Cultura si civilizatie-Prof.

Adrian Stoica

GRECIA ANTICA
In Antichitate cuvantul Grecia nu a avut o semnificatie politica reala. Grecia propriuzisa nu a fost niciodata un stat unitary inainte de dominatia macedoneana si romana. Au existat 3 cetati mai importate: Atena , Sparta si Eba care au incercat sa isi impuna egimonia in lumea antica insa confederatiile create in cetati au avut o viata scurta si nu au cuprins niciodata toate cetatile grecesti. Fiecare cetate dorea independenta, avea propriile institutii politice, religioase, juridice si chiar o moneda proprie si un sistem de masuri si greutati , prin urmare nu exista unitar lumea greceasca. Curand grecii s-au organizat in Orase State =Polis. Grecii aveau insa constiinta unui singur popor ( se ajutau prin coalitii ). Grecii au cunoscut mai multe forme de organizare politica: monarhie, aristocratie, tiranie, democratie. Cele mai multe informatii le avem despre Atena pentru ca despre acest oras au scris istoricii si filosofii sai; unii au lasat marturii despre alte cetati ( Tucidide si Xenofon ) precum Sparta. Atena nu a fost centrul politic al Greciei cum a reprezentat Roma pentru Imperiul Roman dar a avut o suprematie culturala mai ales in secolul I i.Hr. ;2600 km2 suprafata create prin sinoicist ( unirea statelor vecine ). Acesta uniune de state i-a fost atribuita de legenda lui Tezeu. In lumea greaca , o cetate se defineste nu atat prin teritoriu cat mai ales prin oamenii care o alcatuiesc. O cetate este o comunitate civica de cetateni. Platon afirma ca numarul ideal al cetatenilor unei cetati nu ar trebui sa depaseasca cifra de 5.000. Exista pe atunci credinta ca acesta organizare nucleara in cadrul Polisului era ideala si chiar unica. In cadrul polisului se dezvoltase o forma de organizare politica numita democratie .Drumul catre sistemul democratic a fost lung ,debuteaza in secolul VI i.Hr. , se incheie la jumatatea secolului V i.Hr. Aristocratia si-a dat seama ca numai oferind o serie de concesii maselor larti poate sa pastreze ordinea sociala, de altfel reformatorii sunt aristocrati. In acesta democratie cetatenii participau direct la viata cetatii. (Demos = Popor; Cratos = Putere ). Democratia clasica greaca se desfasoara in perioada razboaielor cu persii 499-449 i.Hr. si razboaielor peloponeziene 431-404 i.Hr. Democratia ateniana se baza pe mai multe institutii dintre care cea mai importanta era Adunarea Poporului , numai pentru cetateni, ce avea loc o data la 9 zile. Cetatenii sunt barbate de peste 20 de ani, nascuti in cetate, ei au drepturi politice, participand la viata politica.Tanarul devenea major la 18 ani dar urmeaza apoi 2 ani de serviciu militar (efebie ). Secolul V i.Hr. . Atena numara 40.000 cetateni dar pentru adoptarea hotararilor importante era necesara prezenta a 6.000 de persoane. La Atena cetatenii reprezentau o minoritate. Exista cateforii mari de populatie care nu au drept sa participle la viata politica: Metecii sau colocatarii = oamenii liberi straini de cetate ; vin din afara cetatii , nu au drepturi potilice dar cetatea ii protejeaza pentru ca are nevoie de serviciile lor ( erau mestesugari , comercianti, oameni de litere, puternic implicate in comert )

Dezvoltarea culturala a Atenei a atras numerosi oameni de talent: pictorul Polygnotos din Tasos, ramane la Atena pana la sfarsitul vietii sale, Hipocrate din Kos , Parintele medicinei, Herodot din Halicarnas Parintele Istoriei care sustinea lecturi publice .

Cultura si civilizatie-Prof. Adrian Stoica Femeile. Nu au un statut de neta inferioritate , cu exceptia Spartei. Nu participa la viata politica. Educatia lor este foarte limitata. Sclavii. Marii filosofi ai Antichitatii considerau scalvia un fapt firesc. Platon recomanda ca sclavii sa fie bine tratati nu neaparat in folosul lor cat pentru folosul Stapanului. Aristotel ii considera pe sclavi unelte insufletite Sclavul se deosebeste de omul liber ca trupul fata de suflet si animalul fata de om .Mai credea ca exista oameni lipsiti de valoare a caror menire este sa devina sclavi. Principala sursa de sclavi o instituia razboiul. Cei crutati devin sclavi. Tucidide despre cei din Melos: Au preferat sa ramana neutrii in razboaiele Peloponeziene, Atena ii invinge, barbatii sunt ucisi iar femeile si copiii sunt luati ca sclavi

Sclavie- din datorii sau filaterie. Cu toate greutatile sale, democratia ateniana a reprezentat un experiment extraordinar, insa o cetate din Grecia prefer sa isi pastreze institutiile arhaice anume Sparta. Sparta a fost una dintre cele mai puternice cetati ale Greciei insa avea aspectul unui targusor de tara, saraca in monumente. Tucidide : Daca pe viitor ar ramane din Sparta numai monumentele sale nimeni nu ar intelege puterea sa. Laconia este numele tinutului unde a fost construita aceasta cetate. In izvoarele grecesti imaginea sa este una idealizata. Modelul Spartan era evocat de partizanul traditiei impotriva doritorilor de inovatie al caror model ramanea Atena. Sparta s-a constituit ca Polis in secolul 9-8 i.Hr in urma unui probabil proces de fuziune intre dorienii din Nord si aheii autohtoni.In intreaga perioada istorica Sparta a avut 2 dinastii: Ageazii si Eurypondizii exercitand concomitant functia regala Conform unei traditii, o dinastie era doriana iar cealalta aheana. In mod traditional istoria Spartei incepe cu o reforma atribuita lui Lycurg si datand din secolul 12-9 i.Hr. Despre Sparta au scris Tucidide, Xenofon si Plutarg. Xenofon Statul Spartan analizeaza organizarea politica si sociala a Spartei si ajunge la concluzia ca puterea ei se datoreaza tocmai legilor stabilite de Lycurg. De la nastere si pana la moarte cetateanul apartine cetatii. Niciun copil nu poate supravietui deciziei unei institutii Geruzia. La 7 ani , copilul este luat din familie si integrat unui sistem de educatie colectiva care era bazat pe represiuni fizice si morale constant si avea menirea de a-l modela ca militar supus ,integrat unei mase civice si razboinice perfect omogene. Copilul nu poarta incaltaminte, imbraca o haina de-a lungul intregului an, hrana era putina pentru a-l obisnui cu lipsurile, el poate sa si-o procure din furt, insa daca era prins era aspru pedepsit. Lua masa in comun in grupe de cate 15 in corturi special amenajate , prezenta era obligatorie .Organizarea sociala a Spartei cuprindea 3 grupe distincte: Spartanii Periecii ( oamenii liberi aflati sub contor Spartan, platind arenda si participand la razboi ) iar pe ultima treapta : Hilotii , avand o situatie mai grea decat sclavii atenieni. Spartanii erau obligati sa se casatoreasca prin lege. Egenii(cetatenii ) nu au depasit niciodata cifra de 9.000 , acestia nu munecau. In Sparta, femeia era libera, nu ramanea inchisa in casa. Educatia tinerilor neglija inteligenta, multi nu stiau a scrie si a citi. Reforma politica nu a adus la largirea drepturilor cetatenesti ci la o uniformizare a elitelor. Sistemul de educatie Spartan a dus la o austerizare culturala in contrast cu progresul inregistrat in restul Greciei. Sparta ramane o lume inchisa , orientate asupra propriei identitati mai mult decat alte orase din Grecia.

Cultura si civilizatie-Prof. Adrian Stoica In urma conflictului si victoriei asupra Imperiului Persan, Atena care a avut rol important in obtinerea victoriei incearca sa isi impuna dominatia in lumea greaca insa o serie de cetati se rascoala si cer sprijinul Spartei. Se ajunge la razboiul Peloponezian. Victoria este obtina de Sparta in toate cetatile grecesti au de pierdut, se ajunge la o mare criza in lumea greaca. Filip al II-lea profita de acesta criza si intervina pentru a largi teritoriul si influenta in lumea greaca.

Epoca elenistica
Ideea democratica a fost fara indoiala un experiment inovtor insa democratia antica promova o conceptie inegalitara asupra conditiei umane exprimata prin excluderea unor categorii. Totodata, lipsea preocuparea pentru drepturile individului esentiale in democratia moderna. Filosofii din secolul IV i.Hr. au semnalat deriva institutiilor antice spre o noua forma de despotism , cel al poporului. In cadrul adunarii cetatenii adopta aponia celor mai convigatori oratori. Pentru Platon si Aristotel, cea mai buna guvernare trebuia sa se bazeze pe promovarea morale si excelentei ( sa conduca filosofii si invatatii in folosul tuturor ). Aceasta filosofie nu sustinea egalitatea si interventia maselor populare usor de manipulate. Victoria lui Filip al II-lea al Macedoniei de la Cheroneea din 338 i.Hr. marcheaza sfarsitul perioadei cetatii grecesti. A urmat o noua etapa numita Epoca Elenisica situata chronologic intre moartea lui Alexandru Macedon ( fiul lui Filip al II-lea ) 323 I.Hr. si transferul Egiptului in provincie romana 30 I .Hr. Prin suprimarea numeroaselor frontier , Grecia a ajuns pentru prima oara in istorie la o unitate teritoriala. Micile orase cetati sunt inlocuite de state intinse territorial si cu o populatie numeroasa. Imperiul creat de Alexandru se va dezintegra dupa moartea sa , constituindu-se regate succesoare conduse de generalii sai. Cele mai importante regate au fost: o o o Regatul Ptolemeilor, cuprinzand Egiptul, sudul Siriei , Palestina si insula Cipru; Regatul Seleucizilor, alcatuit din Iran, Mesopotamia ( Irakul de azi ), centrul si nordul Siriei ; Regatul Antagonizilor, cuprinzand Grecia Continentala, Rodos , Pergam , nordul Asiei Mici.

Dpdv politic regimurile democratice au fost inlocuite de regimuri monarhice absolutist, cetateanul a fost supus regal. Centrul de greutate al lumii grecesti s-a transferat in Orient si Asia Mica. Legaturile dintre Apus si Rasarit s-au dezvoltat in toate domeniile. Limba greaca a devenit o limba comuna , ea fiind folosita pe scara larga in administratie. Au aparut noi centre de cultura: Alexandria, intemeiata de Alexandru cel Mare, Antiohia in Siria, Pergam si Rodos. Au loc evolutii si in ceea ce priveste viata intelectuala. Se dezvolta invatamantul urban la care participa si fetele pentru prima data. In unele orase se constituie gimnazii dotate cu biblioteci proprii. Se creeaza chiar si institutii de cercetare numite Muzee. Aveau biblioteci proprii, cel din Alexandria detinea o faimoasa bilbioteca de circa 900.000 de lucrari, Terenul pe care s-a dezvoltat stiinta elenistica a fost pregatit de Aristotel. In acea perioada Arhimede a formulat legile fundamentale ale fizicii iar Euclid a pus bazele geometriei . Ptolemeu a 3

Cultura si civilizatie-Prof. Adrian Stoica realizat un ghid geographic al Antichitatii iar Eratostene a pus bazele geografiei stiintifice. El a dedus ca pornind din Spania si ocolind Africa se poate ajunge in India, drum descoperit ulterior de Vasco da Gama. Stoicismul a fost principalul current filozofic al perioadei elenistice, el va influenta gandirea filozofica si politica romana. Stoicismul punea accent pe cautarea fericirii si a echilibrului interior prin intermediul ratiunii si virtutii. Roma a preluat mostenirea civizatiei elenestica si a difuzat-o in intregul imperiu.