecie de a lor în .iseră 5e Bumătate$ ori tre@uiau să admită că aerul devenise deodată mai 5u?in 5ro5riu transmiterii su= netelor3 Dar trans.a?ă a la@elor3 &acalul 5oate .i în stîn-a drumului3 &i$ în aceeaşi cli5ă$ un şacal sări dintr=un tu.is că se simte 8nu ştiu cum<3 89ără să mai 5unem la socoteală că am uitat să mîncăm .ică3 9ără să=şi dea seama$ erau deose@it de uşori la tru5$ ca şi cum ar .dra= văn<$ şo5ti el3 Tre@uie să recunoaştem că o ast.$ luînd=o 5e cărarea 5ră5ăstioasă a .iş$ se li5i de o stîncă ce măsura 5este 'G metri înăl?ime3 De acolo 5rivea cu vădită în-riBorare s5re cei doi călători3 %en=:u.urtuni 5uternice3 Totuşi$ aceşti va5ori$ din 5ricină că nu se condensaseră 5înă la ca5ăt$ nu aBun-eau să se 5re.i 5rimeBdios în tim5ul no5?ii$ cînd vînea.iş3 Animalul a5ar?inea unei s5ecii caracteristice .i avut ari5i la 5icioare3 Dacă ordonan?a ar .

u de aBuns să=l 5ună 5e . întări că5itanul Servadac$ că. se a5lecă du5ă o 5iatră vrînd să=l -onească de acolo3 +iatra era .ace nici cît o cea5ă de-erată.ăcu vînt şi sări cu îndemînarea unui -imnast3 > Hei$ %en=:u.ăcea că sînt rîndunică şi că trec 5este dealul 0ontmartre cum aş trece 5este c4i= 5iul meu3 !u=i lucru curat. !i se întîm5lă ceva$ dar ceva ce nu s=a ') . îl 5aşte o 5rimeBdie$ Hector Servadac 5orni şi el să treacă şan?ulV dar e. %en=:u.$ că.ătorul animal$ care$tre= cînd 5este 4ă?işuri şi 5erdele de ar@ori$ dis5ăru cu un şir de salturi ca un uriaş can-ur de cauciuc3 ar 5iatra$ în loc să lovească ?inta$ descrise o traiectorie . .ier de cali@rul 5atru. > Aşa=i$ 5e le-ea mea.înd 5e -în= duri3 !=am vă.@itură mai 5uternică decît dacă s=ar .eşte=mă$ ciu5eşte=mă 5înă la sîn-e dacă tre@uie3 Ori sîntem ne= @uni$ ori visăm3 > Adevărul este$ domnule că5itan$ că asemenea lucruri nu mi s=au întîm5lat 5înă acum decît în ?ara viselor$ cînd se .$ şi 5riveşte=mă @ine3 !u sînt trea.i ridicat la vreo * > H 5icioare3 > Ei.ăcu îl duse de ase= menea la o înăl?ime în nici un ca.ise el3 +iatra asta nu .@ucnind în rîs3 ată=ne aBunşi saltim@anci în toată 5uterea cuvîntului$ domnule că5itan3 Hector Servadac$ du5ă cîteva cli5e de -îndire$ înainta s5re ordo= nan?a lui şi$ 5unîndu=i mîna 5e umăr$ s5use: > !u mai .$ tre.u la mai @ine de HGG de 5aşi dincolo de stîncă3 > Ei$ drăcie.u-ă 5e 5revă.ece 5icioare$ 5e care tre= @uiau să=l treacă3 îşi .@ura$ %en=:u.ăcut un salt de cel 5u?in trei= .oarte în= tinsă şi$ s5re marea mirare a lui %en=:u.> Ce săritor$ e6clamă %en=:u.isa cea5ă de-erată3 !u=l nimeri 5e şacal3 Dar . stri-ă el3 0ă 5ot lua la întrecere acum cu un o@u= .de vreo . Că5itanul Servadac stri-ă aceste cuvinte$ vă.ă s5orită$ dar . mai mică de CG de 5icioare3 +e cînd urca se întîlni în drum cu %en=:u. Dar de ce o .$ unde te duciA Ce te=a a5ucatA Ai să=?i ru5i 5i= cioarele$ 5rostule.i atît de mare şi atît de uşoară totodatăA Totuşi$ neavînd nimic altceva la îndemînă$ a. stri-ă %en=:u.vîrli cu 5utere aşa=.3 A . care co@ora3 A5oi$ su5unîn= du=se şi el le-ilor -ravita?iei$ se întoarse 5e 5ămînt cu vite.ără să simtă o i. i.a?a că5itanului$ lîn-ă un şan? 5lin cu a5ă$ lar.ul stîncii şi se uita @atBocoritor la amîndoi3 %en=:u.ă 5e 5icioarele de dina5oi în vîr.ortul 5e care=l .eci de 5icioare 5înă sus.înd situa?ia în care se a.ut niciodată o asemenea săritură3 &acalul se aşe.a5ta lui$dovedind inten?ii nu 5rea 5aş= nice$ .oarte mare şi$ cu toate acestea$ nu cîntărea în mîna ordonan?ei mai mult decît un @urete uscat3 > &acalul dracului. se -ăsea în cli5a aceea la cî?iva metri în .la ordonan?a sa care 5lutea în aer$ la vreo *G de 5icioare dea= su5ra 5ămîntului3 /a -îndul că 5e %en=:u.

.

i decît Soa= rele sau înlocuitorul lui3 > Soarele la . Dar nu era el omul să stăruie la nes.ise că5itanul$ uitîndu=se la un disc înce?oşat care a5ă= rea în acea cli5ă la . stri-ă el3 !u dormim$ niciLnu vi= săm.ilei redusă cu HG la sută.$ 5e care cel mai neasemuit .i 5lecat3 FG .enomen cosmic îl lăsa rece$ îl 5rivea liniştit 5e o.enit3 > Ei @ine$ urmă %en=:u.$ rotocolul acela nu 5oate . şi$ înainte de toate$ să ne înc4eiem socotelile cu contele Timaşev3 Dincolo de şan? se întindea o 5ăşune de vreo Bumătate de 4ectar$ aco5erită de o iar@ă moale şi înconBurată de ar@ori sădi?i aici de vreo HG de ani3 SteBari$ 5almieri$ roşcovi$ sicomori amesteca?i cu cactuşi şi aloia$ deasu5ra cărora se înăl?au cî?iva eucali5?i$ alcătuiau o 5rivelişte .i şi 5un 5rinsoare 5e c4i5ul meu contra unui castron de cuşcuş că va a5une 5este trei ore3 Hector Servadac$ cu @ra?ele încrucişate$ rămase cîteva cli5e ne= mişcat3 A5oi du5ă ce se învîrti de Bur îm5reBur$ ceea ce îi în-ădui să cercete. > Da$ domnule că5itan.ul$ nu vă . Doar nu ne=am 5ierdut min?ile$ eu şi %en=:u.îrşit asu5ra acestei 5ro@leme$ -reu de re.ării$ murmură3 > /e-ile -ravita?iei sc4im@ate$ 5unctele cardinale sc4im@ate$ du= rata .e di.ermecătoare3 Aceasta era arena unde tre@uia să ai@ă loc întYlnirea între cei doi adversari3 Hector Servadac cu5rinse cîm5ia dintr=o 5rivire3 A5oi$ nevă.3 > Cum ultimiiA Dar încă nu=i nouă$ răs5unse Servadac$ sco?în= du=şi ceasul 5e care=l 5otrivise du5ă Soare înainte de a 5leca din -ur@i3 > Domnule că5itan$ vede?i 5rintre nori rotocolul acela al@iciosA între@ă ordonan?a3 > îl văd$ .333 ată lucruri care ar 5utea întîr.ie cu su5ă= rare3 +are -ră@it astă.i?er3 > %en=:u.ia nes5us de mult întîlnirea mea cu contele Timaşev...enit$ în luna ianuarie$ şi la C([ latitudine nordicăA stri-ă Hector Servadac3 > C4iar el$ domnule că5itan$ şi arată 5rîn. > !u ve. !e5ăsătorul %en=:u.olvat în asemenea îm5reBurări3 /a urma urmei$ întîm= 5lă=se ce s=o întîm5la. i=o întoarse %en=:u.erite 5uncte ale .înd 5e nimeni$ e6clamă: > Ei drăcie$ $tot noi am sosit 5rimii la Zîntîlnire3 > Sau ultimii. rosti$ 4otărît să nu se mai mire de nimic3 > Da$ domnule că5itan$ .ise %en=:u. Ceva se întîm5la.i 5e nimeniA > +e nimeni3 Omul nostru o .i min?ile$ nu alta.mai întîm5lat nimănui3 Oare ceea ce se 5etrece ?ine de vreo însuşire deose@ită a coastei al-erieneAA Hector Servadac era uluit3 > Să=?i 5ier.

icase$ dacă$ ?inînd seama deLtrece= rea Soarelui la .enomen cu totul neo@işnuit$ mişca= rea de rota?ie a -lo@ului se modi.ără întreru5ere$ că5itanul Servadac c4i@.la cum stau lucrurile3 > S5re &eli.ini= tiv$ să vină 5e mare la locul întîlnirii$ aşa cum . şi 0osta-anem şi îns5re sud3 A5oi$ du5ă ce co@orî$ îl încredin?a 5e că5itan că ?inutul 5ărea cu desăvYrşire 5ustiu3 > S5re &eli. > &i dacă n=au venit333A > înseamnă cu si-uran?ă că n=au 5utut să vină3 ar contele Ti= maşev333 în loc să=şi s.ară de ciudate.usese de5lasat dincolo de ecuator$ în emis.i stat să mă aşte5te şi$ vă.i scă.i .oarte re5ede şi > ciudă?enie > în loc să descrie cur@a o@lică 5e care o im5unea$ în acea e5ocă a anului$ lati= tudinea Al-eriei$ cădea 5er5endicular 5e ori.i su.i re.istat cu uşurin?ă la această 4ulă ne.oc 5uternic3 %ineîn?eles$ -oeleta n=ar . .ul unui eucali5t3 De la această înăl?ime cerceta continentul şi s5re Tene.ară de conve6itatea sa$ să .iat să vină 5înă la -ur@i să mă caute3 > Aşa e$ domnule că5itan3 > Socot deci că n=au venit.3 Erau cel mult C Em de la cîm5ie 5înă la .ut consi= dera@il în cîteva ceasuri3 > Toate acestea sînt din cale=a.uia la aceste ciudă?enii3 Dacă$ datorită unui .ont3 0er-înd .era australă$ +ămîntul nu 5ărea$ în a.erei 5ămînteşti ar .e$ linia ori..irească3 Hector Servadac remarcă 5entru 5rima dată$ 5lin de uimire$ cît de mult se micşorase ra.erit vreo sc4im@are F' .luviul 5e care că5itanul Servadac inten?iona să=l treacă$ 5entru a aBun-e mai de5arte 5înă la 0osta-anem3 Tre@uiau să se -ră@ească$ dacă voiau să aBun-ă în oraş înainte de căderea no5?ii3 +rin straturile dese de nori se sim?ea cum Soarele as.ăcuse şi în aBun3 0area era 5ustie şi$ 5entru 5rima oară$ că5itanul Servadac o@= servă că$ deşi nu @ătea nici un 5ic de vînt$ a5a era e6traordinar de a-itată$ ca şi cum ar .a circum.> Admi?înd că a 5lecat$ martorii mei ar . s5use o.erin?ei unde se conto5ea marea cu uscatul3 într=adevăr$ 5entru un o@servator 5lasat 5e creasta înaltei .ale.i tre@uit să .a$ că5itanul Servadac se a5ro5ie de mar-inea stîncoasă care domina litoralul şi se uită dacă -oeleta Do= @rina nu se .i?erul de stat maBor3 în acest tim5$ %en=:u.ărea la cîteva le-4e de coastă3 Contele 5utea$ în de.ie la o de5ărtare de *G de Em3 Ori întinderea 5e care o 5uteai cu5rinde cu oc4ii aBun-ea acum la cel mult 'G Em$ ca şi cum volumul s.iar@ă vreme îndelun-ată la un .i întîr.enit$ am ..luviu3 Acolo vom a. răs5unse %en=:u.ost 5usă să .ise Hector Servadac3 Să aBun-em la .$ mai uşor ca cea mai s5rintenă maimu?ă$ se că?ărase în vîr.i nevoi?i să admitem că ?ărmul al-erian .ra.îrşească .in?eşte .înd că nu vin$ n=ar .ontului ar .

i?ia celor două 5uncte cardinale se sc4im@ase căci$ 5entru moment$ tre@uia să te 5leci în .i lun-it drumul3 O luară 5e drumul cel mai scurt$ ca 5asă rea=n .@oi cînd va a.i . Da.îrşit$ se iviră malurile &eli.ului şi$ din cîteva salturi$ că5itanul Servadac şi ordonan?a se şi a. e6clamă că5itanul Servadac$ sînt curios să ştiu ce 5ă= rere au cei din 0osta-anem des5re toate astea.3 O să @a-e toată colonia a.ele lui 5er5en= diculare. răs5unse %en=:u.ost întotdeauna: un şir de .ei şi care le=ar .ăcu o s5ărtură şi ra.ul-ul$ însuşire ce devenise însăşi esen?a lor$ o@işnui?i acum cu decom5resiunea ae= rului$ care îi .ost .i . Ce va s5une minis= trul de ră.urile lor îşi desenam clar 5e cer 5ro.rica este de.ale.orientată aşa cum n=a .mai însemnată$ cel 5u?in în această 5arte a A.@or$ cum se s5une 5e cel nou3 !ici o 5iedică nu=i 5utea o5ri3 Dacă întîlneau un mărăciniş se avîntau 5e deasu5ra lui$ un rîu$ săreau 5este el$ un 5îlc de co5aci$ îl treceau dintr=un salt$ cu călcîiele li5ite$ o movilă$ o de5ăşeau .ăcea să -î. se -ră@eau cît 5uteau3 AButa?i de e6traordinara lor însuşire de a . doar un 5as mai mare3 Amîn= doi nu se temeau decît de un sin-ur lucru: să nu lun-ească drumul 5e verticală$ în dorin?a lor de a=l scurta 5e ori.îie$ aler-au mai iute ca ie5urii şi săreau mai s5rinteni decît cer@ii3 !u mai mer-eau 5e cărarea care şer5uia 5e culmile .eru-inoase3 Cît cu5rindeai cu oc4ii$ coasta nu su.ricii3 /itoralul rămă= sese ce=a .le că 5unctele cardinale încalcă -rav re-ulamen= tele militareA > O să le trimită într=o com5anie disci5linară33 > &i că Soarele mă or@eşte în luna ianuarie cu ra.ate invers decît 5înă atunci3 /a C le-4e de5ărtare se întindeau 5rimele înăl?imi ale mun?ilor 0erBeBa4 şi vîr.ost nicio= dată din 5unct de vedere moralA > Ei$ ce=o să .e$ de 5laBe şi de stînci aride$ roşii ca şi cum ar .acă.i uşori ca .a?a eviden?ei şi să recunoşti că erau aşe.ost 5entru %en=:u.i?er. > Să or@ească 5e=un o. Se 5utea s5une că %en=:u. nu se încurca în ce 5riveşte disci= 5lina3 între tim5$ Hector Servadac şi cu %en=:u. Tre@uie îm5uşcat Soarele ăsta.ontală3 într=adevăr$ a@ia de atin-eau 5ămîntul care 5ărea să nu mai .la dintr=o tele-ramă că$ din 5unct de vedere .@urînd3 în aceste condi?ii$ 0ontmartre ar .ie decît o tram@u= lină nes5us de elastică3 în s.ilul o@işnuit3 în acest moment$ în nori se .ic$ colonia lui din A.ricană în @eciurile 5oli?iei3 > &i cînd o să a.ele o@lice ale Soarelui aBunseră 5înă 5e +ămînt3 !u mai încă5ea îndoială că as= trul$ du5ă ce răsărise la vest$ a5unea la est3 > Drace.@or$ cum se s5une 5e vec4iul continent$ ca al@ina=n .erise nici o de.ormare3 !ici o sc4im@are nu a5ărea la stîn-a$ s5re sud$ sau cel 5u?in s5re ceea ce că5itanul Servadac conti= nua să numească sud$ cu toate că era lim5ede că 5o.lau 5e malul său dre5t3 FF .i.ale.

luviului3 Aici se s. e6clamă că5itanul Servadac3 +e aici a .3 Cu toate acestea aveai de ce să te miri3 într=adevăr$ &eli.i 5ă?itA %en=:u. răs5unse o.a?a lumii.irşea acum ?inutul a cărui întindere al= cătuia 5înă ieri teritoriul 0osta-anem3 Hector Servadac voi să se ştie cu cu-etul îm5ăcat3 Se a5ro5ie de ?ărmul ascuns su@ tu.nu mai rămăsese nici urmă3 0alul dre5t$ care în aBun trecea 5rintr=o cîm5ie rodnică devenise un litoral3 /a vest$ a5e tumultuoase$ în.i cre. > Atunci$ domnule că5itan$ o să dure.iua următoare să nu .i . .i la noa5te nu s=ar .ilo.ut dator să îm5ărtăşească ostăşeşte sentimentele că5itanului3 !oul litoral$ conturat de .ului$ se întindea s5re nord şi s5re sud$ urmînd o linie uşor rotunBită3 Cataclismul$ care se a@ătuse 5este această 5arte a A.e mai mult decît o sim5lă inunda?ieA 3 > S=a sc4im@at .i su@stituit .ie malul unui .ori3 +ămînt$ mare$ cer$ totul .ostul mal dre5t al &eli.ăcut atît de re5ede3 în seara aceea nu e6ista amur.ut c4iar .luviu$ . nu=l mai vă.use niciodată 5e că5itan atît de mişcat3 /uă o în.u deodată în mare ca o -4iulea3 C4iar dacă ar .ost 5ro@a@il o inunda?ie$ un al doilea 5oto53 > Aşi.ă?işare la .u învăluit dintr=o dată într=un întune= ric adînc3 FC .şi se 5utea ca în .ic al re-iunii3 Soarele aBunsese la ori.ie .ie3 > !u mai e nici un 5od.orma acum ?ărmul unei mări necunoscute3 Dar că5itanul Servadac$ cu5rins de o mare în-îndurare$ a@ia avu tim5ul să remarce aceste sc4im@ări$ care alteraseră atît de mult as= 5ectul -eo-ra.in$ se a5lecă$ scoase a5ă în căuşul 5almei şi o duse la -ură3 > Sărată.i-.ă?işau datele 4idro-ra.i?erul de stat maBor$ clăti= nînd din ca53 &i acest cataclism 5oate avea consecin?e nemăr-inite3 Dar 5rietenii$ camara.el de -ravă$ ca să arate că are şi el aceleaşi -riBi ca Hector Servadac$ deşi în?ele-ea mai 5u?in ca acesta ce 5utuse să se 5etreacă3 &i=ar .ost la tro5ice$ la F' se5tem@rie sau F' martie$ în 5erioada cînd taie ecli5tica'$ tre= cerea de la .i vă.ele de da.ăcu %en=:u. s5use el3 0area a în-4i?it în cîteva ore toată 5artea de vest a =Al-eriei.i atins3 Rămăsese aşa cum îl în.i .ic de tre@urile sale dacă nu s=ar .ul dis5ă= ruse3 Din malul stîn.ontul de est unde că.a-$ cu covorul verde al luncilor3 !umai că$ în loc să .ricei$ nu 5ărea să=l .uriate$ nu şo5otitoare$ al@astre şi nu -ăl@ui$ în= locuiau cît vedeai cu oc4ii cursul lui liniştit$ ca şi cum o mare s=ar .ice$ cu 5îlcurile lui de co5aci$ cu malul înalt tăiat în .ură sili?i să se o5rească3 +odul nu mai e6ista$ şi avea motive temeinice să nu mai .ii mei de arme$ ce=or .Dar acolo .o.

i o coastă$ îl întreru5se ordonan?a3 > &i dacă va mai .elul lui de a vedea lu= crurile3 Aşa că du5ă ce a cercetat atît cît era de aşte5tat de la tem= 5eramentul lui$ consecin?ele .eiA Atinsese doar o 5or?iune restrînsă a A. > Domnule că5itan$ s5use %en=:u.ect cu condi?ia să 5oată cunoaşte 5ricina3 Dacă stăteai să=l ascul?i$ a .i un mîine$ ne vom întoarce la -ur@i$ du5ă ce vom .riceiA Al-er$ Oran$ 0osta-anem$ toate aceste oraşe învecinate scă5aseră nevătămateA Să creadă oare că 5rietenii$ camara.u în somnul neştiutorului$ care este cîteodată mai adînc decît cel al dre5?ilor3 în ce=l 5riveşte 5e că5itanul Servadac$ el se a5ucă să rătăcească 5e malul noii mări$ în miBlocul unui .i un sud.la elA F* .$ 5e care atîtea incidente nu=l 5utuseră scoate din .a3 > Drace.enomenului care avusese loc$ nu se mai -îndea decît să=i desco5ere cau.$ îi 5lăcea să cunoască cau.a?ă în-4i?i?i de valuri îm5reună cu numeroşii locuitori de 5e coastă$ sau doar că 0editerana$ de5lasată de o .ii săi de su@divi.iind cunoscută$ citito= rul va crede .-uduire oarecare a 5ămîntului$ năvălise 5rin -urile &eli.iua$ căci să mă ia nai@a dacă ştiu unde s=a dus Soarele.Ca5itolul V CARE=/ +O9TE&TE +E C T TOR S#=/ UR0E:E +E C#+ TA!U/ SERVADAC P! +R 0A EUCURS E +E !OU/ S#U DO0E! U 9irea aventuroasă a că5itanului Servadac .ire$ se cui@ări într=una din adînciturile de 5e li= toral şi că. continuă Servadac3 > Atunci$ 5utem să dormimA > Dacă$ dacă vom 5utea333 în urma acestei 5ermisiuni$ %en=:u.ilei333 dacă va mai veni vreo= dată .i întinderea catastro.ără -reutate că el nu s=a arătat cu totul năucit de atî= tea evenimente e6traordinare3 Totuşi$ mai 5u?in ne5ăsător ca %en=:u.lăm ce s=a întîm5lat3 Aşadar$ du5ă ce vom mer-e de=a lun-ul coastei la vest şi la sud333 > Dacă va mai .ului numai în re-iunea al-eriană unde se a.ace o recunoaştere 5e coastă$ la vest şi la sud3 Cel mai însemnat lucru este să ştim unde ne -ăsim şi cum stăm$ dacă nu 5utem să a.urnicar de semne de între@are care i se încrucişau în minte3 în 5rimul rînd$ care 5utea .acem acumA > Stăm aici$ şi mîine$ dacă va .a lucrurilor3 !u=i 5rea 5ăsa de e.el de traiectorie so= sea să te lovească dre5t în 5ie5t3 Acesta era .i om5rît de o -4iulea de tun nu însemna nimic$ din moment ce ştiai în virtutea cărora le-i ale @alisticii şi 5e ce .ie erau în cli5a de . e6clamă el în cli5a cînd se lăsă deodată noa5tea3 Tre= @uie să vedem toate astea la lumina .$ nu vreau să vă îm@oldesc să luăm o 4otărîre$ dar ce .

u deci sur5ri.oarte su5ărător că cerul era aco5erit de nori şi că nu=şi arăta o@işnuita Ber@ă de stele3 Cu toate că nu se 5rea 5rice5ea la cosmo-ra.i de I ore şi că 5unctele cardinale s=au sc4im@at cu ')G[$ cum ar .ător3 Era$ într=a= devăr$ . &i cu toate astea$ dacă nu=i nici Soa= rele$ nici /una$ ce să .ară de ca. Oare din în= tîm5lare ne5ri4ănita Diana îşi .ori3 8!=o .amă-it3 Cît des5re /ună$ nu era de aşte5tat să răsară$ căci3 în 5erioada aceea era tocmai /ună nouă şi$ 5rin urmare$ ea dis5ăruse odată cu Soarele la ori. +e to?i dra= cii.av de neîncre.ăcut mai @ine să=mi între@uin?e.enomene cosmice3 Altă i5ote.oarte sim5le<3 Tainele acestei noi @ol?i cereşti rămaseră de ne5ătruns3 Uriaşa lu= mină$ răs5îndită de un disc de o strălucire or@itoare şi de dimen= siuni -i-antice$ scaldă în ra.a că5itanului Servadac cînd$ du5ă o oră şi Bumătate de 5lim@are$ . e6clamă el3 Ce vor@esc$ nu 5oate .ie$ Hector Servadac cunoştea 5rinci5alele constela?ii3 Dacă ar .ost el$ era atît de mare$ încît stră@ătea 5în.acum ca5ul sînt 5oate .ieA Vreun @olid monstruosA A4. /ucrurile cu care îmi s5ar.i a5ro5iat ciudat de mult de +ămînt3 într=adevăr$ lumina astrului$ oricare ar .ă3 Să admită oare că litoralul a.i dovedit cate-oric că -lo@ul terestru se învîrtea în Burul unei noi a6e$ 5oate în sens invers$ şi ar .a de a@uri şi 5este cîm5ie se iviră 5arcă nişte 5a= lide . o 5arte din tim5ul 5e care l=am 5ierdut 5rosteşte$ învă?înd astronomia.ele ei tim5 de o oră creasta norilor3 +e FH . Ea n=ar revărsa o lumină atît de 5uternică$ în a. în s.i SoareleA se între@ă o.ări deasu5ra ori.i .luviului3 Dar nu lămurea deloc celelalte .ont3 Care nu . 8&i cu toate astea e neîndoielnic$ îşi s5unea că5itanul Servadac$ că n=am avut a.ona ecuatorialăA Aceasta ar e65lica noul arc diurn descris de Soare ca şi li5sa cre5usculului$ dar nu răs5undea la între@area de ce .ile de I ore le înlocuiau 5e cele de 'F$ nici de ce Soarele răsărea la vest şi a5unea la est.rican trecuse deodată în .ice un marinar$ cel 5u?in în ce 5riveşte a5usul şi răsăritul.ăcu nici o s5ărtură 5rintre norii care 5ăreau destul de deşi 5entru a de.ontului o lumină 5uternică ale cărei ra.îrşit$ o să vedem mîine cînd a5are Soarele$ dacă mai a5are3< Că5itanul Servadac aBunsese -ro.i avut 5rileBul şi=ar .i dat seama dacă Steaua 5olară e tot la locul ei dau dacă$ dim5otrivă$ o înlocuia o altă stea$ ceea ce ar .Aceasta ar e65lica$ într=o anume măsură$ dis5ari?ia .i lămurit multe lucruri3 Dar nu se .i?erul3 Dar n=au trecut nici o sută de minute de cînd a a5us la est. !orii ăştia @lestema?i nu se destramă odatăA< A5oi -îndindu=se din nou la el îşi s5use: 8Stau şi mă între@ dacă n=aş .i decît o .e se cerneau 5rin 5erdeaua de nori3 > /una.ul în care s=ar .urtună$ şi nici o stea nu se ivi dinaintea oc4ilor o@servato= rului de.i /una.ace şi ea de ca5 şi răsare la vestA !u=i /una.i . Cine ştie.= lăn?ui o .

ătoare > discul$ în loc să descrie un arc$ cum . 5e la est3 Că5itanul Servadac şi ordonan?a sa o luară îna5oi 5e cărare$ de=a lun-ul . > Ai dormit toată noa5tea. îi stri-ă3 > Ei$ domnule că5itan.ără îndoială$ i=o întoarse ordonan?a$$ care nu se dădea în lături de la Bocurile de cuvinte$ că i=am 8nesocotit< de ieri cu ?e= sălatul3 De aceea$ am de -înd să le .undă iar în tene@re şi nici mintea că5itanului Serva= dac nu scă5ă de această întunecare -enerală3 !u mai în?ele-ea a@so= lut nimic3 /e-ile cele mai elementare ale mecanicii erau încălcate$ @olta cerească semăna cu un orolo-iu al cărui arc 5rinci5al o luase ra. .iiră să culea-ă în drum smoc4ine$ curmale şi 5orto= cale$ căci tre@uiau doar să întindă mîna ca să le ia3 +e această 5arte a teritoriului$ odinioară cu desăvîrşire 5ustie şi care devenise$ dato= rită noilor 5lanta?ii$ o livadă @o-ată şi întinsă$ nu aveai să te temi de vreun 5roces=ver@al3 FI . răs5unse %en=:u.iu$ astrul$ .ei$ ca să se întoarcă la -ur@i3 Cum li se .era3 Totul se cu.na$ 5lanetele nu mai res5ectau nici una din le-ile -ravita?iei$ aşa că nu aveai nici un motiv să cre. > O să mă o@işnuiesc3 > Să 5ornim3 !u=i tim5 de 5ierdut3 Să ne întoarcem la -ur@i 5e drumul cel mai scurt şi să vedem ce=i cu caii noştri şi ce socot şi ei că s=a întîm5lat3 > Socot . > %ine$ @ine.recîndu=se la oc4i3 !u mi=am .ără să răsară ca de o@icei$ a5ăru din nou la vest$ al@ind cu lumina dimine?ii -rămada de nori3 :iua urma no5?ii$ iar că5itanul Servadac$ uitîndu=se la ceas$ con= stată că noa5tea durase e6act I ore3 &ase ore însă nu 5uteau să=l mul?umească 5e %en=:u.oame$ nu se s.onturile acestui -lo@3 Totuşi$ trei ore mai tîr.ace orice astru ce res5ectă le-ile mecani= cii cereşti$ în loc să co@oare s5re celălalt ori.rica= tul adormit tre@uia$ aşadar$ să .ac o toaletă com5letă$ domnule că5itan.urmă > 5articularitate nu mai 5u?in sur5rin.ie deşte5tat3 Hector Servadac îl scu= tură .ă 5e o linie 5er5endiculară cu 5lanul ecuatorului$ luînd cu el acele .ale. &i cum ai 5us şaua 5e ei$ 5lecăm în recunoaştere3 Cel 5u?in să ştim ce=a rămas din Al-eria3 > &i a5oiA333 > A5oi$ dacă n=o să 5utem aBun-e la 0osta-anem 5e la sud$ o să ne îndre5tăm s5re Tene. > Dacă şi asta a .ont$ 5ăru că se de5ăr= tea.ori atît de 5lăcute la vedere$ care înseninaseră uşor atmo= s.ăcuse tare .ost noa5te.ără milă3 > Hai$ scoală=te$ la drum. Dar re5ede.3 !eîn.i că Soarele se va mai ivi vreodată la unul din ori.ăcut încă suma3 A@ia dac=am a?i5it o cli5ă. > O noa5te de şase ore$ dar o să tre@uiască să te o@işnuieşti cu ea.

dau cîm5ia3 Aceşti .usese odinioară un .ectele scăderii -reută?ii$ dacă .i .ură le-a?i şi 5u= tură să 5ască în voie iar@a deasă care aco5erea malul3 !oa5tea trecu .ului3 Dar tot malul celă= lalt dis5ăruse şi era înlocuit de ori.luen?i ai unui .lu= viului3 Acest litoral 5ăstrase as5ectul său caracteristic de 5e tim5ul cînd nu era decît o sim5lă mar-ine a &eli.ir > calul că5itanului Servadac > şi "alette > ia5a lui %en=:u.luviu şi în care$ cu o .ului de -ur@i şi$ du5ă aceea$ într=un ritm mai liniştit$ înce= 5ură să co@oare s5re sud=est de=a lun-ul .oarte @ine acest teritoriu 5e care=l cercetase mai demult3 9ăcuse odinioară măsurătorile 5entru 4arta re-iunii şi se 5utea orienta cu o e6actitate desăvîrşită3 Sco5ul său era$ ca$ du5ă ce va e65lora ?inutul 5e o întindere cît mai mare cu 5utin?ă$ să întocmească un ra5ort 5e care să=l înainte.ost în-4i?ită de a5e în noa5tea de C' decem@rie s5re ' ianuarie3 Că5itanul Servadac cunoştea .i'3 +icioarele lor a@ia atin-eau 5ămîntul3 Din .3 Cît des5re @ăutură$ de a5ă nu duceau li5să3 Rîuri multe şi lim5e.eriseră aceleaşi sc4im@ări şi în aceeaşi 5ro5or= ?ie3 !u mai erau acum nişte sim5le 5atru5ede$ ci adevăra?i 4i5o-ri= .i înainte$ se vărsa un a.usese malul dre5t al &eli.luviu$ aBunşi la rîndul lor .i @ră.are$ toată 5artea de aici a 5rovinciei Oran$ 5înă la 0osta-anem$ tre@uie să .ului3 A5oi 5o5osiră lîn-ă un cot al a5ei ce . 5re-ăti de @ine de rău un culcuş3 Caii .luvii$ se văr= sau acum în 0editerana3 :e.ului$ aBunseră la -ur@i3 Acolo$ -ăsiră lucrurile în starea în care le lăsaseră3 !imeni$ @ineîn?eles$ nu venise în li5sa lor 5e aceste melea-uri şi 5artea de est a teritoriului 5ărea la .i în-4i?it de marea cea nouă3 De=a lun-ul drumului nu întîlniseră ?i5enie$ ceea ce era destul de sur5rin.luent din stîn-a$ rîul 0ina$ as= tă.ericire$ Hector Ser= vadac şi %en=:u.O oră şi Bumătate du5ă ce 5ărăsiseră ?ărmul ce .oşti a.ontul marin3 Aşadar$ cel 5u?in 5înă la limita indicată de .ător3 %en=:u.ără vreo întîm5lare deose@ită3 FK .$ numită ast.el în amintirea morii din 0ontmartre > .ostului mal dre5t al .ură înşeua?i cît ai cli5i3 Cei doi călăre?i săriră în şa şi 5orniră în -alo5 s5re &eli. erau călăre?i încerca?i3 Ei stră@ătură în FG de minute cei ) Eilometri care des5ăr?eau -u= rile &eli.3 Dar dacă ei avuseseră 5rileBul să simtă e.e333 unde$ cui şi Jcînd nu ştia3 n tim5ul celor 5atru ore cît le mai rămăseseră 5înă la căderea no5?ii$ cei doi călăre?i stră@ătură cam CH Em de la -urile &eli.ăcură cu multă uşurin?ă3 cî?iva 5esme?i şi conserve de vînat um5lură rani?a lui %en=:u.or?a lor musculară li se 5ăruse de cel 5u?in cinci ori mai mare$ cei 3doi cai su.el de 5ustie ca şi 5artea de vest 5e care o stră@ătuseră3 +re-ătirile de 5lecare se .

i-ura?ie a teritoriului3 Din locul unde=şi 5etrecuseră noa5tea$ litoralul se întindea acum s5re sud şi s5re nord3 !u mai era un mal natural$ ca cel dinainte al &eli.îrşea cu o sur5ătură recentă3 Din acest col? li5sea$ cum am sus$ tîr-uşorul 0emunturo13 A.e noua con.usese clădită3 în acea seară$ cei doi e65loratori .ară de asta$ %en=:u.ise că5itanul Servadac$ 5rivind la marea întunecată$ în= tinsă cît vedea cu oc4ii înaintea lui3 > Cu ne5utin?ă$ domnule că5itan$ îl asi-ură %en=:u.lăm ce s=a întîm5lat3 > Sau să 5ovestim noi cele 5etrecute$ răs5unse cu multă în?ele5= ciune %en=:u.iu$ că5itanul Servadac 5utu să cercete.$ doar dacă am mer-e cu va5orul 5înă acolo3 > Să ştii$ %en=:u.îrşea @rusc noZil lor domeniu3 Era a5roa5e de locul unde ar .ormat de s5ărtura malului$ că5itanul Servadac re-ăsi mar-inea . .lată în s5atele lor$ nu 5utu .ări nimic decît .le la 'G Em s5re sud=vest3 +ărăsind locul de 5o5as$ că5itanul Servadac şi ordonan?a sa ur= mară noua li.a-ran$ 0osta-anem$ Or= leansvilleA Du5ă ce ocoliră micul -ol.le comuna mi6tă Ami=0ussa$ vec4ea aşe= .$ că?ărîndu=se 5e o colină a.armec3 > &i eu care=mi .ul 0anEura$ înalt de ''FI m$ la 5oalele căruia .a?a locului 5e care ar .i tre@uit să se a.$ mare noroc am avut amîndoi.i tre@uit să se -ăsească însemnatul tîr-uşor 0emunturo1 care 5ierise ca 5rin .i la Or= leansville. să a. şi să dorm a.ostul mal dre5t al .i$ F ianuarie$ adică în cli5a cînd ar .elul nostru.$ ca 0a. > Adevărat$ domnule că5itan.luviului c4iar în .area care măr-inea întinsul mării3 !u se vedea nici o @ucată de 5ămînt3 Deci nici urmă de Orleansville$ care ar .luviului3 Doar că$ la FG Em de 0ina$ o 5or?iune însemnată a malului dis5ăruse şi$ odată cu ea$ .ăceam socoteala să cine.ăcură 5o5as într=un col?işor cu care se s.ului3 Vec4ea cîm5ie se s. Dacă sîntem 5e o 5eninsulă$ ceea ce tre@uie să nădăB= duim$ o să ne ducem mai curînd la Tene. &i o să vede?i că o să -ăsim noi miBlocul de a trece marea ca să dăm o raită 5înă la 0osta-anem3 > Hm. #sta=i .A doua .3 /a răsăritul Soarelui$ I ore mai tîr.are \4amis a tri@ului %eni=Ura-43 Dar nu mai rămăsese nici urmă din această ca5itală a 5rovinciei$ nici măcar din vîr.ormat$ ca mai înainte$ de . de curînd .i tre@uit să se a.usese în-4i?ită de a5e ane6a de a SurEelmitu şi cei )GG de locuitori ai ei3 &i cine ştie dacă nu avuse= seră aceeaşi soartă şi alte oraşe mai însemnate din re-iunea aceasta a Al-eriei situată dincolo de &eli.ieră mer-înd 5rintre 4îrtoa5e de=a lun-ul cîm5urilor F) .ilei o distan?ă de KG Em3 Hotarul ?inutului era .i tre@uit să încea5ă noa5tea de ' s5re F ianurie du5ă vec4iul calendar terestru$ că5ita= nul Servadac şi ordonan?a lui încălecară din nou$ continuînd e65lo= rarea litoralului3 +leca?i la răsăritul Soarelui$ ei stră@ătură în cele I ore ale .

iindcă aşa e3 Dacă aşa a vrut Dumne.ăcură un marş .u silit$ s5re marea lui mirare$ să constate că marea îl înconBura din toate 5ăr?ile şi cît cu5rindea cu oc4ii nu 5utu desco5eri nici o .la$ că5itanul Servadac se vă.rădăcina?i atîrnau deasu5ra a5ei3 Erau şi cî?iva măslini @ătrîni al căror trunc4i$ răsucit în-ro.ară de ei înşişi$ în sc4im@ .ără să -ăsească vreo urmă din orăşelul 0ontenotte$ dis5ărut ca şi Tene.ului care 5ierise3 Aşadar$ cei doi e65loratori cercetaseră nu o 5eninsulă$ ci o insulă3 De 5e înăl?imea 5e care se a.ate şi unde ar@orii 5e Bumătate de.ostul mal al &eli.are3 A doua .$ din care nici măcar o casă ruinată nu se vedea în .uri şi 5romontorii îi silea să .ăşura ast.eu$ domnule că5itan$ tre@uie să ne îm5ăcăm cu situa?ia şi să vedem ce e de .i$ H ianuarie$ .im?at de -ol.iua aceea aBunseră 5înă la litoralul mediteranean .ista cutremurului şi se des= 5rinseseră de continent3 Dealt.ile F( .el: 'FG Em 5e .auna era re5re.itor$ 5ărea tăiat cu seCurea3 Cei doi călăre?i mer-eau acum mai încet$ căci ?ărmul .îşie de 5ă= mînt3 Această insulă$ de curînd des5rinsă din solul al-erian$ avea .orma unui 5atrulater nere-ulat$ a5roa5e un triun-4i$ al cărui 5erimetru se des. urcară 5e Bos unul din 5iscu= rile cele mai înalte şi îşi .el e65loratorii avuseseră 5rileBul să constate că insula lor$ dacă era cu totul li5sită de locuitori$ în a.i?erul3 Dar de ce=i aşaA > Ei$ de ce nuA îi răs5unse %en=:u.ă$ terminau în această 5arte lan?ul Atlasului 0ic3 Aici lan?ul muntos se sur5ase @rusc şi se ridica 5ră5ăstios deasu= 5ra ?ărmului3 A doua .uluiV CH Em de la sud s5re nord$ mer-înd s5re lan?ul mun?ilor Atlasul 0icV CG Em o linie o@lică aBun-înd 5înă la mare şi 'GG Em 5e vec4iul litoral al 0edite= ranei3 în total F)H Em3 > 9oarte @ine.entată de cîteva turme de ru= me-ătoare care rătăceau 5e cîm5ie3 Că5itanului Servadac şi ordonan?ei sale le mai tre@uiră cinci .ăcură$ în s.ie acum sin= -urii locuitori3 O nouă coastă se întindea de la 5oalele muntelui 0erBeBa4 5înă la recentele ?ărmuri ale 0editeranei$ 5e o lun-ime de a5ro6imativ CG Em3 !ici un istm nu le-a acest ?inut de cel al Tene.acă nenumărate ocoluri3 /a a5usul O Soarelui$ du5ă ce stră@ătuseră al?i CH de Em$ a@ia aBunseseră la 5oalele mun?ilor DB 0erBeBa4 care$ înainte de catastro.îrşit$ o ima-ine e6actă asu5ra 5or?iunii în-uste a teritoriului al-erian unde 5ăreau să . -răi o.ce se stîrşeau ca rete.or?at 5e ?ărmul mării care nu era c4iar atît de intact cum îşi înc4i5uise o.3 E aşa .i?erul de stat maBor3 +atru aşe.ări li5seau de 5e coastă: Callaat=&ima4$ A-miss$ 0ara@ut şi +ointe=%asse3 Ca5urile nu 5utuseră re.ăcut3 Co@orîră amîndoi de 5e munte şi se urcară din nou 5e caii care 5ăşteau linişti?i iar@a verde3 în .i diminea?ă$ du5ă ce trecuseră călare 5rintr=una din tre= cătorile muntelui$ Servadac şi %en=:u.

a care 8ciocănise< ?inutul3 îm5re= ună cu o mîncare de cuşcuş$ 5e care ordonan?a ştia s=o 5re-ătească atît de @ine$ vor alcătui o masă .u nevoit să renun?e în curînd la această i5ote.ără o mare în-riBorare căci$ în 5rivin?a cunoştin?elor sale$ îşi -o= lise$ cum se s5une$ tot sacul3 9ără îndoială însă$ şirul de ciudă?enii nu se s.ină de ouă$ cru?ate de catastro.oarte -ustoasă3 Cu5torul era la locul lui$ în 5ost$ crati?a de aramă lucea de 5arcă acum ieşise din mîinile s5oitorului$ a5a 5roas5ătă aşte5ta într=unui din acele mari ulcioare de lut 5oros$ care din 5ricina eva5orării erau aco5erite 5e dina.u să 5re-ătească o masă @ună3 Tre@uiau să se întreme. la scurtarea .ier@ea CG .ilelor şi nici la scăderea atrac?iei -ravita?ionale 5e su5ra.noi$ adică de . . El era în.ile şi Bumătate din cele vec4i$ ca să stră= @ată 5erimetrul insulei3 Se întoarseră deci la -ur@i du5ă IG de ore3 > Ei$ domnule= că5itan$ ce .îrşise şi era 5osi@il ca o altă întîm5lare neo@işnuită să=l 5ună 5e calea cea @ună3 Cel 5u?in aşa nădăBduia3 A doua .a lor îi rămînea mai de5arte necu= noscută3 9ără a se 5rice5e la cosmo-ra.3 > Dar tuA > ată=vă -uvernatorul -eneral al Al-eriei3 > O Al-erie .ece minute$ -uvernatorul -eneral şi 85o5ula?ia< dormeau duşi într=una din încă5erile 5ostului$ căci -ur@iul nu .ară de nenumăra?i stro5i3 Du5ă ce le .enomen3 Dar$ dacă o asemenea sc4im@are ar .e$ ce dracu.A > Tu ai .i e65licat de5lasarea mărilor şi 5oate a 5unctelor car= dinale$ ea n=ar .ără locuitori.ecte noi$ cau.i$ 5rima -riBă a lui %en=:u.usese încă re= clădit3 Totuşi somnul o.a5t două .u uşor tul@urat de -îndul că$ deşi o@servase atîtea e.ac.ort de memorie$ şi aminti totuşi anumite le-i -enerale 5e care le credea uitate3 Se în= tre@ă$ în consecin?ă$ dacă o sc4im@are în înclinarea a6ei +ămîntului 5e ecli5tica ei nu -enerase acest . Eu nu conte.i?erului .ometat cît trei milioane de al-erieni3 Acum ori niciodată era momentul să s5ar-ă o du. Ca5itolul V P! CARE %E!=:U9 CREDE C# E DE DATOR A /U S# SE +/P!"# DE !E+#SAREA "UVER!ATORU/U "E!ERA/ 9AQ# DE DP!SU/ Du5ă .ie$ cu un e.i 5utut duce în nici un ca.a?a -lo@ului3 Hector Servadac se vă.i$ aşadar333A > +o5ula?ia$ domnule că5itan$ 5o5ula?ia3 > &i rondelul meuA îşi s5use Servadac$ cînd se duse la culcare3 C4iar merita să mă c4inui atît ca să=l .ă şi nu . > Ei$ asta=i.ice?iA îl între@ă %en=:u.

la 5e . > Dar n=o să .ireşte$ o scădere a înăl?imii 5ăturilor atmos.iar@ă ca să 5oată @ă-a ouăle ce 5ăreau -oale$ atît de uşoare erau3 Oala nu se a.ert de ceas în oală$ dacă vrei să .lacără 5uternică se înăl?a din -ăteBele amestecate cu căr@uni3 Deci$ în această 5rivin?ă$ nimic deose@it3 Oala .unc?ione.ie doar atît de moi cît să ne mînBim$ cu 5u?in -ăl@enuş @ucă?elele de 5îine 5e care o să le muiem în ele.undă în a5a clocotită3 nstrumentul nu3arătă decît II[ în loc de 'GG[3 > %ravo.e?ei -lo@ului descrescuse cu o treime cel 5u?in şi de aceea a5a$ su5usă unei 5resiuni mai mici$ .ătuiesc să mai laşi ouăle încă cel 5u?in un s.a acestui .enomen era$ .u= sese constatată mai înainte3 Că5itanul Servadac nu se înşela3 Co= loana de aer de deasu5ra su5ra.ri5turăA< Că5itanul Servadac$ um@lînd de colo 5înă colo$ 5rivea curios aceste 5re-ătiri culinare3 Stînd la 5îndă să sur5rindă noi . Ce mai arde .ie tariA > !u$ dra-ul meu$ o să .$ o . se miră %en=:u.îitoare a lui %en=:u.el de descreştere a 5resiunii atmos.erice$ ceea ce concorda cu scăderea densită?ii aerului care .enomene care l=ar 5utea scoate din încurcătură$ se între@a dacă n=o să ai@ă loc vreo altă minună?ie3 Cu5torul o să .idul 5ostului$ îl a.ier@e la II de -rade în loc de o sută3 > &i atunci$ domnule că5itanA > Atunci$ %en=:u.iertură &i vi?el +entru .oc decît de două minute$ că a5a şi înce5u să cloco= tească3 > Drace. se mîndrea că 5oate să ser= vească nişte ouă moi de toată @unătatea3 A5rinse .ier@ea la II de -rade în loc de 'GG3 Acelaşi .erice3 Tot aceeaşi îm5reBurare 5rovocase la el şi la %en=:u.trei minute în a5ă clocotită$ %en=:u.ocul acum.$ te s.larea cam -î.i 5rodus 5e culmea unui munte cu o altitudine de '' GGG metri şi dacă Servadac ar .ierte.ocul arde mai tare$ răs5unse că5itanul Servadac$ du5ă o cli5ă de -îndire$ ciL a5a dă mai iute în clocot3 A5oi$ luînd un termometru atîrnat de . slă@irea vocii$ res5ira?ia mai iute şi decom5resiunea vaselor san-vine cu care acum se o@işnuiseră3 8&i totuşi$ îşi s5use că5itanul$ îmi vine -reu să cred că sălaşul a Hector Servadac coala C C' .i avut un @arometru ar .i o@servat mai de mult o ast.3 > !u .ie . Cau.u 5usă 5e 5lită$ %en=:u. turnă a5ă în ea şi aşte5tă să .i?erul3 Uite că a5a .e ca de o@iceiA Ae= rul sc4im@at o să=i aducă o6i-enul tre@uitorA Da$ cu5torul se a5rinse şi$ su@ su.ocul cît ai cli5i şi$ du5ă cum îi era3 o@iceiul$ înce5u un cîntec ostăşesc: 8Avem sare în . e6clamă o.enomen s=ar .

ii$ răs5unse netul= @urat o..$ şi în cli5a în care ve.ierte3 Acelaşi lucru se întîm5la şi cu cuşcuşul3 %en=:u.i?erul$ urmînd şi el nesc4im@a= tul ti5ic de a=i răs5unde ast.nesc să cred că nu ne=a uitat3 Su5rave-4ea.ost trans5ortat la o atare înăl?ime$ devreme ce marea e aici$ în 5reaBma noastră$ scăldînd ?ărmurile3< Dar dacă şi în această îm5reBurare Hector Servadac trăsese con= clu.ormulă intero-ativă3 > &i atunci$ %en=:u.ără să . i se adresă: > &i atunci$ domnule că5itanA Ordonan?a nu înce5ea niciodată vor@a .ă nu se ivi în cîm5ul vederii sale3 > 9ir=ar să . îşi dădu seama că 5e viitor$ ca să .ilele următoare$ 5rivind 5rintr=un oc4ean$ %en=:u.ură a5roa5e .ii Buste$ tot nu 5utea să=şi e65lice cau.olosească această .eri3 > Da$ domnule că5itan$ tre@uie să s5erăm3 > !u înca5e îndoială că -uvernatorul -eneral va voi să ai@ă R conştiin?a îm5ăcată în aceste îm5reBurări deose@ite3 A şi trimis$ 5e= semne$ un vas din Al-er ca să e65lore.acemA > O să aşte5tăm3 > Să aşte5tămA333 > Să vină cineva du5ă noi3 > +e mareA > +e mare$ tireşte$ devreme ce ne a.a .ii333 > Cred$ sau cel 5u?in s5er$ că nenorocirea n=a lovit decît cîteva 5uncte ale coastei al-eriene şi$ în consecin?ă$ camara.tă$ în ciuda .A răs5unse o.ie.i?erul de stat maBor3 ată de ce$ în .ără întreru5ere . stri-ă el$ E6celen?a Sa -uvernatorul -eneral nu 5rea are -riBa noastră. /a I ianuarie$ situa?ia celor doi insulari nu se sc4im@ase deloc3 Acest I ianuarie era data reală$ cea din calendar$ înainte ca vec4ile ată motivele mîniei3 RE65resie din Satira ' de 5oetul latin Juvenal3 Rn3t3S CF .acem semne3 > &i dacă nu soseşte nici un va5orA > Atunci o să construim o @arcă şi o să mer-em noi la cei ce n=au venit3 > %ine$ domnule că5itan3 Sînte?i marinarA > Eşti întotdeauna marinar cînd e nevoie să .area3 Dar nici o 5în.ii noştri sînt sănătoşi şi te.enomenelor ce se 5etre= ceau$ înde irae'3 între tim5$ ?inute mai multă vreme în a5ă$ ouăle . cerceta .lăm 5e o insulă3 > Atunci$ crede?i$ domnule] că5itan$ că o 5arte din camara.e litoralul$ şi îndră.rămîntărilor sale$ %en=:u.el sluBitorului său3 > Ce=o să .i un va5or o să=i .ie -ata la$ tim5$ tre@uia să=şi încea5ă o5e= ra?iile culinare cu o oră mai devreme3 Servi masa că5itanului3 în tim5 ce acesta mînca cu 5o.ă deci marea$ %en=:u.

înd că nu vine nici un vas$ că5itanul con= sideră că e mai @ine să .ul no5?ii de ' ianuarie$ 5rima .ăcuseră to?i ro@insonii dinain= tea lui$ adică să inventarie.a?a in= sulei$ radia?iile solare ar ..i dat decît indica?ii . îi răs5unse că5itanul3 0ai ai=încă o . s5use %en=:u.e3 Se de.a?ă de vreo C GGG Em 5ătra?i$ deci cam CGG GGG de 4ectare3 %oi$ vaci$ ca5re şi oi se -ăseau în număr mare$ dar ci.enomene în această 5e= rioadă a anului3 Dar 5entru Hector Servadac .e= rase$ 5e @ună dre5tate$ să se ?ină de metoda vec4e ca să se 5oată descurca mai uşor3 Cu toate că Soarele răsărise şi a5usese de 'F ori$ el nu socotea decît şase .rumoasă culoare al@ă333 cam întunecată3 > Un Vineri al@$ urmă %en=:u.ra nu 5utea .acă ceea ce .i luminat lucrurile de 5e 5ămînt cu o3 5u= tere cu totul nouă3 Se în?ele-e de la sine că Hector Servadac tur@a de .i tocmai @une de strîns în 4am@are3 Aşadar$ 4rana -uvernatorului$ a 5o5ula?iei$ şi a celor doi cai era asi-urată$ @a c4iar de5ăşea cu mult nevoile lor3 &i în ca.i 5re= ci.urie că nu 5u= tea cerceta Soarele$ nici /una$ nici stelele$ nici vreun alt 5unct al CC .la din @elşu-$ şi nu era de temut că ar 5utea să 5ărăsească teritoriul3 !ici cerealele nu li5seau3 Trei luni mai tîr.$ care mai citise cîte ceva în via?a lui3 0i se 5are că sînte?i -ata să vă 5re. că noi locuitori ar .urtuni mari$ rare .i 5ierdut 'F ore din F*3 Că5itanul Servadac 5re.ător de tim5urie$ devreme ce înce5ea în luna ianuarie. şi altele vor . &i mai ciudat era că această creştere a tem5eraturii avea loc într=un mod nu numai constant$ ci şi 5ro-resiv$3ca şi cum -lo@ul 5ămîntesc s=ar .iu$ recoltele de -rîu$ de 5orum@$ de ore.irească a lucrurilor înconBurătoare3 Aşa se şi întîm5lă3 > Drace$ domnule că5itan.ile de la mie.i ateri.ace?i în Ro@in= son şi eu să înce5 să semăn cu Vineri.ile terestre să .ectelor atrac?iei şi$ dacă ceasul că5itanului Servadac era @un$ el tre@uia să mear-ă @ine c4iar du5ă toate tul@urările ce avuseseră loc în3 ordinea .e resursele ve-etale şi animale ale dome= niului său3 nsula "ur@i > acesta .at în insulă n=ar .i din anul curent3 Ceasul său îi servea să note.e e6act orele care treceau3 %ineîn?eles$Lo 5endulă nu i=ar .alse în aceste îm5reBurări$ datorită scăderii -ravita?iei$ dar un ceas cu arc nU se su5une e.i dus li5să de ni= mic3 De la I la 'C ianuarie$ 5louă cu -ăleata3 Cerul era tot tim5ul aco= 5erit de nori -roşi$ 5e care condensarea nu reuşea să=i micşore.lăn?uiră şi cîteva .ată3 Vînat se a. Sînt oare ne-ruA > !u$ %en=:u.$ nu=i tocmai du5ă ti5ic$ dar 5arcă nu=mi 5are rău3 Deci$ la I ianuarie$ vă.a5tul că tem5eratura avea o tendin?ă de urcare anormală nu trecu neo@servat3 Vară sur= 5rin..ără 5aravanul de nori care se inter5unea între cer şi su5ra.i a5ro5iat mereu şi cu re-ularitate de Soare3 în acelaşi tim5 cu căldura$ lumina devenea şi ea mai intensă şi$ .u numele 5e care i=l dădu > avea 3o su= 5ra.

ectuau în Burul ei revolu?ia lor .ătoare violen?ă.i a5ar?inut unei alte constela?ii a . Dar$ în .i şi noa5te 5e culmea .ile în 5ostul de 5iatră$ îl 5ărăsi în cli5a cînd vă.i 5utut de.el$ ce vas 5utea să iasă în lar.i ri= si5it3 %en=:u.@ol?ii cereşti care ar .= lăn?uităA Valurile se ridicau la o înăl?ime de neînc4i5uit şi .ilnică3 Că5itanul Servadac o@servă du5ă un tim5 că unul din aceste as= tre$ .lăn?ui cu o mai sur5rin.ă$ şi aşte5tă3 Ce=o să 5oată citi în steleA 0arele disc 5e care=l între.ărise 5rima dată şi co@ora s5re .ale.init nuBnai trecea 5rin 5unc= tul .ormate în va5ori din 5ricina căldurii inte= rioare se înăl?au în aer ca să cadă din nou în c4i5 de torente 5e +ă= mînt$ .oarte a5ro5iat de ori.5e tim5ul acela urît$ 5e viBelia aceea de.ărise un moment în noa5tea de C' decem@rie s5re ' ianuarie îi va mai a5are înaintea oc4ilorA în s.adar cerceta .i6 5e care această stea îl ocu5a în s5a?iu3 într=adevăr$ o oră mai tYr.vălui oare secretul soartei saleA Cerul era senin3 !ici un a@ur nu mai um@rea constela?iile3 %olta se întindea deasu5ra lor ca o uriaşă 4artă cerească şi cîteva ne@u= loase se sc4i?au 5e ea$ acolo unde înainte oc4iul astronomului nu le=ar .iu ea se mişcase sim?itor din 5o.îrşit$ i se va de.u să cercete. încercă de cîteva ori să=l liniştească$ 5ro5ovăduind acea resemnare care aBun-ea la el 5înă la ne5ăsare$ dar că5itanul 5rimi cu atîta su5ărare interven?iile lui$ încît ordonan?a nu mai în= dră.u că 5loaia încetea.ie neclintită ca şi cea vec4e$ în miBlocul celorlalte stele care$ în mişcarea lor a5arentă$ e.are$ ca şi cum ar .ale de vînt risi5iră cei din urmă nori în noa5tea de 'C s5re '*3 Hector Servadac$ care se înc4isese de şase .a?ă de toate celelalte3 Era steaua Ve-a$ din constela?ia /irei$ cea care din 5ricina 5recesiei C* .area mereu 5ustie3 Dealt.urie3 Cu si-uran?ă$ nici măcar în era secundară$ cînd 5rimele a5e trans.ă şi vîntul se 5otoleşte3 Aler-ă şi el sus$ 5e .ontului$ şi 5ro@a@il că nu mai servea dre5t 5ivot central al sistemului stelar3 Cum s=ar s5une$ a6a +ămîntului 5relun-ită la in.i 5utut desluşi decît cu telesco5ul3 +rima -riBă a o.urtuna @întuia cu o neasemuită .lă Steaua 5olară$ căci la asta se 5rice5ea cel mai @ine3 Era 5e cer$ dar mult mai Bos$ s5re linia ori.ă .iua de 'C$ 5oto5ul încetă ca 5rin .i?ia unde o .ontul se5tentrional$ înde5linea aceste condi?ii de imo@ilitate şi 5ărea să stea 5e loc .ale.i?erului .urtună$ el sta de 5a.e unde se a.ut care era steaua ce=i ?inea locul$ adică 5rin ce 5unct al cerului trecea acum a6a 5relun-ită a +ămîntului3 Tim5 de cîteva ore Hector Servadac se concentra numai asu5ra acestui lu= cru3 !oua Stea 5olară tre@uia să .enomenele din e5oca diluviană nu se vor .o= diacului3 Rămînea de vă.ei$ a@ia în-ăduindu=şi cîteva ore de somn3 Dar în .ni să s5ună nimic3 Se mul?umea să înde5linească cît 5utea mai @ine îndatoririle lui de santinelă3 +e 5loaie$ 5e vînt$ 5e .armec3 Ultimele ra.i lămurit nedumeririle lui dacă cea?a s=ar .

într=adevăr$ un 5unct luminos$ aşa cum a5ar sateli?ii lui u5iter în .$ încîntat s=o revadă 5e 8tovarăşa no5?ilor 5ămîntene<$ cum se s5une în -rai 5oetic$ şi arătă s5re un disc care se înăl?a în 5artea o5usă locului 5e care tre@uia să=l ocu5e în acel moment Soarele3 Era /una$ sau o altă 5lanetă mai neînsemnată ce a5ărea mărită datorită a5ro5ieriiA Că5itanul Servadac nu ştia ce să creadă3 /uă o lunetă destul de 5uternică$ de care se sluBea de o@icei 5entru o5era= ?iunile sale -eode.ieA stri-ă @ătînd din 5icior că5itanul Servadac3 !u e nici Venus$ nici 0ercur$ .iindcă aceste două 5lanete n=au=sateli?i3 &i totuşi e vor@a de o 5lanetă a cărei or= CH . îl readuse 5e 5ămînt3 > /una.ie /unaA între@ă %en=:u.văluiau 5rima dată 5rivirii sale3 Un stri-ăt al lui %en=:u.ec4inoc?iilor' tre@uie să înlocuiască Steaua 5olară în 'F GGG de ani3 Or$ de vreme ce nu trecuseră 'F GGG de ani în '* .irma că astrul acela nu era /una3 !u recunoştea 5e discul decolorat Bocurile de lu= mini şi um@re care dau într=o oarecare măsură /unii în. aten?ia3 > Dacă e /una$ s5use el$ tre@uie să recunoaştem că s=a înde5ăr= tat considera@il de mult de noi3 Vom .ont tre= @uie să admitem că 0editerana a . !u e /una.ice$ şi o îndre5tă s5re astrul asu5ra căruia îi atră= sese %en=:u.ile$ tre@uia trasă conclu.ă?işarea unui c4i5 omenesc3 !u re-ăsea nici o um@ră a şesurilor şi mărilor$ nici a acelui nim@ de cercuri ale unui co5ac tăiat$ care înconBoară ca nişte ra.odiacului$ doar coada ieşindu=i din a5e$ 5înă la noile stele ale emis.ia că a6a 5ămîntului se sc4im@ase @rusc3 8&i atunci$ remarcă Servadac$ nu numai a6a s=a sc4im@atV de vreme ce acum trece 5rintr=un 5unct atît de a5ro5iat de ori.ost îm5insă s5re ecuator3< Că.erei australe ce se de. sus?inu el3 > De ce să nu .ual al lunetei3 > Dar dacă nu e /una$ ce 5oate să .u 5e -înduri$ în tim5 ce 5rivirile îi rătăceau de la Ursa 0are$ care aBunsese o constela?ie a .i nevoi?i să=i măsurăm acum distan?a nu în mii$ ci în milioane de le-4e3 Du5ă o cercetare amănun?ită$ socoti că 5oate a.$ care ?inea mor?iş la desco5erirea lui3 > +entru că acest astru are el însuşi o mică lună care=i serveşte dre5t satelit.ocarul unor instrumente de 5utere medie$ se arăta destul de des= luşit în cîm5ul vi.e minunatul crater T1c4o=%ra4e3 > Ei @ine$ nu. ?i5ă ordonan?a3 > /unaA > Da$ /una$ rosti încă o dată %en=:u.

.

ără să se îm@olnăvească ra.ilei3 :ă5u= şeala înce5use să aBun-ă insu5orta@ilă$ cu atît mai mult cu cît nici un nor nu 5otolea 5u?in vă5aia Soarelui3 !ici Sene-alul$ nici 5ăr?ile ecuatoriale ale A.urat satelitul ăstaA Ca5itolul V U!DE E VOR%A DE VE!US & 0ERCUR$ CARE A0E! !Q# S# DEV !# +/A!ETE DE &OC în curînd Soarele se ivi din nou şi toată 5u.i decît /una şi$ dacă e /una$ de unde dracu a .ie 5entru că un ocol în drumul său 4oinar îl dusese în a. .elor sale 5uternice3 !ici un .el de cercetare astronomică nu mai era cu 5utin?ă3 Tre@uia amînată 5entru no5?ile următoare$ dacă starea cerului o va în-ădui3 Cît des5re discul a cărui strălucire stră@ătuse 5rin stratul de nori$ .el$ în ciuda s.oc3 Dacă tem5eratura n=ăvea să scadă$ întrea-a ve-eta?ie de 5e insulă va .ă3 CK .ă3 Acolo$ 5e cînd 5rivea la 0editerana liniştită ca un lac$ se 5răBea cu mult sîr-3 +e= semne că avea o 5iele @ine că5tuşită şi un craniu @lindat ca să su= 5orte .deria de stele 5ăli în @ătaia ra.i la termometrul atîrnat în$cameră$ constată că la 'H ianuarie instrumentul arăta HG de -rade centi-rade la um@ră3 E de la sine în?eles că$ dacă nu reclă= diseră încă -ur@iul$ Servadac şi %en=:u.@ită e cu5rinsă în sistemul nostru 5lanetar$ de vreme ce înso?eşte Soarele în mişcarea lui a5arentă3 Dar$ la nai@a$ dacă nu e nici Ve= nus$ nici 0ercur$ nu 5oate .a5tul că Soarele nu se a@ătea de la noul său ecuator$ al că= rui cerc trecea 5rin nsula "ur@i3 Totodată tem5eratura creştea .i în între-ime arsă3 Credincios 5rinci5iilor sale$ %en=:u.aturilor date de că5itan$ nu voise să=şi 5ărăsească 5ostul de ve-4e de 5e .ăcuseră$ în sc4im@$ din în= că5erea 5rinci5ală a 5ostului o odaie de locuit3 Du5ă ce=i adă5os= tise mai @ine decît coli@a de 5loile toren?iale din 5rimele .ie datorită de= 5ărtării$ .adarnic căutase că5itanul să=i dea de urmă3 +ierise .useseră vreodată 5oto5ite de asemenea averse de . nu voia să se arate mirat de această tem5eratură ne.ricii nu .ără încetare3 Că5itanul$ care se uita de cîteva ori 5e .ara vederii lui Servadac3 Tim5ul era acum într=adevăr minunat3 Vîntul încetase a5roa5e cu desăvîrşire$ du5ă ce @ătuse un tim5 din vec4iul vest3 Soarele răsărea tot la noul lui loc şi a5unea la cel o5us cu o 5unctualitate remarca= @ilă3 :ilele şi no5?ile erau matematic de şase ore$ ceea ce avea dre5t urmare .ale.idu= rile de 5iatră îi a5ărau acum şi de căldurile din tim5ul .irească$ dar năduşeala care şiroia 5e el de.ile$ .ele 5er5endiculare ale Soarelui de amia.= min?ea acest lucru3 Dealt.

erată era la .i .urioase ca să lămurească noua situa?ie a s.ură aco5erite de o iar@ă deasă3 Cositul .ă un un-4i dre5t cu ecli5tica$ lucrurile se vor 5etrece aşa cum se 5etrec 5e u5iter3 !u vor mai .i .ată întrea-a 85o5ula?ie< a insulei şi tot nu ar .în -ur@i şi se 5utea s5era acum$ marea .el de cald ca în ?inuturile su@tro5icale$ nu mai era nimic de . 5retindea că 5e colina lui 5re.lorile$ se iviră .într=o .i tre@uit şi C) .ia că$ dacă mişcarea de rota?ie a +ămîntului în Burul a6ei sale s=a sc4im@at$ mişcarea sa de revolu?ie în Burul Soarelui ar . s=ar .i .i tre@uit să aBun-ă la conclu= .ac serviciu de coastă$ .i 5răBit .ie de @astimentele de stat care .@utească3 Cu toate astea$ ar .eroidului terestru$ .i anotim5uri 5e -lo@$ ci .ără însă să i.erea consecin?ele sc4im@ărilor de climă3 într=un tim5 .a5t$ s5unîndu=i: > &i=aşa.is .ele crescură$ se desc4iseră .ii din @elşu.ost mo@ili.iind calmă şi vre= mea minunatA$ că nu va trece mult 5înă se va arăta un vas în ra.one invaria@ile$ 5entru care iarna$ 5rimăvara şi toamna sînt veşnice3 &i ne-reşit ar .i adă5ostit su@ un . Te=ai născut în "a@on$ nuA > %a în 0ontmartre$ domnule că5itan$ dar nu=i nici o deose= @ire3 De vreme ce @unul %en=:u.ormea.ăcut3 Tem5eratura ultracaniculară avu$ cum era de aşte5tat$ urmări asu5ra 5roduselor care creşteau 5eJ nsula "ur@i3 !atura su.ost de aBuns3 Căldurile mari erau şi ele o 5iedică în 5restarea continuă a muncii3 Dar$ 5e mo= ment$ 5rimeBdia nu era mare şi mai 5uteau aşte5ta3 Aveau 5rovi.rin= turi din cele învă?ate la cole-iu şi la şcoală3 Se c4eltuia în calcule .ie de va= sele de ca@otaB de toate na?ionalită?ile$ care aveau numeroase le-ă= turi cu toate 5unctele de 5e litoral3 Socoteala era @ună$ numai că$ 5înă la urmă$ dintr=o 5ricină sau alta$ nici un vas nu se ivi 5e mare şi %en=:u.i adău-at: 8+e tot vinul din "asconia$ cine dracu ne=a adus sc4im@ările asteaA<= Dar această vară tim5urie îi 5use în încurcătură 5e că5itan şi 5e ordonan?a sa3 %ra?ele de muncă necesare 5entru atîtea tre@uri deo= dată li5seau$ @ineîn?eles3 C4iar dacă ar .ul co5acilor$ mu-u= rii eră 5ară$ .adarnic 5eJculmile stîncilor$ dacă nu s=ar .i$ uitîndu=se la el$ Servadac îi atrase aten?ia asu5ra acestui .a insulei3 De o@icei această 5arte a 0editeranei era .ructelor se ni= meriseră în acelaşi tim53 Vara şi toamna se conto5eau într=un sin= -ur anotim53 De ce nu era că5itanul Servadac mai 5rice5ut în ale cosmo-ra= .ieiA &i=ar .ructele3 Acelaşi lucru se 5etrecu şi cu cerealele3 S5icele de -rîu$ de 5orum@ creşteau vă.înd cu oc4ii$ cum s=ar s5une$ şi cîm5urile .oarte scurt$ seva înviorătoare se răs5îndi 5înă în cren-ile din vîr.run.ără îndoială: 8Dacă înclinarea a6ei 5ămîntului s=a sc4im@at şi dacă$ du5ă cum totul 5are s=o arate$ ea .oarte des stră@ă= tută .el de um@relă3 între tim5 Servadac încerca în van să=şi amintească măcar .inului$ secerişul şi culesul .

oarte .ă de FF le-4e 5e secundă$ deci de trei ori mai re= 5ede decît +ămîntul3 Dar dacă stelele nu te 5ot învă?a nimic$ lucrurile stau alt.el cu 5lanetele$ cel 5u?in cu cele a căror or@ită este trasată în interiorul or@itei +ămîntului3 Două 5lanete înde5linesc aceste condi?ii: Venus şi 0ercur3 +rima -ravitea.i scă.ă de IG de milioane le-4e 5e an$ nu a intervenit a5arent nici o sc4im@are a5re= cia@ilă$ într=atît este de mare de5ărtarea între aceste astre3 Acelaşi lucru se 5oate s5une şi re.a?ă de acela 5e care=l 5uteai o@serva cu oc4iul li@er înainte de .ut dacă această dis= tan?ă nu va scădea şi mai mult$ în care ca.i 5re.ă s5re constela?ia Hercule cu o vite.lau acolo ca literele unui uriaş al.ia că +ămîntul se a5ro5iase .el$ cu dimensiunile mărite3 Aşadar$ conclu.ă la o distan?ă medie de FK milioane le-4e de Soare$ cea= laltă la o de5ărtare de 'H milioane3 Or@ita 5lanetei Venus o încon= Boară$ aşadar$ 5e cea a lui 0ercur$ iar or@ita +ămîntului le încon= Boară 5e amîndouă3 Du5ă îndelun-i cercetări şi cu-etări adînci$ că= 5itanul Servadac o@servă cum cantitatea de căldură şi de lumină$ 5e care o 5rimea în momentul acela +ămîntul$ o e-ala a5roa5e 5e cea 5rimită de Venus$ adică era cam de două ori mai mare decît înainte de catastro.rumoase$ dădeau 5rileBul de a cerceta .a@et 5e care$ s5re marea lui mînie$ nu=l 5utea decît sila@isi3 9ără îndoială$ stelele nu ar .oarte mult de astrul strălucitor$ se convinse de acest lu= cru cînd o@servă din nou s5lendida 5lanetă Venus$ 5e care c4iar cei mai ne5ăsători nu se 5ot îm5iedica să n=o admire cînd se des5rinde seara sau diminea?a din ra.ără nici o -reutate cerul$ no5?ile$ nu mai 5u?in senine$ 5uneau la dis5o.i aceeaşi$ .i crescut$ .i?ia Soa= relui$ care înaintea.ie căA ar .i a.ie atras cu o 5utere de neîn.ele Soarelui3 *' .lat 5e Venus3 adică la o distan?ă în medie de FH milioane le-4e$ l=ar .a5tele neo@işnuite ce se 5etrecuseră3 Dacă nişte o@servatori s=ar .i?ia că5itanului Servadac minunata alcătuire a lumii stelare3 Stele şi 5la= nete se a.ilele$ .ie că ar .entat nici o sc4im@are 5entru oc4ii săi$ nici ca dimensiuni şi nici în ce 5riveşte distan?ele relative3 Se ştie doar că în 5o.rînt 5înă la su5ra.i adus nimicirea lui totală3 Dacă .ă3 Dacă aBunsese întrucîtva la conclu.a?a Soarelui$ ceea ce ar .ut la .eritor la Arcturus$ care se mişcă în s5a?iul sideral cu o vite.ea să se s"4im@e şi$ deci$ durata anului nu mai 5utea .i vă. e6ista 5ericolul ca$ din 5ricina unei ru5turi de ec4ili@ru$ -lo@ul să .i 5ermis că5itanului să constate a5ro5ierea care aducea -lo@ul teres= tru s5re centrul său de atrac?ie3 Discul Soarelui 5ărea să ai@ă un diametru du@lu$ .ia care se im5unea era că +ămîntul nu se -ăsea decît la FH de milioane le-4e de5ărtare de Soare$ în loc de C) de milioane3 Rămînea de vă.ut3 într=adevăr$ +ămîntul se a5ro5ia vădit de astrul strălucitor3 Or= @ita sa se de5lasase$ era lim5ede$ şi această de5lasare se 5otrivea nu numai cu ridicarea 5ro-resivă a tem5eraturii3 !oi cercetări i=ar .

> Două trenuri$ ce mare sco.ală.eric$ de vreme ce e.a 5laneteiF3 Aşa că Servadac socoti că are dre5tul să a.i a5us la ora aceea3 Dovadă că Venus avea un înveliş atmos. Atunci să ne ducem să=i .ită3 > Dar ciocnirea va .er$ Hes5erus sau Ves5er$ cum i se s5unea în antic4itate$ steaua serii$ steaua dimine?ii$ steaua 5ăstorului > căci nici un alt astru n=a 5rimit atîtea nume$ în a.eci şi 5atra 5arte din ra.94os. O > Asta ar însemna$ într=adevăr$ ceva 5entru două armate care înaintea.orma unui disc relativ uriaş3 Era ca o mică lună şi 5uteai .leac3 >=&i ce se 5oate întîm5laA > /a nai@a.i în-ro.rac= tate de atmos.orus sau /uci.ierul roşu3 9ălcile i se în= *G . cu un -las liniştit care avu darul să=l scoată din sărite 5e că5itan3 > Da$ două trenuri$ do@itocule.im des5ăr?i?i de ea de F milioane de le-4e. > De$ domnule că5itan$ e aer 5e acoloA > Este3 > &i a5ăA > %ineîn?elesV > %un.a.3 > Ei @ine$ domnule că5itan$ răs5unse ordonan?a$ este destul şi atît$ să .ă.itoare$ .rac?iei se 5roduceau la su5ra.ele cu oc4iul li@er3 Cînd 5lină$ cînd în 5ătrar$ toate 5ăr?ile stelei se ve= deau lim5ede3 Col?urile cornului ei arătau că ra.îrşit$ i se arăta că5itanului su@ . cu . Două trenuri care se tam5o= nea. continuă %en=:u.eră$ 5ătrundeau în re-iuni în care tre@uia să .oarte uşor să=i desluşeşti .iindcă cele două 5lanete 5ar să mear-ă acum în sens invers$ şi$ cum masele lor sînt a5roa5e e-ale$ întîlnirea va . Era ca şi cum l=ai .ectele re. stri-ă Hector Servadac3 Dar două trenuri care au o vite.ă$ îşi dădu cu 5ărerea Servadac$ dar 5entru două 5lanete e un .ele solare$ re.a?a discului ei3 Anumite 5uncte luminoase$ ce se des5rindeau 5e corn$ erau tot atî?i mun?i înal?i'$ 5e care Sc4roeter avusese dre5tate să=i considere ca altitu= dine de . Să cădem 5e Venus.ară de astrul no5?ii > Venus$ în s.i ars 5e %en=:u.ece ori mai mari ca 0ont %lanc$ adică a suta 5atru.ă de o mie de ori mai mare decît un ac= celerat$ ceea ce va duce neîndoielnic la dislocarea uneia din 5lanete$ 5oate a amîndurora$ şi=o să vedem atunci ce=o să mai rămînă din muşuroiul tău de 5ămînt numit 0ontmartre.acem o vi.i teri@ilă şi 5entru una şi 5entru cealaltă.irme$ la vremea aceea$ că Venus nu era la3 mai mult de F milioane le-4e de5ărtare de +ă= mînt şi i=o s5use lui %en=:u.

oarte mult şi de 0ercur3 +laneta 0ercur$ care se 5oate vedea arareori cu oc4iul li@er$ şi numai atunci cînd se a. Ordona?i.cleştaseră$ strînse 5umnii$ dar se stă5îni şi$ du5ă cîteva cli5e în tim= 5ul cărora reuşi să în-4ită e65resia Bi-nitoare: 8muşuroi de 5ămînt<$ rosti: > Domnule că5itan$ sînt aici$ la datorie.elor Soarelui$ care revarsă asu5ră=i o căldură şi o lumină de şa5te ori mai 5uternică decît asu5ra -lo@ului terestru$ .ăceau astrul$ care .ost atît de a5roa5e.onele sale -laciare şi toride$ ce se conto5eau a5roa5e datorită marii înclina?ii a a6ei de rota?ie$ .îşiile ecuatoriale$ mun?ii înal?i de '( Em$ toate aces= tea .ăreau şi cele şa5te 5ete care$ aşa cum sus?inuse %ianc4ini$ sînt adevărate mări$ comunicînd între ele3 în s.ie camara.ă şi de atunci au. Se 5oate crede că vine s.i@ilitatea ei îl @ucură 5e că5itanul Servadac nease= muit mai 5u?in decît 5e -eneralul %ona5arte care$ în tim5ul Direc= toratului$ o .ărise la amia.ri-uri tre@uie să .ără să mai scoată o vor@ă3 în .iarele din am@ele continente.ilele următoare$ distan?a care des5ăr?ea cele două astre scă.lă în a5ro5ierea 5unctelor elon-a?iilor' ma6ime estice şi vestice$ se arată în toată s5lendoarea3 9a. /a acest răs5uns %en=:u.ilelor de 5e Venus nu se sc4im= @ase3 Se 5uteau desluşi norii ce 5luteau în atmos.îrşit$ su5er@a 5lanetă se vedea în 5lină . Ce mul?ime se în-4esuie în @ise= rici.ele sale$ asemănătoare cu cele ale /unii$ rever@era= ?ia ra.era veşnic încăr= cată de va5ori$ întunecînd 5e alocuri discul 5lanetei3 Se .rica$ 5rietenii noştri din 9ran?a şi to?i locuitorii din cele două continente. îmi înc4i5ui$ Doamne iartă=mă$ căL niciodată n=a . Dacă e vreun< miBloc să îm5iedicăm această întîlnire333 > !u=i nici unul$ deşte5tule$ şi du=te la dracu.ii noştri de arme din A.usese numit în vec4ime 8Scli5itorul<$ demn de cercetarea cea mai amănun?ită3 Dar 5ericolul nu venea încă din 5artea lui 0ercur3 Venus amenin?a să se ciocnească de +ămînt3 Cu cît se a5ro5ia . &i eu$ în aceste îm= *' .u în continuare şi era lim5ede că +ămîntul mer-ea 5e o nouă or@ită$ care se va întretăia cu cea a 5lanetei Venus3 în acelaşi tim5 se a5ro= 5iase .ea cu 5lăcere s5unîn= du=se că era steaua lui3 /a FG ianuarie distan?a 8re-lementară< între cele două astre indi= cată de mecanica cerească continua să descrească3 8în ce . îşi s5unea cîteodată că5itanul Servadac3 Ce articole tre@uie să 5u= @lice .i$ dar vi.îrşitul lumii.$ co5leşit$ îl 5ărăsi .iua de ') ianuarie distan?a dintre cele două astre se micşora$ aBun-înd 5înă la a5ro6imativ ' milion de le-4e3 /umina deose@it de 5uternică a 5lanetei .ăcea ca o@iectele de 5e 5ămînt să arunce um@re mari3 Se rotea în Burul ei în FC de ore şi F' de mi= nute$ ceea ce demonstra că durata .

i cele două astre amenin?ătoare 5ăreau că înce5 să se de5ărte.el$ era 5e cale să se 5etreacă un eveniment neaşte5tat$ care avea să ai@ă consecin?e .ise %en=:u. s5use el deose@it de calm3 > Ce s=a întîm5latA între@ă Servadac3 > Se vede o navă.i în mai 5u?in de două . se 4otărî să răsu..ericire 5lanul or@itelor 5lanetei Venus şi +ămîntului nu coincideau şi$ în consecin?ă$ teri@ila ciocnire nu 5utea să ai@ă loc3 %en=:u. &tii cel 5u?in ce=nseamnă să .i avut ast.a acestui deranBament al mecanicii cereştiA > Domnule că5itan.5reBurări$ mă miram că nici un va5or nu a5are în ra.ace @ucă?i$ şi aceste @ucă?i vor -ravita la voia întîm5lării 5rin s5a?iu. Căci DominiTue Cassini$ S4ort$ 0ontai-ne de /imo-es$ 0ont= @arron şi al?i astronomi au cre.im în?ele5?i3 > De$ %en=:u.le uşurat şi să=şi redo@îndească încrede= rea cînd că5itanul dădu vestea cea @ună3 /a FH ianuarie$ distan?a se mărise destul ca să 5iară orice teamă de vreo ciocnire3 > Cel 5u?in$ .ut cu tărie în e6isten?a unui satelit al 5lanetei3 > &i socot că=i su5ărător$ adău-ă Hector Servadac$ căci /una asta am .3 > Ce vreiA > /a +aris$ la ca5ătul @ulevardului /u6em@ur-$ nu se -ăseşte oare o casă cu o tic4ie mare 5e ca5A > O@servatorulA > întocmai3 Ei @ine$ nu=i trea@a domnilor care stau acolo să lă= murească toate asteaA > %ineîn?eles3 > Atunci să aşte5tăm cu ră@dare e65lica?iile lor$ domnule că5i= tan$ şi să .ace alt.i luat=o 5oate în trecere şi am .< N !u se 5etrecu nimic din toate acestea3 Dim5otrivă$ din acea .i?er în încă5e= rea 5ostului$ 5e la ( diminea?a3 > Domnule că5itan.e.ise că5itanul Servadac$ această a5ro5iere ne=a arătat lim5ede că Venus nu are nici o /ună.= @oi 5arcă au tim5 să se ocu5e de noiA De a.oarte însemnate3 /a FK ianuarie$ %en=:u.lu cau.el două la dis5o= . . *F .a vi.ile$ +ămîntul se va .lăm noi$ domnule că5itan3 Hector Servadac nu răs5unse nimic$ dar avem toate motivele să credem că renun?ă$ cel 5u?in 5entru$ un tim5$ să mai caute e65lica?ii 5entru tot ce=l nedumerea3 Dealt. "uvernatorul -eneral$ ministerul de ră.el$ şi aceasta=i situa?ia în care ne a. veni liniştit să=l caute 5e o.ii în?ele5tA > Da$ de vreme ce sînt soldat3 > &i ce înseamnăA > Să te su5ui$ cînd nu 5o?i .i?ia noastră3 Dar$ la nai@a$ nu voi mai aBun-e să a.uală a in= sulei$ ca să ne re5atrie.e înce= tul cu încetul unul de celălalt3 Din .

la$ aşadar$ nu numai cît de însemnat era cataclismul$ dar şi ce cau.ăcea 5arte3 Era$ .ele sus$ îi răs5unse că5itanul$ dar este c4iar -oeleta contelui Timaşev3 Era$ într=adevăr$ Do@rîna$ şi dacă şi contele se a.i recunoscută cu uşu= rin?ă3 Că5itanul Servadac$ cu oc4ianul în mînă$ nu încetase o cli5ă să o o@serve3 > Do@rîna. i=o întoarse %en=:u.ă cu 5în.a vi.i?erul .a?ă cu rivalul său3 E de la sine în?eles că Hector Servadac nu mai vedea decît un se= men şi nu un adversar în cel 5e care -oeleta îl aducea s5re insulă$ şi că nu se -îndi nici o cli5ă la întîlnirea 5usă la cale între el şi conte şi nici la temeiurile ei3 îm5reBurările se sc4im@aseră într=atît$ încît nu sim?i decît cea mai vie dorin?ă să=l revadă 5e contele Timaşev şi să stea de vor@ă cu el des5re numeroasele evenimente e6traordinare ce se 5etrecuseră3 Do@rîna 5utuse$ desi-ur$ du5ă FK de .umul3 > Acum navi-4ea.rance.3 !u se 5oate3 !u se .e 5e coastele învecinate ale Al-eriei$ să aBun-ă eventual 5înă în S5ania$ 5înă în talia$ 5înă în 9ran?a$ să cutreiere acea 0editerană atît de di. stri-ă Servadac3 > Do@rînaA între@ă %en=:u.usese semnalată de %en=:u.ă îl 5rovocase3 +e deasu5ra$$ contele Timaşev era un om de onoare şi va socoti de datoria lui să=i re5atrie.ară şi$ luîndu=şi 5icioarele la s5inare$ aBunse 5e culmea .> Do@itocule$ şi te=n.la 5e @ord$ cea mai ciudată dintre întîm5lări avea să=l 5ună 5e o.ăreşte .ărească încă decît vîr.el$ la două ore du5ă ce .uală şi nu lăsa să se . .ără 5utin?ă de îndoială$ o -oeletaV dealt.ale.iin?e.ul unor catar-e deasu5ra valurilor3 Totuşi$ cu toate că nu se 5utea vedea coca navei$ ceea ce se .$ 5utea .ile de a@= sen?ă$ să se oriente.a= ?ă=n .e$ 5e el şi 5e ordonan?a sa3 *H .i să=mi s5ui asta$ aşa$ ne5ăsător$ ca şi cum m=ai vesti că su5a=i 5e masă.3 Ca5itolul U P! CARE C#+ TA!U/ SERVADAC +U!E U! !U0#R DE P!TRE%#R CE R#0P! 9#R# R#S+U!S Hector Servadac se re5e.ei3 !u încă5ea nici o îndoială$ se vedea un vas care se -ăsea în acea cli5ă la cel 5u?in 'G Em de CoastăV dar conve6itatea actuală a +ămîntului micşora ra.i a. > Ei$ Doamne$ de vreme ce sîntem în?ele5?i.erită şi$ în consecin?ă$ era de aşte5tat că va aduce veşti din toate aceste ?inuturi de care nsula "ur@i era acum des5ăr?ită3 Hector Servadac va a.ărea din ca= tar-e î?i dădea 5utin?a să recunoşti din ce cate-orie de vase .

e acea 5arte a litoralului3 Hector Servadac o@servă du5ă 5u?ină vreme că la cotitura ca5u= lui$ şi adă5ostit de acesta$ se -ăsea un -ol.aseră înainte de catastro.iindcă .ule? unde un vas de mic tonaB 5utea să se adă5ostească destul de @ine3 "ol.o= losea maşina$ .ă .ului3 Că5itanul Servadac luă 5e loc o 4otărîre3 +useră şeile 5e :e.oarte 5uternice$ Budecînd du5ă .urtună a5ele tre@uie să .ost aici destul de liniştite3 Dar tot cercetînd cu -riBă stîncile ?ărmului$ că5itanul Servadac desco5eri deodată cu mare uimire că se -ăseau în acest loc urmele unor maree$ .oarte de.ără îndoială cei de 5e @ord erau neră@dători să a.e drumul cu @ine3 Hector Servadac nu se îndoi nici o cli5ă că Do@rîna va încerca să acoste.ru= mos$ o @ri.ără îndoială vecinătă?ii uriaşului disc în noa5tea de C' decem@rie s5re ' ianuarie$ .ără să .useseră a5roa5e necunoscute în @a.avora@ilă$ o mare liniştită .3 > !u va acosta3 Contele va trimite @arca la mal şi ne vom sui în ea3 Do@rîna se a5ro5ia destul de încet$ căci avea vîntul în .e 5e litoral3 Contele Timaşev era cu si-uran?ă .i .i?erul de stat maBor şi ordonan?a descălecară şi înce5ură să e65lo= re. că -oeleta ar .ăceau ca -oeleta$ .rican nu mai ve= dea Ldecît o insulă3 Se temea oare că nu va -ăsi nici un loc adă5ostit 5e noua coastă şi că nu va 5utea tra-e la ?ărmA Ar .inul mediteranean3 Se 5utea vedea însă$ cu toate acestea$ că de la cea mai înaltă dintre maree$ datorată .use acum 5înă la modestele 5ro5or?ii care=l caracte= ri.lu6ul şi re.i şovăit să se a5ro5ie$ şi$ du5ă ce l=ar .ir şi "alette şi caii$ 5urtîndu=i în s5inare 5e cei doi stă5îni ai lor$ se avîntară s5re ca5ătul de vest al insulei3 +este FG de minute$ o.i -ăsit$ să=l indice 5rin sem= nale3 în curînd se vă.are3 !u cumva îi li5sea com@usti@ilul şi era nevoită să se sluBească doar de 5în.el$ le 5unea cît mai 5u?in la @ătaieA Din .u lim5ede că Do@rîna se îndre5ta s5re vec4ile -uri ale &eli.derie de vîr.lu6ul au .ele 5ie.a?ă şi nu 5utea înainta decît cu 5în.dat de cîteva scame de nori$ tim5ul .enomenul slă@ise mereu şi că scă.ost 5uternice şi c4iar de o înăl?ime considera@ilă > nouă ciudă?enie 5e lîn-ă atîtea altele$ căci 5înă atunci mareele .ă3 Dar$ du5ă ce=şi însemnă în minte ceea ce remarcase$ că5itanul ** .ie îm5iedicată de 4ulă$ să=şi urme.le ce insulă nouă era aceea care se desluşea în . e6clamă el3 !u cumva sînt maree verita@ile acum în 0editeranaA Era de netă-ăduit că .ului nu mai e6istăA între@ă %en=:u.o= rientat3 Acolo unde credea că dă de continentul a.ul era a5ărat s5re lar.> Dar unde va acosta -oeleta dacă -urile &eri.oarte nimerit ca Hector Servadac să caute un loc de acostare$ în ca.uri de stînci 5rintre care se 5utea trece 5rintr=un canal în-ust3 C4iar 5e tim5 de .e 5e care$ dealt.de o 5u.ericire$ cu toate că cerul era din nou @ră.iş3 +ărea c4iar ciudat că nu=şi .îşiile lun-i de iar@ă de mare3 > Ei$ asta=i @ună.i .

că nu mă aşte5tam la cinstea de a vă revedea aici3 V=am lăsat 5e un continent şi vă re-ăsesc 5e o insulă333 > &i încă rămînînd 5e loc$ domnule conte3 > &tiu$ domnule că5itan$ şi vă ro.i?er .i?erul de stat maBor se uita uluit la interlocutorul său3 *K .i$ nici o oră şi nici n=am a.i?ia dumneavoastră3 Dar lăsa?i=mă$ înainte de orice$ să=mi re5et între@area: ce s=a întîm5latA > Eu credeam că dumneavoastră mă 5ute?i lămuri$ domnule că= 5itan3 > CumA !u şti?i nimicA > !imic3 > &i nu=mi 5ute?i s5une în urma cărui cataclism această 5or= ?iune din continentul a.3 El se înclină uşor şi cu un accent s5eci.îrşit$ -oeleta înconBură ca5ul insulei$ coti$ şi$ ma= nevrînd către canalul 5e care cu un -est îl arăta o.i uşor manevrată de timonier3 în s.rance.ic rusesc s5use: > Domnule că5itan$ înaintea oricăror e65lica?ii$ în-ădui?i=mi să vă încredin?e.Servadac nu se mai ocu5ă decît de Do@rîna3 "oeleta se a.la acum la cel mult doi sau trei Eilometri de litoral3 Semnalele .ară de cele două vele$ trinca şi marele .i?ie3 > &i eu rămîn la dis5o.e3 !u trecu mult şi toate 5în.ie neîn?e= lese$ într=adevăr$ nava îşi sc4im@ă direc?ia şi înce5u să strîn-ă din 5în.i?erul de stat ma= Bor$ intră cu îndră.ele .ului$ @arca era lăsată 5e a5ă$ iar contele Ti= maşev de@arca 5e ?ărm3 Că5itanul Servadac aler-ă s5re el3 > Domnule conte$ stri-ă el înaintea oricărei e65lica?ii$ ce s=a în= tîm5latA Contele L Timaşev$ un om distant$ care=şi 5ăstra sîn-ele rece în orice îm5reBurare$ se deose@ea mult de im5etuosul o.iu des5re asta$ dacă sînte?i de acord3 > Vă stau oricînd la dis5o.ăcute nu 5uteau să treacă neo@servate şi să .rican s=a 5resc4im@at în insulăA > 0i=e cu ne5utin?ă3 > !ici cît de întinse sînt urmările catastro.eiA > !u ştiu mai mult decît dumneavoastră$ domnule că5itan3 > Dar măcar 5ute?i să=mi s5une?i dacă 5e coasta de nord a 0e= diteranei333 > Dar oare e tot 0editeranaA îl întreru5se contele Timaşev 5e că5itanul Servadac 5unîndu=i această ciudată între@are3 > Dumneavoastră tre@uie să şti?i mai @ine decît mine$ domnule conte$ de vreme ce a?i cutreierat=o3 > !=am cutreierat=o de.neală în -ol.el3 > !u v=a?i o5rit în nici un 5unct de 5e coastăA > !ici o .3 +este cîteva minute$ ancora muşca nisi5ul din adîncul -ol.oc$ aşa încît să 5oată .lat vreo @ucată de 5ămînt3 O.să mă ierta?i că n=am venit la întîlnire aşa cum ne=am în?eles$ dar333 > O4$ domnule conte$ se -ră@i să=l asi-ure că5itanul Servadac$ o Lsă vor@im mai tîr.ură co@orîte$ în a.

înconBurul 0editeranei aBun-e3 > Cine ne -arantea.ost$ 5are=se$ răscolite de un .urtunii în-ro.ut 5uterea de atrac?ie a +ămîntuluiA > întocmai3 > Că ne=am 5ierdut luna de 5e cerA > Cu desăvîrşire3 > Că eram -ata să ne ciocnim cu VenusA > +recum s5une?i3 > &i că$ deci$ mişcările de revolu?ie şi de rota?ie ale -lo@ului te= restru s=au sc4im@atA > !imic mai si-ur decît acest .e$ sau mai @ine=.istat şi am 5us acest miracol în seama .u deodată ridicată de un val uriaş 5înă la o înăl?ime de necu5rins3 Elementele au .lu de la dumneavoastră multe lucruri3 > !u ştiu nimic altceva$ domnule că5itan$ răs5unse contele Ti= maşev$ decît că în noa5tea de C' decem@rie s5re ' ianuarie veneam 5e mare la întîlnirea noastră cînd -oeleta mea .acem înconBurul lumii3 > O4.să=mi ierta?i mirarea3 &tiam că nu vă voi s5une nimic nou$ dar mă aşte5tam să a.ul acesta$ domnule conte$ răs5unse 5lin de avînt că5ita= nul Servadac$ tre@uie s=o 5ornim iar 5e mare$ să e65lorăm 0edite= rana şi să vedem 5înă unde şi=a semănat de.a5t3 > Domnule conte$ -răi că5itanul Servadac$ vă ro.ile în şir3 E o minune că Do@rîna a re.is$ să caute ce mai rămăsese din ?ărmul a.rican$ să mear-ă la Al-er 5entru a a.ut nici o .> Domnule conte$ dar cel 5u?in a?i o@servat că de la ' ianuarie răsăritul a luat locul a5usuluiA > Da3 > Că .îşie de 5ămînt şi insula aceasta e 5rima care mi s=a în.ă$ îi răs5unse contele Timaşev$ clătinînd din ca5$ că înconBurul 0editeranei nu=i acum şi înconBurul lumiiA Că5itanul Servadac nu mai continuă convor@irea şi că.enomen ale cărui cau.e îmi sca5ă3 De atunci am rătăcit la voia întîm5lării$ mai ales că m=a lăsat şi ma= şina$ care su.astrele cataclismul care a avut loc3 > Asta=i şi 5ărerea mea3 > 0ă lua?i şi 5e mine la @ord$ domnule conteA > Da$ domnule că5itan$ c4iar dacă ar .i să .erise cîteva stricăciuni din 5ricina .u 5e -în= duri3 !u le rămînea altceva de .ăcut decît ceea ce 4otărîseră$ adică să cercete.iua nu are decîtN şase oreA > într=adevăr$ doar atît3 > Că a scă.itoare care a @întuit cîteva .a5tului că$ ocu5înd centrul marelui ciclon$ vasul nu s=a clintit decît .la ştiri 5rivitoare la restul universului locuit şi a5oi$ dacă 5artea de sud a litoralului meditera= nean a 5ierit cu desăvîrşire$ să revină s5re nord 5entru a se 5une în *I .oarte 5u?in su@ ac?iunea elemente= lor naturii3 ată de ce n=am vă.ă?işat înaintea oc4ilor3 > în ca.

ie re5arate .ie re5arate3 0ai multe ?evi din interiorul ca.ele era în acelaşi tim5 şi anevoios şi încet$ dacă marea era .e3 *( .i cunoscută$ vor veni să=l ia 5e %en=:u.ile33 în ce 5riveşte tim5ul$ era tot . să rămînă locu= lui$ lucru 5e care că5itanul Servadac îl încuviin?ă înL5o.usese deose@it de ridi= cată în ultima lună3 Oare să tra-ă de aici conclu.olosească acest com@usti@il 5entru o călătorie ra5idă$ c4it că vor tre@ui să se rea= 5rovi.oarte re5ede3 +rintre materialele de 5e -oeleta se -ăseau mai multe ?evi de re.le-ătură cu 5o5ula?ia de 5e coasta euro5eană3 +înă atunci însă tre@uiau să aşte5te ca stricăciunile maşinii de 5e Do@rîna să .ul$ 5u?in 5ro@a@il$ în care ar aBun-e sin-ura resursă a su5ravie?uitorilor de 5e insulă etc3 > iată di.i maşina cu a@uri înainte ca re5ara?iile necesare să .e la 5rima escală3 Deci$ nici o şovăială în această 5ri= vin?ă3 Din .ervă care înlocuiră 5e cele vec4i$ ieşite din u. şi să=l re5atrie.ir şi "alette$ mai ales de "alette3 Dealt.irma nimic 5recis înainte de a lăsa să treacă vreo cîteva .ia că mişcarea de revolu?ie a -lo@ului în Burul Soarelui se .ricii3 /a C' ianuarie -oeleta era -ata de 5lecare3 !ici o altă sc4im@are nu se 5etrecuse în sistemul solar3 Doar termometrele înce5useră să arate o scădere uşoară a tem5eraturii$ care .a a tot ce se întîm5lase în această 5arte a A.ione.ectuate3 Ca să navi= -4e.urtunoasă şi vîntul 5otrivnic3 Or$ cum Do@rîna$ a5rovi= .i îm@arca?i 5e -oeleta care nu .unc?iune3 în tim5ul şederii sale 5e insulă$ Hector Servadac îşi 5usese oas5e= tele la curent cu ceea ce o@servase 5e micul său domeniu3 Amîndoi3 cutreierară călare 5erimetrul noului litoral şi$ du5ă ce is5răviră e6= 5lorarea$ nu mai avură alt -înd decît să caute în a.acă 5e %en=:u.ie e.3 Trei .el$ su5rave-4erea noului domeniu$ 5osi@ilitatea ca nişte călători străini să 5o5osească 5e aceste melea-uri$ -riBa celor cîtorva turme care nu tre@uiau lăsate cu totul în voia soartei în ca. n=ar .ăcea 5e o nouă or@ităA !u se 5utea a.ara insulei cau.anul Do@rînei era 5us din nou în .ie 5lecarea Do@rînei3 Rămînea de ştiut dacă %en=:u.ără cea mai mică sc4im= @are$ cu toate că alte straturi de va5ori se strînseseră în aer$ ducînd la o anumită co@orîre a @arometrului3 !u era însă un motiv de na= tură să întîr.i numai cu 5în.ericire$ avariile 5utură să .ionată la 5or?ile Orientului 5entru o lun-ă cam5anie$ mai avea căr@uni 5entru două luni în cala ei$ era mai @ine să .anului se s5ărseseră şi a5a se scur-ea în cu5toare3 !u se 5utea încăl.usese amenaBată în acest sco5 şi %en=:u.ile du5ă sosirea contelui 5eJ nsula "ur@i ca. îl va înso?i sau nu 5e că5itan3 O 5ricină$ între multe altele destul de însemnate$ îl sili să rămînă 5e insulă3 Cei doi cai nu 5uteau .rumos$ .eritele motive menite să=l .i consim?it în ru5tul ca5u= lui să se des5artă de :e.ida 5ărerii lui de rău3 +e deasu5ra$ ordonan?a nu se e65unea la nici o 5rimeB= die din cîte se 5uteau 5revedea dacă nu 5ărăsea insula3 Cînd noua stare de lucruri va .

u= sese mutat din loc de vreun . că din întîm= 5lare va aBun-e 5înă în 0ontmartre$ să vadă dacă 8muntele< nu .ară de asta$ Do@rîna avea în cam@u.$ 5u?in emo?ionat cum sin-ur recunoştea şi 8investit cu toate 5rero-ativele -uvernatorului<$ îşi luă rămas @un de la că5itanul Servadac3 El îl ru-ă 5e o.is= tentă 5entru a .ă 5rovi.ăceau 5arte mecanicul Ti-lev$ 5atru marinari: !ie-oş$ Tol= stoi$ EtEe.ule?ul cel în-ust$ 5usă în mişcare de elice$ 5luti curînd în .ace o călătorie în Burul lumii3 Colum@ şi 0a-ellan n=au avut vase nici 5e de5arte atît de mari şi si-ure$ cînd s=au aven= turat să stră@ată Atlanticul şi +aci.ii 5entru mai multe luni$ ceea ce$ la nevoie$ îi în= -ăduia să .acă înconBurul 0editeranei .icul3 A.iii celor ce munciseră 5ămîntul contelui Timaşev3 Aceşti marinari nu se 5rea sinc4iseau de sc4im@ările 5roduse în ordinea .$ +anovEa$ şi @ucătarul 0oşel$ to?i .ără să se a5rovi.oarte instruit şi în alte direc?ii decît domeniul său de activitate3 i .i?er$ în ca.let3 Admira@il ma= rinar$ învă?ase meseria 5e .aimosului edict al ?a= rului Ale6andru$ recunoştin?a şi 5rietenia 5e care le 5urta .iu al unui io@a.eli@erat cu mult înaintea .ostul lor stă5în le îm5ărtăşea soarta3 Cît des5re locotenentul +roco5$ el era .ăceau să=i .ione.ostului său stă5în îl .i 5e mîini mai @une3 +e deasu5ra$ ec4i5aBul era e6celent3 Din el .irii$ de vreme ce .ă$ asemenea tuturor o@iectelor$ cîntărea mai 5u?in$ a5a care o 5urta cîntărea şi ea mai 5u?in3 Ra= 5ortul între cele două -reută?i era deci e6act acelaşi şi Do@rîna se a./a C' ianuarie$ %en=:u.ie devotat cu tru5 şi su.la în aceleaşi condi?ii de navi-a?ie3 Contele Timaşev nu era marinar3 Aşa că dacă nu comanda$ cel 5u?in conducerea -oeletei îi revenea locotenentului +roco53 /ocotenentul era un om de CG de ani3 !ăscut 5e moşia contelui$ ca .enomen oarecare3 &i Do@rîna$ ieşind din -ol.lota statului şi 5e vasele de comer? şi o@= ?inuse @revetul de locotenent cînd trecu 5e Do@rîna3 +e această -oe= leta contele călătorea cea mai mare 5arte a anului$ colindînd în tim= 5ul iernii 0editerana şi în tim5ul verii mările !ordului3 /ocotenentul +roco5 era un om .ie mărit 5e nsula "ur@i3 Dacă du5ă catastro.e în drum3 E ca.ăcea cinste contelui Timaşev$ şi lui însuşi$ 5rintr=o educa?ie demnă de cel care îl crescuse3 Do@rîna nu 5utea .ul să adău-ăm că lestul ei n=a tre@uit să .oarte ne= HG .ar-3 v Ca5itolul U P! CARE$ CU /U!ETA /A OCH & SO!DA P! 0P!#$ SP!T C#UTATE UR0E/E +ROV !C E A/"ER Do@rîna$ măiestrit şi solid construită 5e şantierele nsulei Di-4t$ era o am@arca?iune e6trem de @ună$ de FGG de tone$ destul de re.

ost tare @olnav în asemenea condi?ii3 Totuşi aceste denivelări nu erau @ruşte$ 5entru că nu se datorau decît unui soi de 4ulă .ui 5e indica?iile @usolei şi loc4ului$ în li5sa se6tantului care$ cel 5u?in deocamdată$ nu 5utea .i tăiat din vite.@esc unul de altul$ ci lun-i unduiri care .i?ie în ordinea 5unctelor cardinale3 Te 5u= teai deci @i.a unei sim5le oscila?ii la înăl= ?imi uriaşe3 /a tim5ul său$ Ara-o$ care a5recia la şa5te 5înă la o5t metri ci.la$ adică să o@?ină lon-itudinea şi latitudinea calculînd înăl?imea soarelui deasu5ra ori= .olos 5e 4ăr?ile alcătuite înainte de noul sistem cosmo-ra.oarte sur5rins vă.olosit3 .ei normale a navei3 Do@rîna urma$ la o distan?ă de vreo F>C Em$ linia 5e care ar .ra ma6imă a înăl?imii celor mai mari tala.i su.i clătinat=o valurile de o@icei atît de 5uternice şi de scurte ale 0editeranei3 Sin-urul nea= Buns al noii stări de lucruri era scăderea vite.ul cînd ar .liniştit şi ştia că$ în sinea lui$ contele Timaşev era la .i .i înaintat cu si-uran?ă cu '' noduri 5e oră dacă valurile înalte nu i=ar .e şi a@uri$ 5e un vînt 5rielnic$ şi ar .ontului$ .ă3 într=adevăr$ cu toate că vîntul care @ătea de la vest > acum noul est > nu era decît o @ri.ăceau să salte în sus şi în Bos -oeleta la cîte FG de metri3 Do@rîna$ şi ea mai uşoară de cînd descrescuse 5uterea de atrac?ie a +ămîntului$ se înăl?a cu mai multă uşurin?ă şi$ la dre5t vor@ind$ dacă Servadac ar .ă uşoară$ marea$ deşi nu 5rea .îndu=le cum atin.ost .oarte întinsă$ aşa că -oeleta nu=şi o@osea mai mult 5asa-erii decît în ca.ultatul calculelor sale nu s=ar .i .@uciumată$ era su5usă la di.i tre@uit s=o ocu5e litoralul al-erian3 !u se vedea la sud nici urmă de 5ămînt3 Cu toate că locotenentul +roco5 nu 5utea să=şi dea seama de 5o.i?ia -oeletei cu aButorul astrelor$ care nu=şi 5ăstraseră locul$ şi cu toate că nu 5utea sta@ili 5unctul unde se a.i 5utut între@u= in?a cu3 .i a5ro6imativ sta@ilită3 +e de o 5arte estimarea drumului 5arcurs cu aButorul loc4ului'$ 5e de alta direc?ia e6actă arătată de @usolă erau îndestulătoare 5entru această călătorie3 Tre@uie să s5unem că$ din .iindcă re.ic$ calea 5e care mer-ea Do@rîna 5utu .i .el de neliniştit3 Do@rîna se îndre5ta deci s5re est$ mînată de 5în.HG 5înă la IG de 5icioare3 &i nu erau dintre acele valuri s5ume-înde care se ridică din nou du5ă ce se i.eren?e de nivel destul de mari3 &i nu era de mirare3 0oleculele lic4ide$ mai 5u?in -rele datorită atrac?iei mai reduse a +ămîntului$ se ridicau c4iar din cau.ericire$ @usola nu se stricase şi nu mersese ana5oda nici o sin-ură cli5ă3 9enomenele cosmice nu înrîu= riseră cu nimic acul ma-netic care arăta mereu nordul$ 5e aceste melea-uri la circa FF -rade de nordul lumii3 Dacă estul şi vestul se înlocuiseră reci5roc$ în sensul că Soarele răsărea acum la occident şi a5unea la orient$ nordul şi sudul îşi 5ăs= traseră e6act aceeaşi 5o.uri$ ar .erit de rău de mare ar .

ec= ?ie ca maBoritatea ruşilor3 Conversa?ia se învYrti .ut tre5tat şi căldura nu=i mai mare acum 5e su5ra.ireşte şi în Burul .a?ă3 El nu alear-ă s5re Soare şi e de netă-ăduit că descrie o nouă traiectorie în Burul aces= tuia3 > Ai vreun ar-ument în s5riBinul i5ote.en?a contelui Timaşev3 Vor@ea .el$ am motive să cred că în= ce5em să ne înde5ărtăm de Soare$ căci tem5eratura a scă.oarte a5roa5e de centrul nostru de atrac?ie3 Dacă ar .i$ într=adevăr$ în situa?ia de a se 5ră= @uşi$ catastro.e= nomenelor a căror cau.ă o căutăm în .ă necunoscută l=a a5ro5iat sim?itor3 > Sînt cît se 5oate de convins de asta$ răs5unse că5itanul Serva= dac$ şi 5ro@lema care se 5une este dacă$ du5ă ce am întretăiat or= @ita 5lanetei Venus$ nu vom întretăia=o şi 5e cea a lui 0ercurA > Ca să cădem în cele din urmă 5e Soare şi să 5ierim$ adău-ă contele Timaşev3 > Ar .i .a?a nsulei "ur@i decît ar . e6clamă că5itanul Servadac3 > !u$ rosti locotenentul +roco5$ îndră.i .ă scă5a încă locotenentului +roco5 ca şi că= 5itanului Servadac3 De la înce5ut se vor@i tocmai de noua or@ită 5e care o urma -lo@ul terestru 5rin lumea solară de la ' ianuarie în= coace3 > E lim5ede$ domnule că5itan$ s5use locotenentul +roco5$ că +ămîntul nu=şi continuă drumul o@işnuit în Burul Soarelui$ de care o cau.itoare.i a.ile de e65lorare locotenentul +roco5$ mai 5rice= 5ut în această 5rivin?ă decît o.i nimicită deodată şi$ în acest ca.ă încă în Burul acestuia3 > Dar nu e mai 5u?in lim5ede$ continuă locotenentul +roco5$ că în urma cataclismului$ a cărui cau.lat încă 5e 5aralela CI3 > Cred că ai dre5tate în deduc?iile dumitale$ domnule locote= nent$ s5use că5itanul Servadac3 !u$ +ămîntul nu=i a.ile şi Bumătate +ămîntul ar cădea 5e Soare3 > &i ce conclu.irm că nu de o 5ră@uşire e amenin?at +ămîntul în cli5a de .ie tra-e?i de aiciA între@ă Servadac33 > Că nu=i vor@a de nici o 5ră@uşire$ răs5unse locotenentul +ro= co53 ată$ e mai mult de o lună de cînd or@ita +ămîntului s=a sc4im@at şi$ cu toate astea$ -lo@ul terestru a@ia a de5ăşit or@ita 5la= netei Venus3 !u s=a a5ro5iat nici de Soare în acest răstim5 decît cu '' milioane le-4e$ din C) de milioane cît are ra.adar$ 0editerana HF .în tim5ul 5rimei .a s=ar 5etrece în scurt tim53 De 5e acum am .i vor@a de o 5ră@u= şire$ vite.ericită333 Dealt.ac să cir= cule 5lanetele con.rance.$ în I* de .enomene în 5re.a tan-en?ială$ care îm5reună cu ac?iunea solară .ost în Al-eria$ dacă Al-eria s=ar .vîrlit către Soare$ el mai -ravitea.a la 5er.ei 5e care o emi?iA în= tre@ă contele Timaşev3 > Da$ răs5unse locotenentul +roco5$ un ar-ument care vă va convin-e3 Dacă +ămîntul ar .nesc să a.a or@itei terestre3 Aşadar$ avem dre5tul să sus?inem că +ămîntul nu se 5ră@uşeşte3 &i asta este o îm5reBurare .i?erul de stat maBor$ îi e65lică aceste .i o 5ră@uşire$ o 5ră@uşire în-ro.orm eli5selor$ ar .

