LECTIE DE SCHI PASUL 1 Prima data cand punem schiurile in picioare avem o mare nesiguranta si nu suntem obisnuiti cu lungimea

acestora. Acomodarea cu schiurile este prima lectie pe care trebuie s-o invatam. Vom incepe cu exercitii simple prin care dorim sa dobandim echilibru si incredere in fortele noaste. Nu este indicat sa sarim etape in invatarea schiului pentru ca ceea ce am pierdut sau nu am luat in calcul la inceput se va dovedi a fi folositor pe parcurs. Pentru prima oara cand folosim schiurile ne alegem un loc cat se poate de plat ca sa inlaturam orice posibilitate de alunecare necontrolata. Avand un schiu montat si claparul celalalt liber facem cativa pasi urmarind sa ne lasam cat mai mult grautatea pe schiu. Cu amandoua schiurile vom face mers alternativ si impingere simultana. Aceasta din urma se executa prin impingere din brate cu sprijin in bete pentru a aluneca spre inainte. La mersul alternativ un rol important este detinut de schimbul de greutate de pe un picior pe celalalt. Foarte important este sa stim cum sa cadem pentru a nu ne lovi prea tare. Cand o ca atura devine inevitabila atunci incercati sa va relaxati si cautati a cadea de preferinta pe o parte si pe spate. !ndiferent de ca atura trebuie sa reveniti in deal fata de schiuri si acestea sa fie perpendiculare pe linia pantei. "rageti calcaiele aproape de corp si va ridicati prin sprijin in bete infigandu-le spre deal si in spate. #chimbarea directiei prin pasire trebuie invatata dupa care putem merge mai departe la alunecari pe linia pantei. #chimbati directia prin pasire in jurul varfurilor schiurilor prin pasi adaugati pana la orientarea schiurilor pe linia pantei cu un sprijin puternic in bete in timpul rasucirii. $upa ce am reusit sa ajungem pe linia pantei putem aluneca liber stand in po itie de coborare. Pentru ca nu stim sa ne oprim din alunecare inca este bine sa alegem un loc cu panta lina si contrapanta. Po itia de coborare trebuie sa fie cat mai relaxata si naturala. %reutatea trebuie distribuita in mod egal pe ambele schiuri si pe toata talpa. Articulatile gle nei& genunchiului si soldului trebuie sa fie usor flexate. Coborarea se face pe linia pantei iar privirea orientata inainte. 'etele se tin langa corp orientate oblic in jos cu varfurile spre co ile schiurilor. 'ratele relaxate sunt departate lateral si tinute inaintea centurii. !n exersare se va urmarii indeplinirea fiecarui obiectiv in parte. $in acest moment se poate exersa coborarea cu ghemuiri si ridicari repetate. !n pregatirea plugului este important sa facem coborari cu schimbarea greutatii de pe un schiu pe altul si chiar cu ridicarea schiului. La incepatori cea mai simpla metoda de oprire este plugul. Centru de greutate in timpul deplasarii in plug este tot timpul intre schiuri si din acest motiv po itia nu pune mari probleme de echilibru. La inceput vom incerca sa facem plugul pentru a ne opri. Acesta se face prin apropierea varfurilor schiurilor si departarea co ilor astfel incat sa re ulte un (V). #prijinul este pe cantul interior al schiului& iar greutatea egal reparti ata pe schiuri.%enunchii trebuie sa fie usor flexati. 'etele vor avea aceeasi po itie ca si in ca ul cobararii directe. Pentru a ne opri se accentuea a sprijinul pe cantul interior al schiurilor printr-o usoara flexie. Plugul nu este folosit doar pentru franare ci si pentru alunecare controlata. $aca nu accentuam atat de mult ca la orpire sprijinul pe canturi re ultatul va si o franare lina. *ste foarte importanta executia. "ot timpul se va incerca imbunatatirea si de voltarea echilibrului pe schiuri prin deschideti si inchideri ale plugului intr-o coborare directa. $upa trecerea cu succes al acestui pas urmea a virajele. +colirea din plug se executa din plug alunecat prin reparti area greutatii pe schiul stang pentru a schimba directia de mers spre dreapta si pe dreptul pentru a schimba directia de mers spre stanga. $upa executarea virajului dorit reveniti usor in po itia de plug prin trecerea greutatii pe ambele schiuri in mod egal. 'ustul

urmareste virajul printr-o miscare de rotatie. Pentru a reusi virajele este bine sa exersam intai o parte si apoi cealalta. $upa ce incep sa fie mai bine executate si fara pierderi de echilibru se poate merge la o panta usor mai accentuata si iar exersat. ,rmatorul pas este legarea ocolirilor la stanga si la dreapta intr-un exercitiu care sa cuprinda - viraje la stanga si - la dreapta. Vom urmarii pe parcursul executiei exercitiului sa executam viraje prin schimbarea greutatii pe schiul opus virajului si sa revenim dupa ce virajul s-a incheiat. Virajele trebuie exersate temeinic pentru a avea re ultate. L*C"!A -

Acum este timpul sa controlam din ce in ce mai bine schiurile. Vom face o reacomodare cu schiurile prin coborari directe si oblice si prin coborari cu deschiderea si inchidrea plugului. #e incearca imbunatatirea echilibrului si practicarii po itiei corecte in timpul executiei. Vom executa coborari cu trecerea schimarilor de panta astfel. la trecerea depresiunii se va exuta o usoara extensie insotita apoi de o po itie usor pe spate. La trecerea unei movile se executa o ghemuire din articulatiile gle na-genunchi-sold. Po itile schiorului pot fi ajustate in functie de teren.Acum este timpul sa controlam din ce in ce mai bine schiurile. Vom face o reacomodare cu schiurile prin coborari directe si oblice si prin coborari cu deschiderea si inchidrea plugului. #e incearca imbunatatirea echilibrului si practicarii po itiei corecte in timpul executiei. Vom executa coborari cu trecerea schimarilor de panta astfel. la trecerea depresiunii se va exuta o usoara extensie insotita apoi de o po itie usor pe spate. La trecerea unei movile se executa o ghemuire din articulatiile gle nagenunchi-sold. Po itile schiorului pot fi ajustate in functie de teren.Vom face o reacomodare cu schiurile prin coborari directe si oblice si prin coborari cu deschiderea si inchidrea plugului. #e incearca imbunatatirea echilibrului si practicarii po itiei corecte in timpul executiei. Vom executa coborari cu trecerea schimarilor de panta astfel. la trecerea depresiunii se va exuta o usoara extensie insotita apoi de o po itie usor pe spate. La trecerea unei movile se executa o ghemuire din articulatiile gle na-genunchi-sold. Po itile schiorului pot fi ajustate in functie de teren.Po itia intermediara - este aceea pe care o aveti /n coborare directa cu sprijinul egal pe toata talpa schiurilor& verticala trecand prin centrul de greutate si mijlocul picioarelor0 avansata - prin usoara flexie a gambelor si a trunchiului deplasati greutatea spre varfurile schiurilor& veti simti ca va apasati mai mult pe varfurile picioarelor fiind folosita cand se trece la o /nclinatie mai mare de panta sau de la o apada mai mare la una batatorita0 recul - redresand gle nele si deplasand greutatea spre /napoi& sprijininduva pe calcaie veti avea o po itie de recul. *ste folosita la /ntalnirea unei contrapante si la trecerea de la o apada batatorita la una moale. Pentru a fi siguri ca putem cobora orice panta este bine sa invatam derapajul.$erapajul este procedeul tehnic care o data /nsusit garantea a securitatea si siguranta pe orice tip de teren. #1iurile sunt /n derapaj atunci cand se deplasea a pe orice alta directie decat pe axul lor logitudinal. Principiul declansarii este foarte simplu. reducerea unghiului format de talpa schiurilor cu suprafata ape ii cu ajutorul angulatiei. Vom executa in continuare exercitii pentru a pregati ocolirea cu deschidere simultana. !n timpul ocolirilor din plug vom incerca sa apropiem schiul din deal dupa ce am trecut de linia pantei. Alaturarea schiului interior viralului se face pe cat posibil pe cantul exterior sau pe plat. Pentru a putea alatura schiul interior greutatea trebuie sa fie reparti ata pe schiul exterior. $upa ce am executat acest element putem incepe cu ocolirea cu franare prin deschidere simultana. $in coborare oblica cu schiurile paralele si departate 2cca 34-5 cm6 se trece /n po itie de plug pana la linia pantei. Prin ridicare& extensie se descarca mai mult schiul din interiorul ocolirii si activ se orientea a paralel cu celalalt schiu pe noua directie& virajul fiind controlat prin o flexie si o derapare. Virajul se poate face cu punctare aceasta ajutand la transferul greutatii de pe schiul

interior virajului pe cel exterior. Virajul se obtine printr-o schimbare a greutatii /n vite a& bastonare si alaturarea activa a schiului interior virajului. 7iscarea genunchilor are un rol important /n declansarea& conducerea si /nchiderea virajului. Pasul urmator spre a invata cristiania este stemcristiania. !n pregatirea stemcristianiei vom exersa ghirlanda stermata. $in coborare oblica executam o departare a schiului din deal sau din vale insotota de o usoara flexie si revenire la po itia de coborare oblica. #temcistiania se poate executa fie cu schiul din deal fie cu cel din vale. #temcristiania cu schiul din vale - #e pleaca /n coborare oblica si concomitent cu /ndoirea accentuata a genunchiului din vale se departea a coada schiului respectiv. #e cantea a energic cu acest schiu lasand greutatea pe el si fara pau a se trece greutatea pe schiul din deal. 'ustul se rasuceste intr-o miscare de pregatire a virajului. 8n continuare transferul de greutate este insotit de alaturarea schiului& care a efectuat deschiderea& si amandoua co ile sunt /mpinse lateral /n afara virajului. Aceasta miscare insotita de strecurarea /nainte a schiului interior virajului. #temcristiania cu schiul din deal - #e pleaca /n coborare oblica cu schiurile paralele. #e departea a coada schiului din deal. !mediat se executa o /mpingere de pe schiul din vale si se transfera greutatea pe celalalt schiu care este ase at pe plat sau pe cantul interior. 'ustul contribuie si el printr-o miscare de pregatire a virajului. "ransferul de greutate este insotit de alaturarea schiului din vale continuata cu ducerea putin /n fata a schiului /n timpul /mpingerii laterale a co ilor spre exterior. La inceput se mentine o fa a de mai mare stemuire pentru /nvatare. Vom exersa in continuare stemcrisitania si se va urmarii corectitudinea po itiei si in acelasi timp se va incerca reducerea unghiului fomat de schiuri in fa a de stemuire. Pentru cat mai bune re ultate aceste viraje trebuie studiate temeinic.

L*C"!A 9 $aca am ajuns pana aici este timpul sa invatam mai mult. Acum incepem sa punem accentul pe tehnicile de executare a cristianelor& care dupa cate veti vedea sunt de mai multe feluri si sufera schimbari in executie in functie de terenul ales.Cristiania cu departare - $in coborare oblica cu schiurile apropiate se departea a un schiu. 8n timpul acestei departari se lasa greutatea pe schiul din vale urmata imediat de /mpingere energica si transfer de greutate& procesul propriu is de ocolire se efectuea a /n continuare ca la stemcristiania de pe schiul din vale. 'ustul se rasuceste intr-o miscare de pregatire a virajului. 8n continuare transferul de greutate este insotit de alaturarea schiului& care a efectuat deschiderea& de celalalt si amandoua co ile sunt /mpinse lateral /n afara virajului. Aceasta miscare insotita de strecurarea /nainte a schiului interior virajului. Cristiania cu rotatie : *ste o schimbare de directie : un tip de viraj care /n fa a de declansare se reali ea a prin rotatie& se foloseste /n general /n apada mare. *xtensia este moderata si combinata cu o tendinta de avantare. Fa a de conducere se face prin doua procedee care dau doua tipuri de cristianii. La primul tip miscarea de rotatie& dupa linia de panta se termina cu o miscare de contrarotatie a trunchiului si /mpingerea genunchilor /nainte si spre deal. La al doilea tip impulsul se blochea a cand se ajunge la linia de panta. La cristiania cu rotatie se poate adauga& ca element de franare inaintea virajului& un contraderapaj care ajuta in fa a de declansare a virajului. Nu trebuie sa se faca pau e dupa blocarea derapajului. Cristiania cu anticipare - Anticiparea este o rotatie lansata a corpului spre vale /n momentul declansarii virajului& care inlesneste si antrenea a pivotarea schiurilor /n ocolire pe aceeasi directie prin crearea unui

moment initial de descarcare& urmat imediat de o /ncarcare progresiva a schiurilor care asigura contactul lor permanent cu apada si controlul curbei virajului. $in coborare oblica se deplasea a lateral si /nainte bastonul pentru a fi infipt. 'ataia cu schiurile pe plat legata de extensia corpului /nainte si spre vale vor produce o basculare anticipand virajul. #chiurile se /ncarca progresiv pe munchile interioare virajului. "runchiul este /n usoara arcuire si bratul exterior este avansat /n raport cu celalalt anticipand si el o rotatie spre vale si /nainte. #e practica pe partii usoare fiind elegant dar dificil de reali at datorita faptului ca schiurile se afla aproape pe plat pe toata durata virajului. #imtul ape ii este acela care determina cantarea schiurilor si rotirea corpului numai cat este necesar pentru reali area curbei dorite. Cristiania cu absorbtie pasiva - #e foloseste pe partii accidentate& cu hopuri. La trecerea peste hop picioarele au rol de arcuri - amorti oare. 7iscarea este contrara celei ce se face la cristiania cu departare. #e merge /n po itie relativ /nalta cu schiurile egal /ncarcate. $escarcarea si orientarea schiurilor se face /n momentul ajungerii pe coama hopului. /n acest moment genunchii sunt /ndoiti fiind aruncati spre piept si catre hop. 'astonul interior virajului este /nfipt lateral la nivelul legaturii din spate& efectuandu-se un sprijin puternic si prelungit /n el. ,rmea a o intindere activa a picioarelor /nsotita de /mpingerea /nainte si rotita 2de pivotare6& concomitent cu punerea schiurilor pe muchii pentru conducerea virajului. 'alansul pe verticala este redus si limitat la nivelul trenului inferior /n timp ce bustul se mentine flexat si orientat spre panta. #e adopta o po itie de recul. #erpuirea - *ste o /nlantuire de cristianii aproape de linia pantei cu o cantare accentuata. Flexia si extensia sunt fara pau e si cu amplitudine mica. *xtensia /ncepe repede si se termina /ncet& iar flexia invers. Cantarea se datorea a miscarii /nainte si spre deal a genunchilor. 'astonarea este ritmica. Controlul vite ei se face prin intensificarea cantarii si nu prin derapaje laterale. "runchiul ramane orientat pe directia de /naintare& jocul soldurilor avand o mare importanta. Cristianele sunt elemente foarte frumoase dar si complicate in acelasi timp. Pentru a avea re ultate bune exersarea este foarta importanta. #FA",;!
Sergiu Balan, reprezentant Wintersports Brasov, a explicat pentru Averea cum se sa alege corect un echipament de schi: - Schiurile: Un incepator trebuie sa aleaga schiurile in functie de inaltime si greutate. Un set de schiuri care a ung pana la barbie, sau putin mai os, sunt cele mai potrivite. !ai exact, scadeti din inaltime "#"$ cm si aflati dimensiunea ideala a schiurilor. %aca sunteti mai corpolent, schiurile vor fi mai lungi. - Clapari: %aca la pantofi purtati marimea &', aceasta dimensiune nu corespunde la clapari. (eti cumpara clapari cu un numar mai mare, pentru a permite incaltarea unei sosete groase, fara a fi afectata mobilitatea piciorului. - Ochelari: )hiar daca va prind bine, nu folositi ochelari de soare pe partie. *n caz de cazatura, riscati sa va accidentati grav ochii, prin spargerea lentilelor. +olositi numai ochelari de schi cu lentile de plastic si cu protectie la razele ultraviolete. - Bete: Atunci cand tineti betele de schi in mana, acestea trebuie sa formeze un unghi de '# de grade intre brat si antebrat. !aterialul de fabricatie cel mai potrivit este aluminiul pentru ca este usor si rezistent. - Echipament: *nlocuiti blugii pe partie cu pantaloni din material impermeabil, care se usuca repede si care pot fi purtati si pe timpul verii. ,eaca cu care mergeti la schi trebuie sa va prote eze de vantul puternic si sa va asigure confort termic. !anusile trebuie sa aiba membrana respirabila si sa fie rezistente la vant. -entru caciula, alegeti un material impermeabil.

Pirtia Subtelescaun (Muntele mic) Grad de di icultate! greu Lungime! 9.<55 m Altitudine "lecare! 3.455 m Altitudine s#sire! <55 m Pirtia $#rdica (Muntele mic) Grad de di icultate! mediu Lungime! 3.-55 m Altitudine "lecare! 3.=<5 m Altitudine s#sire! 3.4-5 m Pirtia %alea S#arelui (Muntele mic) Grad de di icultate! usor Lungime! =55 m Altitudine "lecare! 3.455 m Altitudine s#sire! 3.9-5 m