Sunteți pe pagina 1din 18

Traducere: Tanasa Dragos si Ghiban Cristian Explicand Terorismul: Contributia teoriei actiunii colective

Terorisumul este un raspuns extrem si violent la un proces politic nereusit cuprinzand regimuri politice si etnice si adversari ideologici in ceea ce priveste aspectele legate de guvernare. Aplicand teoria actiunii colective, autorul explica dinamica violentei, extinderea si persistenta sa. Terorismul Islamic recent provine din convingerea ca teocratia este singura solutie la multitudinea de probleme ale Orientului Mijlociu si a tarilor mosulmane. Controalele asupra terorismului rezulta atat din controlul social exterior cat si din contradictiile interne ale statelor teocratice. Violenta pentru problemele politice este comuna. Statele, organizatiile internationale, grupurile de cetateni, grupuri comunale, si asa mai departe, le preiau si le usti!ica ca auto"aparare, o cauza nobila imposibil de atins prin mi loace nonviolente sau represalii. #a un moment dat violenta a !ost usti!icata impotriva regulilor tiranice, opresive sau corupte$ pentru autodeterminarea nationala$ impotriva exploatarii si pentru instituirea dreptatii sociale$ si in numele interventiilor umanitare de a salva oamenii de la genocid$ cu nume di!erite dar avand unele motive comune. %n s!era opiniei publice, anumite cauze si probleme usti!ica cu mai multa convingere decat altele metodele violente &ex: rezistenta impotriva unei invazii straine mai mult decat violenta impotriva clinicilor de avort', asa cum anumite tipuri de violenta se spune ca ar !i mai usti!icate decat altele &ex: a arunca in aer un vehicul militar mai mult decat a arunca in aer un autobuz scolar cu copii'. (ai degraba decat a sustine ca )teroristul pentru o persoana este pentru o alta persoana un luptator pentru libertate*, aceasta lucrare se re!era la sustinerea usti!icarilor morale pentru violenta prin ambele posibilitati si scopuri si la modul in care acestea sunt primite de public si de cei interesati. De asemenea, eu analizez ambele restrictii instrumentale si normative care ar putea trans!orma violenta in con!lict. #ipsa

oricaror limite, violenta s"ar putea trans!orma intr"un macel, lipsit de orice scopuri politice de!ensive. Desi terorismul poate !i tratat ca un subiect di!erit, nu este util sa ne gandim la o teorie di!erita a terorismului. (ai degraba in con!runtarile dintre rebeli si stat, intre pretendenti si elite, terorismul este doar unul din modurile de con!runtare variind de la actiuni politice conventionale si de pace, pana la extrelmele violentei de grupuri. Teoria actiunii colective aplicata domeniului politic este un instrument potrivit pentru a explica intregul spectru, inclusiv terorismul. +u exista un acord general asupra de!initiei terorismului. #a,ueur, il de!ineste ca )!olosirea violentei camu!late de catre un grup pentru scopuri politice*. De!inita sa pune un lumina patru atribute de baza ale terorismului: &-' este o actiune colectiva nu individuala$ &.' este cu scop politic nu criminal$ &/' este camu!lat, ascuns, nu un razboi conventional$ &0' este desigur violent. Scopurile politice urmarite 1 independetna nationala, ustitia sociala, si tratament egal pentru minoritati 1 sunt vazute in mare masura ca obiective politice legitime si de multe ori au o mare sutinere din partea cetatenilor. Elementul distinct pentru terorism nu este scopul in sine ci mi loacele: viloenta din partea unui grup ascuns lovind !ara avertisment si de obicei !ara a tine seama de victime, chiar intentionat tintind spre martori. Terorismul nu este nici recent dar nici necunoscut. Spre s!arsitul secolului -2 inceputul secolului .3, revolutionarii rusi au luat la tinta membrii guernului autocratic tarist, si nationalistii radicali 1 iralndezi, sarbi, armeni si altii" !olosind terorismul in repetate randuri. Dupa cel de"4l Doilea 5azboi (ondial, terorismul a !ost asociat destul de des cu minoritatile nationale si etnice, !iind o parte din intreg, si cu miscarile nationaliste nonviolente si conventionale. Terorismul de asemenea a !ost asociat cu con!lictele religioase si cele intre clase si cu problemele si ideologiile ustitiei sociale. Temerile actuale cu privire la armele de distrugere in masa in mana teroristilor de !apt dateaza de trei decenii. %n -267 un departament de stat a spus o!icial 4dunarii Senatului ca o amenintare in continua crestere este aceea a )armelor nucleare, biologice si chimice ce ar declansa un razboi biologic* in mana teroristilor )pregatiti sa moara pentru cauza lor* &Comitetul Senatului 8udiciar al S94 -267'.

Desi se!ii de state, inaltii o!iciali, diplomati, politia si armata erau tintele traditionale ale terorismului, s!arsitul secolului :: a observat o crestere a tendintei spre tintirea si persecutarea civililor, a martorilor nevinovati, si a tertilor. 5esponsabilitatea statului, teroarea transnationala, si atentatele sinucigase au !ost !recvente in ;rientul (i lociu inca din -2<3. Ceea ce a !ost neobisnuit la -- Septembrie .33-, atentatetele sinucigase de la =orld Trade Center si >entagon nu au !ost sustinute de state ca atacuri sinucigase teroriste ci mai degraba din prisma numarului mare de victime in randul civililor$ !olosirea calatorilor din avioane drept rachete mortale$ tintele pe teritoriul Statelor 9nite insasi si nu asupra unor baze militare din ;rientul (i lociu indepartat$ iar teroristii sinucigasi care au trait, s"au antrenat si au pilotat nu intr"o baza dintr"un desert indepartat ci in ?lorida de Sud, +e@ 8erseA si orasele europene. >entru ca terorismul s"a mani!estat continuu in ultima suta de ani, ar trebui sa !im sceptici in privinta explicatiilor care pun accentul pe terorism ca inovatie, precum globalizarea si ciocnirea civilizatiilor, cu toate acestea aceste in!luiente sau tendinte trebuie analizate impreuna cu alte elemente. >e acest !undal, analizez mai multe subiecte. Ce chestiuni si con!licte dau nastere si sustin terorismulB Care este dinamica violentei care conduce terorismul si lupta impotriva terorismuluiB Cum se s!arseste terorismulB Cum explicam terorismul islamist si 4l"CaedaB Care este viitorul terorismuluiB