ără îndoială 5e dinaintea 5unctelor care ar .e@ruarie se 5utea socoti la CI[$ *KL latitudine şi G[$ **L lon-itudine$ adică 5e locul unde se -ăsea ca5itala Al-eriei3 &i oraşul Al-er$ ca şi Tene.i întîm5lat o asemenea ca= tastro.i tre@uit să se a.u şi vîr.a lunetei3 0area se întindea nes.ă. 5ărea si= -ur că +ămîntul$ în momentul acela$ se înde5ărta încetul cu încetul de Soare şi că o catastro.ona ecuatorială3 > Dacă maie6istă vreun teritoriu a.itorul cataclism nu=şi întinsese 5înă acolo rava-iile3 A5oi în= cerca să desco5ere su@ învelişul a5elor adînci urme ale ca5italei scu= .a?a a5elor$ adîncurile n=ar 5utea oare răs5unde cu aButorul sondeiA S=ar 5utea încerca readucerea deasu5ra a5ei a vreunei e5ave din oraşul dis5ă= rut în îm5reBurări atît de ciudate3 HC $ .a -oeletei$ măsurată cu loc4ul$ ca şi de durata de 5înă acum a călătoriei$ în .urile înalte ar .$ &erşel$ \olea4$ Sidi=9eru43 Cu toate astea nici unul din aceste oraşe nu se ivi în ra. Un oraş nu dis5are aşa$ în între-ime.i tre@uit să=i stăvilească valurile3 /ocotenentul +roco5 nu se 5utuse înşela$ totuşi$ cu 5rivire la dru= mul 5e care se îndre5tase Do@rîna3 Qinînd seama de indica?iile @u= solei$ de direc?ia vînturilor$ destul de constantă$ de vite.rica o .ricanA "oeleta încerca să=i -ăsească măcar urmele3 Două.îr= şită acolo unde continentul ar .rican$ .le 5e coastă: Tene.olvate3 în orice ca.eci şi 5atru de ore du5ă ce 5ărăsise insula$ Do@rîna trecu . Vîr= .ă 5rovocată de centrul de atrac?ie nu mai era de temut3 Dar ce rămăsese oare din continentul a.ise că5itanul Serva= dac3 > &i vreo 0editerană$ adău-ă contele Timaşev3 Toate aceste 5ro@leme se cereau re.i co@orît în măruntaiele -lo@ului$ aşa că tot o să -ăsim vesti-iile ei3 Desi-ur$ era cît se 5oate de neo@işnuit .a5tul că nu 5lutea la su= 5ra.şi teritoriul a.ul +escad3 Dar dacă 5rivirea era silită să se o5rească la su5ra.$ &erşel$ \olea4$ Sidi=9eru4$ 5ierise în adîncul -lo@ului3 Că5itanul Servadac$ încruntat$ cu din?ii încleşta?i$ 5rivea cu oc4i săl@atici imensitatea mării care se întindea 5înă dincolo de nes.a?ă nici o e5avă$ nici unul din ar@orii smulşi ale căror cren-i ar .i rămas măcar cîte o 5or?iune deasu5ra valurilor3 Doar nu toată A.$ lar.ie duse în lar-$ nici o scîndură din va5oarele ancorate în minunatul -ol.are3 îi veneau în minte toate amintirile din via?ă3 nima îi @ătea să=i s5ar-ă 5ie5tul3 n oraşul Al-er$ unde trăise mai mul?i am$ îşi re= vedea camara. stri-ă el3 E cu ne5utin?ă să se .undate3 > !u.îrşita .iua aceea de F .de FG Em$ care se desc4idea înainte de cata= clism între ca5ul 0ati. Din Cas@a4$ din 9ortul îm5ăra= tului$ clădit la o înăl?ime de 'HG de metri$ ar . S=ar -ăsi e5ave.i răsărit din mare.ii de arme$ 5rietenii care nu mai erau 5e lumea asta3 "îndul i se îndre5ta s5re ?ara lui$ s5re 9ran?a3 Se între@a dacă în= -ro.rican s=au 5omenit 5e neaşte5tate în .i tre@uit să .

i tre@uit să le 5re.adarnic căutăm aici3 Contele Timaşev se s. cu as5ect metalic3 Se caracteri.ormă de am.alnic vîr.< = rea43 C4iar du5ă scu.e3 +lum@ul sondei$ uns cu seu$ .dei sale3 !oua direc?ie .iteatru3 Oare du5ă catastro.i lar-i$ um@rite de HF .ătui cu locotenentul +roco5 şi$ tim5ul .e@ruarie$ e65lora= rea mării se . > Vede?i$ domnule locotenent$ s5use Hector Servadac3 Sîntem mai de5arte de coasta al-eriană decît a?i 5resu5us3 > Dacă am .oarte lar-ă şi nu întîlni nici o cli5ă di.undul 0ării 0editeraneA Do@rîna co@orî 5înă la CI -rade latitudine3 E6aminînd 5ămîntu= rile însemnate 5e 4ăr?ile de @ord se convinseră că vasul navi-a acum 5e locul unde odinioară se întindea Sa4elul$ masivul muntos care des5ăr?ea marea de @o-ata cîm5ie a 0itidBei$ şi unde se ridica altădată .i mai de5arte$ răs5unse locotenentul +roco5 clăti= nînd din ca5$ n=aş avea numai o5t metri adîncime$ ci cinci sau şase sute3 > AşadarA333 între@ă contele Timaşev3 > !u ştiu ce să cred3 > Domnule conte$ .avoare să mer-em mai s5re sud şi să vedem dacă nu -ăsim acolo ceea ce .a?ă decît un .ise că5itanul Servadac$ vă cer ca o .i tre@uit să a5ară măcar ca o insuli?ă deJu5ra a5elor3 Do@rîna$ co@orînd mereu$ de5ăşi Duera$ cea mai înse0nată aşe= .el de 5ra.inte un oraş ca Al-er$ clădit în .a?ii aurii$ dar nu i se 5utu sta@ili natura3 Cu si-uran?ă$ nu aşa ceva scoteau de o@icei sondele din .u indicată timonierului şi tim5 de CI de ore$ adică 5înă la * .undată tim5 de două ore în di.avora@il$ se 4otărî ca încă CI de ore Do@rîna să înainte.iind .ă a5ele au nivelat toată ] întinderea unde .ăcu cu cea mai mare -riBă3 !u se mul?umiră să trimită în ciudatele adîncuri sonda$ care întîlni 5retutindeni un .eren?ele de nivel 5e care ar .erite locuri 5e o întindere .i= tele cu care e 5resărat de o@icei solul mărilor3 Ce adîncuri înlocui= seră .are din Sa4el$ de5ăşi %u.undarea 5ămînturilor înconBurătoare$ o 3se= menea culme ar .itele sau .a 5rin iri.uită$ de nici o rămăşi?ă de metal sau de o @ucată de crean-ă ru5tă şi nici măcar de una sin-ură din 4idro.Contele Timaşev$ viind să s5ul@ere orice urmă de îndoială din mintea că5itanului Servadac$ dădu ordin să se sonde.undul 0editeranei.und neted de I 5înă la ) metri$ ci scormoniră şi cu dra-ele3 Dar nu dădură de nici o 5iatră şle.u scu.usese ca5itala Al-erieiA Era 5u?in 5ro@a@il3 Cît des5re adîncul mării$ în alcătuirea sa nu se -ăseau nici stînci$ nici nămol$ nici nisi5$ nici scoici3 Sonda nu aduse la su5ra.e s5re sud3 Hector Servadac îi mul?umi -a.u trimis la .oo.ariE$ oraşul cu stră.und3 S5re marea mirare a tuturor$ şi mai ales a locotenentului +roco5$ sonda indica o cotă de nivel a5roa5e constantă de numai I sau ) metri adîncime3 Sonda .ul cel mai înalt$ de *GG de metri$ al lan?ului %u.

a$ ar .undase . /ocotenentul +roco5$ temîndu=se să se aventure.ără a ..ite de tim5ul .itor cataclism$ ea continua să le sca5e e65loratorilor de 5e Do@rîna3 Se 5unea acum 5ro@lema de a vedea 5înă unde se întinde de.aia$ cu -rotele lor le-endare$ unde odinioară veneau \a@ilii$ mun?i măr-ini?i de roş= covi$ de micoculi'$ de steBari de toate soiurile şi locui?i de lei$ 4iene şi şacali.el 5înă la mun?ii 0u.a5tul că o însemnată 5or?iune a coloniei al-eriene dis5ăruse deodată su@ a5ă3 Era c4iar mai mult decît o sim5lă dis5ari?ie a 5ămînturilOr în adîncul mării3 Se 5ărea că -lo@ul$ întredesc4is o cli5a ca să le în-4ită$ înc4isese în mărun= taiele lui un teritoriu între-3 într=adevăr$ masivul stîncos al ?inutului se scu.undul de nisi5 5e care odi4nea marea3 în ce 5riveşte cau.e mai de5arte 5e această mare cu totul necunoscută$ ceru în-ăduin?a să se întoarcă s5re nord sau est$ dar la ru-ămintea că5itanului Servadac Do@rîna se îndre5tă tot mai de5arte s5re sud3 E65lorarea se 5relun-i ast.ărea însă nimic nici 5e locul acesta$ nici în .ără urmă şi un sol nou$ alcătuit dintr=o su@stan?ă ne= cunoscută$ înlocuise .e drumul s5re est$ de=a lun-ul liniei ce contura altădată continentul a.rican 5e această mare ale cărei mar-ini nu mai 5uteau . 9ură nevoi?i să se întoarcă în cele din urmă s5re nord şi Do@rîna$ .ostei 0editerane$ .ac mînere 5entru unelte a-ricole Rn3t3S3 HC .i tre@uit să se ivească mult deasu5ra valurilor$ de vreme ce altitudinea ei de5ăşea 'IGG de metri3 !u se .i 5us deci la îndoială .a acestui în-ro.are$ acolo unde cerul se conto5ea cu marea. Cea mai înaltă creastă a lor$ care se ridica cu şase să5tă= mîni în urmă între %ou=RLumi şi &i.i re-ăsite3 !avi-a?ia era uşoară şi tre@uiau să 5ro.ortul care în= trecea cu *GG metri ^ued=el=\e@ir.ări nici măcar .astrul3 Du5ă discu?ii serioase$ se 4otărî ca -oeleta să=şi urme.i -ăsit vreo urmă din ceea ce alcătuia altădată 5rovincia Al= -er3 3 Ca5itolul U U!DE C#+ TA!U/ SERVADAC RE"#SE&TE$ CRUQAT# DE CATASTRO9#$ O !SU/ Q# CARE !U ESTE A/TCEVA DECPT U! 0OR0P!T !u 5utea .avora@il şi vîntul 5rielnic3 Dar nu desco5eriră nici o urmă 5e acest traseu$ de=a lun-ul coas= Tei 0icocul: ar@ore din re-iunile sudice$ cu trunc4iul din lemn tare din care se .ăcînd un viraB de ')G[$ 5luti din nou în a5ele .5latani$ de5ăşi %lida4$ din care nu se .

ase în .ăcuse oare sec?iunea$ nu aici se 5rodusese tocmai s5ărtura$ cau.are acolo unde era lan?ul mun?ilor JurBura$ cu vîr.ă a dis5ari?iei unei însemnate 5ăr?i a A.ut3 în dre5tul -ol.e în e65lora= rea s5re est3 în 5erioada aceea$ cu toate că multă vreme se renun?ase la o ase= menea ac?iune$ se .ra.a?ă$ va .tei de la ca5ul 0ati.avoarea 9ran?ei tra.e latitudinea care tăia al= tădată coasta tunisiană 5înă la ca5ul %lanc$ adică 5înă la ca5ătul cel mai nordic al A.ărea nimic din ca5ul "arde$ nici din ca5ul Rose$ nici din cru5ele mun?ilor Edou-4$ nici din du= nele de nisi5 ale litoralului$ din 0a.ăcuse 5e contele Timaşev$ în în?ele-ere cu că5i= tanul Servadac şi cu locotenentul +roco5$ să 5ersevere.usese aruncată cora@ia ar-onau?ilor$ sc4im@ase în @ine condi?iile climatice din ?inut şi mono5oli.usese tăiat şi a5ele îşi luaseră din nou al@ia 5e locul unde$ din li5sa unei alimenta?ii 5ermanente$ mai înai ite se eva5oraseră su@ ac?iunea soarelui li@ian3 Ei @ine$ nu în locul acesta se .ul Triton intra în mare$ .sau din Caile$ vestite dato= rită însemnatei industrii a coralierilor3 &i cînd o sondă scu.icul între Sudan şi Euro5a3 Ce înrîurire avusese re.ul lor care se ridica 5înă la FCGG m$ nici oraşul %ou-ie$ nici văile 5ră5ăstioase ale "oura1ei$ nici muntele Adrar$ nici DidBela$ nici mun?ii din \a@1lia mică$ nici Tritonul antic$ acest ansam@lu de şa5te ca5uri cu culmea lor care atin-ea ''GG m$ nici Collo > vec4iul 5ort din Constantine$ nici Stora > 5ortul modern din +4ili55eville$ nici %one$ aşe.iteatru$ nici o um@ră în .rance.in al Tritonului unde .ului "a@es$ la C* -rade lati= tudine$ un canal lar.rontiera TunisuluiV nici oraşul mari= tim Dell1s$ construit în am.ul de .acerea mării antice asu5ra noii stări de lu= cruriA Rămînea de vă.ricii3 în locul acesta marea$ 5rinsă la mare strYmtoare între continentul a.riciiA Du5ă ce va co@orî 5înă la 5aralela C*$ Do@rîna n=o să re= -ăsească oare coasta tri5olitană care$ în ca.rican şi Sicilia$ 5oate va 5re.luen?ei .e$ noua mare sa= 4ariană3 Această vastă lucrare$ sim5lă reconstituire a vastului @a. lar.ost o /a-une sărate în nordul Sa4arei Rn3t3S3 H* .i .ite din a5ele medite= raneene3 Contele Timaşev 4otărî atunci să urme.at 5e malu= rile unui -ol.oo.a?ă nici măcar unul din s5ecimenele admira@ilelor .lat la FI Em mai la nord$ acolo unde odinioară -ol.e@ruarie$ Do@rîna$ ?inînd deci direc?ia 5aralelei CK$ de5ăşi K -rade lon-itudine3 ată motivul care .undul$ ea nu readuse la su5ra.dădea acces a5elor30editeranei în întinsa de= 5resiun= a 5ămînturilor unde erau altădată şoturile' \e@ir$ "4arsa şi alteLi3 stmul$ a.u 5înă la .enta unele 5articularită?i demne de relevat3 /a K .ăurise$ -ra?ie in.de *G Em3 !u se .undată 5entru a suta oară atinse .

ără îndoială cu Ceuta şi "i@raltarul3 /ocotenentul +roco5$ în calitate de marinar care cunoştea 0edi= terana 5înă=n cele mai mici amănunte$ nu 5utea să nu cunoască această 5articularitate3 Era deci un 5rileB să=şi dea seama dacă .orma?ie -eolo-ică ca5ul %on se unea cu ca5ul 9urina la ca5ătul Siciliei$ cum se întîm5lase .is$ de 5unctul unde se contura el acum cinci să5tămîni3 "oeleta des5ica cu etrava ceea ce ar .ie a5ele -ol.undul măriiA > !eted33 Tre@uia cercetat cît era de mare de5resiunea de .u nici lacul care scli5ea dincolo de intrarea în-ustă a 5ortului$ nici mosc4eele lui um@rite de 5almieri minuna?i3 Sonda aruncată 5e locul acestor a5e străve.rica şi Sicilia sau dacă acea creastă su@marină a strîmtorii li@iene mai e6ista încă3 Contele Timaşev$ că5itanul Servadac şi locotenentul asistau to?i trei la o5era?ia de sondaB3 /a un ordin$ matelotu care stătea 5e 5lat.orma 5unctul cel mai a5ro5iat de Sicilia al A.i tre@uit să .ri= cii$ .ără să=şi cru?e com@usti@ilul$ Do@rîna îşi continuă cu toată vite.îrşit s5re sud$ nu ne rămîne decît să aBun-em 5e malurile euro5ene şi să cău= tăm acolo solu?ia 5ro@lemei 5e care n=am 5utut=o re.icase de rurînd între A. nu rămăsese nici o urmă$ nici din oraşul con= struit în am.usese şi el atras$ îm5reună cu între-ul continent$ în adîncimile -lo@ului3 Odinioară$ înainte de numeroasele întîm5lări atît de ciudate 5rin care treceau$ .astruluiA > Dacă$ aBunşi în acest 5unct$ s5use 5e @ună dre5tate locotenen= tul +roco5$ vedem mai de5arte marea întin.e@ruarie trecură de ca5ul %lanc sau$ mai @ine=.ii nu întîlni decît .iua de K .erme= cător oraş în între-ime oriental$ ec4i5aBul nu revă.ertei$ acest .ortul arsenalului$ nici din "oulette$ nici din cele două 5iscuri de la %ou=\ournein3 Ca5ul %on$ acest 5romontoriu care .a drumul s5re ca5ul %lanc$ dar nu dădu nici de ca5ul !e-ro$ nici de ca5ul Serrat3 ABunşi în dre5tul %i.orma unui 5ovîrniş3 Sc4elăria terestră se ridica$ ase= meni unei creste$ de=a curme.ă?işa su@ .undul 0editeranei urca aici 5rintr=o 5antă a@ru5tă şi se în.ului Tunis3 Dar din acest admira@il -ol.orma catar-ului aruncă 5lum@ul sondei3 > Cîte 5icioareA între@ă locotenentul +roco53 > FH$ răs5unse marinarul3 > &i .iteatru$ nici din .undul neted şi 5ustiu care 5urta$ nesc4im= @at$ valurile mediteraneene3 în .işul strîmtorii li@iene din care nu mai rămăseseră decît vreo 'K metri de a5ă3 De .iecare 5arte a crestei su@marine3 HH .5iedică de neînvins 5entru întinderea de.olva 5e melea= -urile acestea3 Aşadar$ .iecare 5arte a crestei$ dim5otrivă$ adîncimea a5ei era de 'KG de metri3 Era c4iar de 5resu= 5us că în e5ocile de .un= dul a5ei se modi.îndu=se la nes.

ei$ sin-urele .u şi el desluşit3 Contele Timaşev şi locotenentul +roco5 .ocurile de 5o.el de sen.a?ie de lu= mină3 0ai întîi cre.itele sau scoicile cu care erau aco5erite altădată stîncile su@marine3 Do@rîna .lă vreo coastă$ n=aş vrea să mă aventure.a?a ei nici măcar un sin-ur vas3către care ec4i5aBul -oeletei să 5oată aler-a 5entru a cere ştiri des5re Euro5a3 Do@rîna 5ărea să stră@ată sin-ură a5ele 5ărăsite şi .i?ie a5rinse$ răs5unse contele Timaşev3 > +este o oră vom şti des5re ce e vor@a$ stri-ă că5itanul Serva= dac3 > !u$ că5itane$ n=o să ştim 5înă mîine$ sus?inu locotenentul +roco53 > !u ne=ndre5tăm de îndată s5re .a3 Deodată$ în tim5ul cît stătea întors către .i 5ămîntA333 între@ă că5itanul Servadac3 > +oate mai de-ra@ă un va5or cu .area meridională din 5artea din .iecare$ sim?ind 5ustiul dim5reBur$ se între@a dacă -oeleta nu este acum unicul 5unct locuit al -lo@ului terestru$ o nouă arcă a lui !oe care înc4idea 5e sin-urii su5ravie?uitori ai catastro.astrul 5rovocase o nivelare -enerală a solului din .er să mă o5resc cu 5în.ie o5tică şi 5rivi cu mai multă aten= ?ie3 O lumină înde5ărtată se ivi în acea cli5ă şi unul din marinari$ c4emat de el$ o vă.Do@rîna 5luti deci 5e rînd cîte o Bumătate de milă la drea5ta şi la stîn-a şi se . noa5tea 5e melea-uri necunoscute3 Contele .undat în -înduri3 +rivirea lui rătăcea .ăcu un semn de încuviin?are şi Do@rîna co@orî 5în.un= dat între ca5ul %on şi ca5ul 9urina nu mai e6ista3 Era lim5ede că de.ocul acelaA îl între@ă Tima= şev$ destul de uimit3 > !u.ăcură sondaBe 5e cele două .ele strînse şi să aşte5t să se .i?ie necunoscută3 !u se mai întîlneau @u= re?ii$ actiniile$ comatulele$ cidi5ii 4ialini$ 4idro.u că e o ilu.ură imediat încunoştiin= ?a?i3 > O .e@ruarie Do@rîna 5lutea tocmai dincolo de oraşul Didon$ antica %1rsa$ mai nimicită acum decît .a?ă a -oeletei$ oc4ii lui avură un .undul 0edite= ranei3 cît des5re natura acestui sol$ el era alcătuit din aceeaşi 5ul= @ere metalică de o com5o.iuă3 Dacă într=adevăr acolo se a.i= in?e vii de 5e 5ămînt3 /a ( .unduri de mare3 +retutindeni tot FH de 5icioare adîncime3 /an?ul muntos scu. +re.acă .ără ?intă 5e cerul unde scli5eau cîteva stele 5rintre a@urii mişcători$ 5e marea unde valurile lun-i înce5eau să se liniştească odată cu @ri.ele în .usese Carta-ina 5unică de către Sci5io Emilianul sau carta-ina romană de Hassan "assanidul3 în seara aceea$ în cli5a cînd Soarele dis5ărea la est$ că5itanul Servadac$ s5riBinit de @alustrada -oeletei$ era cu.a5tul că marea era mereu 5ustie3 !u se vedea 5e su5ra.ăcu o întoarcere şi se îndre5tă s5re sud$ continuîndu=şi călătoria de e65lorare3 +rintre ciudă?eniile drumului tre@uie amintit şi .

el$ încît să înainte.luen?a ine65lica@ilului . stri-ă că5itanul Servadac care$ cu oc4eanul la oc4i$ nu încetase să=i cercete.initiv deasu5ra valurilor3 > Dar e6istă o aşe.ia$ .ul unui munte scu.iece cli5ă ca sla@a licărire să nu se stin-ă3 Dar ea lucea mai de5arte în întuneric$ cum luceşte un .ă locotenentul +roco5 răs5unse 5rintr=o clăti= nare a ca5ului cît se 5oate de clară3 nsuli?a 5ărea cu desăvîrşire 5ustie şi$ într=adevăr$ o lovitură de tun trasă de 5e -oeleta nu aduse 5e mal nici un locuitor3 Adevărat$ însă$ că un .el de stîncă ciudată ca .e 5înă şi cele mai mici sco@ituri3 &i 5oate şi vreun su5ravie?uitor333 /a această i5ote.ără teamă de a -reşi$ că avem în .ără să 5iardă o cli5ă$ urcară 5ovYrnişurile a@ru5te ale insuli?ei 5entru a aBun-e la mara@ut3 Acolo .iu$ e65loratorii acostară şi$ .oarte încet$ în tim5 ce noa5tea cu5rinse întrea-a mare3$ Deşi o noa5te de şase ore nu este lun-ă$ de astă dată ea 5ăru că durea.ormă3 S=ar .id e6terior încrustat cu vesti-ii 0ică mosc4ee Rn3t3S3 H( .aşa .undase încetul cu încetul$ su@ in.oc sla@ la mare de5ărtare3 > 0ereu în acelaşi loc.el de clădire de 5iatră se ridica în 5artea su5erioară a insuli?ei3 Acest monument avea în ansam@lu o= oare= care asemănare cu un mara@ut' ara@3 %arca de 5e Do@rîna . remarcă locotenentul +roco53 Se 5oate tra-e conclu.a?a noastră 5ă= mîntul şi nu un vas3 /a răsăritul Soarelui$ toate oc4eanele de la @ord erau a?intite că= tre 5unctul de unde 5ăruse să vină lumina3 /icărirea 5ieri în curînd su@ 5rimele ra.are 5e insuli?a asta.ă un veac3 Că5itanul Servadac$ care nu 5ărăsi 5untea$ se te= mea în .la doar la *GG metri de ?intă3 nsuli?a era un soi de colină -olaşă$ aridă$ 5ră5ăstioasă$ care nu se ridica decît cu *G de 5icioare deasu5ra nivelului mării3 !ici un lan? de stînci nu=i a5ăra malurile$ ceea ce lăsa să se 5resu5ună că se cu.u lăsată 5e mare3 Că5itanul Servadac$ contele Timaşev şi locotenentul +ro= co5 luară oc în ea îm5reună cu 5atru marinari care înce5ură să vîslească re5ede3 Cîteva cli5e mai tîr.i s5us că e o insuli?ă sin-uratică în miBlocul mării 5ustii.iu se a.ură o5ri?i mai întîi de un .erturi de oră mai tîr.e . > !u=i decît o stîncă$ s5use contele Timaşev$ sau mai curînd vîr= .enomen$ 5înă cînd un nou 5unct de s5riBin o men?inuse de.undat3 Cu toate acestea$ stînca tre@uia cercetată$ căci oricum alcătuia un 5ericol de care vasele tre@uiau să ?ină seama 5e viitor3 Do@rîna se îndre5tă deci s5re insuli?a semnalată şi trei s.e de soare3 Dar în locul ei se ivi$ la şase mile de Do= @rîna$ un .

Cei trei e65loratori 5ărăsiră mara@utul$ a5oi stînca 5ustie3 %arca îi aduse din nou la @ord şi Do@rîna$ îndre5tîndu=se s5re sud$ se în= de5ărtă în scurtă vreme de mormîntul re-elui /udovic al U=lea$ sin-urul 5unct din 5rovincia tunisiană 5e care catastro.nicul ei > dacă avusese cîndva vre= unul > .ale antic4ită?ii: vase$ coloane$ statuete$ stele 5resărate .ilei de FH au-ust3 în mintea că5itanului Servadac se .undat un .ără nici o si= metrie şi în a.ă$ sta desc4isă la ritualul s5ecial 5entru aniversarea .ara oricăror 5reocu5ări artistice3 Contele Timaşev şi cei doi înso?itori ai săi$ du5ă ce înconBurară acest .olat în miBlocul mării$ 5a-ina la care se o5rise cititorul căr?ii$ toate îi arătau în ce loc se -ăsea îm5reună cu înso?itorii săi3 > E mormîntul lui /udovic cel S.rance.@urară cît ai cli5i s5re sud cînd intrară e65loratorii3 O vec4e carte de ru-ăciuni .rance.usese 5usă într=un col? al mormîntu= lui3 Cartea$ scrisă în lim@a .id$ aBunseră la o 5oartă în-ustă$ desc4isă lar-$ 5e care intrară îndată3 O a doua uşă$ desc4isă şi ea$ le în-ădui să 5ătrundă înăun= trul mara@utului3 +ere?ii erau scul5ta?i du5ă moda ara@ă$ dar orna= mentele n=aveau nici o valoare3 în miBlocul unicei săli a mosc4eii se înăl?a un mormînt de o mare sim5litate3 Deasu5ra îşi 5re.la această insuli?ă$ mormîntul acum i.ira lumina o uriaşă lam5ă de ar-int ce mai con?inea cî?iva litri de ulei în care era scu.ei3 Cî?iva cormorani se adă5ostiseră a5oi aici$ dar 5înă şi aceste 5ăsări săl@atice .e îi înconBurau cu o -riBă 5ioasă mormîn= tul3 Că5itanul Servadac se 5lecă înaintea veneratului lăcaş de veci şi înso?itorii lui îi urmară$ 5lini de res5ect$ 5ilda3 /am5a care ardea la ca5ătul s.itil lun-$ a5rins3 /umina lăm5ii .u-ise$ .ăcu deodată lumină3 +unctul din 0editerana unde se a.a îl cru?ase3 .întului era 5oate sin-urul .usese cea care$ în tim5ul no5?ii$ atrăsese aten?ia că5itanului Servadac3 0ara@utul nu era locuit3 +a.ără îndoială$ în cli5a catastro.ece secole$ mîini .ar care lumina valurile 0editeranei$ dar şi el se va stin-e în curînd.înt$ domnilor$ le s5use3 într=adevăr$ aici murise acest re-e al 9ran?ei3 Aici$ de mai @ine de .

ul "a@es3 Din estuarul 5rin care$ cu şase să5tămîni înainte se vărsa canalul mării sa4ariene$ nu mai rămăsese nici urmă3 Cît cu5rindeai cu oc4ii s5re vest se .ontul sudic3 /a stîn-a tăia în două -ol.undul lor 5u?in adînc$ aco5erind acum toată 5e= ninsula DaE4ul care des5ăr?ea odinioară -ol.Ca5itolul U P! CARE$ DU+# CE S=A +URTAT CA U! 0AR !AR DESTO ! C$ /OCOTE!E!TU/ +ROCO+ SE /AS# P! VO A SOARTE Cormoranii care$ s5eria?i$ îşi luaseră .ă= reşte nici o tartană' din 0alta$ nici un scia@eccoF levantin$ care se vedeau altădată atît de des 5e aici3 > Tre@uie să ne 4otărîm acum$ interveni atunci contele Timaşev$ dacă mer-em de=a lun-ul acestei coaste s5re est sau s5re vest3 > S5re vest$ dacă în-ădui?i$ domnule conte$ sări o.ace 5arte din litoralul Tri5olitaniei care este în= deo@şte Bos$ nisi5os$ -reu de desluşit de la o mare distan?ă3 +e dea= su5ra$ acest litoral tre@uia să se -ăsească cu două -rade mai la sud3 !oul 5ămînt$L.înd tot ori.ul HLAmamYt3 Două .oarte vălurit$ se=ntindea mult s5re răsărit şi s5re a5us$ înc4i.3 Să ştiii măcar dacă dincolo de &eli.i tre@uit să taie în locul acela -ol.la continentul$ iată că întîlnim continentul acolo unde tre@uia să .u-ind din mara@ut$ se îndre5taseră s5re sud3 +oate că în direc?ia aceea se a.ile mai tîr.rance.ia că marea sa4ariană .adar coasta Sa4elului tunisian$ aBunseră la 5aralela C*$ care ar .îrşit la cîrma -oeletei şi o coastă se ivi într=un loc unde$ din 5unct de vedere -eo-ra.iua de '' .e@ruarie$ stri-ă= tul 85ămînt< răsună în s.ie 0editerana3 > &i 5rin 5ăr?ile astea$ adău-ă locotenentul +roco5$ nu se .iu$ du5ă ce căutară în .u trecut cu -riBă 5e 4ăr?ile de @ord şi aBunseră la conclu.ărea numai a5a3 Totuşi$ în .@orul$ .îşie de 5ămînt nu 5rea înde5ărtată3 ată dar o nouă nădeBde de care se a-ă?ară e65loratorii de 5e Do@rîna3 Cîteva ceasuri$ du5ă ce 5ărăsiseră insuli?a$ -oeleta stră@ătea a5ele de curînd ivite$ cu .ărească insula DBer@a care alcătuia ca5ă= tul său cel mai înaintat3 +ămîntul .ul "a@es$ nemailăsînd să se .ul s=o în= tîlneşti3 Coasta nu 5utea .ul Tunis de -ol.usese um5lută în 5arte de un nou continent3 > Aşadar$ remarcă Hector Servadac$ du5ă ce am cutreierat 0e= diterana acolo unde altădată se a.i?erul .ic$ nu era ca.lă vreo . n=a mai rămas nimic din Al-e= ria3 Am 5utea lua$ în trecere$ 5e înso?itorul meu de 5e insula "ur@i$ H( .

ărea nici un _ loc unde să 5oată ancora3 IF .use sim?itor nu era în medie decît de 'H 5înă la FG de -rade3 Această descreştere 5ro-resivă se datora unei cau.u= sese la ' ianuarie$ iar de atunci de5ărtarea sa se mărise cu cel 5u?in o treime$ ceea ce reieşea nu numai din scăderea tem5eraturii$ ci şi din as5ectul discului solar$ vădit redus3 Vă.orme în .avea aceeaşi direc?ie cu -oeleta şi valurile nu se s5ăr= -eau de 5unte3 De 'H .ile 5e coasta e-i5teană şi acolo$ la Ale6andria sau oriunde în altă 5arte$ vom a.$ Hector Servadac recunoscu că +roco5 avea dre5tate3 %ri.a din vest se .erva lui o@işnuită$ -oeleta vă stă la dis5o.orma unei eli5se .să aBun-em a5oi la "i@raltar şi vom a.ic3 Consecin?a era că noua traiectorie 5e care tre@uia s=o stră@ată în lumea solară lua .e@ruarie revenise la ' milion de le-4e de Soare$ 5e locul unde .oarte naturale: de5ărta= rea crescîndă a -lo@ului 5e noua lui traiectorie3 !u încă5ea nici o îndoială3 +ămîntul$ du5ă ce se a5ro5iase de centrul său de atrac?ie 5înă la de5ăşirea 5lanetei Venus$ se de5ărta tre5tat de el şi aBun-ea la o distan?ă 5e care n=o atinsese niciodată înainte3 Se 5are că la ' .ise contele Timaşev întorcîndu=se s5re Hector Servadac3 Oricît de mare îi era dorin?a de a se a5ro5ia de 5rovincia Oran şi de a=l revedea 5e %en=:u.ile încoace 5utuseră constata că tem5eratura care scă.ost .e .ă= ?işat aceeaşi micşorare a diametrului 5entru oc4ii unui o@servator3 Se 5utea deduce$ aşadar$ că +ămîntul aBun-ea 5e or@ita acestei 5la= nete$ asemănător constituită din 5unct de vedere .i .i.oarte alun-ite3 Totuşi$ nu .i în.iera acestui continent nu se .la aceleaşi veşti ca şi la "i@raltar3 > A?i au.ut din 0arte$ ar .i?ie3 +roco5$ dă ordinele necesare3 > Aş avea ceva de s5us$ -răi +roco5$ du5ă ce cu-etă cîteva cli5e3 > Vor@eşte3 > Vîntul su.la$ 5oate$ ştiri din Euro5a3 > Că5itane Servadac$ răs5unse liniştit contele Timaşev cu re= .unc?iune$ -oeleta ar aBun-e în cîteva .ele sus şi maşina în .ordo= nate ale -lo@ului în s5a?iu$ ci doar sc4im@ările de 5e scoar?a sa$ a căror întindere nu o cunoşteau încă3 Aşadar$ -oeleta urma$ la o distan?ă de două mile$ linia noului ?ărm$ de=a lun-ul căruia orice va5or$ dacă nu 5utea mer-e mai de= 5arte$ ar .it 5ărerea lui +roco5$ domnule că5itanA .urtună3 Din .ără doar şi 5oate 5ierdut$ căci 5e li.lă dins5re răsărit şi se înte?eşte din ce în ce$ răs= 5unse +roco53 !umai cu aButorul a@urului am 5utea mer-e îm5o= triva lui$ dar şi atunci e6trem de -reu3 Dim5otrivă$ luînd=o s5re est$ cu 5în.enomenele cosmice îi 5reocu5au 5entru moment 5e e65loratorii de 5e Do@rîna3 !u=i mai în-riBorau mişcările de.ăcea tot mai tare şi$ lu5tînd îm5o= triva ei$ Do@rîna nu 5utea navi-a re5ede$ în tim5 ce cu vîntul în s5ate 5utea atin-e în scurt tim5 coasta e-i5teană3 Se îndre5tară deci s5re est3 Vîntul amenin?a să se trans.ericire 4ula din lar.

erică 5arcă nu înce= 5use să=i macine nete.date de .îndu=le atît de în.la nimic$ nici cel mai su@?ire .is că era o solidi.eau 5e loc asu5ra lor$ @ătîndu=se cu .iricel$ nici cele mai sărăcăcioase ier@uri3 !ici măcar o 5a= săre nu însu.icare uriaşă ale cărei cris= tale aveau mai mult de ' GGG m înăl?ime3 Dar nu acesta era as5ectul cel mai ciudat al -i-anticului masiv3 Ceea ce îi uimea nemăsurat 5e e65loratorii de 5e Do@rîna era .e de @u= ruieni 5u?in 5reten?ioase3 Dar aici nu se a.i şi noa5te stăteau 5rinse de ca= tar-e3 Dacă li se aruncau cîteva .le?ea acest ?inut as5ru3 !u trăia nimic$ nu se mişca nir mic$ nici din re-nul ve-etal$ nici din cel animal3 Ec4i5aBul de 5e Do@rîna nu se mai miră deci cînd 5ăsările de mare: al@atroşii$ 5escăruşii şi -oelan.ă$ nu se 5oate să nu crească 5e ea cîteva 5lante c4ircite şi cîteva tu.iona3 IC .undul mării3 în s5riBi= nul acestei 5resu5uneri venea şi o altă constatare3 De o@icei$ în orice col? al -lo@ului te=ai a.i-.ale.imea muc4iilor$ claritatea liniilor$ culoarea su@stan?ei din care era alcătuit3 Se 5ro.i o .ă la su5ra.idul dintre două @astioane$ nu avea nici o ieşitură unde să 5o?i 5une 5i= ciorul3 Deasu5ra se decu5a 5e cer o 5ădure de să-e?i$ de o@eliscuri$ de mici 5iramide3 S=ar .a?a lor şi care cur.i .ormea.ormă de 5ul@ere de 5e .ila deose@it de lim5ede 5e cer3 Toate @locurile din care era .%a.urie şi în-4i?indu=le cu ne= mai5omenită lăcomie3 Vă.ut dacă masivul$ aruncat de .irimituri de 4rană 5e 5unte se re= 5e.a-urile 5ovYrnişurilor3 A.la$ masele stîncoase cele mai a@ru5te sînt @ră.a lui$ de care tala.ară de asta$ oricît de -olaşă ar .şer5uind du5ă .ormat erau lustruite şi scli5itoare 5 ca şi cum în cli5a aceea ieşiseră din .ale.a5tul că masivul 5ărea 8nou=nou?<3 Ac?iunea atmos.or?ele lui +luto deasu5ra a5elor$ nu era alcătuit dintr=un sin-ur metal$ asemănător cu acela J5e care sonda îl adusese su@ .îşie de nisi5 sau un mal aco5erit de 5ietriş$ nici col?urile de stîncă o@işnuite 5e lîn-ă un ?ărm unde a5a are o adîncime mică3 ci şi colo a@ia dacă se întredesc4ideau unele -ol.ei nu întîlniră nicăieri o .ometate$ era de 5resu= 5us că nicăieri 5e melea-urile acestea nu 5utuseră -ăsi ceva de mîn= care3 Oricum$ 5e litoralul din .@eau cu .a?a lor nu aveau ce -ăsi$ căci 5ărea cu desăvYrşire li5sit de 5lante şi de a5ă3 Aşa arăta coasta ciudată de=a lun-ul căreia 5luti Do@rîna cîteva .i 5utut a5rovi.ile în şir3 Conturul ei se sc4im@a uneori şi$ tim5 de mai mul?i Eilo= metri$ avea cîte o sin-ură creastă$ netedă şi 5uternică de 5arcă ar .ost cio5lită cu -riBă3 A5oi$ într=un 4aos cum5lit$ a5ăreau din nou lamelele mari în .@urătoarele care .ii$ ca şi 5orum@eii de stîncă veniră să=şi caute adă5ost 5e -oeleta3 De-ea@a tră-eau cu 5uşca 5entru a alun-a .orma to5itorului3 /uciul lor metalic$ stro5it cu scînteieri aurii$ amintea de 5irită3 Rămînea de vă.iricele de ume.urie$ se ridica a@ru5tă 5înă la o înăl?ime de FGG>CGG de 5icioare3 Temelia$ netedă ca .urile se i.mă3 Dar la 5oalele .i .ule?e3 !u se vedea nici un oc4i de a5ă dulce unde un va5or s=ar .eală 5e care condensarea va5orilor le .ormă de 5ri.

lăn?ui o IF .rican$ le atrase aten?ia contele Timaşev3 > Da$ răs5unse locotenentul +roco5$ şi nici măcar nu 5utem de= termina limitele în-ro.rica .i vrut să lu5te îm5otriva vasului$ vîntul şi va= lurile îşi îm5letiră strădaniile ca să i se 5ună în cale3 Se de.usese cru?ată de cataclism3 Dar nu se întîm5lă aşa3 /a '* .iua de 'I .la în s.undată în lo= cul unde tre@uia să se a.e@ruarie3 Dar ca şi cum elementele ar .i$ sicilieni$ romani$ vandali$ -reci$ ara@i şi de cavalerii din R4odos$ .+retutindeni se întindeau aceste vaste rade desc4ise 5e trei 5ăr?i3 Do@rîna$ du5ă ce urmase linia coastei 5e o distan?ă de vreo *GG Em$3.e@ruarie$ sonda scu.le 0alta$ nu aduse la su5ra.ale.itorului de.enicieni$ car= ta-ine.u o5rită în cele din urmă de o cotitură neaşte5tată a litoralu= lui3 /ocotenentul +roco5$ care$ ceas de ceas$ trecuse 5e 4artă mar-i= nea noului continent$ constată că în acel moment .usese sc4im@ată şi -oeleta de5ăşi 5unctul unde se încrucişau 5ara= lela şi meridianul 5e care se a.i 5e ?ărmul de sud al Rusiei3 "oeleta$ din cli5a cînd îşi sta@ilise 5lanul de navi-a?ie şi înce5use să=l 5ună în a5licare$ nu va avea alt drum de ales decît cel s5re vest ca să 5oată aBun-e ast.a se întindea de la sud s5re nord3 0editerana era$ aşadar$ înc4isă în acest loc$ a5roa5e de meridianul 'FA %araBul aBun-ea 5înă în re-iunea taliei şi SicilieiA Aveau s=o a.astru3 Ce 5lanuri de viitor ave?iA S5re ce 5arte a Euro5ei tre@uie să se îndre5te Do@rînaA > S5re Sicilia$ talia$ 9ran?a$ stri-ă că5itanul Servadac$ unde vom 5utea a.la insula dis5ărută3 Coasta se desena în continuare s5re sud şi s5re nord neîn-ăduind nici o comunicare cu -ol.el în 5ăr?ile se5tentrionale ale 0editeranei3 Ea încercă să e6ecute acest 5roiect în .ul S1dra$ vec4ea S1rta 0are$ care se întin= dea odinioară 5înă la ?inuturile e-i5tene3 Constatară de asemenea că 5înă şi dins5re melea-urile nordice trecerea 5e mare către ?ărmu= rile "reciei şi 5orturile im5eriului otoman nu mai era cu 5utin?ă3 Aşadar$ era im5osi@il să treci 5rin Ar4i5ela-$ Dardanele$ 0area de 0armara$ %os. că vec4ea insulă$ ocu5ată 5e rînd de .a?ă decît ace= eaşi 5ul@ere metalică$ aco5erită de a5ele mediteraneene$ şi a cărei natură rămînea mai de5arte necunoscută3 > Distru-erile s=au întins dincolo de continentul a.le în curînd şi$ dacă aşa stăteau lucrurile$ vas= tul @a.or$ 0area !ea-ră şi să acoste.usese redus la Bumătate3 "oeleta$ stăruind în a e65lora .iecare 5unct al noului ?ărm$ se în= dre5tă s5re nord şi urcă dre5t s5re Euro5a3 0er-înd în direc?ia aceasta cîteva sute de Eilometri$ ea tre@uia să se a5ro5ie în curînd de 0alta$ în ca.îrşit333 > Dacă Do@rîna nu are la @ord 5e sin-urii su5ravie?uitori ai -lo= @ului. răs5unse cu o voce -ravă contele Timaşev3 Că5itanul Servadac nu mai scoase nici un cuvîntAcăci tristele lui 5resim?iri erau aceleaşi ca şi ale contelui Timaşev3 între tim5 ?inta .in ale cărui a5e scăldau Euro5a$ Asia şi A.

ut 5entru tim5 de .ise Contele Timaşev în aşa .u mînată s5re coastă3 Tot ec4i5aBul urcase 5e 5unte$ în?ele-înd starea dis5erată în care=i aruncase .el$ nemai5utînd .îşiat 5e loc > -oeleta . că vor aBun-e să 5ună 5iciorul 5e .uri uriaşe ridicau -oeletaLîn aer 5înă la 'GG de 5icioare şi o a.oarte în-riBorat3 Tre@uise să strîn-ă toate 5în.ără să tul@ure tăcerea$ îi urmară cuvioşi 5ilda3 IC .ra-ia?ii$ în ca.. răs5unse contele Timaşev desco5erin= du=se3 Hector Servadac$ locotenentul$ marinarii$ .ită la ma6imum$ duduia atît de tare$ încît era adesea -ata să se des.îrşite$ cum le vor reînnoiA +uteau nădăBdui să -ăsească dincolo de cadrul acesta ne5rimitor o 5arte cru?ată de cataclism din vec4iul continentA Do@rîna încercă să ?ină 5ie5t .iile$ odată s.i s.urtunii3 Tala.ormă3 Dar numai cu maşina cu a@uri nu 5utea înainta îm5otriva .i aruncată 5e coastă3 > în mai 5u?in de o oră$ .el$ încît să=l audă toată lumea$ se 5oate întîm5la o minune3 > !u vom scă5a decît dacă acest continent se desc4ide ca să lase drum de trecere Do@rînei3 > Sîntem în mîna soartei.ale.acă acest lucru3 Dar dacă vasul se s.erea nici unul3 /ocotenentul +roco5 să .oc 5revă.vîrleau de la această înăl?ime în 5ră5astia dintre valuri3 Elicea$ învîrtindu=se de cele mai multe ori în -ol$ nu mai muşca a5a şi=şi 5ierdea întrea-a 5utere3 Cu toate că a@urii su5raîncăl.urtunii şi ec4i5aBul ei curaBos şi de= votat e6ecută manevrele cu mult sîn-e rece3 !ici unul din marinarii care credeau în destoinicia comandan?ilor lor şi în soliditatea vasu= lui nu avu o cli5ă de slă@iciune3 Dar maşina$ încăl.ele$ să a5lece catar-ele 5înă la 5lat.useseră aduşi la o 5resiune ma6imă$ Do@rîna era îm5insă îna5oi de ura-an3 în ce 5ort se 5uteau adă5ostiA Coasta ina@orda@ilă nu le o.acă în @ucă?i3 Dealt.a?ă nu trăda nici o emo?ie3 > Tot$ răs5unse locotenentul +roco53 Dar în mai 5u?in de o oră -oeleta noastră va .@uciumate3 +rimeBdia deveni c4iar .a aceasta atît de a@ru5tăA Ce resurse îi 5uteau aş= te5ta 5e un 5ămînt atît de ster5A +rovi.ie silit oare să ado5te solu?ia dis5erată de a eşua 5e coastăA Se între@a dacă să .i o5rită3 > +uterile omului sînt măr-inite$ s5use locotenentul +roco5 con= telui Timaşev3 !u mă 5otL îm5otrivi curentului care ne tîrăşte3 > Ca marinar ai .urtună 5uternică$ şi 5entru un va5or de numai FGG de tone era de= ose@it de -reu să ?ină 5ie5t mării .e > căci nu 5utuseră ridica nici cel mai mic .la la numai 5atru mile în direc?ia vîntului şi Do@rîna 5lutea în derivă într=acolo cu o vite.ă care nu mai lăsa nici o nădeBde că va 5utea$ .ărîma$ ce vor deveni nau.urtuna3 +ămîntul se a.ăcut tot ce era cu 5utin?ăA îl între@ă contele Timaşev a cărui .i?i .ără 5în.ur= tună$ deoarece ura-anul l=ar .oarte mare$ căci vîntul @ătea dintr=o 5arte3 /ocotenentul +roco5 era .olosi din 5lin elicea şi .

ie sal= vată3 De=a lun-ul uriaşului . .uri stîncoase3 Era cel 5u?in un adă5ost dacă nu o trecere3 Do@rîna$ condusă de mîna locotenentului +roco5 şi mînată de vînt$ intră cu iu?eala .îrşise @ine că Do@rîna ridicată de tala.vîrlită s5re coastă$ urma să se s.u decît la IGG de metri de mal3 !u era nimeni 5e @ord care să nu .ie încredin?at că se a5ro5ia ceasul de 5e urmă.Ynd mîna înso?itorului său3 > Adio că5itane$ răs5unse contele3 !ici nu s.e 5e coastă cu ca5ătul dinainte al vasului3 > Aten?iune.ără resurse 5rimele .ocul.ură le-ate de 5olo@oace -oale ca să 5lu= tească deasu5ra valurilor du5ă s.ise că5itanul Servadac întin.i un ?i5ăt333 dar nu un ?i5ăt de -roa. Era vocea lui +roco5 care$ în 5icioare 5e 5untea din .ărîmarea vasului3 într=un cuvînt$ luă toate măsurile de 5revedere 5e care le 5utea lua un marinar3 !u mai e6ista$ într=adevăr$ nici o s5eran?ă ca -oeleta să .sau$ cum s5usese locotenentul +ro= co5$ ca 5rintr=o minune litoralul să se desc4idă 5entru a o lăsa să treacă3 Dar vîntul nu=şi sc4im@ă direc?ia$ şi n=avea să şi=o sc4im@e nici de aici încolo3 +este 5u?in tim5$ -oeleta nu mai era decît la o milă de coastă3 Tre5tat vedeau cum se măreşte uriaşa . Ridica?i trinca3 cîrma la drea5ta.arme de .e de 5ămînt$ luă atunci toate măsurile ca să atin-ă coasta în condi?ii cît mai 5u= ?in rele3 Avu -riBă ca nau.ale.ul-erului în ea3 +oate nu=i mai era dat să iasă de acolo niciodată.ă şi$ datorită unei ilu.ă$ din cli5ă în cli5ă3 Dar deodată răsună un -las: > Hei$ re5ede$ @ăie?i3 Ridica?i .urile .ra-ia?ii$ dacă sca5ă vreunii de mînia mă= rii$ să nu rămînă . > Adio$ conte Timaşev$ . în acea cli5ă se au.ei$ lar-ă de cel mult *G de 5icioare$ se ivi între două vîr. /ăsa?i lest.el$ încît să eşue. stri-ă el mai de5arte3 Scotele.ără îndoială -oeleta în aşa .@ucni din toate 5ie5turile3 O crestătură a .ile du5ă ce vor aBun-e 5e noul continent3 +use să se aducă 5e 5unte lă.ii o5tice$ li se 5ărea că ea se 5răvăleşte asu5ra -oeletei ca şi cum ar .i vrut s=o strivească3 în cîteva cli5e Do@rîna nu mai .+roco5$ socotind că este cu ne5utin?ă să se de5ărte.i cu alimente şi @u= toiaşe cu a5ă dulce care .ule?$ nici o cră5ătură unde un vas în 5rimeBdie să se 5oată adă5osti3 Do@rîna nu mai 5utea nădăBdui decît într=o @ruscă sc4im@are a vîntului care s=o îm5in-ă din nou s5re lar.ale.ă i.ale.id nu se vedea nici un -ol.a?ă$ dădea aceste ordine3 Oricît de neaşte5tate erau$ ec4i5aBul le e6ecută cu iu= ?eală$ în tim5 ce locotenentul$ aler-înd s5re 5artea din s5ate a vasu= lui$ 5use el însuşi mîna 5e roata cîrmei3 Ce voia locotenentul +roco5A Să conducă .ioroase şi a.

usese înce5ută cu 5atru luni în urmă şi că cei doi adversari nu .ele c4imice3 Aceşti doi o.eci de mutări3 Amîndoi se numărau 5rintre elevii vestitului +4ili= dor care sus?inea că nu 5o?i .e$ să coloni.eci de ani$ amîndoi înal?i$ amîndoi cu 5ărul roşu$ cu .i en-le.Ca5itolul U U!DE E VOR%A DE "E!ERA/U/ DE %R "AD# 0UR+H`$ DE 0A ORU/ O/ +HA!T$ DE CA+ORA/U/ + 0 & DE U! +RO ECT / CARE SE + ERDE D !CO/O DE :ARE :> Vă voi lua ne@unul$ dacă @inevoi?i să=mi 5ermite?i$ s5use -e= neralul de @ri-adă 0ur541 care$ du5ă două .acă mutarea îndelun.ăcu seară înainte ca maiorul Oli54ant să .el$ să 5reci.ola?i$ cu '' oameni în 5ostul 5e care=l ocu5au în momentul cînd se 5etrecuse catastro.i un @un Bucător dacă nu ştii să mu?i 5ionii 5e care el îi numea 8su.îrşit$ să .ile de şovăială$ se 4o= tărî$ în s.arma?i mai multe sute de o.e 5înă şi /una333 în .iua în care ar 5utea să în.oarte mîndri de a .i?eri şi solda?i$ nu mai rămă= IH .esc$ dintr=un or-oliu$ înnăscut$ ei cădeau re5ede de acord că an-lo=sa6onul este .icau niciodată nimic la întYm5lare şi nu .avori?i din lume$ în col?urile cărora se 5ierdeau mustă?ile lor lun-i$ amîndoi veşnic îm@răca?i în uni= .undat în contem5larea ta@lei de şa43 Acestea se 5etreceau în diminea?a .ăm că 5artida de şa4 .usese 5ierdut cu uşurin?ă 5înă atunci3 Cu atît mai mult cu cît -eneralul de @ri-adă Hena-e 9inc4 0ur541 şi maiorul Jo4n Tem5le Oli54ant nu sacri.letul şa4ului<3 +rin urmare$ nici un 5ion nu .uin?ă3 "eneralul 0ur541şi maiorul Oli54ant erau doi onora@ili o.ără să stîrnească$ se cuvine s=o recu= noaştem$ o mirare nemăsurată nici maiorului Oli54ant$ nici -enera= lului 0ur541$ două .rumoşi .i ri5ostat la mutarea -eneralului 0ur5413 Se cuvine$ dealt.ilei de 'K .i-ă acolo stea-ul @ritanic3 Cataclismul care adusese sc4im@ări atît de adînci 5e o 5or?iune a -lo@ului terestru avusese loc .e@ruarie > du5ă calendarul vec4i > şi se .a3 Din stînca uriaşă$ unde stă= teau înca.uită3 > Vă 5ermit$ de vreme ce nu 5ot să vă îm5iedic$ răs5unse maio= rul Oli54ant$ cu.ăcut dintr=o 5lămadă deose@ită$ nedesco5erită încă de anali.e$ 5e care soarta îi adunase laolaltă într=un 5ost în= de5ărtat$ unde îşi treceau tim5ul li@er Bucînd şa43 Amîndoi în vîrstă de 5atru.c4i@.a?a oricărei îm5reBurări$ .ei lor3 Cei doi en-le.i?eri ai armatei en-le.ormă$ veşnic netul@ura?i în .i?eri erau 5oate două s5erietori din acelea care alun-ă 5ăsările$ dar care ştiu minunat de @ine să a5ere cîm5ul încredin?at 5a.ăceau nici cel mai mic lucru decît du5ă o matură c4i@.e.a?a îm5odo@ită de cei mai .ăcuseră decît două= .i se sim?eau oricînd şi oriunde la ei acasă$ c4iar dacă soarta îi trimitea la cîteva mii de le-4e de ?ara lor$ şi -ata mereu să coloni.e.i-uri cu adevărat e6ce5?ionale3 Ei se 5omeni= seră deodată i.i şi duşmani a tot ce nu era en-le.

.enomenele .el$ c4iar dacă o.ece solda?i$ 5ri.enomene a .ii săi să @ine= voiască a=i adresa cuvîntul3 Aceştia îşi întreru5seră 5artida de şa43 > Ce vrea ca5oralul +imA între@ă -eneralul 0ur541$ ridicînd ca= 5ul cu demnitate3 II .ă3 > întotdeauna3 > &i vasele ei vor veni să ne re5atrie.ui 5rea lar-i$ ca5oralul aşte5tă ca şe.i?erii şi cei '' oameni ai lor ar .onieri 5e insulă$ nu se 5rea sin= c4isiră de .i?eri3 întrevederea .i?eri$ 'G sol= da?i şi servitorul lor \irEe aşte5tau cu cea mai desăvîrşită ră@dare cli5a în care vreun va5or va veni să le dea ştiri des5re 5atriaJmamă3 n 5lus$ aceşti oameni cumsecade aveau 4rana asi-urată3 în su@= teranele insuli?ei se -ăsea cu ce să nutreşti 'C stomacuri$ .or?ei de atrac?ie 5e su5ra.useseră în aBun$ aBunşi 5este noa5te insulari$ cei doi o.ă$ ca5oralul +im$ ca 5urtător de cuvînt al celorlal?i ostaşi$ ceruse o întrevedere celor doi o.ice î4tîm5late ca: sc4im@area 5uncte= lor cardinale$ scăderea .enomenele cosmice3 Ca să res5ectăm întru totul adevă= rul$ tre@uie să adău-ăm totuşi că unul din aceste .sese decît o insuli?ă în-ustă$ înconBurată de marea nes.erioară$ cu 5ie5tul tare strîns în vestonul roşu şi cu 5antalonii ver.ildeş3 Am s5us că cei .îrşiră 5rin a 5une 5e 5icioare mica lor oaste de .a?a +ămîntului$ scurtarea .iind acordată$ +im$ urmat de nouă solda?i$ intră în camera -enera= lului 0ur5413 Aici$ cu mîna la c4i5iul 5e care şi=l 5usese 5u?in a5lecat 5e urec4ea drea5tă şi @ine 5rins cu cureluşa 5etrecută 5e su@ @u.a in.i vrut să=şi 5ărăsească 5ostul$ le=ar .i venit 3destul de -reu$ căci nu aveau la în= demînă decît o sim5lă @arcă3 Din locuitori ai unui continent cum .îrşită3 > Ao4.ie ele şi stomacuri en-le.u tot ce răs5unse -eneralul3 > Dar An-lia ve-4ea.ece ani3 Ei$ cînd ai conserve de vită$ @ere şi @rand1$ totul este 8all ri-4t< cum s5un ei3 în ce 5riveşte .ăcea să cadă mai desV dar cu oarecare -riBă$ Oli54ant şi 0ur541 s. se mul?umise să s5ună maiorul3 ată ce se 5oate c4ema o îm5reBurare deose@ită3 > Deose@ită$ într=adevăr.i.-uduitură şi$ netul@ura?i$ îşi reluaseră intermina@ila 5ar= tidă$ +oate că ne@unii$ caii$ 5ionii$ mai uşori acum$ aveau mai 5u?ină sta@ilitate ca altădată$ re-ii şi re-inele mai ales$ a căror mărime îi .ost 5ricina a două întîm5inări din 5artea lor3 Trei .ile du5ă catastro.eşti$ şi încă tim5 de cel 5u?in .ilelor şi no5?ilor$ devierea a6ei de rota?ie$ descrierea unei noi or@ite în lumea solară$ nici cei doi o.i?eri$ nici oamenii lor$ du5ă ce le constataseră$ nu s=au sinc4isit 5rea mult de ele3 "eneralul şi maiorul 5useseră din nou 5e masa de şa4 5iesele răs= turnate de .eA > Vor veni3 > Să rămînem$ deci$ la 5ostul nostru3 > /a 5ostul nostru3 Dealt.

ra.oarte ocu5ată în aceste momente' şi aButorul$ aşte5tat cu atîta ră@= .ise ca5oralul +im$ acum$ cînd .ilele n=au mai mult de şase ore$ nu vom avea dre5tul de= cît la două mese în loc de 5atruA 0aiorul cu-etă o cli5ă$ .i?eri$ iar aceştia îşi reluară .> Să discute mai întîi cu domnul -eneral de @ri-adă des5re 5lata oamenilor şi$ în al doilea rînd$ cu domnul maior în le-ătură cu 4rana lor3 > Ca5oralul să=şi sus?ină 5rima cerere$ răs5unse 0ur541 .i s5us: 8mul?umesc<3 Ca5oralul +im se întoarse atunci s5re maiorul Oli54ant3 > Ca5oralul să=şi sus?ină a doua cerere$ .a5t nou .ost calculată 5e intervalul de tim5 care se scur-e de la răsăritul Soarelui 5înă la răsăritul Soarelui din .ăcu -eneralului 0ur541 un semn de în= cuviin?are 5entru a arăta că îl socoate 5e ca5oralul +im un om 5lin de @un sim? şi de Budecată3 > Ca5orale$ rosti el$ .ost3 An-lia este destul de @o-ată ca să=şi 5lătească solda?ii3 Era un .iecare3 An-lia este destul de @o-ată ca să se su5ună le-ilor universului cînd o cere re-ulamentul$ mai adău-ă maiorul care .ii de 5e insulă aveau toate motivele să se @i.ără să ridice -lasul mai mult decît dacă ar .ără îndoială$ .ise maiorul 5rivindu=şi su@alternul3 > în le-ătură cu 4rana$ înăl?imea voastră$ s5use ca5oralul +im3 Acum$ că .iua următoare3 Oricare ar .ece solda?i$ ceva mai 5uternic de astă dată$ 5entru a întări mul?umirea de care erau cu5rinşi3 A5oi$ .ut la Bumătate$ va .ericit că a5lică unui . -răiră dre5t răs5uns cei .ăcînd stîn= -a=m5reBur$ în .ăcînd un semn de încuviin?are3 > în ce 5riveşte solda$ înăl?imea voastră$ .i durata acestui interval$ solda rămîne cît a .el @inevoitor de a arăta că armata şi -loria An-liei se conto5eau într=un sin-ur -înd3 > Ura.ece oameni$ dar .ilele au scă.i şi ea 5ro5or?ional mai micăA "eneralul 0ur541$ luat 5rin sur5rindere$ cu-etă o cli5ă şi clăti= nînd a5ro@ativ din ca5 de cîteva ori arătă că socoteşte o@serva?ia ca5oralului cît se 5oate de @ine venită3 A5oi se întoarse s5re maio= rul Oli54ant şi du5ă un sc4im@ de 5riviri cu acesta rosti: > Ca5oral +im$ solda a . re5etară cei .ice nu au nici o 5utere în ..ăcu o uşoară 5lecă= ciune către -eneralul 0ur541$ .enomenele -eo-ra.ără .uie 5e An-lia$ căci An-lia nu=şi 5ărăseşte niciodată su5uşii3 Dar era$ .runte cu ca5oralul +im$ 5ărăsiră în 5as re-lementar camera celor doi o.a rostită de su5eriorul său3 > Ura.a?a re-ulamentelor militare3 Dumneata şi oamenii dumitale ve?i lua cele 5atru mese la un răstim5 de un ceas şi Bumătate .ă@avă 5artida întreru5tă3 En-le.

dare$ nu sosi3 /a urma urmei$ 5oate că nu se ştia în nordul Euro5ei ce se 5etrecuse în sud3 între tim5$ *( din vec4ile .el$ .i?erii en-le.ă3 Cu tot atîta re-ularitate -eneralul şi maiorul treceau -arni.el$ un en-le.icea orice 5risos de -răsime ce ar .usese înainte una dintre cele mai um@late de 5e -lo@$ rămînea mereu 5ustie3 O.i îşi 5useră această între= @are şi$ mai mult ca si-ur$ între două mutări de şa4 au de.ii3 Acelaşi cataclism le adusese 5e amîndouă la starea de stînci a5roa5e de nelocuit3 A doua insuli?ă era oare 5ustie sau sluBea de adă5ost vreunui su= 5ravie?uitor al catastro.oarte @ine datorită re-imului recent care=i în-raşă vă.ii noştri îşi 5etreceau cum se cuvine tim5ul 5e această insuli?ă3 Cei doi o.ii lor de arme care 5ieriseră$ îi re-retau$ @ineîn?eles$ dar cu o re.a?ă mai s5re sud$ la vreo FG Em de5ărtare3 Era creasta altui masiv care se înăl?a mai încolo$ simetric cu cel dintîi unde se -ăseau en-le.el cu 5rima$ ieşea la su5ra.rumos$ trecură @ra?ul de a5ă care des= 5ăr?ea cele două insuli?e şi se întoarseră a@ia du5ă CI de ore3 Un sim?ămînt de umanitate îi mînase oare să e65lore.ire şi aceleaşi -us= turi$ se în?ele-eau în orice 5rivin?ă3 Dealt.e această stîncăA Un interes de altă naturăA !u vor@iră cu nimeni des5re re= .istau 5rimeBdiei de a deveni o@e. o .i$ era doar datorită .ăceau cu re-ularitate de 5a.i= ?erii şi solda?ii nu sim?eau însă nici cea mai mică în-riBorare$ nici cea mai mică mirare şi$ 5rin urmare$ nu se vedea la ei nici cel mai mic semn de descuraBare3 To?i îşi înde5lineau serviciul ca de o@icei şi .ervă cu totul @ritanică3 Avînd în vedere$ 5e de o 5arte$ că .ormei3 /a urma urmei$ en-le.i$ 5ro.iindcă$ într=o .esc sau de altă na?ionalitate nu se ivise în .orma la ceea ce numeşte el 8cant<3 în ce 5riveşte 5e camara.eiA O.useseră ')(H de oameni înainte de catastro.i?eri Care 5leca= I) .i 5utut strica linia uni.ultatele 5lim@ării$ nici măcar cu ca5oralul +im3 nsuli?a era locu= ităA Ca5oralul n=avea cum să ştie3 Oricum$ cei doi o.Ynd cu oc4ii$ şi dacă cei doi o.i= tînd de un răstim5 cînd era .oana în revistă3 To?i se sim?eau$ dealt. nu se 5licti= seşte niciodată$ sau doar atunci cînd se a.i?eri re.i?eri$ avînd aceeaşi .a5tului că -radul lor le inter.are3 +artea de mare care se întindea la 5oalele insuli?ei$ cu toate că .lă în ?ara sa$ şi în acest ca.ă şi$ 5e de alta$ că nu se mai a.laseră decît 'C du5ă aceea$ o sim5lă o5era?ie de scădere le adusese la cunoştin?ă că '))F li5sesc la a5el şi trecu= seră acest lucru în ra5ort3 Am s5us că insuli?a era o rămăşi?ă a unui masiv uriaş care se ridica la o înăl?ime< de F*GG m deasu5ra nivelului mării > ocu5ată acum de 'C en-le.i$ era sin-urul 5unct solid care se ivea din a5e 5e melea= -urile acelea3 Totuşi nu era întru totul e6act3 O a doua insuli?ă$ a5roa5e la .@ătut 5ro@lema în amănun?ime3 /i s=a 5ărut 5ro@a@il c4iar destul de în= semnată 5entru a nu rămîne .ace numai 5entru a se con.ile de cîte F* de ore trecuseră de la memora@ila noa5te de C' decem@rie s5re ' ianuarie şi nici un vas en-le.ără răs5uns$ .

3 > O mare săr@ătoare$ răs5unse maiorul3 >XO !u cred$ urmă -eneralul$ că îm5reBurările deose@ite în care ne a.$ du5ă vec4iul ca= lendar @ritanic3 > Da$ înăl?imea voastră$ răs5unse 3ca5oralul3 > Este$ aşadar$ aniversarea re-elui3 Ca5oralul salută milităreşte3 > Ca5oral +im$ urmă -eneralul$ cele două.ilor$ .i de săr@ătoare 5entru orice su.ite de 5a4arul de @rand1 =de diminea?ă3 > Ca5oral +im$ rosti comandantul$ astă.ervei lor$ ca5oralul +im avu im5resia că sînt mul?umi?i3 +înă într=atît$ încît un 5lic -ros$ 5re-ătit de maiorul Oli54ant şi semnat de -eneralul 0ur541 şi 5urtînd 5ecetea re-imentului CC$ aşte5ta să 5oată .ele încă ume.ise -eneralul$ să trecem re-lementar la urările care se o@işnuiesc în asemenea oca.iua aceea$ îndată ce se tre.e@ruarie dacă socotim$ aşa cum tre@uie s=o .seră sin-uri se întoarseră tot sin-uri3 Totuşi$ în ciuda re.ii3 > Re-lementar$ răs5unse maiorul3 C4emat$ ca5oralul +im sosi cu @u.iere 5rimului va5or care s=ar .i?eri şi .i?iile3 > /a ordin$ înăl?imea voastră3 > A4$ ca5orale$ adău-ă -eneralul$ ve-4ea.a insulei3 +e acest 5lic sta scris: A0 RA/U/U 9A R9AU +rimul lord al Amiralită?ii Re-atul Unit Dar nici un vas nu se arăta şi la data de ') .acă orice @un en-le.let cu adevărat en= -le.u în-4i?ită de -urile @ritanice$ cărora li se s5une în vor@i= rea 5o5ulară 8ca5cana carto.el de comunica?ii între insuli?ă şi administra?ia din metro5olă3 în .i 5re= dat .i este ') .i tot atît de @ine 5o= reclită 8moartea vinului de 5orto< 5rin asemănarea cu 8moartea vi= nului de Ron<3 > &i acum$ .ă 5e cît cu 5utin?ă ca servan?ilor să nu li se smul-ă @ra?ele din loc3 I( .lăm tre@uie să îm5iedice 5e doi o.ilor<$ 5utînd însă .i$ 0ur541 îi vor@i lui Oli54ant3 > Astă.ece solda?i ai Re-atului Unit să săr@ătorească aniversarea re-elui3 > !ici eu nu cred$ răs5unse maiorul Oli54ant3 > Dacă maiestatea sa nu s=a 5us încă în le-ătură cu noi$ în= seamnă că a socotit că nu e necesar3 > Desi-ur3 > Un 5a4ar de 5orto$ domnule maiorA > Cu 5lăcere$ domnule -eneral3 %ăutura aceasta$ care 5are destinată cu 5recădere consuma?iei en= -le.i ivit în ra.eci şi unu de lovituri de tun du5ă cum cer dis5o.i este .e@ruarie nu se resta= @iliseră încă nici un .ără întîr.

ise el3 !u m=ar su5ăra să cunosc noua ra.ăcută$ răs5unse maiorul3 Ai au. rosti ca5oralul +im3 Unul din servan?i aduse 5e un cărucior o -4iulea 5lină care nu cîntărea mai 5u?in de FGG de livre$ 5roiectil 5e care de o@icei tunul îl trimitea 5înă la o distan?ă de două le-4e3 Urmărind -4iuleaua cu oc4eanul în tim5ul traiectoriei sale$ se va 5utea vedea cu uşurin?ă locul unde va cădea în mare şi$ 5rin urmare$ se va 5utea evalua cu a5ro6ima?ie ra.iecare lovitură$ aşa cum i se recomandase$ ca5oralul +im ve-4ea ca desc4i.> +e cît cu 5utin?ă$ răs5unse ca5oralul care nu voia să ia asu= 5ra=şi mai mult decît tre@uia3 Din numeroasele 5iese de artilerie$ cu care era în.-omot$ îm= 5inse de -a.ii neaşte5tate care să 5resc4im@e în 5roiectile @ra?ele celor ce încărcau tunul$ .-omotul sec al detunăturii în @u@uitul îndelun-at al tunetului3 !u se mai au.ă de ac?iune a acestei arme3 > E @ine ca e65erien?a să .erit3 &e trăseseră FG de lovituri3 în cli5a cînd să se încarce tunul 5entru a Fl=a oară$ -eneralul 0ur541 o5ri 5rintr=un -est @ra?ul servantului3 > +une o -4iulea$ .oc 5ul@erii să .i ce săr@ăto= reau aniversarea suveranului avu oarecum de su.eau maiestuoasele @u@uituri 5ro5a-ate la mari de5ărtări de elasticitatea aerului3 Se în?ele-e dar că$ în aceste condi?ii$ amorul 5ro5riu al celor doi en-le.i?eri3 încetaseră şi re5ercutările 5uternice ale sunetului care$ i.it$ ca5oraleA.ele 5e care le vărsa -ura tunului$ aşa că detunăturile nu erau atît de răsunătoare cum ar .oc3 KG .u un 5rileB de nemul?umire 5entru cei doi o.estrat altădată .enomen ce se 5etrece adesea la marile ser@ări 5u@lice3 De astă dată nu avu loc nici un ac= cident3 Sîntem datori să atra-em aten?ia că$ în această îm5reBurare$ stra= turile de aer mai 5u?in dense se mişcară cu mai 5u?in .a de ac?iune actuală a uriaşei -uri de .i .u încărcat du5ă toate re-ulile din 80anualul artileristu= lui< şi voioasele detunături înce5ură să @u@uie3 Du5ă .ie .eri de e65lo.ortul$ nu mai rămăsese decît un tun mare cu cali@rul de FK centi= metri care se încărca 5e -ură3 Era deci o maşină uriaşă3 Cu toate că salvele de salut se tră-eau de o@icei 5rin -uri de dimensiuni măi mici$ tre@uia între@uin?at acest tun de vreme ce$ el sin-ur$ alcătuia toată artileria insulei3 Ca5oralul +im$ du5ă ce=şi vesti oamenii$ se duse la reduta @lindată care lăsa să treacă salva 5rintr=un crenel o@lic3 Se aduse încărcătura de care era nevoie 5entru cele F' de lo= vituri o@işnuite3 !u tre@uie să mai s5unem că urmau să .ie astu5ată cu -riBă$ 5entru a se . > /a ordinele înăl?imii voastre.@indu=se de vă-ăunile stîncoase$ sc4im@a .ost cu şase să5tămîni înainte3 9a5tul .ie trase doar cu 5ul@ere3 "eneralul 0ur541 şi maiorul Oli54ant$ în mare ?inută şi cu @i= cornul cu 5ene 5e ca5$ veniră să ia 5arte la o5era?iune3 Tunul .ătura 5e unde se dădea .

ăşurarea traiectoriei sale şi la comanda maiorului -4iuleaua 5orni3 > S.u-răvi 5e cer$ arătînd că aveau de=a .iră din aceeaşi direc?ie3 > O navă.a5tele îi dăduseră dre5tate3 > A recunoscut -lasul tunului nostru$ răs5unse maiorul Oli54ant3 > !umai să nu .Tunul .at în un-4i de *F de -rade .lutura la cornul vasului$ dar era încă -reu să desluşeşti de ce na?ionalitate era3 0ur541 şi Oli54ant 5riveau3 5rin oc4ean .um ne-ru se .i?eri rămaseră încremeni?i$ cu -ura căscată şi nu le venea să=şi creadă oc4ilor3 Era cu ne5utin?ă de urmărit 5roiectilul asu5ra căruia . stri-ă -eneralul3 > S.inte "4eor-4e.iu$ cele două catar-e ale unui vas se iviră în .i decît o navă en-le.u încărcat$ aşe.i?erii se 5riviră ului?i s5unînd: 8Stea-ul rusesc.ia că ea se dusese să se 5iardă dincolo de . s5use -eneralul3 > 0ai mult333 da333 si-ur.luturînd$ cu liniile ei dantelate$ se încrusta crucea al@astră a Rusiei3 .ise -eneralul3 &i dacă este aşa$ nu 5oate . -răi -eneralul 0ur541 cu aerul omului că= ruia .or?a de -ravita?ie îşi e6ercita atrac?ia mai 5u?in decît 5e +ămînt3 !u reuşiră nici cu oc4eanele să vadă căderea -4iulelei în mare3 Tre@uiră deci să tra-ă conclu.< într=adevăr$ 5e mătasea al@ă care se vedea . în-înă maiorul3 &i era doar o înc4i5uireA Dar la această lovitură de tun a en-le. stri-ă maiorul3 Cele două e6clama?ii de uimire M..inte "4eor-4e.i atins vasul cu -4iuleaua noastră.ească3 Jumătate de oră mai tîr.a?ă de ?intă 5entru a mări des.i= lor 5ăru că răs5unde o sla@ă detunătură care venea din lar-3 Cei doi o.useseră scoase în acelaşi tim53 Cei doi o.ace cu un steamer3 în curînd recunoscură o -oeleta cu a@uri care venea dre5t s5re insulă$ a5ro5iindu=se cu vădita inten?ie de a acosta3 Un stea.are3 > 0ai mult de trei le-4e.ont3 O trîm@ă lun-ă de .are3 > An-lia vine la noi. murmură 5entru sine ca5oralul +im3 +este Bumătate de oră$ coca vasului .ără să 5iardă nici o cli5ă -oeleta din oc4i în -ra@nica dorin?ă de a=i saluta culorile3 Dar$ deodată$ oc4eanele se 5lecară$ 5rintr=o mişcare simultană şi 5arcă automată a celor două @ra?e$ şi o.i?eri şiJsolda?ii de lîn-ă ei ascultară$ ciulind urec4ile$ cu deose@ită aten?ie3 încă trei detunături una du5ă alta se au.ărit se contura lim5ede la ori. .

ule?3 Se aruncă ancora şi o @arcă cu 5atru rînduri de vîsle în care se a.enta?i unii altora3 A5oi întorcîndu=se s5re înso?itorul Lsău$ a cărui re.i şi de ruşi > re.erit şi c4iar si-ur$ cu condi?ia ca vînturile de sud şi de est să nu se înte?ească3 Ea intră deci în -ol.rance.entînd 5e cole-ul său3 Rusul şi en-le.$ care n=ar .ilor$ s5use: Domnul conte Vasili Timaşev3 > 0aiorul Sir Jo4n Tem5le Oli54ant$ răs5unse -eneralul 5re= .i .ii 5utură să citească 5e tă@li?a de la ca5ătul vasului numele de Do@rîna3 Un cot al lan?ului de stînci alcătuia$ în 5artea de sud$ un mic -ol.lau contele Timaşev şi că5itanul Servadac acostă 5este 5u?in tim5 5e malul insulei3 "eneralul 0ur541 şi maiorul Oli54ant$ ?e5eni şi ?an?oşi$ aşte5tau cu solemnitate3 +rimul care le adresă cuvîntul .ie .ost în stare să adă5ostească 5atru vase de 5escari3 "oeleta 5utea -ăsi însă aici un loc de acostare .erici?i că 5utem strîn-e mîinile a doi din semenii noştri3 O.ii333 > A4$ domnilor.rance.ă$ cunoscută şi de en-le.Ca5itolul U V CARE P!9#Q &EA:# O A!U0 T# P!CORDARE P! RE/AQ /E !TER!AQ O!A/E & S9PR&E&TE CU U! E&EC "EO"RA9 C "oeleta se a5ro5ia cu ra5iditate de insuli?ă şi en-le.i?erii en-le.ără să @a-e de seamă ?i= nuta lor @ă?oasă$ ave?i cumva ştiri dinL9ran?a$ Rusia$ An-lia$ din Euro5aA Unde s=a o5rit cataclismulA A?i 5utut intra în le-ătură cu cei din 5atrieA A?i333 > Cu cine avem cinstea să vor@imA între@ă -eneralul 0ur541$ avînd -riBă să nu se clintească din loc ca să nu=şi 5iardă un de-et din înăl?ime3 > Adevărat$ s5use Hector Servadac înăl?înd uşor$ a5roa5e neo@= servat$ din umeri$ nu am .enta?i3 Re-ulile etic4etei .astru şi sîntem .ultat 5e care com= KF .ăcuseră nici un 5as în întîm5inarea lor$ nu sc4i?ară de asemenea nici un -est3 > Ave?i cumva$ urmă Hector Servadac .ervă nu era cu nimic mai 5reBos de=răceala en-le.ără ca cineva să scadă în oc4ii celorlal?i3 E de la sine în?eles că toată convor@irea avusese loc în lim@a .ul se salutară3 > Că5itanul de stat maBor Hector Servadac$ s5use la rîndul său contele Timaşev3 > "eneralul de @ri-adă Hena-e 9inc4 0ur541$ răs5unse cu o voce -ravă maiorul Oli54ant3 Alte saluturi ale ultimilor 5re.ost încă 5re.useseră res5ectate cu cea mai mare stricte?e3 Se 5utea deci sta de vor@ă . stri-ă el3 A?i scă5at ca şi noi din acest de.i$ care nu .u Hector Servadac$ năvalnic cum o@işnuiesc să .

înd 5e Bumătate oc4ii3 > Cît se 5oate de .unestăA > +e mare$ domnule$ la @ordul -oeletei mele şi socot că numai o minune a .rance.le -ra@= nic ceva ştiri$ se îm@arcă 5e Do@rîna şi îndre5tîndu=ne s5re vec4iul KC .el: > întîm5larea mînîndu=mă din nou s5re coasta al-eriană$ am .i considerau că 8se cuvenea< să nu .ului$ urmă netul@urat contele Timaşev3 Acolo$ în tim5ul acelei no5?i în-ro.i?eri se înclinară în semn de încuviin?are3 > înso?itorul meu$ că5itanul Servadac$ urmă contele$ a .ă3 El înde5linea o misiune ca o.tindu=i 5rintr=un semn cu mîna$ o luă înaintea oas5e?ilor săi$ 5e care maio= rul Oli54ant îi urmă$ şi îi duse în încă5erea locuită de el şi cole-ul lui3 Era un .emată$ sco@ită în stîncă$ dar nu li5sită de un anume con.i au.elicităm$ domnule conte$ răs5unse -e= neralul 0ur5413 Contele Timaşev continuă ast.ără îndoială că un cataclism$ a cărui cau.ace 5re. 5entru a se descărca3 > Că5itanul Servadac$ reluă contele$Timaşev$ voind să a.iresc3 Hector Servadac$ 5e care îl enervaseră atîtea ceremonii$ îl lăsă 5e contele Timaşev să vor@ească3 Acesta$ în?ele-înd că cei doi en-le.rican s=a trans.3 > %en333A se miră maiorul Oli54ant3 > :u.5atrio?ii că5itanului Servadac îl o@?inuseră încă5ă?înîndu=se să nu înve?e nici rusa nici en-le.el de ca.entările$ înce5u a@ ovo'3 > Domnilor$ şti?i ..înd ce=a rămas din teritoriul 5e care =a?i ocu5at mai înainte$ adică această insuli?ă$ este lim5ede că a?i resim?it 5uternic urmările lui3 Cei doi o.ăcu -eneralul 0ur541$ întîm5inînd ştirea doar cu această interBec?ie3 > Dar dumneavoastră$ domnule conte$ între@ă maiorul Oli= 54ant$ se 5oate şti unde era?i în noa5tea aceea .a?a -lo@ului3 > A4$ .e cursul .itoare$ o 5arte a conti= nentului a.i dis5ărut cu desăvîrşire de 5e su5ra.ost destul de mul?umit să re-ăsesc 5e noua insulă atît 5e că5itanul Servadac$ cît şi 5e ordonan?a sa$ %en=:u.ost şi el -reu încercat de această catastro. stri-ă Hector Servadac ca şi cum ar .ă$ răs5unse tăios că5itanul Servadac3 > Era în a5ro5iere de -urile &eli.ăcut să nu 5ierim3 > !u 5utem decît să vă .i s5us 8u.ă şi întindere n=am 5utut=o cunoaşte încă$ s=a 5etrecut în noa5tea de C' decem@rie s5re ' ianuarie3 Vă.ormat deodată în insulă$ iar restul 5are să .ă$ mi se 5are$ nu=i aşaA între@ă maiorul Oli54ant înc4i.it nimic din cuvintele rostite înainte de a se .a3 "eneralul 0ur541$ 5o.i?er de stat maBor$ 5e coasta Al-eriei333 > O colonie .rance.ort3 /uară loc şi convor@irea 5utu să=şi urme.

.

i .ă şi în această calitate333 înce5u maiorul Oli54ant3 > A dis5ărut şi ea de 5arcă ar .astrului3 !u numai insula 0alta a 5ie= rit$ ci şi un continent nou a înc4is com5let 5artea de răsărit a 0ării 0editerane3 9ără o strîmtoare în-ustă care desc4ide drum într=un sin-ur 5unct al litoralului$ n=am .3 > E destul de -reu de admis că totul a .e ca şi cum ar .i?erii şi -uvernatorul ei$ s=a dus şi ea du5ă Al-eria în adîncul valurilor3 9runtea celor doi en-le.ă.ost în-4i?it de a5e$ o@iectă -eneralul 0ur5413 > De ceA între@ă că5itanul Servadac3 > 0alta este o insulă en-le.ost săvîrşită şi tre@uie să vă înclina?i în .i aBuns niciodată la dumneavoas= tră3 Este dovedit$ aşadar$ din 5ăcate$ că dacă n=a mai rămas nimic din 0alta$ n=a rămas nici mare lucru din nsulele onice care$ de cî= ?iva ani de .rance.îrşit să=i surîdă 5u?in în c4i5 de încuviin?are3 A5oi contele Timaşev 5ovesti că -oeleta naLvi-ase 5înă în dre5tul -ol.ă$ o colonie nu 5utea 5re.ă$ se -ră@i să adau-e că5itanul Serva= dac$ 0alta cu oraşul ei$ cu "oulette$ cu .ost c4ine.i socotiră cît se 5oate de .ile$ au intrat su@ 5rotectoratul @ritanic3 > &i nu cred$ adău-ă că5itanul Servadac$ că lordul$ înaltul comi= KH .ă > că o coastă nouă dintr=o materieLLciudată se înăl?ase în .rance.est$ am căutat să cercetăm ce=a rămas din colonia al-eriană3 !=a mai rămas nimic3 "eneralul 0ur541 ?u-uie din @u.lă mormîntul re-elui 9ran?ei333 > /udovic al U=lea$ nuA s5use -eneralul3 > 0ai cunoscut su@ numele de /udovic cel S.ului "a@es$ că 0area sa4ariană nu mai e6ista > ceea ce cei doi en-le.a?ă de cele s5use de că= 5itanul .i se um@ri o cli5ă$ dar a5roa5e imediat 5e c4i5ul lor se citi cea mai vădită îndoială .ran= ce.erit desi-ur mult din 5ricina de. in= terveni că5itanul Servadac$ căruia -eneralul 0ur541 se 4otărî în s.i vrut să arate că$ numai 5rin .a?a litoralului tri5olitan şi că se întindea s5re nord$ cam 5înă în dre5tul 0altei$ urmînd linia celui de=al 'F=lea meridian3 > &i această insulă en-le.ară de un sin-ur 5unct$ o stîncă răsărind din valuri lîn-ă Carta-ina unde se a.înt$ domnule.orturile$ solda?ii$ o.astrul este uriaş3 +e toată 5or?iunea orientală a 0editeranei n=am -ăsit nici o urmă a 5ămîn= turilor de odinioară$ nici a Al-eriei$ nici a Tunisiei$ în a.iresc de vreme ce era o mare .i .a?a adevărului3 An-lia a su.a5tul de a .enta o 5rea mare -aran?ie de soliditate3 /a aceasta$ Hector Servadac se ridică 5e Bumătate de 5e scaun ca să=i răs5undă$ dar reuşi să se stă= 5înească3 > Domnilor$ rosti contele Timaşev$ de. ri5ostă că5itanul Servadac3 > +oate că v=a?i înşelat în constatările dumneavoastră în tim5ul călătoriei3 > !u$ domnilor$ s5use contele Timaşev$ nici o eroare n=a .

> taliene sau s5aniole$ interveni că5itanul Servadac$ ce con= tea.ă@oviră o cli5ă cu răs5un= sul$ între@îndu=se îm5otriva cui îi căşunase o.3 Dar sur5rinderea lor .ele italieneA > talieneA între@ă maiorul Oli54ant3 Vre?i să s5une?i$ desi-ur$ s5aniole.el nici un motiv să vă .ul dumneavoastră$ a avut de ce să se .elicite în ce 5riveşte re= .ă$ domnilor$ dacă a?i 5rimit ştiri din metro5olă3 > !=avem nici o veste$ răs5unse -eneralul 0ur5413 Dar nu sîn= tem în-riBora?i$ şi în scurt tim5333 > Dar dacă nu mai e6istă metro5olăA rosti cu serio. Cor=.uA > Da.i$ mira?i de=a @inelea$ .it eu @ine$ dom= nul că5itan a s5us Cor. > An-liaA "eneralul 0ur541 şi maiorul Oli54ant se sculară automat în 5i= cioare ca îm5inşi de un arc3 > 0i se 5are$ s5use -eneralul 0ur541$ că înaintea An-liei$ 9ran?a e aceea care333 > 9ran?a tre@uie să se ?ină mai @ine .ultatul cataclismului3 > înaltul comisar$ şe.u$ re5etă Hector Servadac3 Cei doi en-le.i 5ră@uşit în între= -ime3 Era -ata să i.rance.ie 5rin vasele @ritanice$ .ie 5rin ca@lul su@marin3 > !u$ domnule conte$ îi răs5unse -eneralul 0ur541$ ca@lul s=a ru5t3 > Ei @ine$ domnilor$ nu v=a?i 5us în le-ătură cu continentul 5rin tele-ra.ier@înta?i$ dar nu reuşi3 > Domnilor$ s5use cu răceală că5itanul Servadac$ cred că această convor@ire ar avea de cîşti-at dacă ar continua în aer li@er3 KI .sar$ şe.u şi mai mare cînd contele Timaşev vru să ştie dacă 5rimiseră de curînd veşti din An-lia$ .i?erului . răs5unse că5itanul Servadac$ în.ul nostruA333 răs5unse -eneralul 0ur541 cu aerul că nu în?ele-e ce i se s5une3 > !ici dumneavoastră n=ave?i dealt.i se şi ridicaseră cu o mutră amenin?ătoare$ iar că5itanul Servadac era 4otărît să nu dea îna5oi nici un 5as3 Contele Timaşev vru să=i liniştească 5e adversarii în.elici= ta?i$ urmă că5itanul Servadac$ 5entru ceea ce a rămas din insula Cor.@ucnească o ceartă3 Cei doi en-le.ul că nu mai e6istă An-lia.itate că5ita= nul Servadac: > Să nu mai e6iste metro5olaA > Da$ în ca.iindcă=i le-ată de conti= nent.ier@întîndu=se3 > Să se ?ină mai @ine ca An-liaA333 > An-lia nu=i la urma urmei decît o insulă$ o insulă din straturi şi aşa destul de dislocate$ 5entru ca să nu se .u3 > Cor.uA333 răs5unse maiorul Oli54ant3 Am au.

Sînte?i aici la dumneavoastră acasăV n=a?i vrea să ieşim333A Hector Servadac 5ărăsi camera$ urmat imediat de contele Tima= şev şi de cei doi en-le,i3 To?i se strînseră 5e un 5latou$ din 5artea de sus a insulei$ 5e care că5itanul îl socotea în -înd un teren a5roa5e neutru3 > Domnilor$ rosti el către cei doi en-le,i$ oricît de sărăcită ar .i 9ran?a de cînd a 5ierdut Al-eria$ e totuşi în măsură să răs5undă la orice 5rovocare$ de oriunde ar veni; Eu$ o.i?er al armatei .rance,e$ am onoarea s=o re5re,int 5e această insulă în aceeaşi calitate în care dumneavoastră re5re,enta?i An-lia3 > +er.ect$ răs5unse -eneralul 0ur5413 > &i nu voi ră@da333 > !ici ]eu$ sări maiorul Oli54ant3 > &i$ de vreme ce sîntem aici 5e teren neutru333 > !eutruA stri-ă -eneralul 0ur5413 Sînte?i 5e 5ămînt en-le,$ domnule; > En-le,A > Da$ într=un ?inut străBuit de stea-ul @ritanic3 &i -eneralul îi arătă stea-ul Re-atului Unit$ care .lutura 5e creasta cea mai înaltă a insulei3 > Să lăsăm; rosti ironic că5itanul Servadac3 Crede?i că 5entru că v=a 5lăcut să în.i-e?i stea-ul ăsta acolo$ du5ă catastro.ă333 > Acolo era şi înainte3 > Stea-ul unui 5rotectorat$ nu al unei 5osesiuni$ domnilor; > Al unui 5rotectoratA stri-ară indi-na?i într=un -las cei doi o.i= ?eri3 > Domnilor$ s5use Hector Servadac @ătînd din 5icior$ această insulă este tot ce=a mai rămas acum dintr=o re5u@lică 5arlamentară$ asu5ra căreia An-lia n=a avut niciodată decît un dre5t de 5rotecto= rat3 > O re5u@lică; e6clamă -eneralul 0ur541 4ol@înd oc4ii3 > &i dre5tul ăsta$ 5e care vi l=a?i aro-at asu5ra nsulelor onice şi 5e care l=a?i 5ierdut şi l=a?i recîşti-at de vreo ,ece ori$ este cît se 5oate de şu@red3 > nsulele onice; stri-ă maiorul Oli54ant3 > &i aici$ la Cor.u333 > Cor.uA Uluirea celor doi en-le,i era aşa de mare$ încît contele Timaşev$ .oarte re,ervat 5înă atunci$ oricît de mult îi dădea -4es inima să ia 5artea o.i?erului de stat maBor$ cre,u de datoria lui să intervină în discu?ie3 Era deci -ata să se adrese,e -eneralului 0ur541$ cînd acesta$ îndre5tîndu=se s5re că5itanul Servadac$ îi s5use cu un -Llas mai calm: > Domnule$ nu 5ot să vă las să stărui?i mai de5arte într=o -re= şeală a cărei cau,ă nu o 5ot -4ici3 Sînte?i aici într=o 5rovincie cuce= rită de An-lia şi care îi a5ar?ine din 'KG*$ du5ă cum o con.irmă şi tratatul de la Utrec4t3 într=adevăr$ 9ran?a şi S5ania au încercat să KK

ne conteste acest dre5t în 'KFK$ 'KK($ 'K)F$ dar .ără să i,@utească3 Aşadar$ sînte?i în An-lia 5e insuli?a asta$ cît de mică ar .i ea$ la .el cum a?i .i în 5ia?a Tra.al-ar$ la /ondra3 > Cum$ nu sîntem la Cor.u$ în ca5itala nsulelor oniceA între@ă contele Timaşev cu un -las 5lin de=o adîncă uimire3 > !u$ domnilor$ nu$ răs5unse -eneralul 0ur541$ sînte?i aici la "i@raltar3 "i@raltar; Cuvîntul .u ca un trăsnet 5entru contele Timaşev şi o.i?erul de stat maBor; Ei se credeau la Cor.u$ la ca5ătul oriental al 0editeranei$ şi de .a5t erau la "i@raltar$ în ca5ătul occidental$ cu toate că Do@rîna nu se=ntorsese niciodată îndărăt în tim5ul călăto= riei ei de e65lorare; ată dar un .a5t nou şi tre@uiau să ?ină seama de urmările lui3 Contele Timaşev se 5re-ătea să tra-ă conclu,iile$ cînd nişte stri-ăte îi îndre5tară aten?ia în altă 5arte3 întoarse ca5ul şi$ s5re marea lui mirare$ vă,u oamenii de 5e Do@rîna certîndu=se cu solda?ii en-le,i3 Care era 5ricina acestei în.runtăriA Ea se datora unui sc4im@ de cuvinte între marinarul +anovEa şi ca5oralul +im3 De ceA +entru că -4iuleaua trasă de tun$ du5ă ce s.ărîmase unul din catar-ele de re= ,ervă ale -oeletei$ s5ărsese totodată 5i5a lui +anovEa$ nu .ără să=i ia ceva şi din nasul care era$ 5oate$ 5u?in 5rea lun-3 Aşa că$ în tim5 ce contele Timaşev şi că5itanul Servadac întîm5inau -reută?i în a se în?ele-e cu o.i?erii en-le,i$ oamenii de 5e Do@rîna erau -ata să se în= caiere cu -arni,oana de 5e insulă3 %ineîn?eles$ Hector Servadac luă 5artea lui +anovEa$ ceea ce îl .ăcu 5e maiorul Oli54ant să s5ună că An-lia nu=i răs5un,ătoare de 5roiectilele ei$ că era vina marinarului rus că se a.lase acolo cînd a trecut -4iuleaua$ şi a5oi dacă ar .i avut nasul cîrn nu i s=ar .i întîm= 5lat nimic etc333 Au,ind toate acestea$ în ciuda re,ervei sale$ contele Timaşev se su5ără şi$ du5ă un sc4im@ de cuvinte tru.aşe cu cei doi o.i?eri$ dădu ordin ec4i5aBului său să se îm@arce .ără întîr,iere3 > !e vom mai vedea$ domnilor$ ,ise că5itanul Servadac celor doi en-le,i3 > Cum dori?i; răs5unse maiorul Oli54ant3 De .a5t$ în .a?a acestui nou .enomen care aşe,ase "i@raltarul acolo unde$ din 5unct de vedere -eo-ra.ic$ tre@uia să se a.le Cor.u$ contele Timaşev şi că5itanul Servadac nu aveau decît un sin-ur -înd$ unul să se îna5oie,e în Rusia$ celălalt în 9ran?a3 De aceea$ Do@rîna 5orni .ără ,ă@avă şi două ore mai tîr,iu nu se mai vedea nimic din ceea ce rămăsese din "i@raltar3

Ca5itolul UV P! CARE +R ETE! !O&TR D SCUT# +E!TRU A AJU!"E S# DESCO+ERE U! ADEV#R$ A+RO+ !DU=SE$ +OATE$ DE DE:V#/U REA /U +rimele ore de drum au .ost .olosite 5entru discutarea .a5tului nou şi neaşte5tat care survenise3 Dacă nu 5utea deduce în între-ime adevărul$ cel 5u?in contele$ că5itanul şi locotenentul +roco5 aveau 5rileBul să 5ătrundă mai mult misterul ciudatei îm5reBurări în care se -ăseau3 Ce ştiau în realitate 5înă acum$ în mod incontesta@ilA Că Do= @rina$ 5lecînd din nsula "ur@i$ adică de la -radul ' lon-itudine vestică$ nu se o5rise decît la 'C -rade lon-itudine estică din 5ricina noului litoral3 Aşadar$ în total$ stră@ătuse un 5arcurs de 'H -rade3 Adău-înd şi lun-imea strîmtorii$ care o lăsase să treacă de=a curme= ,işul continentului necunoscut$ se mai adună vreo trei -rade şi Bu= mătate$ a5oi distan?a care des5ăr?ea celălalt ca5ăt al strîmtorii de "i@raltar$ încă a5roa5e * -rade$ şi în cele din urmă cea de la "i= @raltar la nsula "ur@i$ adică K -rade$ .ăceau în total F( de -rade3 Deci$ 5lecînd din nsula "ur@i şi întorcîndu=se la 5unctul de 5or= nire$ du5ă ce urmase îndea5roa5e aceeaşi 5aralelă$ sau alt.el s5us$ du5ă ce descrisese întrea-a circum.erin?ă$ Do@rîna stră@ătuse circa F( -rade3 &i socotind un -rad e-al cu )G Em$ erau în total F CFG Em3 De vreme ce în locul unde erau Cor.u şi nsulele onice navi-atorii de 5e Do@rîna -ăsiseră "i@raltarul$ însemna că tot restul -lo@ului 5ămîntesc$ însumînd CC' -rade$ li5sea cu desăvîrşire3 înainte de catastro.ă$ 5entru a mer-e de la 0alta la "i@raltar 5e ruta dins5re est tre@uia să treci 5rin a doua Bumătate estică a 0edi= teranei$ 5rin canalul de Sue,$ 0area Roşie$ Oceanul ndian$ 5e lîn-ă insulele Sonde$ +aci.ic şi Atlantic3 în locul acestui drum imens$ o strîmtoare recentă de IG Em adusese -oeleta la )G le-4e de "i@raltar3 Acestea .ură datele şi ci.rele sta@ilite de locotenentul +roco5 şi$ ?inînd seama de eventualele -reşeli$ erau destule ca să sluBească dre5t @a,ă 5entru un şir de deduc?ii3 > Aşadar$ ,ise că5itanul Servadac$ .a5tul că3 Do@rîna s=a întors la 5unctul ei de 5ornire .ără să=şi .i sc4im@at direc?ia ne .ace să tra= -em conclu,ia că s.eroidul terestru n=ar mai avea decît o3circum.e= rin?ă de F CFG Em3 > Da$ răs5unse locotenentul +roco5$ şi asta înseamnă că şi=a re= dus diametrul la doar K*G Eilometri$ adică este de 'I ori mai mic decît înainte de catastro.ă$ cînd avea 'F K(F Eilometri3 Este de netă= -ăduit că am .ăcut înconBurul a ceea ce a mai rămas din lume3 > ată cum s=ar lămuri mai multe din .enomenele 5e care le=am o@servat 5înă acum$ s5use contele Timaşev3 +e un s.eroid redus la K(

aceste dimensiuni$ atrac?ia -ravita?ională$ se=n?ele-e$ este micşorată mult şi 5rice5 de asemenea de ce mişcarea sa de rota?ie în Burul 5ro5riului a6 s=a accelerat într=o asemenea măsură$ încît răstim5ul între două răsărituri de Soare nu mai este decît de 'F ore3 Cît des= 5re noua or@ită 5e care o descrie în Burul Soarelui333 Contele Timaşev se o5ri neştiind cum se 5utea le-a acest .enomen de noul său sistem3 > Ei$ domnule conte$ între@ă că5itanul Servadac$ în ce 5riveşte noua or@ită333A > Ce 5ărere ai în această 5rivin?ă$ +roco5A se adresă contele lo= cotenentului3 > !u e6istă două căi de a e65lica sc4im@area de or@ită$ răs= 5unse +roco5$ nu este decît una sin-ură; > &i anumeA333 între@ă că5itanul Servadac cu o deose@ită neră@= dare$ ca şi cum 5resim?ea ce va răs5unde ] locotenentul3 > Anume$ urmă +roco5$ să admitem că o @ucată s=a des5rins de +ămînt$ ducînd cu sine o 5or?iune din atmos.eră şi că stră@ate lu= mea solară 5e o or@ită care nu mai e aceeaşi cu or@ita terestră3 Du5ă această e65lica?ie atît de 5lau,i@ilă$ contele Timaşev$ că5i= tanul Servadac şi locotenentul +roco5 5ăstrară cîteva momente de tăcere3 încremeni?i$ ei cu-etau la urmările nemăsurate ale noii stări de lucruri3 Dacă$ într=adevăr$ un @loc uriaş se des5rinsese din -lo= @ul terestru$ încotro mer-eaA Cum 5utea .i determinată înde5ăr= tarea or@itei eli5tice 5e care o urma acumA /a ce distan?ă d7 Soare va .i îm5insA Care va .i durata revolu?iei lui în Burul centrului de atrac?ieA Va cutreiera asemenea cometelor sute de mii de le-4e 5rin s5a?iu$ sau va .i atras în curînd s5re i,vorul de căldură şi luminăA în s.îrşit$ 5lanul or@itei sale coincidea cu ecli5tica şi se mai 5utea nutri s5eran?a că o întîlnire o să=l ali5ească de -lo@ul de care .usese des5ăr?it cu atîta .urieA Că5itanul Servadac ru5se 5rimul tăcerea$ stri-înd 5arcă îm5o= triva voin?ei lui3 > Ei @ine$ nu$ .ir=ar să .ae; E65lica?ia dumitale$ domnule locote= nent$ lămureşte multe lucruri$ dar nu 5oate .i admisă; > &i de ce nu$ domnule că5itanA se miră locotenentul3 0i se 5are$ dim5otrivă$ că răs5unde tuturor o@iec?iilor3 > !u; Dacă stau şi mă -îndesc e6istă cel 5u?in una care rămîne în 5icioare în .a?a i5ote,ei dumitale3 > CareA între@ă +roco53 > Stai să ne în?ele-em3 Dumneata stărui să cre,i că o @ucată a -lo@ului$ cu5rin,înd o 5arte a @a,inului mediteranean de la "i@ral= tar 5înă la 0alta$ a aBuns astrul care ne duce cu el şi stră@ate re= 5ede lumea solarăA > Stărui să cred acest lucru3 > Ei @ine$ atunci$ cum î?i e65lici$ domnule locotenent$ a5ari?ia ciudatului continent care măr-ineşte acum marea şi straturile neo= @işnuite ale ?ărmuluiA Dacă am .i 5urta?i 5e o @ucată de -lo@$ )G

această @ucată şi=ar .i 5ăstrat cu si-uran?ă vec4ea con.orma?ie -ra= nitică sau calcaroasă şi n=ar 5re,enta la su5ra.a?a scoar?ei această cristali,are minerală a cărei com5o,i?ie însăşi ne este necunoscută3 Că5itanul Servadac ridicase o o@iec?ie serioasă la teoria locote= nentului$ într=adevăr$ se 5utea înc4i5ui$ la nevoie$ că un .ra-ment s=a des5rins din -lo@$ luînd cu el o 5arte din atmos.eră şi o 5or= ?iune din a5ele mediteraneeneV se 5utea c4iar admite că mişcările sale de revolu?ie şi de rota?ie nu sînt identice cu cele ale +ămîntuluiV dar de unde în locul malurilor roditoare care tiveau la est şi vest 0editerana$ ,idul a@ru5t li5sit de orice urmă de ve-eta?ie$ dintr=o materie necunoscutăA /ocotenentul +roco5 nu .u în stare să răs5undă la o@iec?ia adusă şi tre@ui să se măr-inească la a.irma?ia că viitorul va da$ .ără în= doială$ de,le-ările care 5entru moment nu 5uteau .i -ăsite3 Oricum$ socotea că nu era ca,ul să renun?e la un sistem care e65lica atîtea lucruri nelămurite3 în ce 5riveşte cau,a 5rinci5ală$ îi scă5a încă3 Oare să admită că o e65ansiune a .or?elor din centrul +ămîntului a 5utut des5rinde un asemeneaJ @loc terestru a,vîrlindu=l în s5a?iuA Era destul de -reu de cre,ut3 în această 5ro@lemă atît de com5le6ă mai erau încă multe necunoscute3 > /a urma urmei$ s5use în înc4eiere că5itanul Servadac$ 5u?in îmi 5asă că ne învîrtim 5rin lumea solară 5e un nou astru$ dacă 9ran?a se învîrte îm5reună cu noi; > 9ran?a333 şi Rusia; adău-ă contele Timaşev3 > &i Rusia; se -ră@i să încuviin?e,e o.i?erul de stat maBor în .a?a le-itimei revendicări a contelui3 Dar dacă într=adevăr numai o @ucată de -lo@ se mişca 5e o nouă or@ită şi această @ucată era de .ormă s.eroidală$ ceea ce o .ăcea să ai@ă dimensiuni .oarte restrînse$ nu era de aşte5tat ca o 5arte din 9ran?a şi$ cel 5u?in$ cea mai mare 5or?iune a im5eriului rus să .i ră= masJ 5e vec4ea 5lanetăA Acelaşi lucru şi în ce 5riveşte An-lia$ dealt= .el$ în .ond$ li5sa le-ăturii de şase să5tămîni încoace între "i@raltar şi Re-atul Unit nu arătau cu 5risosin?ă că nu se 5utea comunica nici 5e 5ămînt$ nici 5e mare$ nici 5rin 5oştă$ nici 5rin tele-ra.A Dacă nsula "ur@i ocu5a ecuatorul astrului$ cum era dat să credem ?inînd seama de e-alitatea constantă a ,ilelor şi no5?ilor$ cei doi 5oli$ nord şi sud$ tre@uiau să .ie la o de5ărtare de insulă e-ală cu semi=circum.erin?a înre-istrată în tim5ul călătoriei 5e vasul Do@rîna$ adică la vreo ' 'IG Em3 /ocul 5olului arctic deci 5utea .i sta@ilit la H)G Em la nord de nsula "ur@i şi al 5olului antarctic la tot atî?ia Eilometri s5re sud3 &i cînd aceste 5uncte .ură trecute 5e 4artă$ se dovedi clar că 5olul nord nu de5ăşea ?ărmul +roven?ei$ iar 5olul sud cădea în 5ustiul A.ricii$ în dre5tul 5aralelei F(3 Aşa stînd lucrurile$ mai avea locotenentul +roco5 dre5tate cînd stăruia să creadă în sistemul său cel nouA 9usese într=adevăr smuls un @loc din -lo@ul terestruA Era cu ne5utin?ă să te 5ronun?i3 Solu= ?ionarea 5ro@lemei se a.la numai în 5uterea viitorului3 Dar 5oate că )*

nu era o îndră,neală 5rea mare să admi?i că$ dacă nu desco5erise încă între-ul adevăr$ locotenentul +roco5 .ăcuse un 5as mare s5re el3 Du5ă ce trecuse de desc4iderea în-ustă care unea cele două e6tre= mită?i ale 0editeranei 5rin 5or?ile "i@raltarului$ Do@rîna se @ucura din nou de un tim5 minunat3 Avea vînt 5rielnic şi$ îm5insă de el şi de .or?a a@urilor$ mer-ea cu iu?eală s5re nord3 S5unem s5re nord şi nu s5re est$ 5entru că litoralul s5aniol 5ie= rise cu totul$ cel 5u?in 5e 5or?iunea cu5rinsă 5e vremuri între "i= @raltar şi Alicante3 !ici 0ala-a$ nici Almeria$ nici ca5ul "ata$ nici ca5ul +aloş$ nici Carta-ina nu se a.lau 5e locurile indicate de coor= donatele -eo-ra.ice terestre3 0area aco5erise toată această 5arte a +eninsulei @erice şi -oeleta .u nevoită să înainte,e 5înă în dre5tul Sevilei 5entru a re-ăsi nu malul andalu,$ ci o .ale,ă la .el cu cea 5e care o întîlnise dincolo de 0alta3 De=aici încolo$ marea 5ătrundea în adîncul noului continent$ al= cătuind un un-4i ascu?it al cărui vîr. ar .i tre@uit să=l ocu5e oraşul 0adrid3 A5oi coasta$ co@orînd iar s5re sud$ înainta la rîndul ei în lar- în vec4iul @a,in şi se 5relun-ea ca o -4eară amenin?ătoare deasu5ra nsulelor %aleare3 A@ătîndu=se 5u?in din drum 5entru a căuta cîteva urme din acest -ru5 de insule @inecunoscute$ e65loratorii .ăcură o desco5erire cu totul neaşte5tată3 Era F' .e@ruarie3 /a ora ) diminea?a$ un marinar care stătea la 5rova -oeletei stri-ă: > O sticlă 5luteşte 5e a5ă; Sticla 5utea con?ine un document 5re?ios$ în le-ătură cu noua stare de lucruri3 /a stri-ătul marinarului$ contele Timaşev$ Hector Servadac$ locotenentul$ to?i aler-ară 5e 5untea din .a?ă3 "oeleta manevră în aşa .el$ încît să se a5ro5ie de o@iectul semnalat care .u 5escuit .ără întîr,iere şi ridicat la @ord3 !u era o sticlă$ ci un toc de 5iele$ ca cele care servesc de o@icei la 5ăstrarea oc4eanelor de mărime miBlocie3 Cu multă -riBă$ ca5acul .usese li5it cu ceară şi$ dacă aruncarea lui în a5ă se .ăcuse de cu= rînd$ a5a nu 5utuse 5ătrunde înăuntru3 /ocotenentul +roco5$ în 5re,en?a contelui Timaşev şi a o.i?erului de stat maBor$ e6amina tocul cu aten?ie3 !u 5urta nici o marcă a .a= @ricii3 Ceara cu care .usese li5it ca5acul era neatinsă şi avea încă o 5ecete 5e care se citeau două ini?iale: +3 R3 +ecetea .u ru5tă$ tocul desc4is şi locotenentul scoase din el o 4îr= tie 5e care marea o cru?ase3 !u era decît o .oaie în 5ătră?ele$ des= 5rinsă dintr=un carnet3 +e ea .useseră aşternute$ cu un scris mare şi a5lecat$ următoarele cuvinte du5ă care erau semne de între@are şi de mirare: "alliaA A A A@ sole$ la 'H .e@r3$ dist3 H(3GGG3GGG '3; )H

Drum 5arcurs din ian3 5înă în .e@3: CF3GGG3GGG '3 Va @ene; A ri-4t; +ar.ait;' > Ce 5oate însemna astaA între@ă contele Timaşev du5ă ce su= cise 4îrtia 5e toate 5ăr?ile3 > !=am idee$ răs5unse că5itanul Servadac$ dar si-ur e că auto= rul acestui document$ oricine ar .i el$ trăia încă la 'H .e@ruarie$ de vreme ce documentul men?ionea,ă această dată3 > 9ără îndoială$ încuviin?ă contele Timaşev3 Hîrtia nu 5urta nici o semnătură3 !imic nu trăda de unde vine3 Cu5rindea cuvinte latineşti$ italieneşti$ en-le,eşti$ .ran?u,eşti$ aces= tea din urmă în număr mai mare3 > !u 5oate .i o înşelătorie3 Este lim5ede că acest document se re.eră la noul sistem cosmo-ra.ic ale cărui urmări le su.erim3 Tocul de 5iele$ în care a .ost înc4is$ este 5ro@a@il al vreunui o@servator de la @ordul unui vas333 > !u$ domnule că5itan$ răs5unse locotenentul +roco5$ deoarece acest o@servator ar .i 5us cu si-uran?ă documentul într=o sticlă unde ar .i .ost mai .erit de ume,eală decît3într=un toc de 5iele3 Aş crede mai de-ra@ă că vreun savant$ rămas sin-ur într=un loc de 5e litoral cru?at de cataclism$ vrînd să transmită re,ultatele cercetărilor sale$ a .olosit acest toc 5oate mai 5u?in 5re?ios 5entru el în momen= tul acela decît o sticlă3 > /a urma urmei$ ce im5ortan?ă are asta; ,ise contele Timaşev3 în cli5a de .a?ă este mai util să lămurim ce înseamnă acest ciudat document decît să -4icim cine=i autorul său3 Să 5rocedăm deci siste= matic$ în 5rimul rînd$ ce să însemne oare "alliaA3 > !u cunosc nici o 5lanetă$ mică sau mare$ cu numele ăsta$ s5use că5itanul Servadac3 > Domnule că5itan$ rosti atunci locotenentul +roco5$ înainte de a mer-e mai de5arte cu ra?ionamentul nostru$ în-ădui?i=mi să vă 5un o între@are3 > Vă ro- domnule locotenent3 > !u sînte?i de 5ărere că acest document 5are să Busti.ice ultima i5ote,ă$ şi anume că un .ra-ment al -lo@ului terestru a .ost a,vîrlit în s5a?iuA > Da$ 5oate333 răs5unse Hector Servadac$ cu toate că o@iec?ia cu 5rivire la com5o,i?ia astrului nostru rămîne în 5icioare3 > &i$ în acest ca,$ adău-ă contele Timaşev$ savantul cu 5ricina a dat noului astru numele de "allia3 > Să .ie un savant .rance,A se între@ă locotenentul +roco53 > E de 5resu5us$ .u de 5ărere că5itanul Servadac3 Vă ro- să re= marca?i că din ') cuvinte cîte cu5rinde documentul$ '' sînt .ran?u= ,eşti 5e lîn-ă trei latineşti$ două italieneşti şi două en-le,eşti3 Aceasta ar dovedi şi că savantul$ neştiind în mîinile cui va cădea )C

.

i scă.ă asu5ra mersului său cum ac?ionea.i .ost tocmai la acea dată$ la 'H ianuarie3 Este$ aşadar$ .ul că vreun astru nu=i va îm5iedica mersul sau îi va sc4im@a mai tîr.eliu= lui'$ nici ce 5utem nădăBdui sau de ce tre@uie să ne temem 5e viitor3 > !u$ domnule că5itan$ rosti locotenentul +roco5$ dar .i$ "allia să .documentul$ a vrut să între@uin?e.ut tre5= tat3 Cea mai înaltă tem5eratură 5e care am sim?it=o a .ost 5rins în lan?urile nevă. "allia nu=i decît un cor5 ceresc .oarte 5ro@a@il ca$ în acea .oarte mic în com5ara?ie cu cele= lalte din sistemul solar$ şi 5lanetele 5ot avea asu5ra sa in.ost la 5eri4eliul ei$ adică la distan?a cea mai mică de Soare$ şi că mer-ea atunci cu o vite.ăcînd cercetări atente asu5ra di.i în?eles3 > Să admitem că "allia este numele noului asteroid care se în= vYrteşte 5rin s5a?iu$ .ă du@lă .ute ale atrac?iei şi or@ita sa este acum sta@i= lită 5entru totdeauna3 > A.e@ruarie H( milioane de le-4e3< > Era într=adevăr distan?a care tre@uia să .i des5ăr?it "allia de Soare$ răs5unse locotenentul +roco5$ atunci cînd a întretăiat or@ita lui 0arte3 > %ine$ încuviin?ă contele Timaşev3 ată că 5rimul 5unct al do= cumentului se 5otriveşte cu o@serva?iile noastre3 > întocmai$ s5use locotenentul +roco53 > 8Drum 5arcurs din ianuarie 5înă în .a 5lanetei "allia$ sau dacă vre?i acelaşi lucru alt.e cuvinte din di.a?ă de cea a +ămîntu= lui care nu este decît de F))GG de le-4e 5e oră3 > 9oarte @ine$ răs5unse că5itanul Servadac$ dar asta nu ne arată la ce distan?ă se va de5ărta "allia de Soare$ în 5unctul a.e@ruarie<$ îşi urmă con= tele Timaşev lectura$ 8)F milioane de le-4e<3 > Este vor@a$ desi-ur$ s5use Hector Servadac$ de drumul stră@ă= tut de "allia 5e noua or@ită3 > Da$ com5letă locotenentul +roco5$ şi$ du5ă le-ile lui \e5ler$ vite.erite lim@i 5entru a s5ori şansele de a .ise contele Timaşev$ şi să mer-em mai de5arte3 8A@ sole distan?a la 'H .ă asu5ra tuturor 5lane= telor3 Din cli5a în care acest @loc s=a des5ăr?it de +ămînt$ el a .ară doar de ca.luen?e de neînlăturat3 > %ineîn?eles că "allia 5oate avea întîlniri ne5lăcute în drumul ei$ adău-ă că5itanul Servadac$ şi 5oate devia de la calea drea5tă3 )H .eritelor 5uncte de 5e traiectoria "alliei$ vom aBun-e cu si-uran?ă să=i determinăm elementele$ a5licînd le-ea -ravita?iei universale3 > &i$ în consecin?ă$ drumul 5e care=l va 5arcur-e în lumea so= lară$ înc4eie că5itanul Servadac3 > Dacă$ într=adevăr$ reluă Timaşev$ "allia este un asteroid$ ca toate cor5urile în mişcare este su5us le-ilor mecanicii şi Soarele ac= ?ionea.iu or@ita$ s5use locotenentul +roco53 A4.el e65rimat > drumul stră@ătut în intervale de tim5 e-ale tre@uie să .

i un .ică a asteroidului care=i 5urta 5rin lumea solară3 Dar discu?iile nu=i 5uteau .inului care se 5ărea că .lă$ mai devreme sau mai tîr.a5t să se conture.i aşa3 +lane= tele mici nu se mişcă decît într=o .a5t dovedit că am aBuns -allieni3 Ei.ace să uite că se ocu5au cu e.ait.<$ nu înseamnă nimic3 > Dacă nu cumva arată$ răs5unse Hector Servadac$ că autorul documentului e încîntat de noua stare de lucruri şi -ăseşte că totul e cît se 5oate de @ine în cea mai @ună dintre lumile im5osi@ile'3 Ca5itolul UV P! CARE P/ VO0 VEDEA +E C#+ TA!U/ SERVADAC Q !P!D P! 0P!# TOT CE A R#0AS D !TR=U! 0ARE CO!T !E!T în acest tim5 Do@rîna$ du5ă ce înconBurase uriaşul 5romontoriu care îi @ara drumul s5re nord$ se îndre5ta s5re locul unde tre@uia de . Cine ne s5une că "allia$ de care ne vor@eşte documentul$ nu este 5ur şi sim5lu o a suta şa5te.ecea 5lanetă mică desco5erită de curîndA > !u$ îl contra.ormea. > Cît des5re ultimele cuvinte ale documentului$ urmă contele Timaşev$ 8Va @ene > A ri-4t > +ar.ectuarea unei recunoaşteri a litoralului mediteranean$ ce devenise indis5ensa= @ilă3 De aceea -oeleta urma$ cît de a5roa5e cu 5utin?ă$ noua mar= -ine a @a.i 5us la îndoială$ de vreme ce documentul concordă cu 5ro5riile noastre i5ote.onă în-ustă$ cu5rinsă între or@i= tele lui 0arte şi Ju5iter3 +rin urmare ele nu se a5ro5ie niciodată de Soare atît de mult cît s=a a5ro5iat "allia la 5eri4eliul ei3 Acest .îrşit totul se a.iu.Dar$ domnilor$ @ă-a?i de seamă că am înce5ut să Budecăm ca şi cum ar .ă unica mare a "alliei3 )I .a5t nu 5oate .ace cercetările necesare şi nu vom 5utea calcula elemen= tele asteroidului nostru3 > Cine ştieA rosti că5itanul Servadac3 +înă la s.e3 > Din 5ăcate$ s5use contele Timaşev$ ne li5sesc instrumentele 5entru a .i şi noa5te$ 5utem s5une$ des5re aceste lu= cruri ciudate3 !umele de "allia revenea adesea în convor@irile lor şi$ 5e nesim?ite$ a5roa5e .ără voia lor$ îşi însuşiseră ca 5e o realitate această denumire -eo-ra.ise locotenentul +roco5$ nu 5oate .e ca5ul Creus3 E65loratorii discutau .

+artea su5erioară a uriaşului 5romontoriu se a.el de a@ru5tă$ la .ost -îndurile că5itanului Servadac atunci cînd vă. 0arsilia nicăieri. nu măr-inea vec4ea li.rance.ieră$ ea era aco5erită de a5ele ciudatei 0editerane şi că5itanul Servadac aBunse să se între@e dacă tot ce rămăsese din ?ara lui nu se reducea la în= -ustul 5etic de 5ămînt al-erian$ la acea nsulă "ur@i$ unde va .îrşi cu coasta asta$ 5e care nu 5o?i 5une 5iciorul3 +olul său @oreal este dincolo de ea.inul de la Saint=!a.ale.ură nimic din ceea ce alcătuia altădată li.@eau 5u?in mai încolo de noua .i tre@uit să se arate malurile .lăm.$ astu5înd orice vedere3 înăl?ată ca un .ă3 Această .astru$ dar$ oricît de de= 5arte se 5relun-ea sco@itura$ nu se ivea nimic din minunatul ?ărm al +roven?ei3 Cînd noul relie.ermecătoare ale su= L dului 9ran?ei3 Oricît de a5roa5e mer-ea -oeleta de=a lun-ul acestei coaste$ nu vă.id vertical de ' GGG de 5icioare$ neavînd nici o ieşitură dre5t 5unct de s5riBin$ la .ără îndoială$ şi se cu. Era de 5resu5us că nu vor mai întîlni nici unul din 5unctele continentului euro5ean care 5urta numele de 9ran?a3 Hector Servadac$ cu toate că se aşte5ta la orice$ sim?i că se 5ră= @uşeşte în . Dacă$ în ciuda tuturor .i .el de 8nouă< 5e cît era şi în celălalt ca5ăt al 07diteranei$ ea se întindea c4iar 5e 5aralela unde ar .aire$ nici -ura rîului Tet$ nici @a.uri se i. cru?ată de de.ă$ şi e lesne de înc4i5uit care tre= @uie să .iera maritimă a de5ar= tamentului +irineilor Orientali$ nici ca5ul %7arn$ nici +ort=Vendres$ nici cursul rîului Tec4$ nici @a.rance.a?a acestei realită?i3 !u mai vedea nici o urmă din ?ăr= mul$ din col?urile care=i erau atît de cunoscute toate3 Cîteodată$ cînd o cotitură a coastei se rotunBea s5re nord$ s5era să -ăsească o @ucată din 5ămîntul .inul Salces3 +e 4otarul de5artamentului Aude$ loc 5itoresc 5resărat odinioară de eleştee şi insule$ nu re-ăsiră nici o sin-ură @ucată din arondismentul !ar@onne3 De la ca5ul A-de$ de la 4otarul ?inutului H7rault 5înă la -ol.la 5e locul unde .i ne= voit să se întoarcă3 > &i totuşi$ îi tot re5eta contelui Timaşev$ continentul "alliei nu se 5oate s.ul Ai-ues=0ortes$ nu mai era nimic$ nici Cette$ nici 9ronti-nan$ nici o urmă din acel arc al arondismentului !îmes scăldat înainte de 0editerana$ nimic din cîm5iile Crau şi Camar-ue$ nimic din estuarul şer5uitor de la "u= rile Ronului3 0arti-ues 5ierise.el de stear5ă$ la .u= sese %arcelona 5e litoralul i@eric$ dar acest litoral ca şi cunoscutul oraş 5ieriseră$ .undaseră în a5ele ale căror ta= la.a?a litoralului .rance.ă co= tea s5re nord=est şi co@ora a5oi s5re mare c4iar la ca5ul Creus3 Din ca5ul Creus nu mai rămăsese nimic3 Acolo înce5ea -rani?a . Ce se -ăseşte în s5atele 5eretelui stîn= cosA Tre@uie să a.ale.enomenelor la care sîntem martori$ călcăm tot 5e -lo@ul terestru şi dacă tot el ne 5oartă într=o nouă direc?ie 5rin lumea 5lanetară$ dacă 5înă în cele din urmă şi 9ran?a şi Rusia sînt încă aici$ ca şi întrea-a Euro5ăA )K .u că un alt 5ămînt înlocuise 5ămîntul 5atriei sale3 O @arieră de netrecut se ridica în .

era care se răcise neo= @işnuit de mult nu mai 5utea .ac?ie a e65loratorilor$ o cră= 5ătură în-ustă s5inteca uriaşa .ale.adar= nic urmele insulelor H1eres$ ale 5eninsulei Saint Tro5e.ate3 Era lim= 5ede că noua mar-ine ce înconBura 0editerana 5re. unde va= sul s=ar .$ ale insule= lor /erins$ ale -ol.enta 5este tot aceeaşi în-rămădire de stînci şi că 5eisaBul uni.usese turnat în acelaşi ti5ar3 Do@rîna$ duduind din 5lin cu toate ca.i saturată de va5ori3 A@ia cî?iva nori @ră.urul cerului şi alcătuiau$ ici şi colo$ nişte ciruşi a5roa5e străve.ului Jouan$ Do@rîna aBunse în dre5tul ca5ului Anti@es3 Aici$ s5re marea uimire$ dar şi satis.ilei$ discul micşorat al Soarelui trimitea ra.dau a.ă de sus în Bos3 /a temelia ei$ la nivelul mării$ se întindea o mică 5laBă unde o @arcă 5utea acosta cu uşurin?ă3 > în s.icăm nea5ărat acest lucru3 !=o să -ăsim oare un loc unde să de@arcăm 5e coastăA !u e6istă nici un miBloc să ne că?ărăm 5e .el de neră@dători să de@arce ca şi că5itanul Serva= dac3 +oate că urmînd 5ovYrnişul acestei sco@ituri$ care semăna de de5arte cu al@ia rî5oasă a unui 5u4oi$ vor i.ă s5re est3 Tim5ul era tot .el$ să stăruie 5e lîn-ă contele Timaşev ca să=l de= termine să se o5rească 5e noul continent3 &i acesta şi locotenentul +roco5 erau la .e@ruarie$ du5ă ce urmaseră linia şer5uitoare care măr-inea înaintea cataclismului de5artamentul Var$ du5ă ce căutaseră .at în şirul 5lane= telor in. Dar cei de 5e Do@rîna$ care 5lutea mereu cît se 5oate de a5roa5e de 5eretele înalt şi a@ru5t$ nu .ăreau nici cel mai mic -ol.ii3 în tim5ul .Tre@uie să veri.orm .erioare$ se ivea înaintea Soarelui cînd la răsărit$ cînd la a5us3 Cît des5re uriaşul Ju5iter şi su5er@ul Saturn$ strălucirea lor dim5otrivă creştea$ 5entru sim5lul motiv că "allia se a5ro5ia de aceste 5lanete3 /ocotenentul +roco5 le arătă 5laneta UranuSL care se vedea acum cu oc4iul li@er$ 5e cînd altădată n=o 5uteai .Yrşit$ 5utem de@arca.ale.@uti să aBun-ă 5înă la )) .ări decît cu aButorul lunetei3 "allia se învYrtea$ aşadar$ de5ărtîndu=se de centrul ei de atrac?ie$ 5rin lumea 5lanetară3 /a F* .e 5alide care nu mai dădeau lucrurilor decît un contur nedesluşit3 !oa5tea stelele scli5eau cu o strălucire nemaiîntîlnită$ dar unele 5lanete se stin-eau din ce în ce în de5ărtare3 Aşa se întYm5la cu Ve= nus$ cu 0arte şi cu acel astru necunoscut care$ aşe.anele încinse$ navi-a cu vi= te.rumos3 Atmos.a asta netedă şi să cercetăm$ măcar o sin-ură dată$ re-iunea 5e care o ascunde 5rivirilor noastreA Să de@arcăm$ să de@arcăm.i 5utut adă5ostiV nici măcar un sin-ur col? de stîncă 5e care mem@rii ec4i5aBului să 5oată 5ăşi3 /itoralul era în continuare alcătuit dintr=o temelie netedă$ verti= cală$ drea5tă$ înaltă de două 5înă la trei sute de 5icioare şi încunu= nată de o întrea-ă încîlceală stranie de lamele cristali.ului Cannes şi -ol. stri-ă că5itanul Servadac care nu mai era stă5în 5e sine3 !u tre@ui$ dealt.

ă5adă$ ci şi -4ea?ă3 Să nu uităm că$ dacă "allia are o .i 5ro@a@il .e măcar această re-iune @i.eală mai ve= c4e sau mai recentă$ se 5utea 5revedea că$ dată .ă la mare distan?ă de centrul de căldură3 > Domnule locotenent$ între@ă că5itanul Servadac$ nu avem să ne temem că -erul va deveni atît de 5uternic 5e su5ra.i?ie lamelată$ o@servată şi mai înainte de e65loratorii noştri$ şi care nu 5ăreau a .ale. dis5ăruse3 /a şa5te diminea?a$ contele$ că5itanul şi locotenentul de@arcau 5e ?ărm3 +entru 5rima oară -ăsiră cîteva mostre ale .ei şi vor avea o 5ers5ectivă destul de lar-ă$ care să le 5ermită să cercete.ormă s.i?erul de stat maBor$ nici locotenentul +roco5 nu 5utură recunoaşte de ce natură erau3 în sc4im@$ dacă rî5a nu în.a-re-a?iei seculare3 Un -eolo.$ avea o su5ra.a?a "alliei3 > Da$ răs5unse locotenentul +roco5$ şi$ desi-ur$ la o înăl?ime mai mare$ din 5ricina .ace niciodată întuneric în între-ime ca la 5olii +ămîntului$ 5entru că Soarele nu 5ărăseşte ecuatorul datorită înclina?iei mici a a6ei de rota?ie$ dar va .rance.ri-ului care creşte neîncetat$ o să întîlnim nu numai .i su.a?ă doar de cî?iva metri şi$ .ar .i determinat 5oate locul lor adevărat 5e scara litolo-ică$ dar nici contele Timaşev$ nici o.oarte 5ie.iş ra.erit încă in.iin?ă vie nu=l va 5utea înduraA > !u$ domnule că5itan$ răs5unse locotenentul +roco53 Oricît de mare va .ri-ul nu va de5ăşi limitele o@işnuite ale tem5eraturii din s5a?iile siderale$ adică ale re-iunilor cereşti unde aerul li5seşte cu desăvîrşire3 > &i aceste limite sînt333A )( .ri-$ mai ales dacă "allia se de5la= sea.oarte .a?a "alliei$ încît nici o .ei3 Era de aşte5tat ca în curînd creasta şi 5oate între-ul ?inut de dincolo de 5eretele stîncos să dis5ară su@ crusta al@ă a -4e?arilor3 > ată dar$ le arătă contele Timaşev$ 5rimele oc4iuri de a5ă dulce -ăsite 5e su5ra.ă?işa nici o urmă de ume.eroidală$ aici ne a.ale.i de5ărtarea noastră de Soare$ .ăreau cîteva 5e= tice de .ele Soarelui3 9ără îndoială că aici nu se .ă5adă scînteietoare în numeroase locuri de 5e 5ovîrniş3 0ai sus$ ele deveneau din ce în ce mai întinse şi mai -roase$ aco5erind culmile înalte ale .iind sc4im@area ra= dicală a condi?iilor climaterice$ va sluBi într=o .luen?a de.lăm a5roa5e de ?inuturile arctice$ care nu 5ri= mesc decît .ară$ dacă teritoriul .creasta .ără să se o5rească$ e65loratorii 5orniră către rî5a 5e care voiau s=o treacă3 Era seacă$ şi se 5utea vedea cu uşurin?ă că nici un torent nu=şi revărsase în al@ia ei a5ele învol@urate3 Rocile care o al= cătuiau$ ca şi cele ale 5ovîrnişurilor care o măr-ineau de o 5arte şi de alta$ aveau aceeaşi com5o.i dre5t canal de scur= -ere al unor mari mase de a5ă3 într=adevăr$ se şi .ostului litoral: con= -lomerate calcaroase$ de culoare -ăl@uie$ cu care sînt îndeo@şte 5re= sărate malurile 5rovensale3 Dar această .îşie de ?ărm în-ustă$ cu si= -uran?ă o @ucată din vec4iul -ol.

rance.eci de -rade.ericire adînciturile sco@ite în su@stan?a minerală din care era alcătuită al@ia rî5ei le uşurau mersul şi la vreo oră şi Bumă= tate du5ă ce lăsaseră în urmă .urilor$ era din 5ricină că un .i.ie decît 5rodusul unei .i 5utut (G .at în scară 5e les5e.en?a a5elor mării$ sc4im@ase în cli5a cataclismului com5o.eci de -rade su@ .e$ 5almieri şi eucali5?i$ nici tu.orma?ii minerale unice$ necu= noscute3 Dacă 5artea su5erioară a .i aBuns la o 5rea mare înăl?ime > doar şase 5înă la şa5te sute de 5icioare > tem5eratura co@orîse sim?itor3 Din .aseră în .i în mările 5olare şi$ dacă nu mă înşel$ +arr1 a vă.ormă de 5ri.enomen oarecare$ 5ro@a@il cel căruia i se datora şi 5re.ără să .i uscate de 5iatră$ nici 5ăduricile de măslini cu .ă5adă$ de 5ildă$ n=ar .ale.ormitate a vîr.ale.me 4e6a-onale3 "allia nu 5ărea să .ale.ării3 Toate aceste morene cu 4aina lor de .ele de muş= cate uriaşe$ îm5estri?ate ici şi colo cu @ar@a 5o5ii$ deasu5ra cărora se înăl?au Ber@ele lun-i$ de aloe$ nici stîncile o6idate ale litoralului$ nici mun?ii din de5ărtări$ cu 5erdelele lor întunecate de coni.eci de -rade centi-rade'$ du5ă teoriile unui .$ savantul .ere3 !u se vedea aici nimic din re-nul ve-etal căci şi cea mai 5u?in 5re?ioasă dintre 5lante$ licnenul de .i .ero3 E65loratorii se o5riseră 5entru o cli5ă ca să=şi tra-ă su. !enumărate stînci se în-rămădeau şi= ruri$ şiruri 5înă s5re mar-inea cea mai înde5ărtată a . e6clamă contele Timaşev3 &ai.ui$ nici marile alei străBuite de ar@ori de 5i= 5er$ de micoculi$ mimo.letul$ căci aşa cum se întîm5lă al5iniştilor$ aerul$ rărindu=se tre5tat$ le în-reuia urcuşul3 +e deasu5ra$ .ei3 De 5e .ost$ în 5artea nordică a "alliei nu se mai vedea nici urmă a vreunui ?inut euro5ean3 +retutindeni$ noua su@stan?ă înlo= cuise solul vec4i3 !icăieri nu se mai vedeau cîm5iile vălurite ale +roven?ei$ nici -rădinile de 5ortocali şi lămîi cu 5ămîntul lor roşia= tic$ aşe.işul ver.ă5adă sau de -4ea?ă se amestecau unele cu altele într=o stranie monotonie3 Era o uriaşă a-lomerare de materii care se cristali.> Circa şai.ero3 Dar e o tem5eratură care 5are de neîndurat c4iar 5entru ruşi3 > Asemenea -eruri$ răs5unse locotenentul +roco5$ au şi .ă se vedea nu numai marea s5re sud$ ci şi toată re-iu= nea din nord care co@ora dintr=o dată3 Că5itanul Servadac nu se 5utu stă5îni să nu scoată un stri-ăt3 9ran?a nu mai era acolo.ut în insula 0elville cum scade termometrul 5înă la HI -rade centi-rade su@ .îşia de ?ărm$ aBunseră 5e culmea .ă?işa aceeaşi uni.i?ia 5eretelui stîncos3 Oricum ar .run.ost su= 5ortate de nişte navi-atori en-le.ician 9ourier3 > &ai.ei care măr-inea 0editerana nu în.

ă5adă de o @ucată de 5iatră cio5lită3 +rin . Să lăsăm în urmă acest teritoriu de -4e?uri şi să căutăm mai de5arte$ să nu ne lăsăm.id de stînci s=a ivit din valuri$ .amiliei Ho5eA > !u$ domnule conte$ răs5unse Hector Servadac3 > Ei @ine$ iat=o: Or@e .druncinată Rîn lim@a latinăS Rn3t3S3 (' .rumos loc din lume3 Ce rămăsese din acest minunat ca5$ a.i tre@uit să=l scutească .a să creadă că 9ran?a .lau3 în .' /umea distrusă$ s5eran?a ne.vîrlit ca o ramură înver. Se a.el$ Hector Servadac .ie3 Dar du5ă ce vom trece de el$ o să revedem ?inuturile eu= ro5ene.itoarei 5rivelişti a re-nului mineral$ ster5 cu desăvîrşire3 Că5itanul Servadac era adînc mişcat$ 5radă unei emo?ii de care 5are=se ar .i.i -ăsit cu ce să se 4rănească o sin-ură .ul !isa$ din s5lendida 5rivelişte încununată de Al5ii 0aritimi$ care se întindea de la lan?ul 5itoresc al mun?ilor Esterelle$ trecînd 5rin E.lă dincolo de locurile astea3 Că un . stri-ă că5itanul Servadac lăsînd să=i cadă din mînă @u= cata de marmoră care se .usese vreodată în acele locuri.ără îndoială$ dintr=o vilă$ din vreo locuin?ă lu6oasă construită a5roa5e de ca5ul Anti@es$ în cel mai .a . stri-ă el3 Calculele noastre ne=au înşelat. şi 5ul@ere.ăcu vreo două.u 5e -înduri3 Contele Timaşev$ a5ro5iindu=se de el$ îi s5use cu o voce -ravă: > Domnule că5itan$ cunoaşte?i devi.eci de 5aşi înainte ca să dea de vreo 5otecă 5e care să 5oată mer-e 5rintre la= melele 4e6a-onale ale .u.a$ 0onaco$ RoTue@rune$ 0en= ton şi Vintimille$ 5înă în 5artea italiană a ca5ului %ordi-4eraA !ici măcar @ucata de marmoră care se . Haidem$ 4aidem$ domnule conte.ăcuse 5ra.ăcea 5arte$ . Că5itanul Servadac nu se mai 5utea îndoi că Anti@es 5ierise în adîncurile noului continent3 :dro@it$ că.ul Jouan şi -ol.irea lui ne5ăsătoare3 Stînd ne= mişcat 5e 5iscul unei stînci în-4e?ate$ el 5rivea cu oc4ii înlăcrima?i noul teritoriu care se întindea în .orma şi culoarea ei nu 5ărea să .a?a în-ro. > !u. !=am aBuns la 5aralela care taie Al5ii 0aritimi.ie de 5e me= lea-urile noi3 Că5itanul Servadac o luă în mînă3 Era o @ucată de marmoră în-ăl@enită 5e care se mai 5uteau citi cîteva litere -ravate$ între care: Vil333 > Vila.ei3 Deodată se o5ri3 +iciorul lui se lovise su@ .ită între -ol.333 Vor@ind ast.creşte 5e solul acesta 5ietros3 !u se vedea nici o urmă din re-nul animal$ căci nici o 5asăre a re-iunilor arctice n=ar .racto$ s5es illaesa.ale. +ămîntul ale cărui vesti-ii le cău= tăm se a.a?a lui3 Re.ăcu ?ăndări3 +iatra .

i acce5tat$ cînd locotenentul +roco5 le atrase aten?ia că noul 5erimetru al 0editeranei nu le era încă în între-ime cunoscut3 > !e mai rămîne să=l e65lorăm către nord$ s5use el$ de la 5unc= tul unde se a.io= roasa catastro.in3 > Sînt de acord cu 5unctul dumneavoastră de vedere$ li se ală= tură şi că5itanul Servadac3 Dar se 5une 5ro@lema dacă tre@uie să ne desăvîrşim e65lorarea acum$ înainte de a ne întoarce 5e nsula "ur@i3 > Cred că tre@uie să ne .ăA A5oi talia$ Sicilia$ ar4i5ela-ul nsulelor %aleare$ marile insule ale 0editeranei au re.ăcut decît să se întoarcă 5e nsula "ur@i3 Această .> E tocmai contrariul de.istat 5oate şi tre@uie ca Do@rîna să se îndre5te într=acolo3 > E adevărat ceea ce s5ui$ +roco5$ rosti contele Timaşev$ şi mi se 5are$ într=adevăr$ a@solut necesar să com5letăm 5e cît 5utem sc4i?a 4idro-ra.la altădată ca5ul Anti@es 5înă la intrarea în strîmtoa= rea care dă s5re a5ele "i@raltarului$ şi către sud de la -ol.ul "a@es din nou 5înă la strîmtoarea cu 5ricina3 !oi am urmat într=adevăr la sud conturul vec4ii coaste a.L3 > Da$ că5itane$ şi de acum înainte$ tre@uie să .olosim de Do@rîna atîta vreme cît 5oate să mai sluBească la ceva$ răs5unse locotenentul +roco53 > Ce vrei să s5ui$ +roco5A între@ă contele Timaşev3 > Vreau să s5un că tem5eratura scade mereu$ "allia urmînd o (F .ă roditoare a deşertului a.ricane$ dar nu am mers 5e lîn-ă mar-i= nea noului litoral3 Cine ştie dacă e înc4isă orice ieşire s5re sud şi dacă vreo oa.ie şi devi.nădăBduitelor cuvinte ale lui +ante3.îşie în-ustă de 5ămînt era$ 5e cît se 5ărea$ sin-ura 5or?iune din vec4iul sol care 5utea să=i adă5ostească şi să=i 4rănească 5e cei 5urta?i de noul astru 5rin lu= mea solară3 > /a urma urmei$ îşi s5unea că5itanul Servadac$ e a5roa5e o 5ărticică din 9ran?a3 +roiectul de a se întoarce 5e nsula "ur@i a .ost discutat$ aşadar$ şi era 5e cale de a .rican n=a scă5at din .ică a noului @a. Ca5itolul UV CARE AR +UTEA 9 !T TU/AT +E %U!# DRE+TATE: DE /A ACE/A& ACE/ORA& !avi-atorilor de 5e Do@rîna nu le mai rămînea altceva de .a noas= tră.

ă decît cu -reu în straturile din ce în ce mai reci ale atmos.ecit3 .cur@ă care o înde5ărtea.ută decît a5a dulce şi Do@rîna nu întîm5ină nici o 5iedică în drumul ei3 Dar tre@uiau să se -ră@ească3 !o5?ile erau senine3 !orii 5ăreau că nu se mai .eren?ă de na?ionali= tate nu mai 5utea e6ista între locuitorii de 5e "allia$ 5urta?i 5rin s5a?iile nes.ie muşcător mai ales 5e un vînt @iciuitor3 Termometrul arăta$ în medie$ două -rade su@ . că$ lu= înd în considera?ie a.erici?i cărora le 5utem veni în aBu= tor au su5ravie?uit catastro.ătoare @ră.a3 "erul înce5ea să .i cu ne5utin?ă să mai navi-ăm3 &ti?i doar cît de mari sînt -reută?ile unei călătorii 5rintre cîm5urile de -4ea?ă3 !u=i mai @ine să conti= nuăm e65lorarea cît tim5 a5ele mai sînt accesi@ileA > Ai dre5tate$ +roco5$ încuviin?ă contele Timaşev3 Să cercetăm ce=a mai rămas din vec4iul continent$ şi dacă vreo @ucată din Eu= ro5a a=.ero3 Din .ică o@servatorii de 5e +ămînt în au-ust şi noiem@rie3 &i$ în ca.i .entan?ii aceluiaşi 5o5or sau$ mai cu= rînd$ ai aceleiaşi .ei$ e ca.eri deci în curînd -eruri .ie 5rea numeroşi3 Dar$ în s.dă atmos.erei3 Constela?iile străluceau 5e cer cu o neasemuită claritate3 Dacă locotenentul +ro= co5 re-reta$ ca marinar$ că /una dis5ăruse 5entru totdeauna din .lau 5e undeva$ tre@uiau cu to?ii să se unească$ să=şi îm5letească strădaniile 5entru salvarea comună şi$ dacă nu mai era nici o nă= deBde să se întoarcă vreodată 5e -lo@ul terestru$ să încerce să re.îrşit$ dacă se mai a.ost cru?ată$ dacă nişte ne.le?ea$ desi-ur$ un sim?ămînt -eneros de vreme ce$ în atari îm5reBurări$ se -îndea în 5rimul rînd la semenii săi3 &i cine ştieA A te -îndi la al?ii nu înseamnă oare a te -îndi la tine însu?iA !ici o deose@ire de rasă$ nici o di. unde -ăsise un vremelnic adă5ost3 !avi-înd 5e lîn-ă litoralul nordic$ ea se îndre5tă s5re est cu toată vite.el au a5ărut 5e cer la %oston în ')CC$ aici cădeau$ 5e 5u?in$ un număr în.ericire marea nu în-4ea?ă decît la o tem5eratură mai scă.amilii$ căci nu era de aşte5tat ca su5ravie?uitorii vec4iului 5ămînt să .ericit de 5rielnica întunecime a no5?ilor -alliene3 E65loratorii de 5e Do@rîna$ care n=aveauJ5arte de /ună$ aveau în sc4im@ 5rileBul să vadă mărun?işul astral3 în 5erioada aceea o ade= vărată -rindină de stele că.are$ un astronom 5reocu5at să 5ătrundă tainele lumii siderale ar .irma?iile lui Olmsted că circa C* de mii de me= teori de acest .ormea.ost$ dim5otrivă$ .oarte mari3 0area va în-4e?a şi ne va .era > o cantitate mult mai mare de stele decît cele 5e care le înre-istrea.acă 5e acest astru o nouă omenire3 /a FH .îrşite3 Erau re5re.ă şi clasi.ă din ce în ce mai mult de Soare$ şi că vom su.ul s=o ştim înainte de a ne în= toarce la locul de iernare3 +e contele Timaşev îl însu.e@ruarie -oeleta 5ărăsi micul -ol.

ocuri$ ca5odo5eră a unui Ru-= -ieri$ nu s=ar .ără să .ic4iuită de @oa@e mari ar.rumoasă ca una din .ăcură şi$ cîteva sute de 5aşi mai încolo$ că5itanul Serva= dac şi contele Timaşev aBunseră lîn-ă un soi de vi.icii din milioane de .it$ care n=avea o întindere mai mare de un 4ectar3 Cîteva tu.i 5utut asemui cu . stri-ă Hector Servadac3 Să ne luăm du5ă ea.acio .ermecătoare Bbe care le=a 5ictat în c4i5 de în-er 0urillo$ în 5în.i?ia ei te îndre5tă?ea să cre.u-ă$ la a5ro5ierea oas5e?ilor3 Dim5otrivă$ ea aler-a în în= tYm5inarea lor şi$ sărind şi @e4ăind$ 5ărea că=i c4eamă s=o înso= ?ească3 > Ca5ra asta nu=i sin-ură 5e insulă.e de mirt şi sacî.ara ei3 Cor5usculii meteorici 5ăreau să ai@ă ca 5unct de 5lecare astrul Al-ol$ una din stelele constela?iei +erseu$ şi scînteierea lor deose@it de vie era minunată datorită vite.$ deasu5ra cărora se înăl?a un 5îlc de trei=5atru măslini @ătrîni$ creşteau ici şi colo3 nsula 5ărea cu desăvYrşire 5ustie3 E65loratorii erau -ata să 5lece$ cînd au.u lăsată şi 5este cîteva cli5e contele Timaşev şi că5itanul Servadac de@arcau 5e un tă5şan înver= .ă?işau 8înăl?area la cer a 0aicii Domnu= lui<3 9eti?a$ .ei ne= mai5omenite cu care veneau în atin-ere cu atmos.ele ce în.ără îndoială$ se ridică$ aler-ă s5re ei şi le întinse mîinile în semn de încredere3_________ > !u_şînte?i răi$ nu=i aşaA t s5use cu un -las dulce ca lim@a ita= Hector Servadac coala K (* .ătoare3 Dar această 5rivelişte nu dură nici F* de ore$ atît de re5ede se de= 5ărta "allia de Soare3 /a FI .u semnalată îns5re est$ la cî= teva mile de5ărtare în direc?ia -oeletei$ şi 5o.ăriră o ca5ră sărind 5rintre stînci3 Era una din acele ca5re domestice numite 5e @ună dre5tate 8vaca săracului<3 Ca5ra$ cu un 5ăr ne-ricios şi nişte coarne mititele$ răsucite$ nici -înd n=a= vea să .ă5turile .a?ă de or= @ita +ămîntului$ dar îna.iră un @e4ăit şi îndată du5ă aceea .i că$ în ca.ie 5rea s5eriată$ 5rivea 5rintre ramuri3 Du5ă ce se uită cîteva cli5e la cei doi e65loratori$ a căror în.ăcea 5arte din nordul Sardiniei3 Do@rîna se a5ro5ie de ostrov3 %arca . că nu avea o ori-ine recentă$ .la o co5ilă de şa5te=o5t ani$ cu c4i5ul luminat de doi oc4i mari întuneca?i şi ca5ul um@rit de 5lete lun-i ne-re$ .e3 Acolo se a.rumuse?ea acestor meteori3 Stîncile de 5e coastă$ o-lindind cor5usculii 5e su5ra.i . Aşa şi .u o5rită în drumul ei s5re est de o lun-ă lim@ă de 5ămînt a litoralului$ care o sili să co@oare 5înă la ca5ătul vec4ii Corsice din care nu rămăsese nici o urmă3 Acolo$ strîmtoarea %oni.e@ruarie$ Do@rîna .a?a lor metalică$ 5ă= reau smăl?uite de lumini şi marea î?i lua 5rivirile de 5arcă ar .ă?işare o linişti$ .ăcuse loc unei mări întinse$ cu desăvYrşire 5ustie3 Dar$ 5e data de FK$ o insuli?ă ."allia stră@ătea tocmai acel inel$ a5roa5e concentric .ost ş.uină 5e Bumătate aco5erită de tu.era "alliei3 !ici o 5loaie de arti.

ări din nou intrarea strîmto= rii$ 5e care soarta le=o scosese în cale în c4i5 atît de .eti?ă$ o între@ă: Cum te c4eamă$ micu?oA > !ina3 > !ina$ 5o?i să=mi s5ui unde ne a.i între ei 8mica madonă<3 Do@rîna se de5ărta şi$ du5ă cîteva ore$ nsula 0adalena se 5ierdu în .eci de le-4e în .undase deodată în Burul ei$ în a.mei3 Dar nu se mai vedea nici .ară de acest 5etic de 5ămînt$ că îm5reună cu 0ar.eti?ei îl aButară 5e contele Timaşev să a.a?a .ei totul se scu.avorita ei$ .eci de le-4e mai la sud$ Do@rîna .lase Roma se să5ase un -ol. mare care înainta s5re interior mult dincolo de locul unde ar .arul din 0essina$ nici Si= cilia$ nici măcar creştetul Etnei care se ridicase$ totuşi$ la o înăl?ime de C CHG m deasu5ra nivelului mării3 &ai.usese tare teamă$ dar că se liniştise du5ă 5u?in tim5 şi se silea să=şi ducă aici traiul cu 0ar.-îrcit în ce 5riveşte tim5ul$ tăie drumul în linie drea5tă 5înă la 5a= ralela unde se -ăseau malurile nee65lorate ale continentului3 (H .lămA > /a 0adalena$ răs5unse .urtunii$ şi care se desc4idea la sud s5re marea "i@raltarului3 De aici 5înă la strîmtoarea "a@es$ e65loratorii cercetaseră noul 5erimetru al 0editeranei3 /ocotenentul +roco5$ 5e dre5t cuvînt .ericire nişte merinde care nu se s.ul ci.ie .i tre@uit să se a.are3 Co@orînd s5re sud=est$ dădură iar de noul litoral care se înăl?a cu cinci.le oraşul etern3 A5oi$ noua coastă nu se întorcea iar s5re lar-ul mării dinainte decît în dre5tul Cala@riei ca să se 5relun-ească 5înă în vîr.rică$ nu=i aşaA > !u$ răs5unse 5e italieneşte contele3 Sîntem şi vrem să rămî= nem 5rietenii tăi3 A5oi$ du5ă ce 5rivi un tim5 la dră-ălaşa .eti?a3 Acolo mă -ăseam cînd totul s=a sc4im@at 5e neaşte5tate3 0adalena era o insulă de lîn-ă Ca5rera$ la nord de Sardinia care dis5ăruse în uriaşul de.useseră sin-urele care scă5aseră$ că=i .astru3 Cîteva între@ări urmate de răs5unsu= rile iste?e ale .1 laolaltă3 0ai avusese din .1 alături$ !ina se a.le că !ina este sin-ură 5e insulă$ că n=are 5ărin?i$ că 5ă.iu$ cu 0ar.la 5e @ord unde$ du5ă cum vă înc4i5ui?i$ toată lumea o 5rimi cu @ra?ele desc4ise3 "ăsirea acestui co5il era un semn @un3 0arinarii ruşi$ oa= meni cumsecade$ o socotiră un soi de în-er$ şi cî?iva se uitară c4iar să vadă dacă n=avea într=adevăr ari5i3 O numiră din 5rima .ie dusă la .ermă cînd s=o 5utea3 > ată încă un locuitor dră-ălaş al "alliei$ s5use că5itanul Ser= vadac du5ă ce o îm@ră?işa3 Jumătate de ceas mai tîr.liană 5e care o vor@ea3 !=o să=mi .ericit în tim5ul .ace?i nici un răuA !u tre@uie să=mi .îrşiseră încă şi tot s5erase că un vas va veni să o ia3 De vreme ce vasul sosise$ nu dorea altceva decît să 5lece dacă i se în-ăduia să ia şi ca5ra cu ea$ urmînd să .ea turma de ca5re a unui rentier$ că în cli5a catastro.ostului ?ărm italian3 Un alt con= tinent înlocuise$ aşadar$ 5eninsula din care nu mai rămăsese nici urmă3 +e 5aralela unde se a.1$ .

.

ei :i@an3 A5oi$ co= tind @rusc$ co@ora 5înă la 5aralela CF şi urca din nou .i$ ruşi333 > O4.lă aici .enomene vulcanice 5e care le o@servară 5entru 5rima oară 5e su5ra. e en-le. nere-ulat$ sco@it în c4i5 ciudat în uriaşul @loc de minereu cris= tali.ură marto= rii unor .lau coasta urma mar-inea Tunisiei$ trecea 5rin .elul ăsta de a .i 5utut sluBi 0arocului dre5t 4otar natural$ dacă acest ?inut ar mai .i de noua stare de lucruri şi de urmările 5e care le com5ortăA > /a ce @unA răs5unse că5itanul Servadac3 En-le.ăcut=o ei$ nuA în= tre@ă contele Timaşev3 > Da$ domnule conte$ răs5unse că5itanul Servadac$ .a?a "alliei3 /a ca5ătul acelei lim@i de 5ămînt se -ăsea un vulcan în eru5?ie$ care se ridica la o înăl?ime de C GGG de 5icioare3 !u era stins nici acum$ căci craterul lui era învăluit de .um$ dacă nu şi de .@unăm333 > +rimindu=i @ineîn?eles mai @ine decît au .tească ei ia noi3 !u sînt riişte nenoroci?i li5si?i de miBloace3 Dim5otrivă3 Au cu ce să re.iste$ şi încă vreme îndelun-ată3 Cel mult 'FG de le-4e des5art in= suli?a lor de insula noastră şi$ du5ă ce marea va în-4e?a$ vor 5utea să vină la noi cînd doresc3 !u 5utem să ne mîndrim cine ştie cît de 5rimirea 5e care ne=au .at3 De aici$ 5e o distan?ă de circa 'HG de le-4e$ se întindea de=a curme.ormînd un -ol.$ 5retutindeni şi întotdeauna3 > Ei$ încuviin?ă Hector Servadac$ .i e6is= tat3 Tre@uiră deci să urce s5re nord 5înă la ca5ătul acestui 5inten 5entru a=l 5utea de5ăşi3 Dar$ trecînd de el$ e65loratorii . îl întreru5se contele Timaşev$ clătinînd din ca53 Un en= -le.Era în C martie3 Din 5unctul unde se a.ostei Sa4are al-eriene 5entru a se a5ro5ia de 0aroc$ la sud de nsula "ur@i$ 5rintr=o lim@ă de 5ămînt care i=ar .ăcut=o şi$ dacă sosesc în nsula "ur@i$ o să ne ră.i e în acelaşi tim5 un cusur şi o însuşire a lor3 (K . stri-ă că5itanul Servadac cînd vulcanul .osta 5rovincie= Constantine în dre5tul oa.lăcări3 > "allia are$ aşadar$ în adîncurile ei un centru incandescent.iindcă în realitate acum nu se mai a.rance.işul .atul contele Timaşev$ o dată ce călătoria noastră în Burul asteroidului tre@uie să ne ducă 5rin îm5reBurimile "i@raltarului$ crede?i că e ca.ul să=i încunoştiin= ?ăm 5e en-le.ii ştiu unde se -ăseşte nsula "ur@i şi$ dacă vor$ n=au decît să 5o.eră$ din mări şi din continenteA > O 5arte tare mică.i$ en-le.ocul din centrul +ămîntului$ cum a luat o 5arte din atmos.u semnalat de marinarul de cart de 5e Do@rîna3 > &i de ce nu$ că5itaneA între@ă contele Timaşev3 De vreme ce "allia nu=i decît o @ucată din -lo@ul terestru$ asteroidul nostru nu 5utea lua cu el şi o 5arte din . răs5unse că5itanul Servadac$ dar care la urma J urmei aBun-e 5entru actuala ei 5o5ula?ie3 > în3 le-ătură cu asta$ că5itane$ îi ceru s.

Drum 5arcurs din . încîntat.îrşită3 Să înce5i$ cu riscul de a rămîne .ace vre= odată să rodească3 Deci$ nici o 5ierdere dacă se întreru5ea e65lora= rea$ c4iar dacă aveau s=o reia a5oi 5e o vreme mai . Va @ene.i .oarte serioase$ şi$ du5ă discutarea lor$ se 4otărî întreru5erea călătoriei în dre5tul re-iunii vulcanice3 0ai încolo$ coasta co@ora s5re sud şi se 5ierdea în marea nes.ost 5osi@il 5entru mo= ment$ deoarece Do@rîna n=ar .a era a5roa5e -oală şi căr@unele avea să li5sească în curînd dacă nu va .i 4otărît să reia rela= ?iile cu cei cî?iva en-le.u desc4is cu -riBă şi în el se -ăsi un document cu ur= mătorul con?inut: "allia RAS A@ sole$ la ' martie$ dist3 K) GGG GGG '3. stri-ă că5itanul Servadac3 Ai 5utea crede că e o misti..i de .u -ăsit un al doi= lea @ile?el al misteriosului savant care$ reuşind desi-ur să calcule.el$ c4iar dacă s=ar .oană din "i@raltar3 Dealt.ii$ ca5acul ei .Aşa se 4otărî com5ortarea 5e care s=o ai@ă .ără riscuri$ să revină în 5reaBma insulei lor3 într=adevăr$ tem5eratura scădea mereu3 /ocotenentul +roco5 o@= serva$ destul de în-riBorat$ că marea nu va întîr.ă$ cam@u. AU ri-4t.ă= ?işă aceste motive$ cu si-uran?ă .a?ă de mica -arni= .ără com@usti@il$ un drum 5rintr=un ocean -ata să în-4e?e ar .i între@uin?at cu multă economie3 /ocotenentul le în.iua de H martie$ se 4otărî ca Do@rîna să nu se mai în= dre5te s5re nord$ ci să se întoarcă la nsula "ur@i de care o des5ăr= ?eau cel mult FG de le-4e3 > %ietul meu %en=:u.ă asteroidul 5e noua lui or@ită3 în .ia să în-4e?e în Bu= rul -oeletei3 A5oi$ datorită .i$ acest lucru n=ar . > &i nici o adresă$ nici o semnătură. s5use că5itanul Servadac3 %utoiaşul .i .icare la miBloc3 () . în tim5ul drumului scurt de la vulcan 5înă la nsula "ur@i nu se 5etrecu decît o sin-ură întîm5lare mai deose@ită: .ost o im5ruden?ă ale cărei urmări 5u= teau .a5tului că vasul mer-ea în 5lină vite.iind înc4is ermetic tot cu un strat -ros de ceară 5en= tru 5ece?i$ 5e care se a.usese altă dată deşertul a.e@r3 5înă în martie: H( GGG GGG '3.oarte -rave3 Era de aşte5tat$ dealt.avora@ilă3 Aşa că$ în .i .rican$ să nu se -ă= sească alt sol decît cel întîlnit 5înă acum$ adică un sol li5sit cu de= săvîrşire de a5ă şi 4umus şi 5e care nici o trudă nu=l 5utea . s5use că5itanul Servadac$ care se -îndise adesea la tovarăşul său în tim5ul acestor cinci să5tămîni de călăto= rie3 Să s5erăm că nu i s=a întîm5lat nimic rău.e elementele "alliei$ urmărea$ .lau aceleaşi ini?iale ca şi 5e tocul 5escuit în îm5reBurări asemănătoare3 > De la acelaşi aceloraşi.i 5utut$ .i$ cum evoluea.ori se semnală că un o@iect 5luteşte 5e mare3 9u 5escuit3 De data aceasta$ un @utoiaş înlocuia sticla o@işnuită în asemenea oca= . !il des5erandum.el$ ca 5e întrea-a 5or= ?iune a "alliei$ unde .

> Dar cine o .ără răs5uns3 Autorul documentului trăia oare 5e vreo insulă scă5ată din cataclism de care cei de 5e Do@rîna nu aveau 4a@arA Era 5e @ordul unui vas care cutreiera noua 0editerana cum .lă şi$ orice s=ar întîm5la$ voi s5une într=un -las cu el$ mereu şi 5retutindeni: 0V des5erandumLF Cîteva ore maiL tîr.$ socoti locotenentul +roco5$ dacă documentul este serios > şi ci.i o misti.ăcuse şi -oe= letaA !u se 5utea şti3 > în orice ca.icare într=un număr cam mare de e6em5lare.ări în s.îrşit nsula "ur@i3 (( .ut cu FC milioane le-4e$ deoarece dru= mul 5arcurs de ea din ianuarie 5înă în .ormitate cu le-ile meca= nicii cereşti3 > &i ce conclu.> Ar . răs= 5unse contele Timaşev3 De vreme ce am cules de două ori docu= mente de acestea ciudate$ înseamnă că autorul său a aruncat în mare destule tocuri de 5iele şi @utoiaşe.e@ruarie$ a aBuns la ' martie de K) milioane le-4e$ adică a crescut cu '( milioane le-4e3 Deci$ 5e mă= sură ce "allia se de5ărtea.ie tra-i$ +roco5A între@ă contele Timaşev3 > Că urmăm$ aşa cum am mai constatat$ o or@ită eli5tică$ dar a cărei e6centricitate este cu ne5utin?ă de calculat3 > 0ai o@serv$ a. răs5unse contele Tima= şev$ amintindu=şi de .i savantul nos= tru$ este din ce în ce mai încîntat de situa?ia în care se a.ost de )F mi= lioane le-4e$ iar cel din .a mişcării ei de revolu?ie 5e or@ită scade$ ceea ce e întru totul în con.rele scrise în el tind s=o dovedească > ne dă 5ri= leBul să .acem două constatări im5ortante3 +rima$ că vite.e@ruarie a .iu$ marinarul de cart al Do@rînei .a@ula lui /a 9ontaine3' > !u=i deloc e6clus$ dar unde o .ară de asta$ reluă contele Timaşev$ că autorul documentului se sluBeşte iarăşi de numele de "allia3 +ro5un deci să=l ado5tăm de.i savantul ăsta trăsnit$ căruia nici măcar 4u=i trece 5rin -înd să=şi dea adresaA > Adresa luiA Este în 5u?ul astrolo-ului.ă de Soare$ vite.i 5u?ul ăstaA între@area că5itanului Servadac avea să rămînă deocamdată .initiv ca nume al noului astru care ne 5oartă şi să numim O această mare 80area -alliană<3 > Da$ consim?i locotenentul +roco5$ şi o voi înscrie su@ acest nume = cînd voi întocmi noua noastră 4artă3 > în ce mă 5riveşte$ s5use că5itanul Servadac$ am de adău-at o a treia remarcă: că acest om de @ine$ cum se arată a .e@ruarie 5înă în martie nu mai e decît de H( milioane3 A doua$ că distan?a dintre "allia şi Soare$ care era nu= mai de H( milioane le-4e la 'H .a mişcării de transla?ie a "alliei a scă.

ost.ile le cores5undeau KG de . Ho?ii.Ca5itolul UV CARE STOR SE&TE CE +R 0 RE S=A 9#CUT "UVER!ATORU/U "E!ERA/ A/ !SU/E "UR% & CE EVE! 0E!TE S=AU +ETRECUT ! / +SA /U "oeleta 5ărăsise insula la C' ianuarie şi se întorcea la H martie$ du5ă un drum de CH de .A între@ă Hector Servadac$ 5e care aceste e6clama?ii ciudate îl .i?erului de stat maBor se dovediră .ului3 în acea cli5ă$ un om cu o 5uşcă în mînă aler-ă s5re ei şi se avîntă dintr=o săritură sus 5e stîncile din .< %en=:u.la tot acolo şi c4iar > ciudă?enie destul de mare > înainte de a aBun-e la 5ortul &eli.orma?ia omenească<$ cum s5un ser= -en?ii instructori > arătîndu=şi vădit şi în toate c4i5urile res5ectul 5e care=l datora su5eriorului său3 Dar @unul ostaş nu se 5utu stă= 5îni şi$ re5e.iind @isect3 Acestor CH de .itoare$ cărora le răs5undeau dealt.ă?işare cu totul deose@ită 5lutea la 'GG de 5icioare deasu5ra 5ămîntului ce alcătuia domeniul său3 Cînd -oeleta nu mai era decît la vreo cîteva sute de metri de coastă$ norul le a5ăru ca o masă com5actă ce urca şi co@ora auto= mat în aer3 Că5itanul Servadac remarcă atunci că nu era vor@a de va5ori condensa?i$ ci de o în-rămădire de 5ăsări$ în-4esuite cum stau scrum@iile în a5ă3 Acest nor uriaş scotea stri-ăte asur.ără temei3 n= sula "ur@i se a.a?ă3 Era %en=:u. > +e cine eşti aşa de su5ărat$ %en=:u.ăcură să creadă că o @andă de 4o?i a dat năvală 5e domeniul lor3 'GG .ului$ Hector Servadac o@servă că un nor cu o în. rămase întîi nemişcat$ cu oc4ii a?inti?i la o distan?ă de 'H 5aşi > 8atît cît în-ăduie con.a?a "alliei3 Dar temerile o.indu=se în întîm5inarea că5itanului care tocmai de@ar= case$ îi sărută mîinile cu duioşie3 în loc de cuvintele o@işnuite: 8Ce .3 %en=:u. Cît de în= -riBorat am . +ira?ii.ericire că vă văd iar. stri-ă: > A4$ ticăloşii$ @andi?ii.ile -alliene$ căci Soarele trecuse de KG de ori la meridianul insulei3 Hector Servadac se sim?i mişcat$ a5ro5iindu=se de sin-ura 5arte din solul al-erian care scă5ase din de.astru3 De mai multe ori$ în tim5ul îndelun-atei sale a@sen?e$ se între@ase dacă o va mai -ăsi în locul unde o lăsase şi tot aşa şi 5e credinciosul său %en=:u. Ce lun-ă mi s=a 5ărut li5sa dumneavoastră.el dese detunături3 Do@rîna îşi semnală sosirea 5rintr=o lovitură de tun şi aruncă an= cora în micul 5ort al &eli.ile > anul terestru .3 îndoie= lile lui erau îndre5tă?ite$ du5ă ce atîtea evenimente cosmice sc4im= @aseră atît de mult su5ra. Ce @ine că v=a?i îna5oiat$ domnule că= 5itan.

în cîteva cuvinte$ că5itanul Serva= dac îi e65lică ordonan?ei sale ce se 5etrecuse$ cum 0ontmartre$ şi îm5reună cu 0ontmartre +arisul$ şi îm5reună cu +arisul 9ran?a$ şi îm5reună cu 9ran?a Euro5a$ şi îm5reună cu Euro5a -lo@ul 5ămîn= tesc era la mai mult de F* de milioane le-4e de nsula "ur@i3 +rin urmare tre@uiau să renun?e a5roa5e de. > !umai că A.@urătoare tindeau să ia tot ce rămăsese din recoltă3 Tre@uie să s5unem 8tot ce rămăsese din re= coltă<$ 5entru că %en=:u.> Ei$ 5e cine.ii noştri de arme din A. E tare de5arte de noi$ %en=:u.$ din 0ontmartre$ să nu mai vadă 0ontmartre. &i %en=:u. > &i 0ontmartreA Era un stri-ăt ieşit din inimă. Dacă i=aş lăsa în voia lor$ 5e Be.ie cu su5ărare$ 5rostii.rica$ ce s=a întîm5lat cu eiA > Camara.@urătoarele 5e care "allia le luase cu sine cînd se des= 5ăr?ise de -lo@ul terestru3 &i era .is %en=:u.iresc că=şi căutaseră adă5ost 5e nsula "ur@i$ căci numai acolo -ăseau cîm5ii$ 5oiene$ a5ă dulce > dovadă că 5e nici o altă 5arte a asteroidului nu a.ul de 5uşcă 5e ele3 Dar cu cît stau să le omor$ cu atît se strîn. nu e6a-erase cu nimic3 Semănăturile care crescuseră re5ede datorită marilor călduri din ia= nuarie în momentul cînd "allia trecea la 5eri4eliul său$ erau acum 5radă cîtorva mii de 5ăsări3 /acomele .rica sînt tot în A.ii noştri din A. +e @lestematele astea de 5ăsări. e6clamă ordonan?a3 !iciodată. nu stătuse cu mîinile în sîn în tim5ul că= lătoriei între5rinse de Do@rînaV numeroase clăi de -rîu se ridicau 5e cîm5ul întins$ în 5arte -ol3 în ce 5riveşte cîrdurile de 5ăsări$ însu= mau toate .ost.mai multe3 A4.a cores= 5ondentului nostru anonim3 Dar acum să înce5em 5rin a ne instala 5e 'G' . Contele Timaşev şi locotenentul +roco5$ care=l aBunseră din urmă 5e că5itan$ se 5utură încredin?a că %en=:u.initiv la s5eran?a de a se în= toarce vreodată acolo3 > Haida de.rica nu mai este unde a . adău-ă că5itanul Servadac3 > !u= mai este A.rica$ răs5unse Hec= tor Servadac3 > %ravii noştri tovarăşi. /aurent ..ise Hector Serva= dac3 > Ei @ine$ domnule că5itan$ între@ă %en=:u.lau 4rana tre@u= incioasă3 Dar era$ de asemenea$ adevărat că voiau să trăiască 5ă-u= @indu=i 5e locuitorii insulei > 5reten?ie la care tre@uia să te îm5o= triveşti 5rin toate miBloacele3 > O să luăm o 4otărîre în această 5ro@lemă$ . stri-ă %en=:u. Dar 9ran?aA > 9ran?a.3 Uite$ se îm5lineşte luna de cînd îmi irosesc 5ra. +rostii$ domnule că5itan$ nu vă .uitorii ăştia cu 5ene şi cioc$ n=am mai avea în curînd nici$ un @o@ de -rîu 5e insulă. clătină din ca5 ca un om căruia e cu ne5utin?ă să=i sc4im@i 5ărerea3 > %ine$ 5rietene$ răs5unse că5itanul Servadac3 S5eră cît vrei3 !u tre@uie să te laşi niciodată 5radă dis5erării3 Asta=i şi devi.rica.$ şi camara.

ri-ul va 5rovoca în-4e?area 0ării "alliene$ iar -4ea?a va .el$ încît să în.ri.itoare 5rin care va trece "allia în drumul ei 5rin s5a?iile inter5lanetare$ .e 5e insulă în aşa .ără să se 5oată măcar calcula cît tim5 vor duraA Acest tim5 de5indea$ de .ie strînse în 4am@are$ 5e de alta turmele răs5îndite 5rin insulă alcă= tuiau o -rămadă de re.i din "i@raltar$ de care nu era nevoie să ai@ă deocamdată -riBă > ea cu5rindea ) ruşi$ F .în-ro.enta -reută?i 5entru moment3 în ce 5riveşte @ăutura nu era$ desi-ur$ nici un 5ericol3 Cî= teva rîuri @ră.ără să 5unem la so= coteală 5e cei 'C en-le.ic$ dar socoteala nu=i @ună3 > Ce vrei să s5uiA > Vreau să s5un că sîntem FF de locuitori3 > +e insulăA 'GF .ir aveau un culcuş cum se cuvine3 Acolo$ în micu?a ca@ană$ Hector Servadac îi -ă.e durata mişcării de transla?ie a "alliei în Burul centrului ei de atrac?ie$ ar .i .3 &i clădirea 5ostului era în stare @ună$ iar "alette şi :e.at$ în -ur@i$ cu 5rivire la cele ce aveau în 5rimul rînd de .isă$ necesară alimenta?iei omului$ ea era asi-urată vreme îndelun-ată3 +e de o 5arte cerealele -ata să .i un i.vor a@undent de lic4id 5ota@il$ căci nu va con?ine nici o sin-ură moleculă de sare3 Cît des5re 4rana 5ro5riu=.i şi o mică italiancă3 +e aceşti '' locuitori tre@uia să=i 4rănească nsula "ur@i3 Dar$ du5ă ce Hector Servadac anun?ă această ci.rance.dui 5e oas5e?ii săi$ 5recum şi 5e !ina înso?ită de ca5ra ei3 +e drum ordonan?a cre. îmi 5are rău că tre@uie să vă contra.1 două sărutări a5ăsate$ 5e care aceste .ăcut +ro@lema cea mai serioasă care se 5unea în viitor era cea a locu= in?ei3 Cum să se instale.itor3 Ce era de .a5t$ de e6centricitatea or@itei 5arcurse de asteroid3 +oate că aveau să treacă mul?i ani înainte ca el să se în= toarcă din nou îns5re soare3 Com@usti@ilul nu era în cantitate mare3 Căr@une deloc$ co5aci 5u?ini şi e6ista 5ers5ectiva ca nici să nu mai crească nimic 5e acest .dau cîm5ia şi a5a um5lea cisternele3 +e deasu5ra$ 5este 5u?in tim5$ .runte -eru= rile în-ro.ă5turi iu@itoare i le îna5oiară din toată inima3 A5oi se ?inu s.ăcutA Cum să 5reîntîm5ine aceste teri@ile îm5reBurăriA Tre@uia -ăsită o ieşire în cel mai scurt tim53 Alimentarea coloniei nu 5re.erve3 Desi-ur$ în 5erioada -erurilor 5ămîntul nu va rodi şi recolta de nutre? 5entru animale nu va 5utea .u de cuviin?ă să dea !inei şi lui 0ar.ost nimerit să reducă numărul de animale 5ăstrînd doar 5e cele ne= cesare3 în ce 5riveşte 5o5ula?ia actuală a "alliei > .ră$ iată că %en=:u.nsula "ur@i$ ca şi cum am rămîne aici 5entru totdeauna3 Tot vor@ind$ Hector Servadac$ luînd=o înaintea contelui Timaşev şi a locotenentului +roco5$ aBunse la -ur@iul reclădit de %en=:u.i în= noită3 Tre@uiau luate măsuri şi$ dacă reuşeau să calcule. sare în sus: > A4$ domnule că5itan$ nu şi iar nu.

a uita?i=vă333 &i %en=:u.ocuri asu5ra norului de 5ăsări care .@urătoare care se amestecau cu 5ăsări de mare$ lişi?e$ 5escăruşi$ -oelan. îi arătă di. stri-ă %en=:u.iră o voce care cînta$ o -4itară care .@urătoarele cădeau cu .i 5utut să le .ecile3 !u era vYnătoare$ ci Jo nimicire a @andelor de 4o?i3 în loc să mear-ă 5e malul nordic al insulei$ %en=:u.i$ @eca?e etc3 9iecare .> +e insulă3 > Vrei să mă lămureşti$ %en=:u. !eruşina?ii.ită?ii$ că5itanul Servadac$ contele Timaşev şi lo= cotenentul +roco5 îl urmară 5e %en=:u.3 ABunseră lîn-ă o 5ădurice de sicomori şi eucali5?i care se în-rămădeau la 5oalele unui deal$ alcă= tuind o 5rivelişte 5itorească3 Acolo se o5riră3 > A4.oc de armă nimerea în 5lin$ şi . !u$ domnule că5itan.acă 5e toate3 > într=adevăr$ s5use locotenentul +roco53 > Veni?i3 !u=i de5arte3 !umai doi Eilometri3 Să ne luăm 5uştile cu noi3 > Ca să ne a5ărămA între@ă că5itanul Servadac3 > !u de oameni$ răs5unse %en=:u.@ura deasu5ra ca5ului lor3 Erau mai multe mii de ra?e săl@atice de di. %andi?ii. stri-ă că5itanul Servadac3 'GC .oarte înaintate şi cele două @ra?e ale mele n=ar .$ lăsînd=o 5e !ina cu ca5ra ei în -ur@i3 +e drum$ că5itanul Servadac şi înso?itorii săi traseră un şir lunde .$ şi dumneavoastră de asemenea$ domnilor ruşi3 Ve= de?i doar că muncile cîm5ului sînt .iri la masă3 > /a masăA > Da$ da333 Dar ce să mai vor@im$ mai @ine veni?i cu mine$ adău-ă %en=:u. Ticăloşii. tăie drumul 5rin cîm5ie3 Du5ă .ece minute$ datorită uşurin?ei s5eci.ie$ Bu5îne %en=:u.$ îmi s5ui odată des5re ce=i vor@aA între@ă că5itanul Servadac 5e care înce5use să=l cu5rindă neră@da= rea3 > Sst.ice a tru5u= lui lor$ că5itanul Servadac şi înso?itorii lui stră@ătuseră cei doi Eilo= metri des5re care le vor@ise %en=:u. @ătînd din 5icior3 > Tot de 5ăsări vor@eştiA între@ă că5itanul Servadac3 > Aş. Vor@esc de @lestema?ii ăştia de trYntori care iar au lăsat munca @altă.A > +ăi n=am avut încă 5rileBul să vă 5revin$ domnule că5itan3 în tim5ul a@sen?ei dumneavoastră ne=au sosit musa.erite unelte ca seceri$ -re@le şi coase risi5ite 5e Bos3 > 0ăi să .3 !u m=am înşelat3 Ciulind urec4ile$ Hector Servadac şi cei doi înso?itori ai săi au= .erite soiuri$ @eca?ine$ cio= cîrlii$ cor@i$ rîndunici şi alte . Domnule că5itan$ asculta?i$ asculta?i.$ ci de @lestematele astea de 5ăsări3 în culmea curio.drăn-ănea$ nişte castaniete care sunau în tact3 > S5anioli. răs5unse %en=:u.

a cînd a .i iar -la= sul 5rintre sunetele de castaniete3 > Ei drace$ un evreu.rumoasec San /ucar de %arrameda Rn3t3S3 'G* .etele .ăcu să se o5rească la mar-inea ei3 S5aniolii înce5useră un adevărat .i şi cei doi ruşi voiau să intre în 5ă= durice$ un s5ectacol neo@işnuit îi .as$ C4iclana$ +ara tri-o$ Tre@uBena$ ` 5ara ninas @onitas$ San /ucar de %arrameda<3C$ > Da$ o să=mi 5lăti?i ce mi se cuvine$ @ineîn?eles. Acum e rîndul @ătrînului3 Un alt -las$ care numai de cîntat nu cînta$ scotea cele mai mî= nioase doBeni3 Că5itanul Servadac$ ca -ascon$ în?ele-ea destul de @ine s5aniola$ şi în tim5 ce cîntecul s5unea: 8Tu sandun-a 1 ci-arro ` una cana de Jere.i nimic$ răs5unse %en=:u.a5tul că aveau o -reutate mai mică$ cum se întîm5la cu toate o@iectele de 5e su5ra. O să=mi 5lăti?i odată ce=mi datora?i$ mi= .ace că333A > 0ai asculta?i.ieA răs5unse %en=:u.andan-o na?ional3 &i 5rin .era@ili maBosFA &i cîntecul continua: 8+ara Alcarra.i vrut să .3 C4iclanac +entru -rîu3 Tre@uBenac &i 5entru .a?a "alliei$ săreau în aer la o înăl?ime de CG>*G de 5i= cioare3 !imic mai 4a. %anii mei.ără voia lui la această înăl= ?ime ne.el deasu5ra co5acilor3 Erau 5atru maBos voinici şi muşc4iuloşi care tră-eau cu ei în aer un @ătrîn$ ridicat .3 Oamenii ăştia ar 5ocni din castaniete şi la -ura unui tun3 > Dar cum se .i 5e dansatori ivindu=se ast.rance.irească3 A5ărea şi dis5ărea ca Sanc4o +Yn.> &i ce a?i .$ 0i Bamel-o 1 un tra@uco$ Ane mas -loria 5uede 4aver<' Cealaltă voce re5eta cu as5rime: > %anii mei.$ am cunoscut mul?i care nu şovăiau să se 5oarte ca nişte oameni de is5ravă$ dar ăsta e unJ evreu neam? şi un rene-at al tuturor ?ărilor şi reli-iilor3 = n cli5a cînd cei doi . stri-ă că5itanul Servadac3 > Un evreu n=ar .liu decît să ve.ost 5ă= călit cu atîta iscusin?ă de veselii 5ostăvari din Se-ovia3 Hector Servadac$ contele Timaşev$ locotenentul +roco5 şi C +entru cei din Alcarra. se au.

ăcea 5e tela= lul şi$ dacă le adunai 5e toate$ cîşti-a mul?i @ani3 Hansa se -ăsea tocmai la Ceuta$ la ca5ătul 5intenului marocan$ 'GH .iin?ă ca un ma-net$ şi dacă acest S41locE ar .a4ăr$ ore.-îrcit de mama .elul lui$ se .o asemenea .ăcea ma4omedan în 5rovinciile ma4omedane$ cînd i=o cereau interesele$ creştin la ne= voie în .%en=:u.el$ cu toate că era evreu de .i vîndut .ăcută$ cu nasul coroiat$ cu o @ăr@u?ă -ăl@uie$ 5ărul ne5ie5tănat$ 5icioare mari$ mîini lun-i cu de-ete încovoiate ca nişte -4eare$ era ti5ul clasic al cămătarului 5e care=l recunoşteai dintr=o mie$ mereu întorcîndu=se du5ă cum @ate vîntul$ cu inima uscată$ lacom de -al@eni şi .ără îndoială şi 5ă-în ca să cîşti-e mai mult3 Acest evreu se numea sac HaE4a@ut şi era din Colonia$ adică în 5rimul rînd 5rusac şi în al doilea -erman3 Dar$ aşa cum îi s5use că= 5itanului Servadac$ cea mai mare 5arte a anului ne-o?ul îl silea să călătorească3 0eseria lui era$ de .a?a unui catolic şi ar .ocului3 %anii tre@uiau că atra.a5t$ comer?ul cu vasele de coastă3 +răvălia lui > o cora@ie de FGG de tone > era o adevărată @ăcănie 5lutitoare$ care trans5orta mii de articole din cele mai di. de 5uşcă etc$ vindea$ sc4im@a$ .ără su.ea$ .e colorate şi a@?i@ilduri3 Sin-urul domiciliu al lui sac HaE4a@ut era$ la dre5t vor@ind$ co= ra@ia sa$ Hansa3 !eavînd nici nevastă$ nici co5ii$ trăia la @ordul va= sului3 Un şe.erite$ de la c4i@rituri 5înă la 5o.$ tutun$ sto.i aBuns . de ec4i5aB şi trei oameni erau de aBuns 5entru a con= duce această navă care . Dar o să=mi . Ticăloşii ăştia vor să mă Be= .eşte$ deşi cu un 5uternic accent -erman$ stri-ă: > A4.i la o.ace?i dre5tate. în acest tim5$ că5itanul Servadac se uita la %en=:u.ire$ se re5e. Eu am 5us asta la cale.< Că5itanul .ăcu atunci @ătrînului semn să tacă şi acesta$ 5lecînd su5us ca5ul$ îşi încrucişa @ra?ele 5e 5ie5t3 +utură să=l cercete.ran?u.ără îndoială$ @ucă?ică cu @ucă?ică3 Dealt.ură 5e că5itanul Servadac şi 5e înso?itorii lui$ cîntăre= ?ii încetară 5e loc şi dansatorii$ aducînd şi victima cu ei$ se lăsară uşurel 5e 5ămînt3 Dar de îndată @ătrînul$ .uiască de avutul meu.ăcea ca@otaB de=a lun-ul coastelor Al-eriei$ Tunisiei$ E-i5tului$ Turciei$ "reciei şi tuturor 5or?ilor Orientului3 Acolo sac HaE4a@ut$ cu o încărcătură @o-ată de ca. o luară 5rin 5ădure şi aBunseră într=o 5oieni?ă3 Acolo$ un -4itarist şi un mînuitor de castaniete$ tolăni?i 5e iar@ă$ rîdeau de se 5ră5ădeau$ îndemnîndu=i 5e dansatori să Boace mai de5arte3 Cînd îl vă.ic care i se dădea$ iar or= donan?a$ cu o mişcare a ca5ului$ 5ărea să s5ună: 8Ei$ da$ domnule că5itan$ c4iar dumneavoastră sînte?i -uvernatorul -eneral.e în voie3 Avea HG de ani$ dar 5ărea de IG3 0ic$ slă@ăno-$ cu o 5rivire vioaie$ dar 5re. domnule -uvernator -eneral.$ între@îndu=l din oc4i ce va să însemne acest titlu onori.lare$ scos din .i= ?erul de stat maBor şi$ vor@ind de astă dată .i reuşit să o@?ină tru5ul de@itorului său ca 5lată a datoriei$ l=ar .e$ 5ra.

.

ii cu s5aniolii3 9a5t este că$ în urma acestei vi.iile îl siliră 5e HaE4a@ut să=i 5ri= mească la @ord3 în aceste îm5reBurări$ doi o.ul şi cei trei oameni$ care nu se a.u terminată de %en=:u.$ s=a 4otărît că vor .a?ă cu "i@raltarul$ .e@ruarie3 %ri.i din "i@raltar îi .ură 5uşi într=o mare încurcătură3 Hansa era acolo cu 5ro5rietarul ei şi cei .i .ită lui !e-rete > vi.ece s5anioli care nici nu visau ce se 5etrecuse3 Aceşti s5anioli$ maBos din Andalu.u într=o @ună .i e65lica?i= L Cu?it în lim@a s5aniolă Rn3t3S3 ''G .luviului3 +ovestea lui sac .i= ?ionarea măr.ele ca să 5lutească .ăcut$ decît să ridice 5în.ele ca să=l ducă 5e el şi 5e ai lui în locul cel mai a5ro5iat al coastei marocane3 sac$ o@li= -at să asculte$ dar o@işnuit să stoarcă @ani şi din 5iatră seacă$ ceru s5aniolilor să=i 5lătească drumul$ iar aceştia consim?iră$ cu atît mai @ucuros cu cît erau 4otărî?i să nu=i dea nici un real3 Hansa 5lecă la C .a?ă în .la 8într=o ins5ec= ?ie<3 Hector Servadac nu=şi 5utu stă5îni un .olositoare locuitorilor de 5e insulă3 9ără îndoială că vor cădea -reu la în?ele-ere cu sac HaE4a@ut$ dar ?inînd seama de îm5reBurări$ era lim5ede că rec4i.i?eri en-le.ostul mal dre5t al .ie nu avură deci altceva de .urilor 5entru @inele o@ştesc nu era un lucru necinstit$ de vreme ce tot nu le=ar mai .ia$ ne5ăsători din .a su.recuşurile dintre 5ro5rietarul Hansei şi 5asa-e= rii lui$ mai s5use %en=:u.îm@et cînd au.lînd dins5re est$ era uşor să conduci cora@ia3 Era de aBuns să mer-i cu vîntul în s5ate3 0arinarii de oca.ăcură o vi.ără să ştie că se îndrea5tă s5re unicul 5unct de 5e -lo@ul 5ămîntesc care le 5utea da adă5ost3 &i iată dar cum %en=:u.ta inimii$ tot atît de -ata să cînte din -4itară 5e cît erau să mînuiască navaBa'$ erau nişte ?ărani care aveau un conducător$ un anume !e-rete$ ceva mai învă?at decît ceilal?i doar 5entru că a5u= case să um@le mai mult ca ei 5rin lume3 Cînd se vă.ului$ 5e .u= seseră cru?ate de de.ece voinici nu erau oameni să se dea îna5oi de la însuşirea vasului 5entru a se re5atria3 Dar 5rintre ei nu se -ăsea nici un marinar3 Totuşi nu 5uteau rămîne veşnic 5e=o stîncă şi cînd li se terminară 5rovi.cînd avu loc catastro.lau 5e @ord în noa5tea de C' decem@rie s5re ' ianuarie$ 5ieriseră în acelaşi tim5 cu atî?ia al?ii dintre semenii lor3 Dar vă aduce?i aminte că ulti= mele stînci de la Ceuta$ cele ce stau .ont un va5or care nu era Do@rîna şi 5e care vîntul îl îm5in-ea domol s5re 5ortul &eli. care adău-ă că încărcă= tura Hansei$ 5e atunci com5letă$ va .i răsărind la ori.astru > dacă în această îm5reBurare se 5otri= vesc asemenea cuvinte > şi odată cu ele vreo .ură sin-uri şi 5ărăsi?i 5e stîncile Ceutei .ire$ trîntori du5ă 5o. vă.i 5utut vinde3 > în ce 5riveşte .ită 5e care am 5omenit=o înainte3 sac nu ştia ce vor@iseră en-le.i re.olvate cu @inişo= rul de E6celen?a sa -uvernatorul -eneral care se a.a3 &e.oarte .ite$ !e-rete îl sili 5e HaE4a@ut să ridice 5în.

$ i=am vă.e stîncoase$ dintr=o su@stan?ă de ori-ine necunoscută$ alcătuiau un . Au @ani la ei$ răs5unse %en=:u.iu3 Vă da?i seama$ domnule conte$ că "allia are acumJşi mai multe mostre de 5o5ula?ie din @ătrîna noastră Euro5ăA > într=adevăr$ domnule că5itan$ răs5unse contele Timaşev$ e6istă 5e această @ucată a vec4iului nostru -lo@ cetă?eni ori-inari din 9ran?a$ Rusia$ talia$ S5ania$ An-lia$ "ermania3 Ca5itolul U U P! CARE C#+ TA!U/ SERVADAC ESTE RECU!OSCUT P! U!A! 0 TATE DE VOTUR $ !C/US V A/ S#U$ "UVER!ATOR "E!ERA/ A/ "A// E S5aniolii veni?i 5e @ordul Hansei erau în număr de .ă-ădui lui sac HaE4a@ut că i se va .id de ne5ătruns3 !umai două din aceste 5uncte erau locuite: stînca "i@raltarului$ 5e care o ocu5au treis5re. e6clamă contele Timaşev3 !u=mi vine să cred3 > Au$ întări %en=:u.înd cam Bumătate din .ita o.3 > S5anioli să ai@ă @ani.osta 0editerană3 n Burul ei$ .i$ a5rovi.ece en-le.ale.entat de %en=:u.ace dre5tate$ ceea ce îl .ăcu să încete.înt$ 5e ?ărmul tuni= sian3 0area "alliană înconBura aceste 5uncte cru?ate de cataclism$ cu5rin.eşti3 > A4.i$ Ceuta 5ărăsită de s5anioli$ 0adalena unde o -ăsiseră 5e micu?a italiancă şi mormîntul lui /udovic cel S.îrşit$ n=are nici o im5ortan?ă3 O să re.iona?i 5entru ani mul?i de aici înainte$ şi nsula "ur@i$ numărînd FF locuitori$ care urmau să se 4rănească numai cu 5rodusele ei3 +oate că mai e6ista$ 5e vreo insuli?ă neştiută$ un ultim su5ravie= 'G) .ut cu oc4ii mei$ 5ot s5une c4iar că sînt @ani en-le.usese 5re.ece ani numit +a@lo$ salvat îm5reună cu ei3 întîm5inară cu mult res5ect 5e acela care le . . dre5t -uvernatorul -eneral al 5rovinciei şi$ du5ă 5lecarea lui din 5oiană$ îşi reluară lucrul3 în acest tim5 că5itanul Servadac şi înso?itorii săi$ urma?i la o dis= tan?ă res5ectuoasă de sac HaE4a@ut$ se îndre5tau s5re acea 5arte a litoralului unde acostase Hansa3 Situa?ia era acum @inecunoscută3 Din vec4iul +ămînt nu mai ră= măsese decît nsula "ur@i şi 5atru insuli?e: "i@raltarul ocu5at de en-le.ăcu că5itanul Servadac care=şi aminti de vi.ise contele Timaşev du5ă ce sac se retrăsese$ cum ar 5utea să=i 5lătească oamenii ăştiaA > O.i?erilor en-le.i la Ceuta3 Pn s.ece$ socotind şi 5e un @ăiat de dois5re.e cu nes.3 A5oi .ile date de %en=:u.olvăm trea@a asta mai tîr.îrşitele c4emări către 8Domnul<3 > Dar$ .

lete3 C4iar dacă toată această mică lume ar .a4ăr$ vin$ rac4iu$ con= serve etc$ care 5uteau aBun-e 5entru două luni şi 5e care contele Timaşev le 5unea la dis5o.rance.rance.ent$ adică 5rovi.i .ie cu 5rivire la rivalitatea lor de odinioară nu .$ eu şi oamenii mei vă recunoaştem ca atare3 > +e cinstea mea$ domnule conte$ răs5unse .a?a -allienilor: ' > Astrul lor urma o cur@ă care tre@uia să=i aducă într=o .entat acestor oameni de is= 5ravă dre5t -uvernator al insulei şi socotesc că tre@uie să vă 5ăs= tra?i acest titlu3 Sînte?i .$ ne -ăsim 5e ceea ce a mai rămas$ dintr=o colonie .i 5e nsula "ur@i$ insula cu cele CHG de 4ectare de 5ămînt ara@il ale ei$ cultivate la ora aceea$ @ine în-riBite$ 5utea să le aBun-ă cu 5ri= sosin?ă3 Totul era să se ştie în ce 5erioadă va deveni din nou solul 5roductiv$ cu alte cuvinte du5ă cît tim5 "allia$ eli@erată de .i?ia tuturorV însemnata încărcătură de 5e Hansa$ 5e care sac HaE4a@ut va .en?a celuilalt3 Dealt.ăcută3 ''F .el$ nici o alu. 0i se 5are că ce=a .i o@li-at s=o dea$ de voie de ne= voie$ mai devreme sau mai tîr.ericire$ în actualele îm5reBurări$ -allienii$ li5si?i de orice miBloace de cercetare$ nu 5uteau în nici un .usese şi nu avea să .el să re.iu 5entru consumul -eneral şi$ în s.iile de 5e Do@rîna: .eliu$ se va întoarce s5re SoareA Din ne.îr= şit$ 5rodusele ve-etale şi animale de 5e insulă$ care$ -os5odărite cu -riBă$ 5uteau să asi-ure 4rana 5o5ula?iei 5e mul?i ani3 Că5itanul Servadac$ contele Timaşev$ locotenentul +roco5 şi %en=:u.olve aceste 5ro= @leme3 Tre@uiau deci să se @i.?uitor al vec4iului 5ămînt$ misteriosul autor al @iletelor culese în tim5ul călătoriei Do@rînei3 Aşadar$ 5e noul asteroid se -ăsea o 5o5ula?ie de CI de su.ără urmă de şo= văială că5itanul Servadac$ acce5t situa?ia şi odată cu ea întrea-a răs5undere ce=mi revine3 /ăsa?i=mă să nădăBduiesc că ne vom în?e= le-e de minune şi că ne vom strădui din răs5uteri 5entru @inele tu= turor3 Ei drăcie. discutau$ .i?erului de stat maBor$ îi s5use: > Domnule că5itan$ le=a?i .ireşte$ în tim5 ce se îndre5tau s5re mare$ des5re toate aceste lucruri im5ortante3 0ai întîi$ contele Timaşev$ adresîn= du=se o.ăcut şi$ sînt convins$ că vom ieşi din încurcătură$ dacă vom rămîne 5e vecie des= 5ăr?i?i de semenii noştri.ie niciodată .i a5roa5e de centrul de lumină$ adică o cur@ă eli5ticăA F > Dacă era eli5tică$ atunci care era mărimea ei$ adică în ce 5erioadă "allia$ du5ă ce va trece de 5unctul ei de a.ost 5re.ost strînsă într=o @ună .ă$ şi cum se cuvine ca orice -ru5 de oameni să ai@ă un şe.ri-urile s5a?iilor siderale$ îşi va redo@îndi$ 5rin a5ro5ierea de Soare$ 5uterea ve-etativă3 Două 5ro@leme se 5uneau în . Rostind aceste cuvinte$ Hector Servadac întinse mîna contelui Ti= maşev3 Acesta i=o strînse şi înclină uşor din ca53 Era 5rima strîn-ere de mînă 5e care o sc4im@au cei doi$ de cînd se -ăsiseră unul în 5re= .ost mai -reu s=a .uie numai 5e resursele de care dis5uneau în 5re.

enomenele . !ici un ascun= .ăcut şi eu cu oamenii de 5e Do@rîna3 > Este şi 5ărerea mea$ întări că5itanul Servadac$ şi nu cred că tre@uie să le ascundem situa?ia unor oameni care vor îm5ărtăşi 5e= ricolele ce decur.i.ăcut.iu al lui srael care se res5ectă$ vă trăi acum două sute$ dar că$ ?inînd seama de scăderea -reută?ii lucrurilor 5e su5ra. Acum 5rinde=i dacă 5o?i$ dra-ul meu.eci de 5aşi în s5atele lor şi 5rin ur= mare nu 5utea să audă nimic din ceea ce se s5unea3 0er-ea -îr@o= vit$ -emînd$ ru-îndu=se la to?i .ilelor$ sc4im@area mersului Soarelui$ scăde= rea -reută?ii3 Să le s5unem$ dar$ că sînt acum 5urta?i 5rin s5a?iu de= 5arte de +ămîntul din care n=a mai rămas decît această insulă3 > S=a .-îrcit ca el n=ar . Un cîntec de -4itară$ cî?iva 5aşi de dans$ nişte castaniete şi to= tul va . sări ca ars %en=:u. nutrea 5entru el o anti5atie vădită3 !u răs5unsese deci de= cît cu -lume la insisten?ele lui HaE4a@ut3 Aşa$ de 5ildă$ îi re5eta că o .@orul$ .ele i se strîn-eau în aşa .i uitat3 Ce crede?i$ domnule conteA > Cred$ răs5unse contele Timaşev$ că e mai @ine să le s5unem adevărul$ aşa cum am .la că se -ăseşte la cîteva sute de milioane de le-4e de vec4iul lui +ămînt$ unde un că= mătar de tea5a lui a lăsat 5esemne mul?i datornici. urmă că5itanul Servadac3 C4iar dacă ar în?ele-e$ nu s=ar sinc4isi 5rea mult.i aceşti s5a= nioli$ au @ă-at .i dat niciodată un @an 5e ea.a5tul tre= @uia să=l lase rece$ 5entru că un . 0ai adău-a că dacă /una îşi luase .i. S5aniolii nu se lasă im5resiona?i 5este mă= sură.a?a 5ămîntului$ 5ovara anilor n=o să=i mai 5ară atît de -rea.3 Să le s5unem tot.i @uni de nimic. sac HaE4a@ut era la cinci.din ea3 Oricît de i-noran?i ar 5utea .ice$ ca scurtarea .ire3 Dacă le=am mai şi s5une cum stau lucrurile şi=ar 5ierde orice urmă de nădeBde şi n=ar mai .el$ încît -ura lui nu mai era decît o linie strîm@ă3 &i el o@servase .iin?ă ca el nu avea decît de cîşti-at din sistemul actual şi că în loc să trăiască o sută de ani$ ca orice .iş3 Dar aş vrea să văd mutra lui sac cînd va a. > Dealt.olvat3 Oare tre@uie să le aducem la cunoştin?ă s5aniolilor adevărata situa?ieA > A4$ nu$ domnule -uvernator.îrşit$ multe @aliverne de soiul ăsta3 &i cînd sac HaE4a@ut deve= nea mai stăruitor$ răs5undea numai: ''C .eii din lume de=a valmaV dar$ din cînd în cînd$ din oc4ii lui mici şi vii ?îşneau .ul-ere$ iar @u.ără îndoială de seamă unele sc4im@ări în .enome= nele .3 Oamenii ăş= tia sînt şi aşa destul de molateci din .> înainte de toate$ s5use că5itanul Servadac$ avem o 5ro@lemă im5ortantă de re. răs5unse %en=:u.el$ adău-ă locotenentul +roco5$ îmi înc4i5ui că sînt i-= noran?i şi cred că n=ar în?ele-e a@solut nimic din tot ceea ce li s=ar 5utea s5une din 5unct de vedere cosmo-ra.ice noi şi în mai multe rînduri vor= @ise des5re asta cu %en=:u. > Ei$ şi.ic. îl încredin?a că dacă Soarele a5unea acolo unde avea al= tădată o@iceiul să răsară$ 5esemne că cineva îi mutase 5atul din loc3 în s. 5e care căuta să=l ademenească3 Dar %en=:u.

e= turi de Olanda$ 5înă şi o colec?ie de almana4uri din /id-e > totul în valoare de mai @ine de 'GG GGG de .i nădeBdi în inima lui sac HaE4a@ut care 5îndea .oarte e65usă şi o ra.ului3 Aceste cuvinte nu 5rea mîn-îietoare ale lui %en=:u.însutit3 > O mină nesecată 5entru noi$ încărcătura asta @o-ată.oarte @ine s=o i.i$ nici ara@i de Becmănit$ o să .ă$ 4aine de lînă$ -4ete de toate mărimile şi căciuli 5entru orice măsură$ unelte$ o@iecte -os5odăreşti$ vase de . 0ai de-ra@ă o să le con.i de ceai$ saci de ca.ei 5e care o .ală de vînt din a5us 5utea .ărîme3 Desi-ur nu 5utea rămîne ancorată acoloV tre@uia nea5ărat dusă$ mai curînd sau nai tîr.ă$ tartană îşi reînnoise încărcătura la 0arsilia$ 5entru ca s=o vîndă 5este tot$ de la Ceuta 5înă la Tri5olis$ acolo unde sac HaE4a@ut$ viclean şi iscusit$ 5utea să înc4eie o a.ea$ 5ă5uşi de tu= tun$ @alerci cu rac4iu$ @utoaie cu vin$ 5utini cu 5eşte sărat$ @aloturi de sto.ie nevoit să se învoiască3 > &tiu euA Dar oricum o să vrea să i se 5lătească mar.acă sac cu toate @o-ă?iile asteaA Cînd o să a.aian?ă$ to5uri de 4îrtie$ sticle cu cerneală$ cutii de c4i@rite$ sute de Eilo-rame de sare$ de 5i5er şi de alte condimente$ un stoc de @rîn.ilnic venirea -uvernatorului3 între tim5$ Hector Servadac şi înso?itorii lui aBunseră la ?ărm3 Acolo$ cam 5e la Bumătatea i5otenu.ranci3 !umai cu cîteva .a4ăr$ lă.ăcînd=o .urile meleA > %ineîn?eles.ă$ @ucă?i de 5în. > &i va avea -riBă de măr.orma această 5arte a insulei$ era ancorată Hansa3 nsu. s5use că5itanul Servadac3 > Dacă 5ro5rietarul ne va lăsa s=o e65loatăm$ răs5unse locote= nentul +roco5$ clătinînd din ca53 > Ei$ domnule locotenent$ ce vrei să .i?ii333 ''* .erit$ lucru uşor de constatat3 în cala Hansei se -ăseau sute de că5ă?îni de . 5e mal$ locotenentul +roco5 şi că5itanul luară loc în @arca Hansei ca= re=i lăsă 5e du-4eana 5lutitoare3 Tartană era în stare 5er.ului$ lîn-ă -oeleta3 ^nd dădu cu oc4ii de tartană lui$ sac înce5u iar să se văică= rească$ ?i5înd şi strîm@îndu=se atît de tare$ încît că5itanul Servadac îi 5orunci să tacă3 A5oi$ lăsYnd 5e contele Timaşev şi %en=:u.acere care să=i aducă un cîşti.işte$ decît o să le lase 5radă Ba. > /a urma urmei$ domnule că5itan$ adău-ă locotenentul +ro= co5$ ave?i tot dre5tul să trece?i la unele rec4i.> Aştea5tă=l 5e -uvernatorul -eneral$ moşule3 E deşte5t al nai= @ii. O să te lămurească el. avuseseră to= tuşi darul de a tre.iu$ la -urile &eli.@ească de stînci .a3 > O să=l 5lătim$ domnule locotenent$ o să=l 5lătim cu 5oli?e sca= dente 5e vec4ea noastră lume.le că nu mai e6istă nici marocani$ nici .rance.icient a5ărată de cîteva stînci$ era .ile înainte de catastro.ectă şi 5rin urmare încărcătura nu avu= sese de su.

iind -ata$ că5itanul Servadac şi locotenentul se=ntoarseră 5e mal3 Se 4otărî atunci ca întrea-a co= lonie să se întrunească la 5ostul -ur@iului şi că în drum o să=i ia şi 5e s5anioli3 sac HaE4a@ut .$ care nu 5utea să se stă5înească$ dar a.oarte mul?umită că=şi -ăseşte un tovarăş de aceeaşi vîrstă cu ea3 Că5itanul Servadac luă cuvYntul şi vor@i în aşa .iu$ cei FF locuitori de 5e insulă erau strînşi în încă= 5erea cea mare a 5ostului3 Acolo$ 5entru întîia dată$ tînărul +a@lo .u invitat să=l urme.ără s5eran?ă să se întoarcă în lumea vec4e$ o să=şi dea mai ie.el$ î?i re5et$ în curînd va avea mai multă ne= voie el de noi$ decît noi de el.i cu 5utin?ă să ne întoarcem în S5aniaA > Să ne întoarcem în S5ania$ domnule -uvernator -eneralA. Cînd va a.> !u$ domnule locotenent3 Tocmai 5entru că acest om este -er= man socot de cuviin?ă că tre@uie să mă 5ort cu el într=un .el mai 5u?in nem?esc3 Dealt.ăcu cunoştin?ă cu micu?a !ina$ care 5ăru .ia să se întîm5le3 > %ine$ domnule locotenent3 Dumneata şi ec4i5aBul o ve?i duce în 5ortul &eli.ece3 îmi datorea.oarte @ună3 Asta nu$ atîta tim5 cît nu=şi vor . &na5anii ăştia mi=au . > Orice ar .lă că333 ''F .i 5lătit$ s5use că5itanul Servadac3 > Aşa e şi dre5t$ răs5unse sac HaE4a@ut3 9iecare du5ă dre5tul lui şi dacă @oierul rus vrea să=mi îm5rumute doi=trei din matelo?ii lui ca să=mi duc tartana la Al-er$ şi eu îi voi 5lăti3333 da333 îi voi 5lăti333 numai să nu=mi ceară cine ştie cît.ie în= ?eles şi de s5anioli şi de @ătrînul evreu$ s5unînd că le va aduce la cunoştin?ă situa?ia -ravă în care se a.3 > Vei .3 > C4iar mîine$ domnule că5itan$ răs5unse locotenentul +roco5$ căci nu mai e vreme de 5ierdut3 nventarul lucrurilor de 5e Hansa .ă .el: > Domnule -uvernator$ tovarăşii mei şi cu mine am vrea să ştim$ înainte de a ne an-aBa$ cam în cît tim5 va .ă-ăduit cîte FG reali de ca5 ca să=i iau 5e @ordul Hamei3 Sînt .i$ răs5unse locotenentul +roco5$ nu 5utem lăsa tar= tana aici3 Ar .e 5e -uvernator$ ceea ce şi .rance. stri-ă sac într=o .urtună3 !ici n=ar 5utea să re.ă dar FGG de reali şi iau ca martori 5e333 > Tacă=?i -ura.lau3 Adău-ă de asemenea că se @i.u de cuviin?ă să ia cuvîntul$ aşa că se adresă că5itanului Servadac ast. > Al-er.i 5lătit datoriile.el$ încît să .ăcu du5ă ce aruncă o 5rivire în-riBorată s5re tartană3 O oră mai tîr.i 5ierdută la 5rima .tin @o-ă?iile. sări iar %en=:u.la că se -ăseşte 5e un -lo@$ şi 5ro@a@il .uia 5e devotamentul şi 5e curaBul lor şi că to?i tre@uiau de acum să muncească 5entru @inele o@ştesc3 S5aniolii ascultau în linişte$ dar nu 5uteau răs5unde neştiind încă ce li se cerea3 Totuşi$ !e-rete cre. stri-ă %en=:u.iste$ la 5resiunea -4e?urilor$ du5ă ce va în-4e?a marea$ ceea ce nu va în= tîr.

ie .i$ la I martie$ .el$ mult înlesnite de . Ca5itolul UU +R ! CARE SE DOVEDE&TE C# +R V !D CU ATE!Q E$ :%UTE&T P! CE/E D ! UR0A S# :#RE&T U! 9OC /A OR :O!T A doua . +ot .ară de această insulă unde a?i -ăsit adă5ost3 !u mai sîn= tem 5e +ămînt$ ci$ du5ă cît se 5are$ 5e o @ucată din -lo@$ care ne 5oartă cu ea şi e cu ne5utin?ă să s5unem dacă vom mai vedea vreo= dată vec4ea noastră lume.eritului @ătrîn cu un de.ă$ în rusă$ în s5aniolă$ în italiană$ sau -ermană$ el tot des5re @ani vor@eşte.$ răs5unse că5itanul Servadac$ dar în orice lim@ă ar vor@i$ în .ă: > +oveştile astea sînt @une 5entru s5anioli.acă să 5ricea5ă adevărata situa?ie3 Oricum ar .i decît locuin?e 5rovi= .ăcu cît mai @ine cu 5utin?ă şi$ .3 %ătrînul nu s5use nimic$ căci de5lasarea tarta= nei îi a5ăra interesele3 Dar tră-ea nădeBde să mituiască vreo doi=trei matelo?i de 5e -oeletă$ ca să 5oată aBun-e la Al-er sau în orice alt 5ort de coastă3 mediat înce5ură lucrările în vederea a5ro5iatei iernări3 Aceste lucrări erau$ dealt.i încer= cat să ascundă un .orii3 Tre@uiau$ încă înainte de sosirea iernii$ să -ăsească adă5osturi mai si-ure îm5otriva -erurilor din s5a?iile inter5lanetare$ adă5osturi .ie.ără să se mai sinc4isească de 5ărerile lui3 sac HaE4a@ut$ că5itanul Servadac dădu ordinul ca Hansa să .i .3 > Da$ %en=:u.îm@et3 Hector Servadac se întoarse atunci s5re el şi îl între@ă dacă$ du5ă cele au.ute şi cu decom5resiunea aerului$ care le activase res5i= ra?ia$ aşa că acum nici nu le mai @ă-au în seamă3 S5aniolii$ ca şi ruşii$ se 5useră$ aşadar$ 5e trea@ă cu rîvnă3 înce= 5ură 5rin a amenaBa$ 5otrivit cu nevoile coloniei$ 5ostul care urma deocamdată să servească dre5t adă5ost comun3 S5aniolii veniră să locuiască aici$ ruşii rămăseseră 5e -oeletă$ iar evreul 5e @ordul tar= tanei sale3 Dar vasele ca şi casele de 5iatră nu 5uteau .ite$ se mai -îndea să iasă în lar.i duşi3 Dar cu mine$ cu mine e altceva. în?elesesem oare s5aniolii e65lica?ia dată de că5itanul ServadacA Era îndoielnic3 Totuşi !e-rete îl ru-ă să re5ete ceea ce s5usese3 Hector Servadac o .or?a musculară mai mare 5e care muncitorii 5uteau s=o des.rance. s5use că5itanul Servadac3 A5oi continuînd în s5a= niolă .ie dusă în 5ortul &eli.enomenele atrac?iei scă.îm@i de=a @inelea$ dar în aşa .şi să=şi ducă tartană la Al= -er$ oraş din care nu mai rămăsese nici urmă3 De astă dată sac HaE4a@ut .el$ în= cît să nu .ărit de s5anioli3 A5oi$ vor@ind în ruseşte ca să nu .e de 5arcă ar .ăşoare3 Se o@işnuiseră cu .olosind ima= -ini 5e în?elesul lor$ i. #sta ştie toate lim@ileA s5use %en=:u.@uti să=i .ise: Asculta?i$ 5rieteni: un .rance. A5oi$ a5ro5iindu=se de mica !ina$ urmă în italiană: !u=i aşa că nimic nu=i adevărat$ .enomen 5e care nu l=am 5utut încă e65lica ne=a des5ăr?it de S5ania$ de talia$ de 9ran?a$ într=un cuvînt de întrea-a Euro5ă.ost$ du5ă ce !e-rete sc4im@ă cîteva cuvinte cu ai lui$ 5ărură to?i că 5rivesc lucrurile cu desăvîrşită ne5ăsare3 Cît des5re sac HaE4a@ut$ du5ă ce=l ascultă 5e că5itanul Serva= dac$ nu scoase un cuvînt$ dar strînse din @u.ie în?eles decît de contele Timaşev şi de oamenii lui$ s5use: > !u=i aşa că nimic din toate astea nu=i adevărat şi că E6celen?a Sa -uvernatorul -eneral -lumeşteA /a aceste cuvinte$ contele Timaşev întoarse s5atele nesu. Din celelalte continente n=a mai rămas nimic în a.> /asă=mă să le aduc la cunoştin?ă oamenilor$ %en=:u.ir=ar să .-ust 5e care nu se sili să=l ascundă3 sac HaE4a@ut se întoarse atunci s5re că5itanul Servadac şi îi s5use în .eti?oA &i ieşi din clădirea 5ostului ridicînd din umeri3 > Ei$ .$ ceea ce ei nu ştiu încă.

ri-ului3 9ie că rămîn 5e mare$ .5e trea@ă3 Z ''K .ite din li5să de com= @usti@il3 !umai nişte -ro5i adînci să5ate în 5ămînt 5uteau să con= stituie un adă5ost 5otrivit 5entru locuitorii de 5e nsula "ur@i3 Atunci cînd su5ra.ie că îşi ridică locuin?e de lemn şi .ericire nu se -ăseau în aceleaşi condi?ii cu e65loratorii sau vînătorii de @alene din oceanele 5olare$ cărora le li5seşte cel mai adesea 5ămîntul de su@ 5icioare3 Trăind 5e marea în-4e?ată aceştia nu 5ot căuta în adîncurile ei un adă5ost îm5otriva .ă5adă$ ei sînt 5rost a5ăra?i de marile scăderi de tem5eratură3 Aici$ 5e "allia$ dim5otrivă$ 5ămîntul era solid şi c4iar dacă erau sili?i să=şi sa5e locuin?e la cîteva sute de 5icioare adîncime$ -allienii s5erau că vor 5utea în.i încăl.elul3 Su@ condu= cerea contramaistrului %en=:u.$ cei 'G maBoY s5anioli şi marinarii ruşi se 5useră cu sîr.runta cele mai Boase scăderi de tem5eratură3 /ucrările înce5ură$ aşadar$ de îndată3 Se ştiie că la "ur@i nu li5= seau lo5e?ile$ sa5ele$ tîrnăcoa5ele$ uneltele de tot .a?a "alliei se va aco5eri de un strat -ros de -4ea?ă$ su@stan?ă rea conducătoare de căldură$ 5uteau tra-e nă= deBde că tem5eratura interioară a -ro5ilor va aBun-e la un -rad de căldură su5orta@il3 Că5itanul Servadac şi tovarăşii lui urmau să ducă acolo o e6isten?ă de adevăra?i tro-lodi?i$ dar nu aveau de ales3 Din .care să .ie călduroase$ căci nu 5uteau .

orma şi temelia "alliei3 0iBloacele 5entru a să5a 5înă la o adîn= cime 5otrivită le li5seau3 +ra.i?iei 5e care o avea a6a ei ce .arme cu nici o unealtă3 Hector Servadac şi contele Timaşev$ 5reveni?i de %en=:u.uina era situat la drea5ta 5ostului$ acolo unde 5ămîntul .ără îndoială$ că ar .istentă decît -ra= nitul şi$ .Dar o 5iedică avea să se ivească în calea muncitorilor şi a in-ine= rului Servadac care îi conducea3 /ocul ales 5entru a să5a vi.el de com@usti@il şi tre@uiau să -ăsească o altă locuin?ă$ care să .ui 5e acest .i contra@alansată$ iar tem5era= tura continua să scadă3 "4ea?a se şi .ost su.i tre@uit să .eti?ei$ şi era de aşte5tat ca marea să în-4e?e în cu= rînd în între-ime3 Or$ cu nişte -eruri care mai tîr.rele din documente erau reale şi dacă dis= tan?a dintre "allia şi Soare crescuse tre5tat du5ă le-ile mecanicii$ atunci "allia tre@uia să se -ăsească la a5ro6imativ 'GG milioane le= -4e de5ărtare de Soare$ distan?ă de trei ori mai mare decît cea care des5arte astrul de +ămînt atunci cînd trece la a.ul de 5uşcă o@işnuit n=ar .ero$ @ene.onă$ vara era veşnică$ dar înde5ărtarea de soare nu 5utea .orma o uşoară ridicătură3 în 5rima .ut căldura şi lumina Soare= lui3 E adevărat că$ dre5t urmare a 5o.i scă.olosească dinamita 5entru a o arunca în aer3 > Ei drăcie.iu 5uteau să de5ăşească IG[ su@ .i .i= cient 5entru a de.undul de mare3 Era lim5ede că ea . Cît des5re Do@rîna şi Hansa$ se ştie$ aceste două vase erau cu to= tul ne5re-ătite să în.icia de această situa?ie3 în această .i ăstaA stri-ă că5itanul Serva= dac3 &i cum se .ace că o @ucată din vec4iul nostru -lo@ e alcătuită din materia asta al cărei nume nu=l cunoaştemA > Este cu desăvîrşire ine65lica@il$ răs5unse contele Timaşev$ dar dacă nu i.ero$ iar so@a din încă5erea 5ostului în-4i?ea lemnul ce=l aveau la înde= mînă$ nedînd totuşi decît o căldură destul de sla@ă3 !u se 5uteau deci @i.ri-ul$ încă de 5e acum as5ru3 !ici nu se '') .eliu3 E lesne de în?eles cît tre@uie să .ă= cea un un-4i de (G[ cu 5lanul or@itei$ Soarele nu se de5ărta nicio= dată de ecuatorul "alliei şi că nsula "ur@i$ stră@ătută de 5aralela .runte .a-re-a această su@stan?ă$ mai re.$ recu= noscură în această su@stan?ă materia necunoscută care alcătuia lito= ralul 0ării "alliene$ 5recum şi . Dar ce mineral o .ero$ . într=adevăr$ dacă ci.i să5ătu= rile se .ără o locuin?ă 5otrivită îi 5îndea în scurtă vreme moartea$ între tim5 termometrul se men?inea în medie la I -rade su@ .ără nici o -reutate$ dar$ aBunşi la o adîncime de o5t 5icioare$ muncitorii dădură de o materie atît de dură$ că nu 5utură s=o s.ormase între stînci$ s5re ma= rea tul@urare a .@utim să ne să5ăm un adă5ost în 5ămîntul acesta$ ne aş= tea5tă o moarte -ra@nică.ăcură .ie la adă5ost de asemenea scăderi de tem5eratură$ 5entru că$ în curînd$ aveau să vadă cum în-4ea?ă mercurul în ter= mometre$ 5oate c4iar şi alcoolul.

.

< A5oi vor@ind într=o .a?a solului$ de ace= eaşi temelie de neclintit3 Tre@uiră să renun?e la -îndul de a se adă= 5osti su@ 5ămînt33 /uară atunci 4otărîrea ca -allienii$ în li5sa unui silo.a?a ''K .ri-ul se sim?ea . i=o întoarse că5itanul Servadac3 Dacă am .şi în lat insula ca să caute un loc unde să 5oată locui3 Caii .erite 5uncte .ele sale 5er5endiculare mai trimiteau 5u?ină căldură$ dar în tim5ul no5?ii . Discutau c4iar cu o oare= care a5rindere$ ne.rumuse?ea. Tu n=ai nici o ideeA > !u$ domnule că5itan$ răs5unse ordonan?a3 &i adău-ă: > Ei$ dacă măcar am .el$ cine 5utea şti ce aveau să devină aceste nave du5ă ce -4e?urile se vor strîn-e în Burul lor în @locuri enormeA Dacă Hector Servadac$ contele Timaşev şi locotenentul +roco5 ar .ise: > Ei drăcie.ere tocmai adă5ostul de care aveau ne= voie 5entru a lu5ta îm5otriva .ost oameni care să=şi 5iardă uşor cum5ătul$ atunci acesta ar .$ să locu= iască în clădirea 5ostului$ 5e care aveau s=o a5ere 5e cît s=o 5utea de .îrşit adă5ostul de ne-ăsit$ celălalt se străduia să născocească un nou mod de încăl.$ îi . > Dar$ do@itocule. O idee.ri-ul de a.i cu %en=:u.i avut ari5i3 Căutare .e ca5ul de sud=est al insulei3 +e drum vor@iră de îm= 5reBurările cum5lite ce=i 5uteau aşte5ta.enit$ ra.ară3 9u dat ordinul să se adune tot lemnul$ uscat sau verde$ de 5e insulă$ să .i .A îm5reBurările deveneau tot mai -rave3 Dimensiunea a5arentă a discului solar se reducea tot mai mult datorită distan?ei3 Cînd trecea la .ri-ului din atmos.a?ă acestor îm5reBurări3 Unul se încă5ă?îna să caute la nes.acă .ie do@orî?i co5acii ce aco5ereau cîm5ia3 !u era tim5 de stat 5e -înduri3 Tăierea co5acilor înce5u de îndată3 &i totuşi > că5itanul Servadac şi tovarăşii lui o ştiau 5rea @ine > aceste măsuri nu aBun-eau3 Com@usti@ilul se va termina re5ede3 O.i .ir şi "alette$ stră@ătură în lun.5uteau -îndi să locuiască 5e cora@ie3 Dealt.i 5utut născoci$ de vreme ce ciudata duritate a solului îi îm5iedeca să sa5e un silo. în di.oarte tare3 Că5itanul Servadac şi contele Timaşev$ călare 5e :e.i?erul de stat=maBor$ în culmea în-riBorării$ deşi nu lăsa să se vadă nimic$ cutreiera insula re5etînd întruna: 8O idee.ost 5rileBul cel mai @un3 într=adevăr$ ce=ar mai .iind de acord asu5ra .ăcură sondaBe$ dar 5retutin= deni dădură$ la numai cîteva 5icioare de su5ra.ire a locuin?ei în care se -ăseau3 /ocotenentul +roco5 sus?inea cea din urmă solu?ie şi=şi e65unea motivele$ cînd$ deodată$ se o5ri în miBlocul ar-umenta?iei3L Se -ăsea în acel moment cu .i în 0ontmartre3 Acolo sînt cariere -ata să5ate de toată .elului în care tre@uiau să .adarnică.@urau deasu5ra o@stacolelor de 5arcă ar .i în 0ontmartre$ n=am avea nevoie de carierele tale3 Totuşi natura avea să le o.eră3 ată în ce îm= 5reBurări îl desco5eriră3 /a 'G martie$ locotenentul +roco5 şi că5itanul Servadac se duse= seră să e65lore.

i?erului de stat maBor se . &i într=o ins5ira?ie adău-ă: /ocotenente +roco5$ iată adă5os= tul 5e care=l căutăm.iecare amănunt3 E6is= ten?a vulcanului în direc?ia aceea îi a5ăru ca si-ură3 îşi aduse aminte că la întoarcerea Do@rînei$ în <vreme ce navi-a de=a lun-ul coastei meridionale a 0ării "alliene$ un lun.i?ia dumneavoastră3 > Cred că -oeleta 5oate rămîne în 5ortul &eli.ontul meridional şi îşi trimitea re.el$ adău-ă că5itanul Servadac$ .ărise şi el 5unctul luminos semnalat de locotenent3 9a5tul nu mai 5utea .le6ele 5rin nori3 > Ave?i dre5tate$ domnule că5itan$ s5use locotenentul +roco53 E într=adevăr vulcanul3 C4iar mîine îl vom e65lora.ie o navă în .îrşită şi ar. Da. ată o locuin?ă în care toate c4eltuielile de în= căl. > O luminăA > Da$ în direc?ia aceea.i 5us la îndoială3 O lumină se arăta deasu= 5ra ori.ără îndoială urmat de un val de .u trecîndu=şi mîna 5este .ut de la această distan?ă şi mai ales la asemenea înăl?ime3 > Dealt.ontului$ s5re sud$ su@ . A4$ locotenente$ cerul nu ne=a 5ărăsit.5romontoriu îi tăiase calea şi îl o@li-ase să urce 5înă la latitudinea unde se -ăsea altădată Oranul3 Acolo tre@ui să ocolească un munte înalt$ stîncos$ a cărui 3culme era îm5odo@ită cu un nor de .lăcărare$ locote= nentul +roco5 se străduia să=şi amintească .ie vreun vasA între@ă că5itanul Servadac3 > Atunci ar tre@ui să . Vino.ăcu lumină: > Vulcanul. stri-ă el3 Văd o lumină acolo.= nire lumina acum ori.$ s5use atunci lo= . Vino.i ne= voie3 Pn tim5 ce că5itanul Servadac vor@ea cu atîta în.usese .ocul nu se mişcă şi se 5are că se vede un .orma unui 5unct scli5itor$ din ce în ce mai luminos$ 5e măsură ce se lăsa seara3 > Să .i vrut să=şi ia o cea?ă de 5e oc4i$ a5oi 5rivind din nou cu o mare încordare3 > !u.i vă.lăcări$ răs5unse locotenentul +roco53 !ici un . e6clamă el3 Vulcanul 5e lîn-ă care am trecut cu Do= @rina. > Aşa e. O să .ătoare lavă care se revarsă din mun?i.um3 9umul . răs5unse că5itanul Servadac$ care .s5re sud$3 iar că5itanul Servadac îl vă.olosim 5entru toate nevoile noastre această nes.el de rever@era?ie în cea?a înserării3 Cei doi o@servatori 5riviră cu mare aten?ie cîteva cli5e$ a5oi$ în mintea o.lăcări sau lavă incandescentă$ şi această ră@u. Hector Servadac şi locotenentul +roco5 se întoarseră în -ra@ă la -ur@i$ unde la înce5ut nu vor@iră des5re 5roiectele lor decît contelui Timaşev3 > Vă voi înso?i$ răs5unse contele3 Do@rîna este la dis5o. !u mă înşel.runte$ ca şi cum ar . 0îine tre@uie să aBun-em 5înă acolo$ 5e acel litoral3 !e vom duce să cău= tăm căldura$ adică via?a$ 5înă în măruntaiele "alliei dacă va .anai nu ar 5utea .ire cad în seama naturii.

a?a lor3 +ăşiră imediat 5rin intrarea situată cam la FG m deasu5ra nivelului mării3 Că5itanul Servadac şi cei doi înso?itori ai săi înaintară tîrîndu=se 'FC .lăcări3 Eru5= ?ia 5ărea considera@ilă3 O6i-enul din atmos.ise contele Timaşev3 Ca şi alte lu6oase vase de 5lăcere$ Do@rîna avea o şalu5ă cu a@uri$ de mare vite.usese îm5ărtăşit3 Dar$ oricum$ ordonan?a rămînea 5e n= sula "ur@i cu îm5uterniciri de5line de -uvernator -eneral$ lucru de care era tare mîndru3 Cei trei.ără 5ericol cele mai mici -ol.rumos$ 5entru un drum de cel mult o5t le-4e3 > 9ă cum cre.an mic$ dar 5uternic$ sistem Oriolle3 /ocotenentul +roco5$ neştiind ce melea-uri va tre@ui să stră@ată$ avea dre5tate să alea-ă această uşoară am@arca?iune$ căci ea îi în-ăduia să cercete.ă$ a cărei elice era 5usă în mişcare de un ca.adarnice3 Pn s5atele unui mare .id de stînci$ al cărui vîr.i$ la '' martie$ şalu5a cu a@uri era încărcată cu căr@une$ din care se mai -ăseau vreo .i de cuviin?ă$ +roco5$ .$ şi care 5utea să o.el de -alerie strîmtă$ sau$ mai de-ra@ă$ un tunel întunecos să5at în coasta muntelui se desc4idea în .ere 5e viitor adă5ost si-ur -oeletei şi tartanei$ dacă îm= 5reBurările vor în-ădui să .ac?ie că tem5eratura aerului creşte sim?itor3 +oate că s5eran?ele o.uri ale litoralului3 ată de ce$ a doua .i?erului se vor îm5lini.e . +oate că$ dacă în acest masiv uriaş se a.u le-ată cu 5arîmele$ iar 5asa-erii ei de@arcară în 5artea de 5e coastă o5usă aceleia 5e unde se scur-ea către mare torentul de lavă3 A5ro5iindu=se$ că5itanul Servadac şi înso?itorii lui consta= tară cu satis.$ căruia secre= tul nu=i .eci de Eilometri$ care des5ăr?eau insula de 5romontoriul unde se înăl?a vulcanul$ .cotenentul +roco53 &alu5a cu a@uri va .ormînd un mic -ol.era trans5ortată de "allia se com@inase oare cu materiile eru5tive din măruntaiele ei 5entru a da naştere acestui incendiu intens sau$ ceea ce era mai 5ro= @a@il$ vulcanul acesta se alimenta dintr=o sursă 5ro5rie de o6i-enA &alu5a cu a@uri navi-a de=a lun-ul coastei$ căutînd un loc de de= @arcare 5otrivit3 Du5ă o Bumătate de oră de e65lorare$ -ăsi în .ie aduse 5înă acolo3 &alu5a .$ s5re marea uimire a lui %en=:u. se înăl?a ca o 5ira= midă s5re cer$ un .ine o în-rămădire semicirculară de stînci$ .ură stră@ătu?i de şalu5a ra5idă în mai 5u= ?in de trei ore3 Creasta 5romontoriului a5ăru toată în .ece tone 5e Do@rîna3 A5oi$ du5ă ce că5itanul$ contele şi locotenentul se urcară la @ord$ şalu5a ieşi din 5ortul &eli.la vreo adîncitură locui@ilă$ -allienii vor scă5a de cea mai mare 5rimeBdie ce=i 5îndea3 ată=i$ aşadar$ căutînd$ scotocind$ ocolind col?urile ascu?ite ale muntelui$ că?ărîndu=se 5e 5ovYrnişurile lui cele mai a@ru5te$ urcîn= du=i 5oalele lar-i$ sărind de 5e o stîncă 5e alta ca nişte ca5re săl@a= tice$ căci acum erau tot atît de s5rinteni ca şi ele3 Dar nicăieri nu călcau 5e altceva decît 5e aceeaşi su@stan?ă cu 5risme 4e6a-onale ce 5ărea a .i de aBuns 5e tim5ul ăsta .i sin-urul mineral de 5e asteroid3 Totuşi cercetările lor n=aveau să se dovedească .

îrşitul iernii -alliene$ dacă această iarnă va avea vreodată s.ărea lumina3 Tem5eratura era .îrşit3 îşi dădură numaidecît seama că enorma sco@itură nu era altceva decît ca5ătul a vreo două. Ei drăcie.ero3 Cînd e65lora= torii atin-eau cu mîna 5ere?ii întortoc4eatei -alerii$ îi sim?eau .eci de -alerii care$ du5ă ce se rami.er.ier= @in?i3 +ărea că materia stîncoasă din care era alcătuit muntele avea 5ro5rietatea de a conduce căldura de 5arcă ar . Ai . Cerule îndurător$ stri-ă că5itanul Servadac$ nu ?i=am ce= rut atîta.a?a cele@rei "rote a Vînturilor3 !umai că aici$ în .ături a cavernei$ se des.is că sînt 5în= .$ 5uteau s=o locuiască în condi?ii @une$ ci şi cei doi cai ai că5itanului$ 5recum şi un mare număr de animale domestice aveau loc să se adă5ostească aici îm5otriva . O să ne coste ie.a?a lar-ii desc4i.nă adîncă$ 5i5ăind 5ere?ii tunelului întunecat$ sondînd de= 5resiunile terenului3 Du5ă @u@uitul care se înte?ea$ îşi dădeau @ine seama că nu 5utea .ăşurau nu nişte 5erdele de a5ă$ ci nişte 5erdele de .oarte ridicată şi ai . 9ocul e a5rins$ so@a nu=i de= 5arte.i . !atura ne dă com@usti@ilul.tin încăl.itul3 Tem5eratura era de cel 5u?in 'H -rade 5este .id ter= minal cu ne5utin?ă de trecut3 Dar încrederea că5itanului Servadac era de ne.$ lar.oarte ri= dicată$ dar su5orta@ilă3 Cărui .lăcări3 > A4.ica= seră în interiorul masivului$ dădeau toate în acest loc3 Aerul cald răs5îndea o tem5eratură .ită şi lu= minată$ destul de încă5ătoare 5entru to?i cei de 5e "allia3 !u nu= mai Hector Servadac şi 8su5uşii săi<$ cum o@işnuia să s5ună %en=:u.druncinat$ şi ea se transmitea contelui Timaşev şi locotenentului +roco53 > Haide?i$ 4aide?i. stri-a el3 în îm5reBurări e6ce5?ionale tre@uie să recur-i la miBloace e6ce5?ionale.i .ost metal3 > Vede?i @ine$ s5unea întruna Hector Servadac$ înăuntru e un adevărat calori.i= de5arte 4ornul central al vulcanului3 Sin-ura lor teamă era să nu le .enomen îi datora această cavernă să5ată în masivul enorm strălucirea şi căldura eiA +ur şi sim5lu$ unui torent de lavă care se 5ră@uşea într=un -ol.îrşit$ o lumină 5uternică ?îşni în -aleria întunecoasă şi se ivi o mare 5eşteră de unde se .într=o @e.i .ie dintr=o dată tăiată calea 5rintr=un . în s.is că trece 5rin 5orii 'FG .ri-ului$ 5înă la s.desc4is s5re mare.ele de a5ă ale !ia-arei centrale$ întinse în . Ca5itolul UU P! CARE SE VA VEDEA CE P!CP!T#TOARE SUR+R :# /E 9ACE !ATURA$ P!TR=O 9RU0OAS# !OA+TE$ /OCU TOR /OR DE +E "A// A într=adevăr$ caverna era o locuin?ă minunată$ -ata încăl.

ăcuse3 !umele de 8+ămîntul Cald< .el o uriaşă re.eri?i de toate in= tem5eriile unui climat 5olar$ în.uraBele$ să se insta= le.ost ele de a5ri-e$ toate vie?uitoarele de 5e noul astru aveau să -ăsească aici un adă5ost si-ur$ atîta vreme cît vulcanul va .usese semnalat în tim5ul călătoriei Do@rînei 5e 5erimetrul noii mări$ şi$ dacă acest unic 4orn servea dre5t su5a5ă 5entru .u 5rimit cu urale de !ina şi mai ales de s5anioli3 Cu to?ii mul?umiră$ aşa cum se Jcuvenea$ 5roviden?ei$ care rînduise atît de @ine lucrurile3 în tim5ul următoarelor trei .lrşită$ cu mult mai amenin?ătoare de= cît cele şase luni de noa5te şi iarnă 5e care le în.ervă3 +ers5ectiva era liniştitoare$ cel 5u?in 5entru actuala 5o5ula?ie a "alliei3 în ce 5riveşte 5ro@lema @ăuturii$ era .initiv 5e 8+ămîntul Cald<$ du5ă cum numiră 5e @ună dre5= tate această 5or?iune vulcanică de 5e 5romontoriu3 &alu5a se întoarse c4iar în .ile$ Do@rîna .u de5usă în adîncile încă5eri ce tre@uiau să servească dre5t de5o.iind uşoară în aceste re-iuni .i$ înce5ură 5re-ătirile3 Era vor@a de o iernare îndelun-ată şi tre@uiau să 5revadă totul3 Da$ o iernare lun-ă$ 5oate nes.runtă navi-atorii de 5e mările arctice.e secole3 !u era deci de 5ierdut nici o .iua aceea 5e nsula "ur@i$ şi$ c4iar de a doua .e3 Celelalte$ 5e care .ri-uroase3 "allienii vor avea în acest .ri-ul o va 5roduce 5rin în-4e?area a5ei de mare3 în tim5 ce 5e insulă se lucra$ că5itanul Servadac$ contele Timaşev şi locotenentul +roco5 se îndeletniceau cu amenaBarea locuin?ei de 'F' .eci la nu= măr$ a căror s5ecie voiau să o 5er5etue.oarte uşor de re.e cerealele şi .i eli@erată din lan?urile ei de -4ea?ăA Cine 5utea să s5ună dacă în mişcarea ei de revolu?ie ea urmărea o cur@ă care revenea la 5unctul de 5ornire şi dacă o or@ită eli5tică o va duce vreodată din nou a5roa5e de SoareA Că5itanul Servadac aduse la cunoştin?a tovarăşilor săi .ocul interior de 5e "allia$ eru5?ia 5utea să dure.ite3 /a 'H martie$ staulele stîncoase 5rimiră acele animale domestice$ tauri$ vaci$ oi şi 5orci$ cam cinci.ără întîr.ericita desco5erire ce o .i$ nici un ceas3 în tim5ul cît Do@ri= na mai 5utea navi-a$ tre@uiau să se întoarcă la nsula "ur@i şi să se mute în -ra@ă$ să trans5orte .ri-ul avea să le stîr5ească în curînd$ tre@uiau ucise în cantitate cît mai mare cu 5utin?ă$ conservarea cărnii 5e termen nelimitat .iere la noul lor domiciliu oa= menii şi animalele$ să înma-a.uraBe$ care .minerali ai muntelui3 Aşadar$ su@ @ol?ile masive$ . Cine 5utea să 5revadă$ oare$ cli5a în care "allia va .ine.i în acti= vitate3 Dar$ du5ă cum remarcă 5e dre5t cuvînt contele Timaşev$ nici un alt munte vulcanic nu .e de.olvat3 Tre= @uiau$ @ineîn?eles$ să se mul?umească cu a5ă dulceV dar a5a nu le va li5si niciodată$ nici vara datorită rîurilor de 5e nsula "ur@i$ nici iarna$ de vreme ce .runtînd -erurile din s5a?iu$ oricît ar .ăcu trei călătorii3 încăr= cată 5înă la înăl?imea @astin-aBului$ ea trans5ortă mai întîi recolta de cereale şi .i .

ran?u.ea în acelaşi tim53 Cascada de lavă că= dea într=un mic @a.ă3 Or 5entru trans5orturi era mai @ine să se .înd drumuri noi şuvoaielor de lavă incandescentă$ le aduseseră 5rin de= via?ie 5înă în locurile unde aveau să le .u amenaBată cu 5rinci5alul mo@ilier din -ur@i şi de 5e Do@rîna3 Velele de 5e -oeletă .er un mic vulcan care n=ar costa nici un @an.ire3 > E4.u să în= tre@uin?e.erea cu atîta dărnicie3 Desc4i.elul în care era alcătuită$ aşe.u or-ani= .i dacă$ în vec4ea lume$ .el de încăl.e în masivul de 5e +ămîntul Cald3 'FF .a?a -rotei 5rin= ci5ale dădea lumină şi încăl. s5unea %en=:u.icată3 AmenaBarea di.iecare casă ar avea dre5t calori.e cît mai @ine cu 5utin?ă$ 5entru nevoile .eti?ei3 +rima -riBă a că5itanului Servadac şi a înso?itorilor săi .ilnice$ căldura vulcanică 5e care natura le=o o.3 Ce 5ro-res ar .ără teamă lun-a şi as5ra iarnă ce avea s=o sec4estre.useseră scoase de 5e ver-i şi aduse la 9a-urele=!ina$ unde 5uteau servi la diverse sco5uri3 %i@lioteca de la @ord$ @o-ată în căr?i .u încăl.ri-ul va în-4e?a toată 0area "al= liană3 O a doua sco@itură$ situată în .eşti şi ruseşti$ .in înconBurat de stînci$ care 5ărea că nu comu= nică în nici un . ocu5au îm5reună un .a= rea 5rimi numele deM 89a-urele=!ina<$ în cinstea .a-ure uriaş 5lin de alveole3 Al@inele > vrem să s5unem -allienii > aveau să -ăsească aici uşor locuin?e şi condi?ii @une de con. "rota cea mare$ adică sco@itura 5rinci5ală în care dădeau -aleri= ile muntelui$ .5e +ămîntul Cald3 Tre@uiau să se -ră@ească$ căci -4ea?a înce5use să nu se mai to5ească nici la ra.olosească3 Ast.oc care masca -ol.iridă$ unde .u destinată să sluBească dre5t încă5ere comună şi .el de .olosească de mare$ atîta vreme cît nu era încă 5rinsă de -4e?uri$ decît să treacă cu -reu 5e su5ra. de 5e -oe= letă$ se de5rinse re5ede cu noul .und$ la stîn-a sălii comune$ deveni camera că5itanului Servadac şi a contelui Timaşev3 /ocote= nentul +roco5 şi %en=:u.el$ 5utea să aşte5te .el de adîncitură într=o stîncă$ ce se desc4idea s5re drea5ta3 "ăsiră c4iar şi un .eritelor sco@ituri din masivul vulcanic .ăcură o adevărată cămăru?ă 5entru micu?a !ina3 Cît des5re matelo?ii ruşi şi s5aniolii$ ei îşi instalară culcuşul în -aleriile care dădeau s5re sala comună şi 5e care căldura din 4ornul central$ le .ul din .el cu marea3 Era desi-ur -ura unei 5ră5ăstii .a?a ei solidi.ele 5er5endiculare ale soarelui de amia.u$ @ineîn?eles$ instalată în sala co= mună3 O masă$ lăm5i$ scaune com5letau mo@ilierul$ iar 5ere?ii .ată cu mare 5rice5ere3 !oi e65lorări duseseră la desco5erirea altor -alerii3 0untele semăna cu un .ort3 +entru .ăcea cît se 5oate$ de @une de locuit3 Acesta era 9a-urele=!ina3 0icu?a colonie$ instalată ast.ură îm5odo@i?i cu 4ăr?ile de 5e Do@rîna3 Se ştie că 5erdeaua de .ită de aici încolo cu lavă$ şi 0oşel$ @ucătarul=şe.el$ @ucătăria de 5e Do@rîna$ instalată într=o încă5ere 5otrivită în acest sco5$ .oarte adînci$ ale cărei a5e vor rămîne lic4ide din 5ricina căldurii materii= lor eru5tive c4iar atunci cînd .

i= case doar 5e alocuri$ şi socotea că$ mai curînd sau mai tîr.i tîrîtă 5înă la or@ita lui Ju5iter$ nu va .a decît 5e @ani avînd curs3 De aceea$ că5itanul Servadac inter.u că Do@rîna .a să creadă era totuşi adevăratA CumA Să nu se mai -ăsească 5e 0editerana$ ci 5e 0area "alliană.a unui nou astru rătăcind 5rin lumea solară > astru locuit numai de en-le.are3 Dar cînd vă.ără 5rimeBdie o tem5eratură care$ în ca.i @loc enorm se des5rinsese de +ămînt şi era dus 5rin s5a?iu şi Ve-4ea .ile 5e care din s5irit de umanitate ceilal?i le înmul?iseră ca să=i învin-ă neîn= crederea$ se a.eroidul terestru$ 5e care un cataclism îl modi.urilor sale$ aşa cum îşi ve-4ea.ul cînd "allia va .ii de la "i@raltar şi de coloniştii de 5e nsula "ur@i > în .ie tras 5e s.ui3 Aşa că$ nevoind să .iu$ se va ivi 5rileBul să 5lece de 5e nsula "ur@i ca să se a5uce iar de comer?ul lui 5e litoralul mediteranean3 Cu neîncrederea sa în to?i şi în toate$ îşi înc4i5uia că 5useseră ceva la cale îm5otriva lui 5entru a =l Be. 'FK .a că u.ase să le dea cre.adar îşi 5lim@a sac HaE4a@ut 5e linia ori.i şi noa5te ca să nu=i .ace dese călătorii s5re sud$ ducînd recolta şi animalele domestice$ tre@ui să admită că Hector Servadac şi înso?i= torii lui se 5re-ăteau să 5ărăsească nsula "ur@i3 Ce avea să se întîm5le cu nenorocitul de sac HaE4a@ut dacă$ la urma urmei$ tot ceea ce re.ie luate @unurile3 Dar$ 5înă la urmă$ cum totul 5ărea să veri.A !u va mai .ontului vec4iul său oc4ean$ cîr5it ca un @urlan de so@ă$ că tot nu vedea ivindu=se nici o navă şi nici un cum5ărător care să se re5eadă să=şi sc4im@e aurul 5e @o-ă= ?iile Hansei3 sac cunoştea 5lanurile de iernare care urmau să .u.i decît a FH=a 5arte din tem5eratura terestră3 Dar$ în tim5ul 5re-ătirilor de mutare şi în miBlocul activită?ii în= .adarnic în .ri-urate care cu5rinsese c4iar şi 5e s5anioli$ ce se întîm5lase cu sac HaE4a@ut$ rămas 5e locul de ancorare de 5e nsula "ur@iA sac HaE4a@ut$ încă neconvins$ surd la toate dove.u.ice i5ote.el de c4i5ul lui 4îd la 9a-urele=!ina şi nimeni nu se 5lîn-ea de acest lucru3 sac declarase sus şi tare că nu va livra mar.la la @ordul tartanei lui$ ve-4ind asu5ra măr.A Să nu=şi mai vadă niciodată iu@ita sa 5atrie -ermană.are$ să vadă dacă nu cumva se iveşte un vas în 5reaBma nsulei "ur@i3 Scă5aseră ast.isese să i se ia ceva$ dar totodată şi să se cum5ere ceva de la el3 Se va vedea dacă încă5ă?înatul va ceda$ strîns cu uşa de realitatea care se va însărcina în curînd să=l con= vin-ă3 ! Era vădit că sac HaE4a@ut nu voia în ru5tul ca5ului să în?elea-ă situa?ia 5rimeBdioasă a micii colonii$ cu care ceilal?i se îm5ăcaseră3 El se credea tot 5e s.ace ne-o? la Tri5olis şi Tunis$ unde -ăsea cum5ărători atît de uşor de înşelatA Dar asta însemna 5entru el ruina.Aici 5utea îndura .ie 5use în a5li= care3 /a înce5ut$ du5ă o@iceiul lui$ re.ă un avar comoara$ mormăind$ -emînd$ 5rivind mereu .oară$ res5in-ea i5ote.

i cu tartana du= mitale la +ămîntul Cald$ unde ne ducem să iernămA > Vai.ista 5resiunii -4e?urilor şi va .in?i<$ se a5ro5ie de 8Dumne. Asta=i con= semnul. > Ar .ăcut decît să 5lece3 Termometrul scă.ire de atîta încă5ă?înare3 !u=?i mai rămîne decît tim= 5ul necesar ca să te re.ost 5ierdut > încărcătura 5utea . > E oare cu 5utin?ăA > +entru ultima dată te între@$ vrei să ne urme.i toată sin-ur sin-urel$ Sardana5alule. îi s5unea el3 !ici măcar un .$ o.lă atunci c=o să 5unem în si-uran?ă Hansa şi .iindcă nu vreau ca$ din 5ricina încă5ă?înării dumitale 5rosteşti$ să . O să=?i mănînci încărcătura$ o s=o @ei$ o s=o 5ri.i ne-reşit s. nu va înşela 5e un sărman om ca el3 > Ei$ drăcie$ si-ur$ si-ur că e adevărat.i?er .ără ca nimeni să 5ro.eu<3 într=o @ună .ero3 Din a5a cisternei nu mai rămăsese nici măcar o moleculă lic4idă3 Se 4otărîră$ aşadar$ ce a doua .i să se îm@arce to?i 5e Do@rîna şi să 5ărăsească insula 5entru a se re.use în medie 5înă la ) -rade su@ .ă 8căci aşa era ordinul<3 > !u$ @ătrîne.rance. &i sac HaE4a@ut se întoarse 5e tartana lui$ ridicînd mîinile s5re cer şi 5rotestînd îm5otriva nemai5omenitei ra5acită?i a oamenilor3 /a FG martie$ lucrările de 5e nsula "ur@i erau terminate3 !u le mai rămînea altceva de . murmură sac HaE4a@ut s5eriat3 > Vrei trei=5atru oameni ca să ducă Hansa în micul 5ort de lîn-ă +ămîntul CaldA îl între@ă că5itanul Servadac3 > Aş vrea să mă duc în Al-er$ răs5unse sac HaE4a@ut3 > î?i s5un că Al-erul nu mai e6istă.9u vă.ut 5ărăsindu=şi mai des tartana şi amestecîndu=se 5rintre ruşii şi s5aniolii care nu 5rea îl cru?au cu vor@a3 încercă iar să=l ademenească 5e %en=:u.ul de la +ămîntul Cald$ mai @ine a5ărată$ va .ite de ea.înd că nu 5oate o@?ine nimic de la 8s.i la 9a-urele=!ina.i se 4otărî să=l între@e el în= suşi 5e că5itanul Servadac dacă totul era adevărat$ socotind că un o. răs5unse Hector Serva= dac$ scos din .ida 5rotestelor 5ro5rietarului ei3 /ocotenentul +roco5 declarase că dacă Hansa rămînea la ancoră în 5ortul &eli.ără voia dumitale3 > 9ără voia mea$ domnule -uvernatorA > Da$ . > Dar asta înseamnă 5entru mine ruina.ire de tutun$ dar ordo= nan?a le re.erindu=i cîteva . nu va 5u= tea re.ărîmată3 în -oî.u-ie. > Cerul să mă aBute.i în si-uran?ă şi$ în orice ca.a mea.u= -ia la 9a-urele=!ina3 Se deciseră$ de asemenea$ să ducă cu ei şi tar= tana$ în 5o. sac HaE4a@ut$ vă.i o ruină şi mai mare dacă te=am lăsa du5ă ca5ul dumi= tale.ără dumneata$ şi3 c4iar . S=a s.u.îrşit cu mar.ie nimicită 5re?ioasa încărcătură$ .i sal= vată3 'F) . răs5unse Hector Servadac dînd din umeri3 &i acum$ lasă=mă=n 5ace.e. > !u vreiA Ei @ine$ a.$ c4iar dacă vasul ar .i .iricel.

ri-ul.ie la strîmtoare în vi.ul-ere din oc4ii lui mici$ cenuşii$ 5rintre lacrimile . .uavului<$ atît de cunoscut în ar= mata .ăcuse un serviciu 85e de-ea@a<.@it de vădita satis. ca ordonan?a că5itanului Ser= vadac: 'F( Hector Servadac coala ( .ac?ie ce i se citea în 5riviri şi$ ciulind urec4ile$ l=ar .rance.eşti scoase din 5ivni?a de 5e Do@rîna$ .ise %en=:u.ă$ în a.ran= ce.it e6ecutat de un virtuo. Seara$ se săr@ători instalarea în noua locuin?ă şi o masă @ună$ cu mîncăruri 5re-ătite la .ură înc4inate 5entru -uvernatorul -eneral şi 8consiliul său de administra?ie<3 %en=:u.orta@ilă şi$ mai ales$ atît de călduroasă3 !umai sac HaE4a@ut nu îm5ărtăşi mul?umirea -enerală3 !u voi nici măcar să vi.ireşte$ îşi avu şi el 5ar= tea3 Se veseliră mult şi s5aniolii se întrecură în voie @ună3 Unul din ei îşi luă -4itara$ altul castanietele şi to?i cîntară în cor3 /a rîndul său$ %en=:u.ost i.ă$ dar al cărui .ran?u. se .ură @ucuroşi că aveau o locuin?ă atît de con= . intona cele@rul re.$ .iin?a lui se arăta în aceste cuvinte3 +e de-ea@a. Toată . !u va trece mult şi vul5ea asta @ătrînă o să . Tîm5i?ii.u @ine 5rins în od-oane în -ol= .it murmurînd: > +e de-ea@a$ de data asta.ată de ce$ cîteva cli5e du5ă ce -oeleta ridicase ancora$ Hansa se 5re-ăti şi ea de 5lecare$ în ciuda ?i5etelor şi @lestemelor lui sac HaE4a@ut3 +atru marinari ruşi se urcaseră la @ordul ei din ordinul locotenentului şi$ cu marele -4iu întins$ vasul=du-4eană$ cum îi s5u= nea %en=:u.3 Ei$ nu=i nimic.i .ri-ul nu va întîr.ul de la +ămîntul Cald$ şi cînd se vă.alse3 A5oi$ trei ore mai tîr.armec nu 5oate .i a5ro5iat de el ar .i a5reciat decît de cei care l=au au.uina ei3 O să=l alun-e .u în si-uran?ă$ îm5reună cu toate @unurile lui$ dacă cineva s=ar .ocul vulcanic$ îi strînse 5e to?i în sala co= mună3 0ai multe 5a4are$ um5lute cu vinuri . nsula "ur@i era acum cu desăvîrşire 5ărăsită de oameni3 !u mai rămăsese nimic 5e acest ultim 5etic de 5ămînt dintr=o colonie .iua aceea$ că5itanul Servadac şi înso?itorii lui îşi luară solemn în 5osesie noul domiciliu3 AmenaBarea interioară a 9a-urelui=!ina 5lăcu tuturor şi to?i .iu$ cînd vasul .la nicăieri un 5ă= mînt în stare să le 4rănească3 în .ren al 8.$ 5ărăsi nsula "ur@i şi se îndre5tă s5re sud3 !u se 5oate s5une ce @lesteme rosti @ătrînul în tim5ul traversării$ ?inînd=o întruna că ac?ionau îm5otriva voin?ei lui$ că n=avea nevoie de nimeni$ că nu ceruse nici un .ară doar de animalele care scă5aseră de vînători şi 5e care .e -ale= riile din munte şi rămase 5e @ordul tartanei sale3 > Se teme$ desi-ur$ să nu=l 5unem să ne 5lătească c4irie.el de aButor3 +lîn-ea$ se văicărea$ -emea > cel 5u?in din @u.ite.e > căci nu se 5utea îm5iedica să nu arunce . +roştii.ia să le nimicească3 +ăsările$ du5ă ce încerca= seră să -ăsească în de5ărtare un continent mai 5rimitor$ se întorse= seră 5e insulă$ dovadă incontesta@ilă că nu se a. 0=au dus 5e -ra= tis.i au.

3 într=adevăr$ /una ieşea din ce?urile no5?ii şi lumina 5entru întîia oară ori. De 5rinde?i cîntarea mea$ Sînte?i cineva3< A5oi se im5rovi.$ cu mîna în= tinsă s5re cer$ că.oarte -ustate de 5u@lic du5ă minunatul .3 > A4. 0onseniore.andan-o al s5aniolilor3 C4iar %en=:u.lacl lire t te$ lira.ăriră 5e to?i ceilal?i coco?a?i 5e stînci3 %en=:u.ară îi .elicitări din 5artea lui !e-rete3 Era ora ( seara cînd se is5răvi ser@area inau-urării3 Sim?iră cu to?ii nevoia să iasă 5u?in la aer$ căci dansurile şi căldura din sala cea mare îi în.i redată în cu= vinte3 > Ei @ine$ ce s=a întîm5latA între@ă că5itanul Servadac3 > /una.ocare un dans @inecunoscut la El1s7e=0ontmartre$ încît sim5aticul dansator 5rimi sincere . răs5unse %en=:u.ăcură să -ră@ească 5asul3 Dar nu erau stri-ăte de -roa.a un @al > .use în e6ta. stri-a or= donan?a cu o undă de @ucurie în -las ce nu 5oate . Domnule -uvernator -eneral3 A4. e6e= cută cu atîta ele-an?ă şi în.ier@întaseră3 /uînd=o înaintea 5rietenilor lui$ %en=:u.O 80işti -ot 4 dar dar tire lure. 3 9ar la rira$ Tour tala rire$ Tour la Ri@aud$ Ricandeau3 !eodi4nit$ ti4nit$ li4nit$ re5aos$ 5e loc$ cioc$ @oc.ără îndoială 5rimul de 5e "allia3 0atelo?ii ruşi Bucau cîteva dansuri din ?ara lor$ .ă$ ci stri-ăte de @ravo$ urale care răsunau ca nişte îm5uşcături în aerul uscat şi curat3 ABunşi la -ura -aleriei$ că5itanul Servadac şi cei doi înso?itori ai lui îi . . 9lic.locl . . intră în -aleria 5rinci= 5ală care ieşea 5e ?ărmul +ămîntului Cald3 Că5itanul Servadac$ contele Timaşev şi locotenentul +roco5 îl urmau mai domol$ cînd nişte stri-ăte ce răsunau a.ontul "alliei.

a că atrac= ?ia e6ercitată de "allia a .i că.iindcă într=adevăr$ dacă asteroidul nostru n=ar . în tim5ul acestei discu?ii$ satelitul "alliei$ oricare ar .iind aruncat 5e o nouă or@ită$ noi nu=l înso?im 5rin lumea inter5lanetarăA > Qine?i mult să res5in. > %ine$ domnule locotenent.îm@ind că5itanul Servadac$ .enomen$ care ne=a smuls de 5e -lo@ul terestru$ n=a scos în acelaşi tim5 şi /una din drumul eiA A5oi$ rătăcind 5rin lu= mea solară$ ea ni s=a alăturat333 > !u$ domnule că5itan$ nu. > Ce ştim noiA remarcă Hector Servadac3 De ce n=ar .i .i decît un su@satelit$ el n=ar avea nevoie de trei luni ca să dea o Bumătate de ocol /unii$ şi ea ar . răs5unse că5itanul Servadac3 > Domnule că5itan$ reluă locotenentul +roco5$ i5ote.şi această i5ote.ă. &i dacă a5ărea iar$ de unde venea oareA +înă atunci nici un satelit nu înso?ise "allia în mişcarea ei de revolu?ie în Burul Soarelui3 !ecredincioasa Diana 5ă= răsise +ămîntul ca să treacă în serviciul noului astruA > !u$ e cu ne5utin?ă$ s5use locotenentul +roco53 +ămîntul este la mai multe milioane le-4e de noi şi /una s=a învîrtit tot tim5ul în Burul lui.i a5ărut de mai multe ori de la catastro.ut de curînd /una în centrul de atrac?ie al "alliei şi de ce n=ar .i arătat 5înă acum la ori.ost el$ se înăl?a re5ede la ori.i devenit luna acestuia şi nu invers3 > De acord$ domnule locotenent$ urmă Hector Servadac3 Dar cine ne 5oate s5une dacă nu sîntem cumva o lună a lunii şi dacă sa= telitul terestru$ . răs5unse locotenentul +roco53 &i3 dintr=un motiv de netă-ăduit3 > &i care este acest motivA > "reutatea "alliei . Dacă era /una de ce dis5ăruse.i.ont > ceea ce şi Busti.i devenit satelitul eiA > S=ar .i aşte5tat trei luni ca s=o revedem3 > +e cinstea mea$ tot ce ni se întîm5lă e atît de ciudat.ontul nostru$ s5use contele Ti= maşev$ şi n=am . răs5unse că5itanul Servadac3 Cine ştie dacă acelaşi .ăA între@ă locotenentul +roco53 > !u$ răs5unse .Ca5itolul UU care se Pnc4eie cu o mică e65erien?ă de .ică distractivă destul de ciudată /una.ica ultimul ar-ument al că5itanului Servadac3 +utură să=l o@serve cu aten?ie3 Aduseră oc4eanele şi curînd se vădi că nu era străvec4ea +4oe@e din no5?ile terestre3 'FK .ost destul de 5uternică 5entru a=i ră5i +ă= mîtului satelitul este inadmisi@ilă.iind mult mai mică decît cea a satelitului terestru$ "allia ar .

într=adevăr$ deşi satelitul era 5arcă mai a5roa5e de "allia decît e /una de +ămînt$ 5ărea mult mai mic$ iar su5ra.ă %en=:u.3 Tre@uie să adău-ăm că cea mai de5lină în?ele-ere domnea în mica colonie3 Ruşii şi s5aniolii se în?ele-eau de minune şi înce5ură să îndru-e cîteva cuvinte în .$ nu admitea ca cineva să stea cu @ra?ele încrucişate3 într=adevăr$ că= 5itanul Servadac se temea$ mai mult decît de orice$ de trîndăvie şi de relele ei urmări3 Tre@urile .i atît de mici$ încît un @un drume? le=ar 5utea .iana$ care e mult mai distinsă3 /e 5romise că într=o .i cu /una3 Că5ita= nul Servadac .i 5utut .rance.ie 5ractica@ile > mii de lucruri mărunte care se iveau neîncetat nu le lăsau o cli5ă de ră-a.erioară -reută?ii "alliei$ a cărei 5utere de atrac?ie ar .oarte 5ro@a@il vreun asteroid 5e care "allia îl atrăsese3 Era oare vor@a de una din cele 'I( de 5lanete 5itice catalo-ate 5înă la acea dată$ sau de alta de care astronomii încă nu luaseră cu= noştin?ăA +oate le va .acă să 5ălească stelele de -radul al o5tulea3 Se ridi= case la a5us$ adică tocmai în o5o.un. îl 5re.a.ost în stare să .a?a lui nu era mai întinsă decît a .ă$ care era lim@a o.e3 Ordonan?a îi în= vă?a nu numai .ace înconBurul în F* de ore3 "reutatea lor$ în acest ca.ură$ aşadar$ rostuite cu cea mai mare -riBă şi lucrul nu li5sea3 în-riBirea vitelor era o trea@ă des= tul de -rea3 +re-ătirea conservelor$ 5escuitul$ atît tim5 cît marea nu în-4e?a de tot$ amenaBarea -aleriilor$ care 5e alocuri tre@uiră cură= ?ate ca să .@îrcită du5ă al?ii$ 5rivea liniştită$ de atîtea veacuri$ 5e muritorii su@lunari3 Era deci o lună deose@ită şi$ aşa cum o@servă contele Timaşev$ .i o să=i ducă într=un 8oraş clădit la 5oalele unui munte<$ oraş .u 5usă la 5unct şi o c4estiune de etic4etă3 Vă aduce?i aminte că %en=:u.i?ie cu astrul luminos$ şi tre@uia să .i dat să a.ără nici un inci= dent3 A doua .oarte @ine să se e6er= cite asu5ra uneia din aceste 5lanete în miniatură3 +rima noa5te 5etrecută la 9a-urele=!ina trecu .ie acum 5lină3 Era cu ne5utin?ă s=o con.entase 5e că5itanul său dre5t -uvernator -eneral al coloniei3 Dar el nu se măr-ini să=i acorde numai acest titlu$ ci îl numea cu orice 5rileB monseniore$ ceea ce 5înă la urmă îl scoase din sărite 5e Hector Servadac$ care îi 'F) .a$ ci şi 5ari.rance.lecta destul de sla@ lumina Soarelui şi n=ar .iu3 E6istă şi unii asteroi.u de.esor3 Tot în acea vreme .ată3 8E6celen?a Sa -uvernatorul<$ cum o@işnuia să s5ună cu multă em.$ e cu mult in.icială de 5e "allia3 +a@lo şi !ina deveniseră elevii că5itanului Servadac care le dădea lec?ii3 %en=:u.le mai tîr.ără 5erec4e în lume$ descriindu=l ca 5e=o 5rivelişte de vis3 Se în?ele-e uşor des5re ce oraş vor@ea în.i$ via?a în comun . se însărcinase să=i distre.u nevoit să recunoască că nu se vedeau 5e ea nici mări$ nici dun-i$ nici cratere$ nici murt?i$ nici unul din amănuntele care sînt desenate atît de clar 5e 4ăr?ile seleno-ra.ilnice .ice3 !u mai era c4i5ul acela @lînd al surorii lui A5ollo care$ 5roas5ătă şi tînără du5ă unii$ @ătrînă şi .lăcăratul 5ro.ecea 5arte a satelitului terestru3 Deci nu era decît o /ună redusă$ care re.i .initiv or-ani.

nic 5ustiu stîncos$ .i s5unîndu=i 8@ă= trîne<3 &i$ 5e le-ea mea$ du5ă această mică lec?ie$ titlul onori.ost o 5iedică de netrecut în calea al5inişti= lor celor mai încerca?i3 în orice ca.ără urmă de ve-eta?ie3 Cîteva şuvi?e de a5ă în-4e?ată$ ici şi colo 5etice de .aci numindu=mă ast.i: > !=ai de -înd să nu=mi mai s5ui monsenioreA > Cum vrea monseniorul.ă5adă$ 5rovenind din va5orii condensa?i în atmos.i .orma unui trunc4i de con con= struit cu destulă re-ularitate3 C4iar 5e locul unde era trunc4iat se desc4idea craterul în-ust 5rin care se revărsau materiile eru5tive şi deasu5ra acestuia se înăl?a neîncetat o imensă cunună de va5ori3 +e vec4iul 5ămînt urcuşul 5e vulcan nu s=ar .ace decît cu mare -reutate şi o@oseală3 +ovîrnişurile lui .ic3 > Totuşi$ monsenioreA333 răs5undea netul@urat %en=:u.acă ascultat$ îi s5use într=o .eră$ trădau a5ari?ia elementului lic4id 5e su5ra.orturi .ic dis5ăru din voca@ularul lui %en=:u.îrşit$ că5itanul Servadac nemaiştiind cum să se .or?e$ iar ?inta n=ar . > Da$ monseniore.ă5tuiră mi= 'F( .luviu va 5utea să=şi croiască al@ia în acest sol 5ietros şi să=şi rosto-olească a5ele 5înă la mare.ordonă să nu i se mai adrese.e cu acest titlu onori.a?a lui3 Dar cîte veacuri nu se vor scur-e 5înă cînd un .ără să=l 5ri= ce5iA > !u$ monseniore.i o ima-ine -enerală asu5ra acestei re-iuni$ cercetînd=o de 5e vîr.ările metalice tre@uia socotită ca im5osi@ilă3 Că5itanul Servadac şi contele Timaşev 5utuseră să=şi .i 5utut . > A.elA > !u$ monseniore3 > &tii ce înseamnă cuvîntul ăsta 5e care=l .oarte mari3 Aici$ dim5otrivă$ datorită însemnatei scăderi a atrac?iei -ravita?ionale$ Hector Servadac şi contele Timaşev în.3 0arile -eruri nu veniră totuşi în a doua Bumătate a lunii martie$ aşa că Hector Servadac şi înso?itorii lui nu se claustrară încă3 Or-a= ni.oloseşti .lă că înseamnă: 8@ătrînul meu<$ în latină$ şi ast.ă de cinci=şase Eilometri în Burul +ămîntului Cald3 +retutindeni$ acelaşi -roa.oarte a@ru5te$ văile e6= trem de lunecoase ar .el dai do= vadă că nu=?i res5ec?i su5eriorul cînd i te adrese.ost atinsă decît cu e.ară c4iar cîteva e6cursii de=a lun-ul litoralului şi în interiorul noului continent3 îl e65lorară 5e o ra.acă într=o .3 > Dar @ine$ încă5ă?înatule$ ştii tu ce .ul vulcanului3 Acest munte se înăl?a la ca5ătul 5romontoriului de la +ămîntul Cald şi avea cam (GG>' GGG de metri deasu5ra nivelului mării3 Era un @loc enorm$ avînd . în s.3 > Taci odată$ do@itocule. Cît des5re această cristali.i .are omo-enă$ căreia -allienii îi dăduseră numele de +ămîntul Cald$ era oare un continent sau o insulă şi se întindea sau nu 5înă la 5olul australA !u se 5utea şti$ iar o e65edi?ie 5rintre cris= tali.i cerut o mare risi5ă de .$ această e65edi?ie ar . răs5unse %en=:u.

O@serva?i că 5or?iunea lui .acem.ării$ se 5ierdea +ămîntul Cald3 Acest ca5ăt al continentului 5ărea că .i tre@uit să nivele.eră s=ar .nuni în ce 5riveşte s5rinteneala şi ener-ia3 O ciută n=ar .ise că5itanul Servadac surî.ă un vast triun-4i al cărui vîr.ele insulei3 +entru un o@servator a.ontA > Da$ domnule conte$ răs5unse Hector Servadac3 E aceeaşi im= 5resie 5e care am avut=o şi de sus de 5e . .ut de la această înăl?ime$ care ar .icat din 5ricina .i .ormea.ărită3 Vă.ul muntelui de 5oale3 ABunşi 5e @u.i solidi.ertilă tim5 de două sau trei luni de vară şi 5oate ne. s5use contele Timaşev3 > 9ără îndoială$ dar e 5rea de aBuns 5entru 5o5ula?ia care=l lo= cuieşte. Drace.ontul nu s=ar înc4ide decît la o distan?ă mult mai mare3 > Ce mic este -lo@ul -allian în com5ara?ie cu s.erea în sc4im@ şi unele avantaBe3 De 5e vîr.ău$ ca cele e65use în vitrinele mu.ele din atmos. > %ă-a?i de seamă$ domnule că5itan$ s5use contele Timaşev$ cît se rotunBeşte de re5ede "allia su@ oc4ii noştri şi$ 5rin urmare$ cît de scurtă este distan?a care ne des5arte de ori. > Da$ domnule că5itan$ 5or?iune .înd3 !u ni s=a cerut 5ărerea la îm@arcarea noastră 5e "allia şi cel mai @un lucru este să . > Ce să .ă?işarea asteroidului era oarecum aceeaşi3 /a nord se întindea imensa 0are "alliană$ netedă ca o-linda$ .ri-ului din 5ăturile su5erioare ale at= mos.enta unele neaBunsuri$ ea o. Sîntem tîrî?i în s5a?iu 5e un adevărat 5rodus c4imic$ tot atît de ciudat$ .e toate ridicaturile$ so= lul teritoriului necunoscut nu 5ărea 5ractica@il3 0ilioanele de la= mele 4e6a-onale care=l îm5în. era vulcanul$ dar @a.eroidu3l terestru.eelor.ul muntelui$ cei doi e65loratori$ cu oc4eanul la oc4i$ îşi dădură seama că în.ri-3 'CG .ier= @inte$ eram osîndi?i să murim de .i sărit mai iute de 5e o stîncă 5e alta$ o 5asăre n=ar .ăşura eîm5ia lic4idă$ 5ustie ca întotdeauna3 S5re sud$ dincolo de mar-inea .ale.iindcă nu @ătea nici cea mai mică adiere$ de 5arcă -a.im în?ele5?i.ertilă tim5 de mii de ani de iarnă. 9ără şuvoiul acesta .a sa nu 5utea .i trecut mai uşor 5este crestele ascu?ite ce măr-ineau a@isul3 Du5ă mai 5u?in de o oră de mers stră@ătuseră cei a5roa5e o mie de metri care des5ăr?eau vîr.ăceau cu totul inaccesi@il unui drume?3 > Un @alon sau ari5i$ s5use că5itanul Servadac$ iată ce ne=ar tre@ui ca să e65lorăm noul ?inut.a craterului erau mai 5u?in o@osi?i ca du5ă un Eilometru şi Bumătate de drum dre5t3 Hotărît lucru$ dacă locuirea 5lanetei "allia 5re.lat la o înăl?ime de ' GGG metri 5e vec4iul nostru +ă= mînt$ ori.ertilă se reduce actualmente la cele CHG 4ectare cultivate 5e nsula "ur@i.erei3 Un mic 5unct$ ce se 5ierdea în cea?ă$ arăta locul ocu5at de nsula "ur@i3 /a est şi vest se des. > !u numai în?ele5?i$ domnule că5itan$ ci şi recunoscători celui care a a5rins cu mîna lui lava vulcanului.eau îl .

i.îrşit$ domnule că5itanA > Acela 5e care ni=l va 4otărî soarta.u c4iar o5era coloniştilor3 într=adevăr$ colonia .el cum se lăr-eşte terenul lor de vînătoare3 Aşadar$ în .i vă= .a?ie în vîr.ut ast.ică a unuia din elementele de 5e "alliaV dar tre@uie să recunoaştem că ea .initiv instalată 5e +ămîntul Cald$ du5ă mutarea com5letă de 5e nsula "ur@i$ li se 5ăru nimerit să 5rovoace solidi.uriile oar@e nu se 5relun-esc niciodată3 Aici$ rîul de .orma3 Această 5articularitate$ du5ă cum remarcă Hector Servadac$ era un semn @un şi 5revestea o eru5?ie neîntreru5tă şi veşnică3 9urtu= nile cele mai cum5lite ca şi .ul vulcanului 5e care se -ăseau şi ra?iunea ar .iua aceea$ că5itanul Servadac$ contele Timaşev şi locotenentul +roco5 întruniră toată 5o5ula?ia 5e o stîncă ce se înăl?a deasu5ra mării$ c4iar la ca5ătul 5romontoriului3 Cu toate că tem5eratura scă.um$ care încununea.um$ ceea ce e6= 5lica şi de ce la 5oale solul nu era 5resărat cu 5ietrele 5oroase$ de materiile sticloase şi de alte minerale de natură 5lutonică$ atît de răs5îndite în a5ro5ierea vulcanilor3 !u se vedea nici măcar un sin= -ur @loc eratic$ de vreme ce nici un -4e?ar nu se 5utuse încă .ătoare$ a.ordonate şi @u@uiturile asur.ocuri nu se vor stin-e înainte de s.atît de domol 5e .a?a cascadei !ia= -ara$ ale cărei unde cur.undul al@iei lor în amonte$ nici nu=?i dă 5rin -înd că a5ele acestea s=ar 5utea o5ri vre= odată din drumul lor3 Avură aceeaşi sen.iind de.ă îndeo@= şte creştetul muntelui$ sau cenuşa amestecată cu .e?ei 0ării "alliene3 Comunica?ia cu insula ar .vîrlite 5rintre volutele de .use$ marea era tot lic4idă3 9a5tul se datora imo@ilită?ii ei desăvîrşite$ căci nici un su.itoare care anun?ă îndeo@şte i.îrşitul333 > Ce s.lu de aer nu=i încre= 'CH .@ucnirea materiilor vulcanice3 Acest calm relativ nu 5utea să sca5e aten?iei e65loratorilor3 !u era nici măcar o .iua aceea se 5etrecu o sc4im@are în starea .icarea su5ra.e craterul vulcanului3 O@servară mai întîi că eru5?ia era > lucru ciudat > destul de 5otolită3 !u era întovărăşită de vuietele de.ier= @ere de lave3 Su@stan?ele lic4ide$ în stare de incandescen?ă$ se ridi= cau în crater 5rintr=o mişcare continuă şi se revărsau liniştit$ ca şi cum a5ele ar .oc cur-ea cu un de@it atît de e-al$ se revărsa atît de lin$ încît i.nădeBdea$ domnule conte$ că aceste .ie în= -ăduită această com5ara?ie3 Craterul nu semăna cu un ceainic 5us la .i devenit 5osi@ilă 5e a5ele în-4e?ate$ iar vînătorii ar . Că5itanul Servadac şi contele Timaşev$ du5ă ce aruncară o ul= timă 5rivire asu5ra 5ămîntului şi a5elor$ se -îndiră să co@oare3 Dar înainte de asta 4otărîră să cercete.> Tra.i dat 5este mar-inea unui lac 5rea 5lin3 Să ne .vorul din care ieşea 5ărea nesecat3 în .ară cu .urieV era mai de-ra@ă un li-4ean$ um5lut oc4i$ care se revărsa uşor$ a5roa5e .oc mare şi din care a5a dă 5e dina.i res5ins idea că lava ar înceta vreo= dată să se reverse din craterul său3 în .-omot3 De aceea şi li5seau celelalte materii eru5tive$ ca 5loaia de 5ietre ar= .ără .

care$ . Ca5itolul UU P! CARE SE VOR%E&TE DE U! EVE! 0E!T DE 0ARE 0+ORTA!Q#$ D ! +R C !A C#RU A TOAT# CO/O! A !TR# P! 9 ER%ERE /a FC martie$ trei ore du5ă a5usul Soarelui$ /una se înăl?a la ori= .el$ s=o .are3 0area "alliană se solidi.ontul o5us$ iar -allienii o=5utură vedea cum intră în ultimul ei 5ă= trar3 în 5atru .i?ie în cuadratura$ ceea ce îi dădea o 5erioadă de vi.a?a3 Se ştie că$ în aceste condi?ii$ a5a 5oate să re.u în a5a liniştită333 De îndată se au.enomene cosmice a căror cau.en?a acestui satelit$ se interesa de el din toată inima3 într=adevăr$ du5ă atîtea .acă să în-4e?e @rusc3 0icu?a !ina şi 5rietenul ei +a@lo avuseseră -riBă să nu li5sească de la întîlnirea -enerală3 > Dră-u?ă$ s5use că5itanul Servadac$ 5o?i să arunci un @ul-ăre de -4ea?ă în mareA > O$ da.ut 5înă la minus 'F -rade centi-rade3 /a ce distan?ă de Soare se -ăsea oare "alliaA Ce drum stră@ătuse 5e or@ita ei de la data indicată 5e ultimul document -ăsit în lar-ul măriiA !ici unul din locuitorii +ămîntului Cald n=ar .iua de FI$ /una intra în conBunc?ie cu Soarele şi dis5ărea în ra.ă rămînea 5e mai de5arte necunoscută -allienilor$ o@serva?ia lui %en=:u. nu era o vor@ă în vînt3 în .ără să în-4e?e$ la un anumit număr de -rade su@ .useră la Bumătate$ ca şi .icase 5e întrea-a ei su5ra.îrîit imens care se întinse 5înă dincolo de .iste$ .ile$ satelitul "alliei trecuse din o5o.i un s.i 5utut s=o s5ună3 0icşorarea a5arentă a discului solar nu mai 5utea servi 'CF .i@ilitate de a5roa5e o să5tămînăV 5rin urmare$ 'H>'I .a?ă.ile des5ăr?eau 5erioadele de lună nouă3 Aşa= dar$ 5entru "allia$ lunile selenare scă.?ea su5ra.înă3 !ina îşi le-ănă de cîteva ori mîna încoace şi încolo şi aruncă @u= cata de -4ea?ă care că. răs5unse .eti?a3 Dar 5rietenul meu +a@lo l=ar arunca mult mai de5arte decît mine3 > încearcă totuşi$ urmă Hector Servadac$ 5unînd în mîna !inei o @ucă?ică de -4ea?ă3 A5oi adău-ă: Uită=te @ine$ +a@lo$ ai să ve.iind 5rimul care semnalase 5re.ero3 Un sim5lu şoc e de aBuns$ dealt.i că !ina noastră e o mică .iua de FI$ vremea era .ilele solare3 Trei .iu$ în .oarte senină$ aerul uscat$ iar termome= trul scă.ile mai tîr.ele lui3 > O să se întoarcăA se între@a %en=:u.

el$ cîm5urile de -4ea?ă nu sînt altceva decît o în-rămădire de @locuri de -4ea?ă rău îm@ucate$ s.ărîmături 5e care .ără nici un cusur şi se întindea 5înă dincolo de .ără îndoială3 +e a5ele .ile ce urmară$ 5e -erul în?e5ător$ dar su5orta= @il datorită li5sei ra.ri-ul le ?ine în 5o.ect neted$ era minunat 5entru e6erci?iile de 5atinaB3 +e Do@rîna se -ăsea un sortiment @o-at de 5atine şi el .-4e?333 dacă de.icată era netedă cu desăvîrşire$ ca aceea a unui lac$ sau a unui teren de 5atinaB3 !ici o um.ărîmături de @anc4i.a?a solidi.e 5e s5anioli şi scurt tim5 du5ă aceea$ în tim5ul .ultatele ultimelor lui o@serva?ii3 Că5itanul Servadac re-reta mai mult decît ceilal?i . &i acum$ cînd marea a în= -4e?at$ 5utem să ne luăm nădeBdea de a 5rimi vreo scrisorică de la acest ori-inal.i?iile cele mai ciudate$ mun?i cu temelii şu@rede care se înal?ă 5înă 5este cele mai înalte catar-e ale @alenierelor3 !imic solid în aceste oceane arctice sau antarctice$ nimic sta@ilV @anc4i.e$ sloiuri unele 5este altele$ într=un ec4ili@ru veşnic insta= @il3 Dealt.at în mod nere-ulat3 De aceea se uitau cu oarecare mirare la 0area "alliană$ lucie ca un lac$ cu mirare$ dar şi cu 5lăcere$ căci cîm5ul de -4ea?ă$ 5er.a5tul că ciudata cores5onden?ă cu unul din com5atrio?ii săi > se încă5ă= ?îna să=l socotească ca atare > nu continuase3 > /a urma urmei$ s5use el tovarăşilor săi$ se 5rea 5oate ca as= tronomul nostru să ne .alelor de vînt$ to?i -allienii 5înă la unul se stră= duiau să descrie cur@ele cele mai ele-ante3 0icu?a !ina şi tînărul +a@lo se întrecură 5e ei înşişi şi avură mult succes3 Că5itanul Ser= vadac$ îndemînatic la toate e6erci?iile de -imnastică$ îşi aBunse re= 'CC .initiv încremenită$ mai mult c4iar decît în 5erioada cînd su5ra. Acolo$ 5este tot numai ais@er-uri$ s.i scris mai de5arte 5rin cutii de conserve sau tocuri de 5iele$ dar nici unele$ nici altele n=au aBuns 5înă la nsula "ur@i sau 5înă la +ămîntul Cald.ie el şi a5ro6imativ3 Era 5ăcat că sa= vantul anonim nu le mai trimisese note cu re.-4e?ul va mai veni vreo= dată3 Ruşii erau de5rinşi cu mările în-4e?ate ale nordului$ care o.u 5us la dis5o.i?ia amatorilor care dădură năvală3 Ruşii îi învă?ară să 5atine.ă 5entru un calcul$ .iuni$ .elor.icare a tem5eraturii 5ro= voacă sc4im@ări s5ectaculoase de 5eisaB3 Aici$ dim5otrivă$ 0area "alliană era de. Du5ă cum se ştie$ marea era com5let în-4e?ată3 Trecerea din stare lic4idă în stare solidă avusese loc 5e un tim5 s5lendid şi într=un moment cînd nici o adiere nu tul@ura a5ele -alliene3 De aceea$ su5ra.are3 Ce deose@ire .lătură$ nici o adîn= citură$ nici o cră5ătură3 Era o -4ea?ă curată$ .a nu e tur= nată în @ron.ri-ul se înte?ea va rămîne tot atît de ri-idă 5înă la de.ără ero.erecate ale mării$ 5latoşa ce se în-roşa 5e măsură ce . şi o 5ală de vînt$ o modi.dre5t @a.a?a ei tresărea la atin-erea vîntului din lar-3 mensa cîm= 5ie al@ă era mai netedă decît 5odişurile Sa4arei sau ste5ele Rusiei$ şi 5entru o vreme îndelun-ată$ .rumoaselor .eră as5ectul unui cîm5 cristali.a?ă de as5ectul o@işnuit al mărilor 5olare în a5ro= 5ierea @anc4i.

in din 5ia?a 0ontmartre$ 8o adevărată mare$ .u o diversiune .el de claro@scur se lăsase asu5ra tuturor o@iectelor$ o.i şi un miBloc ra5id de locomo?ie3 într=adevăr$ locotenentul +roco5$ unul din cei mai @uni 5atinatori de 5e "allia$ . în= .el de de5resiune su.ond 5atina nu=i altceva decît o şină mo@ilă$ 5rinsă de 5iciorul călătorului3 între tim5 tem5eratura scădea tre5tat$ iar media arătată de ter= mometre era de 'H>'I -rade su@ .5ede din urmă 5ro.oarte sănătos$ deveni totodată o dis= trac?ie .ier din lumea vec4e$ s5unea că5itanul Servadac3 în .isese cu străşni= cie să se intre în le-ătură cu el$ aşa că nimeni nu se dusese să=l vadă 5e Hansa3 Dar un .îrşit$ într=o ecli5să 5ar?ială3 Un .ăcu în mai multe rînduri drumul de la +ămîntul Cald 5înă la nsula "ur@i$ adică vreo .ie dîndu=le o ocu5a?ie$ .ilnice3 Cînd am s5us că to?i locuitorii +ămîntului Cald luau 5arte$ mai mult sau mai 5u?in$ la acest e6erci?iu sănătos$ nu l=am socotit$ @i= neîn?eles$ 5rintre ei şi 5e sac HaE4a@ut3 în ciuda .a?a "alliei drumurile de .ero3 Odată cu .olositoare 5entru locuitorii +ămîntului Cald3 /a nevoie 5u= tea .ără 5recedent în analele lumii3 Tre@uia să se -ăsească un miBloc 5entru a=i a@ate de la -înduri ne-re$ .ri-ului nă5rasnic$ HaE4a@ut nu se mai arătase de la so= sirea lui din nsula "ur@i3 Că5itanul Servadac inter.ite -ratuit de căldura vulcanică din 9a-urele=!ina3 Dar 5re.ără a 5ătrunde 5rea adînc tainele şi amenin?ările viitorului$ îndurau$ .i$ "allia$ lăsînd în urmă aceste s5a?ii su= 5use 5uterii astrului solar$ nu va aler-a 5rin lumea siderală şi se va mişca în cîm5ul de atrac?ie al altui Soare3 Contele Timaşev$ că5itanul Servadac şi locotenentul +roco5 erau$ .irişor de .esorul$ 5e contele Timaşev3 +înă şi %en=:u.unda tot mai adînc în s5a?iile inter5lanetareA !imic nu=i asi-ura că$ într=o @ună .ericită de la monotonele tre@uri .ireşte$ sin-urii din colonia -alliană care îşi 5uteau ima-ina o aseme= nea eventualitate3 Totuşi$ înso?itorii lor$ .ău aşa.i .ost$ cînd ar .ost aco5erit de /ună la nes.ă5tui minuniV dealt.erind oc4ilor o 5rivelişte 5lină de triste?e$ ceea ce du= cea la un .ece le-4e$ în tim5 de două ore3 > ată ce va înlocui 5e su5ra.< 9elul acesta de e6erci?iu$ .i 5utut să 5ro.i 5utut aceşti e6ila?i de 5e -lo@ul terestru$ odinioară atît de 5rinşi în vîrteBul lumii$ să nu se -îndească la sin-urătatea ce se aşternuse în Burul lorA Cum ar .i 5utut uita că +ămîntul$ -ravitînd la milioane de le-4e de "allia$ se de5ărta din ce în ce mai multA +uteau crede oare că o să=l mai vadă vreodată$ cînd @locul des5rins de el se a.um se ridica din coşul ca@inei$ arătYnd că 5ro5rietarul tartanei era tot la @ordul ei3 Tre@uie că su.ără s=o ştie$ urmările unei situa?ii .ri-ul scădea şi lu= mina$ ca şi cum discul solar ar .el$ 5atinase de multe ori 5e marele @a.erea din 5ricină că=şi ardea com@usti@ilul$ oricît de 5u?in ar .i .ie distrîndu=i$ aşa că 5atinaBul .letească îm5otriva căreia tre@uiau să lu5te3 Cum ar .era această c4eltuială su5limentară o@li-a?iei de a 5ărăsi Hansa$ 'C* .ie instruindu=i$ .

.

icare$ şi anume$ locul ce se -ăsea su@ 5eştera 5rinci5ală şi unde se revărsau valurile de lavă incandescentă3 Acolo$ a5ele erau neaco= 5erite de -4e?uri$ în cadrul lor de stînci$ iar ?ur?urii şi sloiurile care tindeau să se .eroid nu avea im5or= tante varia?ii de tem5eratură$ 5entru că el nu se datora decît înde= 5ărtării de sursa de lumină şi căldură şi avea să se înte?ească 5înă cînd va atin-e limita .i ve-4eat în li5sa lui asu= 5ra 5re?ioasei încărcăturiA Dealt.ite 5e nsula "ur@i$ locotenentul +roco5 vă= .el adă5ostite$ încît să 5oată su5orta 5rimeBdiile unei iernări îndelun-ate3 /ocotenentul +roco5 avusese -riBă de toate3 Solid în?e5enite în micul -ol.el$ atît tartana$ cît şi -oeleta .erice$ şi unde iernile cunosc oarecari întreru= 5eri su@ in.el$ su5use cu necesi= tate in.ri-ului erau îndată mistui?i de căldură3 A5a s.urtună$ .enomenului de so= lidi.ia ultimei lui vi.5entru a îm5ărtăşi traiul comun3 Cine ar .ărîme3 Dacă nivelul cîm5ului de -4ea?ă s=ar .ăşura cît ve.e su@ ac?iunea .i cu oc4ii la nord$ la est$ la vest3 !umai un sin-ur loc din vastul @a.oc$ care înc4idea 5e dina.lăn?ui cu o neasemuită violen?ă3 !ă5ustindu=se 5rin 5erdeaua de .use cum cîm5ul de -4ea?ă se des.îrîia şi se eva5ora în atin-ere cu lava şi un clocot continuu men?inea moleculele într=o stare de .ească straşnic de lava 5e care o îm5in-ea înăuntru3 Dar nu avură motive să se teamă că o va răci3 Dim5otrivă$ satu= rînd=o cu o6i-en$ ura-anul activa arderile întocmai ca un uriaş ven= tilator3 Cîteodată ra.luen?ei atmos.orme.iş su@ coca vaselor3 în .-4e?ul$ nădăBduiau ca ele să revină 5e linia de 5lutire 5otrivită cu elementul lor natural3 0area "alliană era$ aşadar$ în-4e?ată 5e toată întinderea ei şi$ cu oca.erei$ nici de cantitatea mai mare sau mai mică de va5ori care o saturau3 într=a= devăr$ 5e "allia lucrurile stăteau cu totul alt.ile de a5rilie$ tim5ul se sc4im@ă$ cerul se întunecă 5e ne-îndite3 Totuşi$ tem5eratura nu se sc4im@ă$ deoarece scăderea tem5eraturii nu de5indea de o stare anumită a atmos.in re.luen?a vîntului3 "erul de 5e noul s.ac ceiJce iernea.ier@ere neîntreru5tă3 Această mică 5or?iune de mare$ tot tim5ul lic4idă$ ar .i înăl?at şi ele tot cu atîtV iar odată cu de.i tre@uit să în-ăduie 5escarilor să=şi arate meşteşu-ul3 Dar$ du5ă cum s5unea %en=:u.ară in= trarea în sala comună$ el 5roducea e.istase .elul acesta$ @locu= rile de a5ă în-4e?ată se uneau su@ c4ilă şi nu=şi mai e6ercitau 5uter= nica 5resiune asu5ra co5astiei celor două vase$ riscînd să le s.$ 85eştii erau 5rea .useseră ast.ă5adă$ în tim5ul căreia însă vîntul se de.ă în mările arctice$ să taie -4ea?a 5ie.i6ată de 9ourier 5entru tem5eraturile cos= mice3 în acea vreme @întui o adevărată .ără 5loaie sau .ier?i ca să mai 5oată muşca din mo= meală< 3 în 5rimele . şi 5rinse acum în cara5acea de -4ea?ă$ stăteau amîndouă nemişcate3 Dar coloniştii luaseră măsura$ aşa cum .i ridicat$ -oeleta şi tartana s=ar .ala era atît de 5uternică$ încît tim5 de o cli5ă 'CI .ectele cele mai ciudate3 9ură nevoi?i să se 5ă.

eri?ii musa.i devenit de neîndurat3 Era un nou divertisment de la ocu5a?iile .ac?ie a lui %en=:u.rumoase$ aşa că se nă5ustiseră cu miile asu5ra insulei$ sosind din toate col?urile asteroidului3 Dar odată cu venirea -erurilor$ cîm5urile se aco5eriră de .useseră su.u-ă de 5re.iciente 5entru a le 4răni în tim5ul .ara -alerii= lor dis5ăreau într=o cli5ită$ dar nu erau nici 5e de5arte îndestulă= toare 5entru miile de e6em5lare din toate s5eciile3 Curînd$ îm5inse atît de .cît şi de .iri$ du5ă ce mai întîi 5ăstraseră cîteva 5erec4i 5entu 5er5etuarea s5eciei3 %en=:u.ri.5erdeaua lic4idă era s5intecată şi un curent rece 5ătrundea în sala comună$ dar cră5ătura se înc4idea a5roa5e imediat du5ă aceea$ aşa că această îm5ros5ătare a aerului din interior era mai de-ra@ă @ine= venită decît dăunătoare3 /a * a5rilie$ /una de curînd do@îndită înce5use să se des5rindă din iradia?ia solară su@ .orm cu mişcarea ei de revolu?ie 5e care o o@servaseră3 Temerile mai mult sau mai 5u?in întemeiate că n=au s=o mai vadă nu se îm5liniseră > s5re marea satis.il= nice$ iar vînătorii din mica colonie nu stătură cu @ra?ele încrucişate3 !umărul 5ăsărilor era atît de mare$ încît 5ărea o adevărată cotro= 5ire3 Se arătau atît de în.itate serviciul în Burul "alliei3 Vă aduce?i aminte că$ dre5t urmare a dis5ari?iei oricărui alt 5ă= mînt cultivat$ 5ăsările luate de atmos.en?a omului$ 5ăsările se -ră@eau să o caute3 Toate rămăşi?ele aruncate .ilnic în a.@utiră să sca5e$ în 5arte$ de nesu.ile$ aşa cum era de 5revă= .ile de=a rîndul$ de coloniştii "alliei.ometate şi$ în consecin?ă$ atît de 4ră5ăre?e$ încît aBunseseră să smul-ă @ucă?i de carne sau de 5îine 5înă şi din mîinile mesenilor din sala comună3 Erau alun-ate cu 5ietre$ cu @îte$ cu .ocuri de armă$ c4iar3 Dar numai du5ă un şir de lu5te înverşu= nate i.ură mîncate$ .one nu le mai co= 5leşea 5e @ietele .ut con. Cu cîte înBurături ca. ar dintre cele care se distin-eau 5rin calită?ile lor comesti@ile$ cum ar .@urătoare.ator al acestor vînători. E c4iar de 5resu5us că vînătorii le ucideau cu vădită 5lă= cere tocmai 5e acestea3 A5oi$ totul reintră în normal la 9a-urele=!ina3 !u mai rămăse= 'CK .@urătoare 5ătrunseră în tunelul în-ust =şi se instalară în interiorul 9a-urelui=!ina3 9ură 5rin urmare sili?i din nou să le alun-e$ căci alt.> iar noul satelit 5ărea 4otărît să=şi .ă5ada$ curînd 5resc4im@ată în -4ea?ă com5actă$ nu mai dădea 5osi@ilitate nici măcar 5liscurilor celor mai 5uternice să 5ătrundă 5înă la sol3 Urmarea .acă cu conştiincio.ilelor .oame$ cîteva sute de .@ătea$ cum mai stri-a.i ra?e săl@atice$ 5otîrnic4i$ @eca?e$ @eca?ine etc$ cîte nu .u-iaseră 5e nsula "ur@i3 Aici$ 5ămînturile cultivate .el situa?ia ar .erea nici o 4rană$ în sc4im@ era locuit3 în loc să . Cum se mai .u emi-rarea -enerală a 5ăsărilor care$ din in= stinct$ dădură năvală asu5ra +ămîntului Cald3 Continentul acesta$ e adevărat$ nu le o.ă5adă$ iar . era cel mai @un or-ani.orma unui corn su@?iratic3 Ea a5ărea$ deci$ din nou du5ă o a@sen?ă de a5roa5e o5t .era -alliană se re.

.i$ la 'H a5rilie$ se au.ilor$ nu se mai 5utea citi3 'C) .@oiau cu .ericita 5asăre$ rătă= cită în -alerii . stri-a !ina3 Vor să mă omoare3 Re5e.ăcuseră cui@urile în sco@itu= rile din stînci$ de unde nu 5uteau .îşiat în tim5ul lu5tei 5orum@elului cu -oelan. !umai de şi=ar .$ care sosise şi el în cli5a aceea$ luă 5asărea din mîinile .indu=se$ +a@lo .$ se -ră@i să sară s=o sca5e 5e micu?a lui 5rietenă3 > Vino.oloseşte de 5ăsări ca să=şi tri= mită mesaBele3 A4.eti?ei şi stri-ă: > E un 5orum@el.i mari care se ră.iind 5rinsă de -4e?uri$ el se .ă3 &i cum o mai . răs5unse . Era într=adevăr un 5orum@el şi c4iar un e6em5lar din s5ecia 5o= rum@eilor călători$ căci avea ari5ile uşor des5icate şi trunc4iate la ca5ete3 > A4. Cîteva cli5e mai tîr.i dat de data aceasta numele şi mai ales adresa3 Săcule?ul .ise deodată %en=:u.seră decît vreo sută de intruşi$ care îşi . stri-ă că5itanul Servadac3 0area .eti?a$ arătîndu=i o 5asăre 5e care o strîn-ea la 5ie5tul ei3 %en=:u.eti?a3 înarmat cu o @îtă$ se aruncă în vălmăşaşi reuşi să alun-e 4ră5ăre?ele 5ăsări de mare$ dar nu înainte de a 5rimi cîteva lovituri 5uternice de cioc3 > Ce ai acolo$ !inaA între@ă el3 > a te uită$ +a@lo.iră ?i5ete la intrarea -aleriei 5rinci= 5ale3 Era !ina care stri-a du5ă aButor3 +a@lo îi recunoscu vocea şi$ luînd=o înaintea lui %en=:u. !e.ină de -oelan.i uşor alun-a?i3 Dar 5înă la urmă aceşti intruşi se socotiră ei stă5înii locului şi nu mai lăsară înăuntru 5e nimeni altul3 Aşa că urmă o 5erioadă de încetare a ostilită?ilor din 5artea am@elor ta@ere care lu5tau 5entru inde5enden?a domici= liului lor$ şi$ 5rintr=o în?ele-ere tacită$ le lăsară 5e aceste încă5ă?î= nate să .ăceau.3 +e to?i s.ări o Bumătate de du.ii3 îl desc4iseră şi -ăsiră înăuntru o scurtă notă$ redactată concis în termenii următori: 8"allia3 Drum 5arcurs de la ' martie 5înă la ' a5rilie: C( KGG GGG '3 De5ărtare de Soare: ''G GGG GGG '3 Ca5tat 5e !erina în trecere3 Hrana va li5si şi333< Restul mesaBului$ ru5t de 5liscurile -oelan.in?ii din 0ontmartre$ are un săcule? de -ît.iu$ 5orum@elul se -ăsea în mîinile că5itanului Servadac$ iar înso?itorii lui$ întruni?i în sala cea mare$ îl 5riveau ne= ră@dători3 > Avem veşti de la savantul nostru.ără nici un dre5t$ era re5ede -onită sau ucisă$ de se= menele ei nemiloase3 într=o .acă de 5a.usese în 5arte s. Vino.

> A4..oarte @ine urma unei ştam= 5ile umede$ care 5urta în 5artea de Bos$ unde se notea. şi$ dacă se mai a. &i să nu 5o?i veni în aButorul acestui nenorocit.ra-mentului de -lo@ 5ămîntesc 5e care=l numea "allia3 Oricum$ documentul adus de 5orum@el dovedea că la data de ' a5rilie$ adică cu 'H .ise deodată micu?a !ina3 +rietene :u. E scrisă toată în . e6clamă că5itanul Servadac3 > A4.rance.$ ia te uită aici. stri-ă că5itanul Servadac3 Semnătura era aici$ .ă$ de data asta$ şi a scris=o un .< stri-ară a5roa5e într=un -las contele Timaşev şi că5itanul Servadac3 Era numele unei mici insule din -ru5ul %alearelor$ situată în 0e= diterana$ şi arăta 5recis locul în care se -ăsea autorul documentelor3 Dar ce căuta acolo un .i trădat mul?umirea autorului3 !u mai era nici un 8va @ene<$ 8all ri-4î<$ 8nil des5erandum<.ile în urmă$ el era încă la 5ostul lui3 Dar$ între acest mesaB şi cele anterioare e6ista o deose@ire im5ortantă: li5sea orice semn care ar .adarnice3 > !u vom şti niciodată unde se -ăseşte acest ultim su5ravie?ui= tor al 5ămîntului.işie ru5tă$ un nume$ o semnă= tură$ un semn oarecare să=i 5oată 5une 5e urmele necunoscutului333 Căutările lor se dovediră .rance. Contele Timaşev şi locotenentul +roco5 se întoarseră la locul lu5= tei în s5eran?a că vor -ăsi$ 5e vreo .la în acel loc$ mai era el oare în via?ăA Era lim5ede că savantul îşi trimisese c4iar din 9ormentera notele în care indica 5o.i?iile succesive ale .lat: 89ormentera<3 Ca5itolul UU V P! CARE C#+ TA!U/ SERVADAC & /OCOTE!E!TU/ +ROCO+ A9/#$ P! S9PR& T$ DE:/E"AREA TA !E COS0O"RA9 CE > 89ormentera. &i s5unînd acestea$ îi arătă lui %en=:u. 5orum@elul 5e care cu atîta -riBă îl ?ine=a încă în mîini3 +e ari5a stîn-ă a 5ăsării se desluşea .rance. .ă locul şi data$ un sin-ur cuvînt care s5unea tot ceea ce era mai im5ortant de a.rance. %lestemat -4inion.ormulate în cîteva cuvinte de că5itanul Servadac$ care adău-ă: > +rieteni$ vom veni imediat în aButorul acestui nă5ăstuit333 'C( .ură .= nădăBduit$ de vreme ce 4rana amenin?a să se termine 5e 9ormen= tera3 Aceste o@serva?ii . 0ai mult încă$ mesaBul redactat numai în .ă con?inea un a5el de.ireşte$ şi data şi locul de 5lecare al notei.

ile > ceea ce este im5osi@il din 5unct de vedere material3 &i ce ve?i .şi de .ace3 > 9ie$ răs5unse cu răceală locotenentul +roco53 Dar va .i$ v=ar tre@ui şase .urios dins5re sud$ aşa că tem5eratura este insu5orta= @ilă3 Admi?înd că a?i .lăn= ?ui un viscol ar cădea .i deLacolo$ ve?i sosi cu ei mor?i la +ămîntul Cald.i şi noa5te$ domnule locotenent$ răs5unse Hector Servadac$ şi în loc de şase .ile ca să aBun-e?i la 9ormentera3 +e deasu5ra sînt necesare şi me= rinde nu numai 5entru voi$ ci şi 5entru cei sau cel 5e care vre?i să=l salva?i333 > Vom mer-e cu rani?a în s5ate$ ca doi solda?i$ răs5unse re5ede că5itanul Servadac$ care nu voia să ia în considera?ie decît -reută= ?ile călătoriei şi nicidecum im5osi@ilitatea de a o .ace?i datoria$ ci$ dim5otrivă$ ca să 5ute?i s=o înde5lini?i mai si-ur3 > Vor@eşte$ +roco53 > Ve?i 5leca îm5reună$ dumneavoastră şi că5itanul Servadac3 "erul însă e nă5rasnic$ termometrul arată FF de -rade su@ .ăcură o im5resie adîncă3 m5o= si@ilitatea de a în.ile vom . Cuvintele locotenentului +roco5 .ut nici un 5ămînt$ asta înseamnă că n=a mai rămas decît o insuli?ă din tot ar4i5ela-ul$ ca la "i@raltar sau la Ceuta3 > Oricît de mică ar .erent şi şovăielnic3 > Am şi eu ceva de s5us$ . răs5unse că5itanul Servadac3 Domnule locotenent$ ce distan?ă des5arte +ămîntul Cald de 9ormenteraA > Cam o sută două.ără un adă5ost 5e imensul cîm5 de -4ea?ă$ dacă se va de.ri. !u=i aşa$ domnule conte TimaşevA > Să 5lecăm$ domnule că5itan$ s5use contele Timaşev$ 5e care soarta a5roa5elui nu=l lăsa niciodată indi.i insuli?a$ o vom -ăsi.ără s5eran?a să se mai ridice vreodată3 '*G .ace numai trei sau c4iar numai două 5înă la 9ormentera.el de condi?ii a5ăru lim=3 5ede în oc4ii tuturor3 Era clar că Hector Servadac şi contele Tima= şev$ .ă5tui o călătorie în ast.oste= lor %aleare3 &i dacă n=am vă.ace cu cei 5e care îi ve?i -ăsi 5e insuli?ă a5roa5e mor?i de .oameA Dacă îi lua?i ca muri@un.ero şi @ate un vînt .ireşte$ răs5unse Hector Servadac$ de vreme ce marea e în-4e?ată$ dar cu 5atinele.> Sau al acestor nă5ăstui?i$ întări contele Timaşev3 Domnule că= 5itan$ sînt -ata să vă înso?esc3 > E lim5ede$ s5use atunci locotenentul +roco5$ că Do@rîna a trecut 5e lîn-ă 9ormentera$ atunci cînd am e65lorat re-iunea .ace două.eci de le-4e 5e . > 9ie şi aşa$ domnule că5itan3 Admit că s=ar 5utea să sosi?i în două .eci de le-4e$ domnule că5itan3 +ot să vă în= tre@ cum ave?i de -înd să stră@ate?i această distan?ăA > +e Bos$ .i nevoie să vă odi4ni?i 5e drum în mai multe rînduri3 Or$ cîm5ul de -4ea?ă este neted şi nu ve?i 5utea să tăia?i o coli@ă într=un -4e?ar$ du5ă 5ilda esc4imoşilor3 > Vom aler-a .ise re5ede locotenentul +roco53 !u ca să vă îm5iedic să vă .

i şovăit să 5lece3 > Ei @ine$ domnule conteA între@ă Hector Servadac3 > Vă voi urma în toate$ domnule că5itan3 > !u 5utem totuşi să ne 5ărăsim semenii . răs5unse contele3 > !=are a .i iar %en=:u.ă de 'F 5înă la 'H le= -4e 5e oră3 Era deci 5osi@il ca între două răsărituri de soare la ori= .oaia de drum odată cu cea a că5itanului$ în ca.und sentiment de -enero.ără adă= 5oate.ără 4rană$ .ăcută$ s5use locotenentul +roco53 > Ei @ine$ să în4ămăm333 > !u$ domnule că5itan3 Avem un motor mai si-ur şi mai ra5id decît caii care n=ar re.ace$ s5use atunci că5itanul Servadac3 !u avem de ales3 Să .acem sania333 > Sania e .5ost Hector Servadac$ în. Dacă am avea măcar o sanie.lăcărat de un 5ro.3 > !=ar su5orta tem5eratura asta e6trem de Boasă şi ar cădea 5e drum. Americanii au ştiut să=l .i= tate$ de -îndul datoriei 5e care o avea de înde5linit$ se îm5otrivea eviden?ei3 Se îndărătnicea să nu cede.ul cînd contele Timaşev ar .unc?iune3 %ine333 Dar +roco5 mai adău-ase că sania era -ata şi ea3 într=adevăr 1ou=1ou=ul' de 5e Do= ' %arcă cu unul sau două rînduri de vîsle care asi-ură le-ătura navei cu c4eiul Rn3t3S3 '*' .care scă5ase din imensul de.ista o@oselii drumului3 > Ce motorA între@ă contele Timaşev3 > 3Vîntul$ răs5unse locotenentul +roco53 Vîntul$ da$ vîntul.e3 Aceste sănii se iau la întrecere cu trenu= rile ra5ide din vastele 5reerii ale Statelor Unite$ atin-înd vite.olosi totuşi de acesta$ +roco5$ şi soarta ne va veni în aButor.el de ve4icul o vite.a?a Budecă?ii reci a loco= tenentului +roco53 +e de altă 5arte$ credinciosul %en=:u.as= tru3 0otorul era -ata de a .olosească de minune 5entru săniile lor cu 5în.i 5us în . stri-ă %en=:u.i uşor de construit$ răs5unse contele Timaşev$ dar de unde să luăm cîini sau reni ca să o tra-ăA > !=avem caii noştri 5e care am 5utea să=i 5otcovim 5entru -4ea?ăA se re5e.e în .e de HG m 5e secundă$ adică ')G Em 5e oră3 Or$ în cli5a aceea$ vîntul @ătea cu toată 5uterea dins5re sud şi 5utea să im5rime acestui .ara celui 5e care tu îl res5in-i$ îi s5use el$ ne vom . /ocotenentul că.ontul "alliei sania să aBun-ă 5înă la nsulele %aleare$ sau cel 5u?in 5înă la sin-ura insulă din ar4i5ela.3 > O sanie ar .use 5e -înduri$ aşa că nu răs5unse contelui Ti= maşev3 > A4. se silea şi el să=i dea tot s5riBinul$ declarîndu=se -ata să iscălească . !u$ 4otărît$ nu 5utem$ întări contele Timaşev3 A5oi întorcîn= du=se s5re +roco5: Dacă nu e6istă un alt miBloc de a aBun-e 5înă la 9ormentera$ în a.

e ca un vas ce$na= vi-4ea.a?ă$ a5ărat de un aco5eriş uşor$ ca de şo5ron$ avînd şi un .elul de 5ericole3 Era de aBuns un viscol mai violent ca .e3 în .@rina$ lun. !e vom -îndi du5ă aceea şi la întoarcere.ace$ stri-ă că5itanul Servadac3 Să nu ne -îndim acum decît cum să aBun-em.ul .i ca două 5atine 5e care ar alunecaA &i cît tim5 îi tre@uia mecanicului de 5e -oeletă ca să 5otrivească tăl5icileA Cel mult cîteva ceasuri3 Atunci 5e cîm5ul de -4ea?ă neted ca în 5almă$ .a?a în-4e?ată$ tre@uiau să=i asi-ure cel 5u?in sta@ilitatea 5e direc?ie3 Era 5rin urmare cu 5utin?ă$ dacă vîntul nu se va sc4im@a la întoarcere$ să 5oată înainta şi s5re sud3 Dar vor vedea ei mai tîr.alse de .-îrietură c4iar$ uşoara am@arca?iune dusă de 5în.ra-ilul ve4icul să se des.enta condi?iile cele mai .elor ca şi direc?ia ce tre@uia urmată cereau mîna şi 5rice5erea unui marinar3 Contele Timaşev insistă$ dar la ru-ămin?ile stăruitoare ale că5ita= nului Servadac$ care=i ceru să=l înlocuiască 5e lîn-ă tovarăşii ce rămî= neau$ tre@ui să cede.ăcutăA !u aBun-ea să=i 5ui două tăl5ici .ul că ar .acă în @u= că?i$ iar în ca.ii diverse şi de întăritoare$ cu o so@i?ă 5ortativă încăl.i tre@uit la întoarcere să aducă mai multe 5ersoane$ iar 5e de alta$ manevrarea 5în.ăcut3 0ecanicul de 5e Do@rîna$ aButat de cî?iva matelo?i$ se 5use ime= diat 5e3 trea@ă3 +e seară$ 1ou=1ou=ul$ 5revă.iresc al micii colonii333 Aşa că acesta se învoi să rămînă3 '*F .el$ 1ou=1ou=ul$ dacă nu 5utea să înainte.de vreo douăs5re.a ei şi cu vîntul în s5ate nu va aler-a cu o vite.ă -roasă3 Ar adă5osti$ în .ut cu o du@lă armătură de .ă neasemuităA Pn 5lus$ 5uteau să aco5ere 1ou=1ou=ul cu un aco5eriş de lemn$ că5tuşit cu 5în.ier care$ s5riBinind 5ăr?ile$ ar .ită cu s5irt$ sania 5re.erească oarecum de smu= cituri$ 5lin cu 5rovi.iş3 Tăl5ile de .avo= ra@ile 5entru a aBun-e 5înă la insuli?ă şi a trans5orta 5e su5ravie?ui= torii din 9ormentera3 $ !u se 5utea născoci ceva mai 5otrivit$ mai 5ractic3 O sin-ură o@iec?ie se 5utea însă aduce3 Vîntul era @un 5entru ca să se îndre5te s5re nord3 Dar atunci cînd vor tre@ui să se întoarcă s5re sudA333 > !=are a .ul că Hector Servadac nu se mai întorcea$ numai con= tele Timaşev 5utea să .olosească de vînt$ într=o oarecare măsură$ mer-înd 5ie.ier în .ără o 5iedică$ .ie şe.ond$ călătoria era 5lină de 5rimeBdii3 +a= sa-erii de 5e 1ou=1ou erau e65uşi la tot .iu ce va .ără o ridică= tură$ . Dealt.el de cîrmă de metal care tre@uia să=l .ă cu aButorul cîrmei îm5otriva curentului$ 5oate că cel 5u?in va reuşi să se .ără o .i de .ier$ muşcînd din su5ra.ece 5icioare$ în care încă5eau cinci=şase 5ersoane$ nu era oare o sanie -ata .elul acesta$ 5e cei ce vor conduce sa= nia la dus şi 5e cei ce s=ar 5utea să=i aducă la îna5oiere3 +lină cu @lănuri$ încărcată de 5rovi.ii$ ustensile şi 5ături$ era -ata de drum3 Dar atunci$ locotenentul +roco5 ceru în-ăduin?a să=l înso?ească el 5e că5itanul Servadac în locul contelui Timaşev3 +e de o 5arte$ 1ou=1ou=ul nu 5utea lua cu el mai mult de doi călători$ 5entru ca= .

ără ruliu şi .ăcu nevă.iua de 'I a5rilie$ la răsăritul Soarelui$ că5itanul Servadac şi locotenentul +roco5 se îm@arcară în 1ou=1ou3 îşi luară rămas @un de la tovarăşii lor$ care erau .ont în cîteva cli5e3 Velatura 1ou=1ou=ului se com5unea dintr=o @ri-antină şi un .rance.i$ .$ îi revenea sarcina de a=l aButa şi salva3 în .irea sa3 /ocotenentul +roco5 îl contem5la ca un savant$ că5itanul Serva= dac ca un artist sensi@il la orice nouă emo?ie3 Cînd Soarele a5use şi noa5tea înlocui cu desăvîrşire .ă5adă3 +utură să=şi dea seama uşor că 5este tot marea în-4e?ată avea aceeaşi în.a acestui uşor ve4icul era deci e6cesiv de mare$ iar călătorii socotiră că ea atin-ea cel 5u?in douăs5re.ut la ori.iua$ se a5ro5iară unul de celălalt cu o mişcare involuntară$ iar mîinile lor se strînseră în tăcere3 !oa5tea era .ă?işare3 !ici o vie?uitoare nu însu.i 5utut .ier a 1ou=1ou=ului$ lăsînd în urmă un nor de 5ul@ere de .el$ încît să 5rimească vîntul din s5ate3 Vite.o.ran= ce. era trist3 0arinarii ruşi şi s5aniolii voiră cu to?ii să strîn-ă mîinile că5itanului şi locotenentului3 Contele Timaşev îl îm= @ră?işa 5e vitea.olit$ .ără să se e65ună 5rea mult .ără îndoială un .ul o.erit 5e cei doi tovarăşi de drum$ 5e .ri= -ului$ aşa că se 5uteau îndre5ta$ cu aButorul @usolei$ direct s5re 9ormentera3 `ou=1ou=ul mer-ea .ăşurată$ 1ou=1ou=ul luat ca de o imensă ari5ă se .a des.ie se des5rindea din 5eisaB$ im5resionîndu=i di.recare$ de care nu sînt scutite nici trenurile care circulă 5e şinele cele mai @une3 0ai 5u?in -reu 5e su5ra.a?a "alliei decît ar .a?ia că erau ridica?i în aer$ ca şi cum un aerostat i=ar .i 5lim@at deasu5ra cîm5ului de -4ea?ă3 Dar nu se des5rindeau niciodată de acest cîm5 în-4e?at$ a cărui 5ătură su5erioară se s5ul@era su@ ar= mătura de .ece le-4e 5e oră3 O -aură 5racticată în3 5artea din s5ate a aco5erişului în-ăduia locotenentului +roco5 să=şi scoată 5rin ea ca5ul @ine în.ără în= '*C .oarte întunecoasă 5entru că din aBun era /ună nouăV în sc4im@ stelele cli5eau cu o strălucire neasemuită 5e cerul întunecat3 în li5sa @usolei$ locotenentul +roco5 ar .ece ori mai re= 5ede decît în mediul său .iecare du5ă .le?ea întinderea 5ustie3 m5resia 5rodusă era deose@it de tristă3 Totuşi$ o oarecare 5oe.ost 5e +ămînt$ aluneca .în ce=l 5rivea$ că5itanul Servadac nici nu voia să audă să=şi ce= de.e locul3 Cel care cerea s5riBin şi aButor era .îndu=i -ata să se avînte 5e imensa cîm5ie al@ă$ 5e un -er de minus FH -rade centi= -rade3 %en=:u.i?er şi îl sărută 5e credinciosul său +roco53 O sărutare a5ăsată a micu?ei !ina$ care=şi stă5înea cu -reu lacrimile$ înc4eie înduioşătoarea scenă de des5ăr?ire3 A5oi$ cu 5în.$ aşa că lui$ ca o.oc$ dis5us în aşa .iresc3 Că5itanul Servadac şi locotenentul +roco5 aveau din cînd în cînd sen.ără tan-aB şi de .oarte lin3 !u se sim?ea nici măcar acea sla@ă .i?er .oarte mişca?i vă.

ericitu= lui savant$ li5sit 5ro@a@il de com@usti@il şi de 4rană3 !u.e vite.ească du5ă noua stea 5olară$ care lucea la ori= .use cu FG milioane le= -4e de la ' martie la ' a5rilie$ con.ăcut ' şi 5e mare$ m=am ?inut în direc?ia insulei3 Acum 5utem însă să cer= cetăm şi s5re est3 > %ine$ răs5unse că5itanul Servadac3 Să nu 5ierdem o cli5ă.runtYnd vîntul as5ru$ stătea în 5i= cioare în .ură strînse şi$ în ciuda -erului nă5rasnic$ cei doi e65loratori cercetară cîm5ia al@ă cu cea mai mare aten?ie3 Era cu desăvYrşire 5ustie3 !ici o în-rămădire de stînci nu=i strica minunata nete.i .ont3 Se în?ele-e că$ oricît de mare era distan?a care des5ăr?ea acum "allia de Soare$ ea era cu totul neînsemnată în com5ara?ie cu ne= s.ir de .ă o or@ită eli5ticăA +unctul acesta ar marca atunci de5ărtarea ei ma6imă şi$ înce5înd din acea cli5ă$ ea va înce5e să se a5ro5ie din nou de Soare3 S=ar cunoaşte atunci 5recis durata anului şi numărul .rămîn= tărilor sale$ nu se -îndea decît la acel sau acei com5atrio?i ai săi în aButorul cărora aler-a3 Vite.ătui cu că5itanul Servadac3 Du5ă cal= cul$ socotind că stră@ătuseră de la 5lecare un drum de cel 5u?in 'GG de le-4e în linie drea5tă$ 4otărîră să micşore.ărească în aer vreun .or?a lui se concentra în 5riviri3 !u căuta să .ie matematică e5oca în care "allia va .ie acestlucru3 ată la ce cu-eta locote= nentul +roco5$ în tim5 ce că5itanul Servadac$ dînd alt curs .@uti să calcule.îrşita de5ărtare a stelelor3 Cît des5re distan?a "alliei$ ea era de 5e acum considera@ilă3 Ul= tima notă sta@ilea cu 5reci.oarte ri-uroasă3 Aşa stînd lucrurile$ nu 5uteau oare s5era că autorul documentelor va i.a 1ou=1ou=ului3 O 5arte din vele .ont vîr.ul unei insuli?e răsărind 5e cîm5ul de -4ea?ă3 Deodată oc4ii că5itanului Servadac se a5rinseră3 întinse mîna s5re un 5unct în de5ărtare3 '** .el$ încît să se îndre5te s5re nord=est3 Hector Servadac$ în.ilelor -alliene ce=l com5un3 /ocotenentul +roco5 cu-eta la aceste 5ro@leme -rave cînd .doială să se călău.i la a. `ou=1ou=ul .u manevrat în aşa .a?ă3 Toată .e or@ita şi să sta@ilească cu 5reci.eliu$ dacă ur= mea.orm celei de=a doua le-i a lui \e5ler3 n acelaşi tim5$ de5ărtarea de Soare crescuse cu CF milioane le-4e3 Se -ăsea deci cam la Bumătatea .el de ca5tarea satelitului care$ du5ă nota 5rimită$ era !erina$ unul din ultimii asteroi.i desco5eri?i de curînd3 Aşadar$ "allia se înde5ărta tot mai mult de centrul ei de atrac?ie$ du5ă o le-e .onei stră@ătute de 5lanetele mici$ care circulă între or@itele lui 0arte şi Ju5iter3 /ucrul era do= vedit dealt.iua îl sur5rinse @rusc3 Atunci se s.a "alliei de=a lun-ul or@itei sale scă.um$ care să trăde. încercă să desco5ere la ori.e locuin?a ne.ime3 > !u sîntem cumva 5rea la vest de 9ormenteraA s5use că5itanul Servadac du5ă ce consultă 4arta3 > E 5osi@il$ răs5unse locotenentul +roco53 Du5ă cum aş .

.

ost în stare să rostească un cuvînt3 +ilonul se mărea re5ede în . +în.> E acolo.i .ri-. stri-ă el3 &i arătă s5re un .u manevrată 5e direc?ie şi 1ou=1ou=ul$ care se -ăsea nu mai de5arte de şase Eilometri de 5unc= tul semnalat$ se avîntă cu o vite.erin?ă mai mare de o Bumătate de Eilometru3 Din 9ormentera$ din Ar4i5ela-ul %alearelor$ nici o altă rămăşi?ă3 /a @a.ri.ul 5ilonului vîntul răsucea o .um nu se ridica de 5e insulă3 +e acest .ură o în-rămădire de stînci Boase$ ca o 5ată 5e covorul al@ al cîm5ului de -4ea?ă$ deasu= 5ra cărora se înăl?a 5ilonul3 Aşa cum 5resim?ise că5itanul Servadac$ nici un .ir de .ice.cum5lit$ nu tre@uia să=şi mai .ă uimitoare într=acolo3 Că5itanul Servadac şi locotenentul +roco5$ 5rada celei mai vii emo?ii$ n=ar mai . .ise că5itanul Servadac3 &i amîndoi$ 5unînd voiniceşte umărul$ scoaseră din ?î?îni uşa 5e Bumătate 5utredă3 în sin-ura încă5ere a ca@anei era întuneric de5lin$ linişte desăvYr= şită3 Ultimul locuitor al acestei ca@ane ori 5lecase ori era acolo$ dar mort3 Desc4iseră o@loanele şi lumina năvăli înăuntru3 +e vatra rece a so@ei nu mai era nimic altceva decît cenuşa unui .el de ilu.îşie de 5în. 0ort de .u 5entru că5itanul Servadac şi 5entru locotenen= tul +roco5 trea@ă de o cli5ă3 Hector Servadac dădu cu 5umnul în uşa ca@anei$ înc4isă 5e di= năuntru3 Stri-ă3 !ici un răs5uns3 > ABută=mă$ domnule locotenent.acă nici un .oame. răs5unse el3 Acolo e un 5ilon care serveşte vreunei măsu= rători -eode.ele sus s5re un mormînt3 Du5ă . într=un col?$ un 5at3 +e 5at$ un tru5 întins3 Că5itanul Servadac se a5ro5ie şi un stri-ăt îi ieşi din 5ie5t: > 0ort de .a 5ilonului se înăl?a o @iată @aracă de lemn cu o@loanele ermetic înc4ise3 Să se re5eadă 5e stînci$ să se ca?ere 5e 5ietrele lunecoase$ să aBun-ă la ca@ană .ie3 9ără îndoială$ 1ou=1ou=ul aler-a cu toate 5în= .ă al@astră3 Era tot ce mai rămăsese din stea-ul 9ran?ei.ece minute$ cu vreun Eilometru înainte de a sosi$ locote= nentul +roco5 strînse @ri-antina$ căci avîntul 1ou=1ou=ului era de aBuns să=l ducă 5înă la stînci3 Atunci o emo?ie şi mai mare strînse inima că5itanului Servadac3 în vîr.el de construc?ie de lemn care se des5rindea 5e linia circulară trasată între cer şi cîm5ul de -4ea?ă3 /ocotenentul +roco5 îşi luase oc4eanul3 > Da.oc stins3 . '*I .@i de 5rimele stînci3 nsuli?a nu avea o circum= . !u mai încă5ea nici o îndoială. `ou]1ou=ul se i.a .a?a oc4ilor$ şi curînd vă.

u lăsată în urmă3 /a '( a5rilie$ du5ă trei.erturi direc?ia le era a5roa5e .a şi sin-ura stîncă ce mai rămăsese din nsulele %aleare .333 Da.ne= ?ii lor tovarăşi$ a căror sosire o aşte5taseră cu atîta neră@dare3 S.lrşitul 5rimei 5ăr?i3 .333 răs5unse că5itanul Servadac3 &i e333 > E cometa mea$ a mea. Oare unde l=am mai întYlnitA< !ici nu se 5uteau -îndi că s=ar 5utea să=i dea în-riBirile necesare şi să=l salve.ără ca savantul să .u adus în marea sală din 9a-urele=!ina$ în tim5 ce coloniştii îi 5rimeau cu urale 5e îndră.e de la moarte în ca@ană aceea unde li5seau cele tre@ui= toare3 Hotărîrea lui Hector Servadac şi a locotenentului +roco5 .u re5ede luată3 în cîteva cli5e$ muri@undul şi cele cîteva instrumente de .eci şi şase de ore$ .i rostit vreun cuvînt$ ./ocotenentul +roco5 se a5lecă asu5ra ne.u într=o toro5eală adîncă$ în tim5 ce că5itanul Servadac îşi s5unea: 8Dar îl cunosc 5e acest savant.olosiră de el$ ridicară 5în. stri-ă el3 &i desc4i.ică şi de astronomie$ 4ainele sale$ 4îrtiile$ căr?ile şi o uşă ve= c4e$ ce=i servea de ta@lă 5entru calcule$ .ură trans5ortate 5e 1ou=1ou3 Vîntul care$ din .tat uşor se au.ericire$ îşi sc4im@ase 5e trei s.avora@il3 Se .i.înd o sticlu?ă cu un întăritor 5uternic$ strecură cîteva 5icături între din?ii muri@undului3 Un o.333 "allia.333 Du5ă aceste cuvinte$ muri@undul că.i desc4is oc4ii sau să .i$ urmat imediat de cîteva cuvinte$ rostite cu un -las sla@: > "alliaA > Da.ericitului3 > Trăieşte.

0uri@undul era$ .e micşorarea vite.enome= nul$ 5înă atunci nee65licat$ al 5roiectării în s5a?iu a unui enorm .ără să reu= şească să le re.ăcuse$ în s.olvată decît de savantul care=şi revendicase cu atYta ener-ie 8co= meta< .@utise el să calcule.i îi dăduse sin-uraticul de 5e 9ormentera numele "allia$ astrului cu coadă sau @locului a.i re.+artea a doua Ca5itolul P! CARE ESTE +RE:E!TAT$ 9#R# 0U/T# CERE0O! E$ A/ TRE :EC & &ASE/EA /OCU TOR A/ S9ERO DU/U "A// A! Cel de al trei.e în tim5ul călătoriei lor de întoarcere$ dar .< Oare ce voia să însemne acest răs5unsA Voia să s5ună că .e natura or@itei astrului şi reuşise să=şi dea seama dacă era o 4i5er@olă$ o 5ara@olă sau o eli5săA Determinase Joare cur@a 5rin o@servarea ce= lor trei 5o.ără tă-adă$ autorul notelor culese în tim5ul că= lătoriei Do@rînei$ astronomul care scrisese mesaBul adus de 5orum@e= lul călător la +ămîntul Cald3 !umai el 5utuse să arunce tocul şi cu= tiile în mare şi să 5ună în li@ertate 5asărea 5e care instinctul urma s=o îndre5te s5re sin-urul teritoriu locui@il şi locuit de 5e noul as= tru3 Acest savant > căci era .îrşit$ a.i?ii succesive ale "allieiA în s.ără îndoială un savant > cunoştea unele elemente ale "alliei3 +utuse să=i măsoare de5ărtarea tre5tată de Soare şi să calcule.vîrlit 5rin lumea solarăA +ro@lema nu 5utea .lase dacă noul astru se -ăsea în condi?iile necesare 5entru a se întoarce 5e +ămînt şi în cîtă vreme se va întoarceA ată între@ările 5e care contele Timaşev şi le 5use mai întYi sieşi$ a5oi că5itanului Servadac şi locotenentului +roco53 Aceştia nu 5u= tură să=i dea un răs5uns3 /uaseră în considera?ie şi discutaseră aceste i5ote.îrşit$ a5ari?ia 5e +ămîntul Cald3 Sin-urele cuvinte > şi acelea a5roa5e de neîn?eles > 5e care le rostise erau: 8E cometa mea$ a mea.usese adus decît ca un .ra-ment des5rins de 5ămînt se datora ciocnirii de o cometăA întYl= nirea avusese loc 5e or@ita terestrăA Căruia dintre cei doi asteroi.ei ei or@itale3 Dar > şi acesta era lucrul cel mai im5ortant > i.eci şi şaselea locuitor al "alliei îşi .olve3 Din nenorocire era de temut că sin-urul om care 5utea să 5osede c4eia 5ro@lemei nu .

ostul 5ro.ire3 '*( .i@ilă în 5laca 5e care se s5riBinea clo= 5otul maşinii 5neumatice$ încît +alm1rin Rosette se s5etea 5om5înd a.$ 5e care=l culesese 5e insuli?a 9ormentera$ şi în ce îm5reBurări .arse nu Bucase îm5reună cu al?i ştren-ari de tea5a lui ne.esorul să=l consulteA Cine vîra insecte vii între ocular şi o@iectivul luneteiA Cine distru-ea i.$ sc4im@at 5eriodic de !e-rete$ .ionată cu medicamente$ nu 5utea .ola?ia maşinii electrice$ aşa încît să nu 5oată 5roduce nici măcar o sin-ură scînteieA în s.ic3 într=adevăr$ savantul care se odi4nea acum în sala cea mare de la 9a-urele=!ina nu era altul decît .erior$ Hector Servadac 5lecase de la liceul C4arlema-ne ca să intre la Saint=C1r şi de atunci$ nemai= întîlnindu=se cu 5ro.i. înainte de toate$ tre@uia reînsu.ar= mec 5entru elevi$ cu cît 5ro.le?it3 Dacă aşa stăteau lucrurile$ se vor vedea nevoi?i să renun?e 5entru totdeauna la s5eran?a de a cunoaşte viitorul sortit lumii -alliene.i ce -reu mor savan?ii ăştia.ea termometrul cu cîteva cli5e înainte ca 5ro.ăcură cu -riBă trea@a3 între tim5$ Hector Servadac se între@a în .olos ca în acest sco5 im5ortant3 :is şi .ăcut$ du5ă remarca me= nită să=i încuraBe.: > /a lucru$ domnule că5itan.ăcuse o -ăurică invi.usese$ mai demult$ în le-ătură cu el3 Ar .ereiA Cine încăl.i tre@uit totuşi să=l recunoască$ dar nu=l vă.use decît la vîrsta numită$ 5e @ună dre5tate$ in-rată$ căci aşa şi este$ atît din 5unct de vedere moral cît şi .îr= şit$ cine .i.acă să vină în contradic?ie .esor de .esorul lui$ cei doi se uitaseră sau mai de-ra@ă cre.rance.le?it tru5ul acela de astronom$ care nu mai dădea nici un semn de via?ă3 9armacia de 5e Do@rîna$ @ine a5rovi.e a lui %en=:u.useră că au uitat unul de celălalt3 Elevul Servadac$ se ştie$ nu se omorîse niciodată cu cartea3 în sc4im@$ cîte .i în= viat şi un mort3 %en=:u.ară aerul care 5ătrundea mereuA Acestea erau is5răvi dintre cele mai o@işnuite ale elevului Serva= dac şi ale veselei sale @ande3 &i .esorul lor îşi ieşea mai re5ede din .oarte @ine 5re-ătit în toate disci5linele matematice3 Du5ă ul= timul an al cursului in.ică al lui Hec= tor Servadac de la liceul C4arlema-ne3 Acest 5ro.i între@uin?ată mai cu .ericitului +alm1rin Rosette3 Cine @ă-a -răun?e de sare în a5a distilată din la@orator$ ceea ce 5rovoca reac?iile c4imice cele mai neaşte5tateA Cine scotea o 5ică= tură din mercurul @arometrului ca să=l .tru5 neînsu.usese însărcinat cu trata= mentul e6tern$ şi 5utem .la-rantă cu starea atmos.esor se numea +alm1rin Rosette3 Era un adevărat sa= vant$ .i dărîmat şi 5e un om sănătos$ şi a5oi unul intern 5rin medicamente atît de întăritoare$ încît ar . !ici nu=?i vine să cre. înce5ură să a5lice muri@undului mai întîi un tratament e6tern$ masaBe atît de straşnice încît ar .arsele aveau cu atît mai mult .adar cine era acest .i încredin?a?i că cei doi voinici îşi .

ost 5ro. decît .ir care nu mai .eci şi şaselea nu e de dis5re?uit3 Du5ă ce muri@undul .la$ 5e .acă astronomie 5e cont 5ro5riu$ .u în 5arte de.şi coroiat$ servind dre5t @a.i înlocuit un cu= rent electric de aceeaşi intensitate3 +e scurt$ în 8@o@ina Rosette<$ 8nervo.redona re.ără îndoială$ dar 5ir5iriu de .ac 5arte inte-rantă din însăşi .inată la o .oarte c4el$ cu unul din acele cranii lustruite care seamănă cu 5artea mai mare a unui ou de stru?$ .ece ani$ nu era de mirare că Hector Servadac nu recunoscu$ mai ales în starea în care se a.icial$ şi să critice cu mare 5lăcere sistemele celorlal?i astronomi3 /ui i se datora$ dealt.esorul Rosette şi elevul Servadac nu se mai -ăsiseră niciodată .oarte înaltă tensiune$ tot aşa ca electricitatea în @o@ina R4umEor.eci de minute de masaB neîntreru5t$ un o.reca tru5ul uscat ca iasca$ de ?i=era teamă să nu ia ..ăceau să rîdă 5e elevii din clasele mari de la liceul C4arlema-ne3 Doi ani du5ă ce Hector Servadac 5lecase de la liceu$ +alm1rin Rosette$ care se sim?ea mai curînd cosmo-ra.usese ras de o să5tămînă$ un nas lun.a?ă 5înă la întYlnirea întYm5lă= toare de 5e insuli?a 9ormentera3 Or$ du5ă dois5re.iin?a lor3 Tre@uie că omule?ul era . .oc$ ca şi cum şi=ar .irea lui nesu.esorul$ nu era un motiv să=l laşi să=şi dea du4ul3 într=o lume care nu nu= mără decît trei.@ră= cat$ 5utură să constate că inima lui mai @ătea încă > sla@$ dar mai @ătea3 Era deci cu 5utin?ă să=şi vină în sim?iri$ datorită în-riBirilor ener-ice ce i se dădeau3 %en=:u.renul atYt de cunoscut: 8/a Tri5oli$ cuceritorul$ /uciul s5adei cîşti-ă333< în s.reca şi iar .ormida@ili$ care$ la unii mio5i$ 5ar că .ără vreun titlu o.esorală ca să se consacre cu 5recădere studiilor de astro= nomie$ încercă să intre la O@servator3 Dar .ost un nerv lun.i .i lustruit sa@ia 5entru 5aradă$ şi .elul cum aBunsese acolo3 Rosti cîteva cu= 'HG .esor +alm1rin Rosette3 Cînd %en=:u.ără @ar@ă$ a.îrşit$ du5ă două.ostul său 5ro. şi !e-rete îl scoseseră 5e savant din @lănurile care=l învăluiau din ca5 5înă în 5icioare$ se -ăsiseră în .tat ieşi de 5e @u.$ al cărei ..i.ară doar de un .itatea< > să admitem 5entru o cli5ă acest cuvînt @ar@ar > era înma-a.ăşurat ar .3 Totuşi$ oricît de nervos ar .ele muri@undului$ a5oi două$ trei3 "ura$ li5ită 5arcă 5înă atunci$ i se descleştă3 Oc4ii i se întredesc4iseră$ se înc4iseră din nou$ a5oi se desc4iseră de=a @inelea$ deşi nu=şi dădea seama nici de locul unde se a.a?a unui omule? de cinci 5icioare şi două de-ete$ slă@it .oarte nervos3 +uteai să=l com5ari cu o @o@ină R4umEor.i .la$ nici de .9uriile şi su5ărările lui îi .erită$ atît de cunoscută în lumea savan?ior$ îi înc4ise toate 5or?ile3 Cum avea o oarecare stare$ înce5u să .eci şi cinci de locuitori$ via?a celui de=al trei.de mai mul?i 4ectometri şi în care curentul nervos ar .ă unei 5erec4i din acei oc4elari .a?ă în .ir în.el$ desco5erirea ultimelor trei 5la= nete 5itice şi calcularea elementelor celei de a CFH=a comete din ca= talo-3 Dar$ aşa cum am s5us$ 5ro.ician$ 5ărăsise cariera 5ro.elul lui$ .

Ce ciudată întîlnire333 adău-ă că5itanul Servadac ui= mit la culme3 între tim5 +alm1rin Rosette că.esor$ aici.i$ nu se 5utură îm5iedica să nu emită cele mai neverosimile i5ote.i inter5retat ca un semn @un3 Că5itanulL Servadac se a5lecase deasu5ra lui şi=l 5rivea cu mare aten?ie3 în cli5a aceea$ savantul desc4ise nişte oc4i . > +recum s5une?i$ domnule că5itan.e3 Care era de . > Erau mumii$ do@itocule.esor de .ase "alliaA !umele acesta nu se a5lica$ aşadar$ .ă$ recunoscu 5e . în carne şi oase3 > !umai în oase$ răs5unse %en=:u. > &i de unde se=ntorceau$ %en=:u.vinte$ 5e care însă nimeni nu le în?elese3 0îna drea5tă a lui +al= m1rin Rosette se întinse$ se ridică$ se îndre5tă s5re .entau Academia de &tiin?e a micii colonii > în loc să aşte5te cu ră@dare 5înă a doua .oarte mari3 O 5rivire ascu?ită trecu 5rin lentilele -roase ale oc4elarilor şi cu o voce 5lină de su5ărare s5use: > Elev Servadac$ cinci sute de rînduri de co5iat 5entru mîine.tat$ urmat de un 4m. Am vă.ut eu şi mai usca?i ca el$ întorcîndu=se de mai de5arte. Cu aceste cuvinte îl salută +alm1rin Rosette 5e că5itanul Serva= dac3 Dar la această ciudată intrare în materie$ iscată în mod evident de amintirea @ruscă a unor vec4i nemul?umiri$ Hector Servadac$ deşi cre. ce 5utea .i.a5t cometa 5e care +alm1rin Rosette o @ote.ostul lui 5ro.A > Din E-i5t$ domnule că5itan$ în cutii 5ictate.ra-mentului des5rins de +ămîntA Calculele de dis= 'H' .u?i cu nişte adevărate lentile de telesco5 în c4i5 de sticle3 în tim5ul masaBului se des5rinseseră de tîm5lele 5e care 5ăreau înşuru@a?i de 5arcă o ver-ea stră@ătea ca5ul 5ro.ică de la liceul C4arlema-ne3 > Domnul +alm1rin Rosette.i revenit la via?ă 5rintr=un acces de . Unde=mi sînt oc4elariiA %en=:u.3 Va trăi$ 5e răs= 5underea mea3 Omule?ii ăştia sînt numai nervi.use iar într=un .esorului de la o urec4e la cealaltă3 9ură 5otrivi?i 5e nasul ca un cioc de vultur$ la locul lor .iresc$ şi atunci 5ro.esorul scoase un alt o. +ro.i căutat un o@iect ce nu se -ăsea la locul lui3 A5oi savantul se încruntă$ se înroşi şi$ ca şi cum ar .el de somn ce se cuvenea res5ectat3 > 9i?i 5e 5ace$ domnule că5itan$ s5use %en=:u.iind deci nevoi?i să amîne 5înă la deşte5tarea lui c4estiunile ur-ente 5rivi= toare la cometă3 Toată .iua$ că5itanul Servadac$ contele Timaşev$ locotenentul +roco5 > care re5re. 4m. stri-ă el3 9ostul meu 5ro.3 > Ei drăcie.runte de 5arcă ar .use o cli5ă că visea. căută oc4elarii ceru?i3 9ură -ăsi?i3 Oc4elarii aceia monu= mentali erau 5revă.urie$ stri-ă: > Oc4elarii mei.esorul adormise$ aşa că=l duseră într=un 5at cald$ .

ăcură3 Scrisul şi ci.esorul Rosette.ără leac$ .oarte Bustă nu se 5utea -ăsi răs5uns şi nu mai încă5ea îndoială că solitarul de 5e 9ormentera era autorul no= telor3 Dar ce căuta el acolo$ asta o vor a.tan?ă şi vite.entă înso?itorilor săi aşa cum era$ un om nesu.ostul meu 5ro.usese 5roiectat în s5a= ?iu > conclu.avora@ile3 > Ei$ cine altul ar .ultatele cercetărilor sale3 Dar nu 5oate s=o .ă cu5rinse în note se re.i-uri -eometrice3 Se încrucişau 4i5er= .i îm5otriva mea şi n=am vor@it ast.ace un mare serviciu comunicîndu=ne re.ie care se 5otrivea cu noile .eroid care=i 5urta 5e că5itanul Servadac şi 5e cei trei.ia că un s.esorul +alm1rin Rosette3 Cred$ dealt. /a această remarcă .ereau la cometa "allia$ nu la noul s.erit$ cu care nu se 5utea trăi în 5ace3 /e vor@i des5re el ca de un ori-inal .ică$ contele Timaşev luă cuvîntul şi s5use: > 9i?i încredin?at$ domnule că5itan$ că ne vom strădui să trăim în @ună în?ele-ere cu 5ro.rele erau de aceeaşi mînă care întocmise şi documen= tele3 Uşa era toată aco5erită de semne al-e@rice .ăcute cu cretă şi avuseseră mare -riBă să nu se ştear-ă3 Cît des5re 4îrtii$ erau mai ales .la c4iar din -ura lui A5oi$ nu numai uşa$ ci şi 4îrtiile lui .oi volante$ aco5erite de .enomene cosmice3 > Ei @ine$ stri-ă Hector Servadac$ 5ro.eci şi cinci înso?itori ai lui în s5a?iuA Aşadar$ nu mai erau -allieni aceşti su5ravie?uitori ai lumii terestreA ată între@ările ce şi le 5uneau3 Or$ dacă aşa stăteau lucrurile$ aceasta însemna răsturnarea tuturor 5resu5unerilor la care aBunse= seră cu atîta strădanie şi care toate duceau la conclu.el decît 5entru a înc4eia şirul i5ote.i 5utut să scrie diversele note$ dacă nu .ond .esorA le atrase aten?ia că5itanul Servadac3 > +oate că vreun alt astronom$ 5ărăsit într=un alt 5unct al .oarte încă5ă?înat$ tare iute la mînie$ dar în .el$ că ne va .urtună$ 5unîndu=te la adă5ost3 Du5ă ce că5itanul Servadac îşi înc4eie mica di-resiune @io-ra.oarte cumsecade3 Cel mai @un lucru era să=l laşi să=i treacă su5ărarea$ aşa cum aş= te5?i să treacă o .elor de= .useseră aduse$ odată cu el şi nu comiteau nici o indiscre?ie consultîndu=le în tim5 ce dormea Asta şi . Venind vor@a des5re +alm1rin Rosette$ că5itanul Servadac îl 5re= .esorul Rosette e aici şi el ne va s5une cum stau lucrurile.acă decît cu o sin-ură condi?ie3 > &i anumeA între@ă Hector Servadac3 > Ca el să .ost 5ronun?at c4iar de la @un înce5ut de 5ro.os= tului -lo@ terestru3 > !u se 5oate$ o@iectă locotenentul +roco5$ deoarece numai din documentele acelea cunoaştem noi numele de "allia$ nume care a .ie autorul documentelor 5e care le=am -ăsit$ răs= 5unse contele Timaşev3 > Vă îndoi?i de acest lucruA > !u$ domnule că5itan3 Toate 5ro@a@ilită?ile ar .e= roid smuls c4iar din măruntaiele 5ămîntului .

@ole$ acele cur@e desc4ise ale căror ca5ete sînt in.ontul terestru şi 5roiectarea în s5a?iu a unei @ucă?i din -lo@A > Da.ăcuse oare înainte sau du5ă cataclismul de la ' ianuarieA !u 5uteau s=o a.el era o e65lica?ie dată$ în s.ost întYlnirea unei co= mete cu +ămîntul$ ea nu era im5osi@ilă3 O ciocnire de acest . stri-ă că5itanul Servadac3 E o le-ătură vădită.ă şi ele la in.uri$ că acele dintre comete ce .lăm care este viitorul astrului nostru333 > !=aş vrea să vă ră5esc ilu.e des= 5re .i aşte5tat răs5unsul interlocutorului său3 > Că +ămîntul s=a ciocnit de o cometă şi că ciocnirea a 5rovo= cat des5rinderea @locului ce ne 5oartă.ra-mentul care ne duce cu el.useseră .ate 5rin întoarcerea către 5unctul de 5ornire$ dar ale căror ramuri se înde= 5ărtea.ilei că333 > CăA333 s5use contele Timaşev ca şi cum ar .ontul terestruV iar în al treilea$ că a5ăreau 5eriodic la intervale de tim5 mai mult sau mai 5u?in îndelun-ate3 Era$ aşadar$ si-ur$ e6aminînd doar 4îrtiile şi uşa$ că 5ro. Drace.iecare oră din somnul 5ro= .rău$ domnule că5itan$ s5use atunci locotenentul +roco53 > Cum.enomen$ era cau.inite şi se de5ăr= tea.esorul ştie multe des5re co= meta "allia nu dovedeşte deloc că el ar 5utea să ne in.a de nedes$co5erit ale cărei e.iile$ domnule că5itan$ răs5unse locotenentul +roco5$ dar .ă tot mai mult una de altaV 5ara@ole$ cur@e caracteri.îrşit$ din toate re.esorului LRosette.init$ în s.useseră atît de e6traordinare3 'HC . Oare e6istă vreo le-ătură între a5ari?ia ei la ori. > Cred că a?i înc4eia un tîr.esorul se consacrase calculelor de or@ite ale cometelor3 Dar nu 5uteau să în= ?elea-ă nimic din diversele cur@e 5e care le studiase 5e rînd$ căci$ 5entru a=şi înce5e calculele$ astronomii 5resu5un întotdeauna că or= @ita cometei este 5ara@olică3 Pn s.ărite de 5e 5ămînt 5uteau să nu se mai întoarcă niciodată la ori.ereau tocmai la or@itele cometelor$ care 5ot .ecte . E lim5ede ca lumina .i 5ara@olice$ 4i5er@olice$ eli5tice > ceea ce însemna$ în 5rimele două ca.îrşit$ ine65lica@ilului .a5tul că 5ro. răs5unse că5itanul Servadac$ care nu=şi -ă= sea locul3 Aş da o lună din via?ă 5entru .i .ier@.îrşit$ eli5se$ cur@e mereu înc4ise$ oricît de 5relun-i ar .ulta că +alm1rin Rosette$ în tim5ul şederii lui 5e 9ormentera$ calculase$ inte-ral sau în 5arte$ elementele unei noi comete$ al cărei nume nu era înscris în catalo-3 Calculul acesta îl . /a această i5ote.i3 /ocotenentul +roco5 remarcă că toate aceste cur@e se re.le decît de la el3 > Să aşte5tăm$ s5use contele Timaşev3 > Aşte5t$ dar .orme.ă$ emisă atît de cate-oric de că5itanul Servadac$ contele Timaşev şi locotenentul +roco5 se 5riviră mira?i tim5 de cî= teva minute3 Oricît de 5u?in 5ro@a@ilă ar . Ca să a.

i cal= culat elementele "alliei înaintea ciocnirii3 +ro.ără îndoială$ deviată de 5e or@ita ei normală$ dar a cărei vi= te.ra-ment considera@il din -lo@ul 5ămîntesc3 Dacă s=a întîm5lat într=adevăr aşa$ uriaşul disc 5e care l=am vă.e în 5erioada ante= rioară catastro. .ă era atît de mare$ încît +ămîntul n=a 5utut=o re?ine în cîm5ul său de atrac?ie3 > Este sin-ura e65lica?ie 5e care am 5utea s=o dăm cu 5rivire la a5ari?ia acelui astru necunoscut$ răs5unse că5itanul Servadac3 > ată o nouă i5ote.ut în noa5tea de du5ă catastro.ă care 5are .anaticii ăştia ai ştiin?ei$ şi omul nostru$ vă s5un eu$ e teri@il de ciudat.oarte a5roa5e de el3 !umai +alm1rin Rosette 5utea să lămurească 5e de5lin 5ro= @lema.oarte 5lau.i@ilă$ s5use contele Timaşev3 Ea 5une de acord o@serva?iile noastre cu cele ale 5ro. > A4$ domnule conte$ răs5unse că5itanul Servadac$ şti?i @ine cît de ori-inali sînt uneori .u= sese$ . .el de ciocnire datorită căreia să se des5rindă un .a că5i= tanului .ace că acest savant e mult mai 5reocu5at de cometa aceea decît de @locul care=l duce 5rin s5a?iu.a5t: o cometă$ tăind ecli5tica$ s=a lovit de +ămînt în noa5tea de C' de= cem@rie s5re ' ianuarie$ iar ciocnirea des5rinsese din -lo@ul 5ămîn= Ltesc o @ucată uriaşă care$ de atunci$ -ravita 5rin s5a?iile inter5lane= tare3 Dacă mem@rii Academiei de &tiin?e de 5e "allia nu aBunseseră încă să cunoască tot adevărul$ ei erau în orice ca. > E .u în 5rinci5iu ado5tată3 Totul se reducea la următorul .ei3 O@serva?ia locotenentului +roco5 era Bustă3 Oricum$ i5ote.ă nu era altceva decît cometa care .> S=ar 5utea să ave?i dre5tate$ domnule că5itan$ răs5unse loco= tenentul +roco5$ du5ă ce e6aminase 5ro@lema din acest nou un-4i3 !u e cu ne5utin?ă să se 5roducă o ast.oarte @ine să vadă a5ro5ierea cometei şi s=o cercete.esorul 5utea .oarte 5ro@a@il$ adău-ă locotenentul +roco5$ ca el să .eso= rului Rosette3 Ar însemna atunci că acelui astru rătăcitor$ de care ne=am ciocnit$ i=a dat el numele de "allia3 > Evident$ domnule conte3 > 9oarte @ine$ domnule că5itan$ dar mai este un lucru 5e care nu mi=l 5ot e65lica3 > &i anumeA > Cum se .

&i cum îi< 5îndea cuvintele ce=i ieşeau de 5e @u.irmier$ nu se de.ure cometa$ că i fse contesta desco5erirea "alliei$ că se 5unea la îndoială întYietatea o@serva?iilor şi calculelor saleA Era .ară3 %en=:u. ată de ce$ în noa5tea următoare$ nu 5ierdură nici =un ceas de somn şi se odi4niră ca nişte în?ele5?i 5e care nimic nu=i 5oate tul@ura3 %enr:u. era -ata să 5lece de lîn-ă @olnav$ dar du5ă ce se -îndi o cli5ă$ îşi s5use că$ 5esemne$ i se 5ăruse3 /a urma urmei nu era 5or= tar şi$ a5oi$ erau al?ii mai 5u?in ocu5a?i ca el care 5uteau .esorului în scena -alliană nu=i 5reocu5a 5este măsură3 S5aniolii$ ne5ăsători din .ilnice3 ntrarea neaş= te5tată a 5ro.iin?ă vie cu aButorul unui o@iect contondent3 > Ei drăcia dracului$ asta=i 5rea de tot.oarte 5ro@a@il să .el$ în cli5a aceea$ aten?ia ordonan?ei .3 Cine 5oate să .esorul dormi toată noa5tea$ iar sus= 5inele$ la înce5ut uşoare$ se 5resc4im@ară în curînd în s.e.i .$ el nu 5rinse din vor@ele .Ca5itolul /A S9PR& TU/ C#RU A C T TORU/ A9/# CEEA CE$ 9#R# P!DO A/#$ "H C SE 0A DE 0U/T Aşa se înc4eie . Adevărul ne o@li-ă să mărturisim că numele "alliei revenea adesea în somnul .urios3 Visa oare 5ro.orăieli so= nore$ ceea ce era un semn @un3 Cînd Soarele se înăl?ă la ori.ri-ul de a.ontul occidental al "alliei$ +alm1rin Rosette se mai odi4nea încă$ iar %en=:u.i iar3 Era lim5ede că .is să=moară$ aici.ără şir ale 5ro.let acestei misiuni3 Se Burase că=l va 5une iar 5e 5icioare3 Onoarea lui era în Boc3 &i cum îl mai în-riBea.iua de '( a5rilie3 în tim5 ce şe.ire$ ruşii$ încre.ieA 'HH .ost %en=:u.e şi e.li5ea de la că5ătîiul 5ro.esorului Rosette3 Se dedicase tru5 şi su.le dacă "allia îi va întoarce într=o @ună .ători în stă5înul lor$ nu se 5rea sinc4iseau de cau.$ 5resc4im@at în in.irii ne5o. Cum îi mai număra sus5inele.ti?i$ cît de .esorul că voiau să=i .ie aşa3 +alm1rin Rosette era dintre aceia care şi în somn îşi ies re5ede din sărite3 Dar oricît de atent ar .i 5e +ămînt sau dacă vor tre@ui să trăiască$ sau mai @ine=. socoti de cuviin?ă să=i res= 5ecte somnul3 Dealt. îşi s5use %en=:u.usese 5rovocat de o .ii discutau în c4i5ul ştiut$ coloniştii îşi vedeau de tre@urile .ace acest serviciu3 Aşa că nu se clinti din loc3 /a 9a-urele=!ina to?i dormeau adînc3 :-omotul se au.esorului nimic ce l=ar . Cîte 5icături de tonice nu=i mai @ă-a 5e -ît la cel mai mic 5rileB.u atrasă în altă 5arte de un incident3 0ai multe lovituri răsunară la 5oarta cea mare care înc4idea in= trarea în -aleria 5rinci5ală a 9a-urelui=!ina3 +oarta îi a5ăra nu atît de musa.@uciumat al lui +alm1rin Rosette$ iar tonul lui era cînd neliniştit$ cînd.ecte3 !u se străduiau deloc să a.i aButat să lămurească marea 5ro@lemă3 +e de altă 5arte$ 5ro.

şi cum se întoarce.-omotul3 > Ce s=a întîm5lat$ %en=:u.a?a 5or?ii între@ă cu o voce cît se 5oate de ne5rietenoasă: > Cine=i acoloA > Eu$ îi răs5unse un -las mieros3 > Cine$ euA > sac HaE4a@ut3 > &i ce vreiA > Să=mi desc4ide?i$ domnule %en=:u. se 5re-ătea să 5lece .ise .nesc să s5er că=mi ve?i s5une333 > !u=?i voi s5une nimic$ Bu5îne sac$ 5entru că nu ştiu nimic3 > Cu toate astea în cursul . De 5e @iata mea tartana am vă. se su5use3 îndată du5ă aceea$ sac HaE4a@ut$ învăluit în ca.latA > Da$ domnule -uvernator. 0i s=a 5ărut că văd cum co@orî?i cu multă -riBă333 > Ei$ şiA > Ei @ine$ domnule -uvernator$ nu=i aşa că a?i adus un străinA333 > cunoştiA 'HI .aA > &ti?i 5rea @ine că nu vor să mi=o 5lătească3 > Ei atunci$ du=te la nai@a.$ s5use atunci sac cu multă umilin?ă în -las$ aş vrea să vor@esc cu E6celen?a Sa -uvernatorul -eneral3 > Doarme3 > Aşte5t 5înă cînd se va scula3 > Ei @ine$ aştea5tă acolo unde eşti3 %en=:u. > Domnule %en=:u. > Desc4ide cînd î?i s5un. %en=:u.ilei de ieri a mai venit cineva 5e +ă= mîntul Cald.&i se îndre5tă s5re -aleria 5rinci5ală3 ABuns în . > Ai şi a.A > 0ai nimic3 Cîinele ăsta de HaE4a@ut vrea să vor@ească cu dumneavoastră$ domnule că5itan3 > Desc4ide$ răs5unse Hector Servadac3 Să vedem ce vînt îl aduce3 > Care altul$ dacă nu interesul.i în -alerie3 Că5itanul Servadac se în= toarse în sala 5rinci5ală$ iar sac se ?inu du5ă el$ adresîndu=i=se cu toate titlurile onori.ice3 > Ce doreştiA între@ă că5itanul Servadac$ uitîndu=se dre5t în oc4ii lui sac HaE4a@ut3 > A4$ domnule -uvernator$ stri-ă acesta$ nu a?i a.tanul lui vec4i$ se re5e.i mar.3 > Ce cau?i aiciA !u cumva vrei să=?i vin.lat nimic nou în ultimeleL =ceasuriA > Deci du5ă veşti ai venit aiciA > %ineîn?eles$ domnule -uvernator$ şi îndră.ără să mai stea 5e -înduri$ cînd se ivi că5itanul Servadac$ 5e care=l tre.ut cum 5leacă 1ou=1ou=ul 5e un drum lun.

rica 5ierise .le veşti din Euro5a3 Să cau?i să=i desc4i.acă tra. Hansa va navi-a acum de=a lun-ul coastei euro5ene$ în li5sa celei a. > O cunoştea şi încă 5rea @ine. Ce loc 5otrivit 5entru comer? 5e 0editerana.i vrut333 aş .use nevoit cu mare re-ret să recunoască a5ari= ?ia unor .ic$ să cum5ere$ să vîndă$ într=un cuvînt să .ăcut eu acolo altădată.ise cererea lui sac şi răs5unse el la ru-ămin?ile stăruitoare ale lui HaE4a@ut$ deoarece că5itanul îi întorsese s5atele3 > Aşadar$ nu m=am înşelatA continuă tra. Dacă se vă. ată de ce aler-ase de îndată sac HaE4a@ut la 9a-urele=!ina ca să a. 0area aceasta era tot 0editerana.ică$ tot nu=şi sc4im@ase 5ărerea$ du5ă trei luni şi Bumătate de şedere 5e "allia$ încă5ă?înatul.ăcuse de mult.> O$ nu s5un asta$ domnule -uvernator$ dar$ în s.i adus ceva veşti din Euro5a3 'I' .i dorit333 > Ce anumeA > Să vor@esc cu străinul$ căci 5oate vine333 > De undeA > De 5e coasta nordică a 0editeranei şi îmi înc4i5ui că aduce333 > Că aduce$ ceA > Veşti din Euro5a.$ din ce 5arte a Euro5ei so= seşte călătorul acestaA > Din nsulele %aleare$ răs5unse %en=:u.icantul a cărui 5rivire se a5rinse3 A sosit un străin ieriA > Da$ răs5unse %en=:u.îrşit$ aş .3 > TrăieşteA > !ădăBduim3 > Aş 5utea să ştiu$ domnule %en=:u. s5use sac$ aruncînd o 5rivire lacomă către că5itanul Servadac3 Va să .eci şi cinci de le-4e de coasta S5aniei şi e cu ne5utin?ă ca 5rea cinstitul călător să nu . Dacă o 5arte din A.aceri @une am . > Dar insulele acestea sînt la mai 5u?in de două. Ce a. Toată lumea cunoştea Hansa în ar4i5ela-.elul de a trăi şi el va mai 5utea să .i oc4ii lui sac$ să=i învin-i îndărătnicia$ era tim5 5ierdut3 Că5itanul Servadac nici nu se -îndi măcar să încerce3 Cînd au.i ce vrea de la el se mul?umi să ridice din umeri3 Dar cel care ridica şi mai tare din umeri era %en=:u.ără 5utin?ă de tă-adă în vreun cataclism$ Euro5a rămăsese întrea-ă la cîteva sute de le-4e de5ărtare s5re nord.3 Ordonan?a au.ricane$ şi 5oate nu va avea nimic de 5ierdut din această sc4im@are.ilelor şi a no5?ilor$ sc4im= @area 5unctelor cardinale în ra5ort cu răsăritul şi a5usul Soarelui$ toate acestea$ în mintea lui$ se 5etreceau 5e +ămînt. /ocuitorii ei nu=şi sc4im@aseră .enomene ne.ireşti$ ca scurtarea .acă ne-o?.irea lui$ îi era desi-ur mai -reu decît oricui să se des5rindă din 5unct de vedere moral de lu= crurile 5ămînteşti$ cu toate că din 5unct de vedere material o . care voia să vadă unde vrea să aBun-ă sac HaE4a@ut3 > nsulele %aleare. Cu .

3 Uşa dumneavoastră e la loc si= -ur.$ aler-înd la @ucătărie3 n acest tim5$ că5itanul Servadac îl aButa 5e +alm1rin Rosette să se ridice în ca5ul oaselor3 > Dra-ă domnule 5ro.ace.A > Adevărat3 > !u m=aş uita la333 reluă sac şovăind333 !u333 9ără îndoială333 Deşi nu sînt decît un om sărman333 !=o să mă uit la cî?iva reali$ acolo333 Ca să 5ot vor@i cu el333 > %a$ te=ai uita.> %a a adus şi=?i va da unele veşti care o să=?i . > &i eu$ căci vreau să văd ce mutră vei . > Adevărat$ domnule %en=:u.iat cu el.esorul nu era trea.$ şi acum doarme. decît 5e Bumătate şi$ 5ro@a@il încă su@ 5uterea unui vis$ stri-a: > Ei$ Jose54.i333 > HaE4a@ut.ir=ai să . a cărui mînă vînBoasă îl ?inea cu -reu 5e HaE4a@ut3 +ro.ii de rîs.oarte ostenit$ răs5unse %en=:u. > Da$ dar tot i=aş da333 !umai să vor@esc neîntYr.ără îndoială servitorul lui +alm1rin RosetteV dar el nu 5utea să vină 5entru @unul motiv că mai locuia încă în lumea ve= c4e3 Ciocnirea "alliei avusese ca re.ultat să des5artă dintr=o dată şi$ 5esemne$ 5entru totdeauna 5e stă5în de servitorul lui3 Pntre tim5 5ro.u dat lui sac HaE4a@ut să aşte5te 5rea mult3 Pn cli5a aceea$ +alm1rin Rosette îi c4ema cu voce neră@dătoare3 /a c4emarea lui$ to?i se re5e.la$ adău-ă că5itanul Servadac3 Vreau să .esor$ a?i recunoscut$ aşadar$ 5e .acă 5lăcere.i că drume?ul nostru e .iră s5re 5atul 5ro. > Ca. !u=i . +alm1rin Rosette desc4ise oc4ii şi=l 5rivi ?intă$ încruntYnd din s5rîncene3 > Tu eşti$ Jose54A între@ă el3 > /a ordinele dumneavoastră$ domnule +alm1rin$ răs5unse ne= tul@urată ordonan?a3 > Ei @ine$ Jose54$ ca. răs5unse %en=:u.eaua$ şi mai re5ede. !=ai de -înd să vii odată$ Jose54A Jose54 era .eşti 5e cineva aici$ te dau a. Unde mi=e uşaA > ată=mă. s5use atunci %en=:u.a?ă$ cînd noul nostru tovarăş ne va da veşti des5re Euro5a. Dracu să te ia$ do@itocule. > Domnule -uvernator$ răs5unse sac cu un -las şi mai umil$ şi mai ru-ător$ aş vrea totuşi să a.esorului$ că5ita= nul Servadac$ contele Timaşev$ locotenentul +roco5 şi %en=:u.esorul se tre. s5use atunci că5itanul Servadac$ dacă îndră.ară.eaua$ imediat.ii de3.ea de=a @inelea$ ?i5înd întruna: > Jose54. Jose54$ . > Dar dacă l=am tre. > Ve.lu333 > &i vei a.ostul dumneavoastră elev de la C4arlema-neA îl între@ă el3 .neşti să tre.

otoliu ca îm5ins de un arc3 > Veşti des5re Euro5a$ vrea să a. răs5unse rî. > 0=am cumin?it de tot.ost tratat cu res5ectul cuvenit$ e6clamă$ dîndu=l la o 5arte cu mîna 5e HaE4a@ut: > Dar ăsta cine mai eA > !u=i da?i aten?ie$ răs5unse %en=:u.a?a lumi= nată$ astă.esorul$ cu un ton 5lin de satis.esorul întor= cîndu=se s5re .ece ani.îrşit$ 5lecaseră din nsula .3 Dar nu era uşor să=l o5reşti 5e sac şi nici să=l îm5iedici să vor= @ească3 Trecu din nou la atac . > Să te întorci.otoliul 5ro.ea nea-ră$ . +e aici nu şti?i nimicA > ată ce ştim.esorul în= cruntă iar din s5rîncene şi$ cu tonul unui om care n=a .i am nevoie să .ără să=i 5ese de cei din Bur3 > Domnule$ s5use el$ în numele lui Dumne.iu cu mintea lim5ede. +alm1rin Rosette sări de 5e . s5use$ +alm1rin Rosette3 Dar unde e ca.esorului ca să=i re.eu$ da?i=mi veşti des5re Euro5a.useseră aduse de 5e Do= @rina3 Atunci$ deşi c4i5ul lui era încă încruntat$ 5ro.ăcuse o călătorie de e65lorare$ cum desco5erise ce mai rămăsese din vec4iul continent$ adică cele cîteva 5uncte din Tunis$ Sardinia$ "i@raltar$ 9ormentera$ cum în trei rînduri documente anonime că= .ier@inte3 Du5ă ce -oli ceaşca$ +alm1rin Rosette se sculă din 5at$ intră în sala comună$ aruncă o 5rivire în Burul lui şi$ în cele din urmă$ se to= lăni într=un .acă3 /a vederea lui$ 5ro.iste mai @ine lui %en=:u.i s=o . care îl tră-ea de=acolo3 > &i la ce ?i=ar . %ine.i FG a5rilie$ urmă +alm1rin Rosette cu .> Da$ Servadac$ da.înd că5itanul Servadac3 > %ine.i Euro5a este la 'FC milioane de le-4e de noi. sosi aducînd @ăutura de care era vor@a$ o uriaşă ceaşcă cu ca. răs5unse +alm1rin Rosette3 S5er că te=ai mai cumin?it în ultimii dois5re.iA între@ă 5ro. în ce . răs5unse că5itanul Servadac3 &i în cîteva cuvinte îl 5use 5e 5ro.useră în mîinile e65loratorilor$ cum$ în s. Din .i sîntem astă.ericire$ %en=:u.olosiA reluă +alm1rin Rosette3 > Ca să mă întorc acolo.otoliu$ în cel mai @un din cîte . sac HaE4a@ut se 5ră@uşi ca un om căruia i se smulsese inima din 5ie5t3 > Ei$ asta=i @ună.le veşti des5re Euro5a. > Da333 da333 răs5unse sac$ a-ă?îndu=se de .eaua meaA 9ără ca.ac?ie ce amintea @iletele înc4eiate cu 8all ri-4t<$ 8va @ene<$ 8nil des5erandum<$ intră în materie cu aceste cuvinte: > Ei @ine$ domnilor$ ce 5ărere ave?i des5re "alliaA Că5itanul tocmai voia să=l între@e înainte de toate ce=i "allia$ cînd sac HaE4a@ut se re5e.ostul său elev3 > FG a5rilie$ răs5unse că5itanul Servadac3 > Ei @ine$ astă.esor la curent cu situa?ia3 +o= vesti tot ce se întYm5lase$ din noa5tea de C' decem@rie$ cum Do@ri= na .ea$ mintea nu=i lim5ede şi astă.

ător3 Vă3 a.ie de coamă$ şi totuşi să .ru= mosul nume de cometă$ un astru tre@uie: 'S să ."ur@i ca să vină 5e +ămîntul Cald$ cum 5ărăsiseră 5ostul ca să vină să locuiască la 9a-urele=!ina3 +alm1rin Rosette ascultase 5ovestirea dînd oarecari semne de ne= ră@dare3 Cînd că5itanul Servadac înc4eie$ s5use: > Domnilor$ unde crede?i că sînte?i în cli5a de . Dar oare de către cine$ de către ceA333 > +rin ciocnirea cu o cometă$ căreia i=a?i dat numele de "allia$ scum5e domnule 5ro.ra-ment smuls din -lo@ul 5ămîntesc3 > Smuls.la?i 5e cometa mea.ie dotat cu mişcare 5ro5rie$ FS să descrie o eli5să .ecimi$ dimi= nea?a$ dar de a@ia l=a atins$ ca să .ini?ia lui era ri-uros e6actă > cu re.ut .ă în lumea solară$ răs5unse că5itanul Servadac3 > &i$ du5ă 5ărerea dumneavoastră$ acest asteroid este333A > Un uriaş .at "allia$ răs5unse +alm1rin Ro= sette cu -las trium.ie comete3 De aceea avea -riBă să adau-e$ du5ă Ara-o$ că$ 5entru a merita .esorul +alm1rin Rosette ?inea o con. Un . > 0ai mult decît atîtA între@ă sur5rins locotenentul +roco53 > Da$ urmă 5ro.erin?ă de.el$ du5ă cei mai mari astronomi$ cometele: 8Aştri constitui?i dintr=un 5unct central care se numeşte nucleu$ dintr=o ne@uloasă care se c4eamă coamă$ dintr=o dîră luminoasă care se numeşte coadă > aştri care nu 5ot . > &i atunci$ stri-ă că5itanul Servadac$ sîntemA333 > +e astrul 5e care l=am @ote. Este adevărat că o cometă necunos= cută s=a ciocnit de +ămînt$ în noa5tea de C' decem@rie s5re ' ianu= arie$ la orele două şi *K de minute$ CH secunde şi I .u?i de locuitorii 5ă= mîntului decît într=o anumită 5arte a drumului lor$ datorită or@itei . !u$ .ie li5= si?i .i= nea ast.esor3 > Ei @ine$ nu$ domnilor$ s5use +alm1rin Rosette ridicîndu=se3 E mai mult decît atît.oarte e6centrice 5e care o descriu în Burul Soarelui<3 A5oi$ +alm1rin Rosette nu uita niciodată să adau-e că de.ie de coadă$ .ie de nucleu$ .erva că aceşti aştri 5uteau să .ic aşa$ luînd cu ea cele cîteva 5arcele 5e care le=a?i -ăsit în cursul călătoriei de e65lorare.ra-ment din -lo@ul 5ămîntesc. Ca5itolul CPTEVA VAR AQ +E VECHEA TE0# ATPT DE CU!OSCUT# A CO0ETE/OR D ! /U0EA SO/AR# & A/TE/E Atunci cînd 5ro.esorul$ da.e la o distan?ă atît de mare$ încît să nu mai 5oată .oarte alun-ită şi$ 5rin urmare$ să se înde5ărte.i vă.ău$ smuls.i vă.a?ăA > +e un nou asteroid care -ravitea.

a?a Soarelui$ n=ar 5utea să=şi arunce undi?a în s5a?iu .ra de K* milioane de miliarde de co= mete3 Adevărul este că nu se ştie nimic cu 5rivire la numărul aştrilor cu coamă$ că nu au .i con.i 5urtat de o cometă 5rin lumea solară3 Arătase întotdeauna 5en= tru aceşti aştri$ cu coamă sau .ără$ o înclinare deose@ită3 +oate 5re= sim?ea de atunci ceea ce îi re.ontul terestru$ altele dis5ar 5e veci3 Dar ca să ne] limităm la cometele care a5ar?in într=adevăr lumii 'I' .i6at doar la 'K milioane numărul celor care rătăcesc în lumea solară3 /am@ert sus?ine că sînt HGG de milioane numai 5înă la Saturn$ adică 5e o ra.ost ni= ciodată .otoliul lui de con.i urmările acestei ciocniri du5ă cum cometa ar avea un nucleu dur sau nuA Răs5un.e= ren?iar$ 5ro.ie luat dre5t o 5lanetă3 Or$ ne5utînd să .i mul= ?umit .a?ă$ căci imediat ar .iind stea$ astrul tre@uia nea5ă= rat să .oarte 5rice5ut în cometo-ra.ie3 Re-retul lui cel mai mare la 9or= mentera$ du5ă ciocnire$ .esorul +alm1rin Rosette=nici nu se -îndea că într=o .a5tul că nu avea un audito= riu în .îndu=se 5e numărul aştrilor de acest .i ?inut o e65unere des5re comete du5ă următorul 5lan: 'S Care este numărul cometelor în s5a?iuA FS Care sînt cometele 5eriodice$ <adică acelea care se întorc într=un tim5 determinat$ şi care cele ne5eriodiceA CS Care este 5ro@a@ilitatea unei ciocniri între +ămînt şi una din= tre aceste cometeA *S Care ar .luen?a Soarelui şi alear-ă 5rin univers3 Unele din ele sînt aşa de va-a= @onde$ atît de= de.înd la aceste 5atru între@ări$ +alm1rin Rosette ar .i niciodată număra?i$ dar că sînt .iind 5lanetă$ ne.ără îndoială c4iar 5e auditorii cei mai e6i-en?i$ ceea ce se va şi întîm5la în ca5itolul de .undat cu o stea$ iar cea de a doua nu 5er= mitea să .i va .ă de CI* milioane de le-4e3 Alte calcule sta@ilesc c4iar ci.usese desi-ur .ără a 5rinde una din aceste comete3 &i asta nu=i totul3 0ai sînt multe altele care au scă5at de in.oarte numeroşi3 +utem s5une$ ducînd mai de5arte com5ara= ?ia lui \e5ler$ că un 5escar$ aşe.el de e65unere din .acă 5arte din clasa meteorilor$ ne.ie cometă3 Atunci cînd .ăcea o ast.ordonate$ încît 5ărăsesc cînd nu -îndeşti un cen= tru de atrac?ie 5entru a intra în altul3 Ele trec dintr=o lume3 solară întrL=alta cu o uşurin?ă vrednică de 5lîns$ unele care nu au .el care -ravitea.erva viitorul$ cine ştieA De aceea era şi .ărite îşi .ost număra?i$ că nu vor .a?ă3 /a 5rima între@are: Care este numărul cometelor în s5a?iuA \e5ler a 5retins că sînt tot atît de multe comete 5e cer cî?i 5eşti în a5ă3 Ara-o$ @a.nici de 5e Soare$ nici de 5e +ămînt3 +rima condi?ie înde5linită$ as= trul nu mai 5utea .ă între 0ercur şi Soare$ a .at 5e su5ra.ac a5ari?ia la ori.

ie3 Sînt co= metele Halle1$ EncEe$ "am@art$ 9a1e$ %rorsen$ Arrest$ Tuttle$ Di= necEe$ Vico şi Tem5el3 E nimerit să s5unem cîteva cuvinte des5re .ierile ei 5ot de= 5ăşi IGG de .lă .eci de aştri se îm5art în comete 5eriodice şi comete ne5eriodice3 +rimele a5ar din nou la ori. Or@itele acestea nu sînt .iecare$ căci una dintre ele s=a com5ortat .ost o@iectul unor cercetări serioase la di.ost des= .ă de Soare la distan?e 5e dre5t cuvînt incomensura@ile3 +rintre cometele 5eriodice se a.ac cu ne5utin?ă ciocnirea acestor cor5uri .a?ă de mişcarea 5lanetelor în Burul Soarelui3 ntervalele care des5art a5ari= ?iile ei sînt de KH>KI de ani$ du5ă cum este detul@urată în revolu= ?ia ei de vecinătatea lui Ju5iter şi a lui Saturn3 întîr.era @oreală$ s=o urmărească 5înă la s.ă< cel mai mult or@itele3 Aşa cum au remarcat astronomii$ 5are că le a?ine mereu calea cometelor şi căV e6ercită asu5ra acestor mici aştri o in.ă de Soare cu ' CGG milioane de le-4e$ adică 5înă dincolo de or@ita lui !e5tun3 Cometa EncEe este cea care=şi înde5lineşte revolu?ia în 5erioada cea mai scurtă$ în medie de 'FGH .ontul terestru du5ă un interval de tim5 mai mult sau mai 5u?in lun-$ dar a5roa5e re-u= lat3 Celelalte$ a căror întoarcere nu 5oate .solare$ au ele$ oare$ or@ite .i .ută în anii 'C* şi HF înaintea erei noastre$ a5oi în anii *GG$ )HH$ (CG$ 'GGI$ 'FCG$ 'CGH$ 'C)G$ '*HI$ 'HC'$ 'IGK$ 'I)F$ 'KH( şi ')CH3 Se mişcă de la răsărit s5re a5us$ adică în sens invers .îrşi= tul lui martie ')CI$ e5ocă la care din 5ricina 5rea marii de5ărtări de +ămînt$ ea nu s=a mai vă.i sta@ilită$ se înde5ăr= tea.ie cu +ămîntulA Ei @ine$ nu.ile$ adică mai 5u?in de trei ani şi Bumătate3 Se mişcă în sens direct de la a5us s5re răsărit3 A .e= rite de in.lîndu=se la Ca5ul %unei S5e= ran?e$ în ')CH cînd a a5ărut cometa$ a 5utut$ în condi?ii mai @une decît astronomii din emis.ece numite 8cu 5erioade scurte< şi ale căror mişcări sînt calculate cu mare 5reci.eci se cunoaşte e6act 5erioada de revolu?ie3 Aceşti 5atru.atală3 Aceasta e$ în mare$ lumea cometelor care numără cu milioanele aştri ce=o alcătuiesc3 A doua între@are: Care sînt cometele 5eriodice şi care cele ne5e= riodiceA +arcur-înd analele astronomice$ -ăsim cam H>IGG de comete care au .luen?ă e65lica@ilă 5rin marea sa 5utere de atrac?ie$ care le 5oate .i6e 5e care nimic nu le 5oate sc4im@a şi care 5rin urmare .ut3 /a 5eri4eliul ei$ cometa Halle1 trece la FF milioane de le-4e de Soare$ adică la o distan?ă mai mică decît Venus$ ceea ce 5are că s=a întîm5lat şi cu "allia3 /a a.luen?e străine3 Din eli5tice$ ele 5ot să devină 5ara@olice sau 4i@er@olice3 &i ca să nu vor@im decît de Ju5iter$ tre@uie să s5u= nem că acest astru 8deranBea.erite e5oci3 Dar din acestea$ numai la vreo 5atru.ile3 Cele@rul Hersc4ell$ a.ost vă.eliu$ se de5ărtea.ie unele cu altele$ .a?ă de -lo@ul 5ămîntesc tot aşa cum s=a 5urtat cometa "allia3 Cometa Halle1 este cea mai demult cunoscută3 Se 5resu5une că a .

ărită în 'KKF$ 'K)($ 'K(H$ ')GH$ dar numai la F) .ută în ')FF$ ')FH$ ')F($ ')CF$ ')CH$ ')C)$ ')*F$ ')*H$ ')*)$ ')HF etc3 şi nu a încetat nicio= dată să se arate la ori.ile$ cam şa5te ani3 /a 5eri4eliu$ trece la CF K'G GGG le-4e de Soare$ adică 5u?in mai a5roa5e decît +ămîntulV la a.eliu este de F'I GGG GGG de le-4e3 Cît des5re celelalte comete cu 5erioadă scurtă$ aceea a lui Arrest îşi înde5lineşte revolu?ia în ceva mai mult de şase ani şi Bumătate şi a trecut în ')IF doar la '' milioane de le-4e de5ărtare de Ju5iterV aceea a lui Tuttle în 'C ani şi ) luni$ aceea a lui DinecEe în cinci ani şi Bumătate$ aceea a lui Tem5el cam tot în atîta tim5$ iar aceea a lui Vico s=a rătăcit$ se 5are$ în s5a?iile cereşti3 Dar aceşti aştri n=au .e@ruarie ')FI i=au .eliu$ la FCH CKG GGG de le-4e$ adică dincolo de or@ita lui Ju5iter3 Un .ost o@iectul unor o@serva?ii atît de amănun?ite ca cele citate mai sus3 Rămîne să enumerăm 5rinci5alele comete 8cu 5erioadă lun-ă<3 Cometa din 'HHI .ără îndoială$ su@ ac?iunea unei .ile3 +revi.ost semnalată 5rima oară la FF noiem@rie ')*C$ în tim5 ce=şi înde5linea revolu?ia în sens direct3 Elementele or@itei sale au .ă F *'G .iunea se îm5lini: astrul a5ăru la vremea arătată şi în e5ocile următoare$ du5ă ce trecuse la I* IHG GGG le-4e de Soare$ adică mai de5arte de= cît 0arte$ şi se de5ărtase la FFI HIG GGG le-4e$ adică mai mult decît Ju5iter3 Cometa %rorsen$ cu mişcare directă$ a .is atunci că va a5ărea din nou în ')HG şi ')H'$ du5ă şa5te ani şi Bumătate sau F K') .e= @ruarie ')*I3 Ea îşi înde5lineşte mişcarea de revolu?ie în cinci ani şi Bumătate sau F G*F de .a?ă de Soare devine din ce în ce mai mică3 E 5ro@a@il$ deci$ ca această cometă să cadă 5înă la urmă 5e astrul luminos care o va a@sor@i$ a.a înainte$ din 5ricina căldurii sale 5rea mari3 Cometa .u revă.ut că diametrul mare al or@itei eli5tice a cometei scade tre5tat şi$ 5rin urmare$ distan?a medie .ontul terestru în 5erioada sta@ilită3 Or@ita ei este cu5rinsă în cea a lui Ju5iter3 Ea nu se de5ărtea.ontul terestru în două @ucă?i3 Se des5ăr?ise în drum$ .ra-mente călătoreau îm5reună$ la o dis= tan?ă de IG GGG de le-4e unul de celălaltV dar în ')HF$ distan?a cres= cuse la HGG GGG de le-4e3 Cometa 9a1e a .ut astronomii$ ea .isă 8a lui Carol ^uintul<$ aşte5tată cam 5rin anul ')IG$ n=a mai .enomen ciudat s=a 5etrecut în ')*I3 Cometa %iela a a5ărut la ori.co5erită la FI noiem@rie ')') şi$ du5ă calcularea elementelor ei$ se desco5eri că ea era una şi aceeaşi cu cometa o@servată în ')GH3 Aşa cum au 5revă.ost .ile3 Distan?a ei la 5eri4eliu e F* I'* GGG de le-4eV distan?a la a.ă deci de Soare cu mai mult de 'HI milioane le-4e şi se a5ro5ie de el 5înă la 'C mi= lioane$ adică mai mult decît 0ercur3 O@serva?ie im5ortantă: s=a vă= .ost desco5erită la FI .ară doar dacă nu se va volatili.ost calculate elementele3 0işcarea sa e directă3 Revolu?ia ei durea.ărită3 'IC .ost .ost calculate şi s=a 5re.or?e interioare3 Cele două .isă a lui "am@art sau a lui %iela a .

i de IKH de ani şi la 5eri4eliu trece atît de a5roa5e de Soare$ încît 5rimeşte o cantitate de căldură de F) GGG de ori mai mare decît cea 5e care o 5rimeşte +ămîntul$ adică de două mii de ori tem5eratura de to5ire a .ie c4iar 5unctul cur@ei 5e care o descrie +ămîntulV 'I* .îrşit$ cometa din ')I*$ în revolu?ia ei care se înde5lineşte în nu mai 5u?in de F )GG de secole$ se va 5ierde$ ca să s5unem aşa$ în s5a?iul nes.ută cam 5rin anii I'( şi *C înaintea erei noastre$ a5oi în HC' şi ''GI3 Revolu?ia ei ar .erite .Cometa din ')IG$ studiată de !egton şi care du5ă Diston ar .a?ă de ecli5tică$ adică .i@ilă c4iar în 5lină .iind numărul atît de mare al cometelor$ ca una dintre ele să se ciocnească de +ămîntA ată ce se 5oate răs5unde: +ămîntul$ du5ă cum se ştie$ nu iese niciodată din 5lanul ecli5ticii$ iar or@ita 5e care o descrie în Burul Soarelui este toată cu5rinsă în acest 5lan3 Ce tre@uie$ aşadar$ să se întîm5le ca +ămîntul să .i$ ca un 5aşă care se învîrte în Burul marelui sultan3 Cometa din ')''$ care a dat numele său anului cîndLa a5ărut$ avea un inel cu un diametru de 'K' le-4e$ o ne@uloasă de *HG de mii de le-4e şi o coadă de *H de milioane3 Cometa din ')*C$ des5re care s=a cre.ost o@servată de Cassini$ dar astronomii nu sînt de acord asu5ra duratei revolu?iei sale3 Ea trece la o distan?ă doar de 'F mii de le-4e de astrul luminos$ cu o vite.i$ într=atît îi mărea densitatea această îns5ăimîntă= toare căldură3 Cometa Dona?i$ care strălucea atît de minunat în miBlocul conste= la?iilor @oreale$ are o masă evaluată la a KGG=a 5arte din cea a +ă= mîntului3 Cometa din ')IF$ îm5odo@ită cu e-rete luminoase$ semăna cu o scoică de .ă 5e 4îrtie or@itele 5lanetare şi or@itele comete= lor$ se vede că ele se încrucişea.ormă ciudată3 Pn s.ost vă.i .ă de 'H mii de le-4e 5e secundăV căldura 5e care o 5rimeşte atunci este e-ală cu aceea 5e care ar trimite=o +ămîntului *K de mii de sori3 Coada ei era vi.îrşit3 Cu 5rivire la cea de a treia între@are: Care este 5ro@a@ilitatea unei ciocniri între +ămînt şi una din aceste cometeA Dacă se desenea.i 5rovocat 5oto5ul .iindcă se a5ro5iase 5rea mult de +ămînt$ 5are să .ă în multe locuri3 Dar nu acelaşi lu= cru se întîm5lă în s5a?iu3 +lanurile acestor or@ite sînt înclinate în un-4iuri di.ierului3 Cometa din 'H)I 5oate .i asemuită 5rin strălucirea ei cu o stea de mărimea '3 Cometa din 'K** tîra du5ă ea mai multe co.ie lovit de o co= metăA Tre@uie: 'S Ca această cometă să=l întîlnească în 5lanul ecli5ticiiV FS Ca 5unctul 5e unde trece în acea cli5ă cometa să .ut că este cea din 'II)$ din '*(*$ şi 'C'K$ a .a?ă de 5lanul or@itei teres= tre3 în ciuda acestei 85recau?ii< a naturii$ nu se 5oate oare întîm5la$ dat .

a5tul că 5ămîntul se în= vîrteşte în Burul unei a6e invaria@ile$ aşa cum sus?ine Ara-o$ se 5oate tra-e conclu.ost su= 5use unei continue varia?ii 5e care cercetările nu le=au semnalat3 Caracterul constant al latitudinilor terestre dovedeşte deci că$ de la ori-inea lui$ -lo@ul nostru nu s=a ciocnit de o cometă333 Deci şi că$ aşa cum au .ul cînd într=o urnă n=ar .CS Ca distan?a care des5arte centrele celor doi aştri să .ie mai mică decît ra.i .ultă$ aşadar$ că nu e im5osi@il ca +ămîntul să .ăcut ca or@ita acestei 'IH .@it vreodatăA !u$ răs5und astronomii$ 5entru că 8din .eră miBlocul de a evalua şansele unei întYlniri de acest .ie mai a5roa5e de Soare decît +ămîntulV FS ca diametrul acestei comete să .el$ şi el arată că$ la a5ari?ia unei comete necunos= cute$ se 5oate 5aria 5e F)G milioane contra unu că nu se va i.ia certă că n=a .ert din diametrul +ămîntului3 &i 5e deasu5ra nu se vor@eşte în acest calcul decît de întYlnirea nucleului cometei cu -lo@ul 5ămîntesc3 Dacă am socoti şansele unei întYlniri cu ne@uloasa$ ar tre@ui să le în.ăcut acest calcul l=a @a.ie e-al cu un s.ireşte$ incidentul "am@art3 în ')CF$ rea5ari?ia cometei "am@art a semănat -roa.i decît o sin-ură @ilă al@ă .init3 El cere într=adevăr: 'S ca la 5eri4eliu$ cometa să .e.@i de -lo@ul nostru<3 /a5lace nu res5in-ea 5osi@ilitatea unei asemenea întîlniri şi el i=a descris urmările în lucrarea sa 8E65unere asu5ra sistemului lumii<3 Aceste şanse sînt oare destul de liniştitoareA 9iecare va Budeca du5ă .i e6act acelaşi ca în ca.@it de o cometă3 Dar a .iecare individ ar .at 5e două elemente care 5ot să varie.a în lume3 O coinciden?ă cosmo-ra.i înlocuit a6a 5rinci5ală$ iar latitudinile terestre ar .ecim$ adică F)' milioane contra 'G sau F) 'GG GGG contra unu3 Dar rămînînd în cadrul 5ri= mei 5ro@leme$ Ara-o adau-ă: 8Să admitem un moment că acea cometă$ care s=ar ciocni de +ă= mînt$ ar nimici toată s5ecia omeneascăV atunci 5ericolul de moarte 5rin care ar trece .ică destul de ciudată a .e la in.a lor3 Aceste trei condi?ii 5ot ele oare să se reali.< Din toate acestea re.ie i.i consecin?a inevi= ta@ilă a ieşirii @ilei al@e la3 5rima tra-ere.ăcut=o unii savan?i$ nu se 5oate atri@ui ciocnirii cu o cometă de5resiunea de 'GG m su@ nivelul Oceanului .ormată de 0area Cas5ică<3 +rin urmare n=a e6istat în trecut nici o ciocnire$ lucrul 5are si-ur$ dar a 5utut să se 5roducă unaA Aici intervine$ .ost întYlnit de o cometă3 într=a= devăr$ ca urmare a acestei vec4i ciocniri$ o a6ă instantanee de rota= ?ie ar .irea lui3 Tre@uie$ dealt.ost el i.el$ să remarcăm că atunci cînd ilustrul astronom a .a?ă de un total de F)' milioane @ile$ iar condamnarea lui la moarte ar .e simultan şi să 5ro= voace$ 5rin urmare$ ciocnireaA Atunci cînd i se cerea 5ărerea lui Ara-o în această 5rivin?ă el răs= 5undea: 8Calculul 5ro@a@ilită?ilor o.

erioară celei care îl des= 5arte de +ămînt3 Dealt.i sosit cometa cu o lună mai tîr.i o ciocnire în adevăratul sens al cuvYntu= lui3 Astronomul 9a1e a s5us că o 5în.ei cometei .i$ atunci cînd trecu 5rin el$ cometa aBunsese la mai @ine de FG de milioane de le-4e de5ărtare3 9oarte @ineV dar dacă +ămîntul ar .ană intră şi în com5o.ruct$ al?ii n=au3 Cînd cometele n=au nucleu$ ele sînt .eră adesea cometele$ de unde -reutatea de a le recunoaşte3 Aceeaşi materie dia.ul no5?ii$ cometa tre@uia să treacă .eroidul terestru şi o co= metă .luen?a căldurii solare3 Dovadă că aşa stau lucrurile e .ormă 5e care le su.i viciat atmos.i sosit în acel 5unct al or@itei sale cu o lună mai devreme$ sau ar .erite$ du5ă cum cometa va avea sau nu un nucleu$ într=adevăr$ unii din aceşti aştri rătăcitori au un sîm@ure$ ca un .i e.oarte a5roa5e de unul din 5unctele or@itei terestre3 +ămîntul se va -ăsi oare în acest 5unct în cli5a aceeaA Dacă da$ se vor întYlniV căci$ du5ă o@serva?iile lui Ol@ers$ lun-imea ra.eroidul terestru 5oate .i înecată în ne@uloasă3 Din .ost cunoscut$ trecerea ei nu a stîrnit 5anică3 !u tot aşa s=a 5etrecut cu cometa din ')*C$ căci era de temut că +ămîntul va .ectele acestei cioc= niriA Vor .iu$ întîlnirea ar .el$ se întîm5lă adesea ca unele comete$ alcă= tuite în mod evident dintr=o materie mai densă$ mai re.ii lor3 E ca şi cum s=ar eva5ora su@ in.comete să taie a5roa5e 5e cea a +ămîntului3 Or$ la F( octom@rie înainte de mie.istentă$ mai re.ractară ac?iunii tem5eraturilor înalte$ nu 5re.ă de 5ăianBen ar o5une$ 5oate$ mai multă re.el$ sus=numita cometă "am@art trecuse în ')GH de . lun-$ .iind e-ală cu cinci ra.i a@ătut din drum$ nimeni nu 5oate îndră.el de a5endice de acest soi3 în ca.ie ca un evan= tai cu mai multe ramuri$ imediat ce cometele nu se mai a.i avut loc3 Oare .a5tul n=a .lă decît la CG milioane de le-4e de Soare$ distan?ă in.isten?ă unui -lonte decît ne@uloasa unei co= .iu$ la CG noiem@rie$ şi cum are o mişcare de revolu?ie de IK* mii de le-4e 5e .ormate dintr=o ne@uloasă atît de su@?ire$ încît se 5ot .ie ca un 5ămătu.ece ori mai a5roa5e de +ămînt$ la numai F milioane de le-4e3 Dar cum .a5tul acesta 5utea să se întîm= 5leA Desi-ur$ căci dacă nu admitem că s.i întîr.ericire$ +ămîntul nu sosi în 5unctul res5ectiv al ecli5ticei de= cît cu o lună mai tîr.ecea3 De aici şi sc4im@ările de .i cu5rins cel 5u?in de coada ei$ ceea ce ar .i=di.luen?e de temut în drumul lor3 Deci$ dacă ciocnirea nu s=a 5rodus în trecut$ este si-ur că ea ar 5utea să se 5roducă în viitor3 Dealt.era3 Cu 5rivire la a 5atra între@are: Admi?înd că o ciocnire între +ă= mînt şi o cometă se 5oate 5roduce$ care ar .iată > aceşti aştri .e terestre$ o 5arte din or@ita terestră va .ni să 5retindă că o cometă nu 5oate .ără nucleu$ nu ar .volte$ .a5tul că această coadă înce5e să se de.i?ia co.intă nici un .ări 5rin ea stelele de mărimea a .iind su5uşi atîtor in.ul că ar avea loc o întîlnire între s.

mete3 Dacă materia care alcătuieşte coada sau coama nu e insalu= @ră$ atunci nu e6istă nici un 5ericol3 Dar ceea ce ar 5utea să .ormate doar din ne@uloase$ ele nu 5re.el încît$ în ca.iua în amia.a mare$ a5roa5e de Soare şi .irme că dacă o cometă .i?ie3 Tre@uie să s5unem însă că cometo-ra.ără aButorul vreunui in= strument3 !u numai că unele comete au nuclee tari$ dar aceste nuclee au .i .el$ ecli5să care nu se 5utea datora inter5unerii /u= nii$ de vreme ce /una în .$ atunci cînd se inter5une între o stea şi un o@servator de 5e +ămînt$ steaua nu se mai vede3 Or$ se 5are că$ du5ă Ana6a-ora$ cu *)G de ani înaintea erei noas= tre$ în tim5ul lui Uer6es$ Soarele a .ost c4iar măsurate3 Ast.ormat dintr=un nucleu tareA Dar mai întYi$ e6istă ast.a5tul este cu atît mai si-ur cu cît astrul 5utea .ost ecli5sat de o cometă3 De asemenea$ cîteva .ut .intă 5ericole mari în ca.oasă în stare solidă3 în acest ca.a?a 5ămîntului$ sau să introducă în atmos.erei terestre$ ar încă5ea toată într=un de-etar cu diametrul de FH de milimetri3 Aşadar$ în ce 5riveşte cometele .ile înaintea mor?ii lui Au-ust$ Dion o@servă o ecli5să de acest .i condensată 5înă la -radul atmos. de ciocnire3 Dar ce s=ar 5etrece dacă astrul cu coamă ar .această îndoită mărturie şi 5oate că nu -reşesc3 Dar două o@serva?ii mai recente nu mai în-ăduie să se 5ună la îndoială e6isten?a nucleelor cometare3 într=adevăr$ cometele din 'KK* şi din ')F) au aco5erit stele de mări= mea a )=a3 Se admite de asemenea că$ du5ă o@serva?ii directe$ co= metele din '*GF$ 'HCF$ 'K** au nuclee solide3 în ce 5riveşte cometa din ')*C$ .ii res5in.ăcut măsurători$ s=a -ăsit că ele varia. ar arde totul 5e .iua aceea se -ăsea în o5o.ul unei în= tîlniri$ cometa ar ieşi$ 5oate$ învin-ătoare3 Cît des5re ne@uloasele cele mai însemnate 5entru care s=au .ără nucleu$ cu o ra.i vă.ile cometelor şi nu s=ar lăsa 5ătrunsă3 Atît de su@?iri sînt aceşti va5ori$ încît !egton a 5utut să a.ilor să .ie incandescen?i$ în care ca.ie de temut este sau ca va5orii co.oarte mare în com5ara?ie cu ne@u= loasele sau co.eră elemente -a.era terestră$ oricît de su@?ire ar .el se cunosc diametrele reale$ înce5înd cu ''>'F le-4e 5entru cometele din 'K() şi ')GH R"am@artS 5înă la C FGG le-4e 5entru cea din ')*H3 Aceasta din urmă ar avea deci un nucleu mai mare decît -lo@ul terestru$ ast.an$ 'IK .ără nucleu$ FS Comete al căror nucleu este 5oate dia.icient 5entru a trece din stare -a.i în 5ăturile ei su= 5erioare$ are totuşi o densitate .el de nucleeA Se va 5utea răs5unde că da$ atunci cînd cometa a atins un -rad de concentrare$ su.ă între K FGG şi *HG GGG de le-4e3 +entru a înc4eia tre@uie să s5unem ca şi Ara-o: E6istă sau 5ot e6ista: 'S Comete .ă de CIH milioane de le-4e$ ar .oase im5ro5rii vie?ii3 Totuşi 5are -reu de acce5tat ca această ultimă eventualitate să se îm5linească3 într=adevăr$ du5ă %a@inet$ atmos.

i stăvilită cu desăvîrşire şi$ 5rin urmare$ .a -lo@ului$ o5rită @rusc$ s=ar trans.ară3JA6a +ămîntului .CS Comete mai strălucitoare decît 5lanetele$ avînd 5ro@a@il un nucleu solid şi o5ac3 &i acum$ înainte de a căuta să sta@ilim care ar .iind alta$ un nou ecuator l=ar înlocui 5e cel vec4i3 în s.i e-ale şi cometa ar trece la numai HH GGG le-4e de +ămînt$ ea ar .orma mecanic în căldură3 Atunci$ +ămîntul$ su@ ac?iunea unei tem5eraturi de cîteva milioane de -rade$ s=ar volati= li.ile revolu?ia cometei3 Dar în ca.iind contra@alansată$ +ămîntul ar cădea s5re el în linie drea5tă$ 5entru a .i dintr=o dată distrusă3 Atunci$ .ul cînd masele celor două cor5uri ar .ormă de mişcare$ vite.umat ra5id$ e6istă F)' milioane de şanse contra unu ca să nu ai@ă loc o ciocnire între o cometă şi +ă= mînt3 > 9ără îndoială$ aşa cum va s5une mai tîr.orm căreia căldura nu este decît o .i 5roiectate cu vite.or?a de atrac?ie a Soarelui nemai.la3 Sau cometa$ atin-înd numai +ămîntul$ i=ar lăsa o @ucată din ea$ sau ar smul-e ea cîteva 5arcele din -lo@$ > ca în ca.intă cel mult 'c'G GGG din masa +ămîntului3 /una3 care are masa e-ală cu 'c)' din masa +ămîntului$ este deci mult mai mare decît cometele$ în consecin?ă$ lucrul acesta nu este 5osi@il niciodată Rn3r3 .ace să crească du= rata anului terestru cu 'I ore şi H minute şi ar sc4im@a cu F -rade înclinarea ecli5ticii3 +oate că ar ca5ta şi /una în trecere3' în s.ără îndoială că numai noi am scos @ila al@ă3 ' 0asa cometelor re5re.i a@sor@it du5ă I* .îrşit$ care ar .i urmările unei ciocniriA /e vom a.a -lo@ului ar 5utea .i consecin?ele unei întîlniri a +ămîntului cu unul din aceşti aştri$ se cuvine să remar= căm că$ c4iar dacă nu ar e6ista o ciocnire directă$ cele mai -rave .ormînd la su5ra.îrşit$ vite.iat cu două .i li5sită de 5ericole3 Cu o masă in= .e= nomene s=ar 5utea totuşi 5roduce3 într=adevăr$ trecerea la mică distan?ă a unei comete$ dacă masa ei este destul de însemnată$ nu ar .erioară$ nimic de temut3 Ast.ile şi Bumătate3 De asemenea$ 5rin a5licarea teoriei lui T1ndall$ con.iin?e$ ar@ori$ case ar .a?a lui un nou continent3 în toate ca.el cometa din 'KKG$ care s=a a5ro5iat de +ămînt la 'GG GGG de le-4e$ n=a sc4im@at nici cu o secundă du= rata anului terestru$ în tim5 ce ac?iunea +ămîntului a întîr.urile$ vite.iu +alm1rin Rosette3 .ul "alliei > sau s=ar li5i de +ămînt .a în cîteva secunde3 Dar 5entru a s.a tan-en?ială de revolu?ie a +ămîntului ar 5utea .îrşi acest re.inele lor naturale şi ar nimici totul3 Su@stan?ele din centrul -lo@ului$ care sînt încă lic4ide$ l=ar s5inteca şi ar tinde să iasă a.a de o5t le-4e 5e secundă 5e care o aveau înainte de ciocnire3 0ările s=ar revărsa din @a.

laseră$ în s.eroidul terestru şi 5urtat 5rin s5a?iu$ în s.îrşit$ o cometă necunoscută care$ du5ă ce a atins uşor +ămîntul$ îi luase cîteva @u= că?ele şi le ducea 5oate 5înă în lumea siderală3 Trecutul îl cunoşteau3 +re.ie contestată3 A5oi .esorul îi 5rivi 5e deasu5ra oc4elarilor lui teri@ili$ ca un ursu.ură 5re.$ ordon333 > A-4iotantul -uvernatorului -eneral al "alliei$ se -ră@i să adau-e %en=:u.Ca5itolul V P! CARE P/ VO0 VEDEA +E +A/0`R ! ROSETTE ATPT DE P!CP!TAT DE SOARTA /U $ P!CPT 9A+TU/ D# DE "P!D T > Cometa mea.esor3 A5oi 5rivind la auditorii săi$ încruntă din s5rîncene ca şi cum vreunul dintre ei avea de -înd să=i conteste dre5tul de 5ro5rietate asu5ra "alliei3 +oate că se între@a c4iar în ce calitate se instalaseră aceşti intruşi$ strînşi în Burul lui$ 5e domeniul ce=i a5ar?inea3 Că5itanul Servadac$ contele Timaşev şi locotenentul +roco5 ră= măseseră tăcu?i3 A.esor$ +alm1rin Rosette 5ărea că aş= tea5tă acum ca străinii$ întruni?i în sala comună$ să=i . căruia nu=i 5lac co5iii3 'I( .ie 5re.ăcut ocolul lumii -alliene3 > OcolulA333 stri-ă 5ro.esor$ s5use contele Timaşev$ n=aş 5utea s5une că am venit 5e cometa dumneavoastră de @unăvoie$ dar nu vă sînt de aceea mai 5u?in recunoscător 5entru os5italitatea dumneavoas= tră3 Sim?ind unda de ironie din răs5uns$ Hector Servadac surîse uşor şi urmă: > /ocotenentul +roco5$ comandantul -oeletei Do@rîna cu care am .use oareA Hector Servadac şi înso?ito= rii lui şovăiau să=i 5ună această între@are3 Dîndu=şi aere de mare 5ro.enta?i3 Hector Servadac înde5lini această .ra-ment des= 5rins din s. care nu voia ca du@la calitate$ a lui şi a stă5înului său$ să . acestea erau ultimele cuvinte rostite de 5ro.ele admise$ rînd 5e rînd$ du5ă îndelun-ate discu?ii: mai întîi$ sc4im@area a6ei de rota?ie a +ă= mîntului şi a celor două 5uncte cardinaleV a5oi un .enta?i 5e rînd marinarii ruşi$ s5aniolii$ şi la s.dei care se ştie la ea acasă3 > Domnule 5ro.ost i5ote.entîndu=şi tovarăşul3 > 9i?i @inevenit$ domnule conte$ răs5unse +alm1rin Rosette$ cu @unăvoin?a condescendentă a -a.îrşit tînărul +a@lo şi micu?a !ina$ 5e care 5ro.esorul3 > întocmai$ ocolul$ răs5unse că5itanul Servadac3 A5oi continuă: %en=:u.ormalitate$ ca să nu=l mînie 5e su5ărăciosul şi ar?ă-osul astronom3 > Domnul conte Timaşev$ s5use el 5re.îrşit$ adevărul$ de care se a5ro5iaseră atît de mult3 Se ştie care au .entul îl vedeau3 Care era viitorulA Sa= vantul acesta ori-inal îl 5revă.

oarte -roasă învăluia nu numai această 5arte a Euro5ei$ ci a5roa5e între-ul +ămînt3 Or tocmai 5e aceste melea-uri ale nsulelor %aleare se 5roduseră în mai multe rînduri s5ărturi în ce?urile -roase3 Tre@uia să ve-4e.uirea 4ăr?ii acelei 5ăr?i a cerului unde se a.elinarul 5e care aButo= rul lui îl a5rindea 5e teritoriul s5aniol$ ca să 5oată .e cu cea mai mare -riBă$ ceea ce nu=l îm5iedica 5e +alm1rin Rosette să arunce o 5rivire între@ătoare asu5ra .esorul$ cine vor@eşte de întoarcere.i cu5rinsă în cîteva rînduri3 Vrînd să veri.oarte însemnată 5entru mine333 Cînd 5utem nădăBdui să ne întoar= cemA333 > Ei$ răs5unse 5ro.ăcute$ Hector Servadac îl ru-ă 5e +alm1ria Rosette să s5ună ce i se întYm5lase3 +ovestea lui 5oate .ile$ iată tot materialul luat$ .entările .ără a mai 5une la socoteală o lunetă astrono= mică de care +alm1rin Rosette nu se des5ăr?ea niciodată şi care 5ă= rea că . numi în acest sco5 o comisie ştiin?i.Ynd că 5rimele o5era?ii -eode.ice erau 5line de -reşeli$ el 4otărî să veri.eli= nar care să 5oată .el şi .ut de oc4eanele de 5e 9ormentera3 Cîteva căr?i$ instrumente de o@serva?ie$ 4rană 5entru două luni de .ile înainte ca Ara-o şi %iot să=şi 5oată atin-e sco5ul3 Din ne.iind .lă constela?ia "emenilor3 Cu oc4iul li@er$ această constela?ie arată cel mult şase steleV dar cu un telesco5$ avînd o desc4idere de FK centimetri$ se o@servă mai multe de şase mii3 +alm1rin Rosette nu 5oseda un instrument atît 'KG .rance.irmamentului$ căci se înde= letnicea 5e atunci şi cu revi.esor de la liceul C4arlema-ne avea 5asiunea să scotocească adîncurile cerului şi nu= trea nădeBdea să .ul triun= -4iului$ .ie remarca@ilă3 +alm1rin Rosette 5ărăsi$ aşadar$ +arisul3 Se duse în nsulele %a= leare$ îşi instala o@servatorul 5e vîr.esorul$ înlăturat în acest .ăcea 5arte3 +ro.i6a vîr.Cît des5re sac HaE4a@ut$ el înainta cî?iva 5aşi şi s5use: > Domnule astronom$ o între@are$ una sin-ură$ dar care e . +re.ericire$ aşa cum s=a mai s5us$ o cea?ă .ice din nou măsurătorile re?e= lei e6treme care le-ase 9ormentera de litoralul s5aniol 5rintr=un triun-4i din care o latură măsura *G de le-4e3 Era o muncă 5e care Ara-o şi %iot o în.acă o desco5erire care să=i aducă nemurirea3 Era ideea lui .iin?a lui3 9ostul 5ro.i vă.ice măsura arcului sta@ilit la meridianu/+arisului3 -uvernul .oştii săi la@oran?i$ 5e care=l an-aBase în acest sco5$ 5use 5e una din înăl?imile de 5e coasta S5aniei un .iecare noa5te tre@uia să 5îndească .ă5tuiseră înaintea lui cu o 5reci.ace 5arte din însăşi .i6ă3 0unca lui +alm1rin Rosette cerea$ înainte de toate$ o mare ră@= dare$ în .ără să uite că$ în aceste condi?ii$ trecuseră I' de . De=a@ia am 5lecat.ică din care$ ?i= nînd seama de ciudă?eniile lui$ +alm1rin Rosette nu .e 5e cont 5ro5riu3 +retin.ul cel mai înalt al insulei şi se 5re-ăti să trăiască aici ca un 5ustnic$ îm5reună cu servitorul său Jo= se54$ în tim5 ce unul din .urios la culme$ luă 4otărîrea să lucre.

.

ără îndoială o stea ce nu .a?ă$ cele două 5lanuri coincideau3 'KI .ac este destul de mare > ceea ce$ se ştie$ micşorea.u decît la o distan?ă de CG de milioane de le-4e de Soare se des.ocarul comun$ di.ăşură şi coada3 Tre@uie să mărturisim că$ din acea cli5ă$ marele triun-4i .eci$ în ascensiune drea5tă şi în declina?ie$ şi ast.eren?a nu e sim?itoare în această 5arte a cur@elor$ căci 5ara@ola nu e altceva decît o eli5să cu a6ă in.i?ii3 +ro.ost oare o mică 5la= netă trimisă în dar de .i .ă şansele de întîlnire3 Dar$ în ca= .erin?a lui$ tot aşa 5entru a sta@ili elementele unei comete tre@uie să o@servi succe= siv trei din 5o.oarte re5ede .ocarele or@itei3 Ori$ între eli5să şi 5ara@olă$ care au .iecare noa5te$ aButorul lui +alm1rin Rosette a5rindea conştiincios .esorul vă.i elementele unei comete$ înce5i 5rin a=i 5resu5une o or@ită 5ara@olică3 Este cel mai @un 5rocedeu$ într=adevăr$ cometele se arată în -eneral în 5reaBma 5eri4eliului lor$ adică atunci cînd sînt la cea mai mică distan?ă de Soare$ care se -ă= seşte într=unul din .$ avu dre5tate3 Aşa cum 5entru a determina un cerc este necesar să cunoşti trei 5uncte 5e circum.i6e3 Să .i-ura în nici un catalo-3 Dar$ o@servînd=o cu aten?ie mai multe no5?i de=a rîndul$ 5ro.elinarul 5e coasta S5aniei$ dar tot atît de si= -ur este că +alm1rin Rosette nu mai 5rivea în acea direc?ie3 !u mai avea o@iectiv şi ocular decît 5entru noul astru cu coamă 5e care voia să=l studie.îrşit$ o desco= 5erireA +alm1rin Rosette îşi continuă cercetările cu şi mai multă aten?ie3 Vite.enit$ el notă .ă deci calculele 5e i5ote.itînd de noro= cul cu totul neaşte5tat că cea?a se risi5ea la .u că astrul cu 5ricina se de= 5lasa .emeridele< > cum se s5une3 +alm1rin Rosette nu se mul?umi cu trei 5o.eul astronomilorA 9ăcuse$ în s.el: 'S înclinarea or@itei cometei .a de de5lasare a astrului îi arăta că era vor@a de o cometă3 Curînd du5ă aceea se .i$ căutînd să măsoare adîncurile cereşti în 5artea unde se -ăsea constela?ia "emenilor$ i se 5ăru căL vede un 5unct strălucitor ce nu era însemnat 5e nici o 4artă3 Era .eci$ trei.e şi să=l denumească3 Trăia numai în acest col? al cerului unde se -ăsesc "emenii3 Atunci cînd vrei să calcule.ări ne@uloasa$ a5oi cînd cometa nu mai .ul de .i?iile sale3 Se 5oate atunci trasa drumul 5e care as= trul îl va urma în s5a?iu şi i se 5ot sta@ili 8e.a?ă de stelele .el o@= ?inu cu mare e6actitate cele cinci elemente ale noii comete$ care înainta cu o iu?eală îns5ăimîntătoare3 O@?inu ast.ece$ două.a unei cur@e 5a= ra@olice şi$ în acest ca.u dat uitării3 Desi-ur$ în .de 5uternic şi în li5sa lui tre@uia să se mul?umească cu luneta astro= nomică3 Totuşi$ într=o .a?ă de ecli5tică$ adică de 5lanul care cu5rinde cur@a de revolu?ie a +ămîntului în Burul Soarelui3 în mod o@işnuit$ un-4iul 5e care aceste 5lanuri îl .inită3 +alm1rin Rosette îşi @a.

u o@?inută calculîndu=se lon-i= tudinea 5eri4eliului cometei3 +alm1rin Rosette cunoscu ast.@it în noa5tea de C' decem@rie s5re ' ianuarie$ iar ciocnirea va .ocare3 HS în s.lase 5o.i .ost cu5rinşi locuitorii lui3 dacă ar .orma or@itei 5ara@olice$ de vremeJ ce avea în mod o@li-atoriu Soarele într=unul din .el situa= ?ia cur@ei 5ara@olice în 5lanul -ata determinat3 *S Distan?a la 5eri4eliu a cometei$ adică distan?a care o va des= 5ăr?i de Soare cînd va trece 5rin 5unctul cel mai a5ro5iat de el$ cal= cul care$ 5înă la urmă$ dădu e6act .el s5us: 5unctul în care astrul cu coamă tăia or@ita te= restră3 Du5ă ce o@?inuse aceste două elemente$ a.iind o cometă cu nucleu tare$ 8totul va .i cu atît mai cum5lită cu cît cele două astre mer-eau în sens o5us3 Un altul$ s5eriat$ ar .îrşit sensul mişcării cometei3 Această mişcare era retro= -radă în ra5ort cu cea a 5lanetelor$ adică se mişca de la răsărit' s5re a5us3 Cunoscînd aceste cinci elemente$ +alm1rin calculă data la care cometa va trece la 5eri4eliul ei3 Constatînd$ s5re marea lui @ucurie$ că era o cometă necunoscută$ îi dădu numele de "allia$ du5ă ce şo= văise întîi între +alm1ra şi Rosetta$ şi înce5u a5oi să=şi redacte.i i.lase că ce?uri -roase . +ămîntul va .ăceau im= 5osi@ilă orice o@serva?ie 5e am@ele continente$ şi cum nici un o@= servator nu semnalase noua cometă$ era îndre5tă?it să creadă că nu= mai el o desco5erise în s5a?iu3 Aşa şi era$ iar această îm5reBurare scuti restul +ămîntului de imensa 5anică de care ar .e ra= 5ortul3 Se 5une între@area dacă 5ro.iare a.i?ia 5lanului or@itei cometare în s5a?iu3 CS Direc?ia a6ei mari a or@itei3 Ea .ectele care se cunosc3 Dar se în= ' Din FHF comete$ 'FC au o mişcare directă$ iar 'F( o mişcare retro-radă Rn3Se 'KC .ie acolo$ căci cometa$ .i ştiut ce 5rimeBdie îi amenin?a3 Ast.oarte ciudat.i .esorul rămase deci la 9ormentera$ cu atît mai mult cu cît$ du5ă calculele sale$ astrul cu coamă tre@uia să se lovească de +ă= mînt în sudul Al-eriei3 Ori$ el voia să .i 5rea 5u?in dacă am s5une că era încîntat3 9u cu5rins de un adevărat delir astronomic3 Da.FS 9i6area nodului ascendent al cometei$ adică lon-itudinea sa 5e ecli5tică$ alt.< Ciocnirea se 5roduse cu toate e.i 5lecat de îndată din 9ormentera3 El însă rămase la 5ost3 !u numai că nu 5ărăsi insula$ dar nu s5use nimic des5re desco5erirea sa3 Din .esorul îşi dădea seama de 5osi= @ilitatea unei ciocniri între +ămînt şi "alliaA %ineîn?eles$ ciocnirea era nu numai 5osi@ilă$ ci c4iar si-ură3 Ar .el$ +alm1rin Rosette era sin-urul care ştia că va avea loc o întYlnire între +ămînt şi cometa 5e care cerul %alearelor îi în-ăduise s=o vadă$ în tim5 ce 5retutindeni altundeva ea se ascundea de 5rivi= rile astronomilor3 +ro.

întîm5lă că +alm1rin Rosette .u dintr=o da?ă des5ăr?it de servitorul lui Jose543 &i$ cînd se tre,i dintr=un leşin destul de îndelun-at$ se -ăsi sin-ur 5e o insuli?ă3 Era tot ce mai rămăsese din Ar4i5ela-ul %alearelor3 Acestea erau întîm5lările 5ovestite de 5ro.esor$ cu multe interBec= ?ii şi încruntări din s5rîncene$ cu totul neBusti.icate de atitudinea @i= nevoitoare a auditorilor săi3 &i înc4eie s5unînd: > S=au 5rodus sc4im@ări im5ortante: de5lasarea 5unctelor car= dinale$ scăderea intensită?ii .or?ei de -ravita?ie3 Dar nu am cre,ut ca dumneavoastră$ domnilor$ că mă a.lu încă 5e s.eroidul terestru; !u; +ămîntul continuă să -ravite,e în s5a?iu$ înso?it de /una care nu l=a 5ărăsit şi=şi urmea,ă or@ita o@işnuită$ 5e care ciocnirea nu o sc4im@ase3 El n=a .ost dealt.el atins decît în treacăt de cometă$ şi n=a 5ierdut decît acele neînsemnate 5or?iuni 5e care le=a?i -ăsit3 To= tul s=a 5etrecut$ deci$ cum nu se 5oate mai @ine şi n=avem de ce să ne 5lîn-em3 într=adevăr$ sau am .i 5utut .i ,dro@i?i la ciocnirea cu cometa$ sau aceasta ar .i 5utut rămîne li5ită de +ămînt şi$ în amîn= două ca,urile$ nu am mai avea avantaBul de a 5ri@e-i acum 5rin lu= mea solară3 +alm1rin Rosette s5unea aceste lucruri cu atîta satis.ac?ie$ că ni= mănui nu=i da 5rin -înd să=l contra,ică3 !umai ne.ericitul de %en=:u. îndră,ni să emită 5ărerea că 8dacă$ în loc să i,@ească un 5unct din A.rica$ cometa s=ar .i ciocnit de colina 0ontmartre$ .ără îndoială că aceasta ar .i re,istat şi atunci333< 3 > 0ontmartre; = stri-ă +alm1rin Rosette$ dar 0ontmartre ar .i .ost .ăcut 5ra. şi 5ul@ere ca un muşuroi de cîrti?ă ce este; > 0uşuroi de cîrti?ă; stri-ă la rîndul său %en=:u.$ Bi-nit de moarte3 Dar colina mea ar .i a-ă?at din ,@or .ărîmitura aia de co= metă şi ar .i 5urtat=o ca 5e=un c4i5iu3 Ca să curme discu?ia aceasta ce nu=şi avea rostul$ Hector Serva= dac îi ordonă lui %en=:u. să tacă$ e65licînd 5ro.esorului cît de ciu= date erau ideile ordonan?ei sale cu 5rivire la soliditatea colinei 0ontmartre3 ncidentul .u înc4is 8din ordin<$ dar ordonan?a nu=i va ierta ni= ciodată lui +alm1rin Rosette .elul dis5re?uitor în care vor@ise des= 5re locul lui de naştere3 Acum însă era im5ortant să se a.le dacă +alm1rin Rosette 5u= tuse$ du5ă ciocnire$ să=şi continue o@serva?iile astronomice şi care erau conclu,iile în ce 5riveşte viitorul cometei3 /ocotenentul +roco5$ cu toate menaBamentele 5e care le cerea .i= rea ar?ă-oasă a 5ro.esorului$ 5use această îndoită între@are cu 5rivire la drumul 5e care=l urma acum "allia în s5a?iu şi la durata revolu?iei ei în Burul Soarelui3 > Da$ domnule$ s5use +alm1rin Rosette$ sta@ilisem drumul co= metei înainte de ciocnire$ dar a tre@uit să .ac din nou calculele3 > &i 5entru ce$ domnule 5ro.esorA între@ă locotenentul +roco5 destul de mirat de răs5uns3 'K*

> +entru că$ dacă or@ita terestră n=a .ost modi.icată de întîlnire$ nu tot aşa s=a 5etrecut cu or@ita -alliană3 > Or@ita aceasta a .ost modi.icată în urma ciocniriiA > îndră,nesc să sus?in cu toată tăria acest lucru$ răs5unse +al= m1rin Rosette$ ?inînd seama de .a5tul că o@serva?iile mele de du5ă ciocnire au .ost .ăcute cu o 5reci,ie e6trem de mare3 > &i a?i o@?inut elementele noii or@iteA între@ă iute locotenentul +roco53 > Da$ răs5unse .ără urmă de şovăire +alm1rin Rosette3 > Atunci şti?iA333 > ată$ domnule$ ceea ce ştiu: "allia s=a i,@it de +ămînt în tim5 ce trecea la nodul său ascendent$ la orele două şi *K minute$ CH se= cunde şi I ,ecimi$ diminea?a$ în noa5tea de C' decem@rie s5re ' ia= nuarieV la 'G ianuarie a tăiat or@ita 5lanetei Venus$ a trecut la 5eri= 4eliu; ei la 'H ianuarie$ a tăiat din nou or@ita lui Venus$ a de5ăşit nodul] ei descendent la ' .e@ruarie$ s=a încrucişat cu or@ita lui 0arte la 'C .e@ruarie$ a 5ătruns în ,ona 5lanetelor mici la 'G martie$ a atras !erina ca satelit333 > /ucruri 5e care le ştim to?i$ scum5e domnule 5ro.esor$ s5use Hector Servadac$ de vreme ce am avut norocul să -ăsim noti?ele dumneavoastră3 !umai că nu men?ionau locul şi n=aveau nici sem= nătură3 > V=a?i 5utut îndoi că erau de la mineA stri-ă cu multă tru.ie 5ro.esorul3 De la mine care le=am aruncat cu sutele în mare$ de la mine$3 +alm1rin Rosette3 > într=adevăr$ nu se 5utea$ răs5unse -rav contele Timaşev3 Totuşi între@area cu 5rivire la viitorul "alliei rămăsese .ără răs= 5uns3 Se 5ărea c4iar că 5ro.esorul voia să evite Un răs5uns direct3 /ocotenentul +roco5 se 5re-ătea tocmai să re5ete într=un .el mai cate-oric între@area$ dar Hector Servadac$ socotind că e mai @ine să nu=l sîcîie 5e acest ori-inal$ îi s5use: > Vai$ domnule 5ro.esor; !e ve?i e65lica cum se .ace oare că n=am .ost mai tare atinşi de 5e urma unei ciocniri atît de cum5liteA > E .oarte .iresc3 > &i crede?i că +ămîntul n=a avut altceva de su.erit decît 5ierde= rea unui teritoriu de cîteva le-4e 5ătrate şi că$ între altele$ a6a lui de rota?ie nu s=a sc4im@at @ruscA > Aşa cred$ că5itane Servadac$ răs5unse +alm1rin Rosette$ şi iată 5e ce mă @a,e,3 +ămîntul mer-ea atunci cu o vite,ă de F) )GG le-4e 5e oră$ iar "allia cu o vite,ă de HK GGG le-4e 5e oră3 Este ca şi cum un tren care .ace cam )I GGG le-4e 5e oră s=ar nă5usti asu= 5ra unui o@stacol3 Cum a .ost această cioc]nire$ domnilor$ 5ute?i să vă da?i sin-uri seama3 Cometa$ al cărei nucleu este alcătuit dintr=o su@stan?ă .oarte dură$ a .ăcut întocmai ca un -lonte tras de a5roa5e 5rintrJun -eam: a trecut 5rin +ămînt .ără să s5ar-ă nimic3 > într=adevăr$ răs5unse Hector Servadac$ aşa se 5uteau 5etrece lucrurile3 'KH

> Aşa tre@uiau să se 5etreacă$ reluă 5ro.esorul$ tot cate-oric3 Cu atît mai mult cu cît -lo@ul terestru n=a .ost atins decît .oarte 5ie,iş3 Dar dacă "allia ar .i că,ut normal$ ar .i 5ătruns .oarte adînc$ 5ricinuind cele mai mari de,astre$ şi ar .i s.ărîmat 5înă şi co= lina 0ontmartre$ dacă i=ar .i stat în cale; > Domnule; stri-ă %en=:u. atacat direct şi .ără să=l .i 5rovocat el de data aceasta 5e 5ro.esor3 > Tăcere$ %en=:u.$ s5use că5itanul Servadac3 în acea cli5ă sac HaE4a@ut$ convins de realitatea .a5telor$ se a5ro5ie de +alm1rin Rosette şi îl între@ă cu multă nelinişte în -las: > Domnule 5ro.esor$ ne vom întoarce oare 5e +ămînt şi cînd se va întîm5la lucrul acestaA > Eşti tare -ră@itA răs5unse +alm1rin Rosette3 > Aş dori să .ormule, mai ştiin?i.ic între@area 5e care o 5une sac$ domnule$ s5use atunci locotenentul +roco53 > Vă ro-3 > S5une?i că vec4ea or@ită a "alliei a .ost modi.icatăA > 9ără îndoială3 > !oua or@ită$ noua cur@ă 5e care o urmea,ă cometa$ este 4i= 5er@olică$ ceea ce ar duce=o la distan?e in.inite în lumea siderală$ .ără nici o s5eran?ă de întoarcereA > !u; răs5unse +alm1rin Rosette3 > Această or@ită este cumva eli5ticăA > Eli5tică3 > &i 5lanul ei tot mai coincide cu cel al or@itei terestreA > 9ără îndoială3 > "allia este$ aşadar$ o cometă 5eriodicăA > Da$ şi cu 5erioadă scurtă$ de vreme ce revolu?ia ei în Burul Soarelui$ ?inînd seama de 5ertur@ările aduse de Ju5iter$ Saturn şi 0arte$ se va .ace e6act în doi ani3 > Dar atunci$ stri-ă locotenentul +roco5$ sînt toate şansele ca$ la doi ani de la ciocnire$ ea să întîlnească +ămîntul e6act în 5unctul unde l=a mai întîlnit; > E$ într=adevăr$ de temut că aşa se va întîm5la; > De temut; stri-ă că5itanul Servadac3 > Da$ domnilor$ răs5unse +alm1rin Rosette$ @ătînd din 5icior3 Sîntem .oarte @ine aici şi$ dacă n=ar de5inde decît de mine$ "allia nu s=ar întoarce niciodată la +ămînt;

Ca5itolul V P! CARE E/EVU/ SERVADAC ESTE %RU9TU/U T DE +RO9ESORU/ +A/0`R ! ROSETTE Aşadar$ 5entru cercetătorii noştri$ 5entru creatorii de i5ote,e$ tor tul era acum lim5ede$ totul era lămurit3 Erau 5urta?i de o cometă ce -ravita în lumea solară3 Ceea ce vă,use că5itanul Servadac înde= 5ărtîndu=se în s5a?iu$ în s5atele 5erdelei de nori -roşi$ du5ă cioc= nire$ era +ămîntul3 "lo@ul terestru 5rovocase 5uternica şi sin-ura maree 5e care o cunoscuse 0area "alliană3 Oricum$ cometa tre@uia să se întoarcă la +ămînt > cel 5u?in aşa sus?inea 5ro.esorul3 Totuşi$ erau calculele atît de 5recise 5entru ca întoarcerea să se întîm5le cu e6actitate matematicăA Tre@uie să re= cunoaştem că -allienii mai aveau multe îndoieli în această 5rivin?ă3 :ilele următoare .ură consacrate instalării noului venit3 Era$ din .ericire$ unul din acei oameni care se mul?umesc cu orice şi se ada5= tea,ă uşor3 Trăind ,i şi noa5te în cer$ 5rintre stele$ aler-înd du5ă aştri rătăcitori 5rin s5a?iu$ 5ro@lemele locuin?ei şi 4ranei > cu e6= ce5?ia ca.elei > îl 5reocu5au destul de 5u?in3 +ărea că nu vede nici măcar in-enio,itatea de care dăduseră dovadă coloniştii în amenaBa= rea 9a-urelui=!ina3 Că5itanul Servadac voia să dea cea mai @ună cameră .ostului său 5ro.esor3 Dar acesta$ ne.iind 5rea dornic să îm5artă via?a comună$ re.u,ă cate-oric3 Ceea ce îi tre@uia era un .el de o@servator$ @ine aşe,at$ @ine i,olat$ şi în care să se consacre liniştit cercetărilor sale astronomice3 Hector Servadac şi locotenentul +roco5 se străduiră$ aşadar$ să=i -ăsească o locuin?ă 5otrivită3 9ură norocoşi3 Pn coasta masivului vulcanic$ cam la o înăl?ime de o sută de 5icioare deasu5ra -rotei centrale$ desco5eriră un .el de sco@itură strîmtă$ dar de aBuns de în= că5ătoare ca să cu5rindă o@servatorul şi instrumentele lui3 Era loc 5entru un 5at$ cîteva mo@ile$ o masă$ un .otoliu$ un dula5$ .ără a mai socoti şi .aimoasa lunetă$ care .u aşe,ată în aşa .el$ încît să 5oată .i uşor mînuită3 Un .iricel de lavă$ derivat din marea cascadă$ era su.icient ca să încăl,ească o@servatorul3 Aici se instala 5ro.esorul$ mîncînd din 4rana ce i se aducea la ore .i6e$ dormind 5u?in$ ,iua calculînd$ noa5tea cercetînd$ într=un cu= vînt$ amestecîndu=se cît mai 5u?in în via?a comună3 Cel mai @un lu= cru$ la urma urmei$ odată ce recunoşteai că ai de=a .ace cu un ori-i= nal$ era să=l laşi în voia lui3 9ri-ul devenise .oarte as5ru3 Coloana termometrului nu mai arăta în medie decît trei,eci de -rade centi-rade su@ ,ero3 Ea nu os= cila în tu@ul de sticlă aşa cum ar .i .ăcut în alte climate mai ca5ri= cioase$ ci co@ora încet$ tre5tat3 &i va continua să scadă aşa 5înă va atin-e limita e6tremă a .ri-ului din s5a?iu$ iar tem5eratura nu va 'KK

urca decît atunci cînd "allia se va a5ro5ia iar de Soare$ urmîndu=şi traiectoria eli5tică3 /i5sa de oscila?ii ale coloanei de mercur în tu@ul termometrului se datora .a5tului că nici o adiere nu tul@ura atmos.era -alliană3 Coloniştii se -ăseau în condi?ii climaterice cu totul deose@ite3 !ici o moleculă de aer nu se mişca3 Tot ceea ce era lic4id saU .luid 5e su= 5ra.a?a cometei 5ărea în-4e?at3 Deci$ nici o .urtună$ nici o 5loaie$ nici un nor$ atît la ,enit cît şi la ori,ont3 !ici urmă din ce?urile umede sau ne-urile uscate care năvălesc în re-iunile 5olare ale -lo= @ului 5ămîntesc3 Cerul era mereu senin$ luminat ,iua de ra,e solare$ iar noa5tea de ra,e stelare$ .ără ca unele să 5ară mai calde decît ce= lelalte3 Tre@uie să 5reci,ăm că această tem5eratură$ e6trem de Boasă$ era uşor de îndurat în aer li@er3 într=adevăr$ ceea ce nu 5ot îndura cei ce iernea,ă în ?inuturile arctice$ ceea ce le usucă 5lămînii$ .ăcîndu=i im5ro5rii 5entru .unc?iunile vitale$ este aerul în-4e?at de5lasat cu violen?ă$ vi.orul săl@atic$ cea?a nesănătoasă$ sînt viscolele cum5lite3 Acestea sînt cau,a @olilor care ucid 5e navi-atorii de la 5oli3 Dar în 5erioadele de calm$ cînd atmos.era nu e tul@urată$ .ie că se -ăsesc în insula 0elville ca +arr1$ dincolo de -radul )' cum a .ost \ane$ sau mai de5arte$ dincolo de limitele atinse de vitea,ul Hali şi e65loratorii de 5e +olaris$ ei ştiu să în.runte -erul oricît de nă5rasnic ar .i3 Cu condi?ia să .ie @ine îm@răca?i$ @ine 4răni?i$ ei su5ortă cele mai Boase tem5eraturi dacă nu @ate deloc vîntul$ şi au re,istat c4iar cînd alcoolul din termometre arăta IG de -rade su@ ,ero3 Coloniştii de 5e +ămîntul Cald se -ăseau deci în cele mai @une condi?ii ca să 5oată îndura .ri-ul din s5a?iu3 %lănurile de 5e -oeletă$ 5ieile tă@ăcite nu le li5seau3 Hrana era îm@elşu-ată şi sănătoasă3 în s.îrşit$ atmos.era calmă le în-ăduia să um@le de colo 5înă colo .ără nici un 5ericol$ cu toate scăderile e6trem de mari ale tem5eraturii3 "uvernatorul -eneral al "alliei avea -riBă ca to?i coloniştii să .ie @ine îm@răca?i şi @ine 4răni?i3 E6erci?iile 5rescrise erau e6ecutate ,ilnic3 !imeni nu 5utea să se sustra-ă de la 5ro-ramul vie?ii o@= şteşti3 !ici tînărul +a@lo$ nici micu?a !ina nu .ăceau e6ce5?ie3 %ine în.o.oli?i în @lănuri$ aceste două .ă5turi încîntătoare 5ăreau nişte dră-ălaşi esc4imoşi3 Cînd 5atinau îm5reună$ în .a?a litoralului ce măr-inea +ămîntul Cald$ +a@lo era întotdeauna 5lin de -riBă .a?ă de mica lui tovarăşăV o aButa în Bocurile ei$ o s5riBinea cînd era 5rea o@osită3 Totul 5otrivit cu vîrsta lor3 Ce se întîm5lă în acest tim5 cu sac HaE4a@utA Du5ă întîlnirea cu +alm1rin Rosette$ sac HaE4a@ut se întorsese 5louat la tartana lui3 în mintea lui se 5etrecuse o sc4im@are3 Amănuntele atît de 5re= cise .urni,ate de 5ro.esor nu mai lăsau nici um@ră de îndoială$ şi el nu se mai îndoia3 Se ştia 5urtat 5rin s5a?iu de o cometă rătăcitoare$ la milioane de le-4e de5ărtare de -lo@ul 5ămîntesc 5e care înc4eiase atîtea a.aceri mănoase; ')F

a nevoilor coloniei$ cererea să .ară de un ca.orm cu una din cele trei le-i ale lui \e5lerV dincolo de acest 5unct$ mer-eau crescînd 5e măsură ce se a5ro5iau de 5eri4eliu3 într=o .iecare lună şi distan?ele .elul de a .ost de C( mi= lioane de le-4e$ iar la s.erit şi n=aveau de ce să seJ5lîn-ă3 în tim5ul acelei luni$ drumul stră@ătut de "allia a .i tre@uit să=l .ost 5use din nou în circula?ie 5e +ă= mînt3 Tre@uia deci ca$ încet=încet$ să 5ună mîna 5e toată @o-ă?ia monetară a "alliei3 nteresul lui sac era să=şi vîndă măr.iune omenească ar .înd şi e.i > era la 'F mai > 5ro.i tre@uit să=i sc4im@e . şi că$ în a.a?ă de Soare erau e65rimate în ci= 'K( . de .usese atît de îndurătoare să=i lase 5e lîn-ă el$ şi să nu=i mai socotească o mar.i şi de a -îndi$ că ar .i . sau rusesc$ nu li5seau în mica colonie$ dar aceste metale nu aveau valoare decît dacă ar .esorul comunică re.urile înainte de întoarcere$ căci 5rin însăşi raritatea lor aveau mai multă valoare 5e "allia de= cît 5e +ămînt$ dar aşte5ta ca$ din cau.iuni e-ale$ care re5re. scă5aseră de c4i5ul lui nesu.eliu$ con.ă @ună doar 5entru a=i mări cîşti-urile3 Dar nimic din toate acestea nu se întîm5lă3 Dacă sac HaE4a@ut s=ar .ost şansele de întoarcere 5e +ămînt$ tre@uia să ?ină seama de ele3 +e de alta$ aurul şi ar-intul$ en-le.ăşura su@ oc4ii lor şi se 5utea vedea că ea se întindea 5u?in dincolo de or@ita lui Ju5iter3 Drumurile 5ar= curse în .ite de situa?ie3 +e de o 5arte$ oricît de nesi-ure ar .ost un s5ecimen desăvîrşit a ceea ce 5oate să devină un om care nu se -îndeşte decît la el însuşi3 Dim5o= trivă$ se .esorul desenase e6act or@ita eli5tică a cometei$ cu5rin.i sc4im@at$ el n=ar mai .or?ă maBoră nu 5ărea că se va 5roduce$ iată cum avea de -înd sac HaE4a@ut să 5ro.i . de .i 5utut crede că această situa?ie ce de5ăşea orice 5revi.S=ar .or?ă maBoră$ nimeni nu se va atin-e de ele3 ar cum acest ca.ie si-ur că nu i se va .ace niciodată vreun răuV ştia că @unurile lui sînt a5ărate de un o.entau cele F* de luni ale anului -allian3 Aceste divi.ie mai mare decît o.i .acă să revină la sentimente mai @une .emeridele ei3 +e această cur@ă erau însemnate F* de divi.iecare lună3 +rimele 'F se-mente$ însemnate 5e cur@ă$ scădeau tre5tat în lun-ime 5înă la 5unctul de a.îrşitul lunii$ ea se -ăsea la ''G milioane de le-4e de Soare3 +ro.ite cît mai mult de situa?ie3 Pl cunoştea îndeaBuns 5e că5itanul Servadac ca să .ăcu şi mai as5ru şi mai neîndurătorJ şi nu se mai -îndea decît cum să 5ro.iuni arătau drumul 5arcurs în .i?er .it tot atît de si-ur3 Tre@uia deci să vîndă$ dar şi să aşte5te ca să 5oată vinde mai @ine3 ată la ce se -îndea sac HaE4a@ut în strîmta=i ca@ină de 5e Han= sa3 în orice ca.rance.a?ă de cei cî= ?iva semeni 5e care soarta .erta3 E aici o ridicare si-ură de 5re?uri şi un 5ro.ultatele muncii sale că5itanului Servadac$ contelui Timaşev şi locotenentului +roco53 Aceştia le 5rimiră cu un interes lesne de 5rice5ut3 întrea-a traiectorie a "alliei se des.

ile$ de vreme ce .îm= @eştiA > O4$ numai 5entru că văd că vre?i să re.oarte lim5ede şi$ dacă +alm1rin Rosette nu se înşe= lase$ dacă "allia îşi înde5linea mişcarea de revolu?ie în doi ani$ ea se va întîlni cu +ămîntul în 5unctul unde se ciocnise de el$ de vreme ce în acest tim5 se vor .esor3 > !u vreau$ domnule$ decît să . > ar cometa va .esor. /ocotenentul +roco5$ la vor@ele acestea neaşte5tate$ nu se 5utu îm5iedica să nu .ut la Bumătate3 ')G .im lo-ici. răs5unse Hector Servadac3 > &i din cîte .orma?i calendarul te= restru$ domnule 5ro.ona 5lanetelor miciA adău-ă contele Tima= şev3 > Socoti?i şi dumneavoastră sin-ur$ domnule$ căci am trasat .ile vor .i înde5linit e6act două revolu?ii terestre3 Dar care vor .erească să i=o arate3 > Aşadar$ s5use Hector Servadac$ în tim5ul lunii mai$ "allia nu va descrie decît CG *GG GGG le-4e şi va aBun-e la 'C( milioane le-4e de SoareA > întocmai$ răs5unse 5ro.re3 Totul era . stri-ă 5ro.el s5us 'F luni.esorul3 Dar nu 'F luni -al= liene.esorul3 > Am 5ărăsit$ deci$ .im lo-ici$ dra-ă domnule 5ro. stri-ă că5itanul Serva= dac3 Să .i .im lo-ici.i 5usă la îndoială$ era @ine să se .esor3 > !u e du5ă cum vreau eu333 > Ei @ine$ în 'F luni.esorul3 De ce s5ui 'H ianuarie$ că5itane ServadacA > +entru că de la 'H ianuarie la 'H ianuarie e un an$ 5resu5un$ alt.ona acestor 5lanete.i la a. > întocmai3 > Acest an$ ca orice an$ tre@uie îm5ăr?it în 'F luniA > Cum vre?i dumneavoastră$ dra-ă domnule 5ro.îm@ească3 > :îm@eşti$ domnule$ se re5e..i atunci consecin?ele noii ciocniriA !ici nu voiau să se -îndească la ele3 în orice ca.i +alm1rin Rosette3 &i de ce .$ dacă e6actitatea lucrărilor lui +alm1rin Rosette 5u= tea . > Admite?i$ între@ă +alm1rin Rosette 5e un ton destul de tăios$ că "allia se va întoarce la 5eri4eliul ei la un interval de doi aniA > Admitem3 > Această 5erioadă de doi ani$ care constituie o revolu?ie com= 5letă în Burul Soarelui$ constituie deci anul -allian. > Să . răs5unse 5ro.ilele au scă. %a nu.333 > 'F luni terestre$ da.ormate aceste luniA > Din IG de .eliu e6act la un an de cînd a trecut la 5e= ri4eliul eiA între@ă Hector Servadac3 > Aşa e3 > /a 'H ianuarie viitorA > 9ireşte$ la 'H ianuarie333 A4.

urmă +alm1rin Rosette ridicînd dis5re?ui= tor din umeri3 9iecare lună -alliană va tre@ui să cu5rindă două luni terestre$ nuA > 9ără îndoială$ de vreme ce anul -allian tre@uie să dure.esorul 5e un ton sever$ -îndeş= te=te la ceea ce s5ui. în sistemul dumneavoastră$ răs= 5unse Hector Servadac3 > !u$ deloc3 > E65lica?i=ne atunci333 > !imic mai sim5lu.oarte @ine$ domnule$ răs5unse contele Timaşev3 Dar nu crede?i că noul calendar e un 5ic cam încurcat333 > încurcat. stri-ă Hector Servadac3 %ravo.i se scur-ea 5e "allia cu o re-ularitate$ am 5u= tea s5une$ cu o monotonie desăvîrşită3 +entru a tul@ura această mo= notonie era nevoie de 5ersonalitatea .ile3 > &i ce ve.esorul3 De la ' ianuarie nici nu mai soco= tesc altcum.> Că5itane Servadac$ s5use 5ro.e de Soare la o distan?ă de 'HH milioane3 Tem5era= tura scădea întruna$ dar atmos.i din anul terestru3 Astă.iu$ cei trei vi.im lo-ici.i în KF martie.ile -alliene de vreme ce durata .e doi ani3 > &i două luni au IG de .im în mai nu sîntem decît în martieA > în martie$ domnilor$ în a FII=a .ile 5e +ămînt$ nu=i aşaA > Da$ IG de .333 8 > Dar mi se 5are că mă inte-re. Să . /ui +alm1rin Rosette îi trecu 5rin -înd că .ilei 5e su5ra.iecare .itatori 5ărăsiră o@serva= torul3 +ro.ile3 > +rin urmareA333 între@ă contele Timaşev adresîndu=se lui +al= m1rin Rosette3 > +rin urmare$ dacă două luni cu5rind IG de .ace 'FG de . stri-ă 5ro.esorul înteir riase$ aşadar$ calendarul -allian3 Totuşi$ tre@uie să mărturisim că numai el se servea de acest calendar$ că nimeni nu=l în?ele-ea atunci cînd vor@ea de *K a5rilie sau '') mai3 între tim5 luna iunie > du5ă vec4iul calendar > sosise3 în 5e= rioada aceasta$ "allia tre@uia să stră@ată numai FK HGG GGG le-4e şi să se înde5ărte.i este deci 'F mar= tie -allian şi du5ă ce vor mai trece IG de . > Aşa încît$ între@ă că5itanul Servadac$ lunile noastre vor avea acum cel 5u?in 'FG de .iind tîr.-omotoasă$ nervoasă$ ca5ri= cioasă$ ar?ă-oasă$ a lui +alm1rin Rosette3 Cînd @inevoia să=şi între= ')' .i a anului -allian$ care cores= 5unde celei de a 'CC=a .esor3 Deci$ acum$ în loc să .a?a "al= liei nu mai este decît de 'F ore3 S=a în?elesA > S=a în?eles .i rău în astaA > !imic$ dra-ă domnule 5ro.ostul lui elev îşi cam @ătea Boc de el$ dar$ .era era tot aşa de curată$ tot aşa de calmă ca şi 5înă atunci3 Traiul de .ile -alliene333 > Vom .ile terestre$ asta .

.ără as= cun.ăcuse semn să=i .3 > /ocotenentul +roco5$ stri-ă el$ răs5unde .ă= ceam cînd eram de o şc4ioa5ă3 > O.ita lui stîrnea în= totdeauna scene3 Discu?ia se învîrtea mereu în Burul aceleiaşi 5ro@leme3 Oricare ar .ă= cut sau nu înconBurul "alliei cu -oeleta dumitale a5roa5e de ecua= tor$ adică 5e unul din marile cercuriA > Da$ domnule$ răs5unse locotenentul căruia contele Timaşev îi .acă 5e voie straşnicului Rosette3 > %ine$ urmă acesta3 &i în tim5ul acestei călătorii de e65lorare$ n=ai însemnat 5e 4artă drumul 5arcurs de Do@rînaA > Cu a5ro6ima?ie$ răs5unse +roco5$ adică cu aButorul loc4ului şi al @usolei şi nu du5ă înăl?imea Soarelui sau a stelelor care era cu ne5utin?ă de calculat3 > &i ce=ai constatatA333 > Că circum.ără ocol şi .a?a$ volumul$ masa$ densitatea şi intensitatea -ravita?iei3 > în ce 5riveşte su5ra.$ ia=?i tocul3 Dacă cunoşti circum. cercetările asu5ra "alliei$ îmi rămîne să=i mai a.i tre@uit să rămînă aici 5e vecie3 într=o .a?a şi volumul$ răs5unse locotenentul +roco5$ de vreme ce cunoaştem diametrul "alliei$ nimic nu=i mai uşor3 > Am .erin?a marelui cerc al "alliei$ s5une=mi care=i su5ra.is eu că e -reuA se răsti 5ro.ru5ă o@serva?iile şi să co@oare în sala comună$ vi.i$ de .ăcu %en=:u.işuri la între@area care ?i=o voi 5une3 > Dar nu 5rea am o@iceiul333 i=o întoarse locotenentul +roco53 > %ine.esor şi nu în?ele-eau unde voia să aBun-ă3 > Ei @ine$ reluă +alm1rin Rosette$ ca să=mi com5lete. O.esor3 El nici nu voia să audă de întoarcere şi=şi continua cercetările asu5ra "alliei ca şi cum ar .ă 5e loco= tenent aşa cum tratea. urmă +alm1rin Rosette$ care 5ărea că=l tratea.erin?a "alliei tre@uie să măsoare vreo F CGG Em$ ceea ce ar însemna K*G Em în diametru3 > Da333 s5use +alm1rin Rosette ca 5entru sine$ acest diametru ar .a?a eiA > ată$ domnule Rosette$ răs5unse Hector Servadac$ 4otărît să ')F .$ care de=a@ia aşte5ta 5rileBul să=l nemul?u= mească 5e cel ce vor@ise urît des5re 0ontmartre3 > Elev Servadac$ urmă +alm1rin Rosette$ du5ă ce se încruntase o cli5ă la %en=:u.lu su5ra.ost 5ericolul unei noi întîlniri cu +ămîntul$ că5itanul Servadac şi înso?itorii săi erau încînta?i de această eventualitate$ ceea ce îl sco= tea din sărite 5e 5ro.esor 5e elevul său3 Răs5unde: ai .esorul3 Calculele astea le .i .i > la FK iunie > +alm1rin Rosette năvăli ca din 5uşcă în sala comună unde îi -ăsi 5e că5itanul Servadac$ 5e locotenentul +roco5$ 5e contele Timaşev şi 5e %en=:u.a5t$ de 'I ori mai mic decît cel al +ămîntului care este de 'F K(F de Em3 Că5itanul Servadac şi cei doi înso?itori ai săi se uitau la 5ro.ă un 5ro.

lă.ăcu %en=:u.ul-eră cu o 5rivire cum5lită3 > Ei @ine$ reluă 5ro.a?ă de F)K de ori mai mică decît a +ămîntului$ care are H'G milioane Em 5ătra?i3 > +.ele a dis5re? .esorul care se a5rindea$ acum care e volu= mul "allieiA > VolumulA333 răs5unse şovăind Hector Servadac3 > Elev Servadac$ ai uitat să calcule.= @ucnească în rîs3 > "ataA între@ă 5ro.ă. ?u-uindu=şi @u.a?ă e datăA > !u$ domnule Rosette$ dar nu mă lăsa?i nici să răsu.. stri-ă 5ro.lu3 > în matematică nu se răsu.se 5oarte ca un elev @un$ FC)C Em circum. stri-ă 5ro.ere a cărei su5ra.ecimale$ lasă deo5arte 5e celelalte3 > /e las$ răs5unse Hector Servadac3 > &iA > ' K'( GFG înmul?it cu 'FC$CC .esorul3 !=ai terminatA Ei @ineA > Ei @ine$ răs5unse Hector Servadac$ iată re.esorul rănit în amorul său 5ro5riu3 > Aşadar$ urmă neîndurător locotenentul +roco5$ vă.a?ă de cometa 5ro. 5arcur-înd întrea-a -amă a tonuri= lor3 > /inişte. .ere333 > Este e-al cu su5ra.ă$ domnule.esorul3 E o cantitate$ nuA > 9ără îndoială$ remarcă locotenentul +roco5$ dar acest volum este de H'II ori mai mic decît cel al +ămîntului care este$ în ci.erior şi volumului /unii$ care este a *(=a 5arte din volumul +ămîntului3 > Ei$ şiA re5lică 5ro.a?a "alliei este de ' K'( GFG Em 5ătra?i3 > Adică o su5ra.a "alliei .ultatul: su5ra.i volumul unei s. Ai terminatA > A5roa5e. /e tre@uia multă 5utere de stă5înire celor de .lă$ domnule$ nu se răsu. stri-ă +alm1rin Rosette3 Cu o treime din ra.i 5ro.erin?a "alliei$ de înmul?it cu diametrul K*G3 > Da$ şi mai re5ede. se re5e.ace F'' *C( *IG Em cu@i3 > ată volumul cometei mele.ută de 5e +ămînt$ "allia n=ar 5ărea mai mare decît o stea de mărimea a K=a$ ')C .esorul3 Volumul unei s.a?a333 răs5unse Hector Servadac şovăind$ înmul?ită cu333 > Cu o treime din ra. O treime din ra.esorul îl .esorului3 +ro.re rotunde$ de333 > Un trilion$ )F miliarde$ )*' milioane de Em cu@i$ ştiu$ dom= nule$ răs5unse +alm1rin Rosette3 > &i$ 5rin urmare$ adău-ă locotenentul +roco5$ volumul "alliei este in.esorul scos din sărite3 0ul?umeşte=te cu 5ri= mele două .a?ă ca să nu i.iind 'FC$ vir-ulă$ C$ C$ C$ C333 > C$ C$ C$ C333 re5etă %en=:u.

.

ire$ 5entru că nici el nu voia să=i atace cineva cometa$ du5ă cum nici %en=:u. s5use atunci că5itanul Servadac3 > O@serva?iile şi calculele mele mai durea. în?elese că domnul că5itan era -ata să se su5ere şi ieşi din sală stîrnind toate ecourile din masivul vulcanic 5rin 4o4otele lui de rîs3 Era şi tim5ul să iasă3 +alm1rin Rosette$ -ata să i.= @unîndu=se$ %en=:u. răs5unse +alm1rin Rosette$ la IF a5rilie viitor.ăimat 0ontmartre3 9iecare îşi a5ăra @unul cu străşnicie3 Pn s.ărită cu oc4iul li@er.ără asta3 > Sîntem la ordinele dumneavoastră$ cînd ve?i crede de cuviin?ă$ domnule 5ro.urios la culme3 > O alună$ un @o@ de ma. răs5unse contele Timaşev3 Aşte5= tăm cît vre?i dumneavoastră.a?a ei3 > Va . rosti +alm1rin Rosette333 O să re. !u şti?i ce su@stan?ă eA urmă 5ro.erin?a$ su5ra= .adică n=ar 5utea . întări că5itanul Servadac$ care nu 5utu să se îm5iedice să nu .acă această mică -lumă3 > Ei @ine$ ne întîlnim 5este o lună.$ ce mai cometă.3 > Taci$ %en=:u.olv eu 5ro@lema şi .3 > &i c4iar mai mult.i -reu$ .ieJ de.ă o lună$ răs5unse o?ărît +alm1rin Rosette$ şi dacă vre?i să aşte5ta?i 5înă termin333 > Desi-ur$ domnule 5ro.ace şi mai -rea solu?ionarea 5ro@lemei$ o@servă locotenentul +roco5$ e că nu ştim din ce su@stan?ă e alcătuită "al= lia3 > A4.esorul3 > !u$ nu ştim$ şi dacă ne=a?i s5une şi nouă333 > Ei$ domnilor$ ce=mi 5asă.is auditorilor săi$ le s5use: > Domnilor$ cunoaştem acum diametrul$ circum. > Ei drăcie$ stri-ă %en=:u.esorul îşi reca5ătă -raiul şi adresîndu=se elevilor săi$ mai @ine=.esor.esor.la3 > Ceea ce va . nu voia să=i .$ s5use că5itanul Servadac3 > O -ămălie de ac$ acolo.ise contele Timaşev3 > !=are a .a?a şi volumul "alliei3 E ceva$ dar nu e totul3 Vreau să o@?in$ 5rin măsurători directe$ masa şi densitatea ei şi să a. O nimica toată.ace3 Vreau să ştiu cît cîntăreşte cometa mea şi voi a. > Ei$ la nai@a$ n=ai de -înd să taciA %en=:u.A > /inişte.lu care este intensi= tatea -ravita?iei la su5ra.îrşit$ 5ro.i .ăre$ o sămîn?ă de muştar. &i 5e ea ne -ăsim noi. 333Adică C' iulie terestru3 . urmă$ ră.@ucnească$ avu nevoie de cîteva cli5e 5înă să=şi vină în . se răsti +alm1rin Rosette .

erici?i.ilo.ermecătoare mai scor= neau îm5reună aler-înd de=a lun-ul nes.erici?i locuitori ai coloniei erau$ .oarte @ine în?eleşi şi$ mai ales$ se în?ele-eau @ine unul 5e celălalt.ona asteroi.ără nici o încurcătură în cursul anului -allian3 Dar marea 5reocu5are a locuitorilor .ără doar şi 5oate$ tYnărul +a@lo şi micu?a !ina3 Ce de Bocuri .Ca5itolul V P! CARE SE VA VEDEA C# +A/0`R ! ROSETTE ARE DRE+TATE CP!D "#SE&TE 0ATER A/U/ CO/O! E !EP!DESTU/#TOR în tim5ul acesta "allia continua să circule 5rin s5a?iile inter5la= netare su@ 5uterea de atrac?ie a Soarelui3 +înă atunci nimic nu=i stin-4erise mişcările3 +laneta !erina$ 5e care o luase în sluB@a ei tre= cînd 5rin .ără voie ai "alliei era me= reu aceeaşi: se vor întoarce 5e +ămîntA Astronomul nu -reşise oare în calculele saleA Calculase @ine noua or@ită a cometei şi durata re= volu?iei ei în Burul SoareluiA R+alm1rin Rosette se su5ăra atît de uşor şi nu i se 5utea cere să=şi revadă re.acă .o.le dacă va rămîne în cîm5ul de atrac?ie al Soarelui sau va scă5a de acesta şi va înce5e să stră@ată alte ceruriA Cîntau ne5ăsă= toriV şi cum alt.i 5utut 5etrece nişte maBos mai @ine tim5ul decît cîntYndA Dar cei mai .ăceai tu înainteA > +ă.i re= -retat trecutulA într=o .ilor$ îi rămăsese credincioasă şi=şi înde5linea conştiincios mica revolu?ie @ilunară3 Se 5ărea că totul se va 5etrece . Uneori 5etreceau 5lu= tind 5înă unde vedeau cu oc4ii$ 5e întinderea în-4e?ată a mării3 Al= teori se distrau 5escuind 5e malul micii la-une 5e care cascada de .i şi noa5te în întYm5inarea cailor dili-entei3 > Acum$ însă$ nu mai sîntem sin-uri$ +a@lo3 ')I .el şi=ar .Yrşitelor -alerii din 9a-A re= le=!ina$ că?ărîndu=se 5e stYncile litoralului.useseră niciodată 5înă atunci atît de .eam ca5rele$ +a@lo3 > Eu$ rosti @ăiatul$ aler-am . Ce .i 5reocu5at de viitor @ăiatul şi .i stră= duit să a.ultatele cercetărilor3S Aşadar$ Hector Servadac$ contele Timaşev şi locotenentul +roco5 tot mai erau nelinişti?i în această 5rivin?ă3 Cît des5re ceilal?i colo= nişti$ această 5ro@lemă era ultima din -riBile lor3 Ce resemnare în .ie 5ractică.oc o men?inea în stare lic4idă3 Toate acestea nu=i îm5iedicau să în= ve?e cu Hector Servadac3 ABunseseră să se .eti?aA De ce ar .i +a@lo o între@ă: > Ai rude$ !inaA > !u$ +a@lo$ răs5unse !ina3 Sînt sin-ură3 Dar tuA > &i eu sînt sin-ur$ !ina3 Ce . De ce s=ar . S5aniolii mai ales$ săraci în S5a= nia$ nu . !e-rete şi în= so?itorii lui nu avuseseră nicicînd 5arte de condi?ii de trai atît de @une3 Ce le 5ăsa lor de drumul urmat de "alliaA De ce s=ar .a?a soartei.

i vrut să a.el3 > Eu sînt sora ta şi tu eşti .a?a "allieiA ')K . Ei @ine$ nu tre@uie să ne lăsăm răs.ie îndră= -ite de to?i3 Cu ei nimeni nu era .ăcuseră să .enomen care determina$ .i?ie$ dar .ă?a?i3 Tre@uie să=i .ratele meu$ s5use -rav !ina3 > %ineîn?eles$ răs5unse +a@lo3 "in-ăşia şi dră-ălăşenia acestor două .> !u$ !ina$ nicidecum3 > "uvernatorul e tatăl nostru$ contele şi locotenentul sînt unc4ii noştri3 > &i %en=:u.iu la .iua aceea o5era?iile care să=i 5ermită să calcule.entată de însăşi -reutatea cor5ului3 Densitatea este cantitatea de materie a unui cor5 într=un volum dat3 Deci 5rima 5ro@lemă=de re.-îrcit în vor@e @une şi mîn-îieri$ iar ca5ra 0ar.$ 5rietenul nostru$ adău-ă +a@lo3 > &i to?i ceilal?i sînt tare dră-u?i$ s5use !ina3 !e răs.e masa şi densitatea cometei sale ca şi intensitatea atrac?iei -ravita?ionale la su5ra.1 îşi avea şi ea 5artea3 Că5itanul Servadac şi contele Timaşev sim?eau 5entru aceşti co5ii o sinceră şi 5ărintească a.i re-retat +a@lo cîm5iile 5îrBolite de arşi?ă ale An= dalu.or?ă 5e "allia > .esor$ totuşi ei ar .iei$ iar !ina stîncile ster5e ale SardinieiA Se 5ărea că această nouă lume .iua a@ia înce= 5use3 Toată lumea ştie ce înseamnă .a?ă$ +a@lo.usese micşorată această .or?a de atrac?ie 5e care o e6ercită +ămîntul asu5ra unui cor5 cu masa e-ală cu ' şi vă aduce?i aminte cît de mult .le din ce su@stan?ă era alcătuită temelia "alliei3 De diminea?ă +alm1rin Rosette venise la ei în sala cea mare3 !u 5ărea să .oarte 5roastă dis5o.ie încă într=o .ie mul?umi?i de noi333 mereu3 > Eşti aşa de cuminte$ !ina$ încît alături de tine tre@uie să .ei -lo@ului terestru cînd 5arcur-e ecli5tica este de a5ro6imativ F' de milioane le-4e 5e lună$3adică F) )GG le-4e 5e oră3 /a IF a5rilie -allian$ 5ro.iind de 'KF milioane le-4e3 Ea se -ăsea$ aşadar$ la o distan?ă de Soare de 5atru ori şi Bumătate mai nare decît a +ămîntului$ avînd o vite.esorul îi trimise un @ilet laconic că5ita= nuluil Servadac3 +alm1rin Rosette voia să încea5ă c4iar în .a?a ei3 Hector Servadac$ contele Timaşev şi locotenentul +roco5 se siliră să nu li5= sească de la întîlnire3 Cu toate că e65erien?ele care se 5re-ăteau nu=i interesau în acelaşi -rad ca 5e 5ro.iin?e .ireşte$ creşterea 5uterii musculare a -allienilor3 Dar 5ro5or?ia e6actă nu se cunoştea3 în ce 5riveşte masa$ ea este alcătuită din cantitatea de materie care constituie un cor5 şi este re5re.usese dintotdeauna a lor3 Sosi şi luna iulie3 în tim5ul acestei luni$ "allia n=avea de 5arcurs decît FF milioane de le-4e de=a lun-ul or@itei sale$ de5ărtarea de Soare .ec= ?iune3 De ce ar .olvat era: cît de mare este atrac?ia -ravita?ională 5e su5ra.acem să .ă a5roa5e asemănătoare3 într=adevăr$ media vite.or?a atrac?iei -ravita?ionale3 Este .

ăcură să renun?e a mai .le6i@ilită= ?ii şi tensiunii lor3 Atrac?ia nu le in.i 5ierdut tot atît din -reutatea lui ca şi o@iectul 5e care tre@uia să=l cîntărească şi333 > Domnilor$ -răi +alm1rin Rosette$ dacă s5une?i toate astea 5entru a mă in.a?a ei$ masa şi densitatea ei 5rin măsurători directe$ ea nu va mai avea taine 5entru noi3 De .ă con.ă deci în nici un .esorul vor@ea mai mult ca oricînd e6 cat4edra3 > Ave?i un dinamometru şi o -reutate de un Eilo-ramA între@ă el3 în asta stă totul3 /a un dinamometru$ -reutatea este indicată de o lamă de o?el sau de un resort care ac?ionea.i căutat un cui în cer3 O 5rivire a 5ro.ică3 +ro.i servit$ ar .ia -enerală$ n=am -ăsit nici o @alan?ă şi$ dealt.eri= telor elemente care constituie cometa mea3 Cînd vom cunoaşte .i 5utut serri la o5era?ia noastră$ căci tal-erele lor .a5t vom cîntări "allia3 %en=:u.i.să mă lăsa?i să=mi continui cursul de .a5t e că .i avut una > n=ar .lăm3 > !imic mai adevărat$ răs5unse locotenentul +roco5$ şi @. Rostind aceste vor@e$ %en=:u.el3 Dacă atîrn o -reutate de un Eilo-ram terestru de cîntarul meu$ acul va indica e6act cît cîntăreşte acest Eilo-ram 5e su5ra.a?a +ămîntului3 Dar care este di.esorul$ astă.esorului şi un -est al lui Hector Servadac îl .eren?a între cele două -reută?i$ iată ce tre@uie să a.orma 5e mine$ vă 5ierde?i vremea şi vă ro.iind su5use e-al atrac?iei -al= liene$ n=ar .iecare o@iect cîntăreşte mai 5u?in 5e su5ra.i ultimele cuvinte ale lui +alm1rin Rosette3 El 5ărăsi .luen?ea.ără un cuvînt încă5erea şi se întoarse 5este cîteva cli5e s5unînd 5e un ton -4iduş: > De-ea@a am cotro@ăit 5rin ma-a.iind cunoscut$ alt.el s5us: care este densitatea eiA > Domnilor$ s5use 5ro. se uită a.a?a ei decît ar cîntări 5e su5ra.ormată "allia$ cu alte cuvinte > care era masa sa şi$ 5rin urmare$ -reutatea sa3 A treia 5ro@lemă: care era cantitatea de materie cu5rinsă în "al= lia$ volumul ei .a?a "alliei3 Aş cunoaşte deci di.i 5utut arăta ra5ortul între -reutatea -alliană şi cea te= restră3 > Aşa=i$ întări contele Timaşev$ Eilo-ramul$ de e6em5lu$ de care v=a?i .or?a de atrac?ie -ravita?ională 5e su5ra.i vom termina studiul di.ară ca şi cum ar .A doua 5ro@lemă: care este cantitatea de materie din care este .el$ nu văd unde am 5utea=o a-ă?a.$ care tocmai intrase în sală$ au.orm .eren?a care e6istă între atrac?ia "alliei şi atrac?ia +ămîntului3 +un$ aşadar$ din nou între@area: ave?i un dinamome= truA Auditorii lui +alm1rin Rosette se consultară din 5riviri3 A5oi ')) .3an= tele o@işnuite > c4iar dacă am .ace -lume 5roaste3 > Domnilor$ reluă +alm1rin Rosette$ tre@uie să ştiu$ în 5rimul rînd$ cît cîntăreşte 5e "allia un Eilo-ram terestru3 Din 5ricina masei mai mici a "alliei$ atrac?ia ei este mai mică şi consecin?a acestui .

5rintre stîncile înalte care do= minau litoralul3 Co@orîră 5înă la mal şi se îndre5tară s5re -ol.ără nici o -reutate=$ răs5unse contele Timaşev$ dar cu o sin-ură condi?ie: să i se dea un metru ca să o@?ină măsura e6actă3 > +oate că n=a ve?i nici metru$ aşa cum n=a ve?i nici cîntarA stri-ă +alm1rin Rosette3 !u e6ista nici metru în ma-a.ul în= -ust unde Do@rîna şi Hansa erau 5rinse în crusta lor de -4ea?ă3 Cu toate că tem5eratura era e6trem de scă.acă -reută?i$ dacă e vor@a să îm5rumute ceva$ orice=ar .ri-ul .u nevoit să .iind$ semăna cu un ursule?$ 5ărea şi mai săl@atică3 Era ora o5t diminea?a3 Soarele se îndre5ta re5ede s5re .acă această 5eni@ilă mărturisire3 > Dar$ adău-ă el$ e .amă-irea i.oarte 5osi@il să se -ăsească la @ordul Han= sei3 > Să mer-em$ dar.runte .ia -enerală3 %en=:u.ul lor se ridicau ace al@e$ su@?iri$ ascu?ite ca cele ale 5orcului s5inos$ . stri-ă 5ro.esorul s5use: > Conte Timaşev$ oare unul din oamenii dumitale n=ar 5utea cio5li din su@stan?a stîncoasă a masivului un @loc care să ai@ă e6act un decimetru cu@A > 0ecanicul meu îl va con. care cunoştea 5înă în cele mai mici amănunte tot materialul coloniei3 > !=avem nici dinamometru şi nici o -reutate de un Eilo-ram$ s5use el3 +ro.esorul dînd din umeri3 > &i mai ales tre@uie să te duci să=l aduci. răs5unse +alm1rin Rosette$ şi o luă cu 5as -ră@it 5rin -aleria cea mare3 îl urmară imediat şi Hector Servadac$ contele Timaşev$ +roco5 şi %en=:u.enit3 Dis= '(C . .$ cred că ştiu unde se 5oate -ăsi un cîn= tar$ dacă nu şi o -reutate3 L > UndeA > +e tartana lui HaE4a@ut3 > Tre@uia să ne s5ui 5e loc$ do@itocule.ută$ CH[ su@ .3 > Te înso?esc$ se 4otărî Hector Servadac$ căci HaE4a@ut 5oate să ne .ăcîndu=i să a5ară cara-4ioşi la vedere3 9a?a 5ro. adău-ă că5itanul Ser= vadac3 > 0ă duc$ .Hector Servadac se întoarse către %en=:u.ură aco5erite 5e loc de mici cristale$ asta se datora .a5tului că a@u= rii res5ira?iei în-4e?au în aerul rece3 +e o@ra.esorului$ care$ scund .ără 5rea mari ne5lăceri3 Dacă @ar@a$ s5rîncenele şi -enele lor .@ind 5uternic cu 5iciorul în 5ămînt3 > Dar$ continuă %en=:u.ise %en=:u.ec?iona .esorul îşi e65rimă de.i.ero$ căl= duros îm@răca?i$ cu -lu-ile 5e ca5$ cu mantalele lor de @lană strînse @ine 5e cor5$ că5itanul Servadac şi înso?itorii lui 5uteau să în. > Haidem cu to?ii la tartană$ 5ro5use contele Timaşev3 Vom ve= dea cum stă sac 5e @ordul Hansei3 9iind de acord$ erau -ata să iasă din sală$ cînd 5ro.

ri.urcau şuvoaiele eru5?iei3 Din această -ură ieşea ?eava unei lunete astronomice3 Era o@servatorul lui +al= m1rin Rosette3 +laBa era în între-ime al@ă şi nu se deose@ea de marea în-4e?ată3 !ici o linie de demarca?ie nu le des5ăr?ea3 în contrast cu imensita= tea al@ă$ cerul 5ărea de un al@astru desc4is3 +e 5laBă se vedeau ur= mele de 5aşi lăsate de colonişti$ care .ul unde iernau cele două vase3 ABun-înd la -ol..ul 5eşterii centrale$ de unde cădeau 5er= 5endicular în mare3 Deasu5ra cavernei$ la HGG de 5icioare mai sus$ se căsca un .$ locotenentul +roco5 le arătă cît de mult se ridicase linia de 5lutire a Hansei şi a Do@rînei3 Tartana şi -oeleta se înăl?aseră deasu5ra su5ra.e3 Cur@ele 5atinelor se încrucişau 5e 5oB-4i?a tare ca cercurile .or?ă de neînvins tot ce e deasu5ra3 > Dar ac?iunea asta va avea un s.ută3 Toate stîncile litoralului de la 5oalele ma= sivului$ şi vulcanul însuşi$ îşi arătau al@ea?a ne5ri4ănită a ultimelor .ie că veneau să ia -4ea?ă 5entru a o@?ine a5ă dulce 5rin to5ire$ t e că se duceau să 5atine.ile . .el$ de-ea@a te duci la FGG milioane de le-4e de5arte de Soare$ dacă nu -ăseşti decît aceeaşi tem5eratură ca la 5olii tereştri3 > Sînte?i 5rea @un$ domnule 5ro.e?ei mării cu vreo FG de 5icioare3 > ată un . stri-ă 5ro.îrşitA între@ă contele Timaşev3 > !u ştiu$ răs5unse locotenentul +roco5$ căci .ume-înd care domina tot acest teritoriu$ se des.era -alliană3 în .ă5e.ute înainte ca va5orii să .ericire$ -erurile din s5a?iu nu de5ăşesc totuşi IG 5înă la KG de -rade$ ceea ce e destul de acce5ta@il3 > Aş.ul conului .ără vînt este un .ri-ul .ă5e.ăcuseră loc torentelor de .im?ate ale acestor urme că5ătaseră în @ătaia marelui -er tăria @ron.esorul3 Alt.ri-ul nu a aBuns la ma6imum3 > S5er că nu.ă5e.ii3 0ar-inile .ie 3că se 5lim@au .e atmos.und$ 5înă la vîr.esor$ răs5unse locotenentul +roco53 Din .ăcute 5e o-linda a5ei de insectele acvatice3 Urme de 5aşi se îndre5tau de 5e litoral şi s5re Hansa3 Erau cele lăsate de sac HaE4a@ut du5ă căderea .i că.a distan?ei$ arăta ca o /ună 5lină3 Ra.i încetat să sature. s5use că5itanul Servadac3 > Ciudat şi în-riBorător$ răs5unse locotenentul +roco53 E lim= 5ede că su@ coca vaselor$ acolo unde adîncimea este mică$ se 5e= trece o mare ac?iune de con-elare3 +u?in cîte 5u?in crusta se în= -roaşă şi ridică cu o .itate .oarte scă.ise Hector Servadac$ .enomen ciudat.oc care şer5uiau urmînd toanele 5antelor 5înă la -ol.ilnic$ .ără -u= turai şi nici n=o să strănutăm măcar o dată toată iarna3 /ocotenentul +roco5 îi îm5ărtăşi contelui Timaşev temerile 5e '(G .ului3 O Bumătate de Eilometru des5ăr?ea 5rimele stînci aleLmasivului de -ol.ele lui aBun-eau 5înă la solul 5lanetei li5site de căldură şi cu lu= mino.el de -ură nea-ră 5este care se @i.ăşura uriaşul covor 5e care nici o 5ată nu=l murdărea3 +e versantul se5tentrional se revărsa cascada de lavă3 Acolo$ .Cul lui$ micşorat mult din cau.

A.olosea com@usti@ilul cu o economie sîn-eroasă3 Dar nu su.i .ără să iasă din ca@ină3 > în 5ersoană$ stri-ă %en=:u.3 Ca5itolul V P! CARE SE VA VEDEA C# SAC "#SE&TE U! +R /EJ 0 !U!AT S# P0+RU0UTE %A! CU 0A 0U/T DE ')GG /A SUT# DO%P!D# "lasul lui %en=:u. Vre?i să intra?iA stri-ă sac care nu încerca să ascundă cît de sus5ectă îi 5ărea această vi.aceA ABunseră lîn-ă Hansa$ înc4isă în cara5acea ei de -4ea?ă3 Tre5te tăiate de curînd de sac HaE4a@ut î?i în-ăduiau să urci 5e @ord3 Ce s=ar .ri-3 într=adevăr$ straturile de -4ea?ă care înve= leau tartana$ 5rin însuşi .-4e?ului$ te 5uteai aşte5ta la o nenorocire de .ară din cuşcă.irmă Hector Servadac$ că?ărîndu=se 5e scări$ urmat de cei ce=l înso?eau3 '(H . sac HaE4a@ut se 4otărî să se arate în între-ime în desc4i.ile întărite$ în-rămădite 5e 5unte3 Era lim5ede că . !=am nimic de îm5rumutat sau de vîn.ită3 > Da$ vrem$ îi con.ură 5rimitoarele cuvinte care=i întîm5inară 5e oas5e?i3 > 9rumos$ n=am ce . stri-ă %en=:u.a5tul că erau rele conducătoare de căl= dură$ tre@uiau că 5ăstrea.duire în ca@ina dumitale3 > Ce.ie ridicată la o înăl?ime conside= ra@ilă3 n aceste condi?ii$ în 5erioada de.erea 5rea tare de .care ' le ins5ira situa?ia -oeletei3 Datorită straturilor în-4e?ate n=ar . care se şi urcase 5e 5utea tartanei3 Vi. Acestea . de 5rimeBdie3 > Ce vreiA între@ă3 > Să stăm de vor@ă o cli5ă cu dumneata$ Bu5îne sac$ răs5unse că5itanul3 Dar .iindcă .ă înăuntru o tem5eratură su5orta@ilă3 > O4e.-îrcitul îşi .um al@astru ieşea din ?eava de alamă care se ivea dintre . .ătura ca5otei$ a cărei uşă o ?inea 5e Bumătate înc4isă ca să o 5oată îm= 5in-e re5ede în ca. !a@ucodhnosor.are.ice$ Bu5în HaE4a@ut$ răs5unse că5itanul Servadac cu o voce 5oruncitoare3 !e iei 5oate dre5t 4o?iA > A4$ dumneavoastră sînte?i$ domnule -uvernator -eneral$ .ita lui tre@uie să .ost cu ne5utin?ă ca Do@rîna să .u au.ri-ul e cam în?e5ător$ n=o să re.adesea @alenierele ce ier= nea.ise @ătrînul .ace el dacă tartana s=ar ridica la vreo sută de 5icioareA O trîm@ă su@?ire de .ie o cinste 5entru tine3 Haide.ă5e.u.it3 Uşa ca5otei din s5ate se desc4ise şi sac HaE4a@ut îşi scoase a.ă în mările arctice3 Dar ce 5uteai .ară 5artea de sus a tru5ului3 > Cine=i acoloA stri-ă el3 Ce vre?i de la mineA !u=i nimeni aici.elul celor care distru.i să ne dai -ă.

iecare 5e unde -ăsi$ îl lăsară 5e că5itanul Ser= vadac să=i aducă la cunoştin?ă -a.i avut altele de sc4im@$ decît să risi5ească din com@usti@il3 Dar nimeni nu=l @ă-ă în seamă3 %en=:u.a la 5re?urile euro5ene curente3 > /a 5re?urile euro5ene curente$ @ol@orosi sac HaE4a@ut 5rin= tre din?i3 !ici vor@ă$ ci la 5re?urile curente de 5e "allia$ şi ru voi .ocul su. s5use %en=:u. e6clamă el 5lîn-ăre?3 > ată des5re ce e vor@a$ răs5unse Hector Servadac 5re.ută din odaie3 9a5tul stîrni 5rotes= tele şi -emetele lui sac HaE4a@ut care şi=ar .ac$ adică să te e65ro5rie.neau să ardă$ se a.ă lîn-ă so@ă$ şi înte?i .la într=un col?$ în .iind re.itei lor3 sac HaE4a@ut$ care stătea în 5icioare într=un col?$ încleştîndu=şi mîinile3 cu de-etele cîrli-ate$ 5ărea un condamnat ascultînd sentin?a3 > Ju5îne sac$ s5use atunci că5itanul Servadac$ am venit aici ca să=?i cerem un serviciu3 > Un serviciuA > n interesul nostru comun3 > Dar nu îmi amintesc să avem un interes comun3 > Ascultă întîi şi nu te mai văicări$ HaE4a@ut3 !u=i vor@a să te Bu5uim de viu3 > îmi cere?i un serviciu$ mie$ un om sărac.it3 '(F .3 Hai$ @ătrîne$ să .$ odată aBunşi în ca@ină$ du5ă ce ne-us= torul înc4isese uşa$ .undul odăi?ei3 Cîteva scăunele$ o masă de @rad de o cură?enie îndoielnică şi dre5t ustensile de @ucătărie > strictul necesar3 0o@i= lierul era$ 5e cît se vede$ li5sit de con.ără multă vor@ă3 A5oi desc4ise uşa ca@inei3 în cli5a cînd să intre$ că5itanul Serva= dac s5use: > %a-ă=?i @ine în ca5$ HaE4a@ut$ că nu venim să 5unem mîna îm5otriva voin?ei tale 5e @unurile ce=?i a5ar?in3 Re5et că în .în= du=se de @ine de rău . rămase de 5a.olosul o@ştesc$ 5lă= tindu=?i mar.lînd în el cu multă 5rice5ere3 A5oi$ oas5e?ii aşe.dei sco5ul vi.u să arunce în so@ă cî?iva căr@uni$ 5revedere îndre5tă?ită de tem5eratura scă. în .ăcîn= du=se că nu l=a au.acem 5ace3 &i %en=:u.la în .iua în care interesul o@ştesc va cere să dis5unem de încărcătura tartanei$ nu voi şovăi s=o .i ars mai @ine oasele$ dacă ar .$ luîndu=l 5e HaE4a@ut de -uler$ îl dădu la o 5arte .ort$ dar demn de 5ro5rieta= rul Hansei3 +rima -riBă a lui %en=:u.ervat încărcăturii3 O so@i?ă de tuci$ unde doi căr@uni se că.> !=am nimic cu ce să vă servesc$ s5use sac cu un -las Balnic3 !u sînt decît un om sărman3 > ar o ia cu Belaniile.a?a cana5elei ca= re=i sluBea de 5at3 Un dula5$ a cărui uşă era încuiată cu -riBă$ se a.i3 acela care le va sta@ili3 în tim5ul acesta Hector Servadac şi înso?itorii săi co@orîseră în ca@ina Hansei3 !u era decît o încă5ere strîmtă$ locul cel mai mare cu 5utin?ă .

stri-ă sac ale cărui văicăreli 5re.ormalită?i înce5useră să=l su5ere 5este măsură3 > !=ave?i un cîntarA între@ă locotenentul +roco53 > %a are$ rosti %en=:u.i cerut să îm= 5rumute mai multe mii de .ăcute urmăreau un sco5$ vădit$ cusut cu a?ă al@ă3 Că5itanul Servadac interveni din nou3 > Ju5îne HaE4a@ut$ avem nevoie de cîntar 5entru a cîntări o -reutate de cel mult un Eilo-ram3 > Un Eilo-ram$ Dumne.i$ sac3 O să ?i>l îna= 5oiem3 > Dar este un instrument . nu 5rice5ea cum de nu=l strîn-e că5itanul de -ît 5e omul acesta în-ro. Un cîntar 5entru cîntărit. e6clamă sac HaE4a@ut$ să=mi vînd cîntarul.el că n=ai de ce te teme 5entru cîntarul dumitale3 > 9ără îndoială333 domnule -uvernator333 s5use sac$ dar să îm= 5rumut$ să îm5rumut.i.3 > într=adevăr333 Cred că da333 răs5unse sac HaE4a@ut$ care nu voia să se an-aBe.oarte delicat$ dra-ă domnule$ răs= 5unse sac HaE4a@ut3 Arcul se 5oate ru5e 5e -erurile astea mari3 > A4$ @estia.iA > Să=l vînd.ără să se su5ere de.3 > 0ai mult decît un munte. Dar du5ă ce=l voi . stri-ă sac ca şi cum i s=ar . > &i 5e deasu5ra acest Eilo-ram va cîntări mult mai 5u?in$ ca urmare a atrac?iei mai mici de 5e "allia3 Ast.i vîndut$ cum îmi voi 5utea cîntări mar. re5etă +alm1rin Rosette$ 5e care atîtea . > De vreme ce nu vrei să=l îm5rumu?i$ îi 5ro5use atunci contele Timaşev$ 5oate vrei să=l vin.ii atît de @un şi îm5rumută=ne cîntarul dumitale3 > Să=l îm5rumutA stri-ă cămătarul3 Domnule -uvernator$ îmi ce= re?i să=l îm5rumutA > +entru o .i că vrem să cîntărim un munteA se @ă-ă în vor@ă %en=:u. rosti 5ro.ormele de convin-ere3 > Haide$ Bu5îne sac$ s5use .esorul$ 5entru o .a să mear-ă 5înă la ca5ăt cu toate .eule.aA Doar n=am @alan?e.runta3 Dar Hector Servadac se amu.e la nimic3 > Ei @ine$ Bu5în sac$ . stri-ă +alm1rin Rosette3 > &i a5oi 5oate vre?i să cîntări?i ceva -reu3 > Doar n=ai să cre.itor$ care=l în.el$ văd @ine că '(C .acă 5e sac HaE4a@ut să creadă că i se va cere întrea-a avere3 > într=un cuvînt$ Bu5îne sac$ continuă că5itanul Servadac$ am avea nevoie de un dinamometru3 +o?i să ne îm5rumu?i unulA > Un dinamometru.El îşi dădu seama că 5ream@ulul acesta solemn 5utea să=l . !=am decît acest @iet şi micu? instrument$ aşa de -in-aş$ dar aşa de 5recis$ de care vre?i să mă li5si?i3 %en=:u. -răi +alm1rin Rosette3 Vom cîntări "allia3 > Dumne.ranci3 Un cîntar s5une?iA333 > Da.eule.

i de două. murmură sac HaE4a@ut îm5reu= nîndu=şi mîinile3 Tre@uie să ştii să te resemne.ran= ce. s5use contele Timaşev3 > Da$ răs5unse Hector Servadac3 în .ranci=aur.i tre@uit să .ost ea3 9ăcut=5entru cîntărirea lucrurilor de 5e +ămînt$ ar . sau rusesc3 De.ie 5erle în ca.ac$ domnule -uvernatorA > !ici să=l vin.ă FG3 E des= tulA > !u 5rea$ domnule -uvernator333 nu 5rea333 că$ în s.iA > Să=l vînd.ranci -aran?ie şi totul în aur .nu 5rimeşti să ne îm5rumu?i cîntarul3 > Vai.i3 Tîr-ul era înc4eiat şi$ @ineîn?eles$ s5re marea mul?umire a lui sac3 FG de . că se va întîm5la cevaA > Da3 > CîtA > 'GG de .i întrea-ă3 > +e o . > Aur3 > &i cîntarul acesta de care am atîta nevoie vre?i să=l înc4iria?i 5e o . > Ei atunci$ 5oate vrei să=l înc4irie.ranci 5entru un instrument care valorea.icantul$ du5ă ce aruncă o 5rivire @ănuitoare în Bur$ se duse du5ă cîntar3 > Ce om.îrşit$ cînta= rul acesta este sin-urul care se -ăseşte în lumea noastră nouă3 Dar s5er$ adău-ă el$ că e vor@a de 'GG de .i3 > &i 5re?ul c4irieiA > Va . +ot oare s=o . !u era sac HaE4a@ut acela care să=şi vîndă dre5tul 5rimului născut 5e un @lid de linte$ @oa@ele de linte ar .ranci c4irie$ 'GG de .elul lui$ e c4iar 5rea reuşit3 A5roa5e imediat sac HaE4a@ut se întoarse aducînd instrumentul 5e care=l strYn-ea cu -riBă su@ @ra?3 Era un dinamometru$ avînd un cîrli.ranci$ s5use contele Timaşev3 î?i con= vineA > Vai.eci de .iA Oc4ii lui sac HaE4a@ut se 5resc4im@ară în doi tăciuni a5rinşi3 > Răs5unde?i dumneavoastră de tot ce=ar 5utea să se întîm5leA între@ă el cu interes3 > Da3 > De5une?i în mîinile mele o -aran?ie care îmi va a5ar?ine în ca.i .i arătat un Eilo-ram 5entru orice o@iect de un Eilo= -ram3 +entru acelaşi o@iect însă$ cît va arăta 5e "alliaA Se va vedea mai tîr. !u sînt eu cel mai tare.iu3 '(* . !iciodată.ul acesta3 Tra.de care se a-ă?a o@iectul 5e care doreai să=l cîntăreşti3 Un arc mişcîndu=se 5e un cerc -radat arăta -reutatea3 Aşadar$ du5ă cum le atrăsese aten?ia +alm1rin Ro= sette$ -radele indicate de acest instrument nu de5indeau de le-ea -ravita?iei oricare ar .

acă răs5un.333 răs5unse L sac HaE4a@ut$ -al@en la .oarte rău3 Aş .ăcător3 > Tre@uie totuşi să mă descurc$ c4iar dacă n=am o@iectele nece= sare.ost atît de @ucuros să vă 5ot .esorul se întoarse cît ai cli5i şi se re5e.$ iar oas5e?ii Hansei se 5re-ătiră să 5ărăsească deîndată ca@ina3 Dar în cli5a aceea$ 5ro.ură număra?i lui sac$ care aco5eri cu mîinile metalul 5re?ios de 5arcă ar .irmînd că nu e6ista 5e @ordul tartanei nici metru$ nici -reută?i de cîntar şi a doua oară că îi 5ărea tare rău că nu are aşa ceva3 Ar mai .ie .olos3 &i de data asta sac HaE4a@ut rostea de două ori adevărul$ adică a. rosti +alm1rin Rosette o5rindu=se3 Tre= @uie să ne mai îm5rumu?i333 sac HaE4a@ut tresări3 > Tre@uie să ne mai îm5rumu?i un metru şi o -reutate de un Ei= lo-ram3 > A4.333 re5etă 5ro.oarte de. cît des5re asta$ @unul meu domn$ răs5unse sac$ mi=e cu ne5utin?ă şi=mi 5are .ăşoare .icem$ un decimetru cu@3 > Sta?i.ranciA > Da333 !u333 răs5unse sac .u dat în -riBa lui %en=:u.i a.ultat satis.ie de 5ar= tea 5ro.i către scara 5e care o co@orî$ urmat tot atît de re5ede de ceilal?i care însă nu 5rice5ură nimic din 5urtarea lui +alm1rin Rosette3 > Ai monede de ar-int.i de .esorul se a5lecase 5este sertarul 5e care sac HaE4a@ut încerca .i avut 5rileBul să înc4eie încă o a.333 Ar-in?i. stri-ă +alm1rin Ro= sette3 '(H .ători de situa?ie3 &i avea tot dre5tul să .a?ă$ ca şi cum s=ar . Asta nu=i tot.amă-it$ căci .rance. stri-ă el a5ucîndu=l 5e sac de mîneca vec4ii sale 4aine3 > Eu.acere e6celentă3 +alm1rin Rosette$ .lat lîn-ă un 4o?3 > Da.ără aceste instrumente nu 5rea vedea cum o s=o scoată la ca5ăt şi să o@?ină un re.i .ără să se amestece3 > Am nevoie de aceste monede .letul la -ură333 0o= nede .esorului$ lăsau scena să se des.ranci aur îi .esorul cu su. murmură el scăr5inîndu=se în ca53 Urcă a5oi re5ede scara ca@inei3 înso?itorii săi îl urmară3 Dar încă nu aBunseseră 5e 5untea tartanei$ că se şi au.333 Ar-in?i.adarnic să=l înc4idă3 Că5itanul Servadac$ contele Timaşev$ locotenentul +roco5$ neîn?ele-înd nimic$ dar 4otărî?i să .eA333 0onede de H .rance.oarte su5ărat$ îşi 5rivea înso?itorii ca şi cum ar .e.i înc4is deasu5ra lui ca5acul unei casete3 Cîntarul .i un clinc4et ar-intiu din ca@ină3 sac HaE4a@ut strîn-ea cu -riBă aurul într=unul din ser= tarele dula5ului3 /a sunetul acesta$ 5ro.ără să=şi mai dea seama ce vor@eşte3 Dar 5ro.i vrut să=i .esorul îşi aminti că=i mai li5seşte un o@iect de care nu se 5utea li5si în cercetările sale3 Un cîntar nu=i sluBea la nimic dacă nu avea să atîrne de el un @loc din materia -al= liană ale cărui dimensiuni tre@uiau măsurate cu e6actitate$ un @loc de$ să .O sută de .

icantul căruia i se 5ărea că vrea să=i smul-ă măruntaiele3 > îmi tre@uie şi le voi avea.ranciA > Sări?i$ 4o?ii. îl şi strîn= -ea de -ît3 > /asă=l$ %en=:u.ranci şi FG de monede de HG de centime3 > CG de .> !iciodată. > Ce do@îndă ceri$ Bu5îne sac$ ca să ne îm5rumu?i FCG de . urlă la rîndul lui tra.i?ia dumneavoastră$ domnule că5i= tan$ răs5unse contele Timaşev$ dar n=am la mine decît ru@le în 4îr= tii3 > !u 4îrtii.or?at 5e care=l voi . stri-ă sac HaE4a@ut3 Hîrtiile n=au curs 5e "allia3 > Oare @anii de metal auA s5use rece contele Timaşev3 > Ju5îne sac$ s5use atunci că5itanul Servadac$ Belaniile dumi= tale le=am ascultat 5înă acum destul de @inevoitor3 Dar nu a@u.i 5e "allia3 '(I .ără$ vrei ori nu să ne dai cei FCG de . murmură cămătarul3 > &i 5e deasu5ra$ adău-ă 5ro.acere la @un s.esorul$ 5entru înce5ut îmi tre@uie *G3 > FGG de .ranci$ continuă Hector Servadac3 > Da$ FCG de .ranci. rosti o voce 5lîn-ărea?ă3 > în total FCG de .aceA > +un-a mea este la dis5o.ranci. > Doar dacă mă omori înainte.a?a i se lumină cît ai cli5i3 > Da$ un sim5lu îm5rumut333 Ce d=o@îndă 5retin.ranci$ încuviin?ă +alm1rin Rosette3 > %ine$ .a de ră@darea mea3 De @ună voie sau .333 !iciodată.ran= ciA > Un îm5rumut.ise că5itanul Servadac3 &i$ adresîndu=se contelui Tima= şev$ îl între@ă: > Domnule conte$ mai ave?i cu ce să=i da?i lui sac o -aran?ie 5entru îm5rumutul . răcni sac HaE4a@ut3 Că5itanul Servadac socoti atunci că a venit cli5a să intervină3 > Dra-ă 5ro.333 !u=i decît un îm5rumut.$ s5use$ că5itanul Servadac$ lasă=l$ o să se su= 5ună sin-ur3 > !iciodată. > Taci$ Bu5îne sac$ răs5unse Hector Servadac3 A5oi întorcîn= du=se s5re +alm1rin Rosette$ îl între@ă: Ave?i nevoie de monede de H . !u 4îrtii. răs5unse mieros cămătarul$ @anii sînt -reu de cîşti-at şi mai ales se -ăsesc destul de rar astă.îrşit$ cum am dus=o şi 5e cealaltă3 > A4$ domnule -uvernator$ stri-ă sac HaE4a@ut$ 5ierit cu totul$ ocroti?i=mă$ ocroti?i=mi avutul. stri-ă sac3 Dar nu 5utu urma$ căci mîna 5uternică a lui %en=:u.iA > A4$ domnule -uvernator -eneral.esorul$ 'G monede de F .333 stri-ă sac HaE= 4a@ut şi .înd$ lăsa?i=mă să duc eu această a.ranci 5entru e65erien?ele dumneavoastrăA > Da$ răs5unse 5ro.esore$ s5use el surî.

ranci333 > +e .iu$ oas5e?ii de 5e Hansa se strînseseră în sala comună şi ultimele cuvinte rostite de 5ro. strînsese di.ranci şi un .ondurile cu o do= @îndă de 5este ' )GG la sută3 Hotărît lucru$ dacă în continuare dă= dea îm5rumuturi cu aceeaşi do@îndă$ avea să se îm@o-ă?ească mai iute 5e "allia decît ar .ac e6act un Eilo-ram şi un metru3 Ca5itolul V P! CARE +RO9ESORU/ & E/EV S# JO!"/EA:# CU SEUT / OA!E$ CV !T / OA!E & A/Q 0U/T +/ A 0 / ARDU/U Un s.ra.i.ăcut=o 5e +ămînt3 Cîteva cli5e mai tîr.ranci$ ci din ce să .ranci$ un .esor aveau să se lă= murească3 /a ordinul său$ %en=:u.iA333 > %ineîn?eles333 +e .iu că5itanul Servadac şi înso?itorii săi 5ărăsi= seră tartana$ şi +alm1rin Rosette stri-ă: > Domnilor$ nu am luat cu mine FCG de .işic de FG de mo= nede de HG de centime3 > Domnilor$ s5use +alm1rin Rosette$ .ace asu5ra ascultăto= rilor3 !ici că5itanul Servadac$ nici contele Timaşev$ nici locotenen= tul +roco5 nu luară în seamă ciudata mustrare 5e care le=o adresase +alm1rin Rosette3 Se o@işnuiseră cu 5urtările lui3 > Domnilor$ urmă 5ro.i .ură date 5e loc$ iar el le 5use cu vădită mul?umire în @u.unar3 în ce=l 5riveşte 5e sac$ reuşise să=şi 5lase.ă cu o@serva?iile astea 5rosteşti333 Cît ceriA continuă Hector Servadac3 > Ce să . !ici nu=şi terminase @ine .acă 5e cel mai 4ră5ăre? cămătar3 0onedele .esor îi .oarte mul?umit de el în= suşi$ 5entru că n=a?i avut 5revederea ca$ în momentul cataclismului$ să salva?i un metru şi o -reutate de un Eilo-ram din vec4iul mate= rial terestru$ a tre@uit să mă -îndesc cum să înlocuiesc aceste două @unuri de care nu mă 5ot li5si 5entru a calcula atrac?ia$ masa şi densitatea cometei mele3 Această .ra.ă era 5u?in cam lun-ă$ aşa cum o întocmeşte orice orator si-ur de el şi de im5resia 5e care o va .iciune uimitoare3 Cu toate că era vor@a doar de 84îr= tii<$ -aran?ia era de natură să satis.> încetea.rance.ic$ domnule -uvernator -eneral$ răs5unse sac HaE4a= @ut$ cred că o do@îndă de 'G .esorul$ m=am asi-urat în 5rimul rînd că '(K .ert de oră mai tîr.e .ăcuse loc3 0onedele de ar-int$ îm5rumutate de la HaE4a@ut$ .işic de 'G monede de doi .a şi contele Timaşev aruncă 5e masă cîteva ru@le3 sac 5use mîna 5e ele şi se a5ucă să numere @ile= tele cu o re5e.ură aranBate du5ă valoare$ două .e cerute de 5ro.işicuri de cîte FG de monede de H .eritele o@iecte de 5e masă şi .

esorului încă înainte de a o e65rima în între-ime3 Cît des5re %en=:u. stri-ă %en=:u.esorul3 Di.ăcînd iute următorul calcul 5e un ca5ăt de 4îrtie$ îl 5re.rancului3 9rancul este etalonul3 &i asu5ra acestui 5unct insistă întîi şi întîi 5ro.ia dorită3 &i 5entru în= ce5ut$ am să mă servesc de ele 5entru a o@?ine e6act lum-imea me= trului terestru3 Hector Servadac şi înso?itorii lui în?eleseră ideea 5ro.entă ascultătorilor săi: 'G monede a H . '() .ranc e6istă to?i multi5lii .a@rica?ie3 Aşadar$ ca să nu vor@im decît de monedele de H .ranci$ adică: 'S '$ F$ H$ 'G centime$ de aramăV FS FG de centime$ HG de centime$ un .ost nici u.erite$ să se o@?ină lun-imea e6actă de ' GGG de milimetri 5e care=i cu5rinde metrul terestruA Era 5osi@il$ 5ro.ecimale ale .ionare$ între o centimă şi o sută de .ecimali ai .esore$ .ise sunînd monedele în sertarul lui sac HaE4a@ut3 Se ştie că monedele .ecimale şi au toate monedele divi.ie.ăcuse să alea-ă 'G monede de cîte H .eritele monede 5e care le=am luat sînt a5roa5e noi şi n=au .ise Hector Servadac3 !u ne mai rămîne acum decît să 5unem una lîn-ă cealaltă cele *G de mo= nede$ în aşa .rance.rancului$ su@ .ii învă= ?at.ie la .ranc toate îm5ăr?irile .ranci şi FG de @ucă?i de cîte HG de centime3 într=adevăr$ .eci şi o sută de .ranc$ doi .a 5ro.ate$ nici 5ilite de acest cămătar3 Sînt$ aşadar$ în condi?iile ne= cesare 5entru a -aranta o5era?iei toată 5reci.di.r3 'G 8 8 F 8 FG 8 HG centime de G$GCK m i G$CKG m 8 G$GFK m i G$FKG m 8 G$G') m i G$CIG m Total i '$GGG m > 9oarte @ine$ dra-ă 5ro.ece$ două.eci$ cinci.ranci$ de ar-intV CS cinci$ .ranci$ din cele FG 5e care le adusese$ 'G monede de F .3 E totuşi -ro.esorul 5rima o5era?ie a cărei idee îi venise 5e neaşte5tate$ cînd au.av lucru să .e sînt .ranci$ de F .el$ încît aceeaşi drea5tă să treacă 5rin centrele lor$ şi vom avea e6act lun-imea metrului terestru3 > 9ir=ar să .eritele monede sînt e6act cali@rate$ iar diametrul lor determinat ri-uros de le-e este res5ectat cu 5reci.esorul o ştia$ şi acest lucru îl .inte cîteva numere într=o @aracă din 0ontmartre3 ată 5e ce=şi @a.ranci$ cinci .ranci şi de HG de centime de ar= -int$ 5rimele au un diametru de CK milimetri$ a doua cate-orie un diametru de FK milimetri şi a treia de ') milimetri3 !u era oare cu 5utin?ă ca$ 5unînd una lîn-ă alta un număr anumit de monede de valori di.ranci$ de aur3 Deci$ 5este .$ îl 5ri= vea 5e +alm1rin Rosette ca 5e un scamator care se 5re-ătea să 5re= .

e au nu numai un diametru 5er.ece 5ăr?i e-ale$ ceea ce dădu decimetri3 Se tăie a5oi o stin-4ie de această lun-ime şi ea .ii @o-at3 O@serva?ia lui %en=:u.ii învă?at$ tre@uie să .ie3 &i$ 5entru a nu vor@i decît de monedele de H .ranc cîntă= rind .oarte îndemînatic de .iind în 5osesia unei -reută?i de un Eilo-ram$ a unui @loc de un decimetru cu@ şi avînd$ în s.ie mai mult decît su.ranci strînse '(( .3 Văd eu @ine că$ 5entru toate astea$ nu=i destul să .icientă şi mecanicul îl 5use în mîinile 5ro.ace.esorul.u înmî= nată mecanicului de 5e Do@rîna3 Avînd un @loc din materia necu= noscută a masivului vulcanic$ 5e care şi=l 5rocurase dinainte$ nu=i mai rămînea acestuia$ om .rance. .ece monede de doi . stîrni rîsul tuturor3 în s.> Asta numeşte el a .e atrac?ia$ masa şi densitatea cometei sale3 > Domnilor$ .să nu mai uita?i acest 5rinci5iu3 Cum mai 5reda 5ro.usese .ranci şi 5e urmă cele FG mo= nede de cîte HG de centime3 Un semn arăta 5e masă cele două ca= 5ete ale liniei alcătuite în acest . > ată$ urmă el$ o -rămadă de *G de monede de H . Dar şi cu ce elevi disci5lina?i avea de a .ie3 Cu aButorul unui com5as$ acest metru .i învă?at.ise el$ în ca.ură 5use 5e masă şi aşe.ect determinat$ ci şi o$ -reutate calculată cu cea mai mare 5reci.esorului3 +alm1rin Rosette .el3 > Domnilor$ s5use 5ro.el$ încît centrele lor să .ăcută cu cea mai mare 5reci.esorul$ iată lun-imea e6actă a metrului terestru3 O5era?ia .u îm5ăr?it în .ranci$ ele cîntăresc e6act FH de -rame$ adică -reutatea a H monede de un .elul lui$ decît să=i cio5lească şase .ie le-ate de aceeaşi linie drea5tă$ a5oi cele .ise %en=:u.îrşit$ cîteva ore mai tîr.iu$ decimetrul cu@ de 5iatră era cio= 5lit cu o 5reci.at3 Se mai 5unea 5ro@lema o@?inerii unei -re= ută?i de e6act un Eilo-ram$ ceea ce era şi mai uşor3 într=adevăr$ mo= nedele .iecare H -rame3 Era deci de aBuns să 5ui laolaltă *G de monede de H .ranci .ii şi333 > &i ceA între@ă Hector Servadac3 > Tre@uie să .ect3 Era ceea ce ceruse +alm1rin Rosette3 0etrul .ul că nu şti?i > sau cel 5u?in nu mai şti?i > tre@uie să vă amintesc vestita le-e a lui !egton$ du5ă care atrac?ia este direct 5ro5or?ională cu masa şi invers 5ro5or?ională cu 5ătratul distan?ei3 Vă ro.ate unele lîn-ă altele în aşa .usese reali. răs5unse +alm1rin Rosette dînd din umeri3 Cele 'G monede de H .ranci de ar-int 5entru a avea o -reutate de un Eilo-ram3 Că5itanul Servadac şi înso?itorii săi 5rice5useră acest lucru de la @un înce5ut3 > Ei$ ei.e?e de un decimetru 5ătrat 5entru a o@?ine un cu@ 5er.îrşit$ un cîntar cu care să le cîntărească succesiv$ era în măsură să calcule.

iresc şi masa3 FGG .i .3 în această 5rivin?ă îl imita 5e Ara-o care$ în tim5ul demonstra?iilor sale$ se uita întotdeauna la unul din ascultă= torii săi care i se 5ărea a .iind 5e +ămînt l=aş atîrna de cîrli-ul cîntarului acul ar arăta un Eilo-ram3 E lim5ede$ nuA Vor@ind ast.3 > Dacă$ aşadar$ urmă 5ro.i mai 5u?in inteli-ent şi atunci cînd credea că acest ascultător a în?eles$ era si-ur de claritatea demonstra?iei .ul de .or?a de atrac?ie 5e "allia nu=i decît a şa5tea 5arte din cea de 5e su5ra.ia că .i 5us 5e unul @locul şi 5e celălalt o -reutate de un Eilo-ram ar .în sacul acesta3 "rămada aceasta ar cîntări 5e +ămînt e6act un Eilo= -ram3 Deci$ dacă .u atîrnată de cîntar$ acul cîntarului oscilă$ se o5ri şi arătă 5e cercul -radat 'CC de -rame3 > Deci$ urmă +alm1rin Rosette$ ceea ce cîntăreşte un Eilo-ram 5e +ămînt nu cîntăreşte 5e "allia decît 'CC -rame$ adică de vreo K ori mai 5u?in3 E lim5edeA %en=:u.esorul îşi reluă -rav de= monstra?ia3 > &i=acum ve?i în?ele-e că re.a?a +ămîntului3 > +er. 5ărînd convins$ 5ro.esorul îşi conti= nuă demonstra?ia în termenii următori: > Ei @ine$ domnilor$ această -rămadă de *G de monede am să le atîrn de cîrli-ul cîntarului şi$ cum ne a.a?ă ordonan?a că5itanului Servadac nu era li5sită de inteli-en?ă$ nici vor@ă de aşa ceva$ dar n=avea învă?ătură$ ceea ce însemna acelaşi lucru3 %en=:u.el$ +alm1rin Rosette nu înceta să=şi a?intească oc4ii asu5ra lui %en=:u.ut în -reutate cu e6act aceeaşi cantitate3 A?i în?e= lesA > +înă şi eu am în?eles$ răs5unse %en=:u.i rămas în ec4ili@ru$ căci amîndouă au scă. încuviin?ă din ca5$ aşa că 5ro.lăm 5e "allia$ o să vedem cît cîntăreşte 5e "allia3 "rămada .ect.ost cu ne5utin?ă de o@?inut cu o @alan?ă o@işnuită3 Cele două tal-ere în care aş .ultatele 5e care le=am o@?inut cu un dinamometru ar .ă= cute3 în ca. rosti că5itanul Servadac3 ată=ne lămuri?i asu5ra aces= tui 5unct3 Deci$ dra-ă domnule 5ro.esorul$ -reutatea este aici de K ori mai mică decît 5e -lo@ul terestru$ tre@uie să tra-em conclu.esor$ să trecem la masă3 > !u$ întîi la densitate$ s5use +alm1rin Rosette3 > într=adevăr$ rosti locotenentul +roco5$ cunoscînd volumul "alliei$ cînd vom cunoaşte densitatea$ vom deduce în mod .

ace a5roa5e 'G E-3 Deci densitatea +ămîntului .ac să în?ele-i3 Dacă domnii ăştia 5rice5 e de aBuns3 > Ce mai urs.esorul se socotea în dre5t să .esorul .ond$ nu ar .a?a$ volumul$ densitatea "alliei şi .erin?a$ su5ra.ăcut re5ede3 într=adevăr$ dacă< un decimetru cu@ de materie -alliană ar .5e +ămînt$ "allia cîntărea de atîtea ori 'G cî?i decimetri cu@i avea volumul ei3 Or se ştie că acest volum .a?ă de cea a -lo@ului terestru$ de vreme ce are valoarea 'G3 Dacă n=ar .iind a5ro6imativ H$ densitatea "alliei este du@lă .volt ar-umenta?ia ca şi cum "allia s=ar com5une în între-ime doar din această materie 5înă în stră.Ra?ionamentul locotenentului era Bust şi nu le mai rămînea decît să treacă la calcularea densită?ii "alliei3 +ro.re$ adică F'' cvintilioane$ *CC cvadriloane$ *IG trilioane3 Acest număr de Eilo-rame terestre dădea deci masa sau -reutatea FG' .şi *CG -r ori şa5te$ stri-ă +alm1rin Rosette$ .i aşa$ 5uterea de atrac?ie$ în loc să .ie 5e cometa mea a şa5tea 5arte din cea de 5e +ămînt$ n=ar .3 > !u$ răs5unse %en=:u.i sc4im@at=o 5entru nimic în lume3 ată deci că în acest moment$ diametrul$ circum.entat de F' de ci.3 > Ei @ine$ n=am să=mi 5ierd tim5ul să te .or?a de atrac?ie -ravita?ională 5e su= 5ra.ie mîn= dru3 Dacă +ămîntul era mai mare ca volum$ cometa lui avea o den= sitate mai mare şi$ în .u .a?a acesteia erau cunoscute3 Rămînea de calculat masa$ cu alte cuvinte -reutatea3 Calculul . murmură %en=:u.3 > Să cîntărim$ aşadar$ acest @loc$ s5use 5ro.u a-ă?at de cîn= tar şi acul arătă 5e cerc '$*CG E-3 > ' E.undurile ei3 &i iată un decime= tru cu@ din această materie3 Cît ar cîntări el 5e +ămîntA Ar cîntări e6act -reutatea 5e care o are 5e "allia înmul?ită cu şa5te$ căci$ re= 5et$ atrac?ia este de şa5te ori mai mică 5e cometă decît 5e -lo@ul terestru3 A?i în?eles$ voi care mă 5rivi?i cu oc4ii mari şi mira?iA Aceste cuvinte se adresau lui %en=:u.ise Hector Servadac3 > Cred$ aşadar$ continuă +alm1rin Rosette$ că am dre5tul să=mi de.i cîntărit 'G E.ăcu şi acest lucru3 El luă @locul cio5lit din masivul vulcanic$ @loc care era e6act de un decimetru cu@3 > Domnilor$ s5use el$ acest @loc este .i decît a 'H=a 5arte3 Rostind aceste cuvinte$ 5ro.ăcut dintr=o materie necu= noscută 5e care a?i întîlnit=o 5retutindeni în călătoria dumneavoas= tră de Bur îm5reBurul cometei mele3 Se 5are că ea nu=i alcătuită de= cît din această su@stan?ă3 /itoralul$ vulcanul$ teritoriul s5re nord şi s5re sud 5ar constituite din acest mineral$ căruia i-noran?a dumnea= voastră în materie de -eolo-ie nu v=a în-ăduit să=i da?i un nume3 > Da$ şi tare am vrea să ştim ce este această su@stan?ă$ .iind de F'' *CC *IG EmC$ avea un număr de draC re5re.esorul3 E ca şi cum aş atîrna cometa de cîrli-ul cîntarului meu3 %locul .

or?ele noastre mus= culare sînt de şa5te ori mai mari3 Un 4amal din 5ia?ă$ care ar duce 'GG de E.i şi mai înaltă.ost niciodată altceva decît un elev destul de sla@3 > Recunosc$ s5re ruşinea mea. ' Dacă se ia atrac?ia 5e +ămînt dre5t unitate$ 5e Ju5iter atrac?ia este F$H*$ 5e 0arte G$C)$ 5e 0ercur G$C($ 5e Venus G$(G$ iar 5e Soare FK$( Rn3r3S3 FGF .or?a de atrac?ie a -ravita?ieiA între@ă Hector Servadac3 > Ai uitat. 5riviri 5ie. stri-ă 5ro. > Ai trece şi 5este colina 0ontmartre.i în stare să 5oarte KGG 5e "allia3 > ată de ce sărim de şa5te ori mai sus.esorul .esorul$ un număr alcătuit din C' de ci.i terminat încă să=?i 5lăteşti datoria3 > Un .ranc în .erioară aceleia a -lo@ului terestru cu * se6ti= lioane$ K)) cvintilioane$ HII cvadrilioane$ H*G trilioane Eilo-rame3 > Dar cît cîntăreşte +ămîntulA între@ă %en=:u.re3 > Dar /unaA > KF se6tilioane de E-3 > !umai.a?a "alliei de şa5te ori mai 5u?in decît 5e su5ra= . stri-ă %en=:u.i datorat un miliard$ îna5oind cîte un .ranc 5e minut.i mai mică$ %en=:u.i . .re3 t >V Două nonilioane. răs5unse că5itanul Servadac3 > Ei @ine$ +ămîntul avînd '$ atrac?ia 5e /ună este de G$'I$ 5e Ju5iter F$*H$ 5e 0arte G$HG$ 5e 0ercur '$'H$ 5e Venus G$(F a5roa5e e-ală cu cea a +ămîntului$ 5e Soare F$*H3L Acolo un Eilo-ram teres= tru cîntăreşte F) E-.ert de oră.3 Dar aş ."alliei3 Era deci in.ost ruinat în mai 5u?in de un s.a?a +ămîntului3 > Da$ răs5unse 5ro.3 &i SoareleA > Două nonilioane$ răs5unse 5ro.esorul şi$ în consecin?ă$ .lă că de la înce5utul erei noastre n=a trecut încă un miliard de minuteV dacă ai .ăcînd cu oc4iul$ ca să=l scoată 5e %en=:u. stri-ă %en=:u.3 > 9ără îndoială$ răs5unse locotenentul +roco5$ şi dacă masa "alliei ar .$ cu vreo două -rame mai mult sau mai 5u?in$ dar tot 5e acolo$ nuA +alm1rin Rosette înce5u să=i arunce lui %en=:u.5e +ămînt$ ar . adău-ă 5ro.ise %en=:u. năucit cu desă= vYrşire de aceste miliarde şi milioane3 > întîi şi întîi$ ştii ce=i aia un miliardA îl între@ă că5itanul Serva= dac3 > !u 5rea$ domnule că5itan3 > Ei @ine$ a.iecare minut de atunci încoace$ n=ai . e6clamă %en=:u.esorul3 De . Ei$ dar la urma urmei$ cît cîntăreşte +ămîntulA > H )KH se6tilioane de E-$ răs5unse locotenentul +roco5$ un nu= măr .ormat din FH de ci.$ săritura ar .a5t$ n=ai .işe3 > Aşa că$ s5use că5itanul Servadac ca să înc4eie$ orice o@iect cîntăreşte 5e su5ra. din sărite3 > Dar 5e celelalte astre care este .

.

oarte 5osi@il şi "allia îi dă dre5tate3 > Dar atunci$ .esor în amo= rul său 5ro5riu în calitatea lui de 5ro5rietar al sus=numitei "allii3 De aceea îl mustră 5e %en=:u.ricoşi.ni să a.u-i?ii3 > Ei @ine$ .i 5utut .el de su@stan?ă este cea din care e alcătuită "alliaA > +oate că da$ răs5unse +alm1rin Rosette3 !atura acestei mate= rii333 Densitatea ei de 'G333 Aş îndră.$ îmi 5are rău că "allia nu=i mai mică decît este$ deoarece am .ică a celor două cor5uri dă în total 'G > adică e6act ci.$ era -ata să se retra-ă$ cînd că5itanul Servadac . > CG la sută.ei$ că această su@stan?ă nu=i altceva decît o sare33 > Hm$ o sare. stri-ă el3 Oare ca5ul acestui i-norant nu=i destul de uşurel şi aşaA Să ia seama$ căci alt.irma?iA333 între@ă că5itanul Servadac3 > Că această su@stan?ă$ urmă 5ro.el o 5ală de vînt o să i=l su. re5etă că5itanul Servadac3 > Vestitul 0au5ertuis credea că lucrul acesta este .înd că n=o scoate la ca5ăt cu că5ă?înosul de %en=:u.333 stri-ă dis5re?uitor %en=:u.ni să a.i mai 5uternici$ am .ost uşor.$ am să=l ?in cu amîndouă mîinile3 +alm1rin Rosette$ vă.i 5utut sări mai sus3 E adevărat că n=ar .3 > O sare de aur$ com5us care se -ăseşte adesea 5e +ămînt$ şi în materia aceasta dacă e6istă KG la sută sare$ socot că are CG la sută aur.> +e Soare$ adău-ă locotenentul +roco5$ un om cu o constitu?ie ca a noastră$ dacă ar cădea$ nu s=ar ridica decît cu -reu$ iar o -4iu= lea de tun n=ar mer-e mai de5arte de cîteva .eci de metri3 > Un @un cîm5 de @ătălie 5entru .ra densită?ii 5e "allia3 > O cometă de aur..ra.3 > a te uită.i .esor$ s5use el3 încă o sin-ură între@are3 Oare nu şti?i cumva ce .ise că5itanul Servadac$ de vreme ce ar .3 > !icidecum$ îl contra.ise contele Timaşev$ dacă "allia ar cădea 5e -lo= @ul terestru$ ar sc4im@a toate condi?iile monetare 5entru că la data actuală nu sînt în circula?ie decît F( miliarde *GG de milioane Ei= lo-rame de aur3 > într=adevăr$ răs5unse +alm1rin Rosette$ şi de vreme ce @locul de sare de aur care ne 5oartă cîntăreşte în -reutate terestră F'' cvintilioane$ *CC cvadrilioane$ *IG trilioane de Eilo-rame$ ar aduce FG* . îşi dădu cu 5ărerea %en=:u.le într=o @ună . Să=i mai dea mîna atunci să=şi com5are colina cu cometa mea.ăcu un -est ca să=l o5rească3 > erta?i=mă$ dra-ă domnule 5ro. răs5unse %en=:u. Aceste cuvinte nu 5uteau decît să=l Bi-nească 5e 5ro. > &i ce=a?i îndră.esorul sacadînd .irm333 A4$ dacă=i aşa$ am cum să=l înne@unesc 5e acest %en=:u.iecare sila@ă a .i 5rea -reoi ca să dea @ir cu .i3 > %ine. stri-ă Hector Servadac3 > Ceea ce$ adunînd -reutatea s5eci.ise %en=:u.

ăcuse decît artă 5entru artă3 El cunoştea e.ace ca sumă rotundă F*I se6tilioane de .ero şi ar merita mai mult ca oricînd cali.i era ' au-ust$ sau$ .ranci Eilo-ra= mul$ asta va .rumoase erau no5?ile -al= liene.ormat din F* de ci.esorul nu a5ucase să audă acest comentariu3 eşise maiestuos du5ă ultimul său răs5uns$ 5entru a se urca din nou în o@servator3 > Dar$ între@ă %en=:u. Da$ 5ro.emeridele cometei$ mersul ei 5rin s5a?iile inter5lanetare$ durata revolu?iei ei în Burul Soarelui3 Restul: masa$ densitatea$ atrac?ia şi c4iar valoarea metalică a "alliei nu=l5uteau interesa de= cît 5e el$ nu şi 5e tovarăşii săi$ dornici mai ales să re-ăsească +ă= mîntul 5e 5unctul de 5e or@ită şi la data indicată3 îl lăsară$ aşadar$ 5e 5ro.icativul de 8me= tal 5ăcătos<3 +ro.iua aceea$ s5use Hector Servadac$ valoarea aurului va scădea la .eliu la 'H ianua= rie3 Du5ă acest 5unct va tinde să se a5ro5ie din nou de Soare3 Dar 5e atunci "allia înainta s5re o lume minunată 5e care nici un oc4i omenesc nu o 5utuse vedea 5înă acum atît de a5roa5e.e la '(K milioane le-4e de Soare3 0ai avea de 5arcurs încă )' milioane de le-4e 5e traiectoria ei ca să atin-ă 5unctul de a.ara lumii terestre > nu a luat 5arte la o asemenea săr@ătoare 5entru oc4i3 Ce .olosind lim@aBul lui +alm1rin Ro= sette$ IC a5rilie -allian3 în tim5ul acestei luni$ cometa care avea să stră@ată 'I milioane şi HGG mii de le-4e tre@uia să se înde5ărte. !i= ciodată vreun astronom > şi un astronom este mai mult decît un om$ de vreme ce trăieşte în a.ranci$ un nu= măr .ar= mecul lor3 Ca5itolul U în care va .5e +ămînt vreo I' cvintilioane de aur3 Or$ la CHGG .re3 > &i=n .la cartea cerului$ desc4isă$ lăsîndu=se citită cu o nease= muită uşurin?ă3 /umea minunată către care mer-ea "allia era lumea lui Ju5iter$ cel mai însemnat dintre aştrii 5e care Soarele îi ?ine su@ 5uterea lui de atrac?ie3 De la întîlnirea +ămîntului cu cometa trecuseră şa5te luni şi aceasta se îndre5tase re5ede s5re su5er@a 5lanetă care=i ve= FGH . !ici o adiere de vînt$ nici un a@ur nu le tul@ura seninătatea3 Acolo se a.i vor@a numai de Bu5iter$ marele tul@urător al cometelor într=adevăr$ +alm1rin Rosette nu .$ la ce servesc toate calculele 5e care sa= vantul ăsta ar?ă-os le=a .esorul avea dre5tate să nu=şi mai 5ărăsească o@servatorul.ăcut ca 5e nişte scamatoriiA > /a nimic$ răs5unse Hector Servadac$ şi tocmai în asta stă .esor cu cercetările lui de ştiin?ă 5ură3 A doua .

.

e în Burul Soarelui sau c4iar să rătăcească în s5a?iile siderale 5rin acea ne@uloasă a Căii lactee$ din care 5ar să .ine$ aşa cum e65lica locotenentul +roco5$ în ca.iată cît de 5u?in de astrul care=i va tul@ura mersul$ va aBun-e 5rea tîr.oarte multA +uterea de atrac?ie a 5lanetei$ a cărei masă era atît de mare în ra5ort cu cea a "alliei$ nu 5utea oare să e6ercite asu5ra ei o in.ierile su.isti@il atrasă de Ju5iter$ va cădea 5e su5ra.luen?a lui Ju5iter$ în cădere în linie drea5tă3 FGK .erite de cometa sa erau mai im5or= tante decît credea. Dacă mai ales Ju5iter$ acest veşnic seducător de comete.a?a acestuia şi$ va .ie 5urtat 5rin s5a?iu de un nou astru$ era -ata să dea orice ca să nu=l mai 5ărăsească niciodată3 O lună trecu în această situa?ie$ între temerile -allienilor şi s5e= ran?ele lui +alm1rin Rosette3 /a ' se5tem@rie$ distan?a între "allia şi Ju5iter nu mai era decît de C) milioane le-4e > e6act de5ărtarea care des5arte +ămîntul de centrul său de atrac?ie3 /a 'H se5tem@rie$ distan?a nu mai era decît de FI milioane le-4e3 +laneta se mărea 5e cer$ iar "allia 5ărea$ atrasă de ea ca şi cum rotirea ei eli5tică se 5resc4im@ase$ su@ in.a= miliile$ 5rieteniiV dar +alm1rin Rosette nu mai avea .astruoasăA %ineîn?eles$ calculînd durata re= volu?iei "alliei$ 5ro.esorul ?inuse 5înă în cele mai mici amănunte seama de tul@urările 5e care i le 5utea 5rovoca nu numai Ju5iter$ ci şi Saturn sau 0arte3 Dar dacă se înşelase asu5ra însemnătă?ii aces= tor tul@urări$ dacă întîr.acă3 Cu caracterul 5e care i=l cunoaşte?i$ cum ar .ul cînd calcu= lele astronomului erau -reşite$ o îm5ătrită 5rimeBdie 5ăştea "allia: 'S Ori "allia$ ire.333 în .acă 5arte toate stelele vi.@utitA Deci dacă avusese norocul ne= mai5omenit să .i i.iu 5e ecli5tică 5entru a reîntîlni +ămîntul3 Se o@servă că$ din aceste 5atru 5ericole$ unul sin-ur era 5rea de aBuns 5entru ca -allienii să 5iardă=orice şansă de întoarcere 5e -lo= @ul natal3 Tre@uie să remarcăm însă că$ din cele 5atru eventualită?i$ +al= m1rin Rosette n=avea să se teamă decît de două3 Ca "allia să de= vină lună sau su@lună în lumea Bu5iteriană nu=i 5utea conveni aven= turosului astronom3 Dar dacă$ du5ă ce ar .i nimicităV FS Ori ca5tată doar$ ar trece în stare de satelit$ 5oate c4iar de su@satelitV CS Ori$ deviată de 5e traiectoria ei$ va urma o nouă or@ită care nu o va mai readuce 5e ecli5ticăV *S Ori$ întîr.amilie$ n=avea 5rieteni căci nu avusese niciodată tim5 să=şi .luen?ă de.i 5ierdut 5osi@ilitatea de a întîlni +ămîntul$ ar continua să -ravite.oarte @ine3 în?ele-ea că tovarăşii săi sînt cu5rinşi de dorin?a de neînvins de a se întoarce 5e +ămînt$ unde=şi lăsaseră .i îm5ăcat .nea în întYm5inare3 /a data de ' au-ust 5e cei doi aştri nu=i mai des5ăr?eau decît I' de milioane de le-4e şi 5înă la ' noiem@rie tre= @uiau să se a5ro5ie tre5tat unul de celălalt3 !u era oare 5ericulosA Circulînd atît de a5roa5e de Ju5iter$ "al= lia nu risca .i@ile$ cu acest lucru s=ar .

ert din cea a +ămîntului şi nu o de5ăşeşte decît cu o treime 5e cea a a5ei > de unde şi i5ote.eroidului terestru$ cu alte cuvinte$ cîntăreşte de 'C) de ori mai mult$ adică a5roa5e F oc= tilioane de Eilo-rame > un număr com5us din F) de ci.re3 Dacă densitatea lui medie$ dedusă din masă şi volum$ nu ec4ivalea.a?ă de cea a /unii$ 5rimul într=o .ică a lui Ju5iter$ că=şi termină revolu?ia în Burul Soarelui în '' ani$ 'G luni$ 'K .ic no5?ile Bu5ite= riene3 Din aceşti 5atru sateli?i$ unul se mişcă în Burul lui Ju5iter la o de5ărtare a5roa5e e-ală cu cea care des5arte /una de +ămînt3 Altul este ceva mai mic ca astrul no5?ilor3 Dar to?i îşi înde5linesc revolu= ?ia cu o iu?eală mult s5orită .a că uriaşa 5lanetă este lic4idă măcar la su5ra.ă .ă miri.Era cu adevărat considera@ilă 5laneta care amenin?a să tul@ure mersul "alliei3 O 5iatră de încercare deose@it de 5rimeBdioasă.i$ ') FG) .ă de 'C Em 5e secundă 5e o or@ită de ' F'* milioane de le-4e$ că se roteşte în Burul a6ului său în numai ( ore şi HH de minuteC$ ast.ă de FK de ori mai re5ede decît unul din 5unctele ecuatoriale ale +ămîntului$ ceea ce a dat .ă o traiectorie eli5tică ce=l 5lasea.el încît durata .a?ăF > masa lui nu era mai 5u?in amenin?ătoare 5entru "allia3 Tre@uie să mai s5unem$ 5entru a înc4eia descrierea .ont$ cînd des5ăr?ite$ luminea.îrşit$ in= tensitatea luminii şi căldurii 5rimite de această 5lanetă nu=i decît a FH=aJ 5arte din cea de 5e su5ra.eren?e neînsemnate$ Soa= rele rămînînd a5roa5e invaria@il în 5lanul ecuatorial$ în s.iecăruia din 5olii săi o de5resiune de ((H le-4eV a6ul 5lanetei este a5roa5e 5er= 5endicular în 5lanul or@itei sale$ din care cau.ă la minimum ')) milioane de le-4e de Soare şi la ma6imum FGK milioane3 !e mai rămîne să vor@im de cele 5atru luni] care$ cînd reunite la acelaşi ori. Se ştie$ de la !egton încoace$ că atrac?ia între cor5urile cereşti se e6er= cită direct 5ro5or?ional cu masa lor şi invers 5ro5or?ional cu 5ătra= tul distan?elor3 Or$ masa lui Ju5iter era considera@il de mare$ iar distan?a la care va trece "allia 5e lîn-ă el relativ mică3 Diametrul acestui uriaş este de CH K(G le-4e$ adică de '' ori dia= metrul terestru$ iar circum.a?a +ămîntului$ căci Ju5iter urmea.ile$ ) ore şi *F minute terestre$ că se mişcă cu o vite.erin?a sa măsoară ''F **G le-4e3 Volu= mul este de ' *'* ori mai mare decît cel al +ămîntului$ adică ar tre= @ui ' *'* -lo@uri terestre 5entru a se aBun-e la mărimea lui'3 0asa sa este de CC) ori mai mare decît aceea a s.ilelor sale e mult redusă$ şi$ 5rin urmare$ oricare din 5unctele de 5e ecuatorul său se de5lasea.ă nici cu un s.i.ilele sînt e-ale cu no5?ile$ iar sc4im@ările de anotim5 au di.

ă la KGG de milioane le-4e de centrul co= mun$ al or@itelor 5lanetare$ are mai multe sute de milioane de se= cole3 Ju5iter$ colos care 5lanea.iin?ă 0ercur care are aceeaşi ori-ine şi se a.e 0ercur decît Ju5iter3 Am sluBi atunci un stă5în mai 5u?in @ătrîn şi 5ro@a@il mai uşor de mul?umit.ore$ F) minute$ al doilea în C .ă la '(G de milioane de le-4e$ are vîrsta de KG milioane de secole3 0arte numără de .im aten?i să n=ai@ă în curînd cinci.ie a@solută$ s=a determinat 5entru 5rima oară vite.i su@ oc4ii lor constituia sin-urul su@iect de discu?ie al că5itanului Servadac şi al tovarăşilor săi3 !u=şi 5uteau lua 5rivirile de la ea$ nu 5uteau vor@i des5re altceva3 într=o .ile$ 'C ore$ '* minute$ al treilea în K .i 5utut răs5unde mai @ine decît citind acest 5asaB din +ovestiri des5re in.lec?ie: 8Dacă tot nu=i altă scă5are$ mai @ine să ne ca5te.eritelor 5lanete care se rotesc în Burul Soarelui3 ar locotenentul +roco5 nu le=ar .i locotenentul +roco5$ 5o?i să ?i>' în= c4i5ui ca 5e un ceas uriaş$ ale cărui arătătoare sînt sateli?ii$ măsu= rînd tim5ul cu o e6actitate desăvîrşită3 > Un ceas cam mare 5entru @u.ile$ 'I ore$ CF minute3 Cel mai înde5ărtat circulă la o distan?ă de *IH 'CG le-4e de su5ra.i veni vor@a des5re vîrsta di.3 > Aş adău-a$ continuă locotenentul$ că dacă ceasurile noastre au cel mult trei arătătoare$ acesta are 5atru333 > Să .ie 5resc4im@ată în satelit al sistemului Bu5iterian3 Cum e de 5resu5us$ această lume care se mărea .ă la FI de mii de le-4e distan?ă şi n=au trecut decît 'G milioane de ani de cînd a luat .< în tim5ul ultimelor 'H .init de 9lam= marion$ din care avea traducerea în lim@a rusă: 8Cele mai înde5ăr= tate Rdintre aceste astreS sînt cele mai venera@ile şi cele mai înain= tate 5e calea 5ro-resului3 !e5tun$ situat la ' 'GG milioane de le-4e de Soare$ a ieşit 5rimul din ne@uloasa solară acum miliarde de se= cole3 Uranus$ care -ravitea.unarul meu$ răs5unse %en=:u.a luminii3 Ei 5ot să sluBească şi la calcularea lon-itudinii terestre3 > +e Ju5iter$ s5use într=o .acă următoarea re.ece ori 'GG mi= lioane de ani de e6isten?ă$ distan?a sa de Soare este de HI milioane de le-4e3 +ămîntul$ la o de5ărtare de CK milioane de le-4e de Soare$ a ieşit din sînul incandescent al acestuia cam cu o sută de milioane de ani în urmă3 +oate că nu sînt mai mult de HG de milioane de ani de cînd s=a des5rins de Soare Venus3 Ea -ravitea. îi ri5ostă că5itanul Servadac$ -îndindu=se la 5ericolul 5rin care trecea "allia$ amenin= ?ată să .ile$ C ore$ *C minute şi al 5atrulea în 'I .a?a 5lanetei3 Se ştie că 5rin cercetarea acestor sateli?i$ a căror mişcare e cunos= cută cu 5reci.ile din se5tem@rie$ 5lanetele "allia şi Ju= FG( .lă la '* milioane de le= -4e de5ărtare$ în tim5 ce +ămîntul a dat naştere /unii<'3 Aşa suna noua teorie$ ceea ce îl determină 5e că5itanul Servadac să .i de .

esorul lui \e5ler$ de un vînător si@erian du5ă s5usele lui Dran-4el$ iar du5ă %o-ulavsEi$ directorul o@servatorului din %res= lau$ de un meşter croitor din acest oraş3 Admi?înd că unii muritori au @ene.ătoare$ ei ar .a?ă de ecli5tică şi n=a?i uitat că ecli5tica şi or@ita cometei erau 5roiectate de la întîlnire în acelaşi 5lan3 Pn cursul acestor 'H .iciat de o asemenea vedere 5ătrun.e 5laneta în calitate de astronom com5let de.i .ie sau c4iar ca atrac?ia să nu se sc4im@e în cădere3 :ilele se scur-eau însă .ut .desluşită noa5tea3 +alm1rin Ro= sette nu se clintea din o@servatorul lui şi$ cu luneta a?intită asu5ra minunatului astru$ 5ărea că vrea să 5ătrundă 5înă în ultimele ei taine lumea Bu5iteriană3 Această 5lanetă$ 5e care nici un astronom de 5e +ămînt n=o vă.i avut nu= meroşi rivali dacă ar .orma unui disc cu un diametru de H minute şi *I se= cunde3 /a cîteva .la în o5o.ile înainte ca Ju5iter şi "allia să .i a acestei luni cometa întîlnise or@ita lui Ju5iter şi în 5rima .i?ie cu Ju5iter şi deci în conBunc?ie cu Soarele$ 5utea .iastul 5ro.rîn-ea cu o oarecare intensitate 5e "allia3 O@iectele luminate 5e su5ra.i va. Cît des5re Soare$ la distan?a unde -ravita acum "allia$ nu a5ărea decît su@ .estra?i cu o vedere e6ce5?ională au vă.i a lunii urmă= toare cele două astre tre@uiau să .ost demn de toată admira= ?ia 5entru orice o@servator mai 5u?in de.i aBuns la cea mai mică distan?ă$ sateli?ii 5lanetei se 5uteau vedea cu oc4iul li@er3 Se ştie că$ .ace de= cît un un-4i de un -rad şi '( minute .ără să le îndre5tă?ească temerile3 Astrul care intervenise în mersul "alliei nu va avea deci o altă înrîurire decît tul@urările indicate de calculA Dacă o cădere în linie drea5tă nu era de aşte5tat$ datorită im5ulsului ini?ial al come= F'G .ie la cea mai mică de5ărtare unul de altul3 !u era de aşte5tat o ciocnire directă$ .iindcă 5lanurile or= @itelor lui Ju5iter şl "alliei nu coincideau$ dar erau totuşi uşor în= clinate unul s5re celălalt3 +lanul în care se mişcă Ju5iter nu .interesat$ tovarăşilor lui le era mai de5arte teamă ca mersul cometei să nu întYr.a?a ei că5ătau nu= an?e noi3 !erina însăşi$ cînd se a.ăreşti lunile lu= mii Bu5iteriene3 Cu toate acestea$ cî?iva 5rivile-ia?i în.interesat decît -allienii3 Discul său$ luminat de ra.i locuit în acea 5erioadă la +ămîntul Cald şi în 9a-urele=!ina3 Sateli?ii 5uteau .e= sor.ice 5omenesc de 0o= estlin$ 5ro.ără aButorul nici unui instrument 5e sateli?ii lui Ju5iter3 +rintre al?ii$ analele ştiin?i.ără lunetă$ de 5e +ămînt e cu ne5utin?ă să .ile$ Ju5iter ar .i vă.use la mai 5u?in de 'HG de milioane de le-4e$ era 5e cale să se a5ro5ie la numai 'C milioane de entu.u?i de toată lumea3 Se o@= serva c4iar că 5rimul era de un al@ mai mult sau mai 5u?in străluci= tor$ al doilea uşor al@ăstrui$ al treilea de un al@ ca neaua$ al 5atru= lea cînd 5ortocaliu$ cînd roşiatic3 Tre@uie să mai adău-ăm că Ju5i= ter$ la această distan?ă$ 5ărea cu totul li5sit de strălucire3 Dacă +alm1rin Rosette continua să cercete.5iter continuară să se a5ro5ie una de cealaltă3 în 5rima .ele Soarelui$ le răs.

i .A > Qăndări. Să mă s5în. instrumentul ăla nenorocit.ure3 > Asta=i @ună.ie nevoie să=l între@ăm$ vom şti la ce să ne aşte5tăm. răs5unse că5itanul Servadac$ i.tei$ acest im5uls va aBun-e să o ?ină în limita 5ertur@a?iilor care$ la urma urmei$ tre@uiau să=i în-ăduie să=şi înde5linească în doi ani re= volu?ia în Burul SoareluiA Era .initiv$ să nu .ostul dumneavoastră 5ro.A îi răs5unse Hec= tor Servadac3 0i se 5are de necre.ost condamnat$ mai curînd şi=ar .ac 5ra.ăcut nici o -reşeală în calculele lui3 > El$ +alm1rin Rosette$ să comită o -reşeală. clătinînd ca5ul cu un aer neconvins3 !u sînt atît de si-ur ca dumneavoastră3 O.i .eri întîr.3 > Savantul dumneavoastră îşi 5etrece tot tim5ul în o@servator$ nu=i aşaA între@ă ordonan?a cu -lasul unui om care a cu-etat adînc3 > Da$ @ineîn?eles$ răs5unse Servadac3 > &i .ul %en=:u. > Să=i s5ar-i luneta$ %en=:u.i .3 &i într=adevăr$ dacă ar . s5unea că5itanul Servadac$ dacă durata revolu?iei -alliene se va sc4im@a$ dacă "allia va su.$ vre?i să vă s5un ce -înd nu=mi dă 5aceA > S5une=mi ce -înd nu=?i dă 5ace$ %en=:u.ieri neaşte5tate$ e6=5ro. !u$ asta nu.ise %en=:u.ără îndoială ceea ce cerceta +alm1rin Rosette$ dar ar . !u ştiu cum mă stă5înesc să nu333 > Să nuA între@ă Hector Servadac3 > Să nu=i . > Deie Domnul$ rosti contele Timaşev$ ca$ în de.e= sor nu=l atra-e 5u?in cîte 5u?in cu luneta lui @lestematăA > A4.ără să . > Ei$ n=ai decît să încerci şi dau ordin să te s5în. &iA > Sînte?i si-ur$ domnule că5itan$ că .ernal e a?intit s5re domnui Ju= 5iter care vrea să ne în-4ităA > Da.e= ricit să ne ia 5este 5icior şi$ .esorul meu nu=şi va mai încă5ea în 5iele de @ucurie3 Va . răs5unse vitea.i .@ucnind în rîs3 > /ăsa?i$ lăsa?i$ domnule că5itan.ut3 !u 5utem să nu recunoaştem că=i un cercetător remarca@il3 Sînt convins de e6actitatea 5rimelor lui calcule$ în ce 5riveşte revolu?ia "alliei$ dar nu cred şi în e6acti= tatea celorlalte$ dacă a.i şi noa5te$ oc4eanul lui in.ure.i 5us sin-ur ştrean-ul de -ît decît să ne-e o sin-ură cli5ă dre5tul de via?ă şi de moarte al 8E6celentei Sale<3 /a ' octom@rie$ între Ju5iter şi "allia nu mai erau decît ') mi= F'' . .ost -reu să=i smul-i secretul o@serva?iilor3 Cîteodată Hector Servadac şi tovarăşii lui aduceau vor@a des5re toate acestea3 > Haida de. >X !u sînt eu -uvernatorul -eneral al "allieiA > %a da$ domnule că5itan$ sînteti.irmă că tre@uie să 5ărăsim orice s5eran?ă de a ne întoarce 5e +ămînt3 > Ei @ine$ domnule că5itan$ interveni atunci %en=:u.

unestă<.el$ dacă scă5au de 5rimeBdiile iscate de veci= nătatea lui Ju5iter > aşa cum le re5etase adeseori locotenentul +roco5 > "allia n=avea să se mai teamă de nimic$ nici de Saturn$ 5rea înde5ărtat de ea$ nici de 0arte$ a cărui or@ită o va reîntîlni re= venind s5re Soare3 De aceea$ cu aceeaşi neră@dare ca Dil4elm Tel$ aşte5tau să 8.i trecut încercarea .ontul "alliei în miBlocul miilor de stele de 5e @oltă3 Dealt.i datorită în-ro.lioane le-4e3 +laneta se -ăsea$ aşadar$ de ')G ori mai de5arte de co= metă decît este /una de +ămînt în 5unctul cel mai înde5ărtat3 Or$ se ştie că$ dacă Ju5iter ar .itoarei F'F .el ca şi o@servatorii tereştri3 Dacă se întorcea 5e +ămînt nu va avea nici măcar alinarea de a . /a 'H octom@rie$ cei doi aştri se -ăseau la cea mai mică distan?ă unul de celălalt$ dacă nu se ivea nimic ne5revă.en?a$ natura$ mişcarea lor tre@uiau e65licate 5rin în-rămădirea va5orilor$ 5rin .o.a?ă de celălalt$ se sim?eau a5ro5ia?i în .ă ideea unui univers locuit 5e toată întinderea sa3 Dar$ de .ie care$ res5in-înd conce5?ia în-ustă a unei lumi .enta un diametru de C* de ori mai mare decît cel al /unii$ adică$ socotind 5e su5ra.a?a 5rimeBdiei comune3 Sc4im@au mereu 5ăreri3 Cînd socoteau cîteo= dată 5artida 5ierdută şi întoarcerea 5e +ămînt im5osi@ilă$ dădeau .ă?işa deci în acest moment ca un disc de mare întindere3 Se vedeau lim5ede dun-ile de di.ăcute doar 5entru om$ îm@ră?işea.era terestră$ discul său ar 5re.ace nici o a.ără să su.er= va?i$ dacă nu reci unul .a?ă de ' FGG de ori discul lunar3 /ocuitorilor de 5e "allia li se în.erite nuan?e care=l @ră.dau 5ara= lel cu ecuatorul$ @en.a5t$ ori de cîte ori se anali.irma?ie în această 5rivin?ă$ la .lu= en?a lui Ju5iter$ sau "allia îşi va continua mersul 5e or@ită .ut3 De5ărtarea nu era decît de 'C milioane le-4e3 Atunci$ sau avea să cadă su@ in.ă la 5unctul 5ericulos3 Contele Timaşev şi că5itanul Servadac$ de o@icei re.au @ine$ sim?eau că ultima s5eran?ă nu=i 5ărăsea şi că nu vor renun?a să revadă +ămîntul > atîta vreme cît el va a5ărea la ori.ere alte întYr.ură mai 5uternice ca oricînd3 "allia aBun-ea cu mare vite.i adus la de5ărtarea care des5arte /una de s.eelor se 5ro5a-au în sens invers cu rota?ia 5lanetei în Burul a6ei saleA +alm1rin Rosette nu 5utea .i sur= 5rins unul din cele mai interesante secrete ale lumii Bu5iteriene3 în tim5ul să5tămînii a doua$ din luna octom@rie$ temerile .ormă şi culoare$ 5utînd .ile cenuşii la nord şi la sud$ rînd 5e rînd întu= necate şi luminoase la 5oli$ lăsînd într=o lumină mai 5uternică înseşi mar-inile astrului3 +ete$ deose@ite ca .i des= luşite$ aco5ereau ici şi colo 5uritatea dun-ilor transversale3 Aceste dun-i şi 5ete erau oare doar 5rodusul sc4im@ărilor atmos.ieri decît cele calculate333 "allia trecu3 &i îşi dădurY @ine seama de asta a doua .rîu li@er înc4i5uirii şi scrutau viitorul ce=i aşte5ta în lumea solară$ 5oate c4iar în lumea siderală3 Erau dinainte îm5ăca?i cu soarta3 Se vedeau duşi către o$ nouă omenire şi se ins5irau din acea .ormarea norilor aduşi de curen?ii de aer care asemenea ali.erice de 5e Ju5iterA +re.ilo.

e 5entru totdeauna .i s5us un marinar3 C4iar dacă$ su@ in.i .ăcut$ la dre5t vor@indA O sim5lă călătorie 5rin lu= mea solară$ o călătorie de doi ani.ost secole$ milenii înainte ca o a doua întîlnire să .ie în s5a?iile siderale3 /a ' noiem@rie$ distan?a care des5ăr?ea 5e Ju5iter de "allia era de 'K milioane le-4e3 în două luni şi Bumătate$ cometa va trece la a.a în calitate de mate= matician$ .eliu$ adică la cea mai mare de5ărtare de Soare$ şi$ de atunci în= colo$ va tinde să se a5ro5ie de acesta3 +ro5rietă?ile luminoase şi calorice ale astrului radios 5ăreau acum deose@it de slă@ite3 O semio@scuritate învăluia o@iectele de 5e su5ra.i . El$ care tre@uia să .i -ăsit la a5roa5e 'GG GGG de le-4e de 5unctul e6act unde tre= @uia să=l întîlnească cometa3 în cît tim5 s=ar .entau decît a FH=a 5arte din ce trimite Soarele 5e +ămînt3 Dar astrul era mereu 5re.i continuat să -ravite.i re5etat aceleaşi con= di?iiA !=ar .orma or@itei$ 5oate ar .e în Burul Soarelui şi deci să se îndre5te s5re +ămînt3 Ca5itolul U P! CARE SE VA AR#TA /#0UR T C# E 0A % !E S# 9AC TRA9 C +E +#0P!T DECPT +E "A// A > Drace.amă-irea 5ro. Cred c=am scă5at ca 5rin .iere de numai o oră$ +ămîntul s=ar .luen?a lui Ju5iter$ cometa ar . stri-ă că5itanul Ser= vadac cînd de.i 5e s.ent3 "allia nu înceta de a . Dar 5e +ămînt sînt unele care ?in mai mult.i?ii a lui +alm1rin Rosette3 Dacă trium.usese învins în sc4im@ ca om dornic de aventuri.ie cel mai mul?umit dintre astronomi$ se sim?ea cel mai nenorocit dintre -allieni. "allia$ urmînd traiectoria ei nesc4im@ată$ continua să -ravite.ă= tor$ a cărui tem5eratură e socotită a .ară de asta$ dacă Ju5iter ar .a?a cometei3 /umina şi căldura nu mai re5re.armec.i su.i tul@urat mersul "alliei 5înă la a=i sc4im@a 5lanul sau .i în 5uterea lui3 Se vor a5ro5ia în curînd3 Se vor întoarce iar la via?ă$ îna5oindu=se s5re centrul ar.i nu mai 5u?in de H milioane F'C .3 Era o întîm5lare cu adevărat .ost cu 5utin?ăA 9ireşte3 A.erit o întîr. Deci$ 5înă acum$ n=avem de ce ne 5lîn-e şi$ cum totul va mer-e strună de aici încolo$ în mai 5u?in de 'H luni vom .esorului îi demonstra că nu mai era nici un 5ericol3 A5oi rosti către tovarăşii săi$ tot atît de mul?umi?i ca şi el: > Ce vom .eroidul nostru o@işnuit3 > &i vom vedea 0ontmartre$ adău-ă %en=:u.i .ericită că -allienii 8scă5aseră de un a@ordaB<$ cum ar .dis5o.ie în lumea solară$ .

ă rămasăA F'* .e 5e @ani măr. îi s5use cu acest 5rileB că solul "alliei3 era alcătuit din aur$ e adevărat .ător şi cum5ărători avea să=l aducă 5e sac în situa?ia de a statornici le-ături cu locuitorii +ămîn= tului Cald3 Datorită tYr-urilor care aveau să se înc4eie$ de voie de nevoie$ la un 5re? . îi atrase aten?ia că5itanului3 Acesta$ credincios normei de 5urtare 5e care şi=o im5usese .i?ione. îşi @ate Boc de el3 !u dădu nici o cre.ea$$ .i.ără nici o valoare$ şi care$ dată .ost din aceia care îşi 5ierd curaBul3 Dar sac HaE4a@utA E-oistul acesta cunoscuse temerile 5rin care trecuseră că5itanul Servadac şi tovarăşii lui în ultimele două luniA !u$ de.el3 sac HaE4a@ut nu 5ărăsise Hansa de cînd cu îm5rumu= tul .e lui3 Tocmai atunci$ di.i însu.le?it 5e -allieni din 5unct de vedere .îrşit3 Dar %en=:u.i .erite articole de 5rimă necesitate: ulei$ ca.ita lui sac HaE4a@ut3 > &i e curios$ îşi dădea cîteodată %en=:u.oarte ridicat$ sac HaE4a@ut s5era să 5ună mîna 5e tot aurul şi ar-intul coloniei3 > Doar că$ îşi s5unea el cu-etînd în strîmta lui ca@ină$ valoarea încărcăturii mele este mai mare decît @anii de care 5ot dis5une oa= menii ăştia3 Or$ cînd voi avea totul în caseta mea$ cu ce vor 5utea ei să cum5ere de la mine restul de mar.erva monetară a coloniei -alliene3 Aşadar 9a-urele=!ina nu avu nici măcar o sin-ură dată cinstea să 5rimească vi.de -rade3 Această 5ers5ectivă a5ro5iată i=ar .a4ăr$ tutun etc3 erau 5e cale să li5sească din ma-a.are acestei 5oveşti şi mai mult ca oricînd se -îndea cum să 5ună mîna 5e toată re.ia -enerală3 %en=:u. cu 5ărerea$ cît de uşor te Jo@işnuieşti cu li5sa lui.a?ă de sac HaE4a@ut$ luă 4otărîrea să rec4i.i du5ă ce se termina= seră e65erien?ele 5ro.ic şi moral$ dacă ar .it3 C4iar a doua .ăcut s5re marele lui 5ro. în această 5erioadă însă$ sac HaE4a@ut se -îndea cum să reia le= -ăturile cu -allienii3 Aşa îi dicta interesul3 +e de o 5arte$ anumite stocuri de mar.ă înce5eau să se strice3 +e de alta$ era im5ortant 5entru el să le sc4im@e 5e @ani înainte de a aBun-e 5e +ămînt3 într=adevăr$ vYndute 5e +ămînt$ aceste măr. se -ră@ise să=i ducă îna5oi dinamometrul şi monedele de ar-int3 +re?ul înc4irierii şi do@înda se şi a.i nevoi?i să i se adrese.iind cantitatea mare în care se -ăsea$ nu va avea valoare nici cînd vor cădea 5e +ămînt3 sac îşi înc4i5ui$ @ineîn?eles$ că %en=:u.esorului$ %en=:u.urile de 5e Hansa3 +otrivirea de -înduri între vYn.i avut de= cît o valoare o@işnuită3 +e 5ia?a -alliană$ dim5otrivă$ 5uteau să atin-ă 5re?uri mari$ ?inînd seama de varietatea lor şi mai ales ?inînd seama > du5ă cum ştia 5rea @ine sac > că to?i vor .lau în mîinile lui3 !u mai avu decît să=i 5redea ru@lele de 4îrtie$ care=i serviseră de -aran?ie$ şi rela?iile lui cu locuitorii 9a-ure= lui=!ina luară s.uri n=ar mai .

i în continuare .$ iar 5ortăreii n=or să stea cu mîinile în sîn3 !imic nu inter.uri$ căci 5re?urile lor vor .ice @unul3 Dim5otrivă3 E6istă un că5itan Ser= vadac şi mai ales un conte Timaşev care=mi 5ar solva@ili şi nu se vor uita la do@îndă3 A4.ere$ ştiind că o să i se ceară3 > Ju5îne sac$ s5use de=a dre5tul că5itanul Servadac$ .ac?ie de acest .ie că erau îndre5tă?ite . !u m=ar su5ăra deloc să le îm5rumut ceva @ani 5e care să mi=i îna5oie.ără 5lată3 > %ani -4ea?ăA3 > %ani -4ea?ă3 > în?ele-e?i$ domnule -uvernator$ s5use sac HaE4a@ut$ că mi=e cu ne5utin?ă să dau 5e credit3 F'H .ătorul ne-ustor se .ea$ tutun$ ulei şi alte arti= cole cu care e a5rovi.acă un 5as către că5itanul Servadac$ care se îndre5ta la rîndul lui s5re 5ro5rietarul tartanei3 întYlnirea avu loc 5e data de 'H noiem@rie$ în ca@ina Hansei3 +re= vă.uită > aBunse încetul cu încetul la următorul ra?ionament: 8Cînd aceşti oameni nu vor mai avea @ani$ eu voi mai avea măr.ost semnate 5e "allia. şi cu mine vom veni să cum5ărăm cele tre@uincioase3 > Doamne$ 5ă.ără intro= ducere sau ocolişuri$ avem nevoie de ca.Această îm5reBurare îl în-riBora 5e omul nostru3 Dar îşi aduse aminte la tim5 că era nu numai comerciant$ ci că şi îm5rumuta @ani cu do@îndă$ sau ca să=i .ie Be. Domnule -uvernator$ răs5unse sac cu o voce tremură= toare ca un cerşetor care cere de 5omană$ aud3 &tiu că nu ve?i în-ă= dui să .i 5lătite la tim5$ am să le 5ro= teste.ă la 5re?ul convenit3 +rin urmare$ n=ai de ce să te văicăreşti3 > A4.iindcă au .ionată Hansa3 0îine$ %en=:u.olosit odinioară de -ali3 Ei îm5rumutau 5e 5oli?e scadente 5e lumea cea= laltă3 +entru ei$ e adevărat$ lumea cealaltă însemna veşnicia3 +entru sac însemna lumea terestră$ căreia soarta @ună cu el şi rea cu de@i= torii lui îl va reda 5ro@a@il înainte de 'H luni3 în consecin?ă$ din tot ce s=a s5us se des5rinde că$ aşa cum +ămîntul şi "allia mer-eau unul către altul$ .erise să o.iA Să cum5eri$ îmi înc4i5ui$ înseamnă să iei o mar.icem 5e şleau$ era cămătar3 !=ar 5u= tea oare să continue 5e "allia @ănoasa meserie cu care îi mer-ea atît de @ine 5e +ămîntA Ultima tran.el era de natură să=l atra-ă3 &i sac HaE4a@ut > minte c4i@.e 5e lumea adevărată<3 9ără să ştie$ sac HaE4a@ut era -ata să imite un 5rocedeu .i mai 5roaste 5e +ămînt . stri-ă ] sac căruia îi ieşeau din -ură vor= @ele acestea .ără să se 5oată o5ri$ tot aşa şi sac HaE4a@ut era 5e cale să .eşte=mă.ice oamenilor să=şi valori. Dacă nu vor .uit un @iet ne-ustor al cărui avut este atît de 5rimeB= duit3 > !u=i deloc 5rimeBduit$ sac$ şi î?i re5et că n=o să ?i se ia nimic .ie că nu3 > Am s5us$ reluă că5itanul Servadac$ că vom veni 8să cum5ărăm<$ au.oarte ridicate3 Cine mă va îm5iedica atunci să dau @ani cu îm5rumut acelora$ se în?ele-e$ care socot că=şi vor onora semnă= tura3 Hei$ 4ei$ 5oli?ele nu vor .

eşte.i 5us într=o mare încurcătură333 nevoit să re.5e "allia$ aurul rusesc$ aurul en-le.333 în aur.333 la măr. stri-ă în.333 !umai metalul 5re?ios$ aurul$ ar= -intul$ are o valoare adevărată333 > De aceea$ răs5unse că5itanul Servadac care arăta o nemăr-i= nită @unăvoin?ă$ de aceea am şi s5us$ Bu5îne sac$ că vei .ier@întat sac3 #sta e @anul adevă= rat3 > Da$ mai ales în aur$ Bu5îne sac$ căci tocmai aurul se -ăseşte din @elşu.e?ele$ îl lăsă să vor@ească3 Celălalt îi dădea înainte: > Cred333 da333 socot333 că la +ămîntul Cald sînt 5ersoane .oarte solva@ile333 domnul conte Timaşev333 dom= nul -uvernator c4iar333 Hector Servadac sim?i o cli5ă dorin?a să=i 5lătească cu un 5icior undeva3 > Dar în?ele-e?i333 continuă @lînd sac HaE4a@ut$ dacă aş .iciul meu le-itim3 Este îm5otriva oricăror re-uli comerciale333 Sînt în dre5t să .u. Că5itanul Servadac$ 4otărît să se retra-ă$ s5use: > Atunci e=n ordine$ Bu5îne sac$ 5e mîine3 sac HaE4a@ut se îndre5tă s5re el3 > Domnule -uvernator$ îmi 5ermite?i să mai 5un o sin-ură în= tre@areA > 0ă ro-3 > Voi .ace 5lă?ileA > n aur$ ar-int$ aramă$ iar du5ă terminarea monedelor$ în @i= lete de @ancă333 > Hîrtie.urile3 Dacă F'I . 5e altul333 Asta ar crea situa?ii ne5lăcute333 şi cred că=i mult mai @ine333 să nu .i6a 5entru măr.Că5itanul Servadac$ du5ă o@iceiul lui$ şi ca să=l cercete.ni să=l între@ 5e domnul -uvernator în ce .esc$ aurul .333 stri-ă sac$ atins un= de=l durea mai tare$ dar asta înseamnă să mă li5si?i de @ene.rance.e 5e toate .ac credit nimănui3 > Asta=i şi 5ărerea mea$ răs5unse Hector Servadac3 > A4$ continuă sac$ mă @ucur deose@it de mult la -îndul că domnul -uvernator îmi îm5ărtăşeşte vederile3 Aşa tre@uie în?eles co= mer?ul în adevăratul sens al cuvîntului3 +ot îndră.3 > A4$ ce aururi @une. murmură sac$ 5e care lăcomia îl îm5in= -ea să 5ună la 5lural acest su@stantiv atît de 5re?uit în toate lumile.i în dre5t să=?i im5un 5re?uri ma6imale$ dar sînt îm5otriva acestor 5ro= cedee333 Vei .oarte onora@ile333 adică .i li@er$ nu=i aşa$ să .el de @ani se vor . Domnule -uvernator. stri-ă sac HaE4a@ut3 ată de ce mă temeam3 > Cum$ n=ai încredere în %ăncile 9ran?ei$ An-liei$ RusieiA > A4$ domnule -uvernator.urile mele333 5re?ul Ca= re=mi convineA > Ju5îne HaE4a@ut$ răs5unse liniştit că5itanul Servadac$ aş .i6e.ace credit unuia333 aş .i la înce= 5ut 5lătit în aur şi ar-int care îşi au cursul lor 5e +ămînt3 > în aur.urile dumitale 5re?urile o@işnuite 5e 5ie?ele euro5ene şi nu altele3 > Doamne 5ă.ac le-ea 5ie?ei$ de vreme ce de?in toate măr.

i$ răs5unse %en=:u.icînd acestea$ sac HaE4a@ut 5ărăsi ca@ina$ co@orî în cala F'K . Dar o să cîşti.a4ăr şi 'G E.ace?i dre5tate cu adevărat$ nu vă 5ute?i o5une$ domnule -uvernator.ea$ 'G E. sac îşi 5etrecu restul .e e6ecutarea ordinelor sale$ %en=:u.urile dumitale333 > Să dis5une?i de ceea ce îmi a5ar?ine în mod le-itimA > Da$ Bu5îne sac333 răs5unse că5itanul$ dar îmi 5ierd tim5ul în= cercînd să te .a4ăr$ cîteva . ată o îm5reBurare @ună de e65loatat333 > E tocmai ce vreau să te îm5iedic să .ea$ tutun$ . > !iciodată n=o să se ivească un asemenea 5rileB333 > Să=?i Bu5oi semenii$ Bu5îne sac3 Ei @ine$ îmi 5are rău 5entru dumneata3 Dar nuL uita că$ în interesul o@ştesc$ aş avea dre5tul să dis5un de măr.aci.$ răs5unse sac3 > Am venit$ aşadar$ să cădem la învoială 5rieteneşte= cu tine3 > Da333 5rieteneşte333 dar 5lătind3 > /a 5re?urile euro5ene$ se mul?umi să adau-e că5itanul Serva= dac3 > %ine. Hotărăş= te=te$ dar$ să mă ascul?i şi socoteşte=te mul?umit că î?i vin.a la un 5re? oarecare$ atunci cînd te=aş 5utea o@li-a s=o dai 5e de-ea@a3 sac HaE4a@ut era să încea5ă din nou cu văicărelile$ dar că5ita= nul Servadac i=o tăie scurt$ rostind aceste ultime cuvinte înainte de a ieşi: > +re?urile euro5ene$ Bu5îne sac$ 5re?urile euro5ene.i sînt iar ca5oral artelnic3 > Vă credeam a-4iotantul domnului -uvernator -eneral$ .ac să în?ele-i acest adevăr atît de sim5lu. şi doi matelo?i ruşi se duseră la tartana în . Eu mă 5rice5 .333 Ar însemna să mă li5si?i de dre5tul meu3 > +re?urile euro5ene$ răs5unse că5itanul Servadac3 > Cum.mai mult decît crede?i.ite$ ca în tim5urile -rele3 &i nu se consolă într=o oarecare măsură decît du5ă următoarea cu-etare$ căreia îi dădea un în?eles cu totul deose= @it: 8%ine$ @ine$ oameni 5ăcătoşi3 O să mă su5un 5re?urilor voastre euro5ene.vre?i să .ilei @lestemîndu=l 5e -uvernator şi toată colonia -alliană$ care 5retindeau să=i 5ună cele mai mari im5o.i mar. urmă %en=:u.iecare3 Dar @a-ă @ine de seamă$ să ne dai mar.3 !=o să aşte5?i mult şi ai să 5ri= meşti ce ?i se cuvine3 > Ce vă tre@uieA între@ă sac HaE4a@ut3 > +entru a.< A doua .eci de Eilo-rame din .ori3 > Ei$ stri-ă întîi %en=:u.333 %ine.de tutun$ nuA &i .$ cum î?i mer-e$ co?car @ătrînA > Sînte?i 5rea @un$ domnule %en=:u.i$ în 'I noiem@rie$ că5itanul Servadac care voia să su= 5rave-4e.ise sac3 > Da$ în tim5ul marilor ceremonii$ dar sînt ca5oral cînd e vor@a să mer.de ca.iindcă astă.de .$ 'G E.ă de @ună calitate sau e vai de tine.$ ca.la 5ia?ă3 Hai$ să nu 5ierdem tim5ul3 > S5unea?i$ domnule %en=:u.

