1.

Constitutia in sens material/formal:

a) material: (mult mai larg decat cel formal) vechiul concept-considera continutul si importanta relatiilor reglementate include toate reglementarile, indiferent de sursa formala se refera la: instituirea si exercitarea puterii in stat, raportul dintre puterile statului si drepturile si libertatile fundamentale ii sunt subsumabile atat reglementarile cuprinse in ea, cat si o serie de reglementari cuprinse in legi organice (prelungiri ale constitutiei-ex. Codul Civil) sau ordinare; ele sunt garantiile concreti ate ale unor drepturi si libertati fundamentale b) formal: lege fundamentala adoptata de adunare special constituita (repre entativa-ex. parlament, adunare constituanta etc. ), cu procedura speciala, deosebita de cea a legilor ordinare forta !uridica superioara celorlalte legi mi!loc de aparare contra pericolelor atotputerniciei statale apar situtatii in care legea fundamentala reglementea a relatii sociale mai putin importante, neincadrabile material in constitutie dar cu aceeasi putere; definitia ba ata pe cumularea celor " criterii e uneori prea stramta.

2. Constitutii cutumiare/scrise:
DUPA CRI !RIU" #UR#!I $%R&A"!: a)scrise: ex. constitutiile noastre din ##,"$,$%, cele $ comuniste si cea din % decembrie &''&( altele precedente impuse din afara (mai in detaliu la subiectul ), cam de asta se leaga) din un singur act sau mai multe b)cutumiare: *ansamblu de reguli nescrise referitoare la: o desemnarea sefului statului o procedura parlamentara o numirea guvernului o controlul parlamentar asupra executivului si asupra unor drepturi fundamentale in pre ent, nu exista cutumiare propriu- ise ci doar +,-./ (acte normative scrise, ce au prin traditie valoare constitutionala, completate de u ante si practici constitutionale-ex +agna Carta din +area 0ritanie) in pre ent, toate sunt mixte; pana si cele scrise sunt completate de o serie de cutume privind, de exemplu, modul de interpretare a unui text constitutional la noi, pana in &'$), norma cutumiara era esentiala, nu putea fi incalcata o constitutie cutumiara nu devine scrisa, chiar si prin consemnarea unei parti considerabile din ea foarte stabile, desi teoretic cele scrise ar fi mai stabile nu sunt susceptibile de revi uire

&

'. Constitutii fle(ibile(su)le)/rigide:

A)reciata in functie de )rocedurile )entru re*i+uire si de efecti*itatea a)licarii lor. a) #u)le: modalitati simplificate de revi uire in general, prin ma!oritate calificata ("1$ membrii camerelor) de legiuitorul ordinar (care devine constituant prin intrunirea acestei ma!oritati calificate) ex.-constitutiile comuniste b) Rigide: modalitati greoaie de revi uite, uneori conditii suplimentare ex. Constitutia &''& a 2omaniei, sub aspectele: i. limitarii initiativei de revi uire ii. procedura de revi uire iii. stipularea unor limite ale revi uirii

,. Clasificarea constitutiilor in functie de modul de ado)tare:

#e refera numai la cele scrise: a) constitutii octroiate (sau -carte concedate.): formal, acte unilaterale ale unui suveran emanatie a puterii sale absolute, insa, de fapt, consecinta erodarii po itiei lui politice b) constitutii statut: emanatie a vointei sefului statului supuse aprobarii populatiei prin 34/0,5C,.; implicare a vointei poporului recunoastere a puterii constituante a poporului c) constitutii )act: consecinta unui compromis, cel mai des intre monarh si fortele politice repre entate in 3arlament monarhul renunta la o parte din prerogative si se anga!ea a sa respecte actele parlamentului d) constitutii con*entie: de batuta si adoptata de o adunare anume aleasa in acest scop formal, repre inta emanatia integrala a vointei poporului, fara constrangeri sau limitari, manifestata prin repre entanta nationala e) constitutii referendare: adoptate de o repre entanta nationala (adunare constituanta), 563657 64./2,82 7328072,, 38382646, 32,9 2/:/2/9;6+ de batere publica in adunarea constituanta<reflectare echilibrata si echitabila a intereselor mai multor categorii sociale si orientari politice aprobarea poporului prin referendum pre inta atuul legitimarii superioare, altfel parlamentele ulterioare ar putea afecta pe viitor autoritatea constitutiei

"

/.Re*i+uirea constitutiei
9ecesitatea revi uirii Constitutiei-realitatile sociale economice si politice dintr-o tara sunt in continua schimbare si din aceasta cau a o constitutie, la fel ca celelalte reglementari !uridice, nu poate ramane imuabila, ci trebuie sa se adapte e dinamicii sociale; Constitutia 2oamaniei este calificata drept o constitutie rigida(prevede modalitati greoaie de revi uire), iar rigiditatea se manifesta sub aspectele: limitarea initiative de revi uire, procedura de revi uire si limitele revi uirii. 7rt.&=>: &.,nitiativa revi uirii: -3resedintele 2omaniei, la propunerea ?uvernului -cel putin &1)din nr depuitatilor sau senatorilor -cel putin =>>.>>> de cetateni cu drept de vot(acestia trebuia sa provina cel putin din !umatate din !udetele tarii, iar in fiecare !udet sau in municipiu sa se stranga cel putin ">.>>> de semnaturi) ".3rocedura de revi uire: -propunerea trebuie adoptata de Camera ;eputatilor si de 5enat, cu o ma!oritate de cel putin "1$ din nr membrilor fiecarei camere(unele constitutii consacra ca revi uirea nu se poate face de organele legiuitoare obisnuite, ci numai de o adunare constituanta) -daca prin procedura de mediere nu se a!unge la un accord, Camera ;eputatilor si 5enatul hotarasc in sedinta comuna cu votul a cel putin @ din nr deputatilor si senatorilor -revi uirea este aprobata prin referendum de catre cetateni in termen de $> ile de la data adoptarii proiectului sau propunerii de revi uire.

0."imitele re*i+uirii constitutiei (dis)o+itii declarate nere*i+uibile)

&.;eclararea ca nerevi uibila pentru o anumita perioada de timp a constitutiei(ex:constitutia france a din &%)%) ".;eclararea ca nerevi uibile doar a unora din dispo itiile constitutiei- Constitutia 2omaniei din &''&, revi uita in ">>$: a)dispo itiile privind caracterul national, independent, unitar si indivi ibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriala, independenta !ustitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revi uirii

b)suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora c)re ivuirea nu poate avea loc pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta si nici pe timp de ra boi A a) si b) proclama solemn realitati perene de la al caror continut istoric poporul roman nu se va abate c)-este vb despre interdictii care nu au nimic in comun cu preocuparea de a impune generatiilor viitoare conceptile politice ale generatiei actuale, ci se urmareste impiedicare revi uirii facuta sub presiunea unor evenimente exceptionale

1.$orme de control al constitutionalitaii legilor(include si subiectul 23controlul 4urisdictional al constitutionalitatii legilor)

Controlul constitutionalitatii se reali ea a de catre un organ independent, altul decat cel care a elaborat norma si constatarea incalcarii dispo itiilor constitutiei nu duce la abrogare ci doar la lipsirea de efecte, fie fata de partile litigante, fie fata de toti subiectii de drept. &.Control politic-se exercita asupra proiectelor de lege, anterior promulgarii acestora de catre 5enat; -a aparut in :ranta(Constutitia din &B'') -caracterul politic decurge din modul de constituire si din po itia celei de-a doua camere(senatorii erau numiti de presedintele 2epublicii) -actual,controlul cosntitutionalitaii legilor in :ranta este politico-!urisdictional ".Controlul parlamentar-examinarea legilor, de regula, anterior adoptarii acestora de catre o comisie constitutional;examinarea se face sub aspectul conformitatii cu constitutia -a aparut in statele comuniste si are character pur formal; -controlul era exercitat de organul care adopta legea(adunarile repre entative erau organele supreme ale puterii de stat, iar un control venit din partea unor organe subordonate submina conceptul de suveranitate). $.Controlul !urisdictional-singura forma efectiva si impartiala de control al constitutionalitatii.;esi este exercitat de un organ inferior repre entantei nationale, !ustificarea acestui control re ida in faptul ca vointa generala a poporului isi gaseste manifestarea cea mai inalta in constitutie, care limitea a vointa legiuitorului. /xista " variante: a)Controlul reali at de instantele ordinare(in 567 si in 2omania pana in &')>):cau a +arburC versus +adison

-Curtea 5uprema a 567 respinge cererea reclamantului Dilliam +arburC invocand neconstitutionalitatea unei legi -in ultimele ile ale legislaturii vechiului Congres(*3arlamentul 567),federalistii, pt asi consolida influenta in sfera puterii !udiciare, a adoptat o noua lege preva and infiintarea unor noi instante !udecatoresti federale -s-au creat posturi in care au fost numiti apropiati ai regimului, printre care si postul de !udecator de pace ocupat si de +arburC -ordinele de numire in functie au fost inmanate titularilor, cu exceptia a ) dintre ele printre care si cel al lui +arburC, care i-au revenit noului 5ecretarde stat Eames +adison -Eames +adison a refu at sa ii inmane e ulterior ordinul de numire lui +arburC; acesta din urma s-a adresat Curtii 5upreme, cerand emiterea unui ordin de in!onctiune(prin care o persoana sau o autoritate se obliga sa-si indeplineasca o indatorire prescrisa de lege) in ba a legii din &B%', ce conferea Curtii competena pt asemenea cereri -Curtea a respins cererea lui +arburC, hotarand neconstututionalitatea legii din &B%', pe ba a faptului ca atribuia Curtii o competenta pe care nu o avea in temeiul Constututiei b)Controlul reali at de instante speciale-curti constitutionale,ale caror atributii re ida in principal, dar nu exclusiv, in verificarea conformitatii unui act legistaliv cu Constitutia(sistem aplicat si in 2omania prin Constitutia din &''&) ?eorg EellineF-in conditiile limitarii puterii monarhului si odata cu consacrarea unor largi puteri parlamentare, apare riscul ca legile fundamentale sa fie incalcate prin legi contrare adoptate de legislativ;pt a preveni acest lucru era nevoie de crearea unor instante constitutionale distincte sau largirea competentelor instantei supreme dG!H existente. Ians Jelsen-rolul Curtii Coanstitutionale este cel al unui legiuitor negativ-ea declara neconstitutionale (neaplicabile)anumite dispo itii, dar nu le poate inlocui cu altele noi. -controlul reali at de aceasta instanta poate fi anterior intrarii in vigoare a legii, cat si ulterior intrarii in vigoare; -controlul se declansea a pe cale de actiune, la cererea anumitor autoritati, demnitari sau cetateni ori din oficiu, pe cale de exceptie(apararea de fond).

5. Controlul constitu6ionalit76ii legilor

importantK a controlului de constituLionalitate

repre inta latura cea mai

-,n mod normal control este reali at de un organ independent, altul decMt cel care a elaborat norma !uridicK supusK controlului. ( constatarea NncKlcKrii de cKtre legiuitor a dispo iLiilor legii fundamentale nu are drept consecinLK abrogarea sau Oanularea legii P doar parlamentul poate abroga o lege P ci doar lipsirea ei de efecte, fie faLK de pKrLile unui litigiu, fie faLK de toLi subiecLii de drept)

-consecinLa declarKrii neconstituLionalitKLii este aceeaQi cu a abrogKrii: legea neconstituLionalK nu se mai aplicK. -controlul constituLionalitKLii legilor poate fi politic, parlamentar sau !urisdicLional. a. Controlul politic al constituLionalitKLii legilor - a apKrut Nn :ranLa. - Conform ConstituLiei anului R,,, (*&B''), el se exercita asupra proiectelor de lege, anterior promulgrii acestora, de ctre Senat. -Sn timpul celui de-al doilea ,mperiu (&%=&-&%B>), 5enatului Ni reveneau atribuLii similare. Caracterul politic al acestei forme de control decurgea din modul de constituire Qi din po iLia celei de a doua camere; b. Controlul parlamentar * examinarea legii, de regulK anterior adoptKrii acesteia, de regulK de cKtre o comisie constituLionalK. /xaminarea se face sub aspectul conformitKLii cu constituLia - 7ceastK formK de control a fost NntMlnitK Nn statele comuniste Qi avea un caracter pur formal (astfel, organi area politicK Qi constituLionalK a statului, adunKrile repre entative (*parlamentele) erau Oorgane supreme ale puterii de stat, cKrora le erau subordonate toate celelalte organe ale statului (Oale administraLiei de stat, Oorganele !udecKtoreQti Qi cele ale Oprocuraturii); un control exercitat de un organ aparLinMnd oricKreia din aceste din urmK categorii era incompatibil cu po iLia supremK a organelor Oputerii de stat, constituind aQadar o negare a suveranitKLii poporului. c.!urisdictionala* singura forma efectiva si impartiala - Smpotriva ei se poate formula obiecLia cK un act legislativ, exprimMnd voinLa generalK manifestatK prin intermediul repre entanLei naLionale, este supus cen urii unui organ al statului cu o legitimare democraticK mult inferioarK, Qi anume !udecKtorului. - inlaturarea obiectiei: voinLa poporului NQi gKseQte manifestarea cea mai NnaltK Nn textul constituLiei, care limitea K chiar Qi voinLa legiuitorului -cunoaste " variante: &.reali at de instante ordinare P creat pe cale pretoriana ".reali at de instante speciale (Curti constitutionale)

2omMnia- .ribunalul ,lfov &'&" - 8Procesul tram*aielor (O5ocietatea de .ramvaie 0ucureQti contra 3rimKriei Comunei 0ucureQti). .ribunalul ,lfov a declarat neconstitutionala o lege adoptata in timpul guvernarii conservatoare, iar solutia a fost mentiunuta si de Snalta Curte de EustiLie Qi CasaLie, a!ungandu-se astfel la demisia guvernului conservator. ,nstanLa a declarat neconstituLionalK o lege adoptatK de 3arlament Nn &'&&, prin care se modificau condiLiile de asociere Nntre 5. .. 0. Qi 3rimKria Capitalei Nn legKturK cu construirea, NntreLinerea Qi exploatarea unei reLele de linii de tramvai Nn 0ucureQti. 4egea respectivK fusese adoptatK dupK declanQarea unui litigiului, ca lege de interpretare a legii din

&'>' (adoptatK Nn timpul guvernKrii liberale). ConstituLia din &%## nu cuprindea nici o dispo iLie expresK care sK inter icK adoptarea legilor retroactive, NnsK .ribunalul ,lfov (confirmat de instanLa supremK) a considerat cK simpla intitulare a unui act normativ ca lege de interpretare nu Ni conferK acestuia caracterul unui act interpretativ, aplicabil retroactiv; Nn plus aceastK lege contravine dispo iLiilor constituLionale privind independenLa !ustiLiei Qi garanLiei dreptului de proprietate. ConstituLia romMnK din &'"$ stipulea K expres, Nn art. &>$, alin. &, competenLa exclusivK a CurLii de CasaLie (*instanLa supremK a LKrii) Nn privinLa controlului de constituLionalitate a legilor. 4egea declaratK neconstituLionalK devenea inaplicabilK, dar aceastK deci ie se mKrginea asupra ca ului !udecat.

