P. 1
Valorile Stilistice Ale Vb

Valorile Stilistice Ale Vb

|Views: 3|Likes:
Published by Elsa Xulescu
fisa de lucru
fisa de lucru

More info:

Published by: Elsa Xulescu on Dec 01, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/27/2015

pdf

text

original

VALORI STILISTICE/ EXPRESIVE ALE MODURILOR VERBALE Exprimând atitudinea emiţătorului faţă de acţiunea, procesul sau starea enunţate

, modurilor verbale angajează eul rostitor în discursul epic, liric sau dramatic. Resursele de expresivitate artistică ale acestei categorii gramaticale specifice verbului sunt actualizate prin marcarea modului în care emiţătorul (naratorul, eul liric, personajul epic sau dramatic se raportează la obiectul enunţării, felul în care le percepe !i ipostaza lui " implicată, subiectivă sau nonparticipativă, obiectivă " faţă de evenimentele, situaţiile, ori stările comunicate prin discurs. VALORI E !RE"IVE #$%&' ()%(*+,(- arată o acţiune sigură,  *a mod al enunţării unor fapte considerate reale !i a unor stări apreciate ca sigure, indicativul apare în limbajul comun ca un mod neutru din punct de vedere stilistic.  .n textul literar, capacitatea de a exprima certitudinea locutorului (narator, personaje/ eul liric , în raport cu obiectul enunţării, conferă referentului aparenţa unei realităţi validate în universul ficţional.  %atorită timpurilor " mai multe decât la celelalte moduri " permite instituirea unor raporturi diverse între evenimentele istorisite (cronologie " anterioritate, simultaneitate, ulterioritate " sau acronie , între timpul narat şi timpul narării, între momente evocate !i prezentul liric.  -alorile expresive ale indicativului sunt diferenţiate în funcţie de forma temporală a verbului, fiecare dintre cele !apte timpuri ale indicativului având propriile valenţe stilistice (prezentul, imperfectul, perfectul simplu, perfectul compus !i mai"mult" ca"perfectul, viitorul simplu !i viitorul anterior . #$%&' (#3ER+,(- instituie o relaţie de comunicare directă exprimând dorinţa sau voinţa emiţătorului de a determina o acţiune ori de a o împiedica.  -aloarea stilistică a imperativului rezidă în capacitatea de exprimare a unor atitudini şi trăiri subiective, printr"un dublu sistem de semnale= verbale şi paraverbale (accentele afective, pauzele expresive, in" tonaţia specifică ordinului, ameninţării, îndemnului, rugăminţii, concesiei, ironiei etc.  *a marcă textuală a stilului direct, imperativul are rol de „teatralizare" !i, în acela!i timp, rol de dinamizare a discursului personajelor (>imperativul dramatic !i narativ? 9 alături de substantivele/ adjectivele în vocativ reprezintă un indice al oralităţii stilului9 în limbajul popular, poate apărea fără referire la o E E#!LE

Exploziile se succed organizat. &nele le aud la câţiva pa!i, altele în mine. 0...1 + fost destul să apară nemţii... focul a două baterii. 2i totu!i acum soarele era sus, prietenii mă a!teptau... (*. 3etrescu #"ai lovit destul pân"acum. 0...1 4eară de seară, secundă de secundă, de ani !i ani de zile. #"ai fărâmiţat, m"ai jupuit, m"ai distrus. +i făcut din mine o fantomă, o fanto!ă, m"ai umilit. 5sta"i6per"sonaj7 (#. -i!niec 8i"e lumea toată acoperământ. $ mierlă scoate soarele din apă9 facerea lumii poate să înceapă, a înflorit un vi!in pe pământ. )u spune"am fost, nici că voi fi, ci sunt: (;. <ădescu

@ %estul: strigă 'ăpu!neanul, nu te mai boci ca o muiere: fii român verde.0...1 ;aide: luati"l de"l daţi norodului !i"i spuneţi că acest fel plăte!te +lexandru"vodă celor ce pradă ţara. (*. )egruzzi 4tiAuri, zburaţi acum din mâna mea 2i !cAiopătaţi în aerul cu floare, (,. +rgAezi ... daţi"mi voie= ori să se revizu"i iască, primesc: %ar să nu se : scAimbe nimica9 ori să nu se revizuiască, primesc: dar atunci să se j scAimbe pe ici pe colo... B ((.'. *aragiale

