Sunteți pe pagina 1din 13

Sfantul Alexandru de Svir un Avraam al Noului Testament

Alexandru s-a nascut in data de 15 iunie 1448, in partile Novgorodului, intr-o familie de crestini evlaviosi. El a fost cel de-al treilea copil al lui Stefan si al Vassai. a !ote", sfantul a primit numele de Amos. #arintii sai au dorit ca el sa se casatoreasca, insa alta era cale cea sadita de$a in inima lui. a numai 1% ani, tanarul Amos pleca spre &anastirea Valaam, mareata lavra ruseasca de pe acul agoda. 'recand peste raul Svir, pe malul lacului (oscins), sfantul a au"it un glas tainic ce l-a indemnat a ridica acolo o manastire. *ngerul sau pa"itor l-a insotit insa mai departe, spre &anastirea Valaam. *n aceasta manastire, tanarul a petrecut ca frate vreme de sapte ani, a+ia apoi el fiind tuns in mona,ism, su+ numele de Alexandru, la varsta de -. de ani. 'atal sau, cautandu-l prin multe locuri, l-a gasit in cele din urma pe insulele de la Valaam. /a urmare a intalnirii cu fiul sau, mona,ul Alexandru, tatal sau a intrat si el in manastire, precum si mama sfantului. 'atal se va numi Serg,ie, iar mama se va numi Varvara. 0ece ani s-a nevoit sfantul lucrand tacerea pe insula numita Insula Sfanta. #e aceasta insula se mai pastrea"a inca si asta"i pestera cea stramta in care acesta s-a nevoit, insemnata cu o frumoasa cruce de lemn. 1data, in vremea rugaciunii, Sfantul Alexandru de Svir, a au"it un glas dumne"eiesc, care i-a "is2 3Alexandru, iesi din acest loc si mergi pe locul aratat odinioara tie si acolo te vei mantui3. *esind din pestera, sfantul merse pana pe malul lacului mai sus amintit. *n anul 1485, sfantul s-a ase"at pe malul raului Svir, de la care si-a luat si numele. Vreme de mai +ine de sapte saptamani, sfantul s-a nevoit in cunoasterea voii lui 4umne"eu, ,ranindu-se numai cu ier+urile ce cresteau prin "ona. &ai +ine de opt ani, sfantul a fost ascuns tuturor. Astfel, a+ia in anul 14%5, sfantul a fost gasit, din randuiala lui 4umne"eu, de catre un vanator aflat la vanatoare de

reni. 6n singur om a fost nevoie sa il intalneasca pe sfant, ca mai apoi toata lumea sa alerge la el, pentru rugaciune si +inecuvantare. Ani multi au trecut de cand sfantul s-a sta+ilit in aceasta pustie, pana sa afle voia lui 4umne"eu. Astfel, trecand mai +ine de -5 de ani, 4omnul a +inevoit a * se arata, in c,ipul a 'rei *ngeri, precum si odinioara, lui Avraam, la Ste$arul lui &amvri. 7iecare inger era lumina adanca si purta in mana un sceptru. *ngerii au "is catre sfant, cuprins fiind de tremur2 3Indrazneste, fericite, nu-ti fie frica. Preaiubitule, pentru ca vezi in Trei Persoane pe el ce !orbeste cu tine, inalta o biserica in numele Tatalui si al "iului si al Sfantului #u$, Treimea Sfanta. Iata, iti las pacea %ea, pacea %ea ti-o voi da tie.8 #e locul minunatei descoperiri se inalta asta"i o mareata manastire, inc,inata Sfintei 'reimi, numita in tot locul 3&avra Sfantului Alexandru de Svir3. Sfantul Alexandru de Svir a trecut la 4omnul in data de 59 august : 1- septem+rie 1555,fiind in varsta de 85 de ani. 4upa cum el insusi a lasat scris, trupul sau a fost inmormantat in pustie, iar nu in manastir ea ridicata de el.

Sfantul Alexandru de Svir ; aflarea Sfintelor sale &oaste


#rima aflare a Sfintelor sale &oaste a avut loc in anul 1.41, in data de 1< : 59 aprilie, in Saptamana 7loriilor, cand un fulger a ca"ut pe pamant, in apropierea mormantului sfantului. *n acea "ona se lucra la o noua +iserica. &uncitorii au descoperit un mormant necunoscut. Sfintele &oaste au fost pastrate in +iserica pana in anul 1%18, cand comunistii au profanat locul si au distrus toate cele din interior. 'rupul sfantului s-a pierdut in negura vremii, manastirea fiind transformata in spital de psi,iatrie. /ea de-a doua aflare a Sfintelor &oaste a avut loc a+ia in anul 1%%<, cand &anastirea Sfantului Alexandru de Svir a fost redesc,isa. 4upa mai +ine de un an de cautari, Sfintele &oaste au fost gasite in depo"itul &u"eului Academiei &ilitare de &edicina. Aduse cu mare cinste in manastire, &oastele Sfantului Alexandru se afla asta"i in +iserica "idita de el insusi. &oastele sfantului i"vorasc mir din a+undenta.

&oastele Sfantului Alexandru din Svir


4e"velite putin, moaste de sfant plecat la 4omnul in anul 1555, a+solut integre= mana dreapta desc,isa catre noi, astfel incat se vad clar si firesc, ca la orice om viu, liniile palmei= maini muncite greu, cu +uricele degetelor +atucite si ung,ii intregi> #iciorul intreg si nestafidit, de culoare gal+ui ; maronie> 599 de ani au trecut ca o clipa, este posi+il?

Exista marturii scrise2 pe la 1%18 +olsevicii au trimis o comisie compusa din specialisti in c,imie, pentru examinarea moastelor Sf Alexandru din Svir. 4upa ce comisia a sta+ilit ca moastele nu sunt 3 o papusa de ceara8 si nici 3un sc$elet in 'lapi8, ci cu adevarat trup sfant neputre"it, +olsevicii au inceput campania de ascundere a moastelor, care au fost puse intr-o capela sigilata, situata intr-un spital din odeinoe #ole, apoi au fost mutate la St #eters+urg pentru a li se pierde urma (statul ateu a luptat cu toate aceste forme manifestari de sfintenie, in dorinta lor de a distruge )iserica*. *n decem+rie 1%%< s-a descoperit, la Academia de &edicina &ilitara din St #eters+urg 3exponatul anatomic8 care, dupa lungi luni de examinare, au fost certificate ca fiind moastele #reacuviosului Alexandru Svirs)i, marele factor de minuni> *nsa, c,iar inainte de a incepe munca, ec,ipa din care faceau parte un antropolog, un stomatolog, specialisti in anatomie, c,imie si isorie a constatat in mod direct asemanarea uimitoare intre descrierea facuta la anul 1.41, la prima aflare a sfintelor moaste, si acel 3exponat8 care a fost aflat la Academia de &edicina &ilitara ; si aceasta deoarece c$ipul Sf Alexandru nu doar ca nu era putrezit, dar se vedea si o parte a barbii+ 3 el mai uluitor este faptul ca fa,a s-a pastrat foarte bine, iar partile care putrezesc la omul obisnuit in primul rand - tesuturile moi ale buzelor, nasului si urec$ilor, erau neatinse+@/uviosul Alexandru le-a dat un semn celor ce-l cinsteau, de$a inainte ca examinarea sa se sfarseasca. /and a fost primit acordul pentru savarsirea unei rugaciuni in cladirea unde se aflau Sfintele moaste, toti cei pre"enti au ramas inmarmuriti. &oastele au inceput sa i"vorasca mir din a+undenta. Se parea ca #reacuviosul le raspunde celor ce i se rugau2 !a aud. .u sunt+8 a 59 iulie 1%%8, moastele au fost expuse pentru a fi cinstite de catre credinciosi, un sir nesfarsit de pelerini venind sa se inc,ine inaintea lor, primind tamaduiri trupesti si sufletesti. 4e altfel, calugarul care a stat la capatul raclei, a o+servat ca i"vorarea de mir era varia+ila, pro+a+il in functie de credinta celor care veneau sa se inc,ine. A...B !iserica din mi$locul manastirii, al+a cu turle ver"i ; turcoa", in care sunt ase"ate spre inc,inare moastele Sf Alexandru din Svir nu este, insa, aceeasi cu cea inaltata pe locul in care s-a aratat Sfanta 'reime, singura data unui sfant al Noului 'estament, la anul 159.. Aveam sa aflam aceasta +iserica in imediata apropiere, in cadrul unui complex mona,al distinct insa nerestaurat, despre care g,ida manastirii ne-a spus ca, in anii comunismului, a servit ca sanatoriu pentru +olnavi mintali. Extraordinar loc de recuperare, printre sfintii "ugraviti pe "idurile ranite de vreme si de necredinta, loc "guduitor prin puterea de sugestie a picturii ramasa pe "iduri prin voia 4omnului2 *nfricosatoarea Cudecata sau privirea cutremuratoare a 4omnului *isus, pe naframa Veronicai@ 're+uie sa a$ungi aici ca sa intelegi ca forDa raului nu avea cum sa +iruie ceea ce Sfanta 'reime a preamarit, in mod unic, in istoria de pana acum a crestinismului ; pe Sf Alexandru din Svir cel smerit si +iserica Sa.

'ropar Placutule ales al lui /ristos si facatorule de minuni, uvioase Parinte Alexandre, pe tine, cel ce ca o stea luminoasa a lui #umnezeu lumea ai luminat si vietuirea ta cu virtutea si cu multimea facerilor de minuni ai impodobit, cu dragoste in cantari du$ovnicesti te laudam0 iar tu, indrazneala catre #omnul avand, cu rugaciunile tale de toate nenorocirile ne slobozeste, ca sa-ti cantam0 )ucura-te, uvioase Alexandre, facatorule de minuni al Svirului+ u ale lui sfinte rugaciuni, #oamne Iisuse /ristoase, "iul lui #umnezeu,miluiestene si ne mantuieste pe noi+ Amin.

STARET SFANT, UCENIC SFANT. Prima mare minune de dupa adormirea lui Gheronda Iosif Vatopedinul u!eni!ul Feri!itului Gheron Iosif Isihastul" Surasul din vesnicie Au fost raportate multe minuni cu oameni decedati Eprofeti, sfinti, etcF. 4ar nu a existat pina acum o minune ca cea intamplata pe data de 1 iulie -99% in sfanta si marea &anastire Vatopedi E&untele At,os, GreciaF.7otografia celui adormit, zmbind nu doar cu buzele, ci cu ntreaga expresie a feii, a impresionat puternic lumea , cum se vede din articolele Hi comentariile de pe multe site-uri. Ii Jntr-adevKr, se pot JntLlni oameni a+ia adormiDi, cu feDe luminoase, cu expresii paHnice, cu odi,nK deplinK, dar unde s-a mai vK"ut "Lm+et pe feDele lor? #e de o parte toDi pKrinDii du,ovniceHti spun cK ora morDii este JnfricoHKtoare pentru om, pe de altK parte, citim Jn #ateric cK pLnK si cei mai sporiDi Jn viaDa du,ovniceascK, din smerenie, nu se Jncred Jn sine Jnainte de a trece Jn lumea de dincolo, unde nu mai este nici o prime$die. &ai mult, !KtrLnul *osif suferea cu inima Hi era foarte c,inuit de +oalK. AHadar cum a adormit "Lm+ind? (Kspunsul este 2 N6, nu a adormit "Lm+ind, ci a "Lm+it dupK moarte. 4upK o discuDie avutK cu cLDiva pKrinDi de la Vatoped vK relatKm desfKHurarea evenimentului./ei doi mona,i care au fost cu el pLnK Jn ultima clipK, s-au grK+it sK-l anunDe pe Egumenul Efrem Hi pe ceilalDi pKrinDi Hi nu au o+servat cum arKta rKposatul, care a rKmas Jntr-adevKr cu gura parDial desc,isK. Au venit deci sK-l pregKteascK conform tipicului mona,al. Egumenul Efrem a poruncit sK nu i se acopere faDa. #KrinDii au

Jncercat sK-i Jnc,idK gura, dar era tLr"iu, ea rKmLnea Jn continuare desc,isK. &ai mult, i-au legat o faHK pe su+ +Kr+ie ca sK-i DinK gura Jnc,isK, dar dupK ce au desfKcut legKtura, gura s-a redesc,is. 'recuserK vreo 45 de minute de la adormire. - G,eronda, o sK arate urLt aHa cu gura desc,isK, ce sK facem? - AHa cum este, nu-i acoperiDi faDa> -au cusut Jn mantie dupK o+icei. Mntregul proces de punere Hi coasere Jn mantie a durat JncK vreo 45 de minute.Apoi au tKiat materialul Jn $urul feDei, dupK poruncK, Hi l-au gKsit pe !KtrLn "Lm+ind, aHa cum aveau sK-l vadK toDi apoi.*-a au"it vor+ind Hi le-a fKcut aceastK micK favoare, ca sK nu fie JntristaDi?Sau a vrut sK ne a$ute sK ne facem o idee despre ce a vK"ut Hi despre starea Jn care se aflK dupK plecarea sa din aceastK lume? Zmbetul Btrnului Iosif este primul eveniment supranatural petrecut dupK moartea sa Hi a devenit pentru toDi o mare mLngLiere8. *n momentul decesului, toate organele isi intrerup functiile2 inima, creierul, plamanii, musc,ii, etc. *n ceea ce priveste musc,ii, este +ine cunoscut faptul ca atunci cand cineva moare, musc,ii devin rigi"i Erigiditate muscularaF. 4in acest motiv, din momentul mortii, oricat ar incerca cineva, este foarte dificil sa miste Efolosind metode normaleF +ratele sau alte parti ale trupului decedat. Acesta a fost si ca"ul #arintelui *osif din Vatopedi= cand a murit, gura sa a ramas intredesc,isa. 1ricat de mult au incercat calugarii, ei nu au putut sa-i mentina gura inc,isa Efotografiile relevante documentea"a acest faptF. 7enomenul Edin punct de vedere +iomedical) se datoreaza rigiditatii musculare mentionate anterior. 1 persoana vie poate "am+i deoarece musc,ii faciali se pot contracta. 4ar nimeni, din cau"a rigiditatii musculare, nu poate determina musc,ii faciali ai unui mort sa capete o astfel de po"itie, astfel incat persoana decedata sa "am+easca. 4eoarece este imposi+il ca cineva sa inc,ida gura unui cadavru Ec,iar daca o leagaF, este mult mai greu de imaginat ca ar putea sa aduca musc,ii intr-o astfel de po"itie, incat gura celui mort sa "am+easca. E@F/onform cunostintelor stiintifice contemporane, nimeni, prin nici o metoda, nu poate determina o persoana decedata sa "am+easca. #e de alta parte, daca ar fi existat aceasta posi+ilitate Esi anume sa produci "am+etul unui mort prin metode artificialeF, aceasta ar fi fost aplicata si in ca"ul altor persoane decedate. Aceasta este minunea cea mare care a avut loc in ca"ul G,eron *osif din Vatopedi. Nu doar gura i s-a inc,is, ci el a "am+it. &ai impresionant c,iar,

este faptul ca "am+etul sau a fost documentat EfotografiatF la 45 de minute dupa moartea sa.

Minunea stupului de albine care imbraca icoane cu ceara

n regiunea Kapandriti, din preajma Atenei, se petrece un lucru minunat. n urm cu zece ani, un evlavios apicultor, pe nume Isidor iminis, s-a gndit s introduc ntrunul din stupii si o icoan cu Rstignirea omnului. Deschiznd stupul, la puin timp dup aceea, a constatat cu uimire c al!inele au artat respect "i evlavie #a$ de icoan, pe care au %!rodat-o& cu cear, lsnd neacoperite c'ipul "i trupul omnului, scrie #inanciarul.ro.

e atunci, n #iecare primvar, acesta introduce n stupii si icoane cu (ntuitorul, cu (aica omnului sau cu s#in$i, iar rezultatul este mereu acela"i. )ndva i s-a dus o pies lucrat manual, la o mnstire de maici, reprezentnd dealul *olgotei cu cele trei cruci. Al!inele au %!rodat& cu cear ntreaga supra#a$ a compozi$iei, lsnd a se percepe clar crucea (ntuitorului "i cea a tl'arului din dreapta +a, n timp ce crucea tl'arului din stnga au acoperit-o cu un strat gros de cear. Ultima dat i-am dus i noi o icoan a Sfntului nti Mare Mucenic i Arhidiacon tefan, al crui nume !l poart i umila noastr editur" up cum ve$i constata "i din #otogra#ia pe care o pu!licm aici, al!inele au nve"mntat ntreaga icoan n cear, lsnd neacoperite c'ipul "i trupul +#ntului.