19. #tatul
.ermenul de stat provine de la cuvantul status (lat.) * stare a unui lucru, iar in sens !uridic: situatia unei persoane care face Tart=e dintr-o comunitate cu care are in comun un set de valori si care ii confera anumite drepturi si obligatii. -termenul a fost utili at pt prima data in sec. -R, de 9. +achiavelli, prin care descria starea unei colectivitati umane guvernate de o putere publica -7ristotel arata ca statul repre inta guvernarea indivi ilor care au constiinta apartenentei la colectivitatea pt reali area bunului comun. 5tatul * modalitate de organi are a puterii politice sub forma puterii de stat, in vederea indeplinirii vointei detinatorului acestei puteri (adica poporul), indiferent daca se exercita direct de popor, sau indirect, prin organele sale repre entative. 5tatul modern P puterea popTorului se exercita intr-un cadru teritorial determinat si cu privire la o comunitate de oameni organi ata -puterea este insitutionali ata intr-o entitate distincta de cea a guvernantilor, ce beneficia a de capacitate !uridica proprie, dar care exprima vointa lor politica -unificarea si sistematicarea dreptului - puterea centrali ata se exercita pe criteriu exclusiv teritorial

11. !lementele teritoriului

eritoriul repre intK o porLiune din suprafaLa planetei care este delimitatK prin frontierele statului. 5uveranitatea statului va fi exercitatK Nn acele limite. eritoriul statului cuprinde s)a6iul terestru, subsolul acestuia, s)a6iul ac*atic precum Qi s)a6iul aerian. #)a6iul terestru -cuprinde Nntregul teritoriu (suprafeLele de uscat, dar Qi lacurile Qi apele curgKtoare) delimitat de frontierele statului. 9u fac parte din teritoriul statului encla*ele: suprafeLe de mici

dimensiuni,care aparLin unui alt stat (de regulK un stat vecin). /xistK enclave la frontiera dintre ,talia Qi /lveLia sau Nntre 0elgia Qi 8landa. 5paLiul terestru include Qi subsolul pMnK la limita maximK a posibilitKLilor tehnice de exploatare. un stat suveran este liber sK dispunK de resursele subsolului sKu; le poate exploata direct sau le poate concesiona unor persoane fi ice sau !uridice din LarK sau din strKinKtate. :ordul na*elor aflate Nn marea liberK Qi al aerona*elor aflate Nn bor nu Lin de teritoriului statului. eritoriul ac*atic(su)rafetele maritime) &area teritorial7 ; o bandK continuK de o anumitK lKLime (Nntre $ Qi &" mile marine)&, calculatK de la linia de ba K a LKrmului. 5tabilirea lKLimii mKrii teritoriale constituie un act unilateral al statului riveran. Rasele sunt supuse unui regim mai restrictiv. <one maritime cu regim s)ecial ; au un statut aparte: ele nu a)ar6in teritoriului statului, dar Nn privinLa lor statul exercitK anumite dre)turi su*erane. <ona contigu7 (contiguitate * vecinKtate) este o onK adiacentK mKrii teritoriale, Nn care guvernul statului riveran NQi re ervK dreptul de a lua, dupK cum considerK necesar, mKsuri de poliLie vamalK, sanitarK Qi de imigrKri. ConvenLia 896 privind dreptul mKrii a stabilit lKLimea maximK a acestei one la cel mult &" mile marine. <ona economica e(clusi*a 3 este o onK maritimK situatK dincolo de marea teritorialK, Nn care statul riveran NQi re ervK drepturi suverane privind explorarea, exploatarea, gestiunea Qi conservarea a resurselor naturale, biologice sau nebiologice ale mKrii. 4KLimea onei economice exclusive este de cel mult ">> de mile marine de la liniile de ba K de la care se mKsoarK lKLimea mKrii teritoriale. Platoul continental 3 acea parte a fundului mKrii, care repre intK o continuare a continentului, pMnK la punctul Nn care fundul mKrii se adMnceQte brusc. 5emnificaLia economicK principalK a acestei one re idK Nn posibilitatea exploatKrii resurselor de hidrocarburi (petrol Qi ga e naturale). &area libera 3 nu aparLine statului, fiind deschisK tuturor statelor; nici un stat nu poate exercita drepturi suverane asupra mKrii libere sau a unor porLiuni din aceasta. 9ici un stat nu poate pretinde Nn mod legitim sK supunK o parte oarecare a mKrii libere suveranitKLii sale. #)atiul aerian repre intK coloana de aer situat7 deasu)ra s)a6iului terestru =i a celui ac*atic, pMnK la limita s)a6iului cosmic. 5paLiul cosmic, ca Qi luna Qi corpurile cereQti nu sunt susceptibile de apropriere din partea vreunui stat, constituind patrimoniu comun al Nntregii omeniri. este exclus survolul teritoriului unui stat (*intrarea Nn spaLiul sKu aerian) fKrK acordul statului respectiv. incepMnd cu anul &''>, Nn ba a acordului -cer desc>is., menit sK cree e o atmosferK de Nncredere Nntre statele pKrLi la cele douK blocuri militare opuse (97.8 si .ratatul de la Rarsovia) este posibilK efectuarea anualK a unui anumit numKr de boruri de recunoaQtere, de catre fortele aeriene ale statelor parti, deasupra teritoriului altor state, pe ba a de reciprocitate.

12. Caracterele 4uridice ale teritoriului

.eritoriul unui stat este caracteri at prin e(clusi*itate, inalienabilitate Qi indi*i+ibilitate. 1

!(clusi*itatea anumit teritoriu este supus suveranitKLii unui singur stat;

asupra unui teritoriu nu poate fi exercitatK suveranitatea a douK state; exceptii: condominii (teritorii asupra cKrora se exercita Nn comun puterea suveranK a douK sau a mai multor state). 5tatutul de condominiu era provi oriu; mai devreme sau mai tMr iu, teritoriul respectiv a!ungea Nn suveranitatea exclusivK a unui anumit stat. Inalienabilitatea vi ea K interdicLia NnstrKinKrii teritoriului prin acte de drept privat (succesiune testamentarK sau legalK, vMn are, schimb, arendK, donaLie sau dotK). asemenea modalitKLi de modificare teritorialK erau curente Nn /vul +ediu Qi Nn primele secole ale modernitKLii. este proclamatK Nn anii 2evoluLiei france e. semnificaLia politicK a acestei norme re idK Nn privarea monarhului de o importantK prerogativK de politicK externK; interdicLia cedKrii de teritorii implicK serioase restricLii pe planul capacitKLii de a negocia un tratat de pace sau de alianLK. nu implicK nicidecum garanLia permanenLei unor frontiere interdicLia alienKrii teritoriului operea K Nn privinLa autoritKLilor executive Qi nu a legislativului. nu este contra isK de posibilitatea unor rectific7ri de frontier7. 2ectificKrile de frontierK vi ea K suprafeLe reduse Qi privesc de regulK one nelocuite. /le apar, de exemplu, ca urmare a modificKrilor survenite prin amena!Kri hidrografice ale fluviilor de frontierK. Indi*i+ibilitatea constituie o garanLie !uridicK Nmpotriva unor eventuale tendinLe centrifuge pe plan intern pe plan internaLional, suveranitatea statelor Qi integritatea lor teritorialK au de regulK prioritate faLK de exigenLele autodeterminKrii, mai ales Nn ca ul Nn care autodeterminarea implicK o secesiune. orice stat modern NQi apKrK integritatea, care este imanentK suveranitKLii. Chiar Qi Nn absenLa unei consacrKri constituLionale exprese, integritatea teritoriului este ?ntotdeauna sub?n6eleas7.

1'. Po)orul ca element al statului

3oporul poate fi privit din douK puncte de vedere: : ca o comunitate )olitico3 4uridic7 a cKrei voinLK legitimea K puterea de stat sau ca o comunitate etno3cultural7 =i ling*istic7 a cKrei existenLK Qi a cKrei revendicKri pot !ustifica modificarea frontierelor existente sau redefinirea prioritKLilor politice interne 3oporul apare ca subiect de dre)t mai ales sub dou7 i)osta+e: ca titular al )uterii constituante Qi ca titular al dre)tului de autodeterminare. Dre)tul la autodeterminare a cunoscut o evoluLie NndelungatK Qi contradictorie. Cunoscut Nn secolul -,- ca )rinci)iu al na6ionalit76ilor, el a constituit fundamentul !uridic al constituirii Qi consolidKrii statelor naLionale Nn perioada imediat urmKtoare. Consecin6ele politico-!uridice concrete ale emergenLei Qi triumfului )rinci)iului autodetermin7rii sunt formarea statelor na6ionale Qi apariLia )roblemei minorit76ilor. Problema minorit76ilor este consecinLa aplicKrii pe plan internaLional a principiului autodeterminKrii popoarelor. Po)orul se pre intK pe plan constituLional intern ca un tot unitar.(m7rime format7 =i organi+at7 )rin lege constitu6ional7)

'

 3oporul se manifestK ?n afara unor forme 4uridice =i constitu6ionale Nn primul rMnd ca )utere constituant7@ o)inia )ublica si aclamatia( !)oca Ceausescu) @ poporul este privit prin opo iLie cu sistemul organi at al autoritKLilor Qi al magistraturilor, ca fiind mulLimea acelora ce nu guvernea K Qi nu sunt deLinKtori ai unor autoritKLi.

1,.Caracteristicile )uterii de stat

3uterea - putere de dominaLie politicK, unicK, permanentK, secularK cu un caracter organi at Qi raLional Qi este suveranK. Caracterul )olitic al puterii de stat decurge din obiectivele generale ale acesteia. /xercitarea sa vi ea K interesele societKLii iar autoritKLile statului NQi au raLiunea de a exista Nn satisfacerea directK sau indirectK a anumitor nevoi sau interese sociale: siguranLa persoanei Qi a bunurilor, ordinea publicK, aprovi ionarea cu anumite bunuri sau servicii indispensabile vieLii contemporane. ;eQi Nn societatea contemporanK statul nu mai este nici pe departe singurul factor al scenei politice Qi nu controlea K decMt Nn micK mKsurK sfera publicK, re olvarea problemelor curente ale societKLii, ma!ore sau mKrunte, este aQteptatK sK vinK din partea statului. 3uterea repre entanLilor politici depinde Nn mare mKsurK de modul Nn care aceQtia manifestK receptivitate, NnLelegere Qi flexibilitate faLK de nevoile de ansamblu ale societKLii. 7ceste nevoi nu vor fi NnsK satisfKcute Nn mod egal Qi uniform. 8rice conducere va acorda interes anumitor categorii sociale, ale caror interese sunt afectate odata cu schimbarea guvernului. 6rmKrind Nn mod prioritar interesele unei categorii sociale, conducKtorii statului au Nn vedere, sau mKcar susLin cK ar avea Nn vedere, interesele de ansamblu ale ?ntregii comunit76i )olitice. Unicitatea vi ea K inexistenLa unei puteri sociale care sK rivali e e cu statul. 3uterea statului modern este uniformK Qi structuratK teritorial. ,dentificMndu-se cu interesele Nntregii societKLi, statul modern nu are nici un concurent pe plan politic. 9ici o autoritate nu poate fi invocatK contra autoritKLii statului. Sn practicK, aceastK autoritate se manifestK prin activitatea unor persoane, desfKQuratK Nn cadrul unor entitKLi organi atorice numite autoritKLi sau organe ale statului. . 3arte Nn raportul !uridic stabilit cu aceste entitKLi, precum Qi Nn litigiile nKscute Nn legKturK cu ele, va fi Nntotdeauna statul. Puterea de stat este )ermanent7. /xercitarea sa este continuK, iar autoritKLile publice NQi Nndeplinesc atribuLiile neNntrerupt pe Nntreaga perioadK a existenLei statului. Chiar dacK au loc rKsturnKri politice, lovituri de stat, revoluLii sau schimbKri de regim politic, activitatea instituLiilor sale nu Nncetea K. 5tatul va rKspunde pentru daunele cau ate unor state strKine sau cetKLenilor acestora, iar autoritKLile care se vor constitui dupK restabilirea normalitKLii nu se vor putea prevala de absenLa oricKrei puteri efective Nn momentul producerii pre!udiciului. 4egile vor fi Nn vigoare Nn continuare Qi vor fi aplicate de instanLe (dupK reluarea activitKLii acestora) Nn privinLa raporturilor !uridice nKscute sau modificate pe durata perioadei de anarhie ori a faptelor sKvMrQite Nn acest timp. Cu alte cuvinte,dis)are efecti*itatea )uterii de stat =i nu )uterea de stat ca atare.

&>

Caracterul secular al )uterii de stat /ste re ultatul distincLiei nete Nntre puterea politicK Qi puterea spiritualK. Rreme NndelungatK normele religioase Qi cele !uridice alcKtuiau un tot unitar. 3uterea politicK NQi cautK o legitimitate distinctK de cea a autoritKLii spirituale, impunMnd Qi menLinMnd pacea socialK Qi coe iunea internK nu prin invocarea argumentelor religioase, ci pe considerente LinMnd de imanenLK, limitMndu-se la funcLia de apKrarea a vieLii Qi bunurilor individului, a ordinii publice Qi a aplicKrii legilor. 5ecularismul Qi separaLia dintre stat Qi bisericK constituie e()resii ale unei tendin6e generale de evoluLie a celor douK instituLii, proces care reclamK un continuu efort de reada)tare =i de g7sire a unor solu6ii re+onabile@ acce)tabile )entru ambele )7r6i@ com)atibile cu demnitatea omului =i cu libertatea con=tiin6ei. Caracter ra6ional =i organi+at. 5tatul modern nu veghea K asupra salvKrii spirituale a individului Qi nici asupra fericirii sale veQnice, ci rKspunde de protecLia vieLii Qi libertKLii acestuia, de menLinerea ordinii publice Qi a pKcii interne, precum Qi de instituirea Qi garantarea ordinii !uridice. 7ctivitatea statalK se desfKQoarK prin intermediul unor indivi i umani, NnsK ei repre intK statul iar actele Qi faptele lor produc drepturi Qi obligaLii Nn seama acestuia.

1/.#e)aratia si ec>ilibrul )uterilor statului in Romania

5eparaLia puterilor a repre entat o constantK a istoriei constituLionale precomuniste a 2omMniei. 2egulamentele 8rganice, ConvenLia de la 3aris Qi 5tatutul ;e voltKtor al lui Cu a o consacrK implicit, sau cel puLin nu o neagK Nn mod expres. ,n regulamentul organic al +oldovei intalnim prima consacrare a separatiei puterilor. .extul instituie puterea !udecatoreasca sub forma unei puteri de sine statatoare, stabilind inamovabilitatea !udecatorilor. Conventia de la 3aris mentionea a doar doua puteri: legislati*a si e(ecuti*a 3roiectul de constituire a 3rincipatelor 6nite +oldova si .ara 2omaneasca mentine si de volta principiul separatiei puterilor, consacrand un titlu special Oputerile statului. Constitutia din &%%# stabileste ca toate puterile statului emana de la natiune, insa principiul inamovabilitatii magistratilor nu apare. Constitutia din &'"$ consacra inamovabilitatea magistratilor prin reglementarea raspunderii materiale a ministrilor si functionarilor, instituirea contenciosuluiadministrativ si ancorarea in legea fundamentala a dreptului la recurs in casare. Constitutia din &'$% mentin formal principiul separatiei puterilor incredintand fiecare putere unui titular diferit : -)uterea legislati*a (rege sau repre entanta nationala) -puterea executiva (regele care o exercita prin guvern) -puterea !udecatoreasca (exercitata de organele ei) 8data cu instituirea regimului comunist , separatia puterilor a fost abandonata si respinsa cu vehementa.

&&

 2evi uirea legii noastre fundamentale Nn anul ">>$ a oferit oca ia eliminKrii oricKrui echivoc, prin consacrarea explicitK a principiului separaLiei Qi echilibrului puterilor.

