Din cele mai vechi timpuri, din dorinta de a se proteja, dar si cu promordialul scop al perfectionarii, omul a creat de-a

lungul timpului diverse arme. Dominatia in acest domeniu a fost oarecum incerta, pana la aparitia bomelor nucleare, ce au dictat, in ultima istanta, in istorie, suprematia lumii pentru Statele Unite ale Americii.

Definitie: O arma nucleara, numita i bomba atomica, este o arma tehnicizata, extrem de distrugatoare care se bazeaza pe energia eliberata prin urmatoarele procese fizice: 1.la prima generatie de bombe nucleare: prin fisiune nucleara; 2.la a doua generatie (bomba cu hidrogen): prin fisiune, urmata de fuziune nucleara;

Fisiunea nucleara cunoscuta si sub denumirea de fisiune atomica, este un proces in care nucleul unui atom se rupe in doua sau mai multe nuclee mai mici, numite produi de fisiune i, n mod uzual, un numr oarecare de particule individuale. Aadar, fisiunea este o form de transmutaie elementar. Particulele individuale pot fi neutroni, fotoni (uzual sub form de raze gamma) i alte fragmente nucleare cum ar fi particulele beta i particulele alfa. Fisiunea elementelor grele este o reacie exoterma i poate s elibereze cantiti substaniale de energie sub form de radiaii gamma i energie cinetic a fragmentelor (nclzind volumul de material n care fisiunea are loc). Fisiunea nuclear este folosit pentru a produce energie n centrale de putere i pentru explozii n armele nucleare. Fisiunea este util ca surs de putere deoarece unele materiale, numite combustibil nuclear, pe de o parte genereaz neutroni ca juctori ai procesului de fisiune i, pe de alt parte, li se iniiaz fisiunea la impactul cu (exact aceti) neutroni liberi.

 Fuziunea nuclear este procesul prin care dou nuclee atomice reacioneaz pentru a forma un nou nucleu, mai greu (cu mas mai ridicat) dect nucleele iniiale. Ca urmare a fuziunii se produc i alte particule subatomice, ca de exemplu neutroni sau raze alfa (nuclee de heliu) sau beta (electroni sau pozitroni). Fuziunea nuclear este sursa principal de energie n stelele active. Fuziunea nuclear ar putea deveni o surs de energie practic nelimitat (i ecologic) atunci cnd reactoarele de fuziune (care n prezent se afl n faz experimental i nu produc nc un surplus net de energie) vor deveni viabile din punct de vedere tehnologic i economic.

Armele nucleare s-au folosit mpotriva oamenilor doar de dou ori, i anume n jurul ncheierii celui de-al doilea rzboi mondial, cnd SUA au aruncat cte o singur bomb atomic cu fisiune asupra oraelor japoneze Hiroshima i Nagasaki. Primul eveniment a avut loc n dimineaa zilei de 6 august 1945, cnd Statele Unite ale Americii au aruncat un dispozitiv tip pistol, cu uraniu, cu codul "Little Boy" (Bieelul), asupra oraului Hiroima. Al doilea eveniment a avut loc dup trei zile, la 9 august 1945, cnd un dispozitiv tip implozie, cu plutoniu, cu codul "Fat Man" (Grasul), a fost aruncat asupra oraului Nagasaki. Norul, sau "ciuperca" acestei bombe s-a nlat mai mult de 18 kilometri deasupra hipocentrului exploziei. Folosirea acestor 2 bombe, din care a rezultat moartea imediat a aproximativ 100.000 200.000 de oameni (majoritatea civili) i chiar i mai muli cu trecerea timpului, a fost i rmne controversat. Criticii spun c a fost un act de omucidere n mas inutil, n timp ce alii sunt de prere c de fapt sa limitat numrul de victime de ambele pri prin grbirea sfritului rzboiului i evitarea unor lupte sngeroase pe teritoriul Japoniei; de asemenea se aduce argumentul reducerii naintrii sovietice (i comuniste)

n Asia drept una din consecinele acestor bombe. De atunci pe Pmnt au fost detonate peste 2.000 de arme nucleare cu scop de testare i demonstrare a scopurilor lor. Pe lng folosirea lor ca arme, explozivele nucleare au fost testate i folosite i pentru diverse scopuri nemilitare. Astfel, n Uniunea Sovietic, ele au fost folosite n minerit i la construirea de canale, minimalizanu-se efectul pe termen lung.

Proiectul Manhattan...
In 1939, Albert Einstein a expediat o scrisoare presedintelui american Franklin Roosevelt, avertizindu-l despre amenintarea pe care o va aduce cu sine noua descoperire. La putin timp dupa ce Statele Unite au intrat in Cel De-al Doilea Razboi Mondial, guvernul american a decis sa initieze Proiectul Manhattan care trebuia sa aiba ca rezultat realizarea bombei atomice. Oamenii de stiinta angajati in acest proiect au inceput sa obtina primele succese. La sfirsitul anului 1942 laureatul italian al Premiului Nobel, Enrico Fermi, si colaboratorii sai au facut prima demonstratie despre reactia in lant, intr-un laborator subteran al Universitatii din Chicago. Proiectul Manhattan a demarat, apoi asigurindu-se facilitatile necesare pentru cercetarea in domeniul nuclear si foarte curind au aparut primele rezultate. Primul reactor cu plutoniu a devenit operativ in luna noiembrie a anului 1943, in localitatea Oak Ridge, Tennessee.

 Principiul de functionare
Pe data de 16 iulie 1954, cercetatorii care luau parte la Proiectul Manhattan au detonat prima arma nucleara in cadrul unui test efectuat linga Alamogordo, New Mexico. Dupa doar trei saptamini, Little Boy a fost lansat asupra Hiroshimei. Little Boy, bomba care a distrus Hiroshima, a folosit asa-numita metoda a tevii de pistol. O mica explozie determina ciocnirea unei bucati de uraniu cu alta, determinindu-se astfel reactia in lant. Impactul se producea intr-un dispozitiv asemanator cu teava unui pistol. Fat Man, bomba aruncata peste Nagasaki, a fost construita pe principiul imploziei: o masa de plutoniu 239, inconjurata de substante chimice explozibile. Tot materialul explozibil chimic era detonat in acelasi timp. Explozia determina compresarea masei de plutoniu si crearea reactiei in lant. Armele nucleare mai moderne sint bombele cu hidrogen. Aceste arme presupun izbucnirea unei implozii atomice pentru a crea caldura si presiunea necesare pentru ca nucleele a doi izotopi de hidrogen sa fuzioneze. Pentru ca o asemenea reactie de fuziune sa se petreaca, trebuie generate temperaturi egale sau chiar mai mari decit cele existente in interiorul Soarelui. Un razboi nuclear ar fi urmat de pacea totala a unei ierni nucleare.

Puterea exploziva a armelor nucleare este masurata in kilotone sau megatone. O kilotona echivaleaza cu forta exploziva a 1.000 de tone de TNT. O megatona inseamna puterea a 1 milion de tone de TNT. Bomba atomica de la Hiroshima a produs o explozie de 15 kilotone. Cu hidrogen sau prin fuziune, bombele au produs pina acum explozii care au ajuns pina la 60 de megatone. Forta destructiva a armelor nucleare nu se limiteaza doar la intensitatea exploziei. Undele de soc se propaga de la locul detonarii cu o viteza incredibila si cu o forta atit de mare incit pot distruge cladirile din calea lor. Radiatiile termice, lumina orbitoare si caldura extrema emanata de explozie cauzeaza arsuri letale. Unii oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca in timpul unui razboi nuclear fumul degajat de o serie de explozii ar acoperi intreaga atmosfera, cauzind asa-numita iarna nucleara, care ar determina scaderea temperaturilor atit de mult, incit majoritatea formelor de viata ar fi distruse. Exploziile nucleare cauzeaza, de asemenea, si de radiatii radioactive care pot ramine in atmosfera si in mediul inconjurator pentru multi ani. Bombele n care se produc reacii de fuziune nuclear se mai numesc i bombe cu hidrogen. Temperatura necesar declanrii reaciei de fuziune n bomba cu hidrogen este realizat de o bomb atomic, anexat acesteia. Reacia de fuziune odat nceput se autontreine i, ntr-un timp foarte scurt se produce o explozie catastrofal. . Spre deosebire de armele atomice aceasta are nevoie de o temperatur ridicata pentru a produce daune i n loc s transforme atomii n elemente cu o mas mai mic aici atomii se unesc i formeaz un element mai greu dect cel initial. Bombe de acest gen au fost testate de SUA, Rusia, Marea Britanie i China care de asemeni dein acest tip de armament.

n structura acestei bombe intr o bomb atomic, iar n jurul ei este un amestec de litium i deuterin. Aceast bomb nu produce radii precum cea atomic de aceea este cunoscut i sub numele de bomb curat. Datorit acestui aspect se aseamn cu bomba cu neutroni. Dup explozia acestui tip de bomb se creaz unde care scad n intensitate cu ct se deprteaz de locul exploziei. Acestea sunt rspunztoare de pagubele produse de bomba cu hidrogen.

!!! Pe 30 octombie 1961, Rusii au detonat cea mai mare bomba construita vreodata, denumita si Bomba Tarului. Construita in toiul Razboiului Rece, pentru ca Uniunea Sovietica sa isi arate suprematia in fata Americii, aceasta a fost proiectata inital ca avand 100 megatone. Din cauza influentei asupra mediului, care in acest caz ar fi fost imensa, bomba a fost redusa la puterea a 57 mt, sau 57 de milioane tone de TNT. Caldura produsa de explozie ar fi putut produce arsuri de gradul 3 pe o suprafata de 100 de km de la suflul exploziei. . Mingea de foc a fost vazuta la 1000 de km. Ciuperca produsa s-a extins pana la 64 de km, aproximativ de 7 ori altitudinea celui mai mare varf montan terestru, Everest. Distrugerile s-au produc pe o raza de 1000 de km, explozia provocand un seism cu magnitudinea de 5.2 grade Richter, desi bomba a fost detonata la 4 kilometri de sol. Ulterior, s-a estimat ca energia produsa de bomba ar fi echivalentul a 1,4 % din cea produsa de Soare. Putem deci spune ca, pentru a-si distruge inamicul, rusii ar creea o bomba care sa distruga tot ce traieste pe o raza de zeci de kilometri. In schimb, americanii folosesc o bomba care sa distruga DOAR Inamicul.

Bibliografie...
http://en.wikipedia.org http://ro.wikipedia.org http://www.roenciclopedia.ro http://www.clker.com http://www.atomicarchive.com