Elixirul vietii APA De cate ori pe zi bei apa? Raspunsul ar fi:: doar cand mi se face sete.

Dar te-ai intrebat vreodata ce contine apa pe unde trece ce se varsa in ea si cum e afectata de mediul incon!urator? "n mic experiment pe care l-am incercat este ca atunci cand umpleti pa#arul cu apa se observa ca nu este tocmai limpede asa ca lasati apa cateva minute sa se decanteze impuritatile sau atunci cand umpleti pa#arul lasati sa treaca apa prin putina vata medicinala. $eti observa cum ramane un strat %albui ce contine praf ru%ina si alte resturi de impuritati toate adunate prin instalatiile vec#i si tocite de vreme. &are nu acest fapt trebuie sa ne trezeasca constiinta? 'anatatea noastra e pusa in pericol zi de zi si nu putem face decat sa asteptam modernizarea statiilor de epurare deoarece sistemele curente de furnizare a apei nu acopera intrea%a populatie. (u este numai lipsa modernizarii culpabila dar si populatia isi are contributia la scaderea calitatii apei. Aceasta se observa atunci cand vizitezi o statie de epurare ceea ce am si facut anul trecut. )ot ceea ce am vazut m-a determinat sa ma %andesc de mai multe ori atunci cand arunc %rasimi in c#iuveta sau cand folosesc deter%entul. De la intrarea in statia de epurare a orasului meu am simtit ca ma izbeste un miros adanc ce nu se poate asemana cu niciun altul. Am retinut astfel pasii de purificare a apei: se recolteaza apa folosita se pompeaza dozat apa folosita bruta apoi se adau%a : coa%ulanti lapte de var sau alte statii adau%a clor si dezinfectanti in cele din urma pasul decantarii si a trecerii prin cateva filtre. *e ramane din apa filtrata este infricosator de aceea medicii recomanda sa nu bem apa mena!era ce trece prin reteaua vec#e si ru%inita de distribuire a apei. Dovada unui raport face ca in anul +,+, sa se restrictioneze consumul de apa pe locuitor datorita poluarii masive a pamantului care a a!uns pana in panza freatica. *u ce am putea noi imbunatati calitatea apei ca oameni simpli fara sa dispunem de instalatii si alte te#nolo%ii? "n prim act benefic este sa fim precauti cu ceea ce contine %unoiul. 'ortarea acestuia pe cate%orii de plastice fier sticla textile etc ar reduce poluarea stratului de pamant si in acelasi timp al panzei freatice. A doua actiune trebuie sa exprime rationalizarea consumului de apa si a ceea ce aruncam in apa si reducerea acestora. A treia actiune sa se propuna diverse campanii educative in privinta folosirii apei si constientizarea populatiei cu privire la metodele de prote!are a apei. -ineinteles acestea sunt cateva dintre multitudinea de actiuni pentru ameliorarea poluarii apei. Desi fiecare dintre noi poate aduce o contributie pozitiva pentru noi insine trebuie sa ne %andim ca aproape !umatate din populatia Romaniei nu dispune de apa potabila. .n zonele de munte si unele zone rurale peste care am pasit s-au dovedit a avea rauri stralucind de podoabele %unoiere adunate de-alun%ul timpului de la locuitori. *el mai tare

m-am in%rozit cand am aflat ca acea apa este folosita de institutiile de invatamant / cel putin o scoala o %radinita0 sau c#iar de sin%urul spital unde se foloseste pentru %atit sau pentru spalare. Apa poluata este absorbita de or%anism si in acest fel provoaca imbolnavirea or%anismului cum ar fi aparitia unor pete sau eczeme pe piele rinic#ii vezica urinara fierea ficatul devin incarcati cu impuritatile pietrificate sau nisipoase. Acestea prezentate mai sus sunt doar actiunile fizice ale oamenilor asupra apelor cur%atoare de unde provine esenta vietii. Dar in unele studii au demonstrate efectele %andirii ne%ative sau pozitive in transformarea apei. *el care ne-a prezentat aceasta teorie poarta numele de 1asaru Emoto care prin foto%rafiile sale arata efectele constiintei noastre asupra apei. Dar daca intoarcem ideea: structura apei reflecta constiinta noastra. Este o relatie de reciprocitate a apei cu or%anismele si mediul incon!urator. 1asaru Emoto sustine ca apa are un mesa! pentru noi si acela este sa ne purtam de %ri!a mai bine decat am facut-o inainte. Daca pana acum neam %andit ca emotiile si %andurile noastre ne afecteaza pe noi si tot ce e in !urul nostru acest fapt poate fi observat in foto%rafiile prezente in cartea scriitorului si cercetatorului 1asaru Emoto 1esa!ele apei . 2oto%rafiile specifica cum ener%ia cuvintele %andurile si muzica afecteaza structura moleculara a apei. *u totii cunoastem faptul ca apa este vitala si ca or%anismul uman este format din trilioane de camere numite celule unde se pastreaza apa. Astfel apa devine conectorul principal in acest circuit al naturii cu or%anismele . .n concluzie apa nu isi sc#imba numai starea dar si structura moleculara. *ercetatorul a observat forma apei in stare solida pe timp de iarna in diferite zone izolate sau populate. *onstatarea a fost uimitoare forma apei in%#etate reflecta nivelul de poluare la momentul respectiv. Apoi a decis ca trebuie sa vada efectul cuvintelor si sentimentelor noastre a muzicii si a persona!elor din istorie asupra ei rostind cateva dintre ele inainte de a o in%#eta / multumesc te iubesc te urasc te omor #eav3 metal Adolf 4itler 1aica )eresa0. Perceptia si modul de %andire ne transforma ne vindeca treptat pe noi si totodata mediul incon!urator. "n alt experiment adus de 1asaru Emoto consta in in%#etarea apei sfintite si a apei obisnuite. Privita la microscop apa sfintita este inca omo%ena dar pentru apa obisnuita moleculele sunt separate si formeaza stele de %#eata. De ce apa sfintita isi pastreaza omo%enitatea dupa in%#etare? Raspunsul este unul sin%ur. &amenii ce se aduna in lacasul sfant la slu!ba rostesc ru%aciunile si cantecele reli%ioase. Acestea avand mesa! pozitiv apa sfintita capata proprietati pozitive si benefice or%anismului. *e putem sa facem pentru a imbunatati calitatea apei este sa privim in suflet si sa ne eliberam de sentimentele ne%ative le preluam incetul cu incetul pe cele care consideram ca au caracter pozitiv si prin vointa noastra interioara sa se renasca actiuni pozitive de salvare a elixirului vietii: APA.

Apa este pretioasa si are o putere nemar%inita. Este mai a%ila decat un sculptor pentru ca transforma natura dupa cursul ei. Este combustibilul zilnic al tuturor vietuitoarelor si plantelor. (e incarca cu ener%ie dar si noi ii transmitem ener%ie. "cide cand este provocata. 'e infurie cand ale%em razboiul si lupta intre noi. (e iubeste cand o iubim. (e vindeca dar noi nu o vindecam. (e mentine curati sufletul si trupul dar noi cum o mentinem? (e respecta si noi ii aratam respectul: ii aruncam %unoaie si mizerii (e daruieste cel mai frumos cadou $.A)A. A venit timpul sa ne sc#imbam modul de a actiona noastre asupra apei. 'a ii facem un bine pentru ca in acelasi timp ne a!utam pe noi. 'c#imbarea vine de la noi iar ceea ce ne motiveaza este ca apa intr-adevar ascunde elixirul unei vieti lun%i si sanatoase5 Aveti %ri!a de ea si bucurati-va de prospetimea ei5

$.A)A '"- APA 1ai mult de doua treimi din suprafata Pamantului este acoperita de apa sarata ce formeaza oceanele si apa dulce ce formeaza marile . *antitatea mare de apa din oceane mari lacuri !oaca un rol ma!or in formarea vremii. Apele sunt adapost pentru o lar%a varietate de vietuitoare de la plante microscopice pana la uriasele mamifere cum sunt balenele.

.n adancuri mult sub suprafata apa rece si intunecata este domeniu unor creaturi caudate. "riasele falci si stomacul extensibil ii permit pestelui topor sa manance pesti mult mai mari decat el insusi. Pestele vipera are dintii lun%i si ascutiti cu care apuca si retine prada. )i!a stralucitoare de pe capul pestelui unditar atra%e mici pesti pe care acesta ii devoreaza. Pestele tripod sta pe fundul oceanului pe aripioarele sale ca pe niste catali%e in asteptarea pradei iar uriasul paian!en de mare se #raneste cu viermii din namol. Pesti desi traiesc in ape alaturi de alte vietuitoare acvatice precum mamiferele balenele sau testoasele nu respira aer folosindu-si in sc#imb bran#iile pentru a prelua oxi%enul din apa. Pesti au inotatoare si coada cu a!utorulu carora se deplaseaza. 1a!oriateta depun icre sau altii de exemplu rec#inul nasc pui vii. "nii pesti pot fi foarte periculosi. "nii sunt veninosi in timp ce alti au o muscatura mortala. An%#ilele electrice se ascund in crapaturile dintre stanci de unde se napustesc si isi musca prada cu dintii ascutiti. Pisicile de mare au cozi lun%i si subtiri prevazute cu un spin veninos cu care isi inteapa dusmanii. *el mai veninos peste este pestele piatra veninul din spinii putand omora si un om. Rec#inul ti%ru este una dintre putinele specii de rec#in care poate ucide si manca oameni. Este un peste mare cu dinti si falci pe masura %abaritului. & alta cate%orie de pesti sunt cei mai putin periculosi printre acestia se numara: pestii zburatori care ies din apa pentru a scapa de pradatori. Acestia isi folosesc inotatoarele asemanatoare cu niste aripi pentru a plana deasupra apelor. "nii pesti din aceasta specie pot zbura peste 6, de metri. Alt %en de peste mai putin periculos este pestele luna care se umfla ca o min%ie atunci cand se simte amenintat. Printre pesti se mai %asesc diferite spcii de nevertbrate adica vietuitoare fara coloana vertebrala. Acestea sunt crustaceele #omarii si crevetii care au o carapace protectoare dura. 1eduzele cum ar fi corabia portu%#eza au tentacule lun%i urticante cu care omoara pesti. 'telele de mare au brate prevazute cu ventuze cu care desc#id coc#iile scoicilor. *aracatita cu opt tentacule fiind o molusca isi poate sc#imba culoarea corpului in functie de mediu. Pentru a deruta prada sau pradatorul ea elimina un !et de cerneala. .n adancuri mai exista o vietate numita calut de mare care este un peste destul de ciudat. *alutul de mare inoata destul de incet in ape putin adanci in pozitie verticala. .n apele repezi ei se prind de ve%etatia acvatica cu coada lor lun%a. 'e crede ca ei traiesc cu perec#ea aleasa toata viata si au un mod ciudat de a-si aduce pe lume urmasii. 2emale depun icre intr-un buzunar din corpul masculilor unde se dezvolta ouale pana intr-o zi cand masculul naste aprozimativ 7, de pui.

Apa a aparut pe Terra mai devreme decat se credea

Analizele efectuate asupra unor cristale preistorice su%ereaza faptul ca apa in stare lic#ida exista pe Pamant de cel putin 8 9 miliarde de ani cu :,, de milioane de ani mai devreme decat se crezuse initial anunta cercetatorii de la "niversitatea din ;isconsin-1adison.
(icio roca mai vec#e de 8 8 miliarde de ani nu a fost descoperite pe )erra ceea ce i-a dus pe cercetatori la concluzia ca suprafata planetei era una incinsa improprie pentru formarea rocilor solide. 'i cu toate acestea in urma cu +7 de ani in vestul Australiei cercetatorii descopereau urme de zircon mai vec#i de 8 8 miliarde de ani. *#iar daca prima ipoteza a fost cea a provenientei zirconului dintr-un meteorit care a lovit suprafata incinsa a )errei analize recente au oferit o cu totul alta explicatie. )estele efectuate asupra particulelor preistorice de zirconiu au aratat ca acestea contin o cantitate mare de litiu precum si izotopi de oxi%en ceea ce inseamna ca roca s-a format in conditiile unei temperaturi scazute propice prezentei apei. <*oncentratia mare de dioxid de carbon din atmosfera a dus cu si%uranta la formarea ploilor acide care au dizolvat rocile mai putin rezistente. Acesta este si motivul pentru care nu au fost descoperite roci mai vec#i de 8 8 miliarde de ani cu exceptia particulelor de zirconiu declara =o#n $alle3 unul dintre autorii studiului. <&bservatiile cole%ilor mei sunt aproape cu certitudine corecte. *oncentratia mare de litiu descoperita in zirconiu este un semn distinct al silicatelor minerale care au fost expuse intemperiilor vremii anunta si =o#n Eiler %eolo% de la "niversitatea din Pasadena.

Fatul uman dezvoltat intr-un mediu lic#id are corpul alcatuit din apa in proportie de 6,>. *ontinutul de lic#id din or%anism scade treptat pe masura ce omul inainteaza in varsta? totusi c#iar si la maturitate corpul nostru contine circa 7,> apa. & continua cur%ere de molecule de apa o neintrerupta miscare a lor intre fluidul intracelular si cel extracelular tine in functiune fantastica alcatuire care este or%anismul viu. *omplicate mecanisme hormonale re%leaza cu finete echilibrul hidric a!ustand absorbtia si eliminarea apei astfel incat delicata balanta sa nu se incline prime!dios in nici o parte. .n mod normal apa este introdusa in corp %ratie sistemului di%estiv prin mi!locirea a mai tot ce in%#itim fie ca este vorba despre bauturi sau despre ceea ce numim in mod obisnuit mancare @ de la alune care contin doar A> apa pana la le%ume si fructe zemoase care in%lobeaza adesea apa in proportie de peste B,>. Dar apa este fabricata si in interiorul corpului datorita reactiilor biochimice din tabloul complex al metabolismului. (umeroase reactii au ca rezultat dioxidul de carbon si apa care primeste diverse roluri. & mare parte este folosita pentru eliminarea din or%anism a substantelor inutile sau toxice rezultate in urma reactiilor metabolice. Apa este foarte mult raspandita in natura, in toate trei straturile de agregare, sub forma de gaz sau vapori de apa - ceata, aburi si nori - in atmosfera, sub forma lichida in rauri, mlastini, lacuri, mari sau oceane si sub forma solida sau gheata. Ea acopera mai mult de 70% din suprafata pamantului atat lichida cat si solida fiind necesara vietii de pe pamant si constituie o mare parte a lucrurilor vii. Va invitam sa descoperiti prin intermediul acestei lectii mai multe lucruri despre acest element absolut esential al vietii...