10.Dre)turi si libertati fundamentale: )rinci)ii generale

6niversalitatea drepturilor - sfera drepturilor si titularii acestora Pexprima atat vocatia omului pe planul realitatilor !uridice interne fiecarei tari cat si ideea ca toti cetatenii unui stat se pot bucura de aceste drepturi si libertati. 9eretroactivitatea legii P o lege odata adoptata produce efecte !uridice numai pentru viitor. ;e la acest principiu sunt doua exceptii privind aplicarea legii penale mai blande si cea privind legile interpretative. 4egea interpretativa nu este in fond o exceptie de la neretroactivitatea legii, intrucat interpretarea general obligatorie lamureste intelesul normei interpretate . !galitatea in dre)turi-principiu potrivit caruia cetatenii romani fara deosebiri de rasa,nationalitate,origine,sex,religie,etnie,apartenenta politica, se pot folosi, in mod egal, de toate drepturile preva ute in Constitutie si legi. :unctiile si demnitatile publice- pot fi ocupate de persoanele care au cetatenie romana si domiciliul in tara . ;emnitatea publica exprima o categorie a dreptului constitutional. :unctiile si demnitatile sunt intr-o incontestabila legatura, fara a se confunda. :unctiile publice se refera la acelea care presupun exercitiul autoritatii statale,un statut aparte si mai ales acelea pentru ocuparea carora depunerea !uramantului este obligatoriu. 3rotectia cetatenilor romani P cetatenia romana este legatura politica si !uridica dintre cetatean si stat si determina statutul !uridic al persoanei. ,n temeiul acesteia, cetatenii romani care se afla in strainatate au dreptul sa apele e la protectia autoritatilor romane, iar acestea au obligatia de a le o acorda. Cetatenii romani nu pot fi extradati sau expul ati din 2omania. !(tradarea - institutia !uridica ce permite unui stat sa ceara altui stat pe teritoriul caruia s-a refugiat unul din cetatenii sai, sa i-l redea. !()ul+area-institutia !uridica ce permite autoritatilor publice dintr-un stat sa oblige o persoana sa paraseasca tara. 9umai !ustitia poate hotari extradarea sau expul area. 3ersoanele carora li se acorda a il de catre 2omania se bucura de toate drepturile si au toate obligatiile, cu exceptia celor care apartin in exclusivitate cetatenilor romani si nu pot fi extradate. Princi)iul liberului acces la 4ustitie se aplica indiferent de calitatea persoanei prote!ate(cetatean roman, strain sau apatrid). /l permite accesul la !ustitie pentru apararea oricarui drept sau a oricarei libertati si a oricarui interes legitim, fara deosebire daca acesta re ulta din Constitutie sau din alte legi.

11. Princi)ii care gu*ernea+a reglementarea cetateniei romane

;intre normele incidente cetKLeniei pot fi decelate cMteva principii ce guvernea K instituLia !uridica. !galitatea in dre)turi

&"

 /galitatea este strMns legatK de evoluLia Qi sensul noLiunii de cetKLenie. /galitatea nu este Qi nu poate fi absolutK. Sn folosinLa Qi exercitarea drepturilor cetKLeneQti sunt instituite anumite limite, considerate de la sine NnLelese Qi re onabile. 7stfel minorii sunt lipsiLi de capacitate de exerciLiu (pMnK la Nmplinirea vMrstei de &) ani) sau beneficia K de capacitate de exerciLiu restrMnsK (Nntre &) Qi &% ani). 7numite drepturi cetKLeneQti sunt refu ate inter iQilor !udecKtoreQti sau celor sancLionaLi penal. /vident, ce anume constituie Nn mod concret o limitare re onabilK a egalitKLii repre intK o problemK soluLionatK Nn mod diferit de la o epocK la alta. /galitatea este consacratK Nn actuala ConstituLie a 2omMniei Nn art. &#, alin. (&) (CetKLenii sunt egali Nn faLa legii Qi a autoritKLilor publice, fKrK privilegii Qi discriminKri), Nn alin. (") al aceluiaQi articol (9imeni nu este mai presus de lege) precum Qi Nn art. ), alin. (") care stabileQte interdicLia discriminKrilor ba ate pe rasK, naLionalitate, origine etnicK, limbK, religie, sex, opinie, apartenenLK politicK, avere sau origine socialK. /numerarea nu este limitativK: legea sau practica !udiciarK pot institui noi criterii (aspectul fi ic, orientarea sexualK, domiciliul) Nn funcLie de care discriminarea ar fi prohibitK, Nn general sau doar Nn anumite domenii. 9u se poate inter ice NnsK discriminarea dupK toate criteriile. "i)sa rele*antei directe a casatoriei in )ri*inta dobandirii si )ierderii cetateniei Sn trecut legiuitorul dispunea frecvent Nn privinLa unor consecin6e 4uridice )e )lanul cet76eniei pentru femeia cKsKtoritK. ;e regulK, femeia dobMndea de drept prin cKsKtorie cetKLenia soLului, pier Mnd-o pe cea avutK la naQtere. Sn ca ul desfacerii sau al anulKrii cKsKtoriei, ea redobMndea P tot de drept P cetKLenia anterioarK. 7ceste reguli P derogMnd evident de la principiul egalitKLii P erau fireQti Nntr-o societate Nn care femeia cKsKtoritK depindea din punct de vedere social Qi economic de soLul ei, urmMnd aQadar situaLia !uridicK a acestuia. 5oarta ei era legatK indisolubil de cea a soLului. . ;upK al doilea rK boi mondial, Nn condiLiile Nn care ma!oritatea femeilor Nncep sK aibK o carierK profesionalK proprie, reali Mnd venituri Nn mod independent faLK de soL, asemenea diferenLieri capKtK conotaLiile unei discriminKri. . 3e plan internaLional, adoptarea Nn &'=B a ConvenLiei 896 privind cetKLenia femeii mKritate marchea K un punct de cotiturK Nn aceastK privinLK. Sn pre ent, femeia se bucurK de acelaQi regim cu bKrbatul, atMt Nn ceea ce priveQte dobMndirea, cMt Qi sub aspectul menLinerii sau al pierderii cetKLeniei romMne. Ius sanguinis Sn ma!oritatea statelor de pe glob, cetKLenia se dobMndeQte Nn principal prin naQtere. 4egiuitorul are douK posibilitKLi de a lega faptul naQterii de efectul dobMndirii cetKLeniei. /l poate sK confere cetKLenia statului tuturor celor nKscuLi pe teritoriul acestuia (Nn ba a lui ius soli) sau poate stabili cK sunt cetKLeni toLi cei nKscuLi din pKrinLi avMnd cetKLenia statului respectiv, indiferent de locul naQterii (ius sanguinis). ;reptul romMn (ca de altfel cel german, italian, austriac Qi al ma!oritKLii statelor europene) a optat pentru cea de-a doua soluLie. Sn dreptul britanic Qi Nn cel american, relevanLK primordialK are faptul naQterii pe teritoriul statului. 9ici unul din aceste sisteme nu este aplicat rigid, pMnK la ultimele consecinLe. 7stfel, copii nKscuLi Nn strKinKtate din pKrinLi cetKLeni americani au cetKLenia pKrinLilor, NnsK recunoaQterea acestui statut este condiLionatK de anumite formalitKLi suplimentare, implicMnd

&$

mai ales declararea Nntr-un anumit termen a naQterii la consulatul american Nn ra a teritorialK a cKruia aceasta s-a produs. 9ici Nn dreptul romMnesc P ca de altfel Nn dreptul celorlalte state ce aplicK principiul ius sanguinis P naQterea pe teritoriul naLional nu este total lipsitK de consecinLe. 7doptarea principiului ius sanguinis este !ustificatK prin Nmpre!urarea cK descendenLa din pKrinLi cetKLeni romMni constituie o solidK pre umLie Nn favoarea educKrii unei persoane Nn spiritul valorilor Qi al tradiLiilor naLionale. Interdictia )ri*arii arbitrare de cetatenie

3rivarea de cetKLenie vi ea K pierderea involuntarK a acestui statut, Nn urma unui act unilateral al statului, de retragere a cetKLeniei. 3e plan constituLional, principiul NQi gKseQte reflectarea NncK din &''&, sub forma interdicLiei generale Qi absolute a retragerii cetKLeniei acelei persoane care a dobMndit-o prin naQtere. ,nterdicLia merge dincolo de exigenLele reglementKrii internaLionale, NmpiedicMnd orice retragere a cetKLeniei P fie ea arbitrarK sau nu P Nn ca ul unei persoane nKscute cetKLean romMn. /ste de preci at cK interdicLia priveQte doar sancLiunea retragerii cetKLeniei romMne; un cetKLean romMn prin naQtere poate pierde cetKLenia romMnK prin aprobarea renunLKrii la aceasta. em)us regit actum

/ste un principiu de drept a cKrui anvergurK depKQeQte sfera instituLiei cetKLeniei. Sn ba a sa, cei care au dobMndit cetKLenia romMnK pKstrea K acest statut chiar Qi Nn ca ul Nn care, Nn urma unei schimbKri a legii, dobMndirea cetKLeniei este legatK de condiLii noi, pe care dobMnditorul nu le satisfKcea la data dobMndirii Qi nu le satisface nici Nn pre ent. Reglementarea in mod e(clusi* de catre statul roman a cetateniei romane

/ste o consecinLK a principiului suveranitKLii. 4egea romMnK nu poate dispune Nn privinLa statutului de cetKLean al unui stat strKin al unei persoane, chiar Qi Nn ca ul Nn care persoana respectivK este Qi cetKLean romMn. 4egea strKinK nu poate dispune Nn privinLa dobMndirii, menLinerii sau pierderii calitKLii de cetKLean romMn, chiar dacK Nn cau K este un cetKLean al statului respectiv. 4egea romMnK prevede, ce-i drept, Nn unele ca uri posibilitatea alegerii cetKLeniei: de exemplu Nn art. #, alin. " stabileQte cK Nn ca ul adopLiei unui strKin sau apatrid, dacK doar unul din adoptatori are cetKLenia romMnK, aceQtia vor stabili de comun acord cetKLenia copilului. 7stfel, dacK adoptatorii vor opta pentru cetKLenia strKinK, adoptatul va dobMndi aceastK cetKLenie, NnsK Nn ba a dispo iLiilor legii strKine Qi nu a celor din legea romMnK. 4egea romMnK abilitea K doar la opLiunea de a primi sau nu cetKLenia romMnK. Unicitatea

CetKLenia romMnK este unicK. 6nicitatea cetKLeniei romMne priveQte atMt faptul cK Nn principiu o persoanK trebuie sK aparLinK unei singure comunitKLi politico-!uridice P ceea ce este valabil pentru cetKLenia oricKrui stat P , cMt Qi faptul cK statul romMn este unitar, Qi Nn consecinLK, pe teritoriul sKu nu existK entitKLi politice (*state federate) care ar putea conferi individului un statut de cetKLenie propriu, pe lMngK cel de cetKLean romMn. 7parent, principiul unicitKLii cetKLeniei este contra is de realitKLi.

&)

 Sn practicK se pot uQor naQte ca uri de bi- sau multipatridie. Copilul unor cetKLeni romMni nKscut Nn 5tatele 6nite este romMn dar are Qi cetKLenie americanK, dacK pKrinLii sKi Qi-au stabilit Nn mod legal (evident, dupK legile americane) reQedinLa Nn aceastK LarK. Copilul nKscut din tatK romMn Qi mamK germanK va avea ambele cetKLenii. 5tatele iau NnsK mKsuri legislative pentru a evita sau a limita producerea unor asemenea ca uri. 6nele legislaLii (ca cea germanK, spaniolK sau moldoveneascK, dar Qi cea romMnK de pMnK Nn &'%') inter ic expres bipatridia (admiLMnd NnsK Qi excepLii), stipulMnd obligaLia celui care dobMndeQte o a doua cetKLenie sK renunLe la una din ele Nntr-un anumit termen, sub sancLiunea retragerii cetKLeniei statului respectiv la expirarea termenului. 7lte legislaLii (precum actuala legislaLie romMnK) admit Nn mod tacit bipatridia, Nn sensul cK nu stipulea K vreo obligaLie de a renunLa la cetKLenia strKinK Nn ca ul dobMndirii cetKLeniei statului respectiv Qi nici nu sancLionea K cu retragerea cetKLeniei pe naLionalul care dobMndeQte o cetKLenie strKinK. 7ceastK opLiune a legiuitorului nu trebuie interpretatK Nn sensul admiterii de principiu sau, mai mult, a Nncura!Krii bi- Qi multipatridiei. 9ici un legiuitor din lume nu este dispus sK accepte erodarea sau relativi area fundamentului politic al comunitKLii sale naLionale. 5ingura raLiune a acestei atitudini relativ re ervate sau pasive o constituie consideraLia faLK de ca urile de cKsKtorii mixte sau de stabilire Nn strKinKtate a unor naLionali, respectiv de stabilire Nn LarK a reQedinLei unor strKini. ,nteresul de a menLine legKturile cu proprii cetKLeni aflaLi Nn strKinKtate, eventual cKsKtoriLi cu strKini, precum Qi de a integra politic Qi social strKinii aflaLi Nn LarK, implicK o atitudine prevenitoare Qi prudentK faLK de asemenea ca uri. 6neori bipatridia este descura!atK indirect: ConstituLia romMnK prevedea anterior revi uirii cK funcLiile Qi demnitKLile publice, civile sau militare, pot fi obLinute doar de persoane avMnd numai cetKLenie romMnK.

12. &oduri de dobAndire a cet76eniei romAne

+odurile de dobMndire a cetKLeniei pot fi clasificate Nn: -

autoritKLi."

moduri de dobMndire de drept a cetKLeniei romMne; moduri de dobMndire a cetKLeniei romMne prin efectul unui act !uridic al unei

CetKLenia romMnK se dobMndeQte de drept ca urmare a naQterii (&) Qi a adopLiei ("). a) dobMndirea prin naQtere. 4egiuitorul romMn- regulK conformK principiului ius sanguinis.