Cele 0 dimensiuni ale actiunii colective aplicate terorismului


Terorismul nu este o actiune intreprinsa de un nebun ori de sociopati politici sau religiosi, ci de actorii politici care aleg schimbarea, prin mi loace violente pentru a"si atinge scopurile politice, !ie ele de natura etnica, religioasa sau ideologica. Terorismul este explicat in acelasi !el ca alte !orme ale actiunii colective, !ie ele revolte, miscari sociale, dizidenti, sau miscari de gerila. ?iecare din cele 0 dimensiuni ale actiunii colective trebuie considerata: &-' nesatis!acuta$ &.' alimentate ideologic de nemultumiri$ &/' cu capacitate de organizare$ si &0' cu oportunitati politice. ; evaluare pozitiva a !iecarei dimensiuni este necesara pentru actiunea colectiva.

%n primul rand, trebuie eliminate nemultumirile si insatis!actiile pentru care mi loacele obisnuite de aciune sunt gandite ca lipsite de sens. #ipsit de aceste nemultumiri, un grup terorist va !i de!init ca o banda de criminali in cautarea scopurilor proprii si nu ca )banditi sociali*. %n al doilea rand trebuie sa existe un sistem ideologic sau de valori, prezent peste tot in randul populatiei, care sa incadreze nemultumirle sau inconvenientele in s!era nedreptatilor. %deologia tine liderii poltici si elitele politice responsabili, trans!orma nemultumirile in nedreptati, legitimeaza o schimbare sau o re!orma in cautarea solutiilor pentru probleme, si usti!ica mi loacele violente prin pretendentii status",uoului. ?ara o ideologie legitimizatoare, violenta terorismului va !i lipsita de usti!icare si de acceptare in randul populatiei care ii sustin pe teroristi. 4ceste doua conditii creaza un mare lac in care activistii politici si grupurile mai mici de teroristi se vor ineca. Cea de"a treia dimensiune a analizei este capacitatea de a se organiza: recrutari, strangeri de !onduri, lideri, comunicatii interne, si luarea deciziilor. 4ceste procese sunt incluse in conceptul ce )mobilizare*. >entru un grup secret, mic, anga at in actiuni criminale violente, pe care autoritatile incearca sa"l penetreze, trebuie sa existe un nivel de incredere !oarte mare intre membri si totodata sa !ie dedicati cauzei impartasite. De obicei teroristii se cunosc intre ei de ani buni, la universitatile unde au impartit subcultura politica a dizidetilor, asa cum a !ost cazul Drigadelor 5osii si ET4 &EusEadi Ta aEatasuna', &=ieviorEa -22/$ FurlansEA -222', sau cum a !ost cazul 4rmatei 5epublicane %rlandeze &%54', unde traditia republicana exista in !amilii si in cartierele in care tinerii trebuiau sa calce pe urma tatilor sau a unchilor lor &(oss -26.'. >entru terorismul islamist, recrutarile si socializarea se !acea prin intermediul in!rastructurii religioase sau a pro!esorilor de religie, scoli, moschee, si !undatii in care multi tineri deveneau intreprinsi sau antrenati &5ashid .33-'. %deea este ca teroristii sunt crescuti ca persoane manierate in grupuri si subculturi care sunt vazute ca legitime si nu deviante. %n interiorul acestei in!rastructuri, teroristii recruteaza noi membri, isi asigura !onduri si arme, se ascund in locuri sigure pentru a nu !i descoperiti, tin legatura unii cu ceilalti, comunica cu sustinatorii si adversarii lor prin mass media, si aduna in!ormatii despre posibile tinte si despre agentii de control social.

Cea de"a patra dimensiune a analizei o reprezinta oportunitatile politice. Sustinerea opiniei publice, aliati politici, un climat international !avorabil, si, in cazul terorismului, sustinerea din partea statului si a !inantatorilor, sau, dimpotriva, pierderea unor asemenea oportunitati pentru terrorism, este analizata si luata impreuna cu celelalte / dimensiuni. >entru teroristi, trebuie explicat de ce un mic grup alege sa iasa din, sau sa se deosebeasca de o miscare politica masiva care urmareste aceleasi scopuri politice dar cu mi loace mai putin violente &sau nonviolente', clare si mult mai conventionale. %nceputul unei campanii teroriste este un incdent precipitat sau anumite conditii care impinge grupul spre ilegalitate si violenta. %n Grecia, )-6 +oiembrie* a inceput dupa ce guvernul militar grec a inabusit protestul condus de studenti cu tancuri si trupe militare in -26/. %54 a reinviat terorismul in %rlanda de +ord dupa -2<2 cand armata britanica, trimisa sa opreasca lupta dintre catolici si protestanti, a !ost intampinata de acestia cu reactii ostile &(oss -26.'. 4rmata islamica a salvarii in 4lgeria a inceput revoltela si terorismul cand armata algeriana a izgonit guvernul ?rontului Salvarii %slamice ales in mod legitim in -22., si a arestat si trimis la inchisoare pe multi dintre membrii sai &FalAvas -222'. 4lti dizidenti au devenit teroristi in mod treptat. Studentii nationalisti basci care !ormau ET4, au devenit nerabdatori in ceea ce priveste ritmul lent al opozitiei >artidului +tionalist Dasc. #a inceput au gra!!iti cu tenta nationalista pe pereti, apoi au distrus proprietati ale Spaniei, si mai tarziu au ucis membri ai Garzii Civile care i"au batut si torturat. (otivul usti!icarii violentei a !ost ca dictatura ?ranco a scos in a!ara legii modurile nonviolente de opozitie &FurlansEA -222'. Chiar si statele cu democratii tolerante pot deveni tinte ale teroristilor: (iscarea liberalizarii din Elvetia sau South (ollucans din ;landa pot !i luati in vedere.