C

 substituire a modului conjunctiv în enunţuri interogative sau exclamative9 D accentuare a unei tonalităţi subiective uimirea! indignarea sau ameninţarea ve&ementă 0E1!i de lopeţi de bărci. 4tănescu &nde să merg de"acum7 3e cine să mai a!tept7 ((. conjunctivul poate avea rolul de a institui un nivel al acţiunilor! al trăirilor interioare! al stărilor ipotetice! alternative ori anticipative#Dindicativ viitor$9  presupune dependenţa acţiunii enunţate de o altă acţiune sau de o stare.'. n"ai duce"n ocAi lumină.persoană anumeDvaloare generică9  3rezenţa imperativului în textul liric semnalizează discursul dialogic sau mo nologul adresat (care poate lua forma in" vocaţiei retorice .  substituire a imperativului cu rol de ac centuare a subiectivităţii9  în cazul special al verbelor la persoana a (((" a a conjunctivului (când poate apărea fără morfemul >să? .  în textul liric eprezintă. *âmpeanu . te"a! ruga să fii bună a"mi acorda o prelungire de termen. +zi n"ai iubi de n"ar fi fost să gemi. să mor.+. indirect/ indirect liber . ci arată că acţiunea verbului este posibilă. doamnă. al personajelor (discurs direct. ().  exprimarea eventualităţii! a posibilităţii! a unor ipoteze/ scenarii posibile sau imposibile! a unor acţiuni presupuse! realizabile sau nerealizate  de ambiguitatea conotaţiilor subiective " de la incertitudine la aserţiune fermă. #$%&' *$)%(8($)+' F $3. realizabilă? (E. rolul stilistic este de completare a paradigmei imperativului " care nu are decât persoana a (("a.  exprimă stări afective (atitudini !i trăiri subiective . a! dori. de la dorinţă concretă la aspiraţie vagă etc. de o dorinţă. o marcă textuală a unui plan al imaginaruluiD trecerea de la dimensiunea reală la cea ideală. 4urâd numai acei care suspină. (rimia . ((. as fi putut spune nuE (#.  .(dezvoltă! prin aceea!i paradigmă verbală. %e n"ai fi plâns. izbit.n discursul naratorului. nici dorinţa. 3illat %e pildă. -i!niec )"ai lăuda de n"ai !tii să blestemi. (Radu GHr %in contra. #O$%L &O'(%'&)IV exprimă poten ţialitatea unei acţiune realizabile! posibile! probabile sau atitudinea emiţătorului faţă de acţiunea! starea! trăirea enunţate" incerti tudinea! ezitarea! aproximaţia! deliberaţia! dorinţa! protestul! indignarea etc. două valori modale" exprimarea unei acţiuni dependente de o condiţie #explicită sau implicită$ şi exprimarea unei acţiuni reali zabile/irealizabile! prezentate ca opţiune asumată% la timpul perfect acţiunea este ireală. I . *aragiale &sca"s"ar izvoarele toate !i marea. ori al eului liric.  optativul care preia funcţia indicativuluiD ca >optativ al modestiei! al politeţii? (%. deseori. când >nu exprimă nici condiţia.

(. cAiar dacă este substan" tivizat în limba română. având mai ales rolul de a exprima o situaţie ipotetică! o experienţă lirică imaginată. după o construcţie imperso" nală sau după verbul >a putea? Dspecifică registrului stilistic cult9  conservarea valorii verbale a infinitivului lungDregistrul stilistic ar&aic sau registrul popular (în care se utilizează !i în formele inversate ale viitorului/ale condiţionalului  asocierea valorii imperative " care conferă un ton impersonalDmarcAează stilul oficial9  forma de perfect a infinitivului(Joarte rar folosită în limba actuală.  rolul de a atribui substantivului o însuşire dinamică.  valoarea livrescă (obţinută prin substituirea conjunctivului. exprimând. el poate avea o funcţionalitate polivalentă. #$%&' ()J()(.1.  capacitatea de a crea imagini dinamice9  determină circumstanţele acţiunii exprimate prin verbul regent sau îi adaugă acestuia o altă acţiune într un ritm alert9  antepus regentului. prilejul de a se afirma încă de tânăr.. 4tănescu Ruxandra ie!i tremurândă !i galbănă !i. facându"le loc cu sapa !i continuând lini!tit !i neturburat să vorbească. 4tănescu 2tefan"-odă a început a"i batere până ce i"au trecut de %unăre.specifică blestemului/ imprecaţiei% în asemenea enunţuri. (G. ca !i cum ieri ar fi în curând. ca !i cum ai fi mort !i totu!i alergând. peste câţiva ani. +rgAezi Războiul dădu lui Jelix. Eminescu 2i"am cântat din coasta mea din vertebra ca o stea. (*. de"a"ncălecare pe"o !a. )eculce . apare frecvent forma inversatăDamplifică9  în textul liricDmai rar. ((. (#. *reangă %ar #oromete parcă nici nu auzea 0. conducând mai de"parte torentele de apă. 3reda *a !i cum ai vedea munţii plângând.mi era a scăpare de dânsul.(. numind rezultatul acesteia9 apare frecvent în titlurile poeziilor. *ălinescu *ăci ei se nasc spre a muri : 2i mor spre a se na!te (#.. răzemându"se de pare"te= >-oi să daţi seamă înaintea lui %umnezeuL.  cu valoare sentenţioasă D indice al registrului gnomic... îndepline!te funcţia stilistică de marcă a narativităţii prin instituirea unei succesiuni temporale. în acela!i timp temporalitatea şi cauzalitateaDambiguitate stilistică. )egruzzi #ăicuţă bătrână M . ((. astfel stau palid !i trist fumegând. (). zise suspinând.. #$%&' GER&)K(& este singurul mod nepersonal care conservă conţinutul dinamic specific verbului! surprinzând o acţiune în desfăşurare! un proces! o stare durativă% înscrierea acestora într"o temporalitate fără referire la momentul enunţării permite ex primarea oricărei durate prezente! trecute ori viitoare ! în funcţie de context. având (de cele mai multe ori funcţia stilistică de epitet* această funcţie este accentuată frecvent prin valoarea adjectivală a gerunziului D rol de semnalizare a registrului stilistic cult9  la nivel fonetic " prin sonoritatea specifică a 2i stinge"s"ar soarele ca lumânarea. ca !i cum ai ceti în deserturi un gând. păstrează urme semantice ale acţiunii. (). foaie verde de albastru. pe o !a de cal măiastru.este o "formă verbală" „cu trăsături duble! de tip verbal şi nominal"! verbele la infinitiv numesc în c&ip general! abstract acţiunea! procesul sau starea.  'nfinitivul lung.

3oarta era ţinută cu un lanţ.  conservă particularităţile verbului (ca element formativ pentru diateza pasivă. pentru indicativ " perfectul compus sau viitorul anterior este actualizată prin tipare sin" tactice care se abat de la normele limbii standard= inversiuni topice! recurenţă! dislocare sintactică. înnebunit. bănuită. +dame!teanu Era o gospodărie boemă. metaforă. dacă n"a fi murit.. dorită . (*.  *articipiul substantivizat (prin articulare . <arbu %acă ocAilor tăi le"ar plăcea )evăzutul !i ne!tiutul.. dacă o suită de gerunzii sunt situate la sfârşitul versurilor! generând monorima (frecventă în poeziile populare 9  structura unui grup verbal (cum este prezumtivul prezent prin care se accentuează caracterul durativ al acţiunii sau al stăriiN se reliefează percepţia subiectivă(D acţiune ipotetică.(*(3(& prezintă o acţiunea înc&eiată sau rezultatul acesteia implicând o valoare temporală trecută! cu efecte care persistă sau au încetat în momentului ( enunţării% având un „comportament dublu" verbal şi adjectival" #)icţionar de ştiinţe ale limbii$! participiul cumulează funcţii stilistice specifice celor două clase morfologice. (#ănăstirea +rge!ului +erul miroase a umed. 3e toţi întrebând 2i la toţi zicând (#ioriţa 2i poate !i acum a mai fi trăind. cu prieteni tineri. probabilă. frecvent. dezagregat. în minutare"aprins " !i încrestat. ((. &rsacAi *onfuz. al condiţionalului sau al infinitivului. (G. #$%&' 3+R. %ar neuitat !i neiertat să fie *el care"a râs de gându"mi bătăios. (). a sfâr!it de iarnă (G. #$%&' 4&3() exprimă în cAip general. cât !i într"o structură nominală " supinul are valenţe combinatorii multiple şi implicit! funcţii stilistice diverse. *ălinescu &manitatea înfometată.. ceea ce îi conferă valenţe stilistice multiple. presupusă. atomizată. (&rmuz Rotit de două ori la mărul"soare. cu sărbători mici improvizate. 3e câmpi alergând. %in ocAi lăcrimând.  supinul care î!i menţine statutul verbal este. are rol în diversificarea/îmbogăţirea lexicului !i în structurarea unor figuri stilistice specifice substantivului. funcţia stilistică de epitet9  are !i valoare metaforică% *u brâul de lână. iradiată. (.. i 4tamate abia putu să apară cu i căruciorul prin canal. înnegrită. e prea ocupată. ((. +rgAezi (ar #anea ofta 2i se apuca Kidul de zidit -isul de"mplinit. *reangă (ertat să fie cel ce la mânie 9 #i"a împlântat cuţitul pân"la os.  participiul cu valoare adjectivală D figuri semantice (epitet. cea de epitet (al verbului ori al substantivului regent 9  supinul adverbializat îndepline!te. cu formă afirmativă sau negativă. abstract! acţiunea! procesul sau starea văzute ca potenţialitate% având o formă verbală invariabilă precedată de un morfem"prepoziţie care poate crea legături sintactice atât într"un grup verbal. incertă.terminaţiei care susţine deseori valoarea onomatopeică a verbului9  la nivelul sintaxei poetice.. !i curtea toată năpădită de i scaieţi. 3etrescu O . mai ales. 'abi! *asa lui mo! *ostacAe era leproasă. pentru perfectul conjunctivului. metonimie etc 9  adjectivul participial poate primi determinanţi circumstanţiali specifici verbului sau poate avea grade de comparaţie specifice adjectivelor. (#. pline de veselie !i de neprevăzut.

>decupajele? cu valoare documentară menite să amplifice „efectul de realL.     capacitatea de a crea imagini dinamice determină circumstanţele acţiunii într-un ritm alert antepus regentului# el poate avea o funcţionalitate polivalentă# e!prim$nd# în acela%i timp temporalitatea şi cauzalitatea&ambiguitate stilistică' rolul de a atribui substantivului o însuşire dinamică # av$nd (de cele mai multe ori) *unc+ia stilistică de epitet. trecute ori viitoare -. înscrierea acestora într-o temporalitate fără referire la momentul enunţării permite exprimarea oricărei durate . surprinzând o acţiune în desfăşurare. supinul prin care se exprimă o solicitare imperativă. MODUL GERUNZIU este singurul mod nepersonal care conservă conţinutul dinamic specific verbului.ent) prin care se accentuea. generând e!primate prin ver"ul regent sau îi adaugă acestuia o altă acţiune P .prin sonoritatea speci*ică a termina+iei care sus+ine deseori valoarea onomatopeică a verbului la nivelul sinta!ei poetice# dacă o suită de gerunzii sunt situate la sfârşitul monorima (*recventă în poe. poate supramarca inserţiile nonartistice.umtivul pre. preponderent.se relie*ea. o stare durativă.ă caracterul durativ al acţiunii sau al stării.iile populare) structura unui grup ver"al (cum este pre.ă percepţia subiectivă(& ac+iune ipotetică# pro"a"ilă# incertă# presupusă# "ănuită# dorită)' versurilor.are a registrului stilistic cult    la nivel *onetic . devenind un indice textual al stilului oficial. funcţia metonimică%  ec&ivalenţă cu imperativul 9 ca !i infinitivul. un proces. această *unc+ie este accentuată *recvent prin valoarea adjectivală a gerunziului & rol de semnali. conferă enunţului un ton impersonal.prezente.  în textul literar. în funcţie de context. un ordin. un îndemn. supinul substantivizat activează.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->