&=

Conform art. = din 4egea cetKLeniei, sunt cetKLeni romMni: copii nKscuLi pe teritoriul 2omMniei, din pKrinLi cetKLeni romMni (alin. &); copii nKscuLi pe teritoriul statului romMn, chiar dacK numai unul dintre pKrinLi este cetKLean romMn (alin. ", pct. a) copii nKscuLi Nn strKinKtate, cMnd ambii pKrinLi sau numai unul dintre aceQtia are cetKLenia romMnK (alin. ", pct. b). -relevantK este doar naQterea din pKrinLi cetKLeni: copilul unui cetKLean romMn are prin naQtere cetKLenia romMnK. - efectelor juridice ale locului naQterii (dobMndirea de drept a cetKLeniei), nu existK nici o diferenLK iar locul naQterii sau faptul cK doar unul din pKrinLi are cetKLenia romMnK este irelevant. -proba cetKLeniei se face conform art. "&, alin " din lege, cu certificatul de naQtere al copilului NnsoLit de actul de identitate al unuia din pKrinLi (sau al pKrintelui cetKLean romMn dacK doar unul dintre aceQtia avea cetKLenie romMnK Nn momentul naQterii). ;acK naQterea sa produs Nn strKinKtate, certificatul constatator al naQterii va fi eliberat fireQte de autoritKLile statului respectiv. 8datK stabilit faptul filiaLiei dintr-un pKrinte cetKLean romMn, consecinLa !uridicK este clarK Qi indubitabilK: copilul este de drept cetKLean romMn, indiferent de locul naQterii Qi indiferent de Nmpre!urarea cK a dobMndit prin naQtere NncK una sau mai multe cetKLenii. - ca ul copilului gKsit. Conform art. =, alin. ultim din 4egea cetKLeniei, copilul gKsit pe teritoriul statului romMn este considerat cetKLean romMn, pMnK la proba contrarie, dacK nici unul dintre pKrinLi nu este cunoscut.$ 7ceastK soluLie eliminK orice posibilitate de interpretare Nn sensul unei concesii fKcute principiului ius soli b) dobMndirea cetKLeniei prin adopLie; Sn condiLiile art. #, alin. &, cetKLenia romMnK se dobMndeQte de cKtre copilul cetKLean strKin sau fKrK cetKLenie prin adopLie, dacK adoptatorii sunt cetKLeni romMni. Sn situaLia Nn care doar unul dintre adoptatori este cetKLean romMn, pKrinLii vor hotKrN de comun acord Nn privinLa cetKLeniei copilului (art. #, alin. ", fra a &). CondiLia implicitK pentru aplicabilitatea acestei dispo iLii este ca Qi legea naLionalK a celuilalt adoptator sK prevadK o dispo iLie similarK celei din legea romMnK (statuMnd posibilitatea de a opta Nntre una din cele douK cetKLenii).) ;acK adoptatorul neromMn este apatrid sau dacK legea sa naLionalK (puLin probabil) nu prevede posibilitatea dobMndirii cetKLeniei respective de cKtre adoptat, soluLia fireascK ar fi dobMndirea cetKLeniei romMne prin adopLie de cKtre adoptat. = ;acK adoptatorii nu cad de acord, instanLa !udecKtoreascK competentK sK NncuviinLe e adopLia va decide Nn privinLa cetKLeniei minorului, LinMnd seama de interesele acestuia (art. #, alin. ", fra a a "-a). Sn ca ul minorului care a Nmplinit vMrsta de &) ani, este necesar consimLKmMntul acestuia (art. #, alin ", fra a ultimK). /ste de preci at cK legea reclamK consimLKmMntul minorului doar Nn ca ul adoptatorilor de cetKLenii diferite. +inorul care a Nmplinit vMrsta de &) ani Qi este adoptat de adoptatori romMni sau de un singur adoptator, cetKLean romMn, dobMndeQte de drept cetKLenia romMnK, indiferent de consimLKmMntul sKu. -daca adoptia de desface sau este nula adoptatul pierde cetKLenia romMnK. 3ierderea cetKLeniei este NnsK dublu condiLionatK: Nn primul rMnd adoptatul trebuie sK nu fi Nmplinit
3 4 5

&#

vMrsta de &% ani, iar Nn al doilea rMnd este necesar sK domicilie e Nn strKinKtate sau sK pKrKseascK Lara pentru a domicilia Nn strKinKtate. 2e ultK per a contrario, cK Nn ca ul anulKrii, declarKrii nulitKLii sau al desfacerii adopLiei, adoptatul nu pierde cetKLenia romMnK dobMnditK prin adopLie, dacK a Nmplinit &% ani la data NncetKrii adopLiei Qi nici dacK, domiciliind Nn LarK, pMnK la Nmplinirea acelei vMrste nu pKrKseQte Lara pentru a domicilia Nn strKinKtate.

c) dobMndirea cetKLeniei romMne prin efectul dobMndirii cetKLeniei de cKtre pKrinLi Ca ul respectiv priveQte copiilor minori ai cKror pKrinLi au dobMndit cetKLenia romMnK la cerere Nn condiLiile art. % din 4egea cetKLeniei. 3entru pKrinLi, cetKLenia este dobMnditK ca efect al unui act !uridic individual emis de organul de stat competent Copii minori ai acestora dobMndesc cetKLenia romMnK de drept, fKrK a fi nevoie de o manifestare de voinLK Nn acest sens. +ai mult, copii minori primesc cetKLenia romMnK o datK cu pKrinLii lor, indiferent de Nmpre!urarea cK au fost sau nu menLionaLi Nn cererea de NncetKLenire. Copilul minor al unui strKin ce dobMndeQte la cerere cetKLenia romMnK, nKscut anterior acordKrii cetKLeniei# dobMndeQte cetKLenia romMnK de drept, de la data dobMndirii cetKLeniei de cKtre pKrintele sKu (art. ', alin. $), chiar dacK filiaLia a fost stabilitK ulterior dobMndirii cetKLeniei romMne de cKtre acesta din urmK.

;obMndirea cetKLeniei romMne prin efectul unui act !uridic al unei autoritKLi

CetKLenia romMnK mai poate fi dobMnditK ca urmare a manifestKrii exprese de voinLK a unei autoritKLi. /ste ca ul acordKrii cetKLeniei la cerere, cKruia i se subsumea K Qi ca ul redobMndirii cetKLeniei.

d) dobMndirea cetKLeniei romMne la cerere; Conform dispo iLiilor art. % din lege, cetKLenia romMnK poate fi acordatK la cerere strKinului sau apatridului Nn urmKtoarele condiLii: &) s-a nKscut Qi domicilia K, la data cererii, pe teritoriul 2omMniei sau, deQi nu s-a nKscut pe acest teritoriu, domicilia K Nn condiLiile legii pe teritoriul statului romMn de cel puLin % ani sau, Nn ca ul Nn care este cKsKtorit Qi convieLuieQte cu un cetKLean romMn, de cel puLin = ani de la data cKsKtoriei (art. %, alin. &, lit. a)).B 5olicitantul cKsKtorit cu un cetKLean romMn beneficia K prin urmare de o reducere cu trei ani a stagiului. /xistenLa cKsKtoriei cu un cetKLean romMn Qi raporturile de familie astfel stabilite atestK un grad ridicat de integrare socialK a unui strKin domiciliat Nn 2omMnia.

6 7

&B

") dovedeQte, prin comportament, acLiuni Qi atitudine, loialitate faLK de statul romMn, nu Nntreprinde sau spri!inK acLiuni Nmpotriva ordinii de drept sau a securitKLii naLionale Qi declarK cK nici Nn trecut nu a Nntreprins asemenea acLiuni (art. %, alin. &, lit. b))%. $) a Nmplinit vMrsta de &% ani (art. %, alin. &, lit. c)). )) are asigurate Nn 2omMnia mi!loace legale pentru o existenLK decentK, Nn condiLiile stabilite de legislaLia privind regimul strKinilor (art. %, alin. &, lit. d)). =) este cunoscut cu o bunK comportare Qi nu a fost condamnat Nn LarK sau Nn strKinKtate pentru o infracLiune care Nl face nedemn de a fi cetKLean romMn (art. %, alin. &, lit. e)). #) cunoaQte limba romMnK Qi posedK noLiuni elementare de culturK Qi civili aLie romMnK, Nn mKsurK suficientK pentru a se integra Nn viaLa socialK(art. %, alin. &, lit. f)). B) cunoaQte prevederile ConstituLiei 2omMniei Qi imnul naLional ((art. %, alin. &, lit. g)). -refu ul NncetKLenirii nu poate fi motivat prin considerente precum rasa sau religia. ?radul de instruire, profesia sau competenLa Nntr-un anumit domeniu pot constitui elemente favori ante Nn ca ul acordKrii cetKLeniei. 3e de altK parte, cetKLenia nu poate fi acordatK Nn ca ul neNndeplinirii fie Qi a unei singure condiLii din cele stipulate Nn art. %. 3ersoana cKreia i se acordK cetKLenia romMnK trebuie sK depunK Nn termen de Qase luni Nn faLa ministrului !ustiLiei sau a secretarului de stat delegat anume Nn acest scop ;obMndirea la cerere a cetKLeniei romMne nu are nici un efect asupra soLului dobMnditorului dar are ca efect, Nn condiLiile prevK ute de art. ', alin. &, dobMndirea de drept a copiilor dobMnditorului, dacK aceQtia nu au Nmplinit &% ani.

e) 2edobMndirea cetKLeniei romMne Sn condiLiile art. &> din lege, cetKLenia romMnK se poate acorda persoanei care a avut aceastK cetKLenie Qi care cere redobMndirea ei. CondiLiile sunt mai puLine: textul menLionat prevede doar Nndeplinirea Nn mod corespun Ktor a condiLiilor prevK ute de art. %, lit. b) (loialitate), c) (vMrsta de &% ani) d) (mi!loace legale de existenLK) ' Qi e) (buna comportare Qi inexistenLa condamnKrilor atrKgMnd nedemnitatea). 9u este necesarK cunoaQterea limbii romMne (pe care totuQi, Nn ma!oritatea ca urilor, un fost cetKLean romMn o va cunoaQte). ;e posibilitatea de a redobMndi Nn condiLii mai le!ere cetKLenia beneficia K Qi foQtii cetKLeni romMni care au pierdut cetKLenia romMnK Nnainte de data de "" decembrie &'%' precum Qi cei cKrora li s-a ridicat cetKLenia romMnK fKrK voia lor sau din motive neimputabile acestora, precum Qi descendenLii lor pMnK la gradul ,,, inclusiv. 2edobMndirea cetKLeniei romMne nu are efecte asupra cetKLeniei soLului (art. &>, alin. )) dar poate avea Nn privinLa copiilor minori

&%

f) dobMndirea cetKLeniei romMne prin repatriere; -repatrierea, ca modalitate distinctK de dobMndire a cetKLeniei romMne- sub aspect terminologic este de menLionat cK repatrierea este o modalitate de redobMndire a cetKLeniei; - ca urile de repatriere sunt subsumate ipote ei din art. &> (persoanK care a mai avut cetKLenia romMnK Qi care cere redobMndirea acesteia). ;e data aceasta nu mai este sufucient simplul fapt material al repatrierii, NnsoLit de o manifestare de voinLK Nn sensul redobMndirii cetKLeniei, ci trebuie Nndeplinite Qi condiLiile prevK ute Nn art. % (din noua versiune a legii), pct. b), c) Qi e).

15. Pierderea cet76eniei romAne

Conform dispo iLiilor art. ") din lege, cetKLenia romMnK se pierde prin: retragere; aprobarea renunLKrii; alte ca uri prevK ute de lege (adopLia de cKtre strKini urmatK de dobMndirea la cerere a cetKLeniei strKine, Nncetarea adopLiei Nn ca ul minorului care a dobMndit cetKLenia prin adopLie, sau stabilirea filiaLiei P faLK de pKrinLi strKini P a copilului gKsit) a) 3ierderea cetKLeniei romMne prin retragere P ) situatii &.poate fi retrasK persoanei care aflatK Nn strKinKtate, sKvMrQeQte fapte deosebit de grave prin care vatKmK interesele statului romMn sau le ea K prestigiul 2omMniei. 3ractic, retragerea cetKLeniei operea K ca un substitut al sancLiunii penale; dacK nu existK posibilitatea !udecKrii sau condamnKrii Nn LarK a autorului unor fapte deosebit de grave contra statului, el este sancLionat mKcar simbolic prin excluderea din comunitatea politicK, prin privarea de cetKLenie Qi implicit de dreptul la protecLie diplomaticK, riscMnd sK a!ungK apatrid (fapt care evident are Qi o relevanLK practicK) ". poate fi retrasK celui care aflat Nn strKinKtate, se Nnrolea K Nn forLele armate ale unui stat cu care 2omMnia se aflK Nn stare de rK boi sau cu care a rupt relaLiile diplomatice (art. "=, pct. b)). Ui Nn acest ca , este necesar ca persoana sancLionatK sK se afle Nn strKinKtate. $.se mai poate retrage celui care a dobMndit-o prin mi!loace frauduloase. ;e exemplu: Nn ca ul Nn care solicitantul nu Nndeplinea la data depunerii cererii condiLiile pentru acordarea cetKLeniei, dar a pretins Nn mod fraudulos Nndeplinirea acestor condiLii, iar falsitatea acestor susLineri este constatatK ulterior.

&'

).care este cunoscutK ca avMnd legKturi cu grupKri teroriste sau le-a spri!init, sub orice formK, ori a sKvMrQit alte fapte care pun Nn pericol siguranLa naLionalK (art. 25, pct. d))10 . Retragerea nu este condiionat de !pre"urarea ca persoana care intr su# incidena acestui !oti$ de retragere s se a%&e n strintate.

b) 3ierderea cetKLeniei romMne prin aprobarea renunLKrii 2enunLarea la cetKLenia romMnK se poate aproba pentru motive temeinice, unei persoane care a Nmplinit vMrsta de &% ani (art. "#, alin. &). 5uplimentar mai trebuie Nndeplinite trei condiLii: renunLKtorul sK nu fie Nnvinuit sau inculpat Nntr-o cau K penalK Qi sK nu aibK de executat o pedeapsK penalK; renunLKtorul sK nu aibK debite cKtre de stat, persoane fi ice sau !uridice din LarK, sau, avMnd asemenea debite, sK le achite sau sK ofere garanLii corespun Ktoare pentru achitarea lor; renunLKtorul sK fi dobMndit o altK cetKLenie sau sK fi solicitat una, avMnd asigurarea dobMndirii ei. -3ierderea cetKLeniei romMne prin renunLare nu produce nici un efect asupra soLului renunLKtorului Qi P Nn principiu P nici asupra copiilor minori ai acestuia (art. "B, alin. &). +inorul pierde NnsK cetKLenia romMnK odatK cu pKrinLii sKi Nn ca ul Nn care ambii obLin aprobarea renunLKrii la cetKLenie, dacK se aflK cu ei Nn strKinKtate sau dacK pKrKseQte Lara odatK cu pKrinLii sKi. ;acK pKrinLii pierd cetKLenia la date diferite, minorul o va pierde pe ultima din aceste date, iar dacK acesta din urmK pKrKseQte Lara pentru a domicilia Nn strKinKtate dupK ce ambii pKrinLi au pierdut cetKLenia romMnK, el va pierde aceastK cetKLenie la data plecKrii din LarK (art. "%, alin. " +inorului care a Nmplinit vMrsta de &) ani i se cere consimLKmMntul (art. "B, alin. ultim).

c) 3ierderea cetKLeniei romMne Nn urma desfiinLKrii adopLiei Conform dispo iLiilor art. B din legea cetKLeniei, minorul care a dobMndit cetKLenia romMnK prin adopLie pierde aceastK cetKLenie Nn ca ul NncetKrii adopLiei. Sn ca ul Nn care cau a care duce la Nncetarea adopLiei este nulitatea (absolutK sau relativK), cetKLenia este pierdutK retroactiv (art. B, alin. &: copilul ... este considerat cK nu a fost niciodatK cetKLean romMn). .extul menLionat mai sus prevede douK ipote e: declararea nulitKLii adopLiei Qi anularea adopLiei. 9ulitatea este o sancLiune civilK, consecinLK a NncKlcKrii unor dispo iLii imperative ale legii Qi constK Nn lipsirea de efecte a actului lovit de nulitate. Sn textul citat sunt avute Nn vedere atMt nulitatea absolutK cMt Qi nulitatea relativK a adopLiei. 3rima se produce Nn ba a unor cau e de interes general Qi poate fi invocatK de cKtre oricine (de exemplu inexistenLa diferenLei de vMrstK de minimum &% ani Nntre adoptat Qi adoptator) Qi nu poate fi acoperitK. Cea de a doua este consecinLa unor NncKlcKri afectMnd doar interesele pKrLilor, care au posibilitatea de a decide sK o invoce sau nu. /a poate fi acoperitK (de
10

