Clasificarea mijloacelor de masura si verificat lungimi

Calitatea unui produs este determinata de caracteristicile sale, care sunt evaluate prin masurare si control. Masurarea unei marimi presupune stabilirea valorii acesteia, controlul sau verificarea prevede in plus fata de masurare si compararea valorii efective stabilita prin masurare cu valoarea prescrisa in documentatia tehnica a produsului. 1. Rigla gradata (figura 1) se utilizeaza la masurarea finala a lungimilor, precum si la operatii e trasare. Din punct de vedere constructiv, riglele gradate pot fi: rigide(fig 1,a) si flexibile (fig 1,b). ig 1. rigle gradate: a!rigida" 1! fata frontala" #!fata de masurare" $!fata gradata" %! scara gradata" b!flexibila" &! lungimea gradata.

2. Sublerul este un instrument de masura cu scara gradata si cu vernier. Cu a 'utorul vernierului se citesc dimensiunile masurate cu precizii de : (.1" (.(%" (.(# mm. )ernierul este o scara a'utatoare executata pe cursorul sublerului, acesta putandu!se deplasa in fata riglei gradate. *igla este gradat in mm, iar vernierul este gradat in functie de precizia de masurare a sublerului. +n figura # este reprezentat vernierul sublerului cu precizia de (.1 mm. Citirea dimensiunii masurate cu sublerul se face astfel: la numarul de milimetrii de pe rigla gradata depasiti de reperul ( de pe vernier se adauga o fractiune care se stabileste in felul urmator. ,e observa a cata dviziune de pe vernier se aliniaza cu una de pe rigla sublerului si se inmulteste cu precizia de masurare a sublerului. -radarea vernierului este facuta astfel incat sa usureze citirea fractiunii de milimetrii indicata de vernier.

.#.$mm

fig # )erniere: a / de (.1" b / de (.(%" c / de (.(# mm. Dupa destinatie, sublerele sunt de mai multe feluri: sublere de exterior si de interior, sublere de adancime, sublere de trasare si sublere pentru roti dintate. Sublerul de exterior si interior (fig .), asa cum arata si denumirea, este utilizat la masurarea dimensiunilor exterioare si a celor interioare. 0nele tipuri de sublere au in plus o ti'a pentru masurarea adancimii. &a masurarile interioare se adauga la dimensiunea citita pe subler valoarea dimensiunii 1 (marimea ciocurilor sublerului). )aloarea dimensiunii 1 este data in functie de limita superioara de masurare & a sublerului. &a sublerele de fabricatie mai recenta (fig $)pentru masurarea interioarelor nu mai este necesar a se afauga marimea ciocurilir intrucat limita inferioara de masurare este (.

Fig 3. Subler de exterior si interior 1 / rigla gradata" # / ciocuri solodare cu rigla" . / cursor" $ / ciocuri solidare cu cursorul" % / vernier" 2 / surub de fixare a cursorului" 3 / dispozitiv de avans fin" 4 / surub de fixare" 5 / surub de avans fin" 1( / piulita.

Fig 4. Subler de exterior si interior

Sublerul de adancime (fig %) se utilizeaza la masurarea adancimii canalelor, gaurilor infundate, pragurilor, etc. 6recizia de masurare a sublerelor de adancime este de (.1"(.(%" (.(# mm. Sublerul de trasare (fig 2) este utilizat la lucrari de trasare si de masurare a inaltimilor. )arful de trasare este econfectionat dintr!un material dur. +n vederea trasarii sau masurarii, pe masa de trasare se aseaza atat piesa cat si talpa de baza a sublerului, se regleaza apoi varful de trasare la inaltimea dorita, inaltime ce se citeste pe subler, se aduce varful in caontact cu suprafata piesei si se deplaseaza sublerul paralel cu piesa pe masa de ptrasare.

Fig 5. Subler de adancime: 1 / rigla" # / talpa cursorului.

Fig . Subler de trasare: 1 / talpa de baza" # / cursor" . / vernier" $ / ciocul de trasare" % / rigla gradata" 2 / gaura" 3 /dispozitiv de avans fin" 4 / surub de fixare.

3. !icrometrele sunt aparate de masura a lungimilor bazate constructiv pe folosirea uni mecanism micrometric format dintr!o asamblare filetata, care transforma miscarea de rotatie a surubuli micrometric intr!o deplasare liniara a ti'ei micrometrului. Dupa destinatie, micrometrele pot fi: de exterior, de interior, de adancime si speciale ( pentru table, tevi, filete, roti dintate, etc.). Micrometrul de exterior este reprezentat in figura 3. 7ratul cilindric este gradat din (.% in (.% mm, diviziunile succedandu!se de o parte si de alta a unei linii generatoare. +n interiorul bratului cilindric se afla dispozitivul micrometric format dintr!o asamblare filetata cu pasul (.% mm. 6iulita este fixa, iar surubul este solidar la un capat cu tamburul gradat, iar la celalalt capat cu ti'a micrometrului. 8amburul este prevazut cu o scara circulara cu %( diviziuni. &a o rotatie completa a tamburului, itregul ansamblu tambur!surub, ti'a micrometrului se deplaseaza liniar cu un pas, deci cu (.% mm. &a o rotatie a tamburului cu o diviziune de pe scara circulara deplasarea ti'ei este de (.%9%( adica (.(1mm, valoare care reprezinta si precizia de masurare a micrometrului. 6iesa de masurat este cuprinsa intre ti'a si nicovala, deplasarea ti'ei facandu!se prin actionarea dispozitivului care limiteaza forta de masurare. Micrometrele de exterior se construiesc pentru urmatoarele domenii de masurare: (:#% mm" #%:%( mm si in continuare din #% in #% mm.
Fig 1/ ". !icrometru de exterior: potcoava" # / nicovala" . / brat cilindric" $ / ti'a" % / ti'a" 2 / dispozitiv de fixare" 3 / dispozitiv de apasare.

Micrometrul cu falci (fig 4) are surubul micrometric solidar cu tamburul gradat, iar piulita dispozitivului micrometric solidara cu cilindrul gradat si cu falca fixa. +mprimandu!se tamburului o msicare de rotatie prin intermediul dispozitivului de limitare a fortei se va deplasa liniar si falca mobila. +ndicatiile sunt inverse decat la micrometrul de exterior. Domeniul de masurare este cuprins in intervalul %:.( mm. -rosimea falcilor fiind egala cu limita inferioara de masurare (% mm), dimensiunile interioare se citesc direct fara a se adauga grosimea falcilor de masurare. Micrometru de adancime ( fig 5) se deosebeste din punct evedere constructiv de celelalte micrometre prin aceea ca este prevazut cu o talpa, iar scarile de pe cilidru si tambur sunt inverse decat la micrometrul de exterior.

Fig #. !icrometru cu falci: 1 / falci de masurare" # / ti'a de ghidare a falcii mobile.

Fig. $. !icrometru de adancime 1 / to'a micrometrului" # / talpa micrometrului.

Dimensiunea masurata cu micrometrul se citeste in pinctul de intersectie dintre linia generatoare trsata pe cilinfrul gradat si marginea tamburului. 6e cilindru se citesc dimensiunile din (.% in (.% mm, la care se adauga sutimile de milimetru citite pe tambur. ;xemple de citire la micrometre cu scara directe sunt date in figurile 1(.

Fig. 1%. &xem'le de citire la micrometru

4. Com'aratoarele sunt mi'loace de masura cu a'utorul carora se efectueaza masurari relative, adica se determina abaterile dimensiunilor efective fata de dimensiunile nominale ale pieselor. De asemenea, cu comparatoarele se pot determina abaterile de pozitie ale pieselor (abateri de la: circularitate, planitate, rectilinitate, cilindricitate, paralelism, perpendicularitate etc.). Dupa constructie, comparatoarele pot fi: mecanice, optice, electrice si pneumatice. +n atelierele de lacatusarie!monta' se utilizeaza in mod frecvent comparatoarele mecanice dintre care se mentioneaza:

! comparatorul cu cadran circular cu valoarea diviziunii de (.(1mm" ! minimetrul, ortotestul, cu valoarea diviziunii de (.((1mm" ! pasametrul, cu valoarea diviziunii de (.(#mm. ;lementele principale ale unui comparator sunt: palpatorul, mecanismul de amplificare si mecanismul indicator. Palpatorul vine in contact cu piesa in timpul masurarii. Mecanismul de amplificare este format dintr!un sistem de parghii si roti dintate si are rolul de a a mplifica, de un numar oarecare de ori, deplasarea palpatorului si de a transmite aceasta deplasare la mecanismul indicator. Mecanismul indicator reda, pe o scara gradata pe cadran, prin intermediul unui ac indicator, deplasarea palpatorului si deci abaterea piesei care se controleaza. iecare comparator este caracterizat printr!un raport de amplificare egal cu raportul dintre valorile deplasarilor acului indicator si deplasarile palpatorului. Comparatorul cu cadran circular (fig 11) are cea mai larga utilizare in constructia de masini. Domeniul de masurare este de la ( la 1( mm, acul indicator putand executa 1( rotatii a 1(( de diviziuni. Ortotestul (fig 1#) este un aparat comparator cu parghii si roti dintate utilizat frecvent in atelier datorita preciziei ridicate si a domeniului de masurare mai larg (< 1(( =m).

Fig. 11. Com'aratorul cu cadran circular: 1 . ti'a palpatoare" # / cadran" . / surub de fixare a cadranului.

Fig. 12. Sc(ema ortotestului: 8 / ti'a palpatore" 1 / arc elicoidal" # ! 6arghie cu doua brate aticulate in (" . ! sector dintat" $ / pinion" % / ac indicator" 2 / cadran" 3 / arc elicoidal

6entru a se masura abaterea unei marimi, comparatoarele se monteaza pe suporturi (fig 1.) si se regleaza la ( cu a'utorul unui bloc de cale egal cu dimensiunea nominala a cotei de masurat. +n acest scop, dupa ce s!a fixat

comparatorul pe bratul suportului, iar pe masa se aseaza cala sub ti'a palpatoare, se deplaseaza bratul impreuna cu comparatorul pe coloana pana cand acul indicator este pe reperul (. &a unele comparatoare, cum sunt comparatorul cu cadran, ortotestul, exista posibilitatea rotirii cadranului ceea ce usureaza reglarea la (. Dupa efectuarea reglarii se fixeaza bratul pe coloana si apoi se controleaza piesele, prin introducerea acestora sub palpator, care sub influenta unui arc elicoidal este apasat pe piesa, forta de masurare fiind de aproximativ 4 >. Comparatorul de interior (fig 1$) este utilizat la masurarea si verificarea aleza'elor putandu!se determina abaterile dimensiunilor efective fata de dimensiunile nominale sau abeterile de la circularitate si cilindricitate. 8i'a mobila 1 actioneaza parghia # care , prin rotirea in 'urul articulatiei (, actioneaza ti'a ., montata in prelungitorul $, pe capatul caruia este fixat un comparator cu cadran circular. 1stfel, ti'a palpatoare a comparatorului va fi actionata de ti'a .. 8i'a schimbabila % poate fi inlocuita cu alta, din trusa comparatorului, in functie de intervalul de dimensiuni in care se afla cota nominala a aleza'ului de verificat. +nainte de efectuarea masurarii, comparatorul se regleaza la ( cu a'utorul unui inel calibrat executat la dimensiunea nominala a piesei care este supusa masurarii. ,e introduce capul de masurare al comparatorului in in inelul calibrat, oscilandu!se usor aparatul intr!un sens sau altul in planul axei varfurilor de masurare pana cand acul indicator isi schimba sensul de rotatie. +n punctul respectiv de pe scara gradata este adus reperul ( prin rotirea cadranului. &a verificarea unui aleza' abaterea va fi indicata de asemenea de punctul unde acul indicator isi schimba sesnsul rotatiei.
Fig.14. Com'arator de interior

Fig. 13. Su'ort )entru com'arator: 1 * cala 'lan+'aralela.

,ibliografie: 08+&1?0& ,+ 8;@>A&A-+1 &0C*1*+&A* M;C1>+C;

;ditura Didactica si 6edagogica / 7ucuresti 1utori: 6rof. univ. ! dr. ing. -heorghe Bagura ! ing. ;mil 1riesanu Conf. univ. ! dr. ing. >icolae 1tanasiu ! ing. -heorghe 6eptea