Hansei de unde se întoarse în curînd aducînd întîi 'G 5ac4ete de tu= tun de la re-ia 9ran?ei$ 5rinse @ine în @anderole cu tim@ru de stat şi cîntărind . > +une cît tre@uie ca să . era -ata să 5lătească 5re?ul cuvenit$ cînd că5itanul Ser= vadac îl o5ri: > O cli5ă$ %en=:u.ranci3 %en=:u.i avut cîntare o@işnuite$ @alan?e cu tal-ere$ aşa ceva nu s=ar .e= nomenul 5rovocat de atrac?ia mai mică3 Vedea el că 8aceşti 5un= -aşi< o să=şi scoată 5îrleala 5rin scăderea -reută?ii 5entru 5re?urile la care=i o@li-a să cum5ere3 A4.itate$ aşa=i c=am avut dre5tate o@li-îndu=te să cîntăreşti 5ac4e= tulA > Dar$ domnule -uvernator.ise %en=:u.ase KG EF') .u nevoit să dea şa5te Jşi tot aşa 5entru .ără să le 5lătimA în s.a4ăr şi ca. stri-ă deodată$ într=adevăr avea de ce să se s5erie3 Datorită 5uterii de atrac?ie mai mici 5e su5ra.un 5ac4et de tutun de ' E-3 > 0ein "ott.ă$ Har5a-on.e 5e că5itanul Servadac3 Acesta însă 5ărea de neclintit3 !u era nici vina lui$ nici a tovarăşi= lor lui$ dar avea 5reten?ia ca acul cîntarului să arate un Eilo-ram de vreme ce un Eilo-ram 5lătea3 sac HaE4a@ut tre@ui deci să se su5ună$ nu .îrşit$ a. .ea3 > încetea.ie un Eilo-ram3 > Dar$ domnule -uvernator333 X> Haide$ 5une.3 Să vedem dacă sînt @ine cîntărite3 > Ave?i dre5tate$ domnule că5itan3 > Ce rost areA între@ă sac HaE4a@ut3 Vede?i @ine că am@alaBul acestor 5ac4ete e intact şi -reutatea e scrisă 5e @anderolă3 > !=are a .ise %en=:u.i întîm5lat$ 5recum s=a arătat în altă îm5reBurare3 Dar n=a= vea3 0ai încercă el să ceară$ să=l înduioşe.iecare '3 E-3 > ată 'G E.ace$ Bu5îne sac.ără să=şi amestece -emetele cu 4o4otele de rîs ale lui %en=:u.333 &i ne. şi ale marinarilor ruşi3 n cele din urmă$= 5entru un Eilo-ram de tutun .urni.de tutun$ s5use$ a 'F .3 > Dar$ domnule %en=:u. îi tot re5eta %en=:u.3 sac se duse du5ă cîntar şi atîrnă de cîrli. care ?inea cîntarul cuJ mîna lui3 Qi=ar 5lăcea mai mult să le luăm .a?a "alliei$ acul cîntarului nu arăta decît 'CC de -rame în loc de un Eilo-ram cît avea 5ac4etul 5e +ămînt3 > Ei @ine$ Bu5îne sac$ s5use că5itanul 5ăstrîndu=şi întrea-a se= rio.acerea se termină3 sac HaE4a@ut le .ranci Eilo-ramul$ .ace 'FG de .ericitul sac nu reuşea să în-îne altceva3 în?elesese acum . răs5unse că5itanul Servadac cu un -las care nu în-ăduia nici o îm5otrivire3 > Hai$ @ătrîne$ adu=?i cîntarul. Dacă ar . .

i constituit o scu.iecare articol decît 5re?ul a .ece Eilo-rame3 /a urma urmei$ cum constată %en=:u.icientă 5entru .ie > vor 5ărăsi cometa 5entru a 5une din nou 5iciorul 5e continentele terestre3 E adevărat că sosirea navei "allia 5e +ămînt$ 8@a.ist de a trata o a.ea şi .el$ ca şi în alte îm5reBurări$ Hector Servadac avu sen.luen?a 5atimilor omeneşti3 /ăcomia$ e-oismul nu erau întruc4i= 5ate decît de HaE4a@ut$ acest trist e6em5lar al rasei umane$ şi era sin-ura 5ată care 5utea .a ei navală<$ nu se va e.: 8 "oarna=mi 5lace$ !=ai ce=i .acere comercială3 Dealt.ă su.ectua decît cu 5re?ul unor e6trem de mari -reută?i$ al unor 5rimeBdii cum5lite3 Dar 5ro@lema aceasta se va 5une mai tîr= .a?ă de el$ sta@ili ec4ili@rul .it de s5iritul de dre5tate 5e care=l avusese totdeauna .acă ne-o? 5e "alliaA< Atunci însă că5ita= nul Servadac$ care nu voise decît să rîdă 5e seama lui sac$ călău.ace$ Trîm@i?a şi to@a cînd @ate De @ucurie nici că se 5oate$ Dar îmi 5lace cel mai mult Tunul să=l ascult333< Ca5itolul U P! CARE CERCUR /E SAVA!TE A/E "A// E SE /A!SEA:# CU 0A" = !AQ A P! 0 J/OCU/ S+AQ /OR !ES9PR& TE Trecu o lună3 "allia continua să se rotească ducînd cu sine mica ei lume3 0ică$ într=adevăr$ dar lăsîndu=se 5înă atunci neatinsă de in.lau că5itanul Servadac şi tovarăşii săi ar .de tutun$ tot atîta ca.ul cînd calculele 5ro.e= lul cam .ace mai nenorocit decît era în realitate3 în -emetele şi îm5otrivirile sale era ceva sus5ect$ ceea ce se sim?ea3 Oricum$ 5lecară to?i de 5e Hansa şi sac HaE4a@ut 5utu au.orta@il$ deşi tem5orar$ 5e @ord3 Ocolul terminat$ du5ă o li5să de doi ani$ nava lor va acosta 5e vec4iul as= tru şi$ în ca.iu$ la vremea ei3 .iresc între -reutate şi 5re?3 Aşa că 5entru KG de Eilo= -rame$ sac HaE4a@ut 5rimi e6act 5re?ul a KG E-3 Tre@uie să recunoaştem însă că situa?ia în care se a.ăceau o călătorie în Burul lumii solare3 De aici$ -îndul că tre@uiau să stea cît mai con.i 5înă de5arte cîntecul ostăşesc al voiosului %en=:u.a4ăr şi nu 5rimise 5entru . De ce venise Bu5înul sac să .i -ăsită în microcosmosul -allian des5ăr?it de omenire3 /a urma urmei$ -allienii tre@uiau să se socotească doar nişte 5a= sa-eri ce .esorului se dovedeau de o a@so= lută e6actitate > şi aşa tre@uiau să .a?ia că sac se 5re.$ 8"allia era de vină.ante.

ii 5entru viitor$ să .eritele s5ecii de animale$ 5atru5ede şi . O îm5reBurare în-ro.el la calda lor locuin?ă3 Totuşi$ n=ar .i locuităA +ro@lema era serioasă şi ea .i .Contele Timaşev$ că5itanul Servadac$ locotenentul +roco5 erau încredin?a?i că=şi vor revedea semenii într=un interval relativ scurt3 !u aveau deci de ce să se în-riBească de 5rovi.i căutat ei oare să .ă5tuit$ cîte munci de înde5linit 5entru a asi-ura e6isten?a micului -ru5 de .i roit din nou către 9a-urele=!ina$ ca să 5etreacă aolo lun-a şi as5ra vreme a anotim5ului -eros3 Da$ coloniştii s=ar .i .ă crescîndă3 încă nouă 5înă la .initum.i îna5oiat cometei căldura de care avea nevoie ca să 5oată .ii +alm1rin Rosette$ un e6centric a@sor@it de ci.ent$ şi nu la un viitor de care -allienii s5erau să sca5e 5rin în= toarcerea lor 5e +ămînt3 FFG .acă @un de locuit asteroidul lor$ dacă le=ar .i.ără îndoială3 Ar .acă o e65lorare înde5ărtată 5entru a desco5eri o mină de com@usti@il$ un .ece luni se vor scur-e înainte ca marea să se de.ăcămînt de căr@une uşor de e65loatatA !=ar .@u= rătoare$ 5e care le sortiseră 5entru reconstituirea re-nului animal 5e "allia3 Dar$ de cîte ori$ stînd de vor@ă$ nu 5omeneau des5re ceea ce ar .ost terminate înainte de vremea iernii3 &i ar . Cîte 5lanuri de în.i reîn= tors ast.i trans5ortat oamenii şi animalele 5e nsula "ur@i3 Cîm= 5iile ar .i 5rodus în cîteva luni .re$ ca să nu resim?i aceste -rele neaBunsuri$ ca să vrei=să rămîi 5e "allia în aceste condi?ii ad in.i încercat să con= struiască c4iar 5e nsula "ur@i o aşe.ost re5ede aduse în stare în.i reluat e6isten?a de tro-lodi?i în alveolele muntelui vulcanic3 Al@inele ar .itoare îi amenin?a mereu 5e locuitorii +ă= mîntului Cald3 Se 5utea sus?ine că ea nu se va mai ivi 5e viitorA +u= teau măcar să .i trăit 5e insulă via?a li@eră şi sănă= toasă a vînătorilor şi a-ricultorilor3 A5oi$ odată cu venirea iernii$ şi=ar .ăcea atît de -rea3 /a 'H ianuarie în anul următor$ cometa urma să atin-ă ca5ătul a6ei mari$ adică să aBun-ă la a.o= losească în 5erioada anotim5ului cald ?inuturile roditoare ale nsu= lei "ur@i$ să conserve di.i încercat$ ca să .uraBele şi -rînele tre@uin= cioase 5entru 4rana tuturor3 Cositul$ secerişul ar .eritor la 5re.eliu3 Du5ă ce va de5ăşi acest 5unct$ traiectoria ei o va aduce s5re Soare cu o vite.iin?e 5e care o iarnă de mai @ine de FG de luni o .i .ost cu ne5utin?ă să=l 5ărăsească vreodată.i încercat$ cel 5u?in$ să sca5e de lun-a întemni?are în cavernele +ămîntului Cald$ întemni?are şi mai tristă din 5unct de vedere 5si4ic$ decît din 5unct de vedere .ăcut=o .-4e?e şi so= lul să rodească su@ căldura Soarelui3 în e5oca aceea$ Do@rîna şi Hansa ar .u de multe ori discutată re.ic3 Tre@uia să .loritoare în anotim5ul atît de scurt$ dar atît de călduros al verii -alliene3 însămîn?at la vremea 5o= trivită$ solul ar .are mai @ună$ mai 5otrivită cu nevoile coloniei şi cu condi?iile climaterice de 5e "alliaA Ar .i .ie si-uri că nu va avea loc înainte ca Soarele să .

icient de Soare3 &i$ în acest ca.a?a oc4ilor locuitorilor de 5e "allia şi mai ales ai lui +al= m1rin Rosette3 Du5ă ce îl cercetase 5e Ju5iter mai de a5roa5e decît orice alt muritor înaintea lui$ 5ro.eroA Aşa se 5unea această -ravă 5ro@lemă3 Din .ace decît cu -reu să=şi 5ărăsească o@servatorul$ iar ocularul lunetei 5arcă era înşuru@at de oc4ii lui .ăşura în .i a5ro5iat su.ător$ era de această 5ărere3 /a 'H decem@rie "allia se -ăsea la F'I milioane le-4e de Soare$ a5roa5e de ca5ătul a6ei mari a or@itei3 Ea nu mai -ravita decît cu o vite.i mai tîr.iind 5e +ămînt$ 5laneta s=ar .i în-ăduit să su5orte .$ de unde să ia lava care răs5îndea o căl= dură atît de .unc?iona normal şi$ cum am s5us$ 5otolit$ ceea ce era un semn @un3 Aşadar$ în această 5rivin?ă$ nu e6ista 5ricină de în-riBo= rare nici 5entru 5re.ie elementară$ şi$ mul?umită locotenentu= lui +roco5$ aceia dintre -allieni care se interesau de 5ro@lemele as= tronomice 5utură să a.@ucnirea materiilor eru5tive3 Vulcanul .ără -riBă -erurile de IG[ su@ .ericire$ 5rintre căr?ile din @i@lioteca de 5e Do@rîna se -ăseau cîteva tratate de cosmo-ra. avu de ce să .esorul se concentra acum în con= tem5larea lui Saturn3 Dar de5ărtarea nu mai era aceeaşi3 Doar 'C milioane le-4e des5ăr?iseră cometa de lumea Bu5iteriană$ 5e cînd acum o des5ăr?eau 'KC de milioane de ciudata 5lanetă3 Deci n=a= veau a se teme dins5re 5artea asta de nici o întYr.ră= mînta 5entru moment 5e -allieni3 S5erau să 5oată 5ărăsi "allia cu mult înainte ca ea să devină de nelocuit3 Dar eru5?ia 5utea înceta dintr=o cli5ă într=alta$ cum se întîm5la cu vulcanii tereştri$ înainte c4iar ca "allia să se .ă de '' 5înă la 'F milioane le-4e 5e lună3 O lume nouă se des= .i şi noa5te3 Din .ericire$ nici o sc4im= @are nu se arătase 5înă atunci în i.ie cea 4ără.ită tuturor lumilor din univers3 9ocurile din adîncurile ei se vor stin-e3 Va deveni un astru mort cum este as= tă.iu +ămîntul3 Dar acest viitor nu=i .iere$ a.esor nu mai sim?ea nici o nevoie să=i înve?e 5e al?ii3 !u=l 5uteau .runte -erurile cosmiceA Desi-ur$ se 5utea 5resu5une că$ într=un viitor înde5ărtat$ soarta "alliei avea să .ent$ nici 5entru viitor3 Cel 5u?in$ că5itanul Ser= vadac$ întotdeauna încre.!u se 5utea$ oare$ întîm5la ca vulcanul care încăl.e 5e Sa= turn ca şi cînd$ .olositoare 5înă în adîncurile masivuluiA Ce com@usti@il le va da destule calorii 5entru ca locuin?a să ai@ă tem5eratura me= die ce le=ar .ară de cea calculată şi$ în consecin?ă$ nimic -rav nu se 5utea întîm5la3 Oricum$ +alm1rin Rosette va avea 5rileBul să=l cercete.le ce era lumea lui Saturn3 %en=:u.ie @ucuros cînd i se s5use că dacă "allia FFH .ea tot +ămîn= tul Cald să=şi încete.i /una$ cum va .îrşită$ ce se va 5etrece cu locuitorii din 9a-urele=!inaA Ar tre@ui să 5ătrundă 5înă în mărun= taiele cometei ca să -ăsească o tem5eratură su5orta@ilăA /e va .i cu 5utin?ă c4iar şi acolo să în.e activitateaA 9ocurile interioare ale "alliei nu 5uteau oare să se stin-ăA Odată eru5?ia s.i a5ro5iat de el cu Bu= mătate din diametrul or@itei ei3 Era inutil să=i ceri amănunte des5re Saturn3 9ostul 5ro.

i .at dre5t su@ acest inel$ care ar trece atunci 5e la .ără să 3mai 5u= nem la socoteală sutimile<$ cum .îndu=se încetul cu încetul unul de celălalt$ cel mai a5ro5iat întunecat şi străve.ie= care3 Dar ceea ce tre@uie să dăruiască saturnienilor > dacă e6istă > no5?i minunate sînt cele ) luni' care escortea.ir luminos întins 5rin s5a?ii3 Dar dacă o@servatorul se de5ărtea.s=ar .ă 5laneta3 Au nume cît se 5oate de mitolo-ice: 0idas$ Enclade$ Tet41s$ Dione$ R4ea$ Titan$ H15erior$ a5et3 Dacă revolu?ia lui 0idas nu durea.oarte mult ca -lo@ul terestru să 5oată .i 5utut vedea cu oc4iul li@er3 Or se ştie că ordonan?a ?inea .ă de ) )H) le-4e 5e oră o or@ită de F F)K HGG GGG le-4e 8.icea %en=:u.ători3 Saturn$ în acea 5erioadă$ rătăcea 5rin s5a?iu la 'KH milioane le= -4e de "allia şi$ 5rin urmare$ la CI* milioane$ CHG mii le-4e de Soare3 /a această de5ărtare nu mai 5rimea decît a suta 5arte din lumina şi căldura 5e care astrul radios le trimite +ămîntului3 Cu cartea în mînă a.ă de o 5arte sau de alta$ el vede trei inele concentrice des5rin.rumuse?ea no5?ilor 5lanetei este .ări decît o 5an-lică în-ustă a cărei lă?ime Hersc4ell o evalua la numai 'GG de le-4e3 E ca un .i@il c4iar 5entru oc4ii cei mai 5ătrun.ără îndoială tri5lul inel care o înconBoară3 Saturn 5are 5rins într=o cin-ătoare @ătută în nestemate3 Un o@servator aşe.3 Circum.i .a?a lui Saturn$ 0idas circulă la nu= mai C* GGG de le-4e$ la o distan?ă a5roa5e de C ori mai mică decît /una de +ămînt3 Tre@uie să .enit la H 'IH le-4e deasu5ra lui$ n=ar .ie$ Saturn este de KCH de ori mai mare ca +ămîntul şi$ în consecin?ă$ mai mic decît Ju5iter3 Cît des5re masa 5lanetei$ ea nu e decît de 'GG de ori mai mare decît cea a -lo@ului terestru$ ceea ce îi dă o densitate mai mică decît cea a a5ei3 Ea se învîrteşte în Burul 5ro5riului ei a6 în 'G ore şi F( minute$ ceea ce .ă decît FF ore şi Bumătate$ cea a lui a5et este de K( de .ie minunate aceste no5?i$ cu toate că intensitatea luminii solare este relativ scă.ile$ 5arcur-înd cu o vite.iu$ lat de C 'FI le-4e$ cel miBlociu lat de K C)) le= FFF .i înde5ărtat de Soare 5înă la distan?a unde se învîrtea Saturn$ +ămîntul nu s=ar mai .ă cîte şa5te ani tereştri .ărit me= reu3 > Cît vedem +ămîntul$ nimic nu=i 5ierdut$ re5eta el3 &i$ într=adevăr$ la distan?a care=l des5arte 5e Saturn de Soare$ +ă= mîntul ar .ile$ iar anotim5urile$ avînd în vedere înclina?ia deose@it de 5uter= nică a a6ului 5e 5lanul or@itei$ durea.erin?a 5la= netei este la ecuator de (G C)G de le-4e3 Su5ra.lară că Saturn îşi îm5lineşte revolu?ia în Bu= rul Soarelui în F( de ani şi 'IK de .ută3 Ceea ce s5oreşte .ie alcătuit din F* ICG de .ost invi.ile3 Dacă a5et se roteşte la ('G mii le-4e de su5ra.ace ca anul ei să .a?a ei este de *G mi= liarde EmF$ volumul de III miliarde EmC3 Pn conclu.

oarte 5recise$ @ineîn?eles s5re marea @ucurie a astronomilor saturnieni3 &i dacă am adău-a la acest .are ca o uriaşă 5unte arcuită$ întreru5tă la c4eia de @oltă de um@ra 5e care o aruncă Saturn în s5a?iu$ cînd a5are în între-ime ca o semi= aureolă3 Adesea a5endicele aco5eră Soarele care se iveşte la inter= vale .i$ acest tri5lu inel tre@uie să dea naştere unor .ără în= doială$ în cîm5ul lunetei sale$ dar nu c4emă 5e nimeni să=i .-4e şi mai stălucitor decît însăşi 5laneta şi$ în s.îrşit$ inelul din a.ăurit încetul cu încetul cor= 5urile cereşti3 în realitate$ acest a5endice este rămăşi?a ne@uloasei care$ du5ă ce s=a condensat tre5tat$ a devenit Saturn3 Datorită unei 5ricini necunoscute s=a solidi.acă onorurile o@servatorului şi tre@uiră să se mul?umească să=l o@serve 5e !e5tun333 în căr?ile de cosmo-ra.icat 5ro@a@il de la sine şi dacă s=ar s5ar-e$ ori ar cădea în ?ăndări 5e Saturn$ .eno= mene din cele mai curioase 5entru saturnienii care locuiesc 5e s.iecare s=ar 5re.ie3 De5ărtarea miBlocie a acestei FFC .ară$ lat de C IK) le-4e şi avînd o nuan?ă cenuşie3 Aşa arată acest a5endice inelar care se mişcă în 5ro5riul său 5lan de 'G ore şi CF minute3 Din ce materie e alcătuit şi cum re.oarte clar de -allieni cu oc4iul li@er3 Totuşi nu se o@serva nici unul din cei o5t sateli?i 5e care=i 5oartă cu sine 5e or@ita ei eli5tică descrisă în )* de ani şi care o duce$ în medie$ la KF( milioane le-4e de Soare'3 Ultima 5lanetă a sistemului solar > ultima 5înă în cli5a cînd vreun /e Verrier al viitorului va desco5eri o alta şi mai înde5ărtată > -allienii nu o 5uteau .istă de.e= roidul lor între *H[ latitudine şi ecuator3 Cînd se desluşeşte în .ie noa5tea un s5ectacol neasemuit3 "allienii nu erau în stare să o@serve toate O s5lendorile acestei lumi3 Se -ăseau 5rea de5arte3 Astronomii tereştri$ înarma?i cu lune= tele lor$ se 5uteau a5ro5ia de ' GGG de ori mai mult de ele şi$ din căr?ile de 5e Do@rîna$ că5itanul Servadac şi tovarăşii săi a.u$ .enomen răsăritul şi a5usul celor o5t luni$ unele 5line$ altele la 5ătrar$ ici discuri ar-intate$ colo cornuri ascu?ite$ as5ectul cerului saturnian tre@uie să .= a-re-ăriiA !imeni nu ştie$ dar lăsîndu=l să dăinuie$ natura a vrut$ 5are=se$ să le arate oamenilor cum s=au .lară mai mult decît 5utură să vadă cu 5ro5riii lor oc4i3 Dar nu seL 5lîn-eau > vecinătatea marilor aştri însemnînd un 5ericol 5rea mare 5entru micu?a lor cometă3 !u 5uteau să 5ătrundă mai mult nici în lumea înde5ărtată a lui Uranus$ dar$ aşa cum s=a s5us înainte$ 5laneta 5rinci5ală a acestei lumi$ de )F de ori mai mare ca +ămîntul$ de unde la distan?a cea mai mică se vede doar ca o stea de mărimea a şasea$ era vă.ută .ări3 +alm1rin Rosette o vă.ace într=un nou satelit al 5lanetei3 Oricum ar .

i aBuns "allia dacă ar .ăurit cîndva în Univers<3 !e5tun a .iin?ă cu o 5utere vi.ace KK mu de le-4e 5e secundă$ îi tre@uie trei ani şi BumătateF ca să aBun-ă de la Soare 5înă la ea3 /a ce distan?ă se a.uală in.acem o ima-ine asu5ra unor ast.orma unui s.a luminii$ du5ă o serie de in-enioşi savan?i$ se 5oate .a5tele sînt$ cum s=ar s5une$ stereoti5e în s5a?iu şi nimic nu se 5oate şter-e din ceea ce s=a .ei de lumină I GGG de ani ca să aBun-ă 5înă la el$ va 5utea să 5ri= vească 5ustiirile 5oto5ului3 &i$ în s.acerea lumii3 într=adevăr$ toate .lă aşadar Al.acă 5arte din marea ne@uloasă a Căii lactee$ în miBlocul căreia nu străluceşte decît ca o modestă stea de mărimea a 5atra3 Unde ar .a$ din constela?ia Centaurului3 /uminii$ care .re astro= nomii au .ost desco5erit 5rin calcul matematic de /e Verrier3 Se a.lă la * HGH mii3 Em de5ărtare .a din constela?ia Centaurului lumina călătoreşte *$C ani Rn3r3S3 .i ataşat$ rătăcind 5rin s5a?iile sideraleA +oate de cea mai a5ro5iată stea din Calea lactee3 Aceasta este Al.îrşit$ mai de5arte$ căci s5a?iul e3 in.ă !e5tun 5are să .ost nevoi?i să ia dre5t unitate miliardul şi sus?in că Al.a este la ) GGG de 8miliarde< de le-4e3 Se cunoaşte un mare număr de asemenea distan?eA Au .ece ori mai de5ărtată va vedea evenimentele care s=au 5etrecut acum KFG de ani3 &i mai de5arte$ la o distan?ă 5înă la care luminii îi tre@uie ' )GG de ani să aBun-ă$ ar asista la 5rimele decenii ale erei noastre3 0ai de5arte$ dacă îi tre@uie ra.a?ă de Soare3 Diametrul: *H GGG Em3 Are doi sateli?i: Triton şi !ereida Rn3r3S3 F +înă la steaua Al.re3 &i ca să ne .ă vite.i ieşit de su@ atrac?ia solarăA De care nou centru s=ar .inită şi că ne 5lasăm 5e constela?ia %er@ecului3 Dacă 5riveşte s5re +ămînt va .ost măsu= rate cel mult o5t şi$ 5rintre 5rinci5alele stele cărora li s=a a5licat această măsură$ sînt 5omenite Ve-a$ aşe.i martora unor .a5te care s=au întîm5lat acum KF de ani3 Dacă o ducem 5e o stea de .ace următorul ra?ionament: 8Să 5resu5unem că avem o .ă de FG GGG Em 5e orăV are .ie mar-inea sistemului solar3 &i totuşi$ oricît de mare se arată diametrul acestei lumi$ este neînsemnat în com5ara?ie cu cel al -ru5ului sideral de care de5inde astrul luminos3 Soarele 5are să .5lanete de Soare este de ' '*G GGG GGG le-4e]$ iar durata revolu?iei ei de 'IH ani3 !e5tun îşi 5arcur-e deci uriaşa or@ită de K 'KG GGG le= -4e cu o vite.el de distan?e$ luînd dre5t @a.eroid de 'GH ori mai mare ca +ămîntul$ în Burul căruia circulă un satelit la o dis= tan?ă de 'GG GGG le-4e'3 Această de5ărtare de circa ' FGG milioane le-4e la care -ravitea.aA Este la o distan?ă atît de mare$ că 5entru a o e65rima în ci.init$ ar vedea$ .ată la HG GGG de miliarde le-4e$ Sirius$ la HF FGG de miliarde$ Steaua 5olară la ''K IGG de mi= liarde$ constela?ia %er@ecului$ la 'KG *GG miliarde de le-4e3 Acest ultim număr este alcătuit din 'H ci.

i vă.istă celor mai 5uternice o-lin.luen?a lor reci5rocă3 Sînt di.i vă.enomenul acesta s=ar .îrşit$ 5rintre ne@uloasele com= 5acte care re.i modi.i vrăBit 5rivirile3 în ca.ori care luau 5e rînd toate culorile curcu@euluiA Dar nu=i va .i?iile lor$ cu toată iu?eala cu care se de5lasea.ie aceste contraste de lumină 5e care le revarsă 5e su5ra.ă sau 5are să înainte.iecare stea înaintea.a?ă de celelalte într=un număr mare de ani3 Conturul anumitor constela?ii$ aşa cum va .i smuls cometa în a.erite n=ar .erit colora?i$ ro= şii$ -al@eni$ ver.+oate că aventurosul +alm1rin Rosette avea dre5tate cînd dorea să rătăcească 5rin lumea siderală$ unde atîtea minuni i=ar .locări succe= sive3 !u .i dat să se rotească -uvernată de un nou centru$ nici să se amestece în -răme.ace Arcturus$ cu o vite.ara centrului ei de atrac?ie 5entru a o 5une în sluB@a altor astre$ atunci 5rivirile lui ar .i descris o or@ită de vreo ICG de milioane le-4e$ nu va .ile de stele 5e care telescoa5e 5uternice au 5utut să le descom5ună$ nu=i va .a?a 5lanetelor lor.i$ 5ortocalii$ viole?i3 Cît de minunate tre@uie să .ă de FF le-4e 5e secundă3 însuşi Soarele înaintea.e cu vite.ie înlăturat în unele col?uri ale cerului3 Un soare$ doi sori$ şase sori de5ind unul de al= tul$ se=nvîrtesc su@ in.e di.ăcut decît o neînsemnată călătorie în acest Univers a cărui imensitate este nemăr-inită3 .i .i 5este HG GGG de ani$ a . &i cine ştie dacă "allia n=ar .i dus să=l caute +alm1rin Rosette în lumea siderală3 Dacă vreo îm5reBurare ar .ă?işea.ontul ei .i de5lasat$ îm5reună cu aceste stele a căror neclintire nu=i decît a5arentă şi care se mişcă totuşi cum .ic3 El în.lectoare ale teles= coa5elor > ne@uloase dintre care astronomii cunosc 5este H GGG$ răs5îndite 5rin s5a?iu3 !u.el de di.i re.i .i 5utut constata cu 5ro5riii lor oc4i ast.ă$ de e6em= 5lu$ în locul 5atrulaterului nere-ulat al Ursei mari$ o cruce lun-ă 5roiectată 5e cer$ şi în locul 5enta-onului constela?iei Orion$ un sim5lu 5atrulater3 Dar nici locuitorii actuali ai "alliei$ nici cei ai -lo@ului terestru n=ar .icate încă 5entru o@servatorii tereştri3 Totuşi aceste de5lasări seculare vor tre@ui$ în mod necesar$ să sc4im@e într=o .ost .erite3 Astronomii au 5utut indica noile 5o.i?ii 5e care le vor lua astrele unul .ost re5rodus -ra.ă cu IF mi= lioane de le-4e 5e an$ îndre5tîndu=se către constela?ia Hercule3 Dar de5ărtarea dintre stele este atît de mare$ încît 5o.ut.ermecate de minuni des5re care sistemul solar nuJ ne 5oate da nici cea mai sla@ă idee3 în de5ărtări$ -ru5urile 5lanetare nu sînt întotdeauna stă5înite de un sin-ur Soare3 Sistemul monar4ic 5are să .i intrat 5e rînd în sluB@a unei stele$ a5oi a alteia$ cîte sisteme stelare atît de di.ul cînd cometa lui ar .orma constela?iilor$ căci .i .ut răsărind la ori. "allia nu va 5ărăsi niciodată lumea solară$ nici nu va 5ierde din oc4i +ămîntul3 &i$ du5ă ce va .i dat să se 5iardă în acele 5uncte stelare resor@ite în 5arte$ sau$ în s. "allia s=ar .ă$ nu au 5utut .

i .use locotenentul +roco53 Straturile de -4ea?ă$ 5rintr=o mişcare lentă$ dar de neo5rit$ se în-roşaseră su@ carena Hansei şi a Do@rînei3 /în-ă 5romontoriul stîncos ce le adă5ostea$ -oeleta şi tartana$ ridicate în @a.inul lor de -4ea?ă$ aBunseseră să atin-ă acum un nivel de HG de 5icioare deasu= 5ra 0ării "alliene3 Do@rîna$ mai uşoară decît tartana$ o domina 5u?in3 !ici o 5utere omenească nu era în stare să îm5iedice ridica= rea vaselor3 /ocotenentul +roco5 era tare în-riBorat de soarta -oele= tei3 Toate lucrurile care se a.u nevoit să se su5ună3 încărcătura Hansei avea o valoare de netă-ăduit3 Tre@uia deci$ înainte de orice$ salvată de un de.ri-ul creştea sim?itor3 Tem5eratura aBunsese su@ minus *F -rade3 Termo= metrele cu mercur nu mai 5uteau .ăcînd un un-4i în-riBorător3 Era 5ericulos să rămîi 5e ea3 Dar sac nu în?ele-ea să=şi a@andone.erit3 ar dacă %en=:u.ică la minus *F de -rade3 9u deci între@uin?at termometrul cu al= cool de 5e Do@rîna şi coloana co@orî @rusc la HC de -rade su@ .ero3 Totodată$ la malurile -ol.e cele două vase se întîm5lase ceea ce 5revă.e încărcătura$ 5e care o 5ă.i avut nimic de su.a$ să vîndă$ să .ească la .i 5ermis să=l de.useseră luate de acolo3 !u mai rămăseseră decît coca$ maşina de a@uri şi catar-eleV dar oare nu această cocă tre@uia$ în ca.i şi noa5te3 Sim?ea el @ine că=şi riscă via?a$ dar avutul lui era şi mai mult în Boc$ şi nu se s.ea .a5ro@e într=adevăr 5e că5itan$ era numai 5en= FFI .ită să ai@ă aceeaşi soartă3 Hansa$ 5rinsă ca într=o men-4ine în cara5acea de -4ea?ă$ se şi a5le= case într=o 5arte . şi=ar .ia să @lesteme soarta$ 5entru toate în= cercările ce se a@ăteau asu5ra lui3 în aceste îm5reBurări$ că5itanul Servadac luă o 4otărîre şi sac .ul unor îm5reBurări deose@ite$ să dea adă5ost micii coloniiA Dacă la de.acă ne-o? la 5re?urile şi cu -reută?ile sta@ilite3 !u ar .i trans5ortată în de5o. tartana$ şi ea la .Ca5itolul U CU0 S=A S#R%#TOR T : UA DE ' A!UAR E +E "A// A & P! CE 9E/ S=A S9PR& T S#R%#TOAREA în tim5ul acesta$ odată cu de5ărtarea tre5tată a "alliei$ .ească în sac HaE4a@ut teama 5entru el însuşi3 !u i.el de amenin?ată şi 4ără.@utise3 sac nu voia să se mute3 > 9ă cum vrei$ i=a răs5uns atunci Hector Servadac$ dar încărcă= tura dumitale va .ărîma 5rintr=o că= dere cu ne5utin?ă de înlăturat şi dacă -allienii erau sili?i să 5ără= sească +ămîntul Cald$ ce alt vas ar .iua de FG decem@rie3 Dealt.useseră aduse să ierne.itele de 5e +ămîntul Cald3 Văicărelile lui sac HaE4a@ut$ oricît erau ele de înduioşătoare$ nu mişcară 5e nimeni$ aşa că mutatul înce5u în .i 5utut=o înlocuiA în nici un ca.astru a5roa5e de neînlăturat3 Că5itanul Servadac încercase mai întîi să tre.lau 5e ea .el$ sac 5utea veni să stea la 9a-urele=!ina şi să=şi 5ă.ului unde .-4e? ea se va s.olosite$ căci mercurul se solidi= .el ca mai înainte mar.

u în s.i că$ dacă se dovedeau Buste calculele 5ro.estate în acelaşi tim5 sînt un lucru @un3 !u tre@uie să uităm că acolo oamenii se ocu5ă de noi3 Din di.ără temei$ să o ser@e.esorului$ cînd "allia va aBun-e 5e +ămînt nu va li5si nici un -allian3 Cu toate că 5rima .ără sc4im@ări @ruşte$ .ăşurat în -lu-i$ în.Yr= şit înma-a.use din ce în ce$ .a5tul că se 5urta atît de în-ăduitor cu Balnicul ne-ustor3 De .i 5e -lo@ul terestru şi$ c4iar dacă această întoarcere n=ar avea loc$ ar .ii3 Călduros îm@răca?i$ cu ca5ul @ine în.inată într=una din lar-ile -alerii ale 9a-urelui=!ina3 /ocotenentul +roco5 nu se sim?i liniştit decît atunci cînd lucrul .ăcea 8îm5otriva voin?ei sale<3 Tim5 de mai multe .i .a5t sac HaE4a@ut nu 5utea decît să .Yrşi cu @ine şi încărcătura Hansei .urile sale3 Tre@uie să recunoaştem că nu su5ăra 5e nimeni3 Pl vedeau .ile se=m5linea un an de cînd cometa se întYlnise cu -lo@ul 5ămîntesc$ de cînd avusese loc ciocnirea care des5ăr?ise CI de .i a anului nu era Anul nou al "alliei$ cometa înce5înd atunci a@ia a doua Bumătate a revolu?iei$ că5itanul Serva= dac vru$ nu .ect sănătoşi3 Tem5eratura scă.u dus la înde5linire3 sac HaE4a@ut$ nemaiavînd nici un motiv să rămînă 5e tartana lui$ veni să locuiască în -aleria unde se a.ără să @ată vîntul$ aşa că nu=i îm@olnăvise nici măcar de un -uturai3 Deci$ nimic mai sănătos decît clima cometei3 Totul te .ăcea să cre.e cu oarecare solemnitate3 > !u tre@uie$ le s5use el contelui Timaşev şi locotenentului +ro= co5$ ca tovarăşii noştri să=şi 5iardă interesul 5entru cele de 5e +ă= mînt3 Ei se vor întoarce într=o .tru .olositor să=i le-ăm de lumea vec4e măcar 5rin amintiri3 Acolo se ser@ea.dele de la 9a-urele=!ina nu aveau rela?ii cu el decît atunci cînd aveau nevoie să cum5ere ceva$ iar el să vîndă3 nsă si-ur e că$ 5u?in cîte 5u?in$ tot aurul şi ar-intul micii colonii se vărsa într=un sertar cu trei încuietori$ ale cărui c4ei nu=l 5ărăseau nicio= dată 5e sac HaE4a@ut3 Se a5ro5ia ' ianuarie du5ă calendarul terestru3 +este cîteva .erite col?uri ale -lo@ului se .ă Anul nou$ să=l ser@ăm şi aici 5e cometă3 Sentimentele acestea mani.iind dimensiunea şi dis= tan?a$ cel 5u?in cu aButorul lunetelor şi telescoa5elor3 +ăstrăm cu .ăreşte "allia rotindu=se 5rin s5a?iu$ dacă nu cu oc4iul li@er$ dată .ereau doar să atin-ă cu mîinile neînmănuşate nenumăratele o@iecte de metal 5e care le du= ceau3 /i s=ar .i .i luat 5ielea de 5e de-ete ca şi cum aceste lucruri ar .ile$ ruşii şi s5aniolii munciră cu sîr.ără -riBă tem5eratura Boasă3 Se .iin?e omeneşti de semenii lor3 +înă acum$ nimeni nu li5sea dintre ei3 în noile con= di?ii climaterice$ erau 5er.ectul .oc$ căci e.ost înroşite în .lau şi măr.ie de acord cu 4otărY= rea luată de -uvernatorul -eneral3 Ea îi ocrotea interesele$ îi 5unea avutul la adă5ost$ şi el nu tre@uia să 5lătească descărcarea tartanei$ de vreme ce totul se .oarte 5u?in3 Se culca lîn-ă @unurile lui$ mînca din @unurile lui3 0esele mai mult decît sărăcăcioase şi le 5re-ătea la o lam5ă de s5irt3 "a.runtară .ri-ului este a@solut acelaşi cu cel al unei arsuri3 Trea@a se s.la trans= 5ortul măr.ără reveniri$ 5utem c4iar adău-a .

emeridele "alliei sînt sta@ilite e6act şi încă de mult3 SeLcunosc elementele noii comete3 Se ştie ce traiectorie 5arcur-e în s5a?iu$ s=a determinat unde şi cum va întîlni +ămîntul3 în ce 5unct anume al ecli5ticii$ în ce secundă$ în ce loc c4iar o să se ciocnească din nou de -lo@$ toate acestea sînt$ mai mult ca si-ur$ calculate cu o 5reci.nicele urmări ale unei noi ciocniri$ dacă asemenea măsuri 5ot .ăcute şi acolo$ desi-ur$ şi nu cu mai 5u= ?ină 5reci.useseră luate măsuri 5entru a atenua de.ie3 E.i luate3 Vor@ind ast.iarele n=ar ?ine la curent 5u@licul de 5e cele două continente cu toate întîm5lările "alliei3 Să ne -în= dim$ aşadar$ la cei ce se -îndesc la noi şi în acest ' ianuarie terestru să îm5ărtăşim sim?ămintele lor3 > Crede?i$ interveni locotenentul +roco5$ că lumea de 5e +ămînt se ocu5ă de cometa care s=a ciocnit de -lo@ul terestruA Sînt şi eu de 5ărerea asta$ dar socot că interesul se datorea.ă şi altor motive de= cît celor ştiin?i.ită?ii3 Cercetările 5e care le=a .mai de5arte şi îndră.a?ă de orice altă 5reocu5are terestră3 /umea se -îndea$ neîndoielnic$ la "allia nu atît nădăBduind$ cît temîndu=se de a5ro5ierea ei3 E adevărat că -allienii$ deşi doreau această întîlnire$ nu 5uteau decît să .i6a la această dată înnoirea anului terestru3 în tim5ul ultimei să5tămîni a anului$ %en=:u.oarte mult de noua cometă3 îmi înc4i5ui că lunete 5uternice din +aris$ +eters@ur-$ "re= engic4$ Cam@rid-e$ Ca5$ 0el@ourne sînt adesea a?intite s5re aste= roidul nostru3 > Su@iectul tre@uie să .ie în-riBora?i de ur= mările unei noi ciocniri3 Dacă 5e +ămînt$ aşa cum credea lo= cotenentul +roco5$ .+ămîntul un .ice sau curio.oarte ocu5at3 Tre@uia 5re-ătit un 5ro-ram atră-ător3 +lăce= rile nu 5uteau .el locotenentulJ+roco5 rostea 5oate adevărul$ căci ar-umentele sale erau lo-ice3 întoarcerea "alliei$ calculată 5înă în cele mai mici amănunte$ tre@uia să ai@ă întîietate .e la .rance.ie matematică3 0ai ales certitudinea acestei întîlniri tre@uie să .ică şi "allia .i 5rea multe 5e "allia3 Se 4otărî deci ca marea .irm că 5e +ămînt s=au luat măsuri 5entru a atenua -roa.el şi 5e "alliaA Acest lucru tre@uia discutat mai tîr. aler-a de colo$ colo$ .el de le-ătură ştiin?i.iu3 Oricum$ 4otărîră să săr@ătorească .iua de ' ianuarie3 &i ruşii aveau s=o săr@ătorească îm5reună cu .ace în continuare 5arte din lumea solară3 > Vă a5ro@$ domnule că5itan$ răs5unse contele Timaşev3 Este mai mult ca si-ur că o@servatoarele se ocu5ă .i cu5rins toate s5iritele3 0er.ie la modă acolo$ urmă că5itanul Serva= dac$ şi m=aş mira dacă revistele şi .nesc să a.ost .astrul$ nu era @ine să se 5rocede.ăcut as= tronomul nostru au .i să încea5ă 5rintr=o masă îm@elşu-ată şi să se termine cu o 5lim@are .ii şi s5aniolii$ deşi ca= lendarul lor nu .

ii$ ruşii$ s5aniolii şi mica !ina se aşe.9rance.ară la masă3 .

ie 5re= -ătite$ a doua .a .u uitată cu 5ri= leBul cîtorva sticle de Eummel3 0asa .ilele du5ă calendarul -allian<3 Re.: .tiră3 Că5itanul Servadac vru să urce 5ersonal în o@servator$ dar +alm1rin Rosette îi 5rimea atît de rău 5e ne5o.a5tul că 5e "allia tre@uie să se socotească .oarte @ună şi .i este 'FH iunie şi mîine întîi iulie$ ?inînd seama de .= ti?i$ încît 5re.i diminea?a$ 5e cu5torul de lavă3 în seara aceea se 5use o între@are cu 5rivire la +alm1rin Rosette3 Tre@uiau să=l invite la masa săr@ătoreascăA Da$ si-ur că se cuvenea să=l c4eme3 Dar va acce5ta oare invita?iaA Era mai mult decît în= doielnic3 Totuşi îl 5o.rance.ilei de C' decem@rie totul era -ata3 "ustările reci$ con= servele de carne$ 5ateurile de vînat$ răciturile şi celelalte 5re5arate cum5ărate 5e un 5re? ridicat de la sac HaE4a@ut se şi a.el de 5otîrnic4e 5e var.ă$ în care var.ură @ăute în cinstea ?ării lor de @aştină şi nici Rusia nu .erară să=i trimită un @ilet3 Tînărul +a@lo se o.ească3 To?i mesenii se îm@răcară călduros din ca5 5înă=n 5icioare$ 5en= tru o e6cursie care avea să ?ină 5înă noa5tea3 Aveau de în.$ 5lim@area în sc4im@ va .runtat o tem5eratură as5ră$ dar ne5rimeBdioasă$ datorită aerului atît de liniş= tit3 FCG .it din înăl?imile o@servatorului său3 Du5ă terminarea mesei$ mai rămîneau încă trei ore 5line de lu= mină3 Soarele trecea la .ul era ştiin?i.i distilat nicio= dată vinurile de %ordeau6 sau de %our-o-ne 5e care le @ăuseră$ căci discul său lumina s5a?iul .i deose@it de veselă şi de mai mult nici nu=i nevoie3< Alcătuirea meniului n=a .at de ne= numărate ori şi$ în cele din urmă$ s=a aBuns la o îm@inare @ine c4i@= .ic întocmit$ dar rămînea tot re.eri să ducă el invita?ia şi se întoarse cu un răs= 5uns scris în termenii următori: 8+alm1rin Rosette nu are de s5us decît că: Astă.enta talia$ se aşe.rance.ost un lucru uşor3 De aceea ordonan?a că5itanului Servadac şi @ucătarul de 5e Do@rîna au ?inut s.uită între @ucătăria rusească şi cea .ii$ ruşii$ s5a= niolii şi mica !ina$ care re5re.rance.u.lun-ă 5e -4ea?ă$ în direc?ia nsulei "ur@i3 Se vor întoarce la lumina tor?elor$ .ăcute din materialele de 5e Hansa3 8Dacă masa e deose@it de @ună$ îşi s5use %en=:u.lau 5e masa întinsă în sala cea mare3 0încărurile calde tre@uiau să .oarte veselă3 /a desert toasturile 5entru 5atria comună$ 5entru vec4iul s.usese înlocuită cu un 8carr1< menit să =se to5ească 5e lim@ă$ s=au @ucurat de cel mai mare succes3 Cît des5re vinurile luate din 5ivni= ?ele de 5e Do@rîna erau e6celente3 Vinurile .3 /a ' ianuarie$ o oră du5ă răsăritul Soarelui$ .ară la o masa co= mună$ cum 5înă atunci nu avusese loc niciodată 5e "allia3 în ce 5riveşte @ucateîe$ %en=:u.eroid$ 5entru 8întoarcerea 5e +ămînt< au stîrnit asemenea urale$ că 5ro@a= @il şi +alm1rin Rosette le=a au.enit > un Soare care n=ar .u aşa cum dorise %en=:u.e şi s5aniole .ă3 în seara . şi @ucătarul de 5e Do@rîna se întrecuseră 5e ei înşişi3 în s5ecial un .ără să=l încăl.u.

i desc4is deodată înJcîm5ul în-4e?at$ şi numaidecît se lăsa noa5tea3 înainte de s.ă .erin?a @ine conturată3 Dis5ărea @rusc$ ca şi cum o tra5ă s=ar .ără să=i 5ese de viitor3 "ru5ul de 5atinatori mînat de avînt merse de5arte 5e întinderea netedă$ mai de5arte decît linia circulară care măr-inea ori.ale.oarte @uni 5atinatori şi=şi des.irească3 0arinarii de 5e Do@rîna$ du5ă o datină a ?ărilor nordice$ se înşi= rară unul du5ă celălalt3 O 5răBină lun-ă strînsă su@ @ra?ul dre5t îi ?inea în rînd şi alunecau aşa cît vedeau cu oc4ii ca un tren 5e care şinele nu=l lasă să .ără ?el 5e uriaşul cîm5 şi se avîntau cu nemai5omenită vite.lăcările$ ca un stea.ării3 ABunseseră .u-eau din nou3 Aceste două .ei$ a5oi vîr.iu$ litoralul înalt al +ămîntului Cald se ivi nedes= .iecare îşi 5use 5atinele şi 5lecă în voia lui$ unii sin= -uri$ al?ii în -ru53 Contele Timaşev$ că5itanul Servadac$ locotenen= tul +roco5 mer-eau cu 5lăcere îm5reună3 !e-rete şi s5aniolii rătă= ceau .oarte mare3 Cît des5re +a@lo şi !ina$ @ra? la @ra?$ sco?înd c4iote de @ucurie > ca doi 5ui de 5asăre la 5rimul lor .ăşurau 5lini de ardoare -ra?ia .ăşurat în vînt$ se înte?eau din 5ricina vite= .ul vulcanului încununat de nori de .rac?ie$ se în.entului$ .ă?işa ca un disc cu circum.um3 Se mai o5reau din cînd în cînd să=şi tra-ă su.@urînd de la unul la altul cu o nesecată veselie şi dăruindu=se cu totul 5re.ări 5este marea în-4e?ată acea lumină verde care se revarsă 5e întinderea a5elor în amur-3 Aici Soarele$ lăr-indu=se su@ re.îrşitul .@or > 5atinau cu nes5usă -ra?ie3 Se=ntorceau s5re -ru5ul că5itanului Servadac şi .ără să încerce să aBun-ă 5înă acolo$ căci odată cu lăsarea no5?ii tre@uiau să se întoarcă3 Soarele şi înce5use să co@oare s5re est$ sau mai de-ra@ă > s5ec= tacol cu care se o@işnuiseră > 5ărea să cadă re5ede3 Astrul luminos a5unea în condi?ii .des.ilei$ că5itanul Servadac adună 5e toată lumea în Burul lui3 +lecaseră răs5îndi?i în 8tră-ători< şi tre@uiau să se în= toarcă într=un 5luton strîns$ ca să nu se rătăcească în întuneric şi să se îna5oie.ontul +ă= mîntului Cald3 în urma lui 5ieiră 5rimele lan?ul de stînci$ a5oi creasta al@ă a .rică să nu răcească3 A5oi 5lecau iar îndre5tîndu=se s5re nsula "ur@i$ dar .ei3 Un ceas mai tîr.are în-ustată3 !ici un nor nu era colorat de nuan?ele admira@ile ale ultimelor ra.e3 !ici măcar oc4iul nu 5utea .oarte deose@ite în această .$ .ă 5înă la ultimele 4otare ale .eşiră din 9a-urele=!ina$ unii stînd de vor@ă$ al?ii cîntînd3 +e 5laBa în-4e?ată$ .ă5turi tinere înc4ideau în ele toată @ucuria şi 5oate toată s5eran?a lumii -alliene3 !u tre@uie să=l uităm nici 5e %en=:u.acă decît cur@e cu o ra.letul > o cli5ă doar căci le era .e îm5reună la +ămîntul Cald3 întunericul era adînc$ căci /una$ în conBunc?ie cu Soarele$ se 5ierdea în sla@a lui iradia?ie3 Se lăsase noa5tea3 Stelele nu mai aruncau asu5ra solului -allian decît acea 85ală lumină< de care vor@eşte Corneille3 +atinatorii a5rinseseră atunci tor?ele şi$3în tim5 ce 5urtătorii lor alunecau iute$ .

lu 5uternic trecuse 5este crater3 To?i în?eleseră că i.i deodată un stri-ăt3 Pl scosese %en=:u. întin.icase din 5ricina .@ucni din toate 5ie5turile răs5un.înd celui 5e care=l scosese %en=:u.i răs5uns a.ri-ului3 Aşa se înc4eie 5e "allia 5rima .333 Vulcanul se stinsese @rusc3 /ava care 5înă atunci se revărsa din conul su5erior încetase să mai cur-ă3 Ai .ară$ locotenentul +roco5 5utu să vadă că mica la-ună$ 5înă atunci li= c4idă su@ cascada de lavă$ se solidi.luşit în .ăcea în ?ur?uri şi$ c4iar dacă s=ar .irmativ3 în tim5ul acesta$ ca şi el$ Hector Servadac şi tovarăşii săi tre@uiră să caute adă5ost în cele mai adînci -alerii ale masivului3 !u mai 5utură rămîne în marea sală$ lar.eala 5ere?ilor ei se 5re.ură 5e %en=:u. Ca5itolul U P! CARE C#+ TA!U/ SERVADAC & TOVAR#& S# 9AC S !"URU/ /U= CRU CE ERA DE 9#CUT "allienii îşi 5etrecură restul no5?ii$ adică cele cîteva ore 5înă=n . stri-ă cu o voce tunătoare că5itanul Servadac3 Tor?ele se stinseră3 To?i 5orniră în întunericul adînc3 ABunseră la ?ărm3 Urcară$ nu .u-ie.ri-A > înainte.ri-$ tre@uise să=şi 5ărăsească o@servatorul şi să se re.ără doar şi 5oate că ar .iră în -a= leria desc4isă$ a5oi în sala cea mare333 întunericul era adînc$ tem5eratura înce5use să scadă3 +erdeaua incandescentă nu mai înc4idea marele -ol.@ea în .rîn-ea 5e o-linda de -4ea?ă$ îi i.a?ă 5e 5atinatori şi arunca în s5atele lor um@re nemăsurate3 Drumul dura cam de o Bumătate devoră3 Se a5ro5iau re5ede de ?ărm$ cînd se au. şi$ 5lecîndu=se în a.is că un su.are$ ca un uriaş nor ne-ru3 !u se 5uteau înşela3 Vulcanul se ridica deasu5ra lui şi arunca în întuneric o lumină vie3 Vă5aia la= vei incandescente se răs.ară3 Ume.ori$ într=o stare de nes5usă nelinişte3 +alm1rin Rosette$ -onit de .ie între@at dacă mai stăruia în dorin?a de a colinda lumea solară 5e cometa lui de nelo= cuit3 Dar$ .i .ără -reutate$ stîncile în-4e?ate şi se re5e.i a anului terestru care înce5use atît de vesel.i FCF .înd @ra?ele s5re litoral3 Un ?i5ăt i.vorul de .3 9iecare îşi încetini cursa$ muşcînd -4ea?a cu 5atinele de o?el3 &i iată$ la lumina tor?elor -ata să se stin-ă$ îl vă.oc secase3 0ateriile eru5tive îi lăsa= seră în 5anăA Căldura va li5si 5entru totdeauna 5e +ămîntul Cald şi nu va mai e6ista nici o 5osi@ilitate de a lu5ta îm5otriva -erurilor -allieneA i aşte5ta$ aşadar$ moartea$ moartea 5rin .e în -ale= riile 9a-urelui=!ina3 Acum era momentul să .desc4isă s5re aerul din a.

ară şi cea di= năuntru$ dar .i în vulcan 5rin craterul su5e= rior3 +e o tem5eratură aşa de scă. !u=i aşa$ +a@loA > Vă voi urma 5retutindeni$ domnule -uvernator$ răs5unse @ăiatul3 Acestea .eti?ă$ n=o să=?i .i îşi adună tovarăşii şi le vor@i ast..ie3 Se sim?ea cum$ 5u?in cîte 5u?in$ căldura se 5ierdea3 0untele era ca un leş ale cărui e6tre= mită?i se răceau în tim5 ce inima se mai îm5otrivea .el: > +rieteni$ ce ne amenin?ăA 9ri-ul$ şi numai .let$ dintre care unii înce5useră să .oarte îndemînatici în această îm5re= .ri.aBuns să se astu5e marea desc4i.ută$ nu se 5utea um@la 5e 5ovYr= nişurile mun?ilor3 +iciorul n=ar .enomenul nu avea să întîr.ie teamă să co@ori în adîncul vulcanuluiA > !u$ domnule că5itan$ răs5unse cu 4otărîre !ina$ mai ales dacă vine şi +a@lo3 > +a@lo va veni cu noi.i .i -ăsit nici un 5unct de s5riBin 5e 5antele alunecoase3 Erau deci nevoi?i să aBun-ă la 4ornul central 5rin interiorul masivului$ dar re5ede$ căci un . E un vitea.ise Hector Servadac uitîndu=se la .icem aşa3 Era lim= 5ede că su@stan?a minerală$ sarea de aur din care era alcătuit mun= tele$ era @ună conducătoare de căldură3 Deci$ stră5un-înd această -alerie 5e o lun-ime care nu tre@uia să treacă de K>) metri$ aveau să întîlnească vec4iul drum al lavei şi 5oate le va .ri-ului mor?ii3 > Ei @ine$ stri-ă că5itanul Servadac$ ne vom duce să locuim c4iar în inima vulcanului3 A doua .ri-ul3 Avem 4rană mai multă decît e nevoie 5entru cît avem de stat 5e "allia3 Ce ne tre@uie ca să ieşim din aceste cîteva luni de iarnăA +u?in din căldura 5e care ne=o dădea 5înă acum 5e de-ea@a natura3 Ei @ine$ această căldură$ mai mult ca si-ur$ e6istă în stră.ie co5leşi?i3 Contele Timaşev$ locotenentul +roco5$ %en=:u.i vor@a să 5ătrun.iind .undul -aleriilor întunecate se mai sim?ea o urmă de căldură3 !u se sta@ilise încă ec4ili@rul între tem5eratura de a. Cuvintele 5line de încredere îi îm@ăr@ătară 5e aceşti oameni de su.area -a= leriilor interioare şi orientarea lor în însuşi sînul masivului$ recu= noscu că unul din culoarele strîmte tre@uia să aBun-ă lîn-ă 4ornul central3 +e acolo se sim?ea într=adevăr$ cînd se ridica lava îm5insă de va5ori$ căldura 8mustind< 5rin 5ere?i$ ca să .cum5lit înce5use să 5ătrundă în cele mai înde5ărtate col?uri ale 9a-urelui=!ina3 /ocotenentul +roco5$ du5ă ce cercetase în amănunt aşe. strînseră mîna 5e care le=o întinse că= 5itanul3 Ei nu erau dintre aceia care se lasă do@orî?i3 > Ei$ la nai@a$ !ina$ .ost de nesu5ortat3 în .ise$ nu le mai rămînea decît să se 5ună 5e lucru3 !ici nu 5utea . !u i=e teamă de nimic.i uşor să co@oare 5e el3 Se 5useră 5e lucru numaidecît3 0arinarii ruşi$ su@ conducerea lo= cotenentului lor$ se dovediră .undurile "alliei şi acolo o vom şi căuta.ătură$ măr-inită altădată de 5er= deaua de lavă$ tem5eratura ar .

i încetat ca urmare a stin-erii com5lete a . De=ar .e 5uteau să .dat de nenumărate ero. care 5urta o tor?ă3 Acest 4orn avea o direc?ie o@lică$ cu o 5antă de cel mult *H de -rade3 Se 5utea deci co@orî .@ucni decît atunci cînd ciocnirea dăduse "alliei o 5arte din atmo= s.i o.nic de . Că5itanul Servadac şi tovarăşii săi înce5ură să co@oare 5revă.ida tuturor$ îşi instalase luneta în sala cea mare3 Acolo$ de mai multe ori 5e noa5te sau în cursul .@indu=se de ieşituri stîncoase3 Hornul central era$ aşadar$ înclinat şi$ în consecin?ă$ mai uşor de co@orît3 Această o@serva?ie se dovedi Bustă3 în cli5a cînd -aura . erta?i=mă că nu vă 5ot o.îrşit3 în răstim5ul acesta scurt$ coloniştii su.îrşitul coloniei -alliene3 > !u=i decît o încercare la care este su5us curaBul nostru$ .u de 5ărere că5itanul Servadac3 Ceva îmi s5une că e de necre.era terestră$ 5entru că 5ere?ii nu erau încă roşi de lavă3 > +er.e cerul 5înă cînd în-4e?a @ocnă3 Atunci se întorcea$ @om@ănind$ @lestemînd +ă= mîntul Cald$ re5etînd mereu că stînca lui din 9ormentera i=ar .erit mai multe resurse3 Ultima lovitură de tîrnăco5 .i 5ro= @a@il s.ără ca su@stan?ele minerale să .ut ca eru5= ?ia vulcanului să .ore.ă= FC* .ură de aBuns ca să stră5un-ă su@= stan?a dură3 9ură nevoi?i să .ile .u dusă la @un s.ect$ .ile +alm1rin Rosette nu luă de.ocurilor -alliene interioare3 0ai mult ca si-ur că o5rirea revărsărilor e6te= rioare nu=i decît tem5orară3 /ocotenentul +roco5 s5riBini 5ărerea că5itanului Servadac3 O altă -ură eru5tivă se desc4ise 5oate în alt col? al cometei şi era 5osi@il ca lava să .el 5arte nici la discu?ii$ nici la lucrări3 0er-ea de colo 5înă colo ca un su.e -ăuri de mină şi$ cu aButorul 5ul@erii$ să arunce stînca în aer3 0unca merse mai re5ede aşa şi în două .u dată în .run?i -erurile s5a?iale3 în tim5ul acestor două .undurile "alliei3 Dar era cu ne= 5utin?ă de ştiut dacă vor 5utea aBun-e în centrul cometei$ unde tem= 5eratura 5ermite să în.iuni$ e6cava?ii$ col?uri de stînci şi$ su@ cenuşa care le aco5erea$ 5iciorul -ăsea un 5unct solid de3s5riBin3 Eru5?ia se 5rodusese de curînd3 Ea nu 5utuse i.ilei$ sta să cercete.eri ceva mai @un.i şi tre5te.ista şi acesta va .Burare3 Tîrnăco5ul şi 4îrle?ul nu .u destul de mare 5entru ca un om să 5oată trece 5rin ea$ locotenentul +roco5 şi că5itanul Servadac o 5orniră 5rin 4ornul central în urma lui %en=:u..i 5ietrele rosto-olindu=se înăuntrul 4ornului central3 /oco= tenentul +roco5 o@servă că ele nu cădeau 5er5endicular$ ci 5ărea mai curînd că alunecă 5e 5erete$ i.ise %en=:u.ără 5ericolul de a cădea3 +eretele era @ră.eriră -roa.i încetat să se com@ine c4imic cu o6i-enul în stră.iua de * ianuarie3 Se 5u= teau au.i urmat această nouă cale3 0ulte cau.i sc4im@at îm5reBurările cărora li se da= tora această eru5?ie$ .let care nu se 5oate îm5ăca deloc cu soarta3 în 5o= .let $c4inuit$ un su.ri-3 > Dacă nu 5utem intra 5e nicăieri în adîncurile masivului$ s5use contele Timaşev$ nici unul din noi nu va re.

undul adînciturilor$ dar înăuntrul lor nu se desc4idea nici o rami.i 5utut să se a.$ mişcînd tor?a$ le lumina din 5lin3 Se vedea 5înă în .ară 5e o ieşitură de stîncă şi de acolo$ înte?ind lumina tor?elor$ cercetară lo= cul unde se o5riseră3 Adevărul ne sileşte să recunoaştem că era cît se 5oate de li5sit de FCH .ica?ie aşa cum .unde şi mai mult 5e dru= mul 5ie.ost acestea3 S5eran?ele că5itanului Servadac 5ăreau să se îm5linească3 +e mă= sură ce 5ătrundeau mai adînc$ în stră.ă locală -ră@ea acest .eroidului3 !u e65lorau o mină de căr= @uni$ ci un vulcan adevărat3 în adîncurile acestui vulcan încă ne= stins$ aşa cum @ănuiseră ei$ lava clocotea3 Dacă dintr=o 5ricină ne= cunoscută nu se mai ridica 5înă la crater 5entru a se revărsa$ cel 5u?in îşi răs5îndea căldura în toată temelia masivului3 Un termome= tru cu mercur adus de locotenentul +roco5 şi @arometrul din mîna că5itanului Servadac arătau în acelaşi tim5 atît adîncimea straturi= lor -alliene su@ nivelul mării$ cît şi creşterea tre5tată a tem5eraturii3 /a IGG de 5icioare su@ nivelul solului$ coloana de mercur indica 5lus I -rade3 > &ase -rade$ s5use că5itanul Servadac$ nu=i destul 5entru nişte oameni 5e care iarna îi va ?ine înc4işi mai multe luni3 Să co@orîm mai mult$ de vreme ce aerisirea se .usese la etaBul de mai sus al 9a-urelui=!ina3 "allienii n=aveau însă de ales3 Erau sili?i să acce5te miBloacele de salvare$ oricare ar .3 9ri-uroşii 5ot să se ducă mai Bos$ dacă au c4e.3 Dar$ la nai@a.undurile masivului$ tem5era= tura creştea tre5tat3 !u era o sim5lă creştere$ ca în minele de 5e +ămînt3 O cau.ără -riBă 5înă la locul unde vor a. în ce mă 5riveşte$ socot că e destul de cald3 +ro@lema era dacă se 5uteau de @ine de rău instala în această 5arte a masivului3 Hector Servadac şi tovarăşii săi se aşe.la o tem5eratură 5otrivită3 0ai co@orîră vreo *GG de 5icioare su@ nivelul 9a-urelui=!ina$ ceea ce însemna o adîncime de FHG de metri .iş al lavei3 Dar la ce @unA &i aşa$ ciulind urec4ea$ au.ul că nimic nu avea s=o sc4im@e3 Desi-ur$ e65loratorii ar .i .orma o -alerie3 %en=:u.a?ă de nivelul 0ării "alliene3 Termometrul arăta acum 'F -rade3 Tem5eratura era su.eau @u@uituri în.enomen3 Se sim?ea i.undate$ semn că nu se -ăseau 5rea de5arte de vatra centrală3 > Să rămînem aici$ .$ scării îi li5seau destule tre5te3 /e tre= @ui a5roa5e Bumătate de oră ca să aBun-ă la o adîncime de HGG de 5icioare$ s5re sud3 în 5ere?ii 4ornului central erau să5ate adîncituri mari$ dar nici una din ele nu .tor3 Ca să vor@im ca %en=:u.i= cientă în ca.vorul de căldură din măruntaiele s.ise %en=:u.ace destul de @ine3 într=adevăr$ 5rin -ura lar-ă a craterului$ 5rin -olul cel mare care se desc4idea în coasta muntelui$ aerul 5ătrundea valuri$ valuri3 Era 5arcă atras de adîncimi şi se 5utea res5ira în cele mai @une condi?ii3 +uteau$ aşadar$ să co@oare .

eala 5ătrunde mai -reu3 Oamenii se .u deci stimulat în mod natural$ şi nicicînd mutatul unor lucruri tre@uincioase$ 5aturi$ us= FCI .ione.ie 5înă la stîncile litoralului3 Era$ dealt.el cu ele > minus lun-a lor 4i@ernare3 Cu toate acestea$ întunecoasa cavernă era uşor de luminat cu lăm5i şi .aci cît de cît @ună de locuit era ceva mai -reu3 Dedesu@t şi deasu5ra erau nişte sco@ituri mai mici care aveau să sluBească destul de @ine dre5t că= mări 5entru 5rovi.i de .i$ @ineîn?eles$ totală3 Coloniştii$ îm@răca?i cît mai călduros$ 5uteau să 5lece deseori$ .ort3 Hornul central$ lăr-indu=se$ nu alcătuia aici decît un .ie la 9a-urele=!ina$ .iere3 !u era nici o cli5ă de 5ierdut3 De-erai 5ur şi sim5lu c4iar în cele mai adînci -ale= rii ale vec4ii locuin?e3 :elul muncitorilor .uina lor$ coloniştii aveau să se în-roa5e su@ 5ămînt ca nişte cîr= ti?e şi să trăiască la .el de -aură destul de adîncă3 "aura aceasta 5utea$ la dre5t vor@ind$ să adă5ostească întrea-a colonie -alliană3 Dar ca s=o .ură înştiin?a?i de 4otărîrile luate$ 5e care le încuviin?ară3 Toată lumea se 5use de îndată 5e lucru$ înce5înd 5rin a cură?a sco= @itura de cenuşa caldă încă ce=i aco5erea 5ere?ii$ iar mutarea mate= rialelor de la 9a-urele=!ina se .orturi un între.e cu -4ea?ă care$ 5rin to5ire$ să le dea a5a tre@uincioasă3 9iecare va .oloseşte doar o sală încă5ă= toare$ unde ume.etaB este ast.el$ a@solut necesar să se a5rovi.orturile din nordul Americii nu e6istă mai multe camere sau ca@ine3 Se .i vor@a3 O mică încă5ere 5entru !ina se mai 5utea -ăsi3 în rest$ îi aşte5ta via?a comună$ de .i însărcinat 5e rînd cu această trea@ă destul de ne5lăcută$ devreme ce tre@uia să urci la o înăl?ime de (GG de 5icioare şi să co@ori tot atît cu o 5o= vară -rea3 în s.ia -enerală mai avea cîteva @utoaie$ ca şi o cantitate de s5irt 5entru -ătitul unor mîncă= ruri3 în ce 5riveşte sec4estrarea în tot tim5ul iernii -alliene$ nu va .elinare3 Uleiul nu li5sea$ căci ma-a.it şi$ 5rin urmare$ mai sănătoasă3 în .e3 To?i trei urcară a5oi la 9a-urele=!ina3 Colo= niştii .i3 Sco@itura 5rinci5ală tre@uia să servească şi de su.ra-erie şi de salon şi de dormitor3 Du5ă ce trăiseră a5roa5e ca nişte ie5uri în vi.eresc acolo de un-4ere$ care sînt tot atîtea cui@uri de condensare a va5orilor3 &i a5oi$ o cameră mare$ înaltăJe mai uşor de aerisit şi de încăl.ăcu .el ame= naBat$ iar 5e] va5oare toată su@=5untea3 ată ce le e65lică în cîteva cuvinte locotenentul +roco5$ o@işnuit cu toate 5racticile din mările 5olare$ iar înso?itorii săi se resemnară să .acă la .ără întîr.ă în ?inuturile arctice3 !ici 5e @ordul @alenierelor$ nici în .îrşit$ du5ă o cercetare amănun?ită$ se 4otărîră ca micu?a co= lonie să se instale.ii$ iar des5re camere se5arate 5entru că5itanul Servadac şi contele Timaşev niciJnu 5utea .con.el ca e65loratorii din re-iunile arctice$ de vreme ce erau şi ei sili?i să ierne.e cît mai @ine cu 5utin?ă în această 5ivni?ă întu= necoasă3 Unica sco@itură urma să sluBească tuturor de locuin?ă3 =/a urma urmei$ că5itanul Servadac şi tovarăşii săi nu vor îm5ăr?i un culcuş mai rău decît e65loratorii care iernea.

ăcu mai re5ede3 Se cuvine să recunoaştem că$ 5e de o 5arte$ nu tre@uiau decît să co@oare$ şi că$ 5e de altă 5arte$ din cau.$ veş= nic mul?umit3 în loc să stăm la etaBul întîi$ locuim în 5ivni?ă$ asta=i tot3 Dar cu toate că nu lăsau să se -4icească nimic din .i de tot să nu ne vină nici o idee.i stins cu desăvîrşireA > +rieteni$ s5use că5itanul Servadac$ om trăi şi om vedea.tensile$ 5rovi.urilor sale3 /a ordinele că5itanului Servadac$ tot ceea ce îi a5ar?ineaJ .iile de 5e -oeletă$ măr.i deci nevoi?i să .@atem aceste 5ro@leme3 Drace. Vor . +rea ar .u-ie şi el în adîncurile "alliei$ dar nu în-ădui să i se trans5orte şi luneta3 E adevărat că nici n=avea ce să caute cu ea în 5ră5astia întunecată$ aşa că rămase 5e tre5iedul ei în marea sală a 9a-urelui=!ina3 !=are rost să 5omenim de nes.eritele 5ac4ete erau mai uşor de dus3 +alm1rin Rosette n=avu încotro şi se re.rămîntările lor$ contele Timaşev$ că5itanul Servadac şi locotenentul +roco5 5ri= veau viitorul cu oarecare în-riBorare3 Dacă do-oarea vulcanică va 5ieri într=o .i$ dacă vreo sc4im@are neaşte5tată va întîr.iş care urca s5re 9a-urele=!ina3 +riveliştea nu era li5sită de 5itoresc şi$ într=o 5oveste din 'GG' de no5?i$ ar . > Da$ răs5unse contele Timaşev$ creierul se în.ia "allia în cursul revolu?iei ei solare$ dacă vor tre@ui să încea5ă alte iernări în condi?ii asemănătoare$ vor -ăsi oare în su@solul cometei com@usti= @ilul care li5sise 5înă atunciA Huila$ rămăşi?ă la străvec4ilor 5ăduri în-ro5ate în e5ocile -eolo-ice şi minerali.use la 5este IG de -rade su@ .itat se5arat$ în însăşi sco@itura unde avea să lo= cuiască$ în .u de5o.elul acesta$ 5utea să=şi 5ă.îrşitele vaiere ale lui sac HaE4a= @ut3 !u uita nimic din 5omelnicul lui o@işnuit3 în tot universul nu se a.olo= sească materiile eru5tive ascunse în stră.i .elinare luminau din loc în loc drumul 5ie.a scăderii în -reu= tate$ di. Avem înaintea noastră luni îndelun-ate să cu-etăm$ să stăm de vor@ă$ să de.undurile vulcanului$ atunci cînd acesta se va .ească mar.ier@întă cînd dă de -reută?i şi o să -ăsim noi 5înă la urmă o ieşire3 Dealt.la ne-ustor mai -reu încercat decît dînsul3 Su@ şuvoiul de -lume de care nu era deloc cru?at$ ve-4ea cu -riBă la trans5ortul măr.el$ nu=i de aşte5tat ca această căldură internă să se is5răvească înainte de veni= rea verii -alliene3 > !ici eu nu cred$ s5use locotenentul +roco53 Tot se mai aude clocotul dinăuntru3 9ier@erea su@stan?elor vulcanice e 5ro@a@il re= F*' .a şi să=şi continue ne-ustoria3 nstalarea se termină în cîteva .ile3 ^teva .ero3 > Va @ene$ cum s5une mica noastră !ina$ e6clamă %en=:u.ost încîntătoare3 0area sco@itură care sluBea tuturor dre5t locuin?ă era luminată de lăm5ile de 5e Do@rîna3 /a 'G ianuarie cu to?ii se muta= seră în acest su@sol şi erau @ine adă5osti?i cel 5u?in îm5otriva tem= 5eraturii de a.urile de 5e tartana$ nu se .ată su@ ac?iunea tim5ului$ nu 5utea e6ista în adîncurile "alliei.ară care scă.

usese .ost în 5rimeBdie să FC) .ară de cei 'C en-le.iu$ la 'H ianuarie$ "allia trecea la a.ri-$ @ine 4răni?i$ nu le .iile lor de căr@une şi de 4rană erau .ultat a .ile mai tîr.iciente 5entru cer doi o.i din "i@raltar3 Cum su5ortaseră militarii @ritanici$ rămînînd de @ună voie 5e in= suli?a lor$ 5rima 5arte a iernii -allieneA 0ai @ine > cel 5u?in asta era 5ărerea -enerală > decît locuitorii de 5e +ămîntul Cald3 !u avuseseră nevoie$ desi-ur$ să ia de la un vulcan căldura lavei 5entru a o .i?i$ nu le .usese .lăn?uie şi să ne sur5rindă instala?i 5e căile lavei$ domnule că5itan3 > Drace$ stri-ă că5itanul Servadac$ asta s=ar 5utea întîm5la3 > O să ve-4em$ răs5unse locotenentul +roco5$ şi cu atîta -riBă încît n=o să ne lăsăm sur5rinşi3 Cinci .eră şi$ în consecin?ă$ o6i-enul nu s=a introdus$ .el de atmos.i .$ An-lia nu va avea laude su.ost eru5?ia3 ată ce cred eu că s=a întîm5lat$ şi sînt si-ur că ac?iunea 5lutoniană nu=i de= cît la înce5uturile ei în mie.i?eri şi cei '' solda?i$ rămaşi cu credin?ă la 5ostul lor3 Că5itanul Servadac şi tovarăşii săi$ dacă ar .centă3 Cînd cometa stră@ătea s5a?iile$ înainte de a se întîlni cu +ă= mîntul$3 nu avea nici un .eliu$ la ca= 5ătul a6ei mari a or@itei ei$ şi se rotea la FFG de milioane le-4e de Soare3 Ca5itolul U V CARE ST# 0#RTUR E C# OA0E! !U SP!T 9#CUQ S# "RAV TE:E /A FFG 0 / OA!E /E"HE DE SOARE "allia avea să urce$ aşadar$ de acum încolo$ 5u?in cîte 5u?in 5e cur@a ei eli5tică cu o vite.oame$ iar veşmintele lor deveniseră cel mult 5rea strîmte3 "eneralul de @ri-adă 0ur541 şi maiorul Oli54ant îşi dăduseră 5ro= @a@il măiestre lovituri 5e cîm5ul de @ătaie al şa4ului3 !u se=ndoia deci nimeni că lucrurile se 5etrecuseră @ine şi 5lăcut 5e nsula "i= @raltar3 Pn orice ca.idurile lui -roase de 5iatră îi a5ărase$ .olosi 5entru nevoile vie?ii3 +rovi.oarte îm@elşu-ate3 +esemne nici alimentele$ nici com@usti@ilul nu le li5siseră3 +ostul unde stăteau era @ine întărit3 Cu .rică de o altă eventualitate$ nu mai 5u?in teri@ilă 5entru noi3 > CareA între@ă că5itanul Servadac3 > Ca eru5?ia să nu se de.ără îndoială$ de cele mai mari scăderi de tem5eratură3 %ine încăl.ireşte$ în aceste adîncimi decît du5ă ciocnire3 De aici o com@ina?ie c4imică al cărei re.ul "alliei3 > &i eu sînt de 5ărerea ta$ +roco5$ rosti contele Timaşev3 De= 5arte de a ne teme de stin-erea căldurii centrale$ mi=e mai de-ra@ă .iin?ă vie de 5e su5ra.ă s5orită3 Orice .a?a ei era în-ro5ată în masivul vulcanic$ în a.

ilnică$ 5rin convor@iri la care erau c4ema?i cu to?ii să ia 5arte$ 5rin lecturi cu -las tare din căr?ile de călătorii şi ştiin?ă -ăsite în @i@liotecă3 Aşe.el că$ dacă ar .i .ri-3 !u .i murit de .a?i cu to?ii în Burul mesei mari$ ruşi şi s5anioli ascultau şi învă?au şi$ de le era dat să se întoarcă 5e +ămînt$ aveau să .iilor alimentare3 +entru a înc4eia lista .ost$ .acă o dată şi încă o dată socotelile$ să numere iar şi iar @anii care se vărsau necontenit în mîinile lui3 Ceea ce cîşti-ase$ îm5reună cu FC( .acă o călătorie lun-ă 5e uriaşul cîm5 de -4ea?ă$ .ără îndoială$ @ine 5rimi?i 5e insulă$ cu toate că 5rima întîlnire lăsase de dorit3 En-le.nădăBduită$ şi$ atîta vreme cît vulcanul 5roducea destulă căldură$ era de la sine în?eles că nu vor 5ărăsi +ămîntul Cald3 Am s5us mai înainte că orice .îrşite ca să=şi .iin?elor vii care căutară adă5ost înăuntrul masivului$ tre@uie să 5omenim şi de 5ăsările a căror 4rană era alcă= tuită numai din .5iară de .e s5re "i@raltar3 Dar ar .iin?ă vie din colonia -alliană îşi -ă= sea adă5ost în adînciturile 4ornului central3 într=adevăr$ un număr de animale tre@uiseră să 5ărăsească -aleriile 9a-urelui=!ina$ unde ar .en?a lor atît de stînBenitoare$ încît tre@uiră urmărite şi nimicite în mare 5arte3 Toate acestea îi ocu5ară 5e colonişti tot s.ie unde era deose@it de .ost dacă ar .ericire$ aveau 5entru ei destul nutre?3 Cît des5re celelalte animale domestice$ tre@uiră să sacri.i aBuns la ca5ătul drumului.ără . De aceea$ acest 5lan nu 5utea .irimiturile ce li se lăsau .u 4ără.i tre@uit să .ie mai 5u?in neştiu= tori decît ar .ri-$ s=ar .i rămas în ?ara lor de @aştină3 Ce .it i=ar .i .ormată în -raBd$ le .ii lor căutară să com@ată 5ericolul 5rintr=o strînsă via?ă de colectiv .i adusA +etrecea ore nes.u-iat cu si-uran?ă la "i@raltar3 /e trecuse 5rin -înd s=o .acă3 Ar .i şo= văit să emi-re.i 5us în 5ractică decît într=o situa?ie de.3 Dar că5itanul şi ordonan?a ?ineau în mod deose@it să=i 5ăstre.ilnic3 "erul le .ită şi$ din .el3 Ce 5ro.ost a@solută nevoie$ coloniştii de 5e +ămîntul Cald n=ar .ără să le dea aButor3 Ast.iste oareA &e.ără nici un adă5ost$ .undurile masivului3 Să le laşi în -aleriile de sus însemna să le dai 5radă unei mor?i crin= cene3 9ură nevoi?i să le îm5uşte3 Carnea lor se 5utea 5ăstra cît do= reau în vec4ea ma-a.oc şi$ din cî?i ar .ăcuse să 5ărăsească înăl?imile 9a-urelui=!ina şi să se aciuiască în -rotele în= tunecate ale muntelui3 Dar numărul lor era încă atît de mare$ 5re= .ăcute să trăiască în noile condi?ii climatice3 O sco@itură lar-ă$ trans.ice o 5arte din ele3 Era cu ne5utin?ă să le ?ii în stră.ăcea în vremea asta sac HaE4a@utA îl interesau şi 5e el discu?iile$ lectu= rileA De.e 5e :e.i re.ir şi "alette şi să=i aducă vii îna5oi 5e +ămînt3 /e iu@eau 5e sărmanele do@itoace$ atît de 5u?in .ri-$ ceea ce însemna o creştere însemnată a 5rovi.îrşitul lunii ianuarie$ iar instalarea lor nu se termină decît tot atunci3 Du5ă aceea înce5u o e6isten?ă de o monotonie înne@unitoare 5entru mem@rii coloniei -alliene3 Aveau ei să re.i .ii nu erau oameni care să=şi 5ărăsească semenii .ără -reutate reuşiseră să co@oare la această adîncime 5e cei doi cai a5ar?inînd că5itanului Servadac şi lui %en=:u.i 5ornit$ 5oate că nu to?i ar .

ceea ce avusese înainte se ridica 5e 5u?in la suma de 'HG GGG de .ranci$ dintre care Bumătate în aur euro5ean3 Va şti el să .acă în aşa .el$ încît metalul sunător şi 5re?ios să=şi recîşti-e 5e +ămînt valoa= rea$ şi dacă număra ,ilele care trecuseră$ era numai din 5unctul de vedere al do@în,ilor 5ierdute3 !u avusese 5rileBul să dea @ani cu îm= 5rumut$ aşa cum s5era$ şi cu o -aran?ie serioasă$ se în?ele-e3 Dintre colonişti tot +alm1rin Rosette îşi -ăsi 5rimul o ocu5a?ie în care să se cu.unde cu desăvîrşire3 Cu ci.rele lui nu se sim?ea niciodată sin= -ur şi ceru calculelor să=i scurte,e lun-ile ,ile de iarnă3 Des5re "al= lia ştia tot ce se 5utea şti$ dar nu şi des5re !erina$ satelitul ei3 Or$ dre5turile de 5ro5rietate 5e care sus?inea că le are asu5ra cometei era .iresc să le e6tindă şi asu5ra satelitului ei3 De aceea$ sin-urul lu= cru care=i rămînea de .ăcut era să determine noile elemente ale !e= rinei$ de cînd aceasta .usese smulsă din ,ona 5lanetelor mici3 Se 4otărî să se ocu5e de calcularea lor3 0ai avea nevoie să sta@i= lească cîteva 5o,i?ii ale !erinei în di.erite 5uncte ale or@itei ei3 Du5ă ce ar .i .ăcut acest lucru$ de vreme ce cunoştea masa "alliei$ o@?inută 5rin măsurarea ei nemiBlocită cu aButorul dinamometrului$ din col?ul cămăru?ei sale întunecoase era în stare să cîntărească şi !erina3 !umai că nu avea nici măcar acea cămăru?ă întunecată căreia 5retindea să i se s5ună 8ca@inet<$ căci era lim5ede că nu 5utea .i numită o@servator3 Aşa că$ în 5rimele ,ile ale lui .e@ruarie$ îi vor@i că5itanului Servadac3 > Vă tre@uie un ca@inet$ dra-ă domnule 5ro.esorA se interesă acesta3 > Da$ că5itane$ dar un ca@inet unde să 5ot lucra .ără să mă tem de ne5o.ti?i3 > O să -ăsim noi aşa ceva$ răs5unse Hector Servadac3 C4iar dacă acest ca@inet n=o să .ie atît de con.orta@il 5e cît aş vrea$ va .i în orice ca, i,olat şi liniştit3 > !ici nu vreau altceva3 > S=a .ăcut3 A5oi că5itanul vă,înd că +alm1rin Rosette nu=i în toane 5rea rele$ îndră,ni să=i 5ună o între@are cu 5rivire la calculele lui ante= rioare$ între@are căreia îi dădea o reală însemnătate3 > Dra-ă domnule 5ro.esor$ s5use în momentul cînd +alm1rin Rosette se 5re-ătea să se retra-ă$ aş vrea să între@ ceva3 > S5une3 > Calculele din care a?i dedus durata revolu?iei "alliei în Burul Soarelui sînt$ cu si-uran?ă$ e6acte3 Dar dacă nu mă=nşel$ e de aBuns o3 Bumătate de minut$ mai devreme sau mai tîr,iu$ şi cometa dum= neavoastră nu mai întîlneşte +ămîntul 5e ecli5tică3 > Ei şiA > &i$ dra-ă domnule 5ro.esor$ de aceea n=ar .i @ine să .ace?i o veri.icare a calculelorA > !=are rost3 F*G

> /ocotenentul +roco5 e -ata să vă aBute în această muncă im= 5ortantă3 > !=am nevoie de nimeni$ răs5unse +alm1rin Rosette$ atins la coarda sim?itoare3 > Totuşi333 > Eu nu mă înşel niciodată$ că5itane Servadac$ şi stăruin?a du= mitale este cu totul nelalocul ei3 > Drace; Dra-ă domnule 5ro.esor$ i=o întoarse Hector Serva= dac$ nu sînte?i 5rea dră-u? cu tovarăşii dumneavoastră şi333 Dar nu=i mai s5use ce avea 5e su.let$ +alm1rin Rosette .iind un om care încă nu tre@uia su5ărat3 > Că5itane Servadac$ răs5unse tăios 5ro.esorul$ nu=mi voi relua calculele 5entru că sînt a@solut e6acte3 Dar ceea ce vreau să vă s5un este că voi .ace 5entru !erina$ satelitul "alliei$ ceea ce am .ă= cut şi 5entru ea3 > ată$ într=adevăr$ o 5ro@lemă care nu mai su.eră amînare$ răs= 5unse cu serio,itate că5itanul Servadac$ dar !erina .iind o 5lanetă mică$ elementele ei sînt cunoscute de astronomii de 5e +ămînt3 +ro.esorul îi aruncă o 5rivire cruntă că5itanului Servadac ca şi cînd i s=ar .i contestat utilitatea muncii3 A5oi îi dădu următoarele lămuriri: > Că5itane Servadac$ dacă astronomii de 5e +ămînt au cercetat !erina$ dacă ei au aBuns să cunoască mişcarea ei diurnă medie$ du= rata revolu?iei ei siderale$ distan?a medie de Soare$ e6centricitatea ei$ lon-itudinea 5eri4eliului$ lon-itudinea medie a e5ocii$ lon-itudi= nea nodului ascendent$ înclinarea orDitei sale$ toate acestea tre@uie calculate de la înce5ut$ ?inînd seama de .a5tul că !erina nu mai este o 5lanetă din ,ona asteroi,ilor$ ci un satelit al "alliei3 9iind /ună$ vreau s=o studie, ca /ună şi nu văd de ce -allienii n=ar şti des5re /una -alliană ceea ce 85ămîntenii< ştiu des5re /una 5ămîn= teană3 Tre@uia să=l au,i 5e +alm1rin Rosette rostind cuvîntul 85ămînte= nii<; Cu ce accent de dis5re? vor@ea acum des5re lucrurile de 5e +ămînt; > Că5itane Servadac$ urmă el$ înc4ei această discu?ie aşa cum am înce5ut=o$ ru-îndu=te să=mi 5ui la dis5o,i?ie un ca@inet333 > O să am -riBă$ domnule 5ro.esor333 > O; nu sînt -ră@it şi dacă e -ata într=o oră333 9u nevoie de trei$ dar în cele din urmă +alm1rin Rosette .u insta= lat într=un .el de -roa5ă unde încă5ură masa şi .otoliul său3 A5oi$ în ,ilele următoare$ în ciuda -erului nă5rasnic$ el urcă în vec4ea sală 5entru a sta@ili mai multe 5o,i?ii ale !erinei3 Du5ă aceea se în= c4ise în ca@inetul său şi nu=l mai vă,u nimeni3 /e tre@uia o mare ener-ie morală -allienilor$ în-ro5a?i la )GG de 5icioare su@ 5ămînt$ 5entru a reac?iona îm5otriva acestei situa?ii$ netul@urată de nici o întîm5lare3 Treceau multe ,ile .ără ca vreunul să urce la su5ra.a?ă şi$ dacă n=ar .i .ost nevoie să=şi 5rocure a5ă F*'

dulce aducînd @ucă?i de -4ea?ă$ 5înă la urmă n=ar mai .i 5ărăsit adîncimile vulcanului3 Totuşi$ se duseră de cîteva ori 5înă în 5ăr?ile de Bos ale 4ornului central3 Că5itanul Servadac$ contele Timaşev$ +roco5$ %en=:u. voiră să sonde,e cît mai de5arte cu 5utin?ă această 5ră5astie să5ată în mie,ul "alliei3 Tre@uie să recunoaştem că e65lorarea masivului com5us CG la sută din aur îi lăsa ne5ăsă= tori3 Dealt.el$ această su@stan?ă n=ar mai avea 5re? nici dacă ar că= dea 5e +ămînt şi de aceea nu se sinc4iseau de sarea cu 5ricina mai mult decît de o stîncă de -ranit3 Din e65lorarea .ăcută$ a.lară că .o= cul central continuă să ardă şi traseră conclu,ia că$ dacă eru5?ia nu se mai 5roduce 5rin vulcan$ alte cratere active s=au desc4is 5e su= 5ra.a?a "alliei3 Aşa trecură .e@ruarie$ martie$ a5rilie$ mai$ într=un .el de amor= ?eală de care cei ce stăteau înc4işi nu=şi 5uteau da seama3 Cei mai mul?i lînce,eau$ stă5îni?i de o toro5eală din ce în ce mai în-riBoră= toare3 /ecturile$ ascultate la înce5ut cu interes$ nu mai adunau as= cultători în Burul mesei mari3 Discu?iile se măr-ineau la convor@iri în doi$ trei şi se des.ăşurau în şoa5tă3 S5aniolii$ mai ales$ erau .oarte a@ătu?i şi nu=şi mai 5ărăseau culcuşul3 A@ia dacă se duceau să =ia ceva în -ură3 Ruşii re,istau mai @ine şi=şi înde5lineau sarcinile cu mai mult ,el3 /i5sa de mişcare era marea 5rimeBdie a acestei în= delun-ate sec4estrări3 Că5itanul Servadac$ contele Timaşev$ locote= nentul +roco5 vedeau cum creşte tre5tat amor?eala$ dar ce 5uteau .aceA îndemnurile se dovedeau ,adarnice3 Ei înşişi se sim?eau cu= 5rinşi de o stare de a5atie s5ecială şi nu i se 5uteau îm5otrivi întot= deauna3 Uneori se mani.esta ca o 5relun-ire neo@işnuită a somnu= lui$ altădată ca o silă de neînvins .a?ă de 4rană$ oricare ar .i .ost ea3 S=ar .i s5us că 5ri,onierii$ în-ro5a?i în 5ămînt ca @roaştele ?estoase în tim5ul iernii$ vor dormi şi vor ?ine 5ost ca ele 5înă la venirea ve= rii3 Din întrea-a colonie -alliană micu?a !ina re,ista cel mai @ine3 Um@la$ se ducea$ venea$ îl încuraBa 5e +a@lo care şi el înce5ea să .ie cu5rins de toro5eala -enerală3 Vor@ea cu unul$ cu altul şi vocea ei 5roas5ătă vrăBea aceste lu-u@re adîncimi ca ciri5itul unei 5ăsări3 Ea îl silea 5e unul să mănînce$ 5e altul să @ea3 Era su.letul micii lumi 5e care o înviora veşnicul ei du=te=vino3 9redona cîntece vesele ita= lieneşti$ atunci cînd în locul trist în care se -ăseau se lăsa o linişte a5ăsătoare3 %î,îia ca o dră-ălaşă musculi?ă$ dar mai cu .olos şi mai @ine.ăcătoare ca musca din .a@ulă3 Era atîta @elşu- de via?ă în mi= cu?a ei .ă5tură$ că se transmitea 5arcă tuturor3 +oate că reac?ia se 5etrecea .ără voia celor care su.ereau această in.luen?ă$ dar ea nu era mai 5u?in reală$ iar 5re,en?a micu?ei !ina .u cu si-uran?ă salutară -al@enilor 5e Bumătate adormi?i în acest mormînt3 ntre tim5 lunile$ treceau3 CumA Că5itanul Servadac şi tovarăşii săi n=ar .i 5utut=o s5une3 L Re.erire la .a@ula lui /a 9ontaine 0usca şi dili-enta R9a@ule$ cartea a VH=a .a@ula (S Rn3t3S3 F*I

Către înce5utul lui iunie$ lînce,eala -enerală 5ăru că se risi5eşte 5u?in cîte 5u?in3 Era înrîurirea Soarelui de care se a5ro5ia cometaA +oate$ dar Soarele se a.la încă .oarte de5arte; /ocotenentul +roco5$ în tim5ul 5rimei Bumătă?i a revolu?iei -alliene$ îşi notase 5înă în cele mai mici amănunte 5o,i?iile şi ci.rele date de 5ro.esor3 +utuse o@= ?ine -ra.ic e.emeridele şi$ 5e o or@ită desenată de el$ să urmărească$ mai mult sau mai 5u?in 5recis$ mersul cometei3 Odată 5unctul de a.eliu de5ăşit$ îi veni uşor să indice 5o,i?iile succesive ale întoarcerii "alliei3 Aşadar$ avu 5osi@ilitatea să=i ?ină la curent$ .ără să=l între@e 5e +alm1rin Rosette3 El vă,u că$ la înce5utul lui iunie$ "allia$ du5ă ce întretăiase or= @ita lui Ju5iter$ se mai -ăsea încă la o uriaşă de5ărtare de Soare$ adică la '(K milioane le-4e3 Dar vite,a ei avea să crească tre5tat$ con.orm uneia din le-ile lui \e5ler3 &i 5este 5atru luni va reintra în ,ona 5lanetelor mici$ la numai 'FH de milioane de le-4e de el3 în această 5erioadă > a doua Bumătate a lui iunie > că5itanul Servadac şi tovarăşii săi îşi recă5ătaseră toate .acultă?ile .i,ice şi 5si4ice$ %en=:u. se sim?ea ca un om care a dormit 5rea mult şi=şi de,mor?ea 5e cît 5utea @ra?ele şi 5icioarele3 Urcau mai des 5înă la sălile 5ustii ale 9a-urelui=!ina3 Că5itanul Servadac$ contele Timaşev şi locotenentul +roco5 se duseră şi 5e 5laBă3 Era încă tare .ri-$ dar aerul nu=şi 5ierduse liniştea o@işnuită3 !ici un nor la ori,ont$ nici o adiere3 Ultimele urme de 5aşi înti5ă= rite 5e mal erau la .el de desluşite ca în 5rima ,i3 O sin-ură 5arte a Jlitoralului se sc4im@ase: 5romontoriul stîncos care înc4idea -ol.ul3 în locul acesta continuase mişcarea de creştere a straturilor de -4ea?ă3 Acum se ridicau la mai mult de 'HG de 5i= cioare3 /a această înăl?ime se a.lau -oeleta şi tartana la care nu se mai 5utea aBun-e în nici un .el3 Căderea lor cînd va veni de,-4e?ul era si-ură$ s.ărîmarea lor cu ne5utin?ă de înlăturat3 !u e6ista nici un miBloc de a le salva3 Din .ericire sac HaE4a@ut$ care nu=şi 5ărăsea niciodată du= -4eana din stră.undurile muntelui$ nu=l înso?ise 5e că5itanul Serva= dac în 5lim@area lui 5e ?ărm3 > Dacă ar .i aici$ ,ise %en=:u.$ ce mai ?i5ete de 5ăun ar scoate ticălosul ăla @ătrîn; &i să sco?i ?i5ete 3de 5ăun .ără să ai coadă de 5ăun nu=i nici o a.acere; încă două luni$ iulie şi au-ust$ se scurseră a5ro5iind "allia 5înă la 'I* milioane le-4e de Soare3 în tim5ul no5?ilor scurte$ .ri-ul mai era .oarte tăios$ dar ,iua$ Soarele$ 5arcur-înd ecuatorul "alliei care trecea 5rin +ămîntul Cald$ dădea o căldură destul de mare şi ridica tem5eratura cu vreo FG de -rade3 "allienii veneau ,ilnic să se re.acă în @ătaia ra,elor întăritoare şi$ în această 5rivin?ă$ nu .ăceau decît să urme,e 5ilda cîtorva 5ăsări care se ,@en-uiau 5e sus şi nu se în= torceau la cui@ul lor decît seara3 +rimăvara > dacă se 5oate .olosi o ast.el de denumire > avu o @ine.ăcătoare in.luen?ă asu5ra locuitorilor "alliei3 S5eran?a$ încre= F*C

i în-4e= ?at .ul cînd cometa domnului Rosette nu s=ar întoarce 5e +ămînt$ n=ar e6ista vreun miBloc s=o silimA > !u$ dra-ul meu$ răs5unse contele Timaşev3 !u stă în 5uterea omenească să sc4im@e aşe.ica mersul 5lanetei sale. Ai . Dar s5une?i=mi$ nu vă .orta@il 5e care=l duceau 5e înăl?i= mile 9a-urelui=!ina3 > &a5te luni -rele am trăit aici$ domnule că5itan. s5use într=o .le?iră din nou3 în tim5ul .i dacă .ericire şi$ în acelaşi tim5$ din nenorocire$ vulcanul nu ame= nin?a să intre din nou în activitate3 Din . > %ine$ domnule că5itan$ şi333 > &i333A F*H .3 A?i o@servat=o 5e !ina în tot acest răstim5A > Da$ %en=:u.ăcu 5e %en=:u.is că întrea-a via?ă -alliană se strînsese în inima ei.ilei discul Soarelui se arăta mult mai mare la ori.ericire$ 5entru că o eru5?ie neaşte5tată ar . > Darmite eu$ domnule că5itan.ont3 !oa5tea$ +ămîntul 5ărea să crească în miBlocul stelelor nemişcate3 Vedeau ?inta călătoriei lor3 Se a.ă5= tură deose@it de în. Dar natura n=a vrut aşa ceva şi cred că a .ără îndoială în alveolele unde trăiseră 5înă atunci3 Din .ac?ia tuturor traiul uşor şi con.i 5utut să=i sur= 5rindă 5e -allieni în 4ornul central$ sin-ura cale de ieşire a lavei3 Din nenorocire$ 5entru că ar .i 5utut relua de îndată şi s5re satis= .ost în?ele5t din 5ar= tea ei3 Ca5itolul UV P! CARE SE VOR%E&TE DES+RE +R 0E/E & U/T 0E/E RE/AQ CARE S=AU STA% / T P!TRE +A/0`R ! ROSETTE & SAC HA\HA%UT Sosi luna se5tem@rie3 Era încă cu ne5utin?ă să 5lece din în= tunecoasele dar călduroasele ascun.i că5itanului Servadac şi contelui Timaşev următoarea cu-etare: > !iciodată n=am să 5ot crede că înca5e acolo colina 0ontmar= tre3 > &i totuşi înca5e$ răs5unse că5itanul Servadac$ şi tra.i .ie cu su5ărare$ în ca.derea îi însu.estrată.area -eometrică a Universului3 "îndeş= te=te ce vraişte ar . să îm5ărtăşească într=o .iecare ar 5utea modi.$ răs5unse că5itanul Servadac3 Este o mică .nădeBde c=o s=o revedem.la încă de5arte$ dar o vedeau$ cu toate că nu era decît un 5unct în s5a?iu3 Aceasta îl .i %en=:u.işuri ale su@solului -allian ca să se întoarcă în locuin?a lor de la 9a-urele=!ina3 Al@inele ar .

ară3 Coloniştii se aventurau acum 5e ?ărm .era . > curaBos cum îl şti?i > încîntat dealt.i tatăl ei$ iar eu$ cu voia dumneavoastră$ mama ei.< între tim5$ că5itanul Servadac$ contele Timaşev$ locotenentul +roco5 aveau destule motive să se între@e ce 5utuse să=l su5ere în aşa 4al 5e +alm1rin Rosette3 îşi revă.erva ciocnirea3 Unul din cei mai stăruitori oas5e?i ai vec4iului domiciliu de la 9a-urele=!ina era +alm1rin Rosette3 îşi instalase din nou luneta în o@servator şi acolo$ atîta tim5 cît i=o în-ăduia .> Dar$ du5ă ce ne vom întoarce 5e +ămînt$ n=o s=o 5utem 5ă= răsi 5e .ăcut3 Urca$ co@ora$ iar urca şi iar co@ora . încă din 5rimele .iind a@solut liniştită3 Distan?a între "allia şi Soare nu aBunsese de trei ori mai mare decît aceea care des5arte +ămîntul de centrul lui de atrac?ie3 Tem5era= tura se men?inea în medie la CG>CH -rade su@ .i$ contele Timaşev$ că5itanul Servadac$ locotenentul +ro= co5 veneau să vadă cum stau lucrurile şi să discute 8marea 5ro= @lemă a ateri.ără încetare 5rin tunelul înclinat al 4ornului cen= tral3 %om@ănea$ mormăia mai mult ca niciodată3 !u se 5utea sta de vor@ă cu el3 O dată sau de două ori %en=:u.use oare 5ro.i 5rimit nici un răs5uns3 Dar du5ă cîteva .ară de a.eti?a asta scum5ă.ără să ai@ă de su. > ată=ne$ aşadar$ şi căsători?i$ %en=:u.ile ale lunii octom@rie$ -erul se arătă a5roa5e su5orta@il$ c4iar în tim5ul no5?ii$ atmos. Dumneavoastră ve?i ..$ o s=o ado5tăm.e 5e minunata întindere în-4e?ată 5e care marea le=o 5unea la îndemînă3 Ce @ucurie 5entru de?inu?ii care 5utură să iasă din înc4isoarea lor.ării<3 !u era de aBuns să a@orde.ile$ tova= răşii lui o@servară că nu 5ărea 5rea satis.ie 5re-ăti?i 5entru tot ce le re.ie$ numai de n=ar da 5este ca5 mecanica ce= rească$ şi 5e noi odată cu ea.ri-ul$ îşi continua cercetările astronomice3 Care era re. %en=:u.e -lo@ul terestruV tre= @uiau$ în măsura în care era cu 5utin?ă$ să . > Ei drăcie.tocmai cum ar vrea el$ acolo sus3 9ir=ar să .esorul calculele şi ele nu se mai 5otriveau cu ultimele lui o@serva?iiA într=un cuvînt$ cometa nu mai ocu5a 5e or@ita ei locul 5e care=l determinau e.irma?iile lui +alm1rin Rosette$ cînd îl vedeau aşa de necăBit erau în dre5t să se teamă de tot ce=i mai rău3 F*I . în .iecare .el de aceste semne de nemul?umire$ încercă să intre în vor@ă cu 5ro.erit3 înce5ură iar să 5atine.eme= ridele sta@ilite anterior şi 5rin urmare ea nu va mai întîlni +ămîntul în 5unctul şi în secunda indicatăA Era cea mai mare -riBă a lor şi$ neavînd alt temei 5entru s5eran= ?ele ce le nutreau în a.esorul3 Ce=a 5ă?it nu se 5oate 5ovesti3 8Se 5are$ -îndi el$ că lucrurile nu mer. > %ravo$ domnule că5itan.ultatul noilor sale calcule$ nimeni nu=l între@ă3 9ără îndoială$ n=ar .ero3 9ăcură mai des ascensiuni la 9a-urele=!ina şi c4iar a. > A4$ domnule că5itan$ e mult de cînd sîntem căsători?i.

Toate astea contravin le-ilor -ravita?iei univer= sale.urie3 Dacă i=ar .uria şi @ucuria3 > EvriEaA s5use iar %en=:u. > A -ăsit.i au. aler-ă s5re el3 > V=a?i lovit$ nuA îl între@ă 5e tonul 5e care ar .într=adevăr$ 5ro. &i că5itanul Servadac . A4$ @lestemata. Sau !egton e ne@un sau ea e smintită. Tocmai asta tre@uie nea5ărat să a.it s5unînd întruna: > 0ii de draci. Doar n=am 5utut să mă înşel.amă-ire mai mare3 De .i$ la 'F octom@rie$ %en=:u.ericit din= tre astronomi3 Era lim5ede că o@serva?iile nu mai erau în acord cu calculele$ iar un om ca el nu 5utea să su. întîr.usese 5înă atunci3 n acest tim5 +alm1rin Rosette$ 5e cînd co@ora iar în camera lui de lucru$ îşi tot s5unea: . &i +alm1rin Rosette îşi 5rindea ca5ul în mîini şi îşi smul-ea 5ărul şi aşa nu 5rea @o-at de 5e creştet3 0ereu$ mereu acelaşi re.e= sorul$ îl au.u şi mai în-riBorat decît .$ care se învîrtea în Burul încă= 5erii comune de la 9a-urele=!ina unde se -ăsea în acea cli5ă 5ro.i . 8Din . Ce înseamnă astaAJ Ce caută aiciA !u=i la locul sta@ilit 5rin calculele mele. Eu mă înşel.i slă@it de neca.3 > Da$ evriEa. Ticăloasa.333 stri-ă că5itanul Servadac3 Dar ce=a -ăsitA > :ău că nu ştiu3 > Ei.i . O@serva?iile mele sînt e6acte$ calculele de asemenea.ost în-ăduit unuia din semenii lui să se a5ro5ie de el în acele cli5e$ iată ce l=ar .amă-it$ ceilal?i erau nelinişti?iV dar nu de asta se sinc4isea 5ro.lăm.ost cu 5utin?ă3 în s.îrşit$ dacă el era de.ultat: o ne5otrivire constantă şi ine65lica@ilă între calcul şi o@serva?ie3 > a să vedem$ îşi s5unea el$ nu cumva s=a deranBat ceva în me= canica cereascăA !u$ e cu ne5utin?ă.îrşit3 într=o . > Ce anumeA > Savantul nostru333 ei @ine$ e evriEat. î?i s5un evriEa. /a dracu.ere o de. răs5unse +alm1rin Rosette care ?o= 5ăia ca un ne@un3 în 5ornirea lui se amestecau .esorul era 5e cale să devină cel mai ne.ericire$ -îndi ordonan?a$ cînd nu vrea să răs5undă$ domnul Rosette cel 5u?in o .$ dacă lucrul ar mai .erturi în-4e?at de cît stătuse la ca5ătul lunetei$ era a5ucat de o adevărată .ace cu 5olite?e3< &i se duse nu la dracu$ ci du5ă Hector Servadac3 > Domnule că5itan$ s5use el$ am noută?i. &i totuşi333 şi to= tuşi333 într=adevăr$ +alm1rin Rosette ar . &tii ce înseamnă astaA > !u3 > Ei @ine$ du=te la dracu.esorul3 Totuşi starea aceasta de lucruri avea să ai@ă un s.i sco?înd un stri-ăt răsunător3 %en=:u.a5t$ ori de cîte ori co@ora în încă5erea lui de lucru$ 5e trei s.ie.i s5us: cum o mai duce?iA > EvriEa.

i decît asta.8Da$ asta=i333 !u 5oate .a$ cît cîşti.$ s5use el cu -lasul lui cel mai mieros$ aş vrea să=?i adrese.ător ca o vul5e @ătrînă$ nu răs5undea de= cît 5e ocolite3 Avea de ce să=l mire sc4im@area neaşte5tată în 5urta= rea 5ro.îi rămă= sese în casă$ dacă 5ro.esorul co@ora deseori în întunecoasa lui du-4eană3 +alm1rin Rosette se interesa de el$ de 5ersoana lui$ de a. răs5unse %en=:u.entînd o -aran?ie solidă3 Că5itanul Servadac era desi-ur un sărăntoc ca to?i -asconii.eaua$ oricît de 5u?ină ai între@uin?a$ 8cînd s=a is5ră= vit$ s=a is5răvit< cum ar .ea.ie nevoit să între@uin?e.e ceva şi 5entru el3 între altele îi li5sea ca.el de o5era?ii ca să=şi s5orească avutul3 Dar nu voia să îm5rumute decît în sc4im@ul unei semnături serioase şi nu=l socotea decît 5e contele Timaşev$ @o-at @oier rus$ ca 5re.is %en=:u.ervele din ma-a.< !u se 5utea în?ele-e nimic$ dar era lim5ede că din .u silit să recur-ă la re.el 5e care nu=l 5re= vă.3 Cum adicăA Ceri o livră de ca.u.tuise3 De atunci se sc4im@ă cu desăvîrşire . ată de ce Bu5în sac era cu oc4ii în 5atru3 +e de altă 5arte$ @ătrînul sac avea să .ără deose@ire$ că avea şi el aceleaşi dre5turi$ şi se duse la %en=:u.eaA > Da$ domnule %en=:u. Cît des5re 5ro.3 Aşa se întîm5la că$ Bu5în sac$ nemaiavînd @ăutura de care nu se 5utea li5si$ .333 Dacă=i aşa > o va 5lăti scum5.acerile lui3 Pl între@a dacă=şi vînduse @ine mar.iua aceea +al= m1rin Rosette îşi sc4im@ă 5urtarea . ticălosul.3 . o mică ru-ăminte3 > S5une$ "o@secE'$ răs5unse %en=:u.esorului .el3 în socotelile lui intrau c4iar şi ast.u cel mai miratA 9ără îndoială Bu5în sac$ 5u?in o@işnuit cu asemenea ama@ilită?i3 +ro.ia -enerală3 Deci$ du5ă multe şovăieli$ îşi s5use că re.eaua3 ar ca.333 Ei @ine.a?ă de el3 Se între@a dacă +alm1rin Rosette n=avea de -înd să=i ceară @ani cu îm5rumut3 Or$ se ştie că sac HaE4a@ut nu re.esor$ cui i=ar 5utea da 5rin -înd să îm5rumute @ani unui 5ro.esor.itase de un 5rileB unic etc$ etc3 &i toate astea cu inten?ia$ 5e care o ascundea cu -reu$ de a=l strîn-e de -ît 5e loc3 sac HaE4a@ut$ neîncre.333 Va tre@ui să=i smul.ervele erau ale tuturor -allienilor .use$ într=adevăr$ în vremea aceea$ el vînduse -allienilor a5roa5e toate articolele alimentare care alcătuiau încărcătura Hansei3 !u avusese 5revederea să 5ăstre.333 A4.ea 5entru mine3 > O livră de ca.ervă o livră de ca.3 > Domnule %en=:u. Dar va voi el să mărturiseascăA !iciodată.3 > Aş vrea să iau din re.i .a?ă de el3 Cine .e ceva @ani$ 5u?ini la număr$ e adevărat$ într=un . am să=l iau cu vicleşu-uri333 şi o să vedem noi.vor@ele cu cleştele.a?ă de Bu5în sac HaE4a@ut3 +înă atunci ori îl ocolise ori îl @ru.a înA5rinci5iu să dea @ani3 cu o do@îndă curat cămătărească$ dealt.