">

exemplu adoptatorii se aflK Nn eroare asupra identitKLii adoptatului, NnsK se ataQea K de cel adoptat din eroare Qi decid sK menLinK adopLia). Sn ambele ca uri este vorba de cau e care fac imposibilK de la bun Nnceput Nncheierea adopLiei, Qi care existau la data Nncheierii acesteia. ;acK se a!unge la declararea nulitKLi sau respectiv la anularea adopLiei, dispar retroactiv toate efectele adopLiei, inclusiv calitatea de cetKLean romMn a adoptatului. ;acK adopLia Nncetea K prin desfacere, pierderea cetKLeniei se produce pe data desfacerii adopLiei (art. B, alin. "). Sn ca de desfacere a adopLiei, avem de-a face cu o adopLie perfect valabilK, afectatK NnsK de Nmpre!urKri ulterioare care fac imposibilK menLinerea ei Nn continuare (de exemplu: rele tratamente aplicate de adoptatori adoptatului). Sn ambele situaLii (nulitatea adopLiei Qi desfacerea acesteia), pierderea cetKLeniei romMne este condiLionatK: - Nn primul rMnd de faptul ca adoptatul sK nu fi Nmplinit &% ani la data desfiinLKrii adopLiei; - de faptul domicilierii Nn strKinKtate sau al pKrKsirii LKrii Nn vederea stabilirii domiciliului Nn strKinKtate. ;upK cum am menLionat mai sus, minorul strKin sau apatrid adoptat de romMni nu pierde cetKLenia romMnK dacK pMnK la Nncetarea adopLiei a Nmplinit de!a vMrsta de &% ani sau dacK domicilia K Nn LarK Qi nu pKrKseQte Lara anterior Nmplinirii acestei vMrste, pentru a domicilia Nn strKinKtate. . d) 3ierderea cetKLeniei romMne prin adopLie de cKtre un cetKLean strKin +inorul cetKLean romMn NQi pierde cetKLenia dacK este adoptat de cKtre un cetKLean strKin Qi dobMndeQte P la cererea adoptatorului sau a adoptatorilor P cetKLenia strKinK Nn condiLiile legii strKine, iar dacK a Nmplinit vMrsta de &) ani, i se cere consimLKmMntul (art. "', alin. &). ConsimLKmMntul copilului vi ea K doar pierderea cetKLeniei romMne, nu Qi dobMndirea celei strKine

e) 5tabilirea filiaLiei copilului gKsit Conform dispo iLiilor art. $>, alin. & din legea cetKLeniei, Nn situaLia prevK utK de art. =, alin. $, copilul gKsit pierde cetKLenia romMnK dacK pMnK la Nmplinirea vMrstei de &% ani i se stabileQte filiaLia faLK de ambii pKrinLi, cetKLeni strKini. ;acK unul din pKrinLii copilului gKsit este NnsK apatrid, el nu va pierde cetKLenia romMnK, chiar dacK dobMndeQte cetKLenia strKinK a celuilalt pKrinte. 3e de altK parte, dacK ambii pKrinLi sunt cetKLeni strKini, copilul gKsit va pierde cetKLenia romMnK, chiar dacK nu a dobMndit cetKLenia nici unuia dintre pKrinLii sKi. ;ata pierderii cetKLenei romMne este data stabilirii filiaLiei (art. $>, alin. $). Sn ca ul Nn care copilului gKsit pe teritoriul 2omMniei i se stabileQte filiaLia faLK de un singur pKrinte (Nn practicK: Nntotdeauna faLK de mamK), cetKLean strKin, celKlalt rKmMnMnd necunoscut, el pierde de asemenea cetKLenia romMnK (art. $>, alin. ").

"&

29. Dre)turi =i ?ndatoriri s)ecifice cet76enilor romAni

Sndatoririle fundamentale sunt consacrate Nn Capitolul ,,, al .itlului ,, al ConstituLiei. Sndatoririle specifice cetKLenilor romMni sunt: - fidelitatea faLK de LarK (art. =)). 8bligaLia de fidelitate revine tuturor cetKLenilor dar are conotaLii speciale Nn ca ul demnitarilor, al funcLionarilor publici Qi al militarilor. 5tatutul lor special Nn aceastK privinLK este atestat Qi de faptul cK exercitarea funcLiilor lor este precedatK de depunerea unui !urKmMnt stabilit prin lege (art. =), alin. "); - apKrarea LKrii (art. ==). 8bligaLia de apKrare a LKrii implicK mai mult decMt satisfacerea serviciului militar. Sn ca uri extreme aceastK obligaLie impune sacrificarea propriei vieLi. Celelalte obligaLii (respectarea ConstituLiei Qi a legilor, a drepturilor Qi libertKLilor celorlalLi, exercitarea cu bunK credinLK a drepturilor Qi libertKLilor fundamentale, plata impo itelor Qi a taxelor&&) revin Nn egalK mKsurK Qi strKinilor Qi apatri ilor aflaLi Nn 2omMnia.

21. Dre)tul la *iata

-art "" Constitutie -art." C/;8 -art. # 3actul international cu privire la drepturile civile si politice -acest drept nu poate fi supus niciunui fel de restrictii sau conditionari;statul nu poate dispune de viata cetatenilor sai. ,mplicatii practice: a)3edeapsa capitala-inter isa in ConstitutieTart."", alin.($)V -statele europene sunt de asemenea ostile pedepsei cu moartea, fiind privita ca o incalcare a dreptului la viata; -cu toate acestea o mare parte a statelor componente a 567 o prevad in legislatie.

11

""

b)7vortul-pune in discutie intinderea dreptului la viata si daca exista un drept al copilului la viata sau un drept al mamei la avort -legislatiile din toate timpurile l-au reprimat -in legislatia noastra nu este mentionat un drept al avortului, dar in codul penal este preva uta Opermiterea avortului care consta intr-o clau a speciala unde se prevede nepedepsirea femeii care a avortat pana la un anumit termen(de regule &) saptamani) si avortul a avut loc in anumite conditii(intr-o clinica); -alte state inter ic avortul in toate ca urile, cu exceptia celor !ustificate medical -in ?ermania spre exemplu, avortul este conditionat de parcurgerea unei proceduri de consiliere(din partea biserici si aunui medic psiholog) c)/utanasia-uciderea unei persoane, care sufera de o boala incurabila si eventual este tinuta in viata datorita unor aparate, la cererea acesteia sau a rudelor . -este legata de problema sinuciderii:legea nu pedepseste pe autorul unei tentative sinucigase, dar sinuciderea asistata sau eutanasia pasiva(o alta persoana inlesneste sinuciderea)intra sub incidenta legii penale -mai grav este pedepsita eutanasia active(uciderea unei persoane bolnave incurabil cu sau fara consimtamantul ei; -ma!oritatea statelor sunt impotriva aceste solutii,dar in 8landa spre exemplu este admisa in anumite conditii. d)2eprimarea unor conflicte grave-C/;8 admite utili area de catre stat a mi!loacelor violente in aceste situatii chiar daca are ca re ultat pierderea unor vieti omenesti; -violenta este permisa pt apararea unei persoane contra violentei ilegale, pt a efectua o arestare legala sau pt a impiedica evadarea unei persoane legal detinute e);isciplina militara in timpul unui conflict armat- in ba a obligatiei de fidelitate fata de tara(art.=)) si a obligatiei de aparare a tarii(art.==), un militar, in timp de ra boi are datoria de a respecta ordinal unui superior, chiar daca este evident ca implica pierderea vietii; -interesele ma!ore ale comunitatii politice in ansamblu sunt superioare intereselor unui singur individ; in acest ca statul trebuie sa demonstre e necesitatea unei ingerinte in sfera libertatii acestuia din urma si sa intervina doar in masura in care acest lucru este absolut necesar.

22.Dre)tul la integritate fi+ica si )si>ica

-art."" din Constitutie -art.B din 3actul international cu privire la drepturile civile si politice -art.$ din C/;8

"$

-nimeni nu poate fi supus pedepselor inumane ori degradante -repre inta un aspect esential al conceptiei moderne despre stat si drept -anterior, tortura si supunerea la pedepse inumane era deseori utili ata in ca ul condamnatilor;odata cu afirmarea pe plan mondial a drepturilor si libertatilor fundamentale a omului aceste sanctiuni sunt inter ise, accentual ca and asupra reeducarii celui condamnat -in practica, calificarea drept tortura a anumitor fapte tine de climatul culturat, moral, politic sau ideologic al unei societati -ca ul 5oering constra +arii 0ritanii-CE/;8 a respins extradarea in 567 a reclamantului, in ba a faptului ca circumstantele executarii pedepsei capitale in 567(presiunea psihica la care este supus) repre inta o incalcare a C/;8.

2'."ibertatea indi*iduala
-art."$ din Constitutie -libertatea individuala (nu vi ea a libertatea persoanei de a face tot ceea ce legea nu inter ice, ci dreptul de a nu fi retinut si arestat decat in conditiile legii) si securitatea personala (garantarea libertatii individului contra abu urilor din partea autoritatilor) sunt inviolabile. +asuri de restrangere a libertatii admise de legea fundamental: a)3erche itia, preva uta de Codul de procedura penala-se desfasoara cand unei persoane i s-a cerut sa predea un lucru(proba in proces) si tagaduieste detinerea sau existenta sa; se dispune ori de cate ori este necesar pt strangerea probelor -poate fi corporala sau domiciliara b)2etinerea-este dispusa de organele competente in privinta unei persoane despre care exista probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta penala; -in ca ul apatri ilor sau strainilor, retinerea se poate dispune chiar daca nu au savarsit o fapta penala(de ex le-a expirat vi a de intrare sau autori atia de sedere in tara) -Constitutia limitea a durata retinerii la ") ore, la expirarea termenului, daca nu este emis un mandat de arestare preventiv, cel retinut va fi pus in libertate. c)7restarea preventiv-se dispune numai de !udecator si numai in cursul procesului penal; -durata masurii preventive este limitata la $> ile cu posibilitatea prelungirii la &%> ile; -in acest timp instanta va verifica temeinicia motivelor care au dus la arestare, iar daca ele nu mai sub ista, cel arestat trebuie pus in libertate;

")

-motivele arestarii trebuie communicate celui arestat in timp util, intr-o limba pe care o intelege si in pre enta avocatului. ;e respectarea libertatii individuale sunt legate " principii: a)3re umtia de nevinovatie-pana la data ramanerii definitive a unei hotarari !udecatoresti, orice persoana este considerata nevinovata. b)9ullum crimen, nulla poena sine lege-nicio pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii.9imeni nu poate fi !udecat pt o fapta care la momentul comiterii nu constituia infractiune.

2,. Dre)tul la a)arare

-art.") din Constitutie -este o garantie a accesului in !ustitie si a drepturilor si libertatilor cand a!ung obiect al unui litigiu; -necesitatea afirmarii dreptului la aparare-mentinerea credibilitatii !ustitiei si a respectului datorat de cetateni legilor; 7pararea are " acceptiuni: ,n sens larg-ansamblul regulilor si drepturilor procesuale care stau la indemana unei parti pt a respinge invinuirile care i se aduc si a-si dovedi nevinovatia(proces penal) sau pt asi sustine pretentiile(proces civil). ,n sens restrans-dreptul de a primi asistenta unui avocat -in procesele penale pre enta avocatului este obligatorie: -in ca ul unui inculpat minor sau militar in termen ;

-in ca ul unui arestat cand infractiunea savarsita este pedepsita cu o pedeapsa mai mare de = ani; -cand instanta considera ca inculpatul nu isi poate face singur apararea; -in celelalte ca uri pre enta avocatului nu este obligatorie, dar partea din proces isi poate anga!a oricand un avocat; -daca la !udecarea cau ei avocatul lipeseste si nu poate fi inlocuit, cau a se amana; -pre enta avocatului este obligatorie si la comunicarea invinuirii.

"=

2/. Dre)tul la libera circulatie

4ibera circulaLie este garantatK tuturor persoanelor, indiferent de faptul cK au sau nu cetKLenia romMnK. 8ricine poate pKrKsi Lara, oricMnd, NnsK cu restricLiile impuse prin lege.( +Ksura preventivK a inter icerii pKrKsirii LKrii (cu efecte mai puLin constrMngKtoare decMt cea a inter icerii pKrKsirii localitKLii) are rolul de a asigura pre enLa unei persoane la ancheta penalK Qi apoi la proces). +Ksurile luate de autoritKLile romMne Nn privinLa cetKLenilor care cKlKtoresc Nn strKinKtate (Nn special spre LKrile din spaLiul 5chengen). 7dmiterea pKrKsirii LKrii doar Nn ca ul Nn care Nndeplinesc anumite condiLii: dovada deLinerii mi!loacelor financiare necesare se!urului Nn strKinKtate o invitaLie din partea unei persoane sau instituLii din Lara de destinaLie re ervare la hotel Sn ca ul cetKLenilor romMni, dreptul la libera circulaLie include posibilitatea de stabilire a domiciliului sau a reQedinLei Nn orice localitate din LarK, dreptul de a emigra precum Qi dreptul de a reveni Nn LarK.( de aceste drepturi P cu excepLia ultimului P beneficia K Qi strKinii Qi apatri ii) 4egea poate restricLiona NnsK P pe motive temeinice P dreptul la liberK circulaLie al strKinilor (sub aspectul stabilirii domiciliului), Nn privinLa cKruia textul constituLional nu le oferK garanLii. 4ibertatea alegerii domiciliului implicK posibilitatea stabilirii acestuia Nn orice localitate din LarK, ruralK sau urbanK, fKrK nici o condiLionare LinMnd de locul de naQtere, domiciliul actual, profesie sau apartenenLK politicK. 4ibera circulaLie mai presupune Qi dreptul celui care a pKrKsit Lara a cKrei cetKLenie o are, de a se Nntoarce oricMnd Qi a-Qi (re)stabili domiciliul Nn LarK. 8bligaLia de a admite intrarea sau reintrarea Nn LarK a propriilor cetKLeni decurge de asemenea Qi din normele dreptului internaLional public.

20.Biata intima@ familiala si )ri*ata

8crotirea unor valori (Nn acest ca viaLa intimK, familialK Qi privatK) are semnificaLia unor prestaLii po itive, concrete ale celui care ocroteQte, chiar dacK textul nu menLionea K Nn ce anume constau aceste prestaLii. 3e de altK parte ocrotirea implicK Qi posibilitatea de a restricLiona sau limita libertatea de miQcare a celui ocrotit. 2espectul familiei Qi a vieLii intime Qi private este indisolubil legatK de demnitatea fiinLei umane. 8crotirea familiei Qi respectul faLK de valorile ei nu poate NnsK implica acceptarea poligamiei, doar pe considerentul NnrKdKcinKrii acesteia Nn tradiLiile anumitor culturi care, Nn ba a preceptelor multiculturalismului Qi ale dreptului la diferenLK, ar trebui respectate. ;e asemenea discriminarea femeii, violenLa domesticK sau tratamentele violente ori abu ive faLK de copii nu pot fi !ustificate prin invocarea respectului faLK de instituLia familiei. 3e de altK parte, supravieLuirea societKLii Qi a statului, menLinerea ordinii de drept, a tradiLiilor culturale Qi a respectului faLK de valorile politice ale unei societKLi depind de felul Nn care familia NQi NndeplineQte funcLia socialK. 2espectarea dreptului la o viaLK intimK, de familie Qi privatK este legatK Qi de dreptul la propria imagine. 7cest lucru este valabil mai ales Nn ca ul personalitKLilor publice: demnitari, politicieni, actori, vedete sau sportivi.

"#

 ?radul de protecLie !uridicK al acestor categorii de persoane faLK de curio itatea indiscretK a mass media Qi faLK de interpretKrile, nu Nntotdeauna binevoitoare, ale faptelor sau gesturilor lor, chiar Qi atunci cMnd au loc Nn privat, este mult mai scK ut decMt Nn ca ul omului de rMnd. ;reptul la viaLK intimK mai are relevanLK Qi Nn privinLa raporturilor homosexuale. .radiLiile culturale Qi religioase ale ma!oritKLii popoarelor lumii au fost Qi sunt ostile homosexualitKLii. 2aporturile sexuale Nntre persoane de acelaQi sex au fost incriminate Nn practic toate legislaLiile penale ale statelor europene ; chiar Qi la data adoptKrii C/;8 (= noiembrie &'=>) raporturile homosexuale constituiau NncK un delict penal, sau Nn cel mai bun ca , obiect de scandal public, de naturK a compromite grav uneori cariera unei personalitKLi a vieLii publice. ;e regulK, armata Qi biserica sunt instituLii mai re ervate sau chiar ostile Nn privinLa acceptKrii fKrK re erve a Nn rMndul lor homosexualilor. Sn ca ul bisericii sau al cultelor religioase acest lucru este firesc. Ralorile promovate de structurile militare, LinMnd de tradiLie, ordine, disciplinK Qi ierarhie sunt de multe ori considerate ca antinomice faLK de ideea de liberali are a domeniului vieLii sexuale, inerentK dreptului la orientare sexualK. 7rmata este NnsK o instituLie a statului, astfel NncMt nu se poate sustrage deci iilor axiologice Qi prioritKLilor politice promovate de societate Qi de conducerea politicK a statului, Nn ciuda unei certe ostilitKLi a corpului ofiLeresc faLK de unele din acestea. 5pecificul raporturilor Nn cadrul unor structuri militare este NnsK luat Nn considerare; astfel Nn armata americanK s-a stabilit din a doua !umKtate a anilor W'> un anumit compromis sub formula donWt tell P donWt asF: autoritKLile militare nu pun NntrebKri personalului asupra orientKrii sexuale iar militarii nu-Qi manifestK public preferinLele (homo)sexuale, Nn ca ul Nn care le au. 6n alt aspect incident dreptului la viaLK intimK este cel al libertKLii de a dispune de sine NnsuQi ). Conform textului citat, persoana fi icK are dreptul sK dispunK de ea NnsKQi, dacK nu NncalcK drepturile Qi libertKLile altora, ordinea publicK sau bunele moravuri . ;reptul de a dispune de sine NnsuQi implicK Nn mod cert interdicLia oricKror experimente sau prelevKri de Lesuturi sau organe fKcute fKrK consimLKmMntul celui afectat.

21.In*iolabilitatea domiciliului
Conform art. "B, alin. (&) din legea noastrK fundamentalK, domiciliul Qi reQedinLa sunt inviolabile. 9imeni nu poate pKtrunde Nn domiciliul sau reQedinLa unei persoane fKrK Nnvoirea acesteia. Cel prote!at prin acest drept nu trebuie sK fie proprietar al locuinLei Nn care NQi are domiciliul sau reQedinLa. Chiar Qi Nn ca ul Nn care contractul de Nnchiriere a expirat sau nu are un titlu valabil, o perche iLie efectuatK fKrK Nnvoirea sa, constituie o NncKlcare a art. "B. 7cest drept nu este NnsK absolut. ;e la principiul inviolabilitKLii domiciliului se poate deroga, NnsK numai prin lege, Qi Nn una din urmKtoarele situaLii: (Ostare de necesitateWW) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotKrMri !udecKtoreQti; NnlKturarea unei prime!dii privind viaLa, integritatea fi icK sau bunurile unei persoane; "B

apKrarea securitKLii naLionale sau a ordinii publice; prevenirea rKspMndirii unei epidemii. 3erche iLia (domiciliarK) se dispune de cKtre !udecKtor Qi se efectuea K Nn condiLiile Qi formele prevK ute de lege. ConstituLia mai inter ice perche iLiile pe timp de noapte (dupK orele ">, Nn concepLia Codului de procedurK penalK), Nn afara ca ului infracLiunilor flagrante.

22.#ecretul cores)ondentei
ConstituLia garantea K secretul corespondenLei. ?aranLia respectivK vi ea K scrisorile, telegramele, alte trimiteri poQtale, convorbirile telefonice Qi celelalte mi!loace legale de comunicare. 7cest drept este indisolubil legat de dreptul la viaLK intimK, privatK Qi de familie. 8rice individ are dreptul sK-Qi exprime opiniile, ideile Qi sentimentele faLK de cei apropiaLi Nn condiLii de confidenLialitate, fKrK sK se teamK cK acestea vor a!unge la cunoQtinLa publicului larg, cKruia nu Ni sunt destinate, Nn alt mod decMt printr-o eventualK indiscreLie a destinatarului. 5ecretul corespondenLei opreQte NnsK autoritKLile statului, Nn special pe anga!aLii serviciilor poQtale, sK deschidK corespondenLa Qi sK ia la cunoQtinLK conLinutul acesteia. ;eschiderea coletelor sau a altor efecte poQtale este permisa Nn ca ul operaLiunilor vamale sau cMnd existK indicii temeinice sau probe Nn sensul cK ar conLine obiecte sau substanLe periculoase sau a cKror expediere prin poQtK este inter isK, ori cMnd ambala!ul este deteriorat. 5tatele autoritare Qi regimurile totalitare au o predilecLie uQor de NnLeles pentru interceptarea corespondenLei Qi a convorbirilor telefonice. 6rmKrirea sistematicK a propriilor cetKLeni Qi arhivarea copiilor corespondenLei Qi a NnregistrKrilor convorbirilor oferK mi!loace teribile de presiune asupra celor mai diverse categorii de personalitKLi publice, Nn special a oamenilor politici. /ste necesarK o maximK reLinere din partea autoritKLilor Qi limitarea supravegherii la obiectivul anchetei.

25."ibertatea constiintei
4ibertatea conQtiinLei este una din cele mai importante libertKLi fundamentale: deopotrivK premisK Qi matrice a celorlalte drepturi Qi libertKLi fundamentale. 7pariLia Qi evoluLia libertKLii conQtiinLei sunt legate strMns de procesul formKrii statului modern. Sn societKLile premoderne, individul era definit Nn special prin apartenenLa sa la o comunitate religioasK; de aici decurgea statutul sKu Nn comunitatea politicK Qi !uridicK. ?Ksirea unei soluLii politice pentru asigurarea pKcii Qi a stabilitKLii interne Nntr-o societate multiconfesionalK nu implicK NnsK automat toleranLa religioasK Qi libertatea de gMndire. Cobbes: ;repturile suveranului se extindeau Qi asupra religiei Qi a practicKrii cultului 5uveranul putea dicta modul Nn care trebuia practicat un cult religios Qi reclama supunere absolutK din partea celor guvernaLi Nn privinLa respectKrii formelor

"%

exterioare ale acestui cult, Qi aceasta indiferent de obiecLiile pe care aceQtia le puteau avea Nn forul lor interior. Ceea ce un individ gMndeQte Nn forul sKu interior este oricum Nn afara ra ei de acLiune a puterii statale, iar mMntuirea sufletului este posibilK chiar Qi Nn ca ul aderKrii formale la practicile unui cult fals, Nn condiLiile Nn care Nn forul sKu interior, credinciosul se adresea K adevKratei divinitKLi. #)ino+a: 3uterea supremK are dreptul sK decidK Nn privinLa cultului exterior al religiei, care trebuie adaptat exigenLelor pKcii interne a statului, iar pe de altK parte el susLine cK nimeni nu poate transfera autoritKLii facultatea sa de a raLiona liber Qi de a !udeca orice lucru. 4ibertatea cuvMntului apare la 5pino a ca indisolubil legatK de libertatea conQtiinLei. Dean DacEues Rousseau: 5uLine existenLa unei antinomii Nntre religie (Nn special cea creQtinK) Qi stat Qi postulea K existenLa unei religii civile: existK deci o profesie de credinLa pur civilK, ale cKrei articole se cade ca suveranul sK le stabileascK, nu atMt ca dogme religioase, cMt ca sentimente de sociabilitate, fKrK de care nu e cu putinLK sK fii bun cetKLean, nici supus credincios. ;ogmele religiei civile trebuie sK fie simple, puLine la numKr, enunLate cu preci ie, fKrK explicaLii Qi fKrK comentarii ;ogmele positive: /xistenLa divinitKLii puternice, inteligente, binefKcKtoare, prevK Ktoare Qi purtKtoare de gri!K, viaLa viitoare, fericirea celor drepLi, pedepsirea celor rKi, sfinLenia contractului social Qi a legilor; ;ogmele negative: se reduc la una singurK, intoleranLa, ea face parte dintre cultele pe care le-am exclus. Fant: ConQtiinLa este desprinsK din legKtura cu credinLa, fiind conceputK ca instanLK supremK a personalitKLii autonome, ca raLiune practicK ce pre intK omului, Nn fiecare ca al legii, datoria sa spre a fi absolvit sau condamnat. 7Qadar, el nu se raportea K la un obiect, ci la doar subiect, (sentimentul moral afectat prin actul sKu); astfel, este o faptK inevitabilK, nu o obligaLie Qi o datorie. :iecare om are o conQtiinLK Qi se considerK observat de un !udecKtor interior Cegel: 7spect echivoc Nn privinLa conQtiinLei. 7cest echivoc constituie motivul pentru care chestiunea conLinutului garantat constituLional al libertKLii de conQtiinLK duce nu numai la rKspunsuri contradictorii, ci mai provoacK Nn plus alte probleme de ordin fundamental Nn privinLa obligativitKLii ordinii !uridice a statului. ,n ;eclaraLia france K a ;repturilor 8mului Qi CetKLeanului, gKsim o formulare mai succintK: 9imKnui nu-i trebuie reproQate opiniile sale, chiar religioase, cu condiLia sK nu tulbure ordinea publicK stabilitK prin legeWW !rnst3Golfgang :HcIenfHrde: ConQtiinLa nu trebuie NnLeleasK ca purK interioritate, ci ca legatK de comunicarea socialK, din care ea se constituie Qi formea K prin convingerile Qi !udecKLile sale; 3roblemele de conQtiinLK nu pot fi delimitate nici prin substanLK, nici prin conLinut Qi nici prin temeiuri sau motivaLii;

"'

 Ca instanLK imperativK conQtiinLa intrK Nn acLiune acolo unde personalitatea ca atare este ameninLatK serios. Criteriul pentru stabilirea existenLei unei adevKrate deci ii de conQtiinLK nu poate fi gKsit Nn veridicitatea ei, Nn forma adecvKrii la principiile generale ale dreptului *X sar nega tocmai individualitatea conQtiinLei, libertatea Qi legitatea ei internK. -4ibertatea conQtiinLei este reglementatK Nn art. "' din legea noastrK fundamentalK: interdicLia de a NngrKdi sub orice formK libertatea gMndirii Qi a opiniilor, precum Qi libertatea credinLelor religioase, astfel NncMt nimeni nu poate fi constrMns sK adopte o opinie sau sK adere la o credinLK religioasK, contrare convingerilor sale. -Sn ca+ul co)iilor minori: ei nu pot lua o deci ie liberK Nn privinLa acceptKrii unui cult religios. /ducaLia lor Nn spiritului unui anumit cult le influenLea K considerabil atitudine de mai tMr iu. -8 problema o constituie ca+ul obiectorilor de con=tiin67 al persoanelor care din considerente morale sau religioase refu K sK NndeplineascK serviciul militar sau refu K sK atingK armele. -8biecLiile de conQtiinLK sau considerentele religioase nu !ustificK NnsK sustragerea de la Nndeplinirea obligaLiilor privind apKrarea Nn timp de rK boi.

'9."ibertatea de e()rimare
&. ConstituLia consacrK libertatea de exprimare (sau libertatea cuvMntului) 7ceastK libertate priveQte exprimarea gMndurilor, a opiniilor sau a credinLelor Qi libertatea creaLiilor de orice fel, prin viu grai sau prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mi!loace de comunicare Nn public. 4ibertatea cuvMntului este strMns legatK de libertatea conQtiinLei. 4ibertatea cuvMntului are nu numai rolul garantKrii unei sfere a libertKLii individului, ci Qi pe cel de a asigura climatul indispensabil unei funcLionKri normale a democraLiei parlamentare; ". 4egea noastrK fundamentalK inter ice cen+ura de orice fel. Cen ura vi ea K activitatea de control asupra exprimKrii opiniilor Qi convingerilor, iar sub acest aspect, orice societate practicK o cen urK. ,nterdicLia cen urii vi ea K aici imposibilitatea constituirii unor autoritKLi ale statului avMnd competenLe Nn domeniul examinKrii conformitKLii publicaLiilor cu legea, bunele moravuri Qi ordinea publicK. Cen+ura )re*enti*7 (controlul conLinutului unui text Nnainte de tipKrirea sau difu area sa, respectiv controlul prealabil al conLinutului unei emisiuni sau a unui spectacol). Cen+ura re)resi*7, constMnd Nn aplicarea unor sancLiuni pentru texte de!a tipKrite sau spectacole care au avut loc ori emisiuni de!a transmise. "ibertatea )resei J libertatea de a infiinta )ublicatii. Kici o )ublica6ie nu )oate fi su)rimat7. $. 4egea noastrK fundamentalK impune Qi anumite limite exercitKrii dreptului la liberK exprimare. O4ibertatea de exprimare nu poate pre!udicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagineWW O5unt inter ise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la ra boi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la

$>

separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrar bunele moravuri. ).O2aspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau reali atorului, autorului, organi atorului manifestarii artistice, proprietarului mi!locului de multiplicare, al postului de radio sau de televi iune, in conditiile legii. ;elictele de presa se stabilesc prin lege.

'1.Dre)tul de asociere
;reptul de asociere este alKturi de libertatea cuvMntului Qi libertatea Nntrunirilor un corolar al liberalismului Qi a democraLiei parlamentare. /l lipseQte Nn democraLiile ba ate cu preponderenLK pe identitate (Nntre guvernanLi Qi guvernaLi) decMt pe repre entare.. 7ceastK din urmK concepLie, ilustratK cel mai bine de opera lui 2ousseau, presupune existenLa unei societKLi omogene, Nn care voinLa generalK se manifestK prin votul direct al cetKLenilor, fKrK intervenLia unui corp intermediar. 4egea noastrK fundamentalK consacrK libertatea de asociere a cetKLenilor Nn partide politice, Nn sindicate, Nn patronate Qi Nn alte forme de asociere. .extul constituLional pare a limita dreptul de asociere la sfera persoanelor avMnd cetKLenia romMnK. 3rin urmare, de libertatea de asociere beneficia K orice persoanK, mai puLin Nn ca ul asocierii Nn partide politice. /xercitarea dreptului de asociere nu este condiLionatK de existenLa unei legi care sK o reglemente e. :ireQte, recunoaQterea anumitor efecte !uridice ale asocierii, Nn special a personalitKLii !uridice a asociaLiei, depinde de existenLa unor reglementKri. 7sociaLia ca atare nu are NnsK nevoie de o permisiune specialK a legiuitorului pentru a fiinLa Nn mod efectiv. 4egea stabileQte doar limitele exerciLiului acestui drept, putMnd condiLiona Nnregistrarea anumitor asociaLii de Nndeplinirea anumitor condiLii Qi proceduri. ;reptul la asociere Nn partide politice nu este recunoscut anumitor categorii de persoane, menLionate Nn art. )>, alin. ($): !udecKtorii CurLii ConstituLionale, avocaLii poporului, magistraLii, membrii activi ai armatei, poliLiQtii Qi alte categorii de funcLionari publici stabilite prin lege organicK. /numerarea din acest text are un caracter deschis, lKsMnd la latitudinea legiuitorului organic stabilirea altor categorii de persoane cKrora sK le fie inter isK asocierea Nn partide politice. /xcluderea Ni vi ea K NnsK numai pe funcLionarii publici; legiuitorul organic nu poate inter ice unor persoane care nu sunt funcLionari publici sK devinK membri ai unui partid politic. 7numite instituLii sunt de asemenea destul de re ervate faLK de implicarea membrilor lor Nn !ocul politic. /ste vorba Nn primul rMnd de bisericK. 0iserica nu este o instituLie a statului, statul nu poate exclude personalul de cult Qi cu atMt mai puLin pe membrii unui cult religios de la dreptul de asociere Nn partide politice. ConstituLia mai inter ice Qi asociaLiile cu caracter secret. 7sociaLiile nu pot fi constituite Nn scopuri contrare legii.

$&

 8rice asociaLie contrarK legii, bunelor moravuri sau siguranLei naLionale poate fi desfiinLatK, pentru aceasta fiind suficiente dispo iLiile legii. :ireQte, Nntr-o asemenea situaLie autoritKLile trebuie sK dovedeascK scopul sau acLiunile ilicite ale asociaLiei. Sn ca ul asociaLiilor secrete, o asemenea probK este foarte greu de fKcut, drept care legiuitorul constituant le inter ice pur Qi simplu, oricare ar fi obiectivele lor sau valorile promovate de ele.

'2.Dre)tul de )ro)rietate
3roprietatea constituie un domeniu deosebit de important al sferei libertKLii individuale, exclusK de la ingerinLele ne!ustificate ale statului. 4ibertatea individului Nn societate depinde Nn foarte mare mKsurK de capacitatea de a deveni proprietar Qi de a exercita prerogativele proprietKLii. ConstrucLiile doctrinare iusnaturaliste ale epocii moderne au acordat un loc important instituLiei proprietKLii Nn formarea societKLii civile. 3entru Cugo Lrotius, originea proprietKLii re idK Nn principal Nn ocupaLiune, pe cMnd Nn ca ul lui Do>n "ocIe, principalul i vor al acesteia este munca. ;eclaraLiile de drepturi ale omului din secolul -R,,,, atMt 7merica cMt Qi Nn :ranLa, menLionau proprietatea printre drepturile naturale fundamentale ale omului, alKturi de libertate, dreptul la re istenLK sau de siguranLa persoanei. :aLK de proprietate, statul modern apare Nn dublK iposta K: pe de o parte el configurea K din interior aceastK instituLie, reglementMnd prin lege (de obicei Nn Codul civil) modurile de dobMndire, menLinere Qi transmitere a proprietKLii, stabilind totodatK limitele Qi sarcinile ei, atMt faLK de societate cMt Qi faLK de alLi proprietari, iar pe de altK parte el apare din exterior ca entitate potenLial agresivK, pe care constituLia trebuie sK-l limite e Nn tendinLele sale de ingerinLK ne!ustificatK Nn sfera libertKLii Qi proprietKLii individuale. 3ericolul la adresa proprietKLii vine mai ales din partea arbitrariului puterii executive. 3rin confiscKri, naLionali Kri sau alte mKsuri vexatorii, Nndreptate de multe ori contra rivalilor politici sau susLinKtorilor acestora ori contra unor categorii sociale sau profesionale P ori, mai grav, a unor grupuri religioase, etnice ori rasiale minoritare P aparent cu motivaLia a soluLionKrii unor probleme sociale, a reparKrii unor nedreptKLi trecute sau a compensKrii celor defavori aLi, deLinKtorii puterii nu fac de multe ori altceva decMt sK se recompense e pe sine, pe complicii lor Qi pe cei apropiaLi acestora. 3ericolele la adresa proprietKLii care decurg din utili area interesatK Qi demagogicK a nemulLumirilor sociale nu !ustificK NnsK ignorarea faptului cK individualismul Qi inegalitKLile economice crescMnde periclitea K chiar fundamentul politic al democraLiei liberale: egalitatea politicK Qi libertatea persoanei. Larantia )ro)rietatii )ri*ate - ConstituLia garantea K dreptul de proprietate privatK, ca Qi creanLele asupra statului. ConstituLia face o distincLie Nntre proprietatea privatK Qi proprietatea publicK. Laran6ia )ro)riet76ii )ri*ate operea K ?n mod egal@ indiferent de titular. ?aranLia proprietKLii contra ingerinLelor statului are anumite limite imanente, menLionate de!a din secolul -R,, de Pufendorf ; autorul german preci a cK statul poate preleva din proprietatea individului Nn trei moduri: prin impo ite Qi taxe, prin exproprieri Qi prin Nmprumuturi forLate.

$"

 3atrimoniul Nn privinLa cKruia o)erea+7 garan6ia )ro)riet76ii este cel ce rKmMne individului du)7 )rele*area im)o+itelor@ contribu6iilor =i ta(elor datorate statului. 9u se poate invoca garanLia constituLionalK a dreptului de proprietate pentru a refu a plata contribuLiilor fiscale. ;reptul de proprietate poate fi lesne eviscerat prin diversele deci ii pe plan financiar ale legiuitorului, mai precis a ma!oritKLii parlamentare, interesatK din motive politice Qi electorale de promovarea rapidK a propriilor obiective sociale. Pro)rietatea asu)ra terenurilor - 8 importantK restricLie, stipulatK prin ConstituLie, a proprietKLii constK Nn interdicLia dobMndirii proprietKLii private asupra terenurilor de cKtre cetKLenii strKini Qi de cKtre apatri i. ,nterdicLia priveQte atMt persoanele fi ice cMt Qi persoanele !uridice avMnd naLionalitate strKinK. 9aLionalitatea unei persoane !uridice se determinK NnsK (Nn legislaLia ma!oritKLii statelor europene) dupK criteriul locului NnregistrKrii acestora. Sn consecinLK, o societate comercialK controlatK de investitori strKini, NnregistratK NnsK ca persoanK !uridicK romMnK, cu sediul Nn 2omMnia, nu intrK sub incidenLa textului constituLional menLionat Qi poate dobMndi terenuri Nn proprietate. 2evi uirea legii noastre fundamentale Nn octombrie ">>$ a dus Qi la atenuarea acestei interdicLii: strKinii Qi apatri ii pot dobMndi terenuri Nn 2omMnia, NnsK numai Nn condiLiile re ultate din aderarea 2omMniei la 6niunea /uropeanK Qi din alte tratate internaLionale la care 2omMnia este parte, pe ba K de reciprocitate, Nn condiLiile prevK ute prin lege organicK, precum Qi prin moQtenire legalK !()ro)rierea si nationali+area- /xproprierea este o mKsurK de trecere Nn proprietatea statului a unor bunuri imobile. /xproprierea era posibilK, dar cu consimLKmMntul repre entanLilor aleQi ai poporului. 9aLionali area este o mKsurK generalK, care afectea K o categorie largK de proprietari, pe cMnd exproprierea este de regulK o mKsurK punctualK, care are efect asupra unui proprietar sau a unui numKr restrMns de proprietari. Sn primul ca , criteriul pentru deposedare constK Nn natura proprietKLii deLinute, pe cMnd Nn cel de-al doilea el constK Nn anumite circumstanLe de loc Qi de timp LinMnd de Nmpre!urarea cK un anumit teren se gKseQte Nn ona destinatK unor lucrKri de interes public. /xproprierea are loc Nntotdeauna Nn ba a unei despKgubiri, pe cMnd Nn ca ul naLionali Krii, textul constituLional nu prevede nici o formK de compensaLie. Sn practica internaLionalK P Nndeosebi Nn statele lumii a treia Qi Nn cele comuniste P naLionali area se face adesea fKrK despKgubire sau cu compensaLii disproporLionat de mici.

''.Accesul la 4ustitie
Princi)iul liberului acces la 4ustitie se aplica indiferent de calitatea persoanei prote!ate, cetatean roman, strain sau apatrid.

$$

 /l permite accesul la !ustitie pentru apararea oricarui drept sau a oricarei libertati si a oricarui interes legitim, fara deosebire daca acestea re ulta din Constitutie sau din alte legi. Constitutia si legile nu apara si nu garantea a orice interese, ci numai acele interese care se intemeia a pe drept, cutuma, i voare de drept. 7ccesul liber la !ustitie permite depunerea oricarei cereri a carei re olvare este de competenta autoritatii !udecatoresti. 2evi uirea Constitutiei a adaugat " noi alineate articolului "& prin care se preci ea a ca partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cau elor intr-un termen re onabil si ca !urisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.

',. Dre)turi social3economice =i culturale

;repturile social-economice Yi culturale sunt: dreptul la NnvKZKturK dreptul la ocrotirea sKnKtKZii dreptul la muncK Yi protecZia socialK a muncii dreptul la grevK dreptul la proprietate dreptul la moYtenire dreptul la un nivel de trai decent dreptul la cKsKtorie dreptul copiilor Yi tinerilor la protecZie Yi asistenZK dreptul persoanelor handicapate la protecZie specialK

Dre)tul la ?n*7M7tur7 este garantat de 7rt. $" la ConstituZiei, este o parte a dreptului la educaZie Yi nu poate lipsi din rMndul drepturilor fundamentale. /ste un drept complex prin: semnificaZiile sale !uridice numKrul mare de subiecte de drept implicate Nn reali area sa multitudinea de elemente componente Nmbinarea libertKZii cu obligaZia 3rin acest drept se urmKreYte: deplina de voltare a personalitKZii umane Yi simZului demnitKZii respectul pentru drepturile Yi libertKZile publice favori area NnZelegerii Yi toleranZei Nntre popoare, grupuri rasiale, etnice sau religioase promovarea ideii de pace :inalitatea sa este educarea persoanei astfel NncMt sa aibK un rol util Nn societate. 7rt. $" enumerK formele organi atorice principale, tradiZionale de NnvKZKmMnt: NnvKZKmMntul general obligatoriu NnvaZKmMntul liceal NnvKZKmMntul profesional NnvKZKmMntul superior

$)

.oate formele de NnvKZKmMnt se NnfiinZea K Yi NYi desfKYoarK activitatea Nn condiZiile legii iar Nn ceea ce priveYte NnvKZKmMntul superior ConstituZia garantea K autonomia universitarK. Dre)tul la ocrotirea s7n7taMii este garantat prin 7rt. $), asigurK persoanei pKstrarea Yi de voltarea calitKZilor sale fi ice Yi mentale care sK-i permitK participarea activK la viaZa politicK, economicK, socialK Yi culturalK. +Ksurile pentru asigurarea igienei Yi sKnKtKZii publice se iau prin lege Yi reglementea K: asistenZa medicalK, asigurKrile sociale Yi orice alte domenii care Zin de ocrotirea sKnKtKZii fi ice Yi mentale Yi asigurK controlul exercitKrii profesiilor medicale Yi activitKZilor paramedicale. Dre)tul la munc7 Ni )rotecMia social7 a muncii este reglementat in art. )& care stipulea K cK dreptul la muncK nu poate fi NngrKdit datoritK importanZei pentru individ Yi pentru sociatate. 3rotecZia socialK a muncii se referK la: securitatea Yi sKnKtatea salariatilor repausul saptKmMnal concediul de odihnK plKtit instituirea unui salariu minim brut pe ZarK ;urata normalK a ilei de lucru este de % ore pe i. 9erespectarea dispo iZiei privind salari area egalK a femeilor cu bKrbaZii repre intK temeiul declarKrii nulitKZii sau anulKrii oricKror acte privind salari area. 9u constituie muncK forZatK satisfacerea stadiului militar sau orice munca unei persoane condamnate, prestatK Nn condiZii normale. Dre)tul la gre*7 este garantat de 7rt. )$ Yi aparZine numai salariaZilor Yi sunt stabilite condiZii Yi limite Nn exercitarea sa cu scopul de a evita greva abu ivK Yi asigurarea serviciilor esenZiale pentru sociatate. Dre)tul la )ro)rietate garantat de 7rt. )) se referK la prerogativa persoanei de a dobMndi prorietatea, de a o folosi Yi de a dispune liber de ea, de a o putea transmite altuia. 2eali area dreptului de proprietate presupune obligaZia statului de a prote!a Yi garanta proprietatea obZinutK pe cai licite. ;espKgubirile pentru lucrKri de interes general se stabilesc Nn comun cu proprietarul iar Nn ca ul unui conflict Nn !ustiZie. ?aranZii aparte asupra proprietKZii se gasesc in art. )$ referitor la inter icerea confiscKrii averii dobMndite licit. Dre)tul la moNtenire regKsit in 7rt. )# se referK la faptul ca o persoanK poate obZine orice bun pe cale succesoralK. Dre)tul la un ni*el de trai decent regKsit in 7rt. )B conferK cetKZeanului Yi familiei sale condiZii re onabile de viaZK. 5tatul trebuie sK contribuie la reli area standardelor mimime de civili aZie. /ste un drept complex: dreptul la condiZii re onabile de viaZK Yi ameliorarea lor continuK dreptul la hranK, NmbrKcKminte Yi locuinZK satisfKcKtoare Dre)tul la c7s7torie regKsit in 7rt. )% se referK la dreptul fiinZei umane de a se cKsKtori Yi Nntemeia o familie, aceasta repre entMnd elementul natural Yi fundamental al societKZii. :amilia trebuie sK se Nntemeie e cKsKtoria liber consimZitK Yi pe egalitatea femeii cu bKrbatul.

$=

;e asemenea este consacratK obligaZia pKrinZilor de a asigura creYterea, educaZia Yi instruirea copiilor, atMt cei din cKsKtorie cMt Yi cei din afara acesteia Yi stabilitK regula cu privire la succesiunea cKsatoriei civile de cea religioasK. Dre)tul co)iilor Ni tinerilor la )rotecMie Ni asistenM7 garantat de 7rt. )' statuea K categoria tinerilor Yi copiilor ca una distinctK pe criteriul cert al vMrstei Yi repre entMnd continuitatea Yi viitorul umanitKZii se bucurK de regim special de protecZie Yi asistenZK. 8bligaZia statului de a oferi alocaZii pentru copii Yi a!utoare speciale pentru creYterea copilului cu handicap, inter icerea exploatKrii minorilor Yi asigurarea condiZiilor pentru participarea tinerilor la viaZa politicK, socialK, economicK, culturalK Yi sportivK. Dre)tul )ersoanelor >andica)ate la )rotecMie s)ecial7 este prevK ut in 7rt. => Yi priveYte o categorie a oamenilor care fiind defavori aZi de soartK trebuie a!utaZi pentru a se bucura de condiZia umanK astfel NncMt statul este obligat la o politicK naZionalK care sK asigure proecZia acestora.

'/.Princi)ii ale organi+7rii )olitice a statului romAn/ Deci+ii fundamentale ale constituantului romAn
9oZiunea de deci ie fundamentalK se referK la dispo iZiile ce consacrK deci ii esenZiale pentru fi ionomia !uridicK a unei comunitKZi politice concrete Yi sunt: democraZia repre entativK Yi pluralismul politic, statul de drept, statul social, caracterul unitar al statului Yi integrarea euroatlanticK.

'0. RomAnia J stat unitar

5tatul romMn modern a fost pe toatK durata existenZei sale un stat unitar, cu excepZia scurtei perioade in care 3rincipatele 2omMne constituiau o uniune personalK sub conducerea lui 7lexandru ,oan Cu a. 7cest fapt a fost consacrat de toate constituZiile care s-au succedat de atunci. Caracterul unitar al statului romMn este privit nu atat ca re ultat al unei opZiuni constituZionale Nntre centralism Yi federelism ci mai ales ca re ultat Yi garanZie a unitKZii naZionale Yi a stabilitKZii statului naZional romMn. 7stfel integrarea politicK, administrativK Yi economicK a celor douK state romMneYti unite Nn &%=' Yi mai tMr iu a celorlalte provincii romMneYti care au intrat in componenZa statului romMn se putea reali a mai rapid Yi mai durabil Nn cadrul unui stat unitar Yi centrali at respectMnd tendinZa generalK a secolului -,de NntKrire a autoritKZilor centrale. 7specte ce Zin de domeniul istoric Yi al sensibilitKZii naZionale au determinat o re ervK cu privire la soluZiile federale. 7rt. & al ConstituZiei actuale prevede 2omMnia este un stat naZional, suveran Yi independent, unitar Yi indivi ibil iar caracterul unitar al statului apare ca prima deci ie constituZionalK pe care constituantul romMn o stipulea K in textul legii fundamentale. ;e aici reiese valoarea pe care unitatea statului (unitatea naZionalK) o are in ochii legiuitorului romMn dar Yi respectarea tradiZiei politice mai vechi a statului naZional centrali at. SnsK

$#

aceastK opZiune nu implicK menZinerea unei centrali Kri stricte cum reiese Yi din dispo iZiile 7rt. &">, alin. & administraZia publicK din unitKZile administrativ teritoriale se Nntemeia K pe principiile descentrali Krii, autonomiei locale Yi desconcentrKrii iar Nn acest fel legiuitorul organic Yi ordinar, precum Yi executivul au un spaZiu discreZionar foarte larg pentru configurarea concretK a autonomiei locale a unitaZilor administrativ-teritoriale.

'1. RomAnia Jstat de dre)t

'a(ues )*e$a&&ier defineYte statul de drept ca fiind tipul de regim politic Nn care puterea statului se afla NncadratK Yi limitatK de cKtre drept. 3rincipiul statului de drept este consacrat Nn 7rt. &, alin. $ 2omMnia este stat de drept, democratic Yi social.. insK acest lucru nu este suficient ci este nevoie de confirmarea lui in instituZiile Yi reglemantKrile concrete ale legii fundamentale, precum Yi in practica politicK Yi constituZionalK a autoritKZilor publice. Confruntarea cu exigenZele acestui principiu poate releva disfuncZionalitKZi Yi aspecte criticabile Nn ca ul oricKrui stat. 7plicarea practicK a acestui principiu impune o discuZie in raport cu exigenZele concrete ale acestui principiu. 5eparaZia puterilor de stat se reali a K astfel: puterea legislativ este controlatK Yi limitatK prin: controlul constituZionalitKZii exercitat de Curtea ConstituZionalK alegerile periodice parlamentare,

puterea executiv prin: responsabilitatea faZK de 3arlament rKspundeerea ministerialK prin posibilitatea suspendKrii Yi demiterii 3reYedintelui

controlul !udecKtoresc pe calea contenciosului administrativ Yi supunerea faZK de legea administraZiei controlul de constituZionalitate al ordonanZelor guvernamentale alegerea periodicK a unor autoritKZi administrativ locale

;esfaYurarea legalK Yi corectK a alegerilor este controlatK de instanZele !udecatoreYti ( Curtea ConstituZionalK Nn ca ul alegerilor pre idenZiale. Puterea judectoreasc este limitatK prin supunerea !udecKtorilor faZK de lege existenZa mai multor trepte de !urisdicZie caracterul public al de baterilor 3roblemele care apar Nn aplicarea acestui principiu sunt:

$B

ordonanele de urgen emise de guvern din cau a tratKrii superficiale a unor situaZii sau re olvarea expeditivK; acestea scurtcircuitea K procesul deci ional legislativ Yi pun la NndoialK anga!amentul 2omMniei cu privire la respectatrea principiului separKrii puterii Nn stat; independena justiiei este consacratK formal Yi garantatK ca valoare supremK Nn statul romMn prin art.&, alin. $, susZinutK prin instituZii precum imovabilitatea !udecKtoreascK Yi Consiliul 5uprem al +agistraturii NnsK aceste lucruri nu sunt suficiente ( eficacitatea ar fi asemenea stipulKrii Nn constituZie a unei modalitKZi de re olvare a problemelor economice sau eradicKrii corupZiei); o importanZK mult mai mare revine legilor de organi are !udecKtoreascK reglementKrii ca urilor de incompatibilitate stabilirea politicii de personal Nn selectarea magistraZilor Yi Nn promovarea profesionalK asigurarea unui statut social corespun Ktor pentru magistraZi NnfiinZarea unui numKr sufiecient de posturi pentru a evita supraaglomerarea completelor de !udecatK 2eferitor la respectarea drepturilor Yi libertKZilor fundamentale existK aspecte po itive dar Yi negative: admiterea Nn Consiliul /uropei aderarea la ConvenZia pentru apKrarea drepturilor omului Yi libertKZilor fundamentale supunerea faZK de !urisdicZia C/;8 /xistenZa anumitor NncKlcKri ale drepturilor i libertilor fundamentale Nn domenii precum libertatea individualK, tratamentul deZinuZilor Nn Nnchisori, po iZia faZK de minoritKZi, persoanele cu handicap ori faZK de drepturile copilului, faZK de proprietate ori dreptul la apKrare nu repre intK neaparat o NncKlcare generalK Yi sistematicK a acestora. Sn alte domenii precum cel al respectrii proprietii atitudinea autoritKZilor romMne poate fi consideratK una negativK deoarece s-au produs NntMr ieri ne!ustificate Yi inexplicabile Nn reglementarea situaZiei bunurilor confiscate sau naZionali ate de regimul comunist iar argumentele de genul protecZia chiriaYilor fiind deloc puternice deoarece pentru aceYtia puteau fi adoptate alte mKsuri. 7lte domenii Nn care prestaZia statului romMn s-a arKtat deficitarK sunt: libertatea presei, accesul la justiie, dreptul la un proces echitabil, dreptul la aprare, certitudinea raporturilor juridice.

'2.RomAnia J stat )luralist =i democratic

2omMnia este un stat democratic, trKsKturK care NmpreunK cu pluarlismul politic este consacratK Nn 7rt.&, alin. $. 3uterea Nn stat este legitimatK de voinLa poporului 5uveranitatea naLionalK aparLine poprului romMn care o exercitK prin organele sale repre entative, constituite prin alegeri libere, periodice Qi corecte, precum Qi prin refrendum. Caracterul repreCentativ este atestat si prin dispoCiLiile conform cKrora Nn exercitarea mandatului deputaLii Qi senatorii sunt Nn serviciul poprului Qi cK orice mandat imperativ e nul. ;emocraLia implicK o participare realK Qi efectivK a poporului la definirea problemelor supuse discuLiei, la gKsirea soluLiei, adoptarea deciCiilor Qi executarea acestora precum si existenLa mai multor soluLii Qi opLiuni reale. 3retenLia de legitimitate a democraLiei repre entative este pluralismul politic Qi faptul cK guvernKmMntul este responsabil Nn faLa poporului nu doar prin pre entarea periodicK la

$%

alegeri ci prin mi!loace de retroacLiune democraticK (feedbacF) asupa procesului deci ional precum libertatea cuvantului Qi a presei, dreptul la informaLie, libertatea Nntrunirilor, dreptul de asociere incusiv Nn partidele politice. 5impla lor consacrare Nn legea fundamentalK nu este suficienta, acestea existau Qi Nn constituLiile comuniste, ci existenLa unor mecanisle sociale viabile care sK asigure acestor instituLii eficienLa Qi combativitatea. Sn ca ul unei democraLii directe Nn cadrul careia toate deci iile importante sunt adoptate pe ba a consultKrii corpului electoral o primK obiecLie ar fi de ordin pur tehnic: o comunitate ar fi foarte greu de consultat iar operaQiunile de constatare a opiniei printr-un referendum sunt anevoioase si costisitoare. 6n alt argument este constituit de faptul ca votul astfel exprimat ar constitui rKspunsul poCitiv sau negativ al ma!oritKLii electorilor la o Nntrebare formulatK de organi atorii referendumului; re ultatul depinde de modul Nn care este formulatK Nntrebarea iar sonda!ele de opinie Nl pot anticipa. ?uvernanLii pot amMna organi area referendumului pMnK Nntr-un moment favorabil acestora, pot sa nu Nl organi e e dacK curentul de optinie le este ostil, Nntrebarea poate fi tendenLios formulatK Qi Nn plus tendinLa naturalK este de a aproba soluLiile de!a adoptate, concretK Nn defavoarea uneia noi Qi necunoscute. Consultarea poporului prin referendum se face Nn situaLii prevK ute de normele constituLionale, desfKQurarea sa este reglementatK Nn detaliu de lege iar posibilitatea realK a unor deCbateri Nn contradictoriu Nn condiLiile pluralismului politic Qi ale libertKLii presei faciliteaCK pronunLarea Nn cunoQtinLK de cau K a celor consultaLi. ;e asemenea tendinLa generalK este cea a preferKrii status [uo-ului de cKtre cetKLeni NnsK chiar dacK parlamentul poate aproba mai rapid Qi cu mai puLine costuri o deci ie Qi aceQtia au posibilitatea chestionKrii unor experLi Nn domeniul respectiv existK un risc mult mai mare al determinKrii votului acestora in funcLie de coloratura politicK orientMndu-se Nn funcLie de interesele electorale imediate. 2eferendumul mai constituie un mi!loc de integrare politicK a cetKLenilor Qi consolidare a sentimentului de participare la deci iile importante Nn societate Qi stat. ConstituLia prevede $ ca uri de consultare a poporului prin referendum: probleme de interes naLional, la iniLiativa preQedintelui demiterea preQedintelui Ln urma suspendKrii acestuia de cKtre parlament

aprobarea revi uirii consituLiei Nn termen de $> de ile de la adoptarea de cKtre parlament a legii de revi uire 5ub imperiul ConstituLiei din &''& s-a organi at un singur refrendum cu privire la aprobarea legii de revi uire a ConstituLie iar mai tMr iu Nn ">= s-a mai ridicat problema unui referendum cu privire la abandonarea bicameralismului Qi adoptarea scrutinului uninominal. 3rin referendum i se cere poporului sa NQi exprime voinLa deci nu are nicidecum forLa obligatorie a unei legi NnsK sfidarea deliberatK a voinLei electoratului nu este de dorit de cKtre clasa politicK.

$'

3luralismul politic este o condiLie Qi o garanLie a democraLiei constituLionale. 3artidele politice se consituie Qi KQi desfKQoarK activitatea Nn condiLiile legii contribuind la definirea Qi exprimarea voinLei politice a cetaLenilor, respectMnd suveranitatea naLionalK, integritatea teritorialK, ordinea de drept Qi principiile democraLiei.

'5.RomAnia J stat social

7rt. &, alin. $ stipulea K 2omMnia este stat de drept, democratic Yi social. Componenta socialK contrabalansea K pe cea liberalK a statului de drept. ;acK pentru statuld e drept esentialK este NngrKdirea Yi limitarea puterii de stat Nn scopul garantKrii libertKZii individului, exigenZele sale fiind de ordin negativ, inter icMnd concentrarea puterii la nivelul anumitor autoritKZi, Nn ca ul statului social, autoritKZilor le revin obligaZii po itive Nn direcZia creKrii Yi menZinerii premiselor egalitKZii Nntre toZi membrii comunitKZii politice. 5tatul social trebuie sK contrabalanse e prin intervenZie directK tendinZele spre inegalitate economicK crescMndK ce decurg din libertatea economicK instituitK de statul de drept. SnsK accentul pus pe problematica socialK pre intK riscul restrMngerii treptate a libertKZii economice Yi apoi a libertKZii pur Yi simplu. 5tatul providenZK care NncearcK sK asigure un anumit nivel de trai tuturor cetKZenilor sKi, Yi aceasta indiferent de circumstanZele financiare, economice sau politice, Yi chiar de efortul Yi meritele celor implicaZi, duce la proliferarea unei birocraZii de binefKcKtori oficiali, pe banii contribuabilului. 7stfel NYi vor consolida puterea politicK NncercMnd sa permanenti e e sistemul Yi situaZia de dependenZK a celor asistaZi care la rMndul lor vor fi prea puZin dispuYi sK NYi NmbunKtKZeascK situaZia prin eforturi proprii, asumMndu-Yi riscuri sau chiar sacrificii. ConstituZia nu oferK Yi nu poate oferi soluZia acestei probleme ci doar semnalea K legiuitorului importanZa componentei sociale, aceasta prepre entMnd mai mult o problemK politicK decMt una de neconstituZionalitate. Componenta socialK a organi Krii politice a statului romMn este atestatK de textele constituZionale privind sindicatele, patronatele Yi asociaZiile profesioniste, drepturile sociale, NnsK care nu au aceeaYi eficienZK cu cele politice Yi civile Yi au mai degrabK caracterul unor misiuni constituZionale. +Ksura Nn care 2omMnia este un stat social nu este data de prevederea acestor drepturi Nn ConstituZie ci de performanZele politice, economice Yi organi aZionale ale statului.

,9. #tructura Parlamentului

5istem bicameral P este specific statelor federale Camera inferioara PX repre inta pe alegatori -X nr. 3roportional cu populatia statului federat Camera 5uperioara-X repre inta statele federate

)>

 6nele state unitare (precum 5pania) acorda unor provincii un grad ridicat de autonomie P o apropie de o federatie. 7ceste state unitare au optat insa pt 3arlamentul 0icameral P ;e ex: :ranta, 8landa, ,rlanda, ,talia, etc. 3arlament monocameral intalnim in ;anemarca, ?reciam 4uxemburg, 6ngaria, :inlanda, 3ortugalia. 3arlament monocameral: 7vanta!e: costuri electorale si parlamentare sca ute procedura legislative mai rapida1usoara. ;e avanta!e: 5tabilitate mai sca uta a vietii politice si a legislatiei /ste mai expus fluctuatiei opiniei publice. 7dunarea constituanta din &''& de la noi din tara a optat pt un 3arlament 0icameral. 3arlamentul este format din Camera ;eputatilor si 5enat. (3ana la revi uirea constitutiei in ">>$, acestea aveau atributii aproape identice. 9umarul deputatilor si senatorilor este raportat la populatia tarii. (6n deputat repre inta B>>>> de cetateni, iar un senator &#>>>>). 7celasi tip de scrutinC pt ambele camera. ;ata alegerilor P a fost aceeasi pt ambele camera, pt toate alegerile generale de dupa W%'. ,n ca ul reinnoirii treptate a camerei superioare, se poate asigura o mai mare stabilitate a adunarii legiuitoare. ,n ca ul nostru P o data la ) ani, are loc o schimbare radical in viata politica si parlamentara (intrucat ambele camere sunt alese in acelasi timp). ,ntreaga viata politica este determinata in mod decisiv de vointa manifestata de electorat intr-o singura i -X 3oate provoca frustrari in randul alegatorilor, atunci cand promisiunile electorale sunt incalcate. ;e avanta!e ale sistemului bicameral: Costuri ridicate(proceduri legislative adeseori greoaie ?rad sca ut de stabilitate a legislatiei. 5istemul bicameral este contestat in 2omania -X deficientele sale tin de modul concret de reali are a acestuia si nu de sistem in sine.

,1. Dre)turile si indatoririle )arlamentarilor

3ot fi exercitate individual sau colectiv. ;intre drepturile ce pot fi exercitate individual menLionKm: dreptul de a participa la lucrKrile Camerei; dreptul de a lua cuvMntul Nn cursul de baterilor; dreptul de a propune ca votul asupra chestiunilor de bKtute sK fie deschis sau secret; dreptul de a vota asupra chestiunilor supuse de baterii; dreptul de a face propuneri legislative;

)&

dreptul de a formula amendamente la proiecte sau propuneri legislative; dreptul de a face interpelKri; dreptul de a cere, prin intermediul preQedintelui camerei sau al comisiei parlamentare, date, informaLii sau documente din partea autoritKLilor publice; dreptul de a face parte dintr-o comisie parlamentarK Qi de a participa la lucrKrile acesteia; dreptul de a face parte din alte structuri interne ale 3arlamentului sau ale Camerei; ;intre drepturile care se pot exercita doar Nn colectiv de cKtre parlamentari, menLionKm: dreptul de a iniLia revi uirea ConstituLiei (un sfert din numKrul deputaLilor sau al senatorilor, Nn condiLiile art. &=>, alin. (&)); dreptul de a iniLia o moLiune de cen urK (un sfert din numKrul deputaLilor Qi al senatorilor, Nn condiLiile art. &&$); dreptul de a cere suspendarea 3reQedintelui 2omMniei (o treime din numKrul deputaLilor Qi al senatorilor, Nn condiLiile art. '=, alin. (")); dreptul de a sesi a Curtea ConstituLionalK (un sfert din numKrul deputaLilor sau al senatorilor, Nn condiLiile art. &)#, lit. a) Qi b)) dreptul de a propune un candidat pentru funcLia de preQedinte al Camerei (NmpreunK cu ceilalLi membri ai grupului sKu parlamentar); 3arlamentarii au P pe lMngK Nndatorirea general, prevK utK de art. &, alin. (=), de respectare a ConstituLiei Qi a legilor LKrii P obligaLia de a se conforma dispo iLiilor regulamentelor 3arlamentului Qi de a respecta ordinea Qi solemnitatea QedinLelor.

,2. