Sunteți pe pagina 1din 21

n atmosfera terestr se individualizeaz numeroase fluxuri de energie radiant, a cror surs primar este Soarele .

Radiometria este ramura meteorologiei care studiaz toate fluxurile radiative ,inclusiv bilanul radiadiv al atmosferei terestre . Toate fluxurile de energie radiant pot fi exprimate n uniti de msur energetice sau calorice(ergul). Unitile de msur calorimetrice sunt caloria i kilocaloria.

Mrimile energiei radiante 1) Fluxul radiativ (f) reprezint raportul dintre cantitatea de energie radiant (E) i unitatea de suprafa care o recepioneaz. f=E/S cal/cm2 2) Intensitatea fluxului radiativ (I) este fluxul radiativ incident pe o anumit suprafa intr-un interval de timp precizat: I = f/Tcal / cm2 min

Se mai folosete ca unitate de msur langley-ul (ly): 1ly = 1 cal/cm2

Metoda calorimetrica- bazata pe efectul de incalzire a unui corp masiv cu suprafata neagra, supus actiunii unui flux radiativ oarecare

Metoda termoelectrica se bazeaza pe faptul ca pierderile de caldura suferite de receptorul instrumentului radiometric, expus timp indelungat actiunii radiante, sporesc paralel cu cresterea temperaturii lui.

Metoda curentului de apa a fost propusa in 1990 de V.A, Michelson, iar principiul care sta la baza ei rezida in masurarea diferentei de temperatura a receptorului stationar.

Metoda compensarii consta in masurarea intensitatii radiatiei cu ajutorul a doua receptoare absolul identice.

Radiaia solar direct (I) radiaia difuz (i) radiaia global (Q) radiaia reflectat (Rs) radiaia terestr (Et) radiaia atmosferei ( Ea) radiaia efectiv (Eef) bilanul radiativ (B)

a)

b) c)

1) Msurarea radiaiei solare directe este posibil recurgand atat la instrumente cu citire direct cat i la aparate inregistratoare (pirheliografe si radiografe). Dintre instrumente menionm: Pirheliometrul cu compensaie electric tip Angstrm Radiometrul (actinometrul) bimetalic Michelson Radiometrul (actinometrul) model RT-50

Modul de funcionare: Plcua culisant se poziioneaz in aa fel incat radiaia solar s cad doar pe una dintre cele dou lamele pe care o inclzete in vreme ce cealalt rmane umbrit (la temperatura mediului ambiental). Dup un timp de expunere foarte scurt (15-25 secunde) intre cele dou lamele va aprea o diferen de temperatur t ce determin apariia unui curent termoelectric sesizabil prin devierea acului galvanometrului la care pirheliometrul este conectat. Cele dou lamele se noteaz cu M i N pentru a le putea deosebi.

Efectuarea msurtorilor presupune: - punerea in staie a instrumentului; - conectarea la bornele galvanometrului; - montarea capacului metalic i verificarea poziiei zero a galvanometrului; - detaarea capacului; - dup un timp de expunere (15-25 secunde) se face prima citire la galvanometru; - se procedeaz la fel i la urmtoarele dou msurtori cu un interval de pauza intre ele de 10-15 secunde; - la final se pune din nou capacul metalic i se verific poziia zero a galvanometrului; - se face media aritmetic a celor trei citiri care va fi folosit in formula de calcul a radiometrului.

2) Msurarea radiaiei difuze i globale-folosete instrumente care poart denumirea generic de piranometre, dar i o serie de aparate denumite piranografe. Dintre instrumente amintim: a) Piranometrul absolut tip Angstrm b) Piranometrul termoelectric tip Janisewski c) Piranometrul relativ Arago-Davy-Kalitin

Modul de funcionare: Plcua culisant se poziioneaz in aa fel incat radiaia solar s cad doar pe una dintre cele dou lamele pe care o inclzete in vreme ce cealalt rmane umbrit (la temperatura mediului ambiental). Dup un timp de expunere foarte scurt (15-25 secunde) intre cele dou lamele va aprea o diferen de temperatur t ce determin apariia unui curent termoelectric sesizabil prin devierea acului galvanometrului la care pirheliometrul este conectat. Cele dou lamele se noteaz cu M i N pentru a le putea deosebi.

Piesa receptoare este asigurat de patru lamele de mangalin vopsite diferit i protejate de o calot semisferic de sticl. Lamelele sunt vopsite dou cu negru de fum i dou cu alb de magneziu i sunt dispuse alternativ. Calota de sticl are rol multiplu: protejeaz piesa receptoare de aciunea precipitaiilor, vantului etc. i acioneaz difereniat asupra radiaiilor solare lsand s ajung ctre piesa receptoare doar radiaia solar difuz, cea direct fiind reflectat. Ecranul de umbrire este un disc metalic vopsit in negru i susinut de o tij. Formula de calcul este: ID,Q = K i2. Se realizeaz trei msurtori ale D i tot atatea ale Q, media lor introducandu-se in formula de calcul. Trebuie fcut obligatoriu urmtoarea precizare: atunci cand se determin radiaia global, ecranul de umbrire este detaat, iar anexarea lui se face doar in momentul determinrii intensitii radiaiei difuze.

Piesa receptoare este reprezentat de o termobaterie ptrat cu latura de 3 cm care,pe partea anterioar, este configurat asemntor unei table de ah. Pe partea posterioar se gsesc sudurile unor termocupluri (87 la numr, pe benzi subiri de manganin i constantan) care prin intermediul unor borne fac legtura cu galvanometrul la care este conectat piranometrul. Formula de calcul este: ID,Q = K n. Trebuie s se in seama ca galvanometrul s se gseasc la o distan de cel puin 5 m fa de instrument. Amplasarea instrumentelor i a aparaturii se face exclusiv pe platforma radiometric. Toate instrumentele se gsesc fixate la captul liber al unei buci de lemn (5060 cm lungime, 5-6 cm lime), fixat la cellalt capt pe un stalp de lemn cu inlimea de 1,5 m. Fr nici o excepie, instrumentarul i aparatura sunt vopsite in alb la exterior i in negru la interior.

Partea receptoare este reprezentat de dou termometre aproape identice fixate intr-un suport, unul avand rezervorul vopsit cu alb de magneziu, iar cellalt cu negru de fum. Timpul necesar pentru crearea unei diferene de temperatur substanial este de 20-23 minute. Diferena de temperatur astfel creat poate fi introdus in formula de calcul: I D,Q = B (Tn-Ta), B factor de transformare corespunztor diferenei de 1 grad Celsius dintre cele dou termometre Tn, Ta temperaturile citite la cele dou termometre