STUDIU DE CAZ Dinu Dorina Problematica investigata: inadaptarea scolara; Metode si procedee de investigatie: interviul semistructurat si liber, observatia,

ancheta sociala, studiul documentelor scolare; Perioada: pe tot parcursul anului scolar 2006-2007; Subiectul: Mihai R., varsta 8 ani, elev in clasa I. Factori individuali: lipsa de respect ata de bunica , de!interes ata de activitatea scolara, nervo!itate, a"itatie, tendinte de bravare, tulburari de comportament. In cadrul interviului se arata retras, tacut, eva!iv in raspunsuri. Factori amiliali: - lipsa suprave"herii parentale si maternale # tata plecat la munca in $pania, mama absenta pe durata intre"ii !ile datorita naturii locului de munca, este vatman la R. %.&.'.(; - sta cu bunica intrea"a !i, dar aceasta nu are autoritate asupra lui. - conditii materiale bune, asteptari reduse din partea amiliei in ceea ce il priveste in plan scolar. - mai are o sora in clasa a )-a. !"SE#$A#EA SI I%#E&IST#A#EA DATE'!# *ule"erea si inre"istrarea datelor s-a e ectuat pe toata perioada anului scolar. Descrierea comportamentului deran(ant: a( Mihai este deprimat tot timpul, nu are prieteni si nu sociali!ea!a cu elevii din clasa. b( %re numeroase absante nemotivate. Comportamentul: +u se remarca o schimbare evidenta de comportament in timpul aceleiasi perioade. +u vorbeste in clasa decat atunci cand i se pune in mod direct o intrebare.

 Raspunde e!itant, cu o voce nesi"ura, abia au!ita, se inroseste la ata si evita sa priveasca in ochi invatatoarea cand i se cere sa raspunda oral in ata cole"ilor. *and trebuie sa lucre!e individual in clasa nu-si termina niciodata activitatea, nu ramane linistit si isi deran,ea!a cole"ii. Mihai are capacitati intelectuale de nivel mediu. Intele"erea verbala si aptitudinea de conceptuali!are si "andire sunt bune. Ii place matematica, se simte bine cand mer"e cu mama in parc si cand vorbeste cu tata la tele on. -ovedeste un interes sca!ut ata de celelalte obiecte: limba romana, dar vrea sa stie cat mai multe despre $pania. %re lacune in cititul te.telor deoarece are multe absente si nu si-a insusit toate literele, la el si cu scrisul. Reactionea!a po!itiv daca este laudat, dar se supara oarte tare daca este certat in ata altora, dorind sa se ra!bune pe cei care au asistat la discutie. /are ,enet daca este laudat sau certat in ata altora, dar dupa, nu se lasa pana nu loveste pe unul dintre cole"ii care au asistat la discutie. %re putini prieteni si incepe oarte rar o conversatie. Ramane sin"ur in timpul recreatiilor, ceilalti il ocolesc, pentru ca are de multe ori, un comportament violent. Mihai spune ca, acasa nimeni nu-l bruschea!a, daca este linistit. Dialog cu elevul: Mihai pare la prima vedere un baiat linistit care evita sa vorbeasca. 0l declara ca acasa ace numai ceea ce vrea el. -aca bunicii lui nu-I place ce ace el la un moment dat, el se supara, iar ea il lasa in pace. Ii spune mamei ce a acut Mihai, dar aceasta nu-i nu spune nimic, pentru ca nu are timp sau este prea obosita cand vine acasa si nu sta de vorba cu baiatul. 1a scoala nu ace acelasi lucru pentru ca invatatoarea nu il deran,ea!a daca este linistit. 2*and trebuie sa raspund cu voce tare in clasa, mi-e teama ca vor rade ceilalti copiii de mine daca voi "resi.3 -aca cineva ii !ice ceva, imediat, in pau!a, sare la bataie, devine violent.

Dialog cu mama: Mihai este un alt copil acasa. -e cand a plecat tata in $pania # un an (, mama sa a avut "ri,a sa nui lipseasca nimic, dar nu a avut prea mult timp la dispo!itie sa se ocupe mai mult de copil. -in cand in cand mai ies impreuna la cumparaturi sau in parc, dar acest apt nu s-a intamplat decat de doua ori intr-un an de !ile. Mama este un om cu putina autoritate asupra lui Mihai, iar acesta nu o asculta, nu ace niciodata ceea ce ii spune ea, dar se vede ca ar dori sa stea mai mult impreuna. Mama ne spune ca ii este "reu de cand a plecat tatal in $pania, ca lui Mihai ii este dor de tatal lui, ca baiatul ii simte lipsa. -e la plecarea tatalui are din ce in ce mai multe probleme cu ceilalti si de multe ori re u!a sa mear"a la scoala, daca nu vorbeste cu tatal sau la tele on, dimineata, inainte de a pleca la scoala. -aca nu reuseste sa vorbeasca cu el la tele on sau pe Messin"er sta !ile intre"i sin"ur in camera sa. %re un comportament ostil si a"resiv ata de bunica lui si ata de sora lui. )orbeste urat, de multe ori sare la bataie, daca sora lui ii atra"e atentia ca nu vorbeste rumos cu bunica. Mama nu-l pedepseste, pentru ceea ce ace, considerand ca va veni timpul cand Mihai isi va da seama ca "reseste si nu va mai i violent, iar cand tata se va intoarce, totul va intra in normal. -ar este destul de sceptica in ceea ce priveste revenirea cat de curand a tatalui. $punea ca ii pare rau ca a ost de acord sa plece sotul, ca ii este "reu si se decurca "reu cu copiii in ceea ce priveste scoala si educatia lor. A%A'IZA DATE'!# SI STA"I'I#EA IP!TEZE'!# Inadaptarea lui Mihai la scoalaeste atat e.presia certitudinii ca el nu este capabil sa reuseasca, cat si e.presia adevarului con orm caruia Cine sunt ei sa rada de mine? /roblemele copilului in le"atura cu terminarea activitatilor la scoala pun in lumina problema de motricitate ina si de motivatie. -aca va avea un numar mai mare de probe orale si va i incura,at sa le re!olve in timp util, el va constata ca va reusi in ciuda problemelor dale motorii.

 *u toate acestea e.ista o contradictie intre comportamentul baiatului de acasa # inchis in sine si ostil( si de la scoala #a"resiv si ostil(, aceste comportamente ii permit sa stapaneasca ambele situatii.

Crearea unui program de schimbare

Fi)area obiectivelor Obiective pe termen lung 1. Mihai va frecventa regulat toate orele. 2. La scoala va lua parte la discutiile structurate si nestructurate cu toti colegii. 3. Activitatile scrise vor fi terminate in timp util. Obiective pe termen scurt 1. Va fi implicat in a-si spune parerea la toate discutiile din clasa alaturi de colegii sai. 2. I se vor da sarcini precise, fiind implicat in diverse actiuni, pentru a fi resposbili at. Metode si strategii *onceperea si punerea in practica a unor metode coerente de lucru cu el. 4 stransa le"atura cu amilia, ast el inact pre!enta sa la scoala sa ie de aproape 5006. %,utarea lui mihai de a depasi teama de a participa la ore, spunandusi parerea im ata cole"ilor sai, printr-un sistem de spri,in si incura,are din partea invatatoarei. Mai putina e.i"enta din partea invatatoarei in materie de teme scrise. I se va da oca!ia sa-si mareasaca increderea in sine si sa-si imbunatateasca aptitudinile in situatiile in care interactionea!a cu "rupul de elevi#clasa(, prin responsabili!area sa in competii, cocursuri. $e va cere a,utorul condilierului scolar, data iind natura cronica a problemelor lui Mihai.

Aplicarea programului de sc*imbare In timpul unei intalniri la care au participat mama, bunica, invatatoarea, consilierul scolar, mihai a acceptat sa incerce sa atin"a obiectivele pe termen scurt. Responsabilitati I se cere lui Mihai sa raspunda !ilnic de creta si buretele pentru tabla, de curatenia clasei, e.plicandu-I cat de importanta este sarcina sa. )a lucra o data pe saptamana cu consilierul scolii. Participarea in clasa Invatatoarea il va a,uta in iecare !i sa "aseasca raspunsul unei intredari care va i pusa in !iua urmatoare. %cest apt are ca scop marirea participarii lui in clasa, micsorandu-i teama de a raspunde in ata cole"ilor. Rolul ,ucat de invatatoare va scadea in unctie de pro"resul inre"istrat de elev, ast el incat sa-I permita sa participe sau sa raspundaspontan la discutiile din clasa. /articiparea lui Mihai la discutiile din clasa nu va lasa locunei intensi icari speciale. 'aiatul va i constient ca raspunsurile corecte date in ata cole"ilor sunt de apt o recompensa ! "eilalti vor vedea ca nu sunt asa de rau.# Teme scrise: $e va reduce numarul notitelor pe care trebuie sa le ia in clasa. $e va ace o evaluare orala a materiei, dupa iecare unitate de invatare, inaintea unei evaluari sumative. Aptitudini sociale In timpul activitatilor de "rup, Mihai va avea casarcina sa diri,e!e sau sa coordone!e planul de actiune dupa o consultare cu

invatatoarea care trebuie sa spuna ce sa spuna si ce sa aca in rolul respectiv.

Sedinte de consiliere 4 data pe saptamana vor avea loc sedinte de consiliere in cabinetul scolar. 4 data pe luna va participa si bunica lui Mihai sau mama lui. Evaluarea programului de sc*imbare Evaluarea 1a interval de doua saptamani, apoi la o luna de la prima intalnire au avut loc sedinte cu Mihai, mama si consilierul scolar. 4biectivele pe termen scurt au ost reali!ate si se observa pro"rese rapide in relatiile spontane si convenabile lui Mihai cu alte persoane. +u mai absentea!a de la ore, dar este bine sa ie suprave"heat in continuare pe aceasta tema. +umarul marit de activitati scrise pare sa i marit putin cate putin si"uranta baitului. $pre e.emplu, dupa perioada de doua saptamani a obiectivului pe termen scurt, elevul a inceput sa participe in clasa din ce in ce mai mult, iind din ce in ce mai activ. %tunci cand a inceput sa participe spontan, el a incercat sa a le pana unde putea mer"e # intar!ia, dadea raspunsuri nepotrivite, vorbea neintrebat, vorbea in timpul orei cu alti cole"i,deran,and ora si se purta la el ca inainte(.-ialo"ul lui Mihai cu consilierul scolar si cu doamna invatatoare au aratat ca acest comportament re lecta si"uranta crescuta a copilului si increderea sa in relatiile cu ceilalti. #e+olvarea problemei Invatatoarea a hotarat ca acest comportament sa ie considerat po!itiv si sa aiba o atitudine cat mai le.ibila. 1a s arsitul primei luni, acest comportament nu ridicase probleme deosebite in clasa.

 Randamentul lui Mihai la invatatura a crescut, dar s-a impus in continuare a,utorul doamnei invatatoare, prin pro"ram de lucru suplimentar printr-o sedinta de o ora pe saptamana in a ara orelor de clasa. 'unica continua sa intampine di icultati in impunerea unor limite acasa, desi recunoaste ca Mihai depune mai mult e ort pentru a colabora. Conclu+ii &eama pe care o mani esta Mihai de a nu se ace de ras in ata cole"ilor, dorinta lui de a epata prin comportamentul a"resiv atat verbal cat si i!ic se datorea!a lipsei de comunicare atat cu mama cat si cu tatal. Ii este teama sa-si aca prieteni, sa se atase!e emotional de o alta persoana si de aici di icultatea lui de a relationa cu cole"ii. *omportamentul sau a"resiv, ata de sora lui, ata de bunica este datorat lipsei unei persoane de se. masculin din casa, respectiv tatal, in care copilul are mare incredere. Momentan, el se simte abandonat de tata. In continuare si consilierul scolar, si doamna invatatoare vor aplica tehnici e.perimentale pentru a ameliora starea de teama si de inadaptare scolara pentru Mihai. "I"'I!&#AFIE: 5
- Sorin Cristea - "Mamagementul organizatiei scolare"- EDP, Bucuresti-2003;

2 - Ioan Jinga - "Managementul invatamnatului- 0ditura 2%ldin3, 'ucure7ti, 2005 8 - Emil Paun - "Scoala o abordare socio-pedagogica"Ed."Polirom"-Iasi- !!!. 2003

9 : Romita Iucu- Managementul

clasei- Ed."Credis"- Bucuresti-