Sunteți pe pagina 1din 7

Sinuciderea

Emile Durkheim

Emile Durkheim s-a nascut la Epinal in 15 aprilie 1858. Provenit dintr-o familie cu o puternica traditie religioasa, Durkheim a studiat in tinerete ebraica si doctrina talmudica. A absolvit scoala normala si si-a sustinut doctoratul in filosofie cu te a Despre divi iunea muncii sociale, insotita de o te a complementara redactata in latina asupra !ontributiei lui "ontes#ieu la construirea stiintei sociale. $ntre 1885-188% studia a stiintele sociale in Paris, apoi in &ermania sub conducerea lui 'undt. Dupa intoarcerea din &ermania publica in revista filosofica trei articole despre ()tudii recente asupra stiintelor sociale(, ()tiinta po itiva si morala in &ermania( si (*ilosofia in universitatile germane(. Din 188+ preda la doua licee din provincie, iar in 188, este profesor de pedagogie si stiinta sociala la -niversitatea din .ordeau/, si care este primul curs de sociologie predat intr-o universitate. $n 1805 publica 1egulile metodei sociologice. $n 180%, cursul de sociologie devine curs obligatoriu. $n 102+ este profesor titular de pedagogie la )orbona si va preda si sociologia. $n 102% preda la catedra de pedagogie a facultatii de litere din Paris, in 101+ publica *ormele elementare ale vietii religioase si in 1013 catedra sa primeste numele de (chair de sociologie( de la )orbona. *ondator al sociologiei ca disciplina stiintifica si universitara, Durkheim este organi atorul scolii france e de sociologie. 4a 15 noiembrie 101,, prin disparitia sa marchea a incheierea temporara a unui capitol referential al evolutiei sociologiei.

Sinuciderea (Le suicide, 1897) este a treia lucrare importanta


a lui Durkheim, importanta datorata abordarii stiintifice riguroase a unui fapt social contemporan - cresterea frecventei sinuciderilor catre sfarsitul secolului 5$5. -nul dintre principalele merite ale acestei lucrari este de a fi deschis perspectiva anali ei sociologice, punand in evidenta conditionarea sociala a 6udecatilor morale. Pentru inceput o definitie a sinuciderii ar clarifica lucrurile7 ()inuciderea este orice ca de moarte care re ulta direct sau indirect dintr-un act po itiv sau negativ savarsit de victima insasi si despre care aceasta stie ce re ultat va produce( . )inuciderea este actul de disperare al unui om care nu mai doreste sa traiasca. $n cartea $ a acestei lucrari, intitulata *actorii e/tra-sociali, Durkheim abordea a patru teme importante7 - capitolul $7 )inuciderea si starile psihopatice. - capitolul $$7 )inuciderea si starile psihologice normale. 1asa. Ereditatea. - capitolul $$$7)inuciderea si factorii cosmici. - capitolul $87 $mitatia

$n primul capitol - )inuciderea si starile psihopatice, se discuta influenta pe care o pot avea cau ele e/tra-sociale 9dispo itia organo-fi ica si natura mediului fi ic: asupra sinuciderilor. E/ista mai multe conceptii, conform carora (sinuciderea constituie prin ea insasi o nebunie speciala( sau ca (sinuciderea ar fi un episod al uneia sau mai multor forme de nebunie, neintalnindu-se la subiectii cu spiritul sanatos(. E/ista patru tipuri de sinucidere care repre inta speciile cele mai importante 9;ousset si "oreau de <ours:7 a: )inuciderea maniaca - se datorea a halucinatiilor sau conceptiilor delirante. .olnavul se omoara pentru a scapa de un pericol sau de o rusine imaginara. =alucinatia apare brusc, si la fel si tentativa de sinucidere, iar daca in clipa urmatoare, incercarea a esuat, ea nu mai este reluata, cel putin pentru moment. b: )inuciderea melancolica - este legata de o stare generala e/agerata de depresie si tristete, care-l determina pe bolnav sa nu mai aprecie e relatiile sale cu oamenii si lucrurile din 6ur. 8iata este va uta in negru, si i se pare plictisitoare si dureroasa. Acesti bolnavi sunt foarte perseverenti in telul urmarit. c: )inuciderea obsesiva - nu are un motiv real sau imaginar, ci este cau ata doar de ideea fi/a de a muri. d: )inuciderea impulsiva sau automata - este la fel de nemotivata ca si cea obsesiva, dar ea apare brusc, si bolnavul nu-i poate re ista. >u este posibil sa vedem un nebun in orice sinucigas. )pre deosebire de fapta unui om normal ce re ulta dintr-un motiv obiectiv, fapta celui alienat nu are legatura cu circumstantele e/terioare. )inuciderea nu este nici pe departe o prelungire a starilor psihopatice si aceasta se poate deduce si din faptul ca tarile cu cei mai putini nebuni au numarul cel mai ridicat de sinucideri. Astfel, in conditii identice, degeneratul a6unge mai usor la sinucidere decat omul sanatos, dar acest lucru nu se datorea a in e/clusivitate starii sale. $n capitolul al $$-lea - )inuciderea si starile psihologice normale. 1asa. Ereditatea, se discuta in ce masura rasa ar influenta in vreun fel rata sinuciderilor. 1asa este un grup de indivi i cu trasaturi comune, ereditare, care au o origine comuna. <eoria conform careia rasa ar fi un factor important al inclinatiei catre sinucidere presupune implicit ca sinuciderea este ereditara, caci in ca contrar nu ar putea avea un caracter etnic. *aptele arata ca daca numarul sinuciderilor in cadrul unui popor sunt mai mari decat in altul, asta nu se datorea a rasei, ci civili atiei poporului respectiv.

$n ceea ce priveste sinuciderea molipsitoare, in familiile cu multe sinucideri, se intampla deseori ca acestea sa fie identice unele cu altele7 au loc la aceeasi varsta si in acelasi mod. Din punct de vedere al varstei, sinuciderea apare doar in ca uri e/ceptionale la copiii, ea incepand sa se manifeste dincolo de 12-15 ani. Deci nu putem atribui ereditatii o tendinta care apare doar la adult si care se accentuea a mereu pe masura ce inaintea a in viata. $n capitolul al $$$-lea - )inuciderea si factorii cosmici, Durkheim evidentia a doi factori cosmici care ar putea influenta sinuciderea7 clima si temperatura se oniera. )-a dedus ca adevarata cau a a diferentelor ce apar intre popoare, din punct de vedere al sinuciderilor, trebuie gasita in felul in care civili atia este distribuita in tarile respective si nu in caracteristicile climei. -nele studii arata ca ordinea anotimpurilor din punctul de vedere al sinuciderilor este7 vara, primavara, toamna, iarna si de aici se deduce faptul ca, prin actiunea e/ercitata asupra functiilor cerebrale, caldura il impinge pe om la sinucidere. $nsa cercetarile arata ca intre variatia temperaturii si variatia sinuciderii nu e/ista nici o legatura, pentru ca in tari diferite dar in care temperatura este identica intro anumita perioada, numarul sinuciderilor este total diferit. ?iua poate fi favorabila sinuciderii pentru faptul ca afacerile sunt mai numeroase si deci viata sociala este mai intensa. Actiunea directa a factorilor cosmici nu poate e/plica variatiile lunare sau se oniere ale sinuciderilor. )inuciderile se inmultesc din ianuarie pana in iulie, nu pentru ca soarele e/ercita o influenta perturbatoare asupra organismului, ci pentru ca viata sociala este mai intensa. Deci, rata sinuciderilor va creste sau va scadea dupa cum viata sociala va fi mai mult sau mai putin activa. $n cadrul capitolului $8 - $mitatia, se abordea a un factor psihologic, caruia i s-a atribuit o mare importanta in gene a tuturor faptelor sociale. $mitatia poate avea loc intre indivi i pe care nu-i uneste nici o legatura de tip social. $mitatia nu este produsa pentru ca a avut loc in pre enta noastra sau pentru ca am au it de ea, ci pentru ca gestul ni se pare obligatoriu si intr-o oarecare masura util. A actiona din respect sau din teama fata de opinia publica inseamna a actiona din imitatie. Daca sinuciderea poate fi molipsitoare de la individ la individ, ea nu poate fi propagata prin imitatie astfel incat rata sinuciderilor sa fie afectata. $n conclu ie, putem spune ca imitatia nu este un factor original al sinuciderii, decat cu rarisime e/ceptii. $n cartea a $$-a a )inuciderii, intitulata !au e sociale si tipuri sociale, autorul descrie pe rand urmatoarele tipuri de sinucidere7

A. sinuciderea egoista .. sinuciderea altruista !. sinuciderea anomica A. Dorind sa e/plice sinuciderea egoista, Durkheim arata in ce fel actionea a religia, familia si societatea politica asupra sinuciderii. *aptele arata ca protestantii furni ea a mult mai multe sinucideri decat oricare alt cult, dar se pare ca atunci cand protestantismul devine minoritar, tendinta spre sinucidere se diminuea a. )e poate conclu iona ca inclinatia spre sinucidere a protestantismului depinde de spiritul refle/iei libere care il caracteri ea a, biserica protestanta neputand actiona moderator impotriva sinuciderii tocmai pentru ca nu are aceeasi consistenta ca alte religii. @mul a6unge la sinucidere pentru ca societatea religioasa din care face parte si-a pierdut coe iunea. *emeile se sinucid mai putin decat barbatii pentru ca sensibilitatea lor e mai degraba rudimentara. <raind mai mult decat barbatul in afara vietii comune, femeia este mai putin influentata de aceasta, deci societatea ii este mai putin necesara pentru ca este mai putin in estrata cu sociabilitate. *amilia este un mediu puternic protector impotriva sinuciderii, ea prote6and cu atat mai bine cu cat este mai puternic inchegata. )tatisticile arata ca7 - vaduvii se sinucid mai mult decat casatoritii dar mai putin decat celibatariiA - casatoriile prea timpurii au o influenta agravanta asupra sinuciderii, in special pentru barbatiA - dupa +2 de ani, persoanele casatorite se sinucid mai rar in comparatie cu celibatarii. )e poate conclu iona ca sinuciderea varia a invers proportional cu gradul de integrare al gruparilor sociale din care face parte individul. 8iata este tolerabila atunci cand e/ista un motiv care sa merite osteneala. !and individul nu are alt obiectiv decat pe el insusi, el nu poate scapa de obsesia ca eforturile sale sunt in adar. @mul este dublu, caci omului fi ic i se adauga omul social si acesta din urma are nevoie de o societate pe care s-o e/prime si pe care s-o serveasca. )tim ca sinuciderea este intamplatoare la copii si se diminuea a la cei in varsta. E/plicatia acestui fapt este ca si copilul si batranul repre inta aproape in intregime omul fi ic si nu omul social iar societatea lipseste inca din constiinta primului si incepe sa dispara din constiinta celuilalt.

.. )inuciderea altruista este un tip de sinucidere contrastant cu precedentul si provine din faptul ca societatea tine omul prea dependent de ea. <ermenul (altruism(, e/prima starea in care eul nu-si apartine deloc sie insusi, in care se confunda cu altceva din e/teriorul sau. )inuciderea altruista imbraca trei forme7 - sinuciderea altruista obligatorie - sinuciderea altruista facultativa - sinuciderea altruista acuta !. )inuciderea anomica Daca sinuciderile sunt sporite de cri ele industriale sau financiare, fenomenul nu se datorea a saracirii, de vreme ce si valurile de prosperitate au aceleasi efecte. @rice druncinare a echilibrului favori ea a sinuciderea si omul isi ia viata cu mai multa usurinta cand structura sociala sufera modificari importante. @rice fel de anomie atat economica, familiala, in cadrul industriei sau comertului, favori ea a cresterea ratei sinuciderilor. Pe langa aceste trei tipuri principale de sinucidere, Durkheim vorbeste intr-un alt capitol de forme individuale de sinucidere. Este cert ca nu se poate stabili un raport intre tipurile de sinucidere si metodele cele mai raspandite. Deci, cau ele care-l imping pe om la sinucidere nu determina si alegerea gestului final. $n cartea a $$$-a a acestei lucrari - Despre sinucidere ca fenomen social in general, autorul pre inta cateva consideratii generale despre sinucidere. )inuciderea pare intr-un fel sau altul o supapa de siguranta ce poate fi utila. Ea are marele avanta6 de a debarasa societatea fara nici un fel de interventie si cat mai simplu posibil de un anumit numar de subiecti inutili si daunatori. $n raport cu sinuciderea, omuciderea se manifesta in situatii diferite7 - acolo unde omuciderea este foarte raspandita, ea ofera imunitate contra sinucideriiA - daca ra boaiele determina o scadere a numarului sinuciderilor, numarul omuciderilor creste si la fel se intampla si cu furturile si escrocheriileA - sinuciderea este un fenomen mai degraba urban decat rural, dar situatia omuciderii este inversaA - daca sinuciderile sunt mai frecvente in randul protestantilor, omorurile sunt mai des intalnite la catoliciA - viata de familie are o actiune moderatoare asupra sinuciderii, dar stimulea a mai degraba omorul.

*iind o lucrare referentiala in sociologie, Despre sinucidere reflecta conceptia lui Durkheim asupra acestui fapt social. )unt abordati si discutati atat factori e/tra-sociali cat si sociali care influentea a intr-un fel sau altul rata sinuciderilor, iar ultimul capitol al cartii de valuie cateva consecinte practice asupra sinuciderii.

Bibliografie: Durkheim, Emile (199 )! Des"re sinucidere, #asi, #ns$i$u$ul Euro"ean

%o&ered b'