> %ucuria ta mă lasă rece.333 răs5unse sac$ căruia îi 5ărea 5oate rău că o.i că tu nu eşti altul.esor$ răs5unse sac HaE4a@ut3 > Ai vîndut totA > Vai.eaua astaA între@ă +alm1rin Rosette caire$ . E . Cu aceste cuvinte 5u?in consolatoare$ ordonan?a îl lăsă 5e sac HaE4a@ut3 Tocmai atunci +alm1rin Rosette$ mereu la 5îndă$ venise şi el$ în tim5 ce %en=:u. +entru o livră de ca.A > Ei @ine$ am să ra5orte.ea$ ?i se vor da şa5te. şi sac vor@eau3 +rileBul i se 5ăru .ea nu te 5o?i li5si.333 &i=?i tre@uie multăA > !umai o livră. Dar nu e vreo altă @alan?ă 5e aiciA > !u. Ve.333 O să=mi aBun-ă mult tim5.tase3 > Ei$ ei$ Bu5îne sac.ăcut -reşeala asta.333 O .olosesc doar cu atîta c4i@.oarte @un$ aşa că intră 5e loc în materie3 > Ai nevoie de ca.> O4.esorAV33 &i cu toate că am vîndut=o$ ca= . O4.el neli= niştitor$ nu ştiu dacă 5ot să=?i dau.3333 şo5ti @ătrînul3 /ui +alm1rin Rosette i se 5ăru că aude un sus5in care ieşi din 5ie5tul lui sac3 > Da$ s5use el333 cu cîntarul. &i de ca.oarte avantaBos. E6celen?ei Sale$ domnului -uvernator -eneral3 > Vai$ domnule %en=:u. > &i cum o să cîntăreşti ca.uin?ă.ea$ Bu5în sacA > Da333 domnule 5ro. > Totuşi n=a?i re. > 9ără îndoială$ Bu5îne sac$ . Da333 da333 î?i 5une sîn= -ele în mişcare3 > Aşa e333 &i în -roa5a asta nea-ră am nea5ărată nevoie de ca= . F*( .oarte serioasă trea@a3 > !u mai esteA > %a da$ vreo sută de Eilo-rame3 > &iA > &i$ @ătrîne$ răs5unse %en=:u.u.$ s5use sac HaE4a@ut$ da?i=mi şi=mi ve?i um5le inima de @ucurie.333 Va . Am .i . > Ei @ine$ domnule %en=:u.$ clătinînd ca5ul într=un .a dacă altul în locul meu333 > Haida de. > Ei drăcie.$ nu mă îndoiesc că s5iritul lui de dre5= tate333 v > Tocmai de s5iritul lui de dre5tate mă tem eu cînd e vor@a de tine.ea3 > Ei @ine$ Bu5îne sac$ o să ?i se dea atît cît ai nevoie3 > !u=i aşa$ domnule 5ro.ără să vrea$ a5ăsă 5u?in 5e aceste cuvinte3 > Cu cîntarul meu.eaua asta$ am şi eu dre5tul ca oricare altul să iau din ea $5entru consumul meu.ără îndoială. > Da?i=mi$ domnule %en=:u.

3 A5oi luînd cîntarul$ a-ă?ă un tal-er de cîrli-ul lui şi turnă atîta ca.ea$ încît să arate o livră$ adică de .nea$ -îndindu=se$ 5e @ună dre5tate$ că sac nu=i va s5une adevărul 5e care tre@uia să=l a.a5t şa5te3 sac HaE4a@ut urmărea o5era?ia cu 5rivirea3 > "ata.esorul era din ce în ce mai atent şi sor@ea cuvintele de 5e @u= . > :ece .ea.ranci$ o livră de ca.3 > !u vrea să=mi dea ca. Aşa e. s5use %en=:u. stri-ă sac3 > !u$ dar vrea să=?i vîndă.A > O să ve.ea.> Da333 şa5te. sac ştia 5rea @ine că %en=:u.3 > Ei @ineA între@ă sac HaE4a@ut3 > Ei @ine$ -uvernatorul nu vrea333 răs5unse %en=:u. > Răs5unde$ că înc4id 5răvălia. nu ştia de -lumă3 > Atunci333 o să cum5ăr$ s5use el3 > %ine3 > Dar la ce 5re?A > Cu cît ai vîndut=o3 !=o să te Bu5uim3 +ielea ta nu merită oste= neală3 sac HaE4a@ut @ă-ase mîna în @u. +ro.3 Este 5re?ul o@işnuit la +ămîn= tul Cald3 Dar ce=?i 5asă de vreme ce du5ă întoarcerea noastră 5e +ămînt aurul n=o să mai ai@ă valoareA > Aurul să nu mai ai@ă valoareA răs5unse sac3 Oare aşa ceva se 5oate întîm5la$ domnule %en=:u.rîn-ă Lneră@darea$ era -ata să vor= @ească$ cînd se întoarse %en=:u.eule.3 > Acul e 5otrivitA între@ă ne-ustorul a5lecîndu=se asu5ra cer= cului -radat al instrumentului3 .ornăiau cîteva monede de ar-int3 +ro.ul @u.unar$ unde . :ece .i3 > Doamne$ a5ără=mă.ele lui sac3 > Cît îmi cere?i 5e o livră de ca.elor3 > &i o s=o cîntări?i cu cîntarul meuA între@ă el cu o voce atît de 5lîn-ărea?ă$ că era de=a dre5tul sus5ect3 > Dar3 cu ce vrei s=o cîntărescA răs5unse %en=:u. > Să mă o@li-a?i să cum5ăr cînd un altul333 > Qi=am mai s5us că nu eşti altul3 Cum5eri$ da sau nuA > Dumne. > Da$ şi aşa e şi dre5t$ de vreme ce ai strîns to?i @anii coloniei3 Haide$ ia să vedem cum arată -olo-anii tăi.esorul se uita la el$ îl măsura3 Voia să=i 5ună o între@are333 !u îndră.eaA > :ece .le cu orice 5re?3 Totuşi$ ne mai 5utînd să=şi în.ranci3 "ataA sac HaE4a@ut scoase atunci un @an de aur$ îl 5rivi la lumina lăm5ii$ a5roa5e îl sărută cu vîr. > Să=mi vîndă$ mein "ott.ranci$ răs5unse %en=:u.

iua cînd din vîn.urios$ şi atunci cînd mi=am cîntărit cometa cu instrumentul lui$ am -ăsit o -reutate mai mare decît aceea 5e care o are ea în realitate3 > E adevăratA > :ău333 că333 nu ştiu.ura la cîntar3 îl cunoaşte?i şi ca atare nu vă ve?i mira3 Dar în .ie$ răs5unse +alm1rin Rosette3 Se îndrea5tă s5re +ămînt333 &i cu ea şi noi333 &i @lestematul de sac$ lua=l=ar nai@a. răs5unse el3 Da. nici nu se -îndea să se amestece3 Dim5otrivă$ îi întărită 5e 5otrivnici$ rîdea cu 5o. > Dar "alliaA333 > Ei.-omotul încăierării$ că5itanul Servadac$ contele Timaşev$ locotenentul +roco5 veniră să vadă ce se întîm5lă3 sac şi 5ro.-îl?îia$ îl înă@uşea3 > !emernicule$ stri-a el3 > AButor. ca celălalt3 Dar$ la . Ca5itolul UV P! CARE C#+ TA!U/ SERVADAC & %E!=:U9 +/EAC# & SE P!TORC +RECU0 AU +/ECAT Era adevărat3 De cînd îşi .acord cu o@serva?iile mele$ şi am cre.ăcea onora@ilul ne-o? de=a lun-ul coas= telor$ sac HaE4a@ut .tă3 +en= tru el nici unul nu era mai @rea.lă 5e locul ei.esorul .ir=ar să . !erina$ .> Si-ur că da$ căr5ănosule. De=a@ia rostise aceste cuvinte$ că +alm1rin Rosette şi sări să=l strîn-ă de -ît3 îl . Sări?i. > CineA "alliaA > A4$ nu.ură des5ăr?i?i3 > Dar ce s=a întîm5latA între@ă Hector Servadac3 > S=a întîm5lat$ răs5unse +alm1rin Rosette$ că nemernicul ăsta ne=a dat un cîntar necinstit$ care arată o -reutate mai mare decît în realitate3 > E adevărat$ sacA > Domnule -uvernator333 daL333 nu.ie. "allia e tot acolo unde tre@uie să . /una noastră.ă 5entru calculele mele şi ele s=au -ăsit în de.3 > &i de ce să=l îm5in-A > +entru că333 5entru că333 în-ăimă sac HaE4a@ut$ 5entru că 5oate cîntarul meu333 nu e tocmai333 e6act.esorul .333 > De .a5t acest 4o? vindea cu li5să la cîntar$ reluă 5ro. răcnea sac HaE4a@ut3 /u5ta continua3 E adevărat că %en=:u.ător se 5resc4im@ase în cum5ă= FH' .ut că nu se mai a. > îm5in-e=l 5u?in cu de-etul$ domnule %en=:u. mormăia sac HaE4a@ut3 > &i am luat masa asta -reşită dre5t @a.

ost de @atBocorit du5ă aceea sac HaE4a@ut.îndu=se 5e o masă a cometei mai mare cu un s.erit 5oli?iei corec?io= nale3 > Dar unde şi cîndA între@a el3 > +e +ămînt$ la întoarcerea noastră$ 5un-aş @ătrîn.i decît re= .ita Do@rînei$ se cuvenea să intre din nou în le-ătură cu ei$ 5entru a=i 5une la curent cu ceea ce .ită?ii sale3 El s5use că$ în ciuda 5rimirii 5roaste de care avu== seseră 5arte cînd cu vi.ăcea cinste -enero. răs5undea %en=:u.enta cum5lite 5rimeBdii3 Erau deci da= tori să=i 5revină 5e en-le.-ustătorul individ tre@ui să se înc4idă în -aura lui întune= coasă şi să se arate cît mai 5u?in cu 5utin?ă3 încă două luni şi Bumătate mai des5ăr?eau 5e -allieni de . îi tot s5unea că va .i?ii ale !erinei$ de vreme ce masa "alliei era aceea care o in.ura la cîntar$ că cercetările erau în curs şi că va .el care .esorului nu 5u= teau să se 5otrivească cu adevăratele 5o.i 5us su@ urmărire 5entru că .ert$ calculele 5ro.ericire$ stră@ătută$ în cursul acestei luni$ "allia urma să 5arcur-ă un arc de *G de mi= lioane le-4e 5e or@ita ei$ a5ro5iindu=se 5înă la K) de milioane le-4e de Soare3 Tem5eratura se îm@lîn. %en=:u.esorului să=şi reia calcu= lele şi să le sta@ilească 5e o @a.ero3 Totuşi nu se arăta nici un semn de de.ă 5recisă3 Atunci cînd 5e +ămînt cîntarul arăta o -reutate de un Eilo-ram$ în realitate o@iectul cîntărit nu avea decît KHG -3 Deci$ din -reutatea "alliei tre@uiau să scadă un s.-4e?3 Su5ra.ă 5esemne e65lo.îrşească odată cu !erina3 Se în?ele-e cît a .usese$ din .ert3 Se în?ele-e că @a.ona 5lanetelor mici acolo unde o ca5tase 5e !e= rina3 /a ' noiem@rie$ Bumătate din .ără îndoială nu ştiau3 întoarcerea 5e +ămînt care$ la urma urmei$ nu va .ultatul unei noi ciocniri$ 5re.rător$ înşelătoria se întorsese îm5otriva lui3 Averea i se datora în 5rimul rînd acestui dinamometru ce arăta cu un s.olvă 5ro@lema într=un .i şi c4iar să=i convin-ă că tre@uiau să în= .ise > atin-ea cam 'G>'F -rade su@ .ilor lăsa?i 5e in= suli?a "i@raltar3 !u se îndoiau că avuseseră de su.i de. ama@il3 De.iei unei 5lanete care se rotea între 0arte şi Ju5iter$ .iua în care nădăBduiau să se întîlnească iar cu +ămîntul3 Din K octom@rie cometa intrase în .ert mai mult$ aşa cum sac recunoscu > ceea ce în-ădui 5ro.a?a mării era tot în-4e?ată$ iar cele două vase coco?ate 5e 5iedestalul lor de -4ea?ă se înăl?au deasu5ra a@isului3 Atunci .luen?a3 +alm1rin Rosette$ mul?umit că=l sno5ise conştiincios 5e sac HaE= 4a@ut$ se 5use de îndată 5e trea@ă$ ca să s.runte 5ericolele îm5reună3 Contele Timaşev şi locotenentul +roco5 îşi însuşiră cu totul ideea FHF .ă aceste aste= roide a căror ori-ine se datorea.u 5usă din nou 5e ta5et c4estiunea en-le.erit de 5e urma nă5rasnicului -er -allian3 Că5itanul Servadac re.ona] unde -ravitea.

ul în care ar .ea$ n=avea nevoie de mai mult$ iar încercarea ce o. Un 5rileB atît de @un să=mi de. stri-ă %en=:u.i tre@uit să se întoarcă 5e nsula "ur@i3 0ai era şi 1ou=1ou=ul care .i vi.useseră 5uşi cu multă -riBă deo5arte$ 5entru ca.eren?i3 Dar cum să aBun-ă în acea 5erioadă 5înă la insuli?a "i@raltarA +e mare$ @ineîn?eles$ adică 5ro.iri5ase şi un alt -înd3 !u=l îm5ărtăşise nimănui şi @ineîn?eles nu voia să=i s5ună nimic nici con= telui Timaşev3 FHK .usese trans.irea lui aventuroasă3 Contele Timaşev şi locotenentul +roco5 stăruiră să 5lece în locul lui$ sau să=l înso?ească3 Dar că5itanul Servadac nu 5rimi3 în ca.erea destule riscuri se 5otri= vea @ine cu .e$ o oarecare cantitate de carne rece$ o maşină cu s5irt ca să .i$ F noiem@rie3 9ără îndoială$ dorin?a de a veni în aButorul en-le.eri să aducă la înde5linire această sar= cină3 FH 5înă la CG de le-4e 5e .itînd de s5riBinul solid 5e care=l o.era -alliană va .ace drumul 5e Bos sau cu 5ati= nele3 Distan?a era .i însemnat să consumi cîteva tone de căr@uni$ care .ile s=ar 5utea aşadar întoarce la +ămîntul Cald$ du5ă ce va .ilor$ de a=şi înde5lini datoria de om era 5rinci5alul mo@il care=l mîna 5e că5itanul Servadac3 Dar 5oate că în mintea lui de -ascon se în.-4e?$ cu va5orii 5roduşi de căl= dura verii$ atmos.el de comunicare nu mai era cu 5u= tin?ă$ într=adevăr$ nu se mai 5uteau @i.3 îl între@ă dacă se învoieşte3 > Dacă mă învoiescA Ei drăcia dracului. &i$ 5e urmă$ crede?i că v=aş .i din nou tul@uratăA Cine ştieA /ucrul era c4iar de temut3 Dar acum liniştea era desăvYrşită$ iar 1ou=1ou=ul nu 5utea să aBun-ă 5înă la insuli?a "i@raltar3 0ai rămînea 5osi@ilitatea de a .A +lecarea .erea încă -4ea?a3 Era dealt.u 4otărîtă 5entru a doua .că5itanului Servadac3 Era la miBloc o 5ro@lemă de omenie care nu 5utea să=i lase indi.oloseşti în .ormat în sanie cu 5în.i lăsat să vă duce?i sin-ur.i$ dacă mă învoiesc.3 Au.elul acesta ar .el sin-urul miBloc de a călători de la o insulă la cealaltă$ căci du5ă de.i= tat 5e cei din "i@raltar3 O @usolă ca să se oriente.-4e? nici un alt .mor?esc şi eu 5i= cioarele.ui nici 5e -oeletă$ nici 5e tartana3 Cît des5re şalu5a cu a@uri$ să o .iar@ă ca.e3 Se ştie cît de re5ede şi de si-ur stră@ătuse el distan?a între +ămîntul Cald şi 9ormentera3 Dar era nevoie de vînt ca să=l 5ună în mişcare$ iar vîntul nu mai @ătea 5e su5ra. că se va întîm5la o nenorocire$ era mai @ine să rămînă la +ămîntul Cald atît contele cît şi locotenentul3 9ără ei ce s=ar ale-e de tovară= şii lor în momentul întoarceriiA Contele Timaşev tre@ui să se dea @ătut3 Că5itanul Servadac nu 5rimi să ia decît un sin-ur înso?itor > 5e credinciosul lui %en=:u.oarte mare > a5roa5e o sută de le-4e3 +uteau oare să încerce să o stră@ată în c4i5ul acestaA Că5itanul Servadac se o.a?a "alliei3 Du5ă de.i$ adică vreo F le-4e 5e oră$ nu 5u= teau să=l îns5ăimînte 5e un om atît de antrenat la 5atinaB3 în o5t .

e unul de celălalt3 +oate că nici nu=şi dădeau @ine seama de acest lucru3 "îndul .enomenele ce= reşti$ nu era mai 5u?in natural decît ele > date .ise: > %en=:u.ostei lor rivalită?i$ dată cu desăvYrşire uitării în tim5ul celor FF de luni de trai comun$ le venea 5u?in cîte 5u?in în minte şi de aici şi în su.i 5ricinuit 5oate o nouă ciocnire între el şi contele Ti= maşev3 Din aceste motive îl şi ?inuse secret3 +lanul > tre@uie s=o recunoaştem > era demn de mintea 5lină de .Oricum ar .i .i-ă acolo dra5elul .la insuli?a Ceuta3 înainte de cioc= nire$ Ceuta a5ar?inea s5aniolilor şi se înăl?a deasu5ra uneia din mar-inile strîmtorii3 Dar Ceuta$ 5ărăsită$ revenea 5rimului ocu5ant3 Deci$ ceea ce i se 5ărea .ii ora3 Doamna de /333 5oate era tot li@eră333 %a c4iar ar .enomen 5si4olo-ic$ care deşi nu .ă cu care să .i întors 5e +ămînt în @une condi?ii3 Cel 5u?in teritoriul ocu5at n=avea să le .< FH* .ia -enerală nişte 5în.îrşit$ cu voia sau .3 8Cine ştie$ îşi s5unea el$ dacă Ceuta nu va aBun-e cu @ine 5e +ă= mînt şi nu va domina vreo 0editerana im5ortantăA Ei @ine$ 5avilio= nul .aci un dra5el tricolorA > Da$ domnule că5itan$ răs5unse %en=:u. îm5lîntat 5e această stînca va Busti.ie care îl .ost$ %en=:u.ica 5reten?iile 9ran= ?ei.i însemnat să o Bi-neşti 5u= nînd acest lucru la îndoială.ost -allian nu înseamnă că ai încetat să .ă dra5elul 5e ascuns$ 5une=l în rani?a ta şi ia=l cu tine3 %en=:u.ără voia lor$ o oarecare răceală se ivise în= tre conte şi că5itan3 S=a 5utut dealt.el vedea că niciodată nu e6is= tase între ei o adevărată intimitate$ ci numai o 5rietenie născută din îm5reBurările în care se -ăseau3 Aşa stînd lucrurile$ iată care era 5lanul că5itanului Servadac > 5lan care ar .ie dis5utat3 Or$ în .oarte nimerit că5itanului Servadac era să se ducă 5e stînca Ceuta$ să o ia în stă5înire în numele 9ran?ei şi să în.iind slă@iciunile omeneşti3 De cînd "allia se a5ro5ia din nou de +ămînt$ 5oate că$ 5rintr=o mişcare contrarie$ contele Timaşev şi că5itanul Servadac tindeau să se înde5ărte.ămislise3 Se ştie că en-le. 5rice5u că 8era ceva la miBloc< cînd în aBunul 5lecării că5itanul îi . nu mai între@ă nimic şi ascultă3 Care era 5lanul că5itanului Servadac şi de ce nu le s5unea el ni= mic tovarăşilor săiA înainte de a=l de.ăcea 5arte din .rance.3 > Ei @ine$ .ante.$ 5oate o să -ăseşti în ma-a.let3 ABunşi din nou 5e +ămînt$ aceşti tovarăşi de aventură nu vor deveni iar rivalii de altădatăA Dacă ai .a?a "i@raltarului se a.vălui$3tre@uie să s5unem cîteva cuvinte des5re un . în s.rance.ii$ ?intui?i de stînca lor$ stă5îniseră mai de5arte insuli?a "i@raltar în numele An-liei3 9useseră în dre5t dacă 5ostul s=ar .

!umai du5ă 5lecare$ la 5oalele . > Ce e$ %en.i tre@uit să dea un asalt$ vi= tea. stri-ă: FHH .ătoare$ se o5ri şi . Să le dea cu ti.ată de ce$ .le o vor@ă$ că5itanul Servadac şi ordonan?a lui$ %en=:u.ul soldat n=ar . se o5riră în cele din urmă din nou3 > Domnule că5itan.ile du5ă 5lecarea lor$ la H noiem@rie$ cei doi eroi aBunseră la cî?iva Eilometri de insuli?a Ceuta3 %en=:u.$ 5lecară s5re a o cuceri3 Tre@uie să recunoaşte?i că %en=:u.ele lui$ să-e?i$ !e=m5un-eau în A.lă %en=:u. stri-ă că5itanul Servadac$ nu cumva sosim 5rea tîr= .i şovăit să se trans. 9ireşte că=i era 5e 5lac.rica$ înainte$ măi @ăie?i.ilor.ace semne3 +arcă îşi întinde @ra?ele ca du5ă un somn 5rea lun-3 > Ei drăcie.elor de soare$ la a5us3 Cei doi căutători de aventuri se -ră@eau să 5ună 5iciorul 5e acea stîncă3 Deodată$ la o distan?ă de numai C Em a5ro6imativ$ %en=:u.< Că5itanul Servadac şi %en=:u.A > :ău că este cineva 5e Ceuta şi ne .ise: > Domnule că5itan$ ia uita?i=vă acolo.ără să su.A > Se mişcă ceva 5e stînca3 > Să mer-em înainte$ răs5unse că5itanul Servadac3 în cîteva cli5e stră@ătură doi Eilometri3 încetinind -oana$ că5ita= nul Servadac şi %en=:u.orme în coloană sau c4iar în 8careu<$ ca să res5in-ă cavaleria duşmană3 Era diminea?ă3 Qinuseră @ine linia drea5tă încă de la 5lecare$ cu aButorul @usolei3 Stînca Ceuta se ivea la vreo H>I Em în miBlocul ra. ardea de neră@dare3 Dacă ar . > Ce e$ %en=:u.u 5arcursă cu cîteva 5o= 5asuri$ în tim5ul cărora luau îm5reună masa şi se odi4neau3 Tem= 5eratura devenea su5orta@ilă c4iar în tim5ul no5?ii şi$ la numai trei .iuA Cei doi merseră mai de5arte şi curînd du5ă aceea %en=:u.rene de la re-iment îi veniră iar în minte$ căci cu o voce răsunătoare înce5u să cînte: 8Soarele se ridica &i ra.ei$ du5ă ce=şi luaseră rămas @un şi cei doi cuceritori se -ăsiră sin-uri$ a.ale. de 5lanul că= 5itanului său3 &i atunci se 5ăru că vec4ile re.$ îm@răca?i @ine$ ordonan?a cu ra= ni?a în s5ate şi ducînd cele tre@uincioase călătoriei$ amîndoi3cu 5ati= nele în 5icioare$ se avîntară 5e uriaşa întindere al@ă şi 5ierdură re= 5ede din oc4i înăl?imile +ămîntului Cald3 Călătoria se 5etrecu în linişte3 Distan?a .u.ăcut să=şi în?elea-ă că5itanul3 Să cucerească o stînca 5entru 9ran?a.$ care avea o 5rivire 5ătrun.la en-le. era omul .

i care a5ără CeutaA333 > !u$ %en=:u.ise %en=:u.ată acum la "i@raltar3 > &i atunci$ domnule că5itanA3333 > Atunci$ %en=:u.$ înseamnă că l=a 5us cineva acolo3 > A.oarte înciudat$ 5rivi s5re nord3 Acolo$ la mar-inea . sosiră la 5oalele stîn= cii3 în cli5a aceea ?îşni o santinelă ca îm5insă de un arc3 > Cine=i acolo. 9ran?a.> Vai$ domnule că5itan$ este un tele-ra. > An-lia. ..ură 5rimele cuvinte$ du5ă care 5atru oameni se iviră în 5artea de sus a insuli?ei3 > Ce vre?iA între@ă unul din oameni$ care .ară de ca. > Ei$ totuşi$ domnule că5itan$ dacă nu=s decît vreo cinci=şase en= -le.ul că 5e "allia tele-ra.ii$ dar o în.ir=ar să .ie.$ răs5unse că5itanul Servadac3 !e=au luat=o înainte şi$ dacă ar-umentele mele nu=i 4otărăsc să ne cede.um -ros$ care ieşea c4iar din stînca$ dovedea că se a5rinsese FHI .ul insuli?ei$ răs5undea c4emă= rilor 5rimului3 > Au ocu5at Ceuta$ stri-ă că5itanul Servadac$ iar sosirea noas= tră e semnali.ăcut3 9oarte 5loua?i$ Hector Servadac şi %en=:u.ării se înăl?a stînca "i@raltarului şi i se 5ăru că un al doilea tele-ra. Acestea .$ tre@uie să ne 5unem în cui 5o. +e insula Ceuta .3 Du5ă cîteva minute$ comandantul Ceutei$ în mare ?inută$ înainta s5re 5rimele stînci ale insuli?ei3 Era maiorul Oli54ant în 5ersoană3 !u mai încă5ea nici o în= doială3 deea 5e care o avusese că5itanul Servadac$ de a ocu5a Ce= uta$ o avuseseră şi en-le.ta de cucerire şi să .ul vostru$ răs5unse că5itanul Serva= dac3 > Cu comandantul CeuteiA > Cu comandantul Ceutei$ de vreme ce Ceuta are un coman= dant3 > Am să=l anun?$ răs5unse soldatul en-le.oare3 > Ei drăcie.ă5tuiseră înaintea lui3 Du5ă ce ocu5aseră stînca$ să5aseră un 5ost 5e care=l întăriră ca 5e o ca.ele cresc ca nişte co5aci.ăcea 5arte din -arda "i@raltarului3 > Vreau să vor@esc cu şe.A > +rieteni.e locul$ nu mai e nimic de .$ asemănător cu cele @a..unc?iona într=adevăr un tele-ra.acem 4a.3 > &i dacă dă din mîini$ înseamnă că cineva îl 5une în mişcare3 > Ei$ .e= mată3 Aduseseră aici 4rană şi com@usti@il cu @arca comandantului "i@raltarului$ înainte ca marea să . stri-ă că5itanul3 Dar dacă e tele-ra.ate 5e un sistem de sema.at în vîr.i în-4e?at3 Un . Hector Servadac$ .$ aşe. de neca.

ri-ului3 într=adevăr$ solda?ii en-le. 9oarte @ine$ răs5unse maiorul3 > Domnule$ reluă atunci Hector Servadac$ îmi da?i voie să=mi e65rim mirarea vă.3 într=adevăr$ aşa se 5etrecuseră lucrurile cum s5usese maiorul Oli54ant3 Vă aminti?i că cei doi o.ii din Ceuta nu erau 5rea i.i?eri imitau în .ie că stră@ăteau vec4ea strYmtoare$ .ie că 5uneau în miş= care tele-ra.îndu=vă instala?i în calitate de comandant 5e ceea ce a rămas dintr=o .ic< o cele@ră 5artidă de şa4 între Das4in-ton şi %altimore3 E de 5risos să adău-ăm că$ între -eneralul 0ur541 şi maiorul Oli54ant$ era vor@a tot de 5artida înce5ută 5e vremea vi.esc$ că5itane Servadac$ 5re?ul acestei concesiuni im5ortante3 > ată de ce !e-rete şi tovarăşii lui aveau atî?ia @ani în @u.oc straşnic şi că -arni.itei că5i= tanului Servadac la "i@raltar3 Acum$ maiorul aşte5ta .i?erul$ adău-înd: cu cine am cinstea să stau de vor@ăA > Că5itanul Servadac$ -uvernator -eneral al +ămîntului Cald3 > A4.ola?i 5entru că numai 5atru le-4e îi des5ăr?eau de "i@raltar3 Ei rămîneau în 5ermanentă le-ătură$ .urtunii$ au Bucat 8tele-ra.ul3 Tre@uie să adău-ăm c4iar că în acest tim5 -eneralul 0ur541 şi maiorul Oli54ant nu=şi întreru5seseră 5artidele de şa43 0işcările lor$ 5re-ătite îndelun-$ erau transmise 5rin tele-ra.ida 5loii şi a .ăcut du5ă toate .el$ en-le.ostă 5ro5rietate s5aniolăA > Vă dau$ domnule că5itan3 > +ot să îndră.le ce vor de la el cei doi străini3 > 0aiorul Oli54ant$ nu=i aşaA s5use că5itanul Servadac$ salu= tYnd3 > 0aiorul Oli54ant$ -uvernator al Ceutei$ răs5unse o.e= rise de as5rimea .ei şi$ cu toate că$ 5oate$ nu voia să recunoască$ maiorul Oli54ant se cam în-răşase3 Dealt.nesc să vă între@ cu ce dre5tA333 > Cu dre5tul 5rimului ocu5ant3 > Cum nu se 5oate mai @ine$ domnule maior3 Dar nu crede?i că s5aniolii$ care au devenit oas5e?ii +ămîntului Cald$ ar 5utea să o revendice cu oarecare dre5tA > !u cred$ domnule că5itan3 > &i de ce$ mă ro-A > +entru că tocmai aceşti s5anioli au cedat stînca Ceuta An-liei$ cu de5line dre5turi de 5ro5rietate3 > +rin contract$ domnule maiorA > +rintr=un contract$ .i erau tare roto= .oarte rece să a.3 Cei doi 5reacinsti?i o.unar$ stri-ă %en=:u.elul acesta cele două socie= tă?i americane care în ')*I$ în 5o.oana nu su.i?eri se duseseră în secret în FHK .ăuA > Au 5rimit c4iar în aur en-le.aici în tim5ul iernii -alliene un .ormele le-ale3 > !u$ .

i intrară din nou în ca.ului său de stat=maBor3 De aceea se . cinstea acestei vi. +oate că nu va mai .emata lor$ iar cei doi cuceritori se -ăsiră sin-uri la 5oalele stYncilor3 > Ei @ine$ %en=:u.nsula Ceuta$ în tim5 ce s5aLniolii se mai -ăseau acolo3 De unde şi cedarea$ uşor de o@?inut$ a insuli?ei în .ăcu maiorul cu tonul cuiva care e convins că n=are ne= voie de serviciile nimănui3 > +oate că$ domnule maior$ nu sînte?i la curent cu ceea ce s=a întYm5lat şi nu şti?i că stîncile din "i@raltar şi Ceuta alear-ă 5rin lumea solară la su5ra.rYn-ere com5letă a cuceritorului şi a şe.e 5e +ămîntul Cald333 > !u ştiu cum să vă mul?umesc$ domnule că5itan$ răs5unse cu răceală maiorul Oli54ant$ dar nu 5utem să ne 5ărăsim 5ostul3 > De ceA > !u avem ordin de la -uvernul nostru$ iar 5licul adresat amira= lului 9air.oarte neîncre.oană şi aceea din "i@raltar ar vrea să emi-re.a?a unei cometeA > O cometăA re5etă maiorul cu un surîs . .i nici o 0editerana$ domnule maior.ultatele întYlnirii "alliei cu +ămîntul$ dar o.ortu= rile 5entru a se . Era lim5ede că maiorul nu credea o vor@ă din tot ce=i s5unea că= 5itanul3 > Cum vre?i.A FH) .eri să stăruie sau să lase să i se -4icească 5roiectele3 > Aş 5utea să a. urmă acesta3 Vă încă5ă?îna?i să 5ă.iteA urmă atunci maiorul Oli54ant3 > Domnule maior$ am venit să vă .eri de 5rimeBdiile noii ciocniri3 > Deci$ domnule maior$ dacă mica dumneavoastră -arni.a6 mai aştea5tă încă trecerea curierului3 > Dar vă re5et că nu mai sîntem 5e -lo@ul 5ămîntesc şi că în mai 5u?in de două luni cometa se va întYlni din nou cu +ămîntul.uise că5itanul Servadac cădea de la sine3 Aşadar$ în.i întotdeauna o 0editerana$ dacă aşa îi convine An-liei3 Dar ierta?i=mă$ domnule că5itan Servadac3 Comandantul 0ur541 îmi transmite 5rin tele-ra.lu cărui .olosul An-liei3 Ar-umentul 5e care se @i.ăcut tot ce i=a stat în 5utin?ă ca s=o atra-ă s5re ea. nici măcar nu cli5i3 A5oi adău-ă că aveau toate şansele să se întoarcă 5e -lo@ul 5ămîn= tesc şi că era 5oate nimerit ca locuitorii "alliei să=şi unească e.i?erul en-le.ător$ în cîteva cuvinte$ că5itanul Servadac îi vor@i des5re re. > !u mă îndoiesc$ domnule că5itan Servadac$ căci 5esemne An= -lia a . o mişcare teri@ilă3 îmi da?i voie333 Că5itanul Servadac$ răsucindu=şi musta?a de 5arcă vroia să şi=o smul-ă$ întoarse maiorului salutul 5e care acesta i=l adresase3 Solda= ?ii en-le.ac un serviciu tovarăşilor dumneavoastră şi dumneavoastră 5ersonal3 > A4. > Va .i?i aceste două 5osturi$ "i@raltarul şi CeutaA > %ineîn?eles$ domnule că5itan$ de vreme ce străBuiesc intrarea 0editeranei3 > O4.a5t îi datore.

renul @ăie?ilor din A. Ca5itolul UV P! CARE SE VOR%E&TE DES+RE 0AREA +RO%/E0# A P!TOARCER +E +#0P!T & DES+RE P!DR#:!EAQ# +RO+U!ERE A /OCOTE!E!TU/U +ROCO+ /a întoarcere$ Hector Servadac . !u vă .ăcu cunoscut contelui Timaşev re.eroidul terestru3 De .urie al lui +alm1rin Rosette şi tre@uie să recunoaştem că acesta avea de ce să=l ca5ete3 Vă aminti?i că 5ro.îr= şit$ toate elementele satelitului său.icase încet ca urmare a unor îm5reBurări necu= noscute3 Dacă +ămîntul număra cîteva victime$ aceasta o vor a.erit în urma ciocnirii3 Oare tot aşa avea să .usese vîndută de s5anioli care$ dealt.esorul îşi reluase seria o@serva?iilor şi a calcu= lelor cu 5rivire la !erina3 Ori$ tocmai le înc4eiase şi 5oseda$ în s.ii nu voiau să vină 5e +ămîntul Cald$ să se li5sească de aButorul lor3 i 5reveniseră3 !=aveau decît să se descurce cum or şti3 0ai rămînea să discute -rava 5ro@lemă a noii întîlniri ce urma să ai@ă loc între cometă şi s.ultatul vi.a5tului că mişcarea se modi.ără să .i avut 5rileBul să=şi des.a5t$ era o adevărată minune că în 5rima ciocnire că5itanul Servadac$ tovarăşii lui$ animalele$ într=un cuvînt toate vietă?ile luate de 5e +ămînt scă5aseră cu via?ă3 Totul se datora 5esemne .ie cu su5ărare$ dar a dracu= lui cam5anie am mai .a5tul că Ceuta .> Ei @ine$ domnule că5itan.u-ise 5e cînd stră@ătea .iua de ( noiem@rie 5uneau din nou 5iciorul 5e litoralul +ămîntului Cald3 Tre@uie să adău-ăm că sosiseră la tim5 ca să asiste la un straşnic acces de .$ un lucru era si-ur: nimeni dintre cei ce .iu=3 în orice ca.rica3 &i se întoarseră 5recum 5lecaseră$ .ona 5lane= telor mici.ilor3 !u=i ascunse nici . > Să mer-em$ %en=:u.ăşoare dra5elul3 !ici un incident nu tul@ură întoarcerea şi în .ăcuse en-le.ie şi la întoarcereA +ro@a@il că nu3 în .itei 5e care o .iua de 'G noiem@rie se luă în discu?ie această 5ro@lemă im= FH( .ăcut. care nu se mai -îndea să cînte re.3 > Să mer-em$ domnule că5itan$ răs5unse %en=:u.use= seră lua?i 5e nsula "ur@i ca şi la "i@raltar$ 5e insulele Ceuta$ 0a= delena sau 9ormentera nu avusese de su.ontul "alliei3 Ca5tată$ desi-ur$ de vreun alt asteroid mai 5uternic$ .la mai tîr.el$ n=aveau nici un dre5t s=o vîndă şi nu=i tăinui decît 5lanurile sale 5ersonale3 Se 4otărî deci$ de vreme ce en-le. Dar !erina$ care urma să a5ară din nou în aBun$ nu se ivise la ori.

ă= cură cu to?ii3 Că5itanul Servadac şi contele Timaşev$ din ce în ce mai reci unul .ie în stare să mîne a.3 > 9ie$ dar un savant$ şi tot nu 5oate îm5iedica "allia să se în= toarcă s5re +ămînt.i .ie > e6act Bbeste H' de .ile va avea loc o nouă întYlnire între cometă şi +ămînt3 n vederea acestui .urisita asta de cometă unde şi cum vor vrea eiA > 0ai întîi nu sîntem savan?i$ %en=:u.ă să vină$ deoarece c4es= tiunea nu=l interesa în nici un .ul cînd calculele .$ răs5unse că5itanul Ser= vadac$ şi a5oi c4iar dacă am .ectele3 > Vor@eşte$ +roco5$ -răi contele Timaşev3 Cu to?ii stăteau de vor@ă atYt de linişti?i des5re aceste lucruri$ de ai .5ortantă3 Contele Timaşev$ că5itanul Servadac şi locotenentul +ro= co5 se întruniră în e6cava?ia care le servea dre5t sală comună3 %i= neîn?eles$ %en=:u.el3 De cînd scum5a lui !erina dis5ă= ruse era nemîn-îiat3 Amenin?at să=şi 5iardă cometa$ du5ă cum îşi 5ierduse şi satelitul$ dorea să . > %ine$ dar atunci la ce serveşte ştiin?aA > Să ştii$ de cele mai multe ori$ că încă nu ştii tot.ace nimic3 Uite$ ve.iua de 'G noiem@rie3 în ca.$ nişte învă?a?i ca dumneavoastră$ nu vă .el de măsuri şi nu sîntem cu totul în voia 5roviden?eiA > +roviden?a nu ne o5reşte să ne aButăm$ domnule conte$ răs= 5unse că5itanul Servadac3 Dim5otrivă3 > Ave?i vreo idee de ceea ce am 5utea .el se va 5roduce noua întYlnire între cometă şi -lo@ul te= restru3 Vom e6amina du5ă aceea îm5reBurările de care tre@uie să ne FIG .ie cu su5ărare$ să nu .el şi .i$ tot n=am 5utea .a5t tre@uie să luăm vreo măsură de 5re= vedereA > 9ireşte$ domnule că5itan$ răs5unse contele Timaşev$ dar avem noi oare 5osi@ilitatea să luăm ast. răs5unse contele Timaşev3 > Domnilor$ s5use locotenentul +roco5$ este si-ur că în această nouă ciocnire ne amenin?ă di. luă şi el 5arte la şedin?ă3 Cît des5re +alm1rin =Rosette$ convocat du5ă toate re-ulile$ re.ostului meu 5ro.u.ace$ domnule că5itan ServadacA > !ici una$ ăsta e adevărul3 > Cum aşa$ domnilor$ s5use atunci %en=:u.erite 5rimeBdii3 Dacă îmi în-ădui?i$ le voi enumera şi vom vedea dacă este 5osi@il să le înlăturăm$ sau cel 5u?in să le atenuăm e.is că nu=i 5rivesc direct3 > Domnilor$ urmă locotenentul +roco5$ tre@uie mai întîi să ve= dem în ce .esor sînt 5recise > şi aşa tre@uie să .i$ +alm1rin Rosette care$ el$ este un savant333 > %ădăran$ s5use %en=:u.a?ă de celălalt$ nu lăsară să se vadă nimic din -îndurile lor tainice şi discutară 5ro@lema ?inînd seama de interesul -eneral3 Că5itanul Servadac luă 5rimul cuvîntul şi le s5use următoarele: > Domnilor$ iată=ne şi în .ie lăsat în 5ace$ ceea ce dealt.

i .@it de +ămînt$ "allia ar rămîne li5ită de el3 > Ca un ne.temem şi 5e cele a căror venire tre@uie să o nădăBduim în .orma "allia 5e +ămînt3 > Dar dacă "allia se ciocneşte de +ămînt cu unul din 5olii eiA333 între@ă contele Timaşev3 FI' .i smuls cîteva @u= că?i$ să încea5ă din nou să -ravite.i6ia?i3 într=adevăr$ atmos.oarte 5u?ine şanse$ dacă vom .i de (G GGG le-4e 5e oră.5e o@ra.$ s5use %en=:u.era terestră şi aerul nu va mai 5utea .i scă5at cu via?ă$ să ne revedem vreodată semenii3 > &tiu că asta ar .i res5irat 5e vîr. > Straşnice trenuri.3 > Tăcere$ %en=:u.urile 5osi@ile3 > !imic mai lo-ic$ răs5unse că5itanul Servadac$ dar să nu ui= tăm că cei doi aştri se îndrea5tă unul s5re celălalt şi că vite. îndră.ul în care du5ă ce s=a i.3 > Dacă sîntem la anti5odul acestei 5ăr?i$ în a.i încetinită de întîlnire şi că va duce co= meta cu el3 > Aşa e$ întări că5itanul Servadac3 > Ei @ine$ domnilor$ în eventualitatea unei ciocniri directe$ "al= lia va acosta +ămîntul .a lor$ în momentul ciocnirii$ va .i şi atunci .ie cu 5artea din su5ra.ul acestui munte$ înalt de 'GG de le-4e$ 5e care=l va .a?a ei 5e care o ocu= 5ăm noi la ecuator$ .intă ciocnirea directă3 înainte de toate$ tre@uie să admitem că$ masa +ămîntului .3 > Să vedem cum se va 5roduce şocul$ reluă locotenentul +ro= co53 CeiJdoi aştri se vor întîlni sau o@lic sau în un-4i dre5t unul cu celălalt3 în 5rimul ca.i 5e 5lacul domnului +alm1rin Rosette$ dar nu şi 5e al nostru$ remarcă$ 5e @ună dre5tate$ %en=:u.ie cu 5artea situată la anti5odul nostru$ .era -alliană se va amesteca cu atmos.uri$ sînt .i .avantaBele3 Să ne întoarcem la ciocnirea directă$ adică la ca.dro@i?i$ de vreme ce vite.ni să adau-e %en=:u. întări %en=:u.ie$ în s.ă$ răs5unse contele Ti= maşev3 îi cunoaştem destul de @ine şi avantaBele şi de.a care ne mînă se va întreru5e @rusc > ceea ce ec4ivalea.$ s=ar 5utea ca "allia să n=atin-ă decît în trea= căt +ămîntul$ ca şi 5rima dată$ şi$ du5ă ce=i va .$ -răi Hector Servadac3 > /a ordinele dumneavoastră$ domnule că5itan3 > Să vedem dar$ reluă locotenentul +roco5$ care sînt eventuali= tă?ile 5e care le 5re.e 5rin s5a?iu3 Dar or@ita ei=va .i as.ară de certitudi= nea de a .a lui nu va .iind cu mult mai mare decît a "alliei$ vite.dro@i?i3 > Asta se=n?ele-e de la sine.3 > Să lăsăm$ dar$ deo5arte această i5ote.îrşit$ cu unul sau celălalt din 5olii săi3 Or$ în toate aceste ca.ără doar şi 5oate sc4im@ată$ şi vom avea .ă cu o ciocnire > mai avem şi certitudinea că vom .iin?ele vii 5e care le 5oartă să nu sca5e cu via?ă3 > /ămureşte=ne$ domnule locotenent$ s5use că5itanul Servadac3 > Dacă ne vom -ăsi$ în momentul întîlnirii$ 5e 5artea din ecua= tor care se ciocneşte$ vom .iecare din ca.oarte multe şanse ca nici una din .

i cu totul sau în 5arte incendiată su@ in.ită$ ori= cum s=ar 5roduce întYlnirea.ăcut.i insu. > &i cumA > Cu aButorul unui @alon.ără în= doială . Tot ceea ce s5unea locotenentul +roco5 era ri-uros e6act3 Audi= torii lui îl 5riveau şi ascultau .dro@i?i într=o cum5lită 5ră@uşire3 > 9oarte @ine$ s5use %en=:u.ul im5osi@il că nici una din aceste even= tualită?i nu se va 5roduce$ vom .icul$ răs5unse locote= nentul +roco5 > iar adîncimea lor nu trece de cîteva le-4e > 5ă= tura de a5ă va .a "alliei va .orma în căldură$ iar cometa va .e.> în acest ca.ectele de care am vor@it s=ar 5roduce tot aşa333 > &i 5e deasu5ra şi înecul333 răs5unse %en=:u.ne?3 > +oate că e6istă$ re5etă el$ şi oricît de nesă@uit vi s=ar 5ărea 5lanul meu$ cred că va tre@ui să=l 5unem în a5licare3 > Vor@eşte$ +roco5$ -răi contele Timaşev3 /ocotenentul mai rămase cîteva cli5e cu.undat în -înduri$ a5oi s5use: > %en=:u.ără şovăire3 > Ei @ine$ s5use %en=:u.$ o între@are3 Dacă "al= lia cade în mareA333 > Oricît de adînci ar . > Da$ domnule că5itan Servadac$ răs5unse locotenentul +roco5 .că$ în ca.e3 > Dar$ domnule +roco5$ s5use %en=:u.el$ domnilor$ s5use că5itanul Servadac$ .3 > 0ai adau. > Un @alon. stri-ă că5itanul Servadac3 Dar e de5ăşit @alonul FIF .luen?a unei tem5eraturi ce se va ridica la cîteva mii de -rade.vîrli?i şi .i o5rită de o@stacol$ ea se va trans.Yrteca?i$ su.e şocul3 +rin urmare$ toate e. ne=a arătat sin-ura cale de ieşire: să 5ărăsim "allia înainte de ciocnire3 > Dar e oare cu 5utin?ăA între@ă contele Timaşev3 > Da333 5oate că333 da.oca?i sau 5răBi?i$ asta e soarta care ne e 4ără.ără vreo mirare deose@ită e65unerea acestor i5ote.$ de vreme ce aşa stau lucrurile$ nu văd decît un sin-ur lucru de .oarte sim5lu$ răs5unse liniştit %en=:u.3 > Ast.i totuşi ne-reşit arşi3 > ArşiA s5use Hector Servadac3 > Da$ căci atunci cînd vite.$ răs5unse locotenentul +roco5$ vom .dro@i?i$ îneca?i$ s.icientă să amorti.i Atlanticul şi +aci.3 !u e6istă3 > +oate că totuşi e6istă333 s5use locotenentul +roco53 Toate 5rivirile se îndre5tară s5re locotenent care$ cu ca5ul în mYini$ se -îndea 5oate la vreun 5lan îndră. > &i anumeA între@ă Hector Servadac3 > Să 5ărăsim "allia înainte de ciocnire3 > %ine$ dar 5rin ce miBlocA > O4$ miBlocul e .i .

ere333 ştiu eu333 mi=ar .era ne va 5urta$ cu necesitate$ cu vite.a cîşti-atăV dar înainte de întîlnire$ ea va 5utea să se amestece cu atmos.ne?3 +ieirea coloniştilor .ul că îm@inarea între cele două atmos. stri-ă %en=:u. Da.ici$ +roco5$ răs5unse contele Timaşev3 "ăseşti răs= 5uns la toate3 > Ura. !ici măcar în romane nu mai are 5re?.a@ricat333 Dar învelişulA333 > O să=l croim din velele Do@rînei$ care sînt din 5în.ie destul de mare ca să 5oată încă5ea în el to?i locuitorii de 5e +ămîntul Cald$ în număr de FC > căci$ du5ă re.ară doar de ca.lăcări3 > &i elA stri-ă %en=:u.i nevoie să stăm mai mult de un ceas în aer3 > %ine$ s5use că5itanul Servadac333 un mont-ol.el de alunecare$ @alo= nul să treacă dintr=una în cealaltă .ier333 e ceva 5ri= mitiv şi$ ca atare$ mai uşor de .eră$ du5ă ciocnire$ dacă @a= FIC .i cu5rins de .ără ciocnire directă şi să se men= ?ină în aer în tim5 ce se 5roduce ciocnirea3 > %ine$ +roco5$ răs5unse contele Timaşev$ te în?ele-em$ şi vom .ără nici o şovăială3 +entru aceasta tre@uiau să cu= noască e6act nu numai ora$ ci c4iar minutul$ @a c4iar$ dacă era cu 5utin?ă$ secunda în care se va 5roduce ciocnirea3 Că5itanul Servadac se însărcina să=l între@e el 5e +alm1rin Ro= sette$ 5rocedînd însă cu multă -riBă3 Deci$ încă din acea vreme$ în= ce5ură su@ conducerea locotenentului lucrările de construire a @alo= nului3 Tre@uia să . > 9i?i @uni şi asculta?i=mă$ domnilor$ urmă locotenentul +roco5$ încruntînd uşor din s5rîncene3 Cu condi?ia să cunoaştem e6act cli5a în care se va 5roduce ciocnirea$ 5utem cu o oră înainte să ne ridi= căm în atmos. > Dar nu avem 4idro-en ca să ne um.i decît o sin-ură şansă la o sută de mii$ şi tot o vom încerca.era "alliei3 Atmos.dumitale.ul lor$ nu tre@uiau să se mai ocu5e şi de en-le.acă totul 5entru ca să 5oată 5luti cît mai mult în atmos. s5use că5itanul Servadac3 De n=ar .ă uşoară şi trainică3 > Că @ine . ca înc4eiere3 într=adevăr$ 5lanul 5ro5us de locotenentul +roco5 era îndră. reluă locotenentul +roco53 > ((.lam @alonul333 s5use con= tele Timaşev3 > Aerul cald ne va aBun-e$ răs5unse +roco5$ căci nu va .ii din "i@raltar şi Ceuta3 +e deasu5ra$ locotenentul +roco5 4otărî să .e$ tre@uiau să rişte şi încă . %ravo.era terestră şi 5osi@il ca 5rintr=un .im 5e solul "alliei3 > Da.iind si-ură în toate celelalte i5ote. > &ansele sînt (( la sută îm5otriva noastră.u= .ace ceea ce ne=ai s5us.i -reu să s5un333 Dar e mai @ine$ mi se 5are$ ca în momentul ciocnirii să nu mai .3 > &i el îm5reună cu cometa$ răs5unse +roco5333 A. > Cel 5u?in$ căci este si-ur că în cli5a cînd mişcarea ei de trans= la?ie se va o5ri$ @alonul va .

i?ia locotenentului3 Acesta trasă cu -riBă dimensiunile @en.ilei$ aşa că el se înc4idea în o@servatorul lui în 5osesia căruia intrase din nou$ şi unde nu lăsa 5e nimeni să intre3 /a o 5rimă încercare a că5itanului Servadac răs5unsese .useseră de5o.ilor$ to?i$ c4iar şi micu?a !ina3 0atelo?ii ruşi$ .erice$ dar la urma urmei$ ele însemnau via?a care se întorcea 5e su5ra.esor între@area 5rivitoare la noua întîlnire în= tre cei doi aştri3 !u te 5uteai a5ro5ia de +alm1rin Rosette3 Treceau .acă şi mai im5ermea@ilă cu aButorul unui lac3 Toate cele tre@uincioase se -ăseau în încărcătura tartanei şi$ 5rin urmare$ la dis5o.ile între-i .ă de FK de le-4e 5e secundă3 Că5itanul Servadac tre@uia să aşte5te cu ră@dare > şi aşte5tă3 în acest tim5 "allia continua să se a5ro5ie tre5tat de Soare3 Dis= cul +ămîntului se mărea vi.lotei -alliene3 FI* .el de trea@ă$ îi învă?ară şi 5e s5anioli cum să 5rocede.are şi nu tre@uia ca ve4iculul să=i lase toc= mai atunci3 De aceea luă 4otărîrea să ia cu sine o cantitate de com= @usti@il$ iar@ă sau 5aie uscate$ 5entru a încăl.ie nevoit să caute un loc 5otrivit 5entru ateri.oarte o@işnui?i cu o ast.ilor ce tre@uiau tăiate3 0unca se e.i 8marele -las al -4e?urilor< du5ă cum o@işnuiesc să s5ună vînă= torii de @alene3 +e 5ovîrnişurile vulcanului şi ale litoralului$ se 5re= lin-eau$ 5e unde a5ucau$ 5rimele şuvi?e de a5ă3 &uvoaie$ a5oi că= deri de a5ă se 5orniră în cîteva .olva era minunat3 Se au.lonul avea să re.itate la 9a-urele=!ina3 Erau dintr=o ?esătură . Trecu o lună3 Că5itanul Servadac nu avusese încă 5rileBul să 5ună .@urători cu aerostatele3 Velele Do@rînei .a?a cometei odată cu căldura şi lumina3 Se 5roduseră însă şi cele două accidente 5revă.e$ aşa că în noul atelier se muncea 5e ru5te3 Am s5us to?i$ dar nu l=am socotit$ @ineîn?eles$ 5e @ătrînul ne-us= tor$ a cărui li5să nu o sim?ea nimeni$ şi nici 5e +alm1rin Rosette$ care nu voia nici măcar să audă că se construia un @alon.oarte deasă$ 5e care 5utea s=o .ără să=l ve.oarte urît3 Dis= 5erat la culme că se întorcea 5e +ămînt$ nu voia să se -îndească de= loc la 5rimeBdia -enerală şi nici să .ormară nori$ mişcîndu=se re5ede$ îm5inşi de vînturile care tăcuseră în tim5ul lun-ii ierni -alliene3 Se aşte5tau 5e curînd la tul@urări atmos.ectua în @une condi?ii şi toată lumea se ocu5ă cu cusutul @en.-4e= ?ul3 S5ectacolul mării care se di.i3 Tem5eratura devenise a5roa5e su5orta@ilă în tim5ul .i interiorul @alonului3 Aşa 5rocedau altădată 5rimii .ute care 5rovocara distru-erea .acă ceva 5entru salvarea celor= lal?i3 &i totuşi era un lucru esen?ial să cunoască cli5a 5recisă în care cei doi aştri se vor întîlni cu o vite.iste3 S=ar 5utea întîm5la să .ile de 5e înăl?imi se to= 5eau 5retutindeni3 în acelaşi tim5$ va5orii înce5ură să se ridice la ori.ont3 încetul cu încetul se .i@il în oc4ii -allienilor3 Cometa stră@ă= tuse în luna noiem@rie H( de milioane le-4e şi la ' decem@rie nu se mai -ăsea decît la K) de milioane le-4e de Soare3 Tem5eratura se ridica sim?itor şi totul se nărui odată cu de.ostului său 5ro.ile3 :ă5e.loca şi se di.

> Ei drăcie.esor$ cu o @ucată din luneta lui s.era terestră3 !u tre@uiau să se -îndească 5rea mult la comoditate3 0ai rămînea 5ro@lema ceasului$ minutului şi secundei$ des5re care îndărătnicul$ încă5ă?înatul de +alm1rin Rosette nu=şi s5usese încă cuvîntul3 Pn acea e5ocă "allia tăie din nou or@ita lui 0arte care se -ăsea la o distan?ă de circa HI milioane le-4e3 !u aveau deci să se teamă de nimic3 Totuşi$ la 'H decem@rie$ în tim5ul no5?ii$ -allienii cre.ericitul 5ro.ăcută din 5arîmele mai su@?iri de 5e Do@rîna3 !acela$ construită din îm5letiturile de răc4ită care . sac HaE4a@ut tăcu şi se întoarse iar în -aura lui3 /a '* decem@rie$ @alonul era -ata3 Cusut cu -riBă şi dat cu lac$ era .era "alliei în atmo= s.ură că "allia se des.a5t$ decît de o scurtă ascensiune > atît cît tre@uia ca să se strecoare cu atmos.-îl?îit de o convulsie su@terană3 Că5itanul Servadac şi înso?itorii lui cre.-uduit3 în acelaşi tim5$ din o@servator se au.ători şi$ du5ă întoarcerea 5e +ămînt$ o să desc4idă el ac?iune îm5otriva ce= lor care=l 5ă-u@iseră.usese .ărîmată în mînă3 Dar nimeni nu se -îndi să=i 5lîn-ă de milă3 în noa5tea nea-ră$ un al doilea satelit 5ărea că se roteşte în Burul "alliei3 Era c4iar o @ucată din cometă.e cele două vase şi îi revenea @alonului rolul să le în= locuiască3 +ră5ădul se 5roduse în noa5tea de 'F s5re 'C decem@rie3 Ca urmare a unei ru5eri de ec4ili@ru$ masivul de -4ea?ă se dădu dintr=o=dată 5este ca53 Hansa şi Do@rîna îşi -ăsiră s.a lui$ su@minată de a5ele mai calde =r= aşa cum se întîm5la cu ais@er= -urile din 0area Arctică > amenin?a să dis5ară3 /e era cu ne5u= tin?ă să salve.oarte trainic3 +lasa . FIH .ut tartana ni= micită dintr=o dată$ cît a mai @lestemat este cu ne5utin?ă de s5us3 Aruncă vina 5e că5itanul Servadac şi 5e tovarăşii lui3 Dacă nu l=ar .iră nişte stri-ăte şi 5e stînci se ivi ne.i lăsat=o în 5ortul nsulei "ur@i$ nimic din toate astea nu s=ar . Ac?ionaseră îm5otriva voin?ei lui$ erau răs5un.ace în @ucă?i şi 5ărăsiră în mare -ra@ă masivul .dro@in= du=se de stîncile litoralului3 !enorocirea asta 5e care o aşte5tau şi 5e care n=o 5uteau înlă= tura îi mî4ni totuşi mult 5e colonişti3 S=ar .îrşitul$ .-4e?ul$ se înclină3 %a.i silit să=şi aducă Hansa în -ol.ură că le=a sunat ceasul din urmă3 Avu loc un .ormau des5ăr?iturile în cala Hansei$ era destul de mare ca să înca5ă în ea FC de 5ersoane3 !u era vor@a$ de .i .ul de 5e +ămîntul Cald$ dacă ar .în cli5a cînd înce5u ru5erea -4e?urilor$ -oeletă şi tartana se -ă= seau încă ridicate la 'GG de 5icioare deasu5ra 3nivelului mării3 +ie= destalul lor enorm se muiase şi$ odată cu de. stri-ă că5itanul Servadac3 Taci odată$ Bu5îne sac$ sau te 5un în lan?uri.el de cutremur3 Vulcanul se mişcă de 5arcă ar .ost .i în= tîm5lat.i s5us că 5ierise ceva de 5e +ămînt3 Cît s=a văicărit sac HaE4a@ut cînd şi=a vă.

neau încă să dea un răs5uns acestei între@ări3 Soarele se întoarse re5ede la ori. Dar vite.or?ă$ să=l si= FII .usese re.a ei şi nu era de temut că o întîr.ra-ment$ des5rins din ea însăşi$ . Cît des5re @ucata din cometă care îi 5urta 5e en-le.ont$ cu atît mai re5ede cu cît îm= 5ăr?irea cometei în două 5roduse .era -allianăA +utea oare să .use la Bumătate3 ntervalul între două răsărituri de soare nu mai era de 'F ore$ ci de I3 /a şase ceasuri du5ă ce răsărise la ori.ilelor -alliene$ ar .or?ei lor musculare şi constataseră o nouă micşorare a -reută?ii3 +rin scăderea considera@ilă a masei "alliei$ nu se va sc4im@a oare şi vite.a "alliei se sc4im@ase ea cîtuşi de 5u?inA /ocotenentul +roco5 era de 5ărere că nu3 Totuşi nu îndră.iu3 Care erau consecin?ele ru5erii în două a cometei asu5ra mersului eiA ată ce se între@aseră$ în 5rimul rînd$ contele Timaşev$ că5itanul Servadac şi locotenentul +roco53 Sim?iseră la înce5ut o creştere a .ără seamăn.Su@ ac?iunea unei mişcări interioare$ "allia se des5icase în două > aşa cum se întîm5lase odinioară cu cometa "am@art3 Un enorm .ie cît de cît locuităA &i$ în s.nea s=o a.ii din Ceuta şi 5e cei din "i@raltar3 Ca5itolul UV P! CARE SE VA VEDEA C# "A// E! SE +RE"#TESC S# +R VEASC# +UQ ! CA0 DE SUS P!TRE"U/ /OR ASTRU Care 5uteau să .el sau altul$ 5rin metoda convin-erii sau 5rin .ultatul următor: dacă sensul mişcării de rota?ie a "alliei nu se sc4im@ase$ dacă ea se mişca tot în Burul a6ului ei$ de la răsărit s5re a5us$ durata rota?iei diurne scă= .ile.vîrlit în s5a?iu şi 5urta cu el 5e en-le.ost o nenorocire .i aBuns să vor@ească de FC) iunie sau de CFH decem@rie.iciente cunoştin?e în acest domeniu3 !umai +alm1rin Rosette 5utea răs5unde la această între@are3 Tre@uiau$ aşadar$ într=un .usese a.i şi "i@ralta= rul$ era vădit că nu -ravita în Burul "alliei3 Dim5otrivă$ se de5ărta de ea3 Dar luase cu ea şi o @ucată din marea şi atmos.îrşit$ 5utea să se întoarcă vreodată 5e +ămîntA Asta se va şti mai tîr.iere sau o -ră@ire în mişca= rea ei de revolu?ie vor îm5iedica întîlnirea cu +ămîntulA Ar . &i într=adevăr$ dacă +alm1rin Rosette ar .ontul o5us3 > Ei drăcie$ s5usese că5itanul Servadac$ asta înseamnă că anul are acum F)GG de .irme cu tă= rie$ neavînd su.i ?inut să=şi 5ună iar de acord calendarul cu noua durată a .ie urmările acestui -rav eveniment dinL5unctul de vedere al "allieiA Că5itanul Servadac şi tovarăşii lui nu îndră.ont$ astrul luminos a5unea la ori.i .

is$ care se des.i .îr= şit$ că5itanul Servadac i.@ucni de îndată în cuvinte -rele3 0înia că5itanului Servadac$ o mînie 5re.ocul discu= ?iei3 9usese o ins5ira?ie divinăA Că5itanul îşi s5use că de vreme ce cu @lînde?ea n=o scotea la ca5ăt cu +alm1rin Rosette$ 5oate că va i.lecărind 5e seama cometei sale.aimoasei lunete$ sau se 5utea tra-e conclu.esorul era cătrănit . răs5unse +alm1rin Rosette3 !u cUmva va tre@ui 5e viitor să mă Jsu5unA > %a da3 întocmai.itilul a5rins şi aşa mai de5arte3 în s.3 Acesta îl Bi-nise 5e 5ro.i . > !u$ .ară 5e această o@serva?ie$ dar nu era de aBuns3 Tre@uiau să smul-ă taina acestui arici3 în s.@uti şi iată în ce îm5reBurări: Era în ') decem@rie3 +alm1rin Rosette$ . /a urma urmei$ dre5turile dumneavoastră de 5ro5rietate sînt .i 5utut=o stă5îni3 De vreme ce nu tresaltă de @ucurie$ înseamnă că n=avea nici un motiv să .oc3 Să .esor$ ui?i că vor@eşti cu 5ro5rietarul eiA > !=are nici o im5ortan?ă$ domnule.ăuA.oarte îndoielnice3 > îndoielniceA > &i 5entru că ne e cu ne5utin?ă acum să ne întoarcem 5e +ă= mînt$ va tre@ui să vă con.i încetinit mer= sul$ dacă întoarcerea ar . 9rumos astru$ nimic de . drumul3 Cei doi 5otrivnici înce5ură să ocărască unul "al= liaJ3 celălalt 0ontmartre3 întYm5larea .urios la culme$ avusese o discu?ie a5rinsă cu %en=:u.ilelor următoare$ 5utură să=şi dea seama că 5ro.3 0înia 5ro.ace ca o Bucărioară$ 5le.ost atît de mare încît nu şi=ar .esor$ rosti?i cuvinte care nu=mi sînt 5e 5lac şi nu am de -înd să le mai ra@d.ia că îm5ăr?irea cometei în două @ucă?i nu sc4im@ase întru nimic vite.@uti cu violen?a$ aşa că luă 5artea lui %en=:u.neşte ca o @ăşică şi se s5ar-e ca o nucă uscată.i .a "alliei$ şi că$ 5rin urmare$ va în= tîlni +ămîntul în momentul sta@ilitA într=adevăr$ dacă$ dre5t urmare a ru5erii ei în două$ cometa şi=ar .lăn?ui şi ea: > Domnule 5ro.esorul 5e un ton cît se 5oate de dis5re?uitor3 FIK .orma?i le-ilor în vi-oare 5e "allia. 0ai @ine să trăieşti 5e un o@u.ăcu ca Hector Servadac să intervină în .ăcută$ se de.îrşit$ vă 5ute?i lesne înc4i5ui cum îşi dăduse %en=:u.ost din 5ricina . Uita?i că vor@i?i cu -uvernatorul -e= neral al "allieiA > &i dumneata$ ri5ostă ar?ă-osul 5ro. > 0ai ales acum cînd "allia nu se va mai întoarce 5e +ămîntA333 > &i cînd$ 5rin urmare$ sîntem sili?i să trăim veşnic îm5reună$ răs5unse că5itanul Servadac3 > &i de ce$ mă ro-$ "allia nu se mai întoarce 5e +ămîntA între@ă 5ro.ost com5romisă$ satis.i -ră@it sau şi=ar .esor .ac?ia lui +alm1rin Rosette ar .ie @ucuros3 Că5itanul Servadac şi înso?itorii lui mi.$ sau 5e o @om@ă cu .esorului i.lească să vor@ească şi să le s5ună în acelaşi tim5 care era ora 5re= cisă a întîlnirii3 0ai întîi$ în tim5ul .

ica cea mai elementară.i.ise: > Vre?i să=l . > Că erai de rîsul şcolii.$ luînd în se= rios .333 > !işte i-noran?i$ nişte vite încăl?ate$ care 4a@ar n=ave?i de me= canica cerească.333 > Asta e 5rea mult. Elev 5rost ce eşti.i calculateA Da. > ar eu am să te c4em în Budecată$ 5entru amenin?ări şi tenta= tivă de asasinat$ în . Ca şi cum 5ertur@ările nu s=ar 5etrece inde5endent de masa aştrilor care le su. > /ua?i seama.de milă.oindu=se$ aşa 5ir5iriu cum era3 > Domnule$ re5lică tăios că5itanul Servadac$ am să ştiu eu să vă 5un la 5unct.ice aşa cevaA > Eu$ toată lumea.u= risita lui de cometăA > Ei @ine$ încearcă numai să te atin-i de mine. ri5ostă că5itanul Servadac3 > Oricît de de5arte ar .a?a tri@unalelor com5etente.ut$ vite.esorul a cărui mînie aBunsese la culme3 !=am uitat că . îmi vine să=?i 5lîn.i +alm1rin Rosette vă.esorul îşi ieşea tot mai tare din sărite3 %en=:u.înd roşu înaintea oc4ilor$ tot o să=i tăiem or@ita la nodul ascendent$ în noa5= tea de C' decem@rie s5re ' ianuarie$ şi îl vom atin-e la ora F şi *K de minute$ CH de secunde şi I .ăceai clasa de ruşine.lă că dumneata şi cu toată lu= mea sînte?i nişte333 > Domnule Rosette.ău.icieni. &i=l lăsă nedumerit la culme 5e +alm1rin Rosette$ căruia %en=:u.a ini?ială com@inată cu atrac?ia Soarelui.i$ se re5e. reluă 5ro. Dar 5ertur@ă= rile lor 5ot . A4.avi .u de cuviin?ă să=i adrese.ac mici . > Tri@unalele de 5e "alliaA > !u$ domnule că5itan$ cele de 5e +ămînt. > Haida de.> +entru că de cînd s=a îm5ăr?it în două$ răs5unse că5itanul Servadac$ masa ei s=a micşorat şi$ 5rin urmare$ s=a 5rodus o sc4im= @are în vite. +ămîntul e de5arte. +ro. Ca şi cum această vite.a ei tan-en?ială a 5utut să se sc4im@e.ă n=ar de5inde decît de vite.ecimi diminea?a3 > Dra-ă domnule 5ro. > Domnule.uria că5itanului$ îi . cre. "ro. > Tăce?i$ sau de nu333 > !u$ n=am să tac$Aşi ai să mă ascul?i cît eşti de că5itan.esor$ răs5unse că5itanul Servadac cu un salut -ra?ios$ atît voiam să ştiu. > !ici de . > A4. stri-ă +alm1rin Rosette în.i. Se cunoaşte oare masaJcometelorA !u.a ei3 > Cine .eră. !u .ărîme$ domnule că5itan$ să=l des5ic ca a. > Ei @ine$ că5itane Servadac$ a.e un salut nu mai 5u?in -ra?ios ca cel al că5itanului3 FI) . îşi înc4i5uie că dacă masa "alliei a scă.

ară doar dacă nu se întîm5la o mi= nune3 Că5itanul Servadac se arăta dinadins entu.ri-urare neasemuită3 Ardeau cu to?ii de neră@dare să 5lece de 5e "allia3 %a= lonul locotenentului +roco5 5ărea să .unc?iune$ şi$ cu ceea ce mai rămăsese din căr@uni$ . îl .ile -alliene din .ilnice lemnul din rămăşi?ele celor două nave3 Cînd voiră să .era -alliană în atmos.oarte . &i totuşi$ locotenentul +roco5 le s5u= nea mereu că @alonul$ o5rit @rusc în mişcarea lui de transla?ie$ va .ervat$ erau sin-urii care se -îndeau la 5ericolele acestei încercări3 Dar erau -ata la orice3 în acea e5ocă$ marea eli@erată de -4e?uri devenise iar navi-a@ilă3 &alu5a cu a@uri .ăcură mai multe călătorii la nsula "ur@i3 Că5itanul Servadac$ +roco5 şi cî?iva ruşi între5rinseră 5rima că= lătorie3 Re-ăsiră insula$ -ur@i=ul$ 5ostul$ cru?ate de lun-a iarnă3 +î= raiele @ră.tă şi tăcu3 Sosi şi .ilele de trei ore3 Soarele revărsa asu5ra lor ra.$ de cînd lumea dorise să .i .ă5tuiau cu o în. c4iar le .i ars cu tot ceea ce 5urta > a.ru= moase3 FI( .dau su5ra.u 5usă din nou în stare de .ier@in?i3 Ar= şi?a verii urma imediat$ a5roa5e neaşte5tat de re5ede$ du5ă iarnă3 în nsula "ur@i strînseră iar@a şi 5aiele cu care tre@uiau să um.era terestră 5ărea cel mai uşor lucru din lume3 Uitau miile de 5rimeBdii ale unei situa?ii .iresc. între tim5$ 5re-ătirile de 5lecare se în.ă-ădui lui +a@lo şi .eti?ei daruri .acă o călătorie în @alon3 îşi ve= dea acum visul cu oc4ii3 Contele Timaşev$ mai rece$ şi locotenentul +roco5$ mai re.ierea aerului3 De 5e acum ardeau 5entru nevoile .le @alonul3 Dacă uriaşul a5arat n=ar .ăcu să creadă că=l vor 5une să 5lătească HG GGG de .ile terestre$ adică CF de .nea să su.îrşit ceea ce doreau atît de mult să ştie3 /a orele F şi *K de minute$ CH de secunde şi I .ără 5recedent în călătoriile aerostatice.ostul ca= lendar$ adică I* din noul calendar.iua de FH decem@rie3 Toate 5re-ătirile de 5lecare erau în= c4eiate3 :iua de Anul nou$ nădăBduiau cu to?ii s=o 5etreacă 5e +ă= mînt$ iar %en=:u.ost atît de -reu de mînuit$ 5oate că l=ar .a?a 5ămîntului3 +ăsările 5lecaseră de 5e +ă= mîntul Cald în .e 5er5endiculare . !imic nu le 5ărea mai .laseră în s.le o vor@ă măcar3 sac HaE4a@ut o.ie un miBloc si-ur să aBun-ă din nou 5e -lo@ul 5ămîntesc3 Să te strecori cu atmos.Hector Servadac şi tovarăşii săi a.ranci 5entru locul lui în nacelă$ dacă îndră.olosească şi @ordaBele tartanei$ sac HaE= 4a@ut căută să se îm5otrivească3 Dar %en=:u.@or întins şi se întorseseră 5e acest ca5ăt de 5ămînt rodnic$ unde se @ucurau iar de verdele 5aBiştilor şi co5acilor3 +lante noi răsăreau din 5ricina căldurii ecuatoriale din .i trans5ortat 5e mare în nsula "ur@i3 Dar socotiră că e mai @ine să se înal?e de 5e +ămîntul Cald şi să aducă aici com= @usti@ilul cu aButorul căruia urmau să o@?ină rare.iasmat3 Cît des5re %en=:u.ecimi diminea?a$ va avea loc întîlnirea3 Deci$ încă 'H .

nădăBduit$ recurse atunci la un miBloc eroic$ mărindu=şi 5u5ilele oc4ilor ca să 5oată înlocui cît de cît 5uterea o5= tică a lunetei sale3 Se su5use ac?iunii @elladonei 5e care o luă din .ăcutA +alm1rin Rosette$ de.e stă5înul oriunde va voi să=i ducă3 în ce 5riveşte 5e s5anioli$ se sim?iseră atît de @ine 5e "allia$ încît ar .uri atîrnate de stîl5ii de sus?inere tre@uiau să=i în-ăduie să 5lutească un tim5 în ca.ona stelelor că. Sus?inea că nu=şi va 5ărăsi cometa3 îşi continua .useseră în.uriosul +alm1rin Rosette3 !u se mai 5otolea.i cules la @ord3 FKG .la vreo navă care i=ar .u nimic$ nu desco5eri nimic.ilelor3 Totuşi !e-rete şi înso?itorii lui îşi vor revedea cîm5iile din Andalu.ut$ 5e măsură ce cli5a su5remă se a5ro5ia$ că5itanul Servadac şi contele Timaşev se -îndeau la cu totul altceva decît la 5rimeBdiile ateri. Se Bura că nu se va îm@arca în nacelă3 !u.i5te 5e 5laBă şi ser= veau ca 5ro5tele 5entru uriaşul @alon$ încă neum.ării333 Răceala 5e care o arătau unul .i şi noa5te cercetările astrono= mice3 Vai$ cît de mult îi li5sea luneta şi ce rău îi 5ărea du5ă ea.îrşitul .ia cu 5lăcere3 +a@lo şi !ina erau încînta?i să se întoarcă cu to?i 5rietenii lor$ cu condi?ia să nu se mai des5artă niciodată3 Rămînea un sin-ur nemul?umit: .ăceau altă= dată3 Atunci îi veni că5itanului Servadac ideea să=şi înc4eie .enomene de o@servat$ vreo desco5erire de .a 5e mare$ lîn-ă vreun ?ărm3 9ireşte$ dacă va cădea în lar-ul oceanului$ se va scu.ace că$ între tim5$ că5itanul Servadac tot răsucea în minte versurile îndărătnice3 Cît des5re ceilal?i locuitori din colonie$ contele Timaşev şi locote= nentul +roco5 ardeau de neră@dare să se întoarcă 5e +ămînt$ iar ruşii n=aveau decît un sin-ur -înd: să=şi urme. Ultimele .el intensitatea luminii care se în= ti5ărea 5e retina lui$ nu vă.ul că @alonul ar a$teri.ătoare.ermecător se ivea între ei şi îi îm5iedica să se 5rivească aşa cum o .lat dar de 5e acum învelit în re?eaua lui3 &i nacela era -ata$ destul de încă5ătoare 5entru to?i 5asa-erii3 Cîteva @urdu.> Să şti?i$ le s5use el$ e ca şi cum le=a?i .aimosul rondel$ al cărui ultim catren rămăsese neterminat3 încă vreo cîteva versuri şi încîntătorul 5oem va . Dar deşi mărise ast.a?a celuilalt3 Un c4i5 .i 5rimit$ atît sînt de si= -ure3 Deşi era -reu de cre.erioare ale -oeletei .armacia de la 9a-urele=!ina şi înce5u să 5rivească$ să 5rivească 5înă la or@ire.i rămas @ucuroşi aici 5înă la s. !u erau oare atîtea .i -ata3 "allia ră5ise de 5e +ămînt un 5oet şi=i va îna5oia tot un 5oet3 Aşa se .ile trecură într=o mare în.unda re5ede cu toată încărcătura$ dacă 5rin a5ro5iere nu se va a.ăcătorie3 Cei doi ani 5e care=i 5etrecuseră îm5reună erau 5entru ei un vis uitat şi aveau din nou să se -ăsească 5e terenul realită?ii$ unul în . Uite$ "allia urma să intre în .a?ă de celălalt nu era o 5re.ri-urare care îi cu5rinse 5e to?i3 /ocotenentul +roco5 su5rave-4ea ultimele amănunte3 Cele două catar-e in.

iat din 5întecele lui va 5luti în atmos.lat3 Totul reuşise de minune3 Uriaşul a5arat$ le-ănîndu=se între catar-e$ era -ata de 5lecare3 !a= cela 5rinsă de 5lasă nu=i aşte5ta decît 5e 5asa-eri3 "allia nu se mai a.@i cometa3 De o oră$ @alonul era com5let um.era -alliană3 E adevărat că această atmos.$ scuteşte=ne de 5re.la 5e atunci la *G de milioane le-4e de Soare$ distan?ă 5u?in mai mare decît cea care des5arte +ămîntul de Soare3 Ea înainta cu vite.ări o centură .333 > Dar$ e6celen?ă$ .îrşit$ la ora două diminea?a$ -allienii se 5re-ătiră3 ntîlnirea urma să ai@ă loc 5este *K de minute şi CH de secunde3 în urma sc4im@ării mişcării de rota?ie a "alliei în Burul a6ului ei$ era .en?a ta sau de aurul tău > du5ă cum 5o.ie=vă milă.eră era mai 5u?in densă decît cea teres= tră$ dar tre@uie să 5unem la socoteală şi . > S.eroidul terestru3 în ce 5riveşte distan?a care des5ăr?ea cometa de +ămînt$ ea nu mai era decît de F milioane le-4e3 Or$ cei doi aştri$ mer-înd unul s5re celălalt$ distan?a va .teşti.i .adar$ ?i=am s5us$ nu 5utem să încărcăm 5este măsură na= cela.ăcînd HK de mii$ iar +ămîntul cam F( de mii3 Pn s.iind şi în acea 5arte a -lo@ului terestru de care se va i.la decît la KH de mii le-4e de +ămînt3 sac HaE4a@ut luă 5rimul loc în nacelă3 Dar în acea cli5ă$ că5itanul Servadac .ericitul sac tre@ui să arunce enorma centură$ cu văicăreli şi FK' .lată 5este miBlocul @ătrînului evreu3 > Dar asta ce mai eA între@ă el3 > E$ domnule -uvernator$ răs5unse sac HaE4a@ut$ modestul meu avut 5e care=l iau cu mine3 > &i cît cîntăreşte modestul dumitale avutA > O4$ vreo CG de Eilo-rame numai3 > CG de Eilo-rame şi @alonul de=a@ia 5oate să ne ridice 5e noi3 :vîrle=o$ Bu5îne sac$ -reutatea asta de 5risos.inte Dumne. &i ne.ilele de FI$ FK$ F)$ F( şi CG decem@rie3 !u mai rămă= seseră decît *) de ore terestreJ de stat 5e "allia3 Sosi şi . > Dar$ domnule -uvernator333 > Pn .eule$ stri-ă sac$ toată averea mea$ tot avutul meu$ strîns atît de -reu.ă teri@ilă s5re or@ita terestră 5e care urma s=o taie la nodul ei ascendent$ e6act în 5unctul din ecli5tică 5e care=l va ocu5a s. > Ei$ Bu5îne sac$ ştii 5rea @ine că aurul dumitale nu va mai avea nici o valoare 5e +ămînt$ de vreme ce "allia 5re?uieşte F*I se6tilioane.i$ tot .a5tul că atrac?ia .oarte um= .Trecură şi .ise atunci %en=:u.iind mai mică$ a5aratul se 5utea ridica mai uşor3 "allia se a.333 > Haide$ 4aide$ .i stră@ătută cu )K mii le-4e 5e oră$ "allia .iua de C' decem@rie3 încă F* de ore şi @alonul ridicat de aerul cald rare.

în ciuda 5rotestelor$ 5ro.în şi atîrnată de ca5ătul de Bos al @alonului$ 5utea .eră3 Ca5itolul U U P! CARE SE P!RE" STREA:#$ C/ +# DE C/ +#$ SE!:AQ /E & 0+RE= S /E +ASA"ER /OR D ! !ACE/# %alonul atinse înăl?imea de F HGG metri3 /ocotenentul +roco5 4o= tărî să=l men?ină în această . 9uriosul savant sus?i= nea că nu 5leacă de 5e cometa lui3 însemna să=l smul-i de 5e dome= niul lui. răs5unse %en=:u. Era mai 5u?in 5rimeBdios să rămîi 5e "allia şi în ca.ură tăiate$ iar @alonul se înăl?ă maiestuos în at= mos.i uşor a5rinsă FKF .erm 4otărît să nu=l lase 5e "allia$ îl îm@arcase în .3 %en=:u.e .eră în cealaltă nu 5utea să se e.ăcut ana5oda. Dealt. Trecerea dintr=o atmos.onă3 O vatră . > !u$ tre@uie să rămîn ultimul 5e @ord$ ca un că5itan silit să=şi 5ărăsească nava.ectue.edeleş şi ?inut de doi matelo?i3 Că5itanul Servadac$ .elul acesta 5u?in cam @rutal3 Tre@uiră să se des5artă de cei doi cai şi de ca5ra !inei. şi !inei li se ru5ea inima de durere$ dar era cu ne5utin?ă să=i ia3 Dintre toate vietă?ile$ numai 5orum@elul !inei îşi avea locul re.ul cînd$ 5rin a@surd$ "allia ar atin-e numai în treacăt +ă= mîntul$ cel 5u?in +alm1rin Rosette va continua să -ravite. încalecă 5este mar-inea nacelei3 Că5itanul Servadac urcă du5ă el3 Ultimele le-ături .oaie de 4îrtie.ervat3 Cine ştie$ dealt. > 0ă su5un ordinului. în s.el$ dacă acest 5orum@el nu va servi ca sol între 5asa-erii din nacelă şi vreun col? al -lo@ului 5ă= mîntescA Contele Timaşev şi locotenentul +roco5 se îm@arcară şi ei la invi= ta?ia că5itanului3 Acesta tot mai călca$ îm5reună cu credinciosul lui %en=:u. Că5ita= nului$ lui %en=:u.e îm5re= ună cu ea. > Totuşi333 > Haide$ cînd î?i s5un.îrşit$ mii de alte ar-umente înso?ite de @lesteme şi amenin?ări .ăcută din sîrmă$ 5lină cu .esorul .$ e rîndul tău$ îi s5use3 > Du5ă dumneavoastră$ domnule că5itan.u vîrît în nacelă$ le-at .u totuşi al doilea care .urioase sau de=a dre5tulJcara-4ioase > ca de 5ildă tri= miterea la col? a elevului Servadac.el$ @alonul ăsta era .@lesteme des5re care nici nu încercăm să vă dăm vreo idee3 Cît des5re +alm1rin Rosette$ altă 5oveste.ără ca el să ardă ca o sim5lă .$ 5e solul -allian3 > Haide$ %en=:u.

ă?işat ca un 5unct luminos în s5a?iu3 în s.eroidul terestru3 Cei doi aştri .ăriră marile cordoane litorale$ relie.i căutat s5re vest insuli?ele "i@raltar şi Ceuta3 Dis5ăruseră3 /a sud$ deasu5ra litoralului se înăl?a vulcanul şi întinsul teritoriu al +ămîntului Cald3 Această 5eninsulă era le-ată de continentul ce încadra 0area "alliană3 +retutindeni acelaşi as5ect ciudat$ în-ră= mădirea aceea de lamele iri.erite 5ete scli5eau 5e su5ra.ormea.îrşit$ deasu5ra nacelei$ 5u?in într=o 5arte$ a5ărea discul teres= tru în3 toată s5lendoarea lui3 +ărea că se nă5usteşte asu5ra "alliei$ aco5erind o @ună 5arte din cer3 Discul acesta$ s5lendid luminat$ î?i lua 5rivirile3 Distan?a era rela= tiv 5rea mică 5entru a 5utea deose@i amîndoi 5olii deodată3 "allia era la Bumătate din distan?a care des5arte$ în medie$ /una de +ă= mînt$ şi această distan?ă scădea verti-inos cli5ă de cli5ă3 Di.olat > nsula "ur@i3 în .el de @olid3 Era @ucata 5e care o .a?a lui$ unele strălucitoare > con= tinenteleV altele mai întunecate$ 5rin .ură scoase de locotenentul +roco5$ contele Timaşev şi că5itanul Servadac: FKC .ată în acea cli5ă de ra.ele so= lare > oceanele3 Deasu5ra 5etelor se mişcau încet mari dun-i al@e$ întunecate 5e cealaltă .i Jîn.ă un @a.ăşura neasemuit de se= nin3 Dar s5re nord=vest$ în o5o.a5tul că a@sor@eau ra.ei de F( de le-4e 5e secundă$ as= 5ectul oarecum nedesluşit al discului terestru se contura mai clar3 Se .i?ie cu soarele -ravita un astru nou$ mai mic decît un astru$ mai mic decît un asteroid > doar un .adar ar .el încît să 5ăstre.iere ne= cesar ca @alonul să nu co@oare3 +asa-erii din nacelă 5riviră în urma lor$ în Burul lor$ deasu5ra lor3 Dedesu@t se întindea o mare 5arte din 0area "alliană care 5ărea că .ărea$ dealt.a?ă a lor: norii răs5îndi?i în atmos.era terestră3 Curînd du5ă aceea$ datorită vite.3 /a orele F şi FK de minute diminea?a$ cometa se -ăsea la mai 5u= ?in de CG de mii de le-4e de s.in aşa .ontului care 5ărea că se înal?ă odată cu ascensiunea @alonului$ cerul se des.@urau unul s5re celălalt3 /a orele F şi CK mai aveau de 5arcurs doar 'H mii de le-4e3 /iniile mari ale discului se deose@eau clar atunci şi trei stri-ăte .el$ 5rea desluşitV dar odată cu venirea no5?ii s=ar .or?ă interioară o smulsese din 5întecele "alliei3 %locul acesta imens se de5ărta urmînd o nouă traiectorie$ iar distan?a 5înă la el aBunsese de cîteva mii de le-4e şi mai @ine3 !u se .e aerul dinăuntru la -radul de rare.ul se accentua3 0un?ii şi cîm5iile nu se mai amestecau3 Harta netedă se văluri şi celor din nacelă li se 5ăru că se a5leacă asu5ra unei 4ăr?i în relie.ele soarelui3 +re= tutindeni su@stan?a minerală$ sarea de aur care 5ărea că alcătuieşte temelia "alliei$ sîm@urele ei tare3 în Burul nacelei$ deasu5ra ori.in concav3 /a nord un 5unct i.

> Rusia.> Euro5a.3 &i n=ar .eritele state cu conturul ciudat 5e care natura sau conven?iile interna?io= nale i le dăduseră3 Emo?ia îi su-ruma 5e to?i3 &i totuşi$ o notă co= mică i. !=avusese dre5tate contele Timaşev să s5ună că erau în mîna soarteiA > Orele F şi *F de minute$ rosti locotenentul +roco5 în miBlocul tăcerii -enerale3 încă H minute$ CH de secunde şi I . Cît des5re +alm1rin Rosette$ cu ca5ul scos a.i3 Con.i uşoarăA Va .@ucni în miBlocul tul@urării -enerale3 > 0ontmartre.ecimi şi cei doi aştri se vor ciocni. &i nu se înşelau3 +ămîntul întorcea s5re "allia acea 5arte 5e care se întindea continentul euro5ean în 5lină .iecărei ?ări era uşor de recunoscut3 +asa-erii nacelei 5riveau adînc mişca?i +ămîntul acesta -ata să=i în-4ită3 !u se mai -îndeau decît la ateri.useră că o vor mai vedea vreodată3 Da$ Euro5a se întindea aievea su@ oc4ii lor.avo= ra@ilă$ deoarece acesta$ alunecînd în atmos. Vedeau di.a?ă de +ămînt3 Cele două cor5uri nu aler-au 5e ace= eaşi linie3 Totuşi se 5uteau aşte5ta la o o5rire @ruscă şi totală a co= metei şi nu la o sim5lă atin-ere aşa cum se întîm5lase cu doi ani în FK* .333 Se -ăseau la mai 5u?in de ) GGG de le-4e unul de celălalt3 /ocotenentul @ă-ă atunci de seamă că "allia urma o direc?ie 5u= ?in înclinată .era terestră$ nu era ne= voit să se dea c4iar 5este ca53 Dar unde urma să cadăA Va .i un continentA Acest continent le va o.i-ura?ia .ona 5otrivită3 în tim5ul acesta se vor@ea 5u?in în nacelă3 Că5itanul Servadac şi contele Timaşev sor@eau +ămîntul din oc4i3 %alonul se -ăsea .i . stri-ă %en=:u.a?ă de el 5u?in într=o 5arte$ dar în urma cometei$ ceea ce însemna că "allia o va lua în căderea ei înaintea aerostatului$ îm5reBurare .ost c4i5 s=o convin-i 5e ordonan?a că5itanului Serva= dac că era cu ne5utin?ă să .îrşit$ în lumea aceasta 5e care nu cre.are şi nicidecum la 5erico= lele ei3 Aveau să se întoarcă$ în s.eri oare unele resurseA Comunica?ia cu o 5or?iune locuită a -lo@ului va .ul acesta 5uteau nădăBdui în minunea că va veni un va5or să=i salve.ară din nacelă$ nu avea oc4i decît 5entru 5ărăsita "allie care 5lutea la F HGG de metri su@ el3 !ici nu voia să se uite la +ămîntul ce=l rec4ema şi nu vedea nimic altceva decît cometa lui$ viu luminată în strălucirea între-ului s5a?iu3 /ocotenentul +roco5$ cu cronometrul în mînă$ număra minutele şi secundele3 9ocul$ din cînd în cînd a?î?at din ordinul lui$ men?inea @alonul în .i un oceanA &i în ca.eA Ce de 5ericole îi 5îndeau din toate 5ăr?ile.ărească de la o asemenea de5ărtare co= lina lui mult iu@ită. > 9ran?a.

era ce=l 5urta3 > Orele F şi *I de minute.îrşit$ se au.ără şovăire3 Că5itanul Servadac luă 5asărea$ îi le-ă de -ît însemnarea lui şi îi dădu drumul în s5a?iu3 +orum@elul co@orî rotindu=se în atmos.el de vîrteB şi se întorceau 5e el tot într=un .vîr= lit s5re sol$ dacă nici unuia dintre -allieni nu=i va . în acelaşi tim5$ "allia -onea o@lic 5e tan-entă şi$ îm5otriva ori= cărei 5revi.ere se conto5iră3 O enormă în-rămădire de nori se .era -alliană şi rămase într=o . To?i se a-ă?aseră de mar-inea nacelei$ îns5ăimînta?i$ îm5ietri?i333 A5oi cele două atmos.i s5us că se desc4ide ca s=o 5rimească.onă mai Boasă decît @alonul3 încă două minute$ încă C FGG de le-4e.3 Pn .oaie scrise numele cometei$ acela al 5arcelelor smulse din -lo@ul 5ămîntesc$ numele tovarăşilor lui şi iscăli3 A5oi îi ceru !inei 5orum@elul călător 5e care .iuni$ dis5ărea s5re răsăritul lumii$ du5ă ce atinsese uşor -lo@ul 5ămîntesc3 . Cei doi aştri se vor întîlni cu o vite.i că se va ru5e.el de vîrteB.ere$ ar . s5use locotenentul +roco53 Distan?a se redusese la ' KGG de le-4e3 +ămîntul 5ărea că se des= c4ide ca o vastă 5îlnie su@ cometă3 S=ar .urmă3 Dacă "allia nu se va ciocni direct de +ămînt$ 8cel 5u?in se vaJ li5i tare de el<$ s5use %en=:u. în s.i un .ine$ dacă nici unul din 5asa-erii din nacelă nu va scă5a cu via?ă din întîlnirea aceasta$ dacă @alonul$ 5rins în vîrteBul aerului în cli5a cînd se vor amesteca cele două atmos. > Orele F şi *K de minute.eti?a i=l dădu .ormă3 Se strYnseră va5ori3 Cei din nacelă nu mai .iră 5e solul terestru$ îl 5ărăsiseră într=un . Cît des5re @alon$ nici urmă.lacără uriaşă îi învăluia$ că le . s5use încă o dată locotenentul +ro= co53 !u mai rămîneau decît CH de secunde şi I .reamăt3 Era aerul -allian 5e care=l a@= sor@ea +ămîntul şi odată cu el şi @alonul$ atît de alun-it că=?i venea să cre. Că5itanul Servadac avu o idee3 Ru5se o .ă de FKG de le-4e 5e secundă.ără să ştie cum$ .ă de trei ori mai mare decît aceea cu care se mişcă +ămîntul de=a lun-ul ecli5ticei sale3 De 5risos să mai adău-ăm că 5asa-erii din această nacelă nu sim= ?eau nimic din îns5ăimîntătoarea vite.ăriră ni= mic$ nici deasu5ra$ nici dedesu@tul lor3 /i se 5ăru că o .eti?a îl ?inea strîns la 5ie5t3 Du5ă ce=l sărută cu dra-oste$ .ă şi că a5aratul lor 5ărea că stă a@solut nemişcat în atmos.i dat să se în= toarcă 5rintre ai săi$ orice amintire a lor$ a trecerii lor 5e cometă$ a călătoriei 5rin lumea solară avea să 5iară 5entru totdeaunaA !u.îşiat şi a.ără să=şi 5oată lămuri întîm5larea$ se tre.el de .ecimi la o vite.i s.u-ea totul de su@ 5icioare şi$ .oaie din carnet$ iar 5e această .

@ucniră de 5e @u.lau la mai 5u?in de doi Eilometri de 0osta-anem. O întîm5lare uimitoare > dar se 5oate s5une că era o întîm5lare$ de vreme ce "allia şi +ămîntul se întîlneau în aceeaşi secundă c4iar în acelaşi loc de 5e ecli5ticăA > îi aducea a5roa5e în 5unctul de 5lecare3 Se a.ut mai a5roa5e de s.i ai lui$ maiorul$ din re-imentul F de 5uşcaşi şi că5itanul din re-imentul ) de artilerie3 +ur şi sim5lu se aruncă în @ra?ele lor33 > Dumneata$ Servadac. /a 5or?ile 0ascarei$ că5itanul Servadac se întîlni c4iar cu cei doi camara. Du5ă o Bumătate de oră$ că5itanul Servadac şi to?i tovarăşii lui îşi .ală.i . stri-ă maiorul3 > C4iar eu.Ca5itolul UU CARE$ P0+OTR VA TUTUROR /E" /OR U!U RO0A!$ !U SE TER0 !# CU C#S#TOR A ERO /OR > A4$ domnule că5itan$ Al-eria.ire3 +rintr=o minune$ cu ne5utin?ă de e65licat ca toate minunile$ erau te.ele că5itanului Servadac şi ale ordonan?ei sale$ imediat ce îşi veniră în .i cre.ost 5e la o5t diminea?a3 Soarele se ridica la ori. Al-eria.eri3 80osta-anem. s5use că5itanul Servadac3 !u erau 5reveni?i de sosi= rea cometeiA > Cam aşa se 5are$ domnule că5itan$ răs5unse %en=:u.îrşitul +ămîntului decît în anul 'GGG.ită de roua de ianuarie3 Tre@uie să .3 &i eu care mă aşte5tam la o 5rimire trium..ăceau intrarea în oraş3 Ceea ce li se 5ăru mai uimitor era că totul 5ărea calm 5e su5ra= .ost cum5lită 5e tot -lo@ul$ iar locuitorii s=ar .ontul lui o@işnuit3 !u numai că nu 5ărea să se .a?a +ămîntului3 +o5ula?ia al-eriană îşi vedea liniştit mai de5arte de Ltre@urile .el 5a= nica ar .ilnice3 Animalele$ deloc neliniştite$ 5ăşteau iar@a uşor ume.i .< s5useseră că5itanul Servadac şi ordo= nan?a sa3 &i nu 5uteau să se înşele deoarece 5etrecuseră mai mul?i ani de -arni.oană 5rin 5ăr?ile acestea3 Se întorceau aşadar$ a5roa5e c4iar în locul de unde 5lecaseră$ du5ă o călătorie de doi ani 5rin lumea solară. Era vădit că nimeni nu ştia de o ciocnire cu o cometă3 Alt. Aceste două stri-ăte i. > &i de unde vii$ dra-ul meu$ du5ă o a@sen?ă atît de ine65lica= @ilăA > V=aş s5une @ucuros$ domnule maior$ dar dacă o să vă s5un$ n=o să mă crede?i.i 5etrecut ceva anormal 5e -lo@ul 5ămîntesc$ dar 5arcă locuitorii săi nici nu se aşte5tau la ceva neo@işnuit3 > Ei$ asta=i. FKI . > &i 0osta-anem$ %en=:u.

s5use el3 Ce vreiA Oc4ii care nu se văd se uită3 > Da$ le răs5unse că5itanul Servadac$ oc4ii care nu se văd .icem că n=a . Strîn-e?i mîna unui vec4i camarad care nu v=a uitat şi să .i?eri o între@are: > Dar doamnaA 0aiorul în?elese şi nu=l lăsă să termine3 > Căsătorită$ adică recăsătorită$ dra-ul meu.ost decît un vis.333 Dar e6isten?a cometei lui$ 5e care nici un astronom n=o vă.ut$ nu=l 5utuse o5ri să vor= @ească.> Totuşi333 > E4$ 5rieteni.ontul terestru$ .ără vreun -înd ascuns3 > Dacă mă mai @ucur de ceva$ e că nu tre@uie să mai termin rondelul ăla în-ro.i= indcă s=au dus să rătăcească tim5 de doi ani în ?ara 4imerelor.i dat -las sincerei lor 5rietenii3 în ce=l 5riveşte 5e sac HaE4a@ut$ ruinat 5rin 5ierderea Hansei$ a aurului şi ar-in?ilor săi$ dis5ăru3 Adevărul ne sileşte să mărturisim că nimeni nu între@ă de el3 > +un-aşul @ătrîn$ s5use într=o . > &i eu$ domnule că5itan$ sînt .u contestată şi nu .$ tre@uie că s=arată 5rin @îlciurile din America ca o sta.esor e -reu să ne înc4i5uim3 Doi ani du5ă întoarcerea lui$ 5u@lică un voluminos memoriu care cu5rindea elementele "alliei şi 5ovestirea 5ro5riilor întYm5lări ale lui +alm1rin Rosette3 Atunci$ 5ărerile .use niciodată la ori. !e mai rămîne să vor@im de +alm1rin Rosette3 +e el$ nici un ar-ument$ e uşor de cre.ură îm5ăr?ite 5rintre savan?ii euro5eni3 Unii$ cei FKK . A5oi s5use$ întorcîndu=se s5re contele Timaşev: > Ei drăcie. &i Hector Servadac$ oricît stăruiră$ nu vru să mai scoată o vor@ă des5re acest su@iect3 însă le 5use celor doi o.uria ar?ă-o= sului 5ro. A?i au. &i cei doi rivali$ care nu mai aveau nici un motiv de rivalitate$ 5e= cetluiră 5rintr=o strîn-ere de mînă o 5rietenie care n=avea să se strice niciodată3 Contele Timaşev$ de acord cu tovarăşul lui$ .mîna$ .u înscrisă în catalo-ul Anuarului3 Ce culmi atinse .i$ micu?a colonie se destramă3 Ruşii se întoarseră în Ru= sia cu contele Timaşev şi locotenentul +roco5$ s5aniolii în S5ania$ unde mărinimia contelui avea să=i 5ună la adă5ost de -riBi 5e toată via?a3 To?i aceşti oameni de is5ravă nu se des5ăr?iră înainte de a .u tot atît de re.itor.ervat în ce 5riveşte evenimentele e6traordinare 5e care le trăiseră şi dintre care cele mai ciudate erau 5lecarea şi sosirea lor3 Ceea ce li se 5ărea cu desăvîrşire ine65lica@il era că totul era la locul său 5e litoralul mediteranean3 Hotărît lucru$ mai @ine să tacă din -ură3 A doua .it$ domnule conteA /a dre5t vor@ind$ sînt în= cîntat că nu tre@uie să mă mai @at cu dumneavoastră.i %en=:u.ericit că 5ot să vă strîn. Deci vor@ise.ie din lumea solară.

ură 5entru3 Un răs5uns la acest memoriu > şi era 5ro@a@il cel mai @un care se 5utea da > reduse toată munca lui +alm1rin Rosette la adevăra= tele ei 5ro5or?ii$ intitulînd=o: storia unei i5ote.ie că în. s5unea %en=:u. în s. răs5unse că= 5itanul Servadac3 Cît des5re +a@lo şi !ina$ ado5ta?i unul de contele Timaşev şi cealaltă de că5itanul Servadac$ .usese dat să aBun-ă el Adam şi ea Eva unei noi lumi3 S.esor$ care 5retinse atunci că vă.lăcău c4i5eş$ cu micu?a italiancă$ care se .iind că ni= meni nu=i au.ea$ vor@eau des5re aventurile lor3 > +oate că nici nu=i adevărat. +înă la urmă am să cred şi eu că nu.ată3 Contele Timaşev ?inuse să aducă el 5ersonal .3 > Ei$ drăcie.erici?i$ deşi nu le .ă5tuiseră sau nu această e65lorare de neînc4i= 5uit a lumii solare$ Hector Servadac şi %en=:u.i$ colonelul Servadac$ al cărui 5ăr înce5ea să încărun?ească$ îl căsători 5e tînărul s5aniol$ aBuns un . rămaseră mai mult ca oricînd unul că5itanul$ celălalt ordonan?a$ 5e care nimic nu=i 5u= tea des5ăr?i3 într=o . !iciodată n=avea să se console.nicie îl în.i în nes.i se 5lim@au 5e colina 0ontmartre şi$ si-uri .îrşitul celei de a doua şi ultime 5ăr?i3 .ra-mentul cometei care 5urta 5e cei 'C en-le.e3 Această o@ră.estrea !inei3 &i du5ă aceea$ tinerii căsători?i trăiră cît se 5oate de .îrşit$ .e că nu era tovarăşul lor de călătorie.ăcuse o 5rea .urie la culme 5e 5ro.ură crescu?i şi educa?i su@ îndruma= rea lor3 într=o @ună .îrşitele s5a= ?ii ale universului sideral.rumoasă .use din nou -ravitînd 5rin s5a?iu nu numai "allia$ ci şi .mai mul?i$ se declarară îm5otrivă3 Ceilal?i$ 5u?ini la număr$ .

ă$ o insuli?ă care nu este altceva decît un mormîn? HH CA+ TO/U/ U 3 în care$ du5ă ce s=a 5urtat ca un marinar destoinic$ lo= cotenentul +roco5 se lasă în voia soartei I' FK( .< H CA+ TO/U/ 3 în care sînt 5re.ără a li se 5utea arăta cau.i.<3 Că5itanul: 8 at=o 5e=a mea.CU+R !S +ARTEA P!TP CA+ TO/U/ 3 Contele: 8+o.ita.i.e 5e că5itanul Serva= dac în 5rima e6cursie 5e noul său domeniu FI CA+ TO/U/ V / în care %en=:u.a 'I CA+ TO/U/ V 3 Care=l 5o.init sem= nele de mirare şi între@are 'I CA+ TO/U/ V3 în care se vor@eşte des5re cîteva modi.ără răs5uns *H CA+ TO/U/ U3 în care$ cu luneta la oc4i şi sonda în mînă$ sînt căutate ur= mele 5rovinciei Al-er HG CA+ TO/U/ U 3 Unde că5itanul Servadac re-ăseşte$ cru?ată de catas= tro. ( CA+ TO/U/ 3 în care se va vedea că ins5ira?ia 5oetică a că5itanului Servadac este întreru5tă de un şoc ne5lăcut 'C CA+ TO/U/ V3 Care 5ermite cititorului să înmul?ească la in.tim cartea mea de vi.icări survenite în ordinea . crede că e de datoria lui să se 5lîn-ă de ne5ăsarea -uvernatorului -eneral .ică a lucrurilor$ .ic şi moral$ că5itanul Servadac şi ordonan?a sa$ %en=:u.enta?i$ din 5unct de vedere .a?ă de dînsul CF CA+ TO/U/ V 3 Unde e vor@a de Venus şi 0ercur care amenin?ă să devină 5lanete de şoc C( CA+ TO/U/ U3 în care că5itanul Servadac 5une un număr de între@ări ce rămîn .teşte 5e cititor să=l urme.

îrşit$ de.eroidului -allian 'HF CA+ TO/U/ 3 /a s.văluirea lui )F CA+ TO/U/ UV 3 în care îl vom vedea 5e că5itanul Servadac ?inînd în mînă tot ce a rămas dintr=un mare continent )( CA+ TO/U/ UV 3 Care ar 5utea .esorul +al= m1rin Rosette ')' F)G .@uteşti în cele din urmă să .ont ''K CA+ TO/U/ UU 3 în care se va vedea ce încîntătoare sur5ri.ice '*C +ARTEA A DOUA CA+ TO/U/ 3 în care este 5re.ică distrac= tivă destul de ciudată 'C' CA+ TO/U/ UU 3 în care se vor@eşte de un eveniment de mare im5or= tan?ă$ din 5ricinna căruia toată colonia intră în .irşeşte cu un eşec -eo-ra.ă le .oc la ori.ă?işea.ără îndoială$ -4icise mai de mult 'H( CA+ TO/U/ 3 Cîteva varia?ii 5e vec4ea temă atît de cunoscută a come= telor din lumea solară şi altele 'I* CA+ TO/U/ V3 în care îl vom3 vedea 5e +alm1rin Rosette atît de încîntat de soarta lui$ încît .a5tul dă de -îndit 'KC CA+ TO/U/ V3 în care elevul Servadac este @ru.entat$ .eci şi şaselea locuitor al s.i intitulat 5e @ună dre5tate: de la ace= laşi aceloraşi (H CA+ TO/U/ UV 3 Care istoriseşte ce 5rimire s=a .ăreşti un .ără multă ceremonie$ al trei.ace na= tura$ într=o .lă$ în s.ăcut -uvernatorului -ene= ral al nsulei "ur@i şi ce şi ce evenimente s=au 5etrecut în li5sa lui 'GC CA+ TO/U/ U U3 în care că5itanul Servadac este recunoscut în unani= mitate de voturi$ inclusiv al său$ -uvernator -eneral al "alliei ''' CA+ TO/U/ UU3 +rin care se dovedeşte că$ 5rivind cu aten?ie$ i.ier@ere 'CI CA+ TO/U/ UU V3 în care că5itanul Servadac şi locotenentul +roco5 a.rumoasă noa5te$ locuitorilor de 5e <"allia 'F* CA+ TO/U/ UU 3 Care se înc4eie cu o mică e65erien?ă de .CA+ TO/U/ U 3 Unde e vor@a de -eneralul de @ri-adă 0ur541$ de maiorul Oli54ant$ de ca5oralul +im şi de un 5roiectil care se 5ierde dincolo de .lă ceea ce$ .le-area tainei cosmo-ra.îrşitul căruia cititorul a.ă o anumită încordare în rela?iile inter= na?ionale şi s.i.are I) CA+ TO/U/ U V3 Care în.ic KH CA+ TO/U/ UV3 în care 5rietenii noştrii discută 5entru a aBun-e să des= co5ere un adevăr$ a5ro5iindu=se$ 5oate$ de de.tuluit de 5ro.

CA+ TO/U/ V 3 în care se va vedea că +almir1n Rosette are dre5tate cînd -ăseşte materialul coloniei neîndestulător '(G CA+ TO/U/ V 3 în care se va vedea că sac -ăseşte un 5rileB minunat să îm5rumute @ani cil mai mult de ')GG la sută do@îndă '(H CA+ TO/U/ V 3 în care 5ro.ă cu ima= -ina?ia în miBlocul s5a?iilor nes.îrşit săr@ătoarea FCG CA+ TO/U/ U 3 în care că5itanul Servadac şi tovarăşii săi .el s=a s.ăcut FCI CA+ TO/U/ U V3 Care stă mărturie că oamenii nu sînt .e la FFG milioane le-4e de Soare F*F CA+ TO/U/ UV3 în care se vor@eşte des5re 5rimele şi ultimele rela?ii care s=au sta@ilit între +alm1rin Rosette şi sac HaE4a@ut F*( CA+ TO/U/ UV 3 î n care că5itanul Servadac şi %en=:u.ă$ cli5ă de cli5ă$ sen.ăcu?i să -ravi= te.nea?ă 5ro5unere a locotenentului +roco5 FIC CA+ TO/U/ UV 3 în care se va vedea că -allienii se 5re-ătesc să 5ri= vească 5u?in cam de sus între-ul lor astru FK' CA+ TO/U/ U U3 în care se îiîre-istrea.iua de ' ianuarie 5e "allia şi în ce .ă cu se6tilioane$ cvintilioane şi al?i multi5li ai miliardului FG' CA+ TO/U/ U3 în care va .ac sin-urul lucru ce era de . 5leacă şi se în= torc 5recum au 5lecat FHH CA+ TO/U/ UV 3 în care se vor@eşte des5re marea 5ro@lemă a întoarcerii 5e +ămînt şi des5re îndră.aci tra.a?iile şi im= 5resiile 5asa-erilor din nacelă FKK CA+ TO/U/ UU3 Care$ îm5otriva tuturor le-ilor unui roman$ nu se ter= minăV cu căsătoria eroilor F)' .îrşite FFC CA+ TO/U/ U 3 Cum s=a săr@ătorit .i vor@a numai de u5iter$ marele tul@urător al cometelor FG( CA+ TO/U/ U3 în care se va arăta lămurit că e mai @ine să .esorul şi elevii săi Bon-lea.ic 5e +ămînt decît 5e "allia F'K CA+ TO/U/ U 3 î n care cercurile savante ale "alliei se lansea.

ic 8Casa Scînteii< %ucureşti > +iata ScYnteii nr3 ' Re5u@lica Socialistă RomYnia ./ector : SA!DU S !"ER Te4noredactor : 9/ORE!T !A +REDA Dat la cules FG3U3'S)S3 %un de ti5ar 'C3J'3'(S*3 A5ărut '()*3 Comanda nr3 FFFG3 Coli de ti5ar ')3 EComanda nr3 CG HGK Com@inatul 5oli-ra.

/ector : SA!DU SP!"ER Te4noredactor : 9/ORE!T !A +REDA Dat la cules FG3U3'(SC3 %un de ti5ar 'C3 3'()i3 A5ărut '()*3 Comanda nr3 FFFG3 Coli de ti5ar ')3 EComanda nr3 CG HGK Com@inatul 5oli-ra.ic 8Casa Scînteii< %ucureşti > +lata Scînteii nr3 ' Re5u@lica Socialistă RomYnia .

Jules Verne C* '3 O C#/#TOR E S+RE CE!TRU/ +#0P!TU/U F3 OCO/U/ +#0P!TU/U P! O+T:EC DE : /E C3 C !C S#+T#0P! P! %A/O! *3 STEAUA SUDU/U H3 C#+ TA!U/ HATTERAS I3 &COA/A RO% !SO! /OR$ RA:A VERDE $ K3 DOCTOR OU )3 DO A! DE VACA!Q# (3 U! % /ET DE /OTER E$ 9ARU/ DE /A CA+#TU/ /U0 'G3 U 0 TOAREA AVE!TUR# A 0 S U! %ARSAC ''3 CE/E HGG 0 / OA!E A/E %E"U0E $ &AR+E/E DE 0ARE 'F3 VU/CA!U/ DE AUR 'C3 FG GGG DE /E"HE SU% 0#R '*3 DE /A +#0P!T /A /U!#$ P! JURU/ /U! 'H3 U 0 TOARE/E +ER +EQ A/E JU+P!U/U A!T 9ER 'I3 !SU/A CU E/ CE 'K3 %URSE DE C#/#TOR E ')3 CASA CU A%UR '(3 !D /E !E"RE$ "OA!A DU+# 0ETEOR FG3 !SU/A 0 STER OAS# RVO/3 S F'3 !SU/A 0 STER OAS# RVO/3 S FF3 0 !U!ATU/ OR !OCO FC3 CASTE/U/ D ! CAR+AQ $ P!TP0+/#R !EO% &!U TE F*3 Q !UTU/ %/#!UR /OR RVO/3 S FH3 Q !UTU/ %/#!UR /OR RVO/3 S FI3 C#+ TA! /A C !C S+RE:ECE A! FK3 )GG /E"HE +E A0A:O! F)3 CO+ C#+ TA!U/U "RA!T RVO/3 S F(3 CO+ C#+ TA!U/U "RA!T RVO/3 S CG3 TESTA0E!TU/ U!U EUCE!TR C C'3 RO%UR CUCER TORU/$ ST#+P!U/ /U0 CF3 C/OV'S DARDE!TOR3 SECRETU/ /U D /HE/0 STOR T: CC3 A"E!Q A THO0+SO! C*3 HECTOR SERVADAC /ei 'K$HG .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful