Sunteți pe pagina 1din 24

CONSTITUTIUNEA DIN 1923

PARLAMENTUL ROMANIEI
TITLUL I
DESPRE TERITORIUL ROMANIEI
ARTICOLUL 1
Regatul Romaniei este un Stat national unitar si indivizi il!

ARTICOLUL "
Teritoriul Romaniei este nealiena il! #otarele Statului nu $ot %i s&'im ate sau re&ti%i&ate de&at in virtutea unei legi!

ARTICOLUL (
Teritoriul Romaniei nu se $oate &oloniza &u $o$ulatiuni de ginta straina!

ARTICOLUL )
Teritoriul Romaniei din $un&t de vedere administrativ se im$arte in *udete+ *udetele in &omune! Numarul+ intinderea si su diviziunile lor teritoriale se vor sta ili du$a %ormele $revazute in legile de organizare administrativa!

TITLUL II
DESPRE DREPTURILE ROMANILOR
ARTICOLUL ,
Romanii+ %ara deose ire de origina etni&a+ de lim a sau de religie+ se u&ura de li ertatea &onstiintei+ de li ertatea invatamantului+ de li ertatea $resei+ de li ertatea intrunirilor+ de li ertatea de aso&iatie si de toate li ertatile si dre$turile sta ilite $rin legi!

ARTICOLUL Constitutiunea de %ata si &elelalte legi relative la dre$turile $oliti&e determina &ari sunt+ ose it de &alitatea de Roman+ &onditiunile ne&esare $entru e.er&itarea a&estor dre$turi! Legi s$e&iale+ votate &u ma*oritate de doua treimi+ vor determina &onditiunile su &ari %emeile $ot avea e.er&itiul dre$turilor $oliti&e! Dre$turile &ivile ale %emeilor se vor sta ili $e aza de$linei egalitati a &elor doua se.e!

ARTICOLUL /
Deose irea de &redinte religioase si &on%esiuni+ de origina etni&a si de lim a+ nu &onstitue in Romania o $iedi&a s$re a do andi dre$turile &ivile si $oliti&e si a le e.er&ita! Numai naturalizarea aseamana $e strain &u Romanul $entru e.er&itarea dre$turilor $oliti&e! Naturalizarea se a&orda in mod individual de Consiliul de Ministri+ in urma &onstatarii unei &omisiuni+ &om$usa din0 $rimul1$resedinte si $resedintii Curtii de a$el din Ca$itala Tarii+ &a soli&itantul inde$lineste &onditiunile legale! O lege s$e&iala va determina &onditiunile si $ro&edura $rin &are strainii do andes& naturalizarea! Naturalizarea nu are e%e&t retroa&tiv! Sotia si &o$iii minori $ro%ita+ in &onditiunile $revazute de lege+ de naturalizarea sotului sau tatalui!

ARTICOLUL 2
Nu se admite in Stat ni&i o deose ire de nastere sau de &lase so&iale! Toti Romanii+ %ara deose ire de origina etni&a de lim a sau de religie+ sunt egali inaintea legii si datori a &ontri ui %ara ose ire la darile si sar&inile $u li&e! Numai ei sunt admisi ili in %un&tiunile si demnitatile $u li&e+ &ivile si militare! Legi s$e&iale vor determina Statutul %un&tionarilor $u li&i! Strainii nu $ot %i admisi in %un&tiunile $u li&e de&at in &azuri e.&e$tionale si anume statorni&ite de legi!

ARTICOLUL 3
Toti strainii a%latori $e $amantul Romaniei se u&ura de $rote&tiunea data de legi $ersoanelor si averilor in genere!

ARTICOLUL 14
Toate $rivilegiile de ori&e natura+ s&utirile si mono$olurile de &lasa sunt o$rite $entru totdeauna in Statul Roman! Titlurile de no lete sunt si raman neadmise in Statul Roman! De&oratiunile straine se vor $urta de Romani numai &u autorizarea Regelui!

ARTICOLUL 11
Li ertatea individuala este garantata! Nimeni nu $oate %i urmarit sau $er&'izitionat+ de&at in &azurile si du$a %ormele $revazute in legi! Nimeni nu $oate %i detinut sau arestat+ de&at in $uterea unui mandat *ude&atores&

motivat+ &are tre uie sa1i %ie &omuni&at in momentul arestarii sau &el mai tarziu in ") ore du$a detinere sau arestare! In &az de vina vadita+ de%inerea sau arestarea se $oate %a&e imediat+ iar mandatul se va emite in ") ore si i se va &omuni&a &on%orm aliniatului $re&edent!

ARTICOLUL 1"
Nimeni nu $oate %i sustras in &ontra vointei sale dela *ude&atorii &e1i da legea!

ARTICOLUL 1(
Domi&iliul este neviola il! Ni&i o vizitare a domi&iliului nu se $oate %a&e de&at de autoritatile &om$etinte+ in &azurile anume $revazute de lege si $otrivit %ormelor de ea $res&rise!

ARTICOLUL 1)
Ni&i o $edea$sa nu $oate %i in%iintata+ ni&i a$li&ata de&at in $uterea unei legi!

ARTICOLUL 1,
Ni&i o lege nu $oate in%iinta $edea$sa &on%is&arii averilor!

ARTICOLUL 1Pedea$sa &u moarte nu se va $utea rein%iinta a%ara de &azurile $revazute in Codul $enal militar in tim$ de ras oi!

ARTICOLUL 1/
Pro$rietatea de ori&e natura $re&um si &reantele asu$ra Statului sunt garantate! Autoritatea $u li&a+ $e aza unei legi+ este in dre$t a se %olosi+ in s&o$ de lu&rari de interes o stes&+ de su solul ori&arei $ro$rietati imo iliare+ &u o ligatiunea de a desdauna $agu ele aduse su$ra%etei+ &ladirilor si lu&rarilor e.istente! In li$sa de invoiala des$agu irea se va %i.a de *ustitie! Nimeni nu $oate %i e.$ro$riat de&at $entru &auza de utilitate $u li&a si du$a o drea$ta si $reala ila des$agu ire sta ilita de *ustitie! O lege s$e&iala va determina &azurile de utilitate $u li&a+ $ro&edura si modul e.$ro$rierii! In a%ara de e.$ro$riere $entru &aile da &omuni&atie+ salu ritate $u li&a+ a$ararea tarii si lu&rari de interes militar+ &ultural si a&ele im$use de interesele generale dire&te ale Statului si administraliilor $u li&e+ &elelalte &azuri de utilitate $u li&a vor tre ui sa %ie sta ilite $rin legi votate &u ma*oritate de doua treimi! Legile e.istente $rivitoare la alinierea si largirea stradelor de $rin &omune $re&um si la malurile a$elor &e &urg $rin sau $e langa ele raman in vigoare in tot &u$rinsul Regatului!

ARTICOLUL 12
Numai Romanii si &ei naturalizati romani $ot do andi &u ori&e titlu si detine imo ile rurale in Romania! Strainii vor avea dre$t numai la valoarea a&estor imo ile!

ARTICOLUL 13
5a&amintele miniere $re&um si ogatiile de ori&e natura ale su solului sunt $ro$rietatea Statului! Se e.&e$teaza masele de ro&i &omune+ &arierele de materiale de &onstru&tie si de$ozitele de tur a+ %ara $re*udi&iul dre$turilor do andite de Stat $e aza legilor anterioare! O lege s$e&iala a minelor va determina normele si &onditiunile de $unere in valuare a a&estor unuri+ va %i.a redeventa $ro$rietarului su$ra%etei si va arata tot de odata $utinta si masura in &are a&estia vor $arti&i$a la e.$loatarea a&estor ogatii! Se va tine seama de dre$turile &astigate+ intru&at ele &ores$und unei valori%i&ari a su solului si du$a distin&tiunile &e se vor %a&e in legea s$e&iala! Con&esiunile miniere de e.$loatare+ instituite sau date+ &on%orm legilor azi in vigoare+ se vor res$e&ta $e durata $entru &are s6au a&ordat+ iar e.$loatarile miniere e.istente %a&ute de $ro$rietar numai &at tim$ le vor e.$loata! Nu se vor $utea %a&e &on&esiuni $er$etue! Toate &on&esiunile si e.$loatarile $revazute in aliniatul $re&edent vor tre ui insa sa se &on%ormeze regulelor &e se vor sta ili $rin lege+ &are va $reved &a si ma.imum de durata al a&elor &on&esiuni si e.$loatari si &are nu va tre&e de &in&ize&i ani dela $romulgarea a&estei Constitutiuni!

ARTICOLUL "4
Caile de &omuni&atie+ s$atiul atmos%eri& si a$ele naviga ile si %lota ile sunt de domeniul $u li&! Sunt unuri $u li&e a$ele &e $ot $rodu&e %orta motri&e si a&ele &e $ot %i %olosite in interes o stes&! Dre$turile &astigate se vor res$e&ta sau se vor ras&um$ara $rin e.$ro$riere $entru &az de utilitate $u li&a+ du$a o drea$ta si $reala ila des$agu ire! Legi s$e&iale vor determina limita in &are toate dre$turile de mai sus vor $utea %i lasate in %olosinta $ro$rietarilor+ modalitatile e.$loatarii+ $re&um si des$agu irile &uvenite $entru utilizarea su$ra%etei si $entru instalatia in %iinta!

ARTICOLUL "1
Toti %a&torii $rodu&tiunii se u&ura de o egala o&rotire! Statul $oale interveni+ $rin legi+ in ra$orturile dintre a&esti %a&tori $entru a $reveni &on%li&te e&onomi&e sau so&iale! Li ertatea mun&ii va %i a$arata! Legea va regula asigurarea so&iala a mun&itorilor+ in &az de oala+ a&&idente si altele!

ARTICOLUL ""
Li ertatea &onstiintei este a soluta! Statul garanteaza tuturor &ultelor o deo$otriva li ertate si $rote&tiune intru&at e.er&itiul lor nu adu&e atingere ordinei $u li&e+ unelor moravuri si legilor de organizare ale Statului! 7iseri&a &restina ortodo.a si &ea gre&o1&atoli&a sunt iseri&i romanesti! 7iseri&a ortodo.a romana %iind religia marei ma*oritati a Romanilor este iseri&a dominanta in Statul roman8 iar &ea gre&o1&atoli&a are intaielatea %ata de &elelalte &ulte!

7iseri&a ortodo.a romana este si ramane neatarnata de ori&e &'iriar&'ie straina+ $astrandu1si insa unitatea &u 7iseri&a e&umeni&a a Rasaritului in $rivinta dogmelor! In tot regatul Romaniei 7iseri&a &restin ortodo.a va avea o organizatie unitara &u $arti&i$area tuturor elementelor ei &onstitutive+ &leri&i si mireni! O lege s$e&iala va statorni&i $rin&i$iile %undamentale ale a&estei organizatii unitare+ $re&um si modalitatea du$a &are 7iseri&a isi va regulamenta+ &ondu&e si administra+ $rin organele sale $ro$rii si su &ontrolul Statului+ &'estiunile sale religioase+ &ulturale+ %undationale si e$itro$esti! C'estiunile s$irituale si &anoni&e ale 7iseri&ei ortodo.e romane se vor regula de o singura autoritate sinodala &entrala! Mitro$olitii si e$is&o$ii 7iseri&ei ortodo.e romane se vor alege $otrivit unei singure legi s$e&iale! Ra$orturile dintre di%eritele &ulte si S%at se vor sta ili $rin lege!

ARTICOLUL "(
A&tele starii &ivile sunt de atri utia legii &ivile! Into&mirea a&estor a&te va tre ui sa $re&eada totdeauna ine&uvantarea religioasa!

ARTICOLUL ")
Invatamantul este li er in &onditiunile sta ilite $rin legile s$e&iale si intru&at nu va %i &ontrar unelor moravuri si ordinei $u li&e! Invatamantul $rimar este o ligator! In s&olile Statului a&est invatamant se va da gratuit! Statul+ *udelele si &omunele vor da a*utoare si inlesniri elevilor li$siti de mi*loa&e+ in toate gradele invatamantului+ in masura si modalitatile $revazute de lege!

ARTICOLUL ",
Constitutiunea garanteaza tuturor li ertatea de a &omuni&a si $u li&a ideile si o$iniunile lor $rin grai+ $rin s&ris si $rin $resa+ %ie&are %iind ras$unzator de a uzul a&estor li ertati in &azurile determinate $rin Codi&ele $enal+ &are ni&i intr6un &az nu va $utea restrange dre$tul in sine! Ni&i o lege e.&e$tionala nu se va $utea in%iinta in a&easta materie! Ni&i &enzura+ ni&i o alta masura $reventiva $entru a$aritiunea+ vinderea sau distri utiunea ori&arei $u li&atiuni nu se va $utea in%iinta! Nu este nevoe de autorizatiunea $reala ila a ni&i unei autoritati $entru a$aritiunea ori&arei $u li&atiuni! Ni&i o &autiune nu se va &ere dela ziaristi+ s&riitori+ editori+ Ti$ogra%i si litogra%i! Presa nu va %i $usa ni&i odata su regimul avertismentelor! Ni&i un ziar sau $u li&atiune nu va $utea %i sus$endat sau su$rimat! Ori&e $u li&atiune $eriodi&a de ori&e natura va tre ui sa ai a un dire&tor ras$unzator+ iar in a senta a&estuia+ un reda&tor ras$unzator! Dire&torul sau reda&torul vor tre ui sa se u&ure de dre$turile &ivile si $oliti&e! Numele dire&torului si numele reda&torului vor %igura vizi il si $ermanent in %runtea $u li&atiunii! Inainte de a$aritiunea $u li&atiunii $eriodi&e+ $ro$rietarul ei e o ligat a de&lara si ins&rie numele sau la tri unalul de &omert! San&tiunile a&estor dis$ozitiuni se vor

$revedea $rin legi s$e&iale!

ARTICOLUL "In &e $riveste $u li&atiunile ne$eriodi&e+ ras$unzator de s&rierile sale este autorul+ in li$sa a&estuia editorul8 $atronul ti$ogra%iei ras$unde &and autorul si editorul nu au %ost des&o$eriti! La $u li&atiunile $eriodi&e res$onsa ilitatea o au0 autorul+ dire&torul sau reda&torul in ordinea enumerarii! Pro$rietarul in toate &azurile este solidar ras$unzator de $lata des$agu irilor &ivile! Deli&tele de $resa se *ude&a de *urati+ a%ara de &azurile a&i statorni&ite+ &ari se vor *ude&a de tri unalele ordinare+ $otrivit dre$tului &omun0 a9 Deli&tele &e s6ar &omite im$otriva Suveranilor tarii+ Prin&i$elui Mostenitor+ mem rilor :amiliei Regale si Dinastiei+ Se%ilor Statelor Straine si re$rezentantilor lor8 9 indemnurile dire&te la omor si re eliune+ in &azurile &and nu au %ost urmate de e.e&utiune8 &9 Calomniile+ in*uriile+ di%amatiile aduse $arti&ularilor sau %un&tionarilor $u li&i ori&ari ar %i+ atinsi in vieata lor $arti&ulara sau in &instea lor $ersonala! Arestul $reventiv in materie de $resa este interzis!

ARTICOLUL "/
Se&retul s&risorilor+ telegramelor si al &onvor irilor tele%oni&e este neviola il! O lege s$e&iala va sta ili &azurile in &ari *ustitia+ in interesul instru&tiunii $enale+ va $utea %a&e e.&e$tiune la dis$ozitiunea de %ata! A&eeas lege va determina res$onsa ilitatea agentilor Statului si a $arti&ularilor $entru violarea se&retului s&risorilor+ telegramelor si &onvor irilor tele%oni&e!

ARTICOLUL "2
Romanii+ %ara deose ire de origina etni&a+ de lim a sau de religie+ au dre$tul de a se aduna $asni&i si %ara arme+ &on%ormandu1se legilor &ari reguleaza e.er&itarea a&estui dre$t+ $entru a trata tot %elul de &'estiuni8 intru a&easta nu este tre uinta de autorizare $reala ila! Intrunirile su &erul li er sunt $ermise+ a%ara de $ietele si &aile $u li&e! Intrunirile+ $ro&esiunile si mani%estatiile $e &aile si $ietele $u li&e sunt su$use legilor $olitienesti!

ARTICOLUL "3
Romanii+ %ara deose ire de origine etni&a+ de lim a sau de religie+ au dre$tul a se aso&ia+ &on%ormandu1se legilor &ari reguleaza e.er&itiul a&estui dre$t! Dre$tul de li era aso&iatiune nu im$li&a in sine dre$tul de a &rea $ersoane *uridi&e! Conditiunile in &ari se a&orda $ersonalitatea *uridi&a se vor sta ili $rin o lege s$e&iala!

ARTICOLUL (4
:ie&are are dre$tul de a se adresa la autoritatile $u li&e $rin $etitiuni su s&rise de &atre una sau mai multe $ersoane+ ne$utand insa $etitiona de&at in numele su s&risilor!

Numai autoritatile &onstituite au dre$tul de a adresa $etitiuni in nume &ole&tiv!

ARTICOLUL (1
Ni&i o autorizare $reala ila nu este ne&esara $entru a se e.er&ita urmariri &ontra %un&tionarilor $u li&i $entru %a$tele administratiunii lor de $artile vatamate+ ramanand insa neatinse regulile s$e&iale statorni&ite in $rivinta ministrilor! Cazurile si modul urmaririi se vor regula $rin anume lege! Dis$ozitiuni s$e&iale in Codi&ele $enal vor determina $enalitatile $re$uitorilor!

ARTICOLUL ("
Ni&i un Roman+ %ara autorizarea guvernului+ nu $oate intra in servi&iul unui Stat strain+ %ara &a insus $rin a&easta sa1si $iarda &etatenia! E.tradarea re%ugiatilor $oliti&i este o$rita!

TITLUL III
DESPRE PUTERILE STATULUI
ARTICOLUL ((
Toate $uterile Statului emana dela natiune+ &are nu le $oate e.er&ita de&at numai $rin delegatiune si du$a $rin&i$iile si regulile asezate in Constitutiunea de %ata!

ARTICOLUL ()
Puterea legislativa se e.er&ita &ole&tiv de &atre Rege si Re$rezentatiunea nationala! Re$rezentatiunea nationala se im$arte in doua Adunari0 Senatul si Adunarea de$utatilor! Ori&e lege &ere invoirea a &ator trele ramuri ale $uterii legiuitoare! Ni&i o lege nu $oate %i su$usa san&tiunii regale de&at du$a &e se va %i dis&utat si votat li er de ma*oritatea am elor Adunari!

ARTICOLUL (,
Initiativa legilor este data %ie&areia din &ele trei ramuri ale $uterii legislative! Totus ori&e lege relaliva la veniturile si &'eltuelile Statului sau la &ontingentul armatei tre uie sa %ie votata mai intaiu de Adunarea de$utatilor!

ARTICOLUL (Inter$retatiunea legilor &u dre$t de autoritate se %a&e numai de $uterea legiuitoare!

ARTICOLUL (/
Promulgarea legilor+ votate de am ele Adunari+ se va %a&e $rin ingri*irea ministerului *ustitiei+ &are va $astra unul din originalele legilor votate+ iar al doilea original se $astreaza de Ar'ivele Statului! Ministrul *ustitiei este si $astratorul marelui Sigiliu al Statului!

In %ie&are an ministerul *ustitiei va $u li&a &ole&tiunea legilor si regulamentelor+ in &are legile vor %i inserate $urtand numarul de ordine du$a data $romulgarii!

ARTICOLUL (2
Ni&i o lege+ ni&i un regulament de administratiune generala+ *udeteana sau &omunala nu $ot %i indatoritoare de&at du$a &e se $u li&a in &'i$ul 'otarat de lege!

ARTICOLUL (3
Puterea e.e&utiva este in&redintata Regelui+ &are o e.er&ita in modul regulat $rin Constitutiune!

ARTICOLUL )4
Puterea *ude&atoreas&a se e.er&ita de organele ei! #otararile lor se $ronunta in virtutea legii si se e.e&uta in numele Regelui!

ARTICOLUL )1
Interesele e.&lusiv *udetene sau &omunale se reguleaza de &atre &onsiliile *udetene sau &omunale du$a $rin&i$iile asezate $rin Constitutiune si $rin legi s$e&iale!

CAPITOLUL I Des$re re$rezentarea nationala


ARTICOLUL )"
Mem rii Adunarilor re$rezinta natiunea!

ARTICOLUL )(
Sedintele Adunarilor sunt $u li&e! Regulamentele lor %i.eaza &azurile si modul in &ari a&este sedinte $ot %i de&larate se&rete!

ARTICOLUL ))
:ie&are din Adunari veri%i&a titlurile mem rilor sai si *ude&a &ontestatiunile &e se ridi& in a&easta $rivinta! Ni&i o alegere nu $oale %i invalidala de&at &u doua treimi din numarul mem rilor $rezenti!

ARTICOLUL ),
Nimeni nu $oate %i totdeodata mem ru al uneia si al &eleilalte Adunari!

ARTICOLUL )De$utatii si senatorii numiti de $uterea e.e&utiva intr6o %un&tiune salariata+ $e &are o $rimes&+ $ierd de $lin dre$t mandatul lor de re$rezentanti ai natiunii! A&easta dis$ozitiune nu se a$li&a ministrilor si su se&retarilor de Stat! Legea

ele&torala determina in&om$ati ilitatile!

ARTICOLUL )/
La in&e$utul %ie&arei legislaturi si a %ie&arei sesiuni ordinare+ Adunarea de$utatilor si Senatul aleg din sanul lor $e $resedintele+ vi&e1$resedintii si mem rii iurourilor+ $otrivit regulamentelor interioare!

ARTICOLUL )2
Ori&e 'otarire se ia &u ma*oritate a soluta a voturilor+ a%ara de &azurile &and $rin Constitutiune+ legi sau regulamentele Cor$urilor legiuitoare se &ere un numar su$erior de voturi! In &az de $aritate a voturilor+ $ro$unerea in deli erare este res$insa! Adunarile tin sedinte &u *umatate $lus unul din numarul mem rilor ins&risi in a$elul nominal!

ARTICOLUL )3
;oturile se dau $rin ridi&are si sedere+ $rin viu grai sau $rin s&rutin se&ret! Un $roie&t de lege nu $oate %i ado$tat de&at du$a &e s6a votat arti&ol &u arti&ol!

ARTICOLUL ,4
:ie&are din Adunari are dre$tul de an&'eta!

ARTICOLUL ,1
Adunarile au dre$tul de a amenda si de a des$arti in mai multe $arti arti&olele si amendamentele $ro$use!

ARTICOLUL ,"
:ie&are mem ru al Adunarilor are dre$tul a adresa ministrilor inter$elari+ la &are a&estia sunt o ligati a ras$unde in termenul $revazut de regulament!

ARTICOLUL ,(
Ori&ine are dre$tul a adresa $etitiuni Adunarilor $rin mi*lo&irea iuroului sau a unuia din mem rii sai! :ie&are din Adunari are dre$tul de a trimite ministrilor $etitiunile &e1i sunt adresate! Ministrii sunt datori a da e.$li&atiuni asu$ra &u$rinderii lor ori de &ate ori Adunarea o &ere!

ARTICOLUL ,)
Ni&i unul din mem rii uneia sau &eleilalte Adunari nu $oate %i urmarit sau $rigonit $entru o$iniunile si voturile emise de dansul in &ursul e.er&itiului mandatului sau!

ARTICOLUL ,,
Ni&i un mem ru al uneia sau &eleilalte Adunari nu $oate+ in tim$ul sesiunii+ sa %ie ni&i urmarit+ ni&i arestat in materie de re$resiune+ de&at &u autorizarea Adunarii din &are %a&e $arte+ a%ara de &azul de %lagrant deli&t! Da&a a %ost arestat $reventiv sau urmarit in tim$ul &and sesiunea era in&'isa+

urmarirea sau arestarea tre uies& su$use a$ro arii Adunarii din &are %a&e $arte+ indata du$a des&'iderea sesiunii Cor$urilor legiuitoare! Detentiunea sau urmarirea unui mem ru al uneia sau &eleilalte Adunari este sus$endata in tot tim$ul sesiunii+ da&a Adunarea o &ere!

ARTICOLUL ,:ie&are Adunare determina+ $rin regulamentul sau+ modul du$a &are ea isi e.er&ita atri utiunile!

ARTICOLUL ,/
:ie&are din Adunari deli ereaza si ia 'otariri se$arat a%ara de &azurile anume s$e&i%i&ate in Constitutiunea de %ata!

ARTICOLUL ,2
Ori&e intrunire a unuia din Cor$urile legiuitoare in a%ara de tim$ul sesiunii &eluilalt este nula de dre$t!

ARTICOLUL ,3
:ie&are din am ele Adunari are dre$tul e.&lusiv de a e.er&ita $ro$ria sa $olitie $rin $resedintele ei+ &are singur+ du$a in&uviintarea Adunarii+ $oate da ordin gardei de servi&iu!

ARTICOLUL -4
Ni&i o $utere armata nu se $oate $une la usile sau in *urul uneia sau alteia din Adunari %ara invoirea ei!

ARTICOLUL -1
Legea ele&torala sta ileste toate &onditiunile &erute $entru a %i alegator la Adunarea de$utatilor si la Senat+ in&a$a&itatile si nedemnitatile $re&um si $ro&edura ele&torala!

ARTICOLUL -"
Mem rii am elor Cor$uri legiuitoare sunt alesi $entru $atru ani!

ARTICOLUL -(
Diurnele de$utatilor si senatorilor se sta iles& $rin lege! SECTIUNEA I Despre Adunarea deputatilor

ARTICOLUL -)
Adunarea de$utatilor se &om$une din de$utati alesi de &etatenii Romani ma*ori+ $rin vot universal+ egal+ dire&t+ o ligator si se&ret $e aza re$rezentarii minoritatii!

ARTICOLUL -,

Alegerea de$utatilor se %a&e $e &ir&ums&ri$tii ele&torale! Cir&ums&ri$tia ele&torala nu $oate %i mai mare de&at un *udet! Legea ele&torala sta ileste numarul de$utatilor de ales in %ie&are &ir&ums&ri$tie $ro$ortional &u $o$ulatia!

ARTICOLUL -S$re a %i eligi il la Adunarea de$utatilor se &ere0 a9 A %i &etatean roman8 9 A avea e.er&itiul dre$turilor &ivile si $oliti&e8 &9 A avea varsta de douaze&i si &in&i ani im$liniti8 d9 A avea domi&iliul in Romania! Legea ele&torala va determina in&a$a&itatile! SECTIUNEA II Despre Senat

ARTICOLUL -/
Senatul se &om$une din senatori alesi si din senatori de dre$t!

ARTICOLUL -2
Toti &etatenii Romani dela varsta de )4 ani im$liniti aleg+ $e &ir&ums&ri$tii ele&torale &ari nu $ot %i mai mari de&at *udetul+ $rin vot o ligator+ egal+ dire&t si se&ret+ un numar de senatori! Numarul senatorilor de ales in %ie&are &ir&ums&ri$tie+ &are nu $oate %i mai mare de&at un *udet+ se sta ileste de legea ele&torala+ $ro$ortional &u $o$ulatia!

ARTICOLUL -3
Mem rii alesi in &onsiliile *udetene si mem rii alesi in &onsiliile &omunale ur ane si rurale+ intruniti intr6un singur &olegiu+ aleg+ $rin vot o ligator egal+ dire&t si se&ret+ &ate un senator de %ie&are *udet!

ARTICOLUL /4
Mem rii &amerelor de &omert+ de industrie+ de mun&a si de agri&ultura+ intruniti in &olegii se$arate+ aleg din sanul lor &ate un senator de %ie&are &ategorie si $entru %ie&are &ir&ums&ri$tie ele&torala! A&este &ir&ums&ri$tii ele&torale s$e&iale se %i.eaza de legea ele&torala+ numarul lor ne$utand %i mai mare de sase!

ARTICOLUL /1
:ie&are universitate alege+ din sanul sau+ $rin votul $ro%esorilor sai+ &ate un senator!

ARTICOLUL /"
Sunt de dre$t mem ri ai Senatului+ in virtutea Inaltei lor situatiuni in Stat si 7iseri&a0 a9 Mostenitorul Tronului dela varsta de 12 ani im$liniti8 el insa nu va avea vot deli erativ de&at la varsta de ", ani im$liniti8 9 Mitro$olitii tarii8

&9 E$is&o$ii e$ar'ioti ai 7iseri&ilor ortodo.e romane si gre&o1&atoli&e+ intru &at vor %i alesi &on%orm legilor tarii8 d9 Ca$ii &on%esiunilor re&unos&ute de Stat+ &ate unul de %ie&are &on%esiune+ intru &at sunt alesi sau numiti &on%orm legilor tarii si re$rezinta un numar de $este "44!444 &redin&iosi8 $re&um si re$rezentantul su$erior religios al musulmanilor din Regat8 e9 Presedintele A&ademiei Romane! Mandatul a&estor senatori in&eteaza odata &u &alitatea sau demnitatea &are le atri ue dre$tul!

ARTICOLUL /(
Devin senatori de dre$t0 a9 :ostii Presedinti de Consiliu+ intru &at vor avea o ve&'ime de $atru ani &a Presedinti de Consiliu titulari+ si %ostii Ministri avand o ve&'ime de &el $utin sase ani intr6una sau mai multe guvernari8 9 :ostii Presedinti ai Cor$urilor Legiuitoare &ari vor %i e.er&itat a&easta demnitate &el $utin in &ursul a o$t sesiuni ordinare8 &9 :ostii Senatori si De$utati alesi in &el $utin ze&e legislaturi inde$endent de durata lor8 d9 :ostii Primi1Presedinti ai Inaltei Curti de Casatie si <ustitie &ar au o&u$at a&easta %un&tiune sau $e a&eea de Presedinte la Casatie &in&i ani8 e9 =eneralii de rezerva si in retragere0 1! Cari vor %i e.er&itat &omanda unei armate in %ata inami&ului+ &a titulari+ &el $utin ( luni! "! Cari au inde$linit %un&tiunea de Se% al marelui Stat1Ma*or+ sau de ins$e&tor general de armata >&omandant de armata9+ in tim$ de $a&e+ &el $utin $atru ani! Numarul &elor din &ategoria a doua nu va %i mai mare de $atru+ luati in ordinea ve&'imei+ la va&ante e.istente8 %9 :ostii Presedinti ai Adunarilor Nationale din C'isinau+ Cernauti si Al a1Iulia+ &ari au de&larat Unirea!

ARTICOLUL /)
;eri%i&area inde$linirii &onditiunilor senatorilor de dre$t se %a&e de o &omisiune &om$usa din Presedintii se&tiunilor Inaltei Curti de Casatie si <ustitie+ su $resedintia Primului1Presedinte al a&estei Inalte Curti! Constatarea se %a&e din o%i&iu+ la &ererea Presedintelui Senatului sau a a&elora &ari au dre$tul! Presedintele Senatului ins&rie senatorii de dre$t $e aza in&'eierii Comisiunii! Senatul $oate dis&uta si semnala Comisiunii+ s$re re&ti%i&are+ erorile &onstatate in sta ilirea dre$turilor!

ARTICOLUL /,
S$re a %i eligi il la Senat se &ere0 a9 A %i &etatean roman8 9 A avea e.er&itiul dre$turilor &ivile si $oliti&e8 &9 A avea varsta de )4 ani im$liniti8 d9 A avea domi&iliul in Romania! A&este &onditiuni+ a%ara de varsta+ se &er si senatorilor de dre$t!

SECTIUNEA III Despre Consiliul legislativ

ARTICOLUL /Se in%iinteaza un Consiliu legislativ+ a &arui menire este sa a*ute in mod &onsultativ la %a&erea si &oordonarea legilor+ emanand %ie dela $uterea e.e&utiva+ %ie din initiativa $arlamentara+ &at si la into&mirea regulamentelor generale de a$li&area legilor! Consultarea Consiliului legislativ este o ligatorie $entru toate $roie&tele de legi+ a%ara de &ele &ari $rives& &reditele ugetare8 da&a insa+ intr6un termen %i.at de lege+ Consiliul legislativ nu1si da avizul sau+ Adunairile $ot $ro&eda la dis&utarea si a$ro area $roie&telor! O lege s$e&iala va determina organizarea si modul de %un&tionare al Consiliului legislativ!

CAPITOLUL II Despre ege si !inistri


SECTIUNEA I Despre ege

ARTICOLUL //
Puterile &onstitutionale ale Regelui sunt &reditare in linie &o oritoare dire&ta si legitima a Maiestatii Sale Regelui Carol I de #o'enzollern Sigmaringen+ din ar at in ar at $rin ordinul de $rimogenitura si &u e.&lusiunea $er$etua a %emeilor si &o oritorilor lor! Co oritorii Maiestatii Sale vor %i &res&uti in religiunea ortodo.a a Rasaritului!

ARTICOLUL /2
In li$sa de &o oritori in linie ar ateas&a ai Maiestatii Sale Regelui Carol I de #o'enzollern Sigmaringen+ su&&esiunea Tronului se va &uveni &elui mai in varsta dintre %ratii sai sau &o oritorilor a&estora+ du$a regulele statorni&ite in arti&olul $re&edent! Da&a ni&i unul dintre %ratii sau &o oritorii lor nu s6ar mai gasi in vieata sau ar de&lara mai dinainte &a nu $rimes& Tronul+ atun&i Regele va $utea indi&a su&&esorul sau dintr6o dinastie suverana din Euro$a &u Primirea Re$rezentatiunii nationale+ data in %orma $res&risa de ARTICOLUL /3! Da&a ni&i una+ ni&i alta nu va avea lo&+ Tronul este va&ant!

ARTICOLUL /3
La &az de va&anta a Tronului+ am ele Adunari se intrunes& de indata intr6o singura Adunare+ &'iar %ara &onvo&are+ si &el mai tarziu $ana in o$t zile dela intrunirea lor aleg un Rege dintr6o dinastie suverana din Euro$a o&&identala! Prezenta a trei $atrimi din mem rii &ari &om$un %ie&are din am ele Adunari si ma*oritatea de doua treimi a mem rilor $rezenti sunt ne&esare $entru a se $utea $ro&ede la a&easta alegere! La &az &and Adunarea nu se va %i %a&ut in termenul mai sus $res&ris+ atun&i in a

noua zi+ la amiazi+ Adunarile intrunite vor $asi la alegere ori&are ar %i numarul mem rilor $rezenti si &u ma*oritatea a soluta a voturilor! Da&a Adunarile s6ar a%la dizolvate in momentul va&antei Tronului+ se va urma du$a modul $res&ris la arti&olul urmator! In tim$ul va&antei Tronului+ Adunarile intrunite vor numi o lo&otenenta regala+ &om$usa din trei $ersoane+ &are va e.er&ita $uterile regale $ana la suirea Regelui $e Tron! In toate &azurile mai sus aratate votul va %i se&ret!

ARTICOLUL 24
La moartea Regelui+ Adunarile se intrunes& &'iar %ara &onvo&are &el mai tarziu ze&e zile du$a de&lararea mortii! Da&a din intam$lare ele au %ost dizolvate mai inainte si &onvo&area lor a %ost 'otarita in a&tul de dizolvare $entru o e$o&a in urma &elor ze&e zile+ atun&i Adunarile &ele ve&'i se aduna $ana la intrunirea a&elora &ari au a le inlo&ui!

ARTICOLUL 21
Dela data mortii Regelui si $ana la de$unerea *uramantului a su&&esorului sau la Tron $uterile &onstitutionale ale Regelui sunt e.er&itate+ in numele $o$orului roman+ de ministri+ intruniti in &onsiliu si su a lor res$onsa ilitate!

ARTICOLUL 2"
Regele este ma*or la varsta de o$ts$reze&e ani im$liniti! La suirea sa $e Tron+ el va de$une mai intaiu in sanul Adunarilor intrunite urmatorul *uramant0 ?<ur a $azi Constitutiunea si legile $o$orului roman+ a mentine dre$turile lui nationale si integritatea teritoriului ?!

ARTICOLUL 2(
Regele+ in vieata %iind+ $oate numi o Regenta+ &om$usa din trei $ersoane+ &are+ du$a moartea Regelui+ sa e.er&ite $uterile regale in tim$ul minoritatii su&&esorului Tronului! A&easta numire se va %a&e &u $rimirea Re$rezentatiunii nationale+ data in %orma $res&risa la ARTICOLUL /3 din Constitutiunea de %ata! Regenta va e.er&ita totdeodata si tutela su&&esorului Tronului in tim$ul minoritatii lui! Da&a+ la moartea Regelui+ Regenta nu s6ar gasi numita si su&&esorul Tronului ar %i minor+ am ele Adunari intrunite vor numi o Regenta+ $ro&edand du$a %ormele $res&rise la ARTICOLUL /3 din Constitutiunea de %ata! Mem rii Regentei nu intra in %un&tiune de&at du$a &e vor %i de$us solemn inaintea am elor Adunari intrunite *uramantul $res&ris $rin ARTICOLUL 2" din Constitutiunea de %ata!

ARTICOLUL 2)
Da&a Regele se a%la in im$osi ilitate de a domni+ ministrii+ du$a &e au &onstatat legalmente a&easta im$osi ilitate+ &onvoa&a indata Adunarile! A&estea aleg Regenta+ &are va %orma si tutela!

ARTICOLUL 2,
Ni&i o modi%i&are nu se $oate %a&e Constitutiunii in tim$ul Regentei!

ARTICOLUL 2Regele nu va $utea %i totdeodata si Se%ul unui alt Stat %ara &onsimtimantul Adunarilor! Ni&i una din Adunari nu $oate deli era asu$ra a&estui o ie&t da&a nu vor %i $rezenti &el $utin doua treimi din mem rii &ari le &om$un+ si 'otarirea nu se $oate lua de&at &u doua treimi din voturile mem rilor de %ata!

ARTICOLUL 2/
Persoana Regelui este inviola ila! Ministrii lui sunt ras$unzatori! Ni&i un a&t al Regelui nu $oate avea tarie da&a nu va %i &ontrasemnat de un ministru+ &are $rin a&easta &'iar devine ras$unzator de a&el a&t!

ARTICOLUL 22
Regele numeste si revoa&a $e ministrii sai! El san&tioneaza si $romulga legile! El $oate re%uza san&tiunea sa! El are dre$tul de amnistie in materie $oliti&a! Are dre$tul de a ierta sau mi&sora $ede$sele in materii &riminale+ a%ara de &eea&e se statorni&este in $rivinta ministrilor! El nu $oate sus$enda &ursul urmaririi sau al *ude&atii+ ni&i a interveni $rin ni&i un mod in administratia *ustitiei! El numeste sau &on%irma in %un&tiunile $u li&e $otrivit legilor! El nu $oate &rea o noua %un&tiune %ara o lege s$e&iala! El %a&e regulamente ne&esare $entru e.e&utarea legilor+ %ara sa $oata vreodata modi%i&a sau sus$enda legile si nu $oate s&uti $e nimeni de e.e&utarea lor! El este &a$ul $uterii armate! El &on%era gradele militare in &on%ormitate &u legea! El va &on%eri de&oratiunile romane &on%orm unei anume legi! El are dre$tul de a ate moneda &on%orm unei legi s$e&iale! El in&'eie &u Statele straine &onventiunile ne&esare $entru &omert+ navigatiune si alte asemenea8 insa $entru &a a&este a&te sa ai a autoritate indatoritoare+ tre uie mai intaiu a %i su$use Puterii legislative si a$ro ate de ea!

ARTICOLUL 23
Legea %i.eaza lista &ivila $entru durata %ie&areia Domnii!

ARTICOLUL 34
La 1, O&tomvrie a %ie&arui an+ Adunarea de$utatilor si Senatul se intrunes& %ara &onvo&are+ da&a Regele nu le1a &onvo&at mai inainte! Durata %ie&arei sesiuni este de &in&i luni! Regele des&'ide sesiunea $rin un Mesa*+ la &are Adunarile %a& ras$unsurile lor!

Regele $ronunta in&'iderea sesiunii! El are dre$tul de a &onvo&a in sesiune e.traordinara Adunarile! El are dre$tul de a dizolva am ele Adunari deodata sau numai una din ele! A&tul de dizolvare tre uie sa &ontina &onvo&area alegatorilor $ana in doua luni de zile si a Adunarilor $ana in trei luni! Regele $oate amana Adunarile8 ori&um+ amanarea nu $oate de$asi termenul de o luna+ ni&i a %i reinoita in a&eeas sesiune %ara &onsimtimantul Adunarilor!

ARTICOLUL 31
Regele nu are alte $uteri de&at a&ele date lui $rin Constitutiune! SECTIUNEA II Despre "inistri

ARTICOLUL 3"
=uvernul e.er&ita $uterea e.e&utiva in numele Regelui+ in modul sta ilit $rin Constitutiune!

ARTICOLUL 3(
Ministrii intruniti al&atues& Consiliul de Ministri+ &are este $rezidat+ &u titlul de Presedinte al Consiliului de Ministri+ de a&ela &are a %ost insar&inat de Rege &u %ormarea guvernului! De$artamentele ministeriale si su se&retariatele de Stat nu se $ot in%iinta si des%iinta de&at $rin lege!

ARTICOLUL 3)
Nu $oate %i ministru de&at &el &are este roman sau &el &are a do andit naturalizarea!

ARTICOLUL 3,
Ni&i un mem ru al :amiliei Regale nu $oate %i ministru!

ARTICOLUL 3Da&a ministrii nu ar %i mem ri ai Adunarilor+ ei $ot lua $arte la des aterea legilor+ %ara a avea insa si dre$tul de a vota! La des aterile Adunarilor $rezenta &el $utin a unui ministru e ne&esara! Adunarile $ot e.ige $rezenta ministrilor la deli eratiunile lor!

ARTICOLUL 3/
In ni&i un &az ordinul ver al sau in s&ris al Regelui nu $oate a$ara $e ministru de ras$undere!

ARTICOLUL 32
:ie&are din am ele Adunari+ $re&um si Regele au dre$tul de a &ere urmarirea ministrilor si a1i trimite inaintea Inaltei Curti de &asatie si *ustitie+ &are singura+ in se&tiuni unite+ este in dre$t a1i *ude&a+ a%ara de &ele &e se vor statorni&i $rin legi in &eea&e $riveste

e.er&itiul $artii vatamate si in&eea&e $riveste &rimele si deli&tele &omise de ministri a%ara de e.er&itul %un&tiunii lor! Punerea su urmarire a ministrilor de &atre Cor$urile legiuitoare nu se $oate rosti de&at $rin ma*oritate de doua treimi a mem rilor de %ata! Instru&tiunea se va %a&e de o &omisiune a inaltei Curti de &asatie+ &om$usa din &in&i mem ri trasi la sorti in se&tiuni1unite! A&easta &omisiune are si $uterea de a &ali%i&a %a$tele si de a de&ide sau nu urmarirea! A&uzarea+ inaintea inaltei Curti de &asatie si *ustitie+ se va sustine $rin ministerul $u li&! Legea res$onsa ilitatii ministeriale determina &azurile de ras$undere si $ede$sele a$li&a ile ministrilor!

ARTICOLUL 33
Ori&e $arte vatamata de un de&ret sau o dis$ozitiune semnata sau &ontrasemnata de un ministru &are violeaza un te.t e.$res al Constitutiunii sau al unei legi+ $oate &ere Statului+ in &on%ormitate &u dre$tul &omun+ des$agu iri anesti $entru $re*udi&iul &auzat! :ie in &ursul *ude&atii+ %ie du$a $ronuntarea 'otaririi+ ministrul $oate %i &'emat+ du$a &ererea Statului+ in urma votului unuia din Cor$urile legiuitoare+ inaintea instantelor ordinare+ la ras$undere &ivila $entru dauna $retinsa sau su%erita de Stat! A&tul ilegal al ministrului nu des&ar&a de ras$undere solidara $e %un&tionarul &are a &ontrasemnat+ de&at in &azul &and a&esta a atras atentia Ministrului+ in s&ris!

ARTICOLUL 144
Se vor $utea in%iinta Su se&retariate de Stat! Su se&retarii de Stat vor $utea lua $arte la des aterile Cor$urilor legiuitoare su res$onsa ilitatea ministrilor!

CAPITOLUL III Despre puterea #ude$atoreas$a


ARTICOLUL 141
Ni&i o *urisdi&tiune nu se $oate in%iinta de&at numai in $uterea unei anume legi! Comisiuni si tri unale e.traordinare nu se $ot &rea su ni&i un %el de numire si su ni&i un %el de &uvant in vederea unor anume $ro&ese+ %ie &ivile+ %ie $enale+ sau in vederea *ude&arii unor anume $ersoane!

ARTICOLUL 14"
Pentru intregul Stat roman este o singura Curte de &asatie si *ustitie!

ARTICOLUL 14(
Numai Curtea de &asatie in se&tiuni1unite are dre$tul de a *ude&a &onstitutionalitatea legilor si a de&lara ina$li&a ile $e a&elea &ari sunt &ontrarii Constitutiunii! <ude&ata asu$ra in&onstitutionalitatii legilor se margineste numai la &azul *ude&at! Curtea de &asatie se va rosti &a si in tre&ut asu$ra &on%li&telor de atri utiuni!

Dre$tul de re&urs in &asare este de ordin &onstitutional!

ARTICOLUL 14)
<ude&atorii sunt inamovi ili in &onditiunile s$e&iale $e &ari legea le va %i.a!

ARTICOLUL 14,
<uriul este statorni&it in toate materiile &riminale si $entru deli&tele $oliti&e si de $resa+ a%ara de &azurile statorni&ite $rin Constitutiunea de %ata! A&tiunea $entru daune1interese rezultand din %a$te si deli&te de $resa nu se $oate intenta de&at inaintea a&eleeas *urisdi&tiuni de &om$etinta &areia este deli&tul!

ARTICOLUL 14<ustitia militara se organizeaza $rin ose ita lege!

ARTICOLUL 14/
Autoritati s$e&iale de ori&e %el+ &u atri utiuni de &onten&ios administrativ+ nu se $ot in%iinta! Conten&iosul administrativ este in &aderea $uterii *ude&atoresti+ $otrivit legii s$e&iale! Cel vatamat in dre$turile sale+ %ie $rintr6un a&t administrativ de autoritate+ %ie $rintr6un a&t de gestiune %a&ut &u &al&area legilor si a regulamentelor+ %ie $rin rea vointa a autoritatilor administrative de a rezolva &ererea $rivitoare la un dre$t+ $oate %a&e &erere la instantele *ude&atoresti $entru re&unoasterea dre$tului sau! Organele $uterii *udi&iare *ude&a da&a a&tul este ilegal+ il $ot anula sau $ot $ronunta daune &ivile $ana la data resta ilirii dre$tului vatamat+ avand si &aderea de a *ude&a si &ererea de des$agu ire+ %ie &ontra autoritatii administrative &'emate in *ude&ata+ %ie &ontra %un&tionarului vinovat! Puterea *ude&atoreas&a nu are &adere de a *ude&a a&tele de guvernamant+ $re&um si a&ele de &omandament &u &ara&ter militar!

CAPITOLUL I% Despre institutiunile #udetene si $o"unale


ARTICOLUL 142
Institutiunile *udetene si &omunale sunt regulate de legi! A&este legi vor avea de aza des&entralizarea administrativa! Mem rii &onsiliilor *udetene si &onsiliilor &omunale sunt alesi de &atre &etatenii romani $rin votul universal+ egal+ dire&t+ se&ret+ o ligatoriu si &u re$rezentarea minoritatii+ du$a %ormele $revazute de lege! La a&estia se vor $utea adauga $rin lege si mem ri de dre$t si mem ri &oo$tati! Intre mem rii &oo$tati $ot %i si %emei ma*ore!

TITLUL I%
DESPRE :INANTE
ARTICOLUL 143
Ni&i un im$ozit de ori&e natura nu se $oate sta ili si $er&e$e de&at $e aza unei legi!

ARTICOLUL 114
Prin lege se $ot &rea im$ozite numai in %olosul Statului+ *udetelor+ &omunelor si institutiunilor $u li&e &ari inde$lines& servi&ii de Stat!

ARTICOLUL 111
Ori&e sar&ina sau im$ozit *udetean sau &omunal nu se $oate aseza de&at &u invoirea &onsiliilor *udetene sau &omunale in limitele sta ilite de lege!

ARTICOLUL 11"
Nu se $ot statorni&i $rivilegiuri in materii de im$ozite! Ni&i o e.&e$tiune sau mi&sorare de im$ozit nu se $oate statorni&i de&at $rin o lege! Mono$oluri nu se $ot &onstitui de&at numai $rin lege si e.&lusiv in %olosul Statului+ *udetelor si &omunelor!

ARTICOLUL 11(
Ni&i un %ond $entru $ensiuni sau grati%i&atiuni in sar&ina tezaurului $u li& nu se $oate a&orda de&at in virtutea unei legi!

ARTICOLUL 11)
In %re&are an Adunarea de$utatilor in&'eie so&otelile si voteaza ugetul! Toate veniturile sau &'eltuelile Statului tre uies& tre&ute in uget si in so&oteli! Da&a ugetul nu se voteaza in tim$ util+ $uterea e.e&utiva va indestula servi&iile $u li&e du$a ugetul anului $re&edent+ %ara a $utea merge &u a&el uget mai mult de un an $este anul $entru &are a %ost votat!

ARTICOLUL 11,
Controlul $reventiv si &el de gestiune a tuturor veniturilor si &'eltuelilor Statului se va e.er&ita de Curtea de &onturi+ &are su$une in %ie&are an Adunarii de$utatilor ra$ortul general rezumand &onturile de gestiune al ugetului tre&ut+ semnaland totdeodata neregulile savarsite de ministri in a$li&area ugetului! Regularea de%initiva a so&otelilor tre uie sa %ie $rezentata Adunarii de$utatilor &el mai tarziu in termen de doi ani dela in&'eierea %ie&arui e.er&itiu!

ARTICOLUL 11Pentru toata Romania este o singura Curte de &onturi!

ARTICOLUL 11/
Toate %ondurile $rovenite din Case s$e&iale+ si de &ari guvernul dis$une su di%erite titluri+ tre uie sa %ie &u$rinse in ugetul general al veniturilor Statului!

ARTICOLUL 112
Legile %inan&iare se $u li&a in Monitorul O%i&ial &a si &elelalte legi si regulamente de administratiune $u li&a!

TITLUL %
DESPRE PUTEREA ARMATA
ARTICOLUL 113
Tot Romanul+ %ara deose ire de origina etni&a+ de lim a sau de religie+ %a&e $arte din unul din elementele $uterii armate+ &on%orm legilor s$e&iale! Puterea armata se &om$une din0 armata a&tiva &u &adrele ei $ermanente+ rezerva ei si militiile!

ARTICOLUL 1"4
=radele+ de&oratiunile si $ensiunile militarilor nu se $ot lua de&at numai in virtutea unei sentinte *ude&atoresti si in &azurile determinate de legi!

ARTICOLUL 1"1
Contingentul armatei se voteaza $entru %ie&are an de am ele Cor$uri legiuitoare!

ARTICOLUL 1""
Se va in%iinta un Consiliu su$erior al a$ararii tarii+ &are va ingri*i+ in mod $ermanent+ de masurile ne&esare $entru organizarea a$ararii nationale!

ARTICOLUL 1"(
Ni&i o tru$a armata straina nu $oate %i admisa in servi&iul Statului+ ni&i nu $oate intra sau tre&e $e teritoriul Romaniei de&at in $uterea unei anume legi!

TITLUL %I
DISPO5ITIUNI =ENERALE
ARTICOLUL 1")
Culorile dra$elului Romaniei sunt0 Al astru+ =al en si Rosu+ asezate verti&al!

ARTICOLUL 1",
Resedinta guvernului este in Ca$itala tarii!

ARTICOLUL 1"Lim a romaneas&a este lim a o%i&iala a Statului roman!

ARTICOLUL 1"/
Ni&i un *uramant nu se $oate im$une &uiva de&at in $uterea unei legi+ &are 'otaraste si %ormula lui!

ARTICOLUL 1"2
Constitutiunea de %ata nu $oate %i sus$endata ni&i in total+ ni&i in $arte! In &az de $eri&ol de Stat se $oate $rin lege institui starea de asediu generala sau $artiala!

TITLUL %II
DESPRE RE;I5UIREA CONSTITUTIUNII
ARTICOLUL 1"3
Constitutiunea $oate %i revizuita in total sau in $arte din initiativa Regelui sau ori&areia din Adunarile legiuitoare! In urma a&estei initiative am ele Adunari+ intrunite se$arat+ se vor rosti &u ma*oritate a soluta+ da&a este lo&ul &a dis$ozitiunile &onstitutionale sa %ie revizuite! Indata &e ne&esitatea revizuirii a %ost admisa+ am ele Cor$uri legiuitoare aleg din sanul lor o &omisiune mi.ta+ &are va $ro$une te.tele din Constitutiune &e urmeaza a %i su$use revizuirii! Du$a &e ra$ortul a&estei &omisiuni va %i &itit in %ie&are Adunare+ de doua ori in interval de &in&is$reze&e zile+ am ele Adunari intrunite la un lo&+ su $resedintia &elui mai in varsta dintre Presedinti+ in $rezenta a &el $utin doua treimi din totalitatea mem rilor &e le &om$un+ &u ma*oritate de doua treimi+ sta iles& in mod de%initiv &ari anume arti&ole vor %i su$use revizuirii! In urma a&estui vot Adunarile sunt de dre$t dizolvate si se va &onvo&a &or$ul ele&toral in termenul $res&ris de Constitutiune!

ARTICOLUL 1(4
Adunarile &ele noui $ro&ed in a&ord &u Regele la modi%i&area $un&telor su$use revizuirii! In a&est &az Adunarile nu $ot deli era da&a &el $utin doua treimi a mem rilor din &ari se &om$un nu sunt $rezenti si ni&i o s&'im are nu se $oate ado$ta da&a nu va intruni &el $utin doua treimi ale voturilor! Adunarile alese $entru revizuirea Constitutiunii au o durata &onstitutionala

o isnuita si+ in a%ara de modi%i&area Constitutiunii+ ele %un&tioneaza si &a Adunari legiuitoare ordinare! Da&a Adunarile de revizuire nu1si $ot inde$lini misiunea+ nouile Adunari vor avea a&elas &ara&ter!

TITLUL %III
DISPO5ITIUNI TRANSITORII SI SUPLIMENTARE
ARTICOLUL 1(1
Sunt si raman &u &ara&ter &onstitutional dis$ozitiunile din legile agrare $rivitoare la $amanturile &ultiva ile+ $adurile si altile e.$ro$ria ile in total sau in $arte+ la starea lor *uridi&a+ la su sol+ la $retuire+ la modul de $lata+ et&!+ asa $re&um sunt %ormulate in arti&olele de mai *os ale %ie&areia din legile agrare si &ari arti&ole+ in intregul lor+ %a& $arte integranta din $rezenta Constitutiune si &a atare nu se $ot modi%i&a de&at &u %ormele $revazute $entru revizuirea Constitutiunii+ si anume0 a9 ARTICOLUL 1 >unu9 alin! II+ ARTICOLUL " >doi9+ ( >trei9 alin! I+ ARTICOLUL ) >$atru9+ - >sase9+ / >sa$te9+ 2 >o$t9+ 3 >noua9+ 14 >ze&e9+ 1( >treis$reze&e9+ 1) >$atrus$reze&e9+ 1- >sases$reze&e9+ 12 >o$ts$reze&e9+ "1 >douaze&i si unu9+ "( >douaze&i si trei9+ (" >treize&i si doi9+ (- >treize&i si sase9 si -3 >saseze&i si noua9 din legea $entru re%orma agrara din Oltenia+ Muntenia+ Moldova si Do rogea >ve&'iul Regat9 din 1/ Iulie 13"18 9 ARTICOLUL " >doi9+ ) >$atru9+ , >&in&i9+ - >sase9+ / >sa$te9+ 2 >o$t9+ 3 >noua9+ 14 >ze&e9+ 11 >unus$reze&e9+ 1" >douas$reze&e9+ 1( >treis$reze&e9+ 1- >sases$reze&e9+ ), >$atruze&i si &in&i9+ )- >$atruze&i si sase9+ )/ >$atruze&i si sa$te9+ )2 >$atruze&i si o$t9+ )3 >$atruze&i si noua9+ ,4 >&in&ize&i9 si ,( >&in&ize&i si trei9 din legea $entru re%orma agrara din 7asara ia din 1( Martie 13"48 &9 ARTICOLUL ( >trei9+ ) >$atru9+ , >&in&i9+ - >sase9+ / >sa$te9+ 2 >o$t9+ 3 >noua9+ 14 >ze&e9+ 11 >unus$reze&e9+ 1" >douas$reze&e9+ 1( >treis$reze&e9+ 1) >$atrus$reze&e9+ 1>sases$reze&e9+ 12 >o$ts$reze&e9+ "" >douaze&i si doi9+ ") >douaze&i si $atru9+ (" >treize&i si doi9+ ,4 >&in&ize&i9 si 2, >o$tze&i si &in&i9 din legea $entru re%orma agrara din Transilvania+ 7anat+ Crisana si Maramures din (4 Iulie 13"18 d9 ARTICOLUL " >doi9+ ( >trei9+ ) >$atru9+ , >&in&i9 $un&tul a alin! I+ ARTICOLUL >sase9+ / >sa$te9+ 3 >noua9+ 14 >ze&e9+ 1" >douas$reze&e9+ 1( >treis$reze&e9+ "3 >douaze&i si noua9+ (1 >treize&i si unu9 si ,, >&in&ize&i si &in&i9 din legea $entru re%orma agrara din 7u&ovina din (4 Iulie 13"1!

ARTICOLUL 1("
In s&o$ de a se satis%a&e tre uintele normale de lemne de %o& si de &onstru&tie ale $o$ulatiei rurale din ve&'iul Regat+ 7asara ia si 7u&ovina+ Statul e dator &a din $adurile sale din &am$ie+ deal sau munte sa destine su$ra%etele ne&esare in a&est s&o$! In ve&'iul Regat si in 7u&ovina+ a&olo unde Statul nu ar avea $aduri+ intr6o raza de douaze&i @ilometri de &entrul &omunei+ $entru satis%a&erea tre uintelor mai sus aratate+ el $rin derogare dela ARTICOLUL / lit! & si ARTICOLUL 2 lit! a+ si & din legea $entru

re%orma agrara din Oltenia+ Muntenia+ Moldova si Do rogea din 1/ Iulie 13"1 si dela ARTICOLUL ,+ $un&tul a+ alin! I; si dela ARTICOLUL - si / din legea $entru re%orma agrara din 7u&ovina din (4 Iulie 13"1+ va $utea e.$ro$ria din $adurile $ersoanelor *uridi&e %ie $u li&e+ %ie $rivate+ &ari s6ar a%la in a&easta raza si numai in li$sa a&estora+ va e.$ro$ria $ro$ortional din $adurile tuturor $ro$rietarilor $arti&ulari+ a%late in a&easta raza+ insa numai in limita a&estor tre uinte si in toate &azurile &u res$e&tul unei su$ra%ete intangi ile de una suta 'e&tare de %ie&are $ro$rietate! Nu sunt e.$ro$ria ile+ ori&are ar %i $ro$rietarul+ $adurile re$lantate sau in &urs de re$lantare! Contra&tele de vanzare s$re e.$loatare a $adurilor e.$ro$ria ile &ari vor %i in vigoare in momentul e.$ro$rierii+ se vor res$e&ta! Padurile ast%el e.$ro$riate raman in $ro$rietatea Statului si se vor administra si e.$loata de dansul s$re a satis%a&e $otrivit legii si in $rima linie nevoile de mai sus! E.$ro$rierea a&estor $aduri se va %a&e &u drea$ta si $reala ila des$agu ire %i.ata de *ustitie! Modul de e.$ro$riere va %i regulat $rin lege s$e&iala!

ARTICOLUL 1((
Se rati%i&a de&retele1legi0 No! (!34" din "3 De&emvrie 1312+ $u li&at in Monitorul O%i&ial No! ""( din (4 De&emvrie 1312+ $rivitor la a&ordarea dre$turilor &etatenesti8 No! "!42, din "" Mai 1313+ $u li&at in Monitorul O%i&ial No! (( din "2 Mai 1313+ si No! (!)-) din 1" August 1313+ $u li&at in Monitorul O%i&ial No! 3( din 1( August 1313+ $rivitoare la in&etatenirea evreilor &ari lo&uiau in ve&'iul Regat! Deasemenea se rati%i&a si toate de&retele1legi de in&etatenire individuala+ &ari s6au %a&ut inaintea de&retelor s$e&i%i&ate mai sus! Evreii+ lo&uitori din ve&'iul Regat+ &ari nu6si vor %i regulat in&etatenirea in termenul $revazut de de&retul1lege No! (!)-) din 1" August 1313+ vor $utea %a&e de&laratiunile de in&etatenire &on%orm de&retului1lege No! "!42, din "" Mai 1313+ in termen de trei luni dela $romulgarea a&estei Constitutiuni!

ARTICOLUL 1()
Pana la %a&erea unei legi de organizarea Consiliului legislativ $revazut in a&easta Constitutiune+ $rezentarea $roie&telor de legi inaintea Cor$urilor legiuitoare va &ontinua sa se %a&a in &on%ormitate &u legile si regulamentele azi in vigoare!

ARTICOLUL 1(,
Pana la $romulgarea legii s$e&iale azata $e $rin&i$iile din $rezenta Constitutiune+ legile relative la organizarea si *ude&area &onten&iosului administrativ raman in vigoare!

ARTICOLUL 1(O lege s$e&iala va %i.a lista &ivila a Intaiului Rege al Romaniei intregite!

ARTICOLUL 1(/
Se vor revizui toate &odi&ile si legile e.istente in di%eritele $arti ale Statului roman s$re a se $une in armonie &u Constitutiunea de %ata si asigura unitatea legislativa! Pana atun&i ele raman in vigoare!

Din ziua $romulgarii Constitutiunii+ sunt insa des%iintate a&ele dis$ozitiuni din legi+ de&rete+ regulamente si ori&e alte a&te &ontrarii &elor ins&rise in $rezenta Constitutiune!

ARTICOLUL 1(2
A&tualele Adunari nationale du$a $romulgarea $rezentei Constitutiuni $ot %un&tiona $ana la e.$irarea mandatului lor legal! In a&est tim$ ele vor tre ui sa %a&a+ $e aza $rin&i$iilor din a&easta Constitutiune+ legea ele&torala! Pana la %a&erea a&estei legi+ de&retele1legi ele&torale raman in vigoare!

NOTA: A fost adopatata in 1923 si publicata in Monitorul Oficial nr 282 din 29 martie 1923. Principalele modificari: Decretul-Re al nr. 2281 din 13 iulie 19!" pri#ind e$ercitarea puterii le islati#e% publicat in Monitorul Oficial nr. 1"1 din 1& iulie 19!". 'onstitutia din 1923 a fost abro ata in mod e$pres de 'onstitutia din 1938.