Dinamica Violentei
Episoade ale actiunilor si con!runtarilor violente trebuie analizate ca interactiuni strategice. Strategia aplicata de eventualele tinte &statele, agentii sociali sau politicienii' este la !el de importanta ca cea a teroristilor. Drama sangeroasa se des!asoara !ara public,

iar reactiile sale sunt importante pentru urmarile acesteia. Con!lictul dintre un stat si dizidenti poate evolua catre terorism de catre ambele parti, la !el cum au !acut ?rontul #iberalizarii +ationale din 4lgeria si ;rganizatia 4rmelor Secrete din interiorul armatei !ranceze pe parcursul razboiului din 4lgeria pentru independenta, si mai recent in statele in care guvernele militare si rebelii islamisti se angreneaza. 4cest lucru s"a intamplat in alta parte decat 4merica #atina si 4merica Centrala, unde revolta si teroarea implica teroarea statului si viceversa. %n con!lictul dintre state, normele au !ost codi!icate in tratate, in cadrul conventiilor, in carti si in dreptul international despre cum ar trebui pedepsit razboiul, in drepturile combatantilor, in ceea ce priveste tratamentul prizonierilor si al ranitilor, si in cazul protectiei civililor. %n !runtea restrictiilor normative, statele si"au limitat alegerile unor actiuni pentru ca vor !i represalii amicale. >rincipiul descura arii este bine stabilit in relatiilie internationale. #imitarea !olosirii gazului otravitor in >rimul 5azboi (ondial si interzicerea sa in Cel de"4l Doilea 5azboi (ondial, si neutilizarea armei nucleare in timpul 5azboiului 5ece vin ca exemple. Cand un stat incalca anumite norme considerate importante de catre alte state, pot impune sanctiuni in mod direct sau prin intermediul +atiunilor 9nite. Desi exista o violenta destul de considerabila in relatiile dintre state din lume, interesul propriu si conventiile, descura area, si constrangerea normelor limiteaza incidentele violente de mai os ceea ce ar putea !i la !el de bine ca a !ace mani!estarile mai putin distructive si brutale. %n razboaiele civile, revolte, violenta comuna, si terorism, exista putine norme si oportunitati de descura are pe cale legala pentru statul respectiv, in special impotriva teroristilor. 4cestia sunt de obicei un grup mic, care se ascunde in randul unei populatii mari, de obicei prietenoase sau destul de des asediate si traumatizate. 4u sute de tinte pe care ar putea sa le atace la un moment dat, in !unctie de alegerea lor. 4 prote a toate tintele este imposibil$ a descura a un grup mic de convertiti prin sanctiuni &bloncadu"le averile' un poate !i !acut inainte de a"i identi!ica pe ei si pe aliatii lor$ a"i condamna cu succes pentru di!erite crime cand martorii, uriile sau udecatorii si !amiliile acestora sunt amenintate si ucise este mult mai di!Gcil decat in crimele obisnuite, chiar si in cazul crimelor organizate. %n particular, politia si armata 1 cele mai cautate tinte de catre teroristi 1 au a uns la concluzia ca sistemul uridic este complet inadecvat in ceea ce

priveste problemele teroristilor si a protectiei acestora, in cazul in care devin tinte expuse. (ai cred, de asemenea, ca stiu cine sunt teroristii si sustinatorii acestora, chiar daca probele nu se admit in instanta si chiar daca procurorul un reuseste sa"i condamne. De aceea sunt tentati sa !oloseasca metode ilegale secrete 1 tortura, asasinate, represalii colective 1 e!ectuate de )echipele mortii* impotriva teroristilor si a simpatizantilor acestora, si eventual impotriva tuturor oamenilor care se presupune a !i dusmani ai guvernului. Terorismul de stat, sponsorizat sau coordonat de catre autoritati, tinde sa modi!ice controlul social legitim. Dezvolta si extinde revolta si terorismul destul de des, chiar daca pe termen lung are succes. Chiar si guvernele democratice care se conrunta cu terorismul adopta masuri extraordinare de control social. 5egatul 9nit al (arii Dritanii, in con!runtarea cu %54 si paramilitarii >rotestanti, si"a modi!icat sistemul uridic obisnuit in ceea ce privaste criminalitatea, pentru a putea !ace !ata teroristilor. (artorii si in!ormatorii care depun marturie la tribunal aveau nevoie de anonimat$ s"a apelat la o !orma de detentie preventiva a suspectilor de !iecare data$ a !ace sa cedeze pe cei retinuti prin metode pe care criticii le"au numit )tortura* &pierderea simturilor, izolare, zgomotul alb' erau !olosite. Controlul social al terorismului tinde sa depaseasca limitele legalitatii, si in unele cazuri, se extinde la terorismul de stat. #ogica violentei in ceea ce priveste teroristii tinde de asemenea spre extindere, mai multa violenta, mai multe tinte, si mai multa violenta brutala. Cea mai mare amenintare pentru teroristi o reprezinta in!iltrarea de in!ormatori, tradatori si in!ormatiile o!erite autoritatilor de catre terti. &ex: !osti activisti, vecini sau cunostinte'. >entru protectia personala, teroritii vor asasina ast!el de spioni si colaboratori, chiar si simplii suspecti, !olosind chair mai multa violenta. (ai devreme sau mai tarziu o parte din teroristi vor !i arestati si se va incerca a"i inchide. >entru a"si libera camarazii, teroristii iau ostateci pentru a !ace schimb cu autoritatile. 4cestia pot !i bancheri, oameni de a!aceri sau chiar simpli civili 1 dezvoltand ast!el mai multa violenta. %ntr"un !inal teroristii vor ramane !ara !onduri. 4tunci vor e!ui banci, vor intra in a!aceri cu droguri, si vor stoarce bani din a!aceri 1 propagand ast!el mai multa violenta. Ca si echipe mortale si grupuri paramilitare, creaza impotriva lor si a simpatizantilor, dupa principiul dinte pentru dinte, omoruri si crime din razbunare, ce genereaza un continuu !lux de violenta. 4poi apare violenta dintre grupurile teroriste. +u in ultimul rand este violenta impotriva

moderatorilor din propriile tabere care ar putea avea un plan credibil pentru o solutie politica asupra con!lictului, dar care ar putea lasa teroristii nebagati in seama, acesti moderatori trebuind ast!el redusi la tacere. 4st!el, exista !orte puternice pentru extinderea violentei de partea teroristilor.

S!arsitul terorismului
Totusi, teroristii urmaresc obiective politice, si au nevoie de sustinere din partea opiniei publice intr"un anumit segment al populatiei. 4ctiunile lor pot !i intelese in termeni instrumentali. %54 &dar un partea cea mai importanta a %54' au avertizat politia si mass media de multe ori despre bombele plantate de ei, pentru a o!eri timp publicului sa poata !i evacuat. Scopul lor era acela de a demonstra incapacitatea autoritatilor de a distruge organizatia, nu de a ucide, mutila sau tortura oamenii. Teroristii si autoritatile au stabilit niste acorduri respectate de ambele parti. 4utoritatile au eliberat prizonierii in schimbul eliberarii ostatecilor rapiti de teroristi. Chiar si cele mai barbare acte de violenta, bombardarea civililor inoncenti, sunt negate sau usti!icate de catre !aptas, de unde reiese ca ei recunosc ca anumite actiuni violente sunt intr"adevar barbare si ne usti!icate. Ei sunt obligati sa se anga eze intr"un discurs moral si clar cu publicul, depsre violenta lor si a dusmanilor lor. Cel mai comun argument este de a pretinde ca dusmanii lor au procedat la !el si ca merita razbunare in schimb, sau chiar sa dea vina pe dusmanii lor pentru ast!el de actiuni. (ass media araba dupa 2H-- au imprastiat zvonul precum israelienii ar !i distrus =orld Trade Center si ca acestia ar !i !ost responsabili pentru victimele din randul civililor. %n ceea ce"l priveste pe ;sama bin #aden, liderul al" Caeda, a pretins pe 6 octombrie .33-, la o transmisiune pe un post de televiziune din 4l 8azeera, ca Statele 9nite ar !i ucis un milion de copii in %ra, &aluzie la regimul de sanctiuni' si ca au ucis sute de mii de civili in cel de"4l Doilea 5azboi (undial &aluzie la bombele atomice din 8aponia'. (esa ul a !ost ca Statele 9nite primea ceea ce merita si ca isi merita mortii. Teroristii au incetat violenta in momentul cand si"au atins scopurile. Desi nici un stat nu a !ost rasturnat de catre teroristi, terorismul a avut succes in mod repetat. 4tacul

terorist asupra marinei S94 a prile uit retragerea miliarilor americani din #ebanon si mai tarziu din Somalia. Dritanicii au recunoscut independenta statului %rlandez in -2.- cand costurile pentru lupta impotriva teroristilor au devnit prea mari. Dupa cel de"al Doilea 5azboi (ondial, sionistii, grecii, cipriotii si nationalistii arabi din 4den i"au indepartat cu succes pe britanici. 5emarcabil a !ost ca teroristii au devenit lideri politici conventionali: primul ministru israelian (enachem Degin odata liderul grupului de sionisti terorist %rgun$ (ichael Collins negociatorul de pace al revolutionarilor irlandezi, care a semnat tratatul de pace cu (area Dritanie in -2.- &!iind asasinat la scurt timp pentru acest lucru'$ (artin (cGuiness, liderul %54, in prezent ministru al educatiei in guvernul din %rlanda de +ord. Gruparile teroriste care au renuntat la lupta armata si la violenta cand adversarii lor au !ost de acord sa imparta puterea siHsau cu o noua constitutie sunt Congresul +ational Sud"4!rican &4+C', %54 in %rlanda de +ord, ?rontul #iberalizarii din CuIbec &?#C', si probabil Tamil Tigers in Sri #anEa care in prezent negociaza schimbari constitutionale importante si o impartire a puterii impreuna cu guvernul. ; solutionare politica a unui con!lict violent de obicei se rezuma la o prevedere prin care se trece cu vederea actele de violenta politica !acute de ambele parti 1 teroristii precum si !ortele de securitate 1 in institutii cvasi" udiciare extraordinare. >rocesul de 5econciliere si 4devar din 4!rica de Sud a !ost cel mai publicat dintre toate. (a oritatea revoltelor din 4merica Centrala in -2J3 in care teroarea si teroarea statului s"au incheiat prin acorduri de negociere si printr"un anumit proces de amnestiere. +egocierile cu teroristii privind incheierea unui con!lict violent sunt extrem de di!icile. Din partea guvernului, in special datorita presiunii populatiei de a nu negocia decat daca teroristii urmaresc violenta, acesta propune si cere ca rebelii, teroristii sau alti oponenti sa renunte la actele de violenta inainte de inceperea negocierilor si de intreruperea acestora de catre un incident violent. ; ast!el de strategie !unctioneaza rar. 5ebelii sunt o entitate destul de complexa. 9nii practica politici conventionale, altii combina atat mi loacele violente cat si cele non"violente$ iar altii sunt chiar teroristi extremisti. Conditiile prealabile de negociere, in mod automat pun in centrul problemei grupul cel mai extrem al con!runtarii. 4cestia pot ataca negocierile si pot invige orice intelegere privind problemele de !ond si pot sabota procesul de pace prin e!ectuarea unui nou atac. 9nde

guvernele si opozantii mai moderati au negociat un acord de pace cu succes, au !acut acest lucru in ciuda !aptului ca violenta terorista continua, precum a procedat administratia TonA Dlair in (area Dritanie cu unionistii si nationalistii care urmareau 4cordul de >ace al %rlandei de +ord din -22J. %n cele din urma %54 a venit cu propunerea de continuare a urmaririi problemelor si de incetarea permanenta violentei, de a permite inspectorilor internationali sa veri!ice depozitele lor de arme, si de a deza!ecta acele arme &a le scoate din uz'. (ai recent, revolta albanilor din (acedonia a !ost negociata cu succes, si cu 9niunea Europeana ca mediator s"a pus capat violentei inainte de incheierea negocierilor. %n ambele cazuri autoritatile si mediatorii au inteles ca adversarii lor nu au control asupra tutoror grupurilor violente si celor care sutin ca actioneaza in numele rebelilor.

Terorismul islamist si 4l"Ceda


5evolutia iraniana din -262 a sustinut si a sponsorizat miscarile radicale islamiste si grupurile din lumea musulmana, in special cei din randul ShiKites. 4Aatollah Fhomeini a etichetat Statele 9nite ca )(arele Satana* responsabil pentru bolile din statele mosulmane si a proclamat un razboi s!ant impotriva S94, %srael si statele arabe precum 4rabia Saudita care s"a pretins ca ar !i clienti si colaboratori de voie ai vestului. >otrivit lui Fhomeini si arabilor radicali, problemele lumii mosulmane ereau destul de multe: subdezvoltarea si saracia, retragerea militarilor si umilinta in!rangerii armatei de catre %srael, autocratii sustinuti de catre vest &asa cum a !ost Shah', dependenta de cei din vest, risipa petrolului care a !avorizat putine privilegii, si multe altele &#e@is .33-'. +ationalistii arabi sub comanda lui Gamal 4bder +asser au dat gres$ socialistii baptisti din SAria si %raE au dat gres$ miscarea laica din Turcia la !el se spune ca a esuat. >entru unii, raspunsul la esecuri un a reprezentat o mai mare modernizare sau in!luienta din vest, ci mai degraba reintoarcerea la credinta musulmana originara, la societate, si la politica teocratica care exista in perioada de maretie a arabilor si a musulmanilor. Con!orm lui #e@is )(usulmanii adevarati sau !undamentalisti sunt cei care cred ca problemele lumii musulmaneLsunt rezultatul nu a insu!icientei dezvoltarii si a unei dezvoltari excesiveL

i.e. impunand si importand moduri pagane ale oamenilor musulmani. Sarcina este de a elimina MmodernizareaN regulile si conducatorii straini si de a reveni la modurile de viata islamice pure in concordanta cu principiile islamice* &#e@is .33-:<3' Declaratia video a lui ;sama bin #aden dupa 2H-- sustine aceste convingeri &+e@ OorE Times -3HJH3-:4J'. El se re!era la )natiunea noastra islamica* care a )!ost umilita, i"au !ost !ii ucisi si sangele i"a !ost varsat iar credintele pro!anate* mai bine de J3 de ani. %ndemnat de Fhomeni si sustinut de resursele %ranului revolutionarA si de cadrele sale revolutionare, lideri religiosi, moscheie, scoli, si media, renasterea si cruciada ideologiei %slama s"a raspandit in lumea musulmana in special intre minoritatea ShiKites. Fhomeni a prezis, )%slam si invataturile Foranului va domina peste toata lumeaL armele din mainele noastre sunt !olosite pentru a duce la bun s!arsit aspiratiile %slamice*. (ilitantii iranieni care au ocupat ambasata S94 si au agravat criza ostaticilor din -262"o umilire publica pentru (arele Satan"au pus bazele in anii -2J3 a structurii organizatorice ascunse ce a devenit ulterior un model pentru grupuri si retele teroriste precum 4l"Caeda. Sub protectia si cu a utorul 4sociatiei (ilitantilor Clerici din Teheran, Consiliul 5evolutiei %slamice, si Garzile de Corp 5evolutionare, apelul s"a !acut auzit in toata lumea musulmana si araba pentru ca tinerii sa vina in %ran sis a devina luptatori s!inti. 4u venit din #ibia, >alestina, EgApt, #ebanon, statele din Gol!, 4rabia Saudita, Egipt si alte locuri. #a di!erite centre si baze de pregatire, au luat parte la antrenamente cu armament, indoctrinare religioasa si alte studii. Elita, dupa aceste pregatiri au a uns voluntari cu misiunea de a se intoarce in propria tara si a incepe cellule locale de organizatii revolutionare$ altii au !ost inrolati in razboiul %ran"%raE ca luptatori revolutionari. >rima campanile terorista ai razboinicilor %ranieni a !ost impotriva dominatiei Sunni din Statele din Gol! si impotriva 4rabiei Saudite. Scopul a !ost acela de a inlocui conducatorii cu o teocratie %slamica. Cel mai traumatizant asalt terrorist impotriva conducatorilor arabi traditionali a !ost ocuparea si con!iscarea (arei (osche din (eca, cel mai s!ant altar al %slamului, cu 03.333 de pelerine inchisi inauntru. >e .3 noiembrie -262, o trupa de cel putin .33 de extremist musulmani inarmati au capturat si au luptat cu !ortele de securitate saudite timp de -3 zile. Scopul lor declarat era puri!icarea %slamului si eliberarea 4rabiei, Tara S!anta, de Pouse o! Saud si de liderii religiosi corupti. Ei

denuntau vesticii ca distrugatori ai valorilor !undamentale islamice si acuzau guvernul saudit de complici ai vestului &=right .33-:-0<"7/'. %n total, .77 de pelerini, trupe, si teroristi au !ost ucisi in salvarea moscheei, si 733 au !ost raniti. >ana la 2H-- a !ost cea mai distructiv atac al teroristilor islamisti, si a !ost asupra unei tinte -33Q musulmane. 8ihadul s"a extins dincolo de >eninsula 4raba si a razboiului civil din #iban pana in Egipt. Cand presedintele 4ns@ar Sadat a arestat militantii musulmani in incercarea de a diminua puterea 5aspunsul conducatorilor sauditi si din Gol! la islamismul radical din lumea araba, si anume la ihad, a !ost acela de a devein si mai piosi si mai puritani decat criticii lor islamisti si adversari &5ouleau .33.'. %n 4rabia, la !el ca si in tarile vecine, sauditii au sustinut scoli religioase, servicii sociale si organizatii caritabile care, pe langa scopul sau social si religios, construiau si in!rastructura religioasa pentru ihad si motivau religios terorismul care avea drept tinta chiar sauditiii insisi &#ut@aE .33-'. >otrivit teoriei actiunii colective, cea mai sigura, mai rapida si mai putin costisitoare cale de a mobilize politic, social sau religios o miscare este aceea de a !olosi o structura organizationala de a pusa la punct, care ete doar adaptata la noile scopuri. Ca umrare a presiunii exercitate de iranieni si shiiti, sauditii si"au extins varietatea si numarul organizatiilor si ativitatilor islamice. Guvernul militar al >aEistanului a spri init si el militantii islamisti si scolile lor religioase ca o !orma ie!tina de a raspandi terorismul in 4!ganistan. Guvernul militarA a a uns ast!el sa creeze o cultura a violentei care s"a dezvoltat si acum s"a intors impotriva sa. 9rmatorul ihad nu a !ost impotriva Statelor 9nite ci impotriva armatei sovietice si a guvernului communist din 4!ganistan. ?olosind modelul creat de Garzile 5evolutionare %raniene pentru organizarea ihadului si sustinut !iind de sauditi, in -2J3 osama bin #aden a stabilitA centre in (u ahedeen din ;rientul (i lociu, 4!rica de +ord si in 4sia. Voluntarii se indreptau catre taberele paEistaneze unde erau antrenati, indoctrinati si inclusi in luptele de guerilla din 4!ganistan. Statele 9nite a sustinut rezistenta a!gana si i"a a utat cu arme so!isticate de lupta antiaeriana. (ai tarziu, Din #aden declara: )>entru a"% dobori pe acesti atei rusi, sauditii m"au ales pe mine drept reprezentantul lor in 4!ganistan. +e"am !acut tabara in >aEistan la granita cu 4!ganistanul. 4colo astept voluntari din 5egatul Saudit si din toate tarile arabe si

musulmane. (i"am instalat prima tabara acolo unde acesti voluntari au !ost antrenati de o!iteri paEistanezi si americani. 4rmele au !ost aduse de americani, banii de catre sauditi*. (odul de orgnizare (u ahedeen a !ost adaptat mai tarziu de catre Din #aden pentru al"Caeda in -2J3. ; inovatie a !ost aceea de a extinde numarul recrutilor si de a in!iinta grupari teroriste din lumea musulmana in Europa de Vest si in Statele 9nite acolo unde imigrantii musulmani au !ormat in!rastructure religioase, au construit scoli si moschee, locuri care putea !i !olosite ca si adaposturi. Tinand cont de lipsa de control al calatoriilor si de permisivitatea tranzactiilor internationale, a studiului in strainatate, a activitatilor religioase, a actelor de identitate, este relativ usor ca grupari si activitati teroriste sa se ascunda in tarile vestice. Grupari teroriste pot practice sa zboare cu avionul in anumite locuri cu scopul de a intia atacuri teroriste. 5azboiul impotriva sovietilor in 4!ganistan a !ost castigat. 4poi a venit 5azboiul din Gol! dupa ce %ra, a invadat si devastate Fu@eit"ul: un stat arab a atacat un altul. ;peratiunea 4mericana Desert Storm a rutat invazia din %ra, si a restituit statul Fu@ait, dar a devenit un punct de cotitura in radicalismul lui bin #aden. 8umatate de million de soldati straini au !ost trimisi in 4rabia Saudita si necredinciosi in inima teriroriului musulman, iar .3.333 au ramas dupa razboi in baze militare. Din #aden a comunicat C++ ului, )5egimul saudit nu este decat o sucursalta sau un agent al Statelor 9nite.4 incetat sa conduca poporul dupa spusele lui Dumnezeu*&=right .33-:.7-'. %n -22J un mani!est intitulat )?rontul %slamic %nternational pentru 8ihad impotriva evreilor si a luptarilor*, bin #aden a acuzat Statele 9nite pentru )ocuparea pamanturilor %slamului in locurile cele mai s!inte, peninsula 4raba, !urtul bogatiilor, a dat ordine conducatorilo, umilind poporul si terorizand vecinii L a distruge americanii sip e aliatii lor"civilo si militarA"este o datorie individuala a !iecarui musulman, pentru a elibera moscheea 4l" 4,sa si S!anta (eca L* Dupa atacul de la =TC, mesa ul lui video di!uzat de 4l 8azeera a acuzat conducatorii peninsulei 4rabe ca !iind )ipocriti* ce au urmat )calea gresita*, si a cerut tuturor musulmanilor sa )indeparteze raul din peninsula lui (ohamed* &+e@ OorE Times -3HJH3-:4J'. El a numit 4merica si aliatii lumii modern simbol al necredinciosilor. 4 acuzat 4merica pentru spri inirea %sraelului in alungarea palestinienilor. El a amenintat ca 4merica nu va avea pace inainte ca palestinienii sa aiba pace si pana cand armatele de

necredinciosi nu va parasi taramurile lui (ohamed. >e langa instructiunile date sinucigasilor din 2H-- era mesa ul: )Tineti minte batalia pro!etului L impotriva in!idelilor, deoarece el a mers sa ridice statul %slam* (ulti specialist vestici sunt !ixati pe o legatura intre saracie"nedreptate sociala" exploatare, interpretare a nemultumirii si nedreptatii in tarile din lumea a treia. Ei sunt incurcati si dezorientati de luptatorii religiosi care si au dedicate vietile pentru a duce la bun s!arsit vointa lui Dumnezeu pe pamant, prin violent daca este necesar. +imic asemanator nu a existat in lumea vestica de la persecutia hereticilor religiosi si razboaile s!inte. Cand bin #aden declara ca )lumea este impartita in doua tabere, tabara celor credinciosi si tabara necredinciosilor,* Totusi sa luam in considerare cateva din actiunile talibanilor si motivatiile lor. %nterzicerea !emeilor de a munci si a !etelor de a merge la scoala nu are nici o legatura cu ameliorarea saraciei, prin ustitie sociala sau prin lupta impotriva liberalismului. Din contra, aceste masuri creaza saracie pentru !emei si copii, multi dintre ei !iid or!ani sau vaduve. ;morand o !eneie cu pietre cand !ace adulter nu sta pe agenda anti"saraciei. ; politie religioasa care con!isca casete video, interzic copiilor de a ridica zmei, impun o imbracaminte si amendeaza poporul pentru ca asculta muzica are o explicatie religioasa si nu laica. Cand talibanii au demolat statuia Duddha intr"un loc unde budismul nu a existat timp de secole, au !acuto pentru ca au !ost pr!anatori. Cu toate acestea multa saracie si nedreptate exista in lumea musulmana, Din #aden si asociatii lui s"a intors impotriva conducatorilor arabi si a Statelor 9nite din cazua unor motive politico"religioase. Daca scopul lor este sa stabileasca ideologia musulmana in ;rientul (i lociu, atunci ei au dreptate in totalitate cand gandesc ca armata S94 si presiunea economica in regiune este principalul obstacol. S94 a intrat in razboi pentru a indeparta Fu@ait"ul din maini nedorite si asta ar !ace si pentru 4rabia Saudita si pentru celelalte state din Gol!. ;stilitatea lui Din #aden !ata de conducatorii 4rabiei Saudite a dus la expulzarea lui din 4rabia S. in -22- si la pierderea cetateniei in -220. Dupa razboiul sovieto"a!gan, cu peste 733 de luptatori ihad si o multime de bani si arme, s"a mutat din 4!ganistan in Sudan si apoi inapoi in 4!ganistan &5ashid .33-'.(ult mai important este !aptul ca el a pus in aplicare un plan pe termen lung, de a da o lovitura in interiorul S94. 4 plantat

celule si agenti 4l"Caeda in Europa de Vest si S94 si a !olosit acoperirea unor comunitati de imigranti musulmani legali. (otivul pentru care 4l"Caeda a adus terorismul in S94 este acela ca pagubele pricinuite utila elor si echipamentelor americane din a!ara americii, nu erau destul de dramatice incat sa schimbe politica straina in ;rientul (i lociu si, in plus, era destul de ie!tin si cu risc scazut & aceasta sansa era avanta oasa din punctul de vedere al ine!icientelor contraspiona ului american si a organizatiilor de securitate pentru monitorizarea si interzicerea activitatii teroriste transnationale si din punctul de vedere al nepotrivirii !ortei militare americane de a opri terorismul'.

Viitorul terorismului
Conditiile !avorabile cresterii actiunilor de terorism colectiv sunt prezente se ridica in ziua de astazi la un nivel inalt. >rima conditie nesatis!acuta este !aptul ca nu se inregistreaza scaderi in numarul de minoritati etno"nationale care se impotrivesc discriminarii prim ma oritate si prin politici de stat opresive &tiranice'. %n plus, solutii politice ca: impartirea puterii &ca in %rlanda de +ord', autonomie &ca in (acedonia', !ederatie sau con!ederatie &ca in provinciile basce', suveranitate statala independenta &ca in Fosovo si >alestina', si autodeterminare &ca in Fashmir' 1 pot parea potrivite si e!iciente pentru cei dina!ara, dar sunt deseori blocate si respinse de segmente importante de populatie si de unele state ce sunt ucatori principali in acest con!lict. Etno"nationalismul nu isi are radacinile in saracia economica si in subdezvoltare. %ugoslavia avea un standard european de trai si institutii sociale moderne, inainte de a !i demolata in razboaie si razboaie civile.>e masura ce aceste con!licte s"au erodat &s"au descompus', cateodata timp de zeci de ani, terorismul a inceput sa para singura cale de ale duce mai departe cauza. Etno"nationalismul si separatismul sunt bine"sanatoase si vor ramane aici mult timp. Totusi, unele con!licte violente, incluzand terorismul, se incheie cu o solutie politica negociata.

+ici radicalismul religios si nici cel ideologic nu sunt pe cale de a disparea de pe !ata pamantului si nici ele nu depind de saracie si subdezvoltare. 5enasterea hindusilor in %ndia a crescut rapid, chiar si atunci cand tara a prosperat mai mult decat in orice alta perioada de dupa independenta. 5espingerea strainilor e o reactie des intalnita in cazuri de penetrare straina economica, militara si culturala. %dentitatea colectiva si modul de viata constitutional sunt in pericol. 9n raspuns des intalnit este renasterea religioasa, care rastoarna modi!icarea culturii unei societRSi Tn urma interacSiunii cu alte culturi, aduna si incapsulaeaza aderanti intr"o comunitate religioasa unita si mobilizeaza o diaspora pentru a apara traditiile. Si s"ar putea prezice ca tocmai atunci cand modernizarea sub auspicii vestice da navala, radicalismul religios si politic vor avea cea mai mare rezonanta. Deoarece exista numeroase modernizari nereusite in lume, ne putem astepta la o abundenta de miscari religioase si politice care pot alimenta terorismul. >entru acestea nu exista solutii de negociere, pentru ca valuta lor !orte sunt identitatea, simbolurile si demnitatea, si nu avanta e materiale sau politice. 4re vreun sens negocierea distrugerii a doar 73 la suta din toate statuile pentru sacrilegiiB Tolerantei i"au trebuit multe secole pentru a deveni institutionalizata in Vest si a crescut din radacini !oarte !ragile. Va dura mult timp si in alta parte pentru a se intampla acest lucru. Capacitatea de a organiza teroristi e greu de impedicat, mai ales in state democrate care adera la #ege. >rincipalul motiv este acela ca gruparile violente sunt incorporate si ascunse intro societate etnica si religioasa care este legitima si legala, si care izoleaza membrii de cei din a!ara, si rezista penetrarii agentilor de control. %54 a prsperat in comunitatea catholic"nationalista in %rlanda de +ord. ET4 ramane active printer natiunile basce, prin gruparea separatist care obrine doar -3"-7 procente in voturile de la algeri. Teroristii omoara in!ormatori, martori si membri ai uriului$ ei trag bani din a!aceril recruteaza prin intimidare si nu doar prin convingere. Guvernul nu este in stare sa ii prote eze pe cei care doresc sa lupte impotriva terorismului. Statele slabe nedemocrateau recurs la terorism de stat, care a dus la un terilib razboi civil cu unu numar enorm de victim civile, atrocitati si massacre in 4lgeria. 4ceste con!licte violente prin interventie straina se pot prelungi timp de decenii, cum este cazil Columbiei &#a Violencia a inceput undeva in anii -203' si recent in 4ngola.

+egarea oportunitatii politice este cea mai !ezabila strategie de control, cel putin in terorismul transnational. (a oritatea terorismului este susutinut sau incura at de un stat care sustine cauza terorismului, sau daca nu sunt sustinatori vizibili, re!uza sa taie resursele si recrutarile de pe teritoriul lor in !avoarea teroristilor. 5e!uzand teroristilor o baza pentru operatiilo lor este un instrument puternic de control. %54 a strans !oarte multi bani in S94$ ?ranta de"a lungul multor ani nu s"a deran at sa incerce sa stopeze activitatea separatistilor basci pe partea lor de granite$ Tigrii Tamil au avut o baza sigura in Tamil +adu$ teroristii Fashmiri au !ost sustinuti din >aEistan$ toti teroristii palestinieni au sponsori state &%ran, Siria'. +u este nici o indoiala ca prin diplomatia, sanctiuni, excludere din organizatiile internationale, si un ultima istanta razboi"instrumentele pe care statele le poseda in relatiile dintre ele"statele care sustin terorismul au cele mai mari sanse sa !ie re!uzate, iar capacitatea lor de organizare si operare au cele mai mari sanse de a !i slabite. Statele in situatia aceasta, totusi, insista ca o solutie politica sa !ie gasita, ca in Fashmir si in >alestina. Cu toate acestea, ca si incazul pirateriei aerieni din -263, cooperarea international impotriva terorismului este cel a doua variant de slabi acest !enomeni .>rima este de a gasi o solutie politica pentru con!lict. %n timp, virtutiile religioase vor ceda tentatiei si vor pacatui si se vor redescoperi ca !iind cinice si corupte, exact ca institutiile religioase si re!ormele promise. >ana la urma nu au reusit sa re!aca nationalismul trecut. ; noua generatie se dezvolta care nu stie nimic despre revolutie. %nstitutille care sunt adoptate cu entuziasm de catre parinti sunt o povara iar ideologie opresiva copiilor. %ranul la /3 de ani dupa 5evolutia %slamica si 4Aatollah Fnomeni este cel mai apropiat exemplu de entuziasm care se trans!orma in !rica si represiune. #a ultimele alegeri miscarea religioasa islamica a obtinut in ur de /3Q dintre voturi, in timp ce re!ormistii, care isi doresc un stat care nu are la vaza doctrina religioasa si relatii mai bune cu S94 au obtinut 63Q de procente. (%noritatea eclerica isi pastreaza puterea datorita particularitatilor constitutionale neobisnuite ale %ranului. 4cest exemplu iraniani este o lectie importanta pentru intelegerea lumii musulmane, deoarece %ranul a !ost prima teocratie musulmana contemporana si totodata una din primele state care au sponsorizat teroristii islamici. General valabil pentru toate miscarile !undamentalist si radical, 8ihadul %slamic raspandeste propria sa dinamica a eliberarii de iluzii printer aderentii sai. Va !i absorbita de propriile sale problem domestic

si va !i improbabil sa continuie agresiv exportandu"se credintele si institutiile. 4ceasta schimbare se va aplica si supotului de stat pentru teroristii islamici. Desi curentul moderat este incet si o!era un con!ort redus victimelor si intelor terorismului, este !ara dar si poate ceva real. Dincolo de controlul social al terorismului prin deprivarea de oportunitate politica, exista un inhibitor intern deasemenea, intr"adevar unul incet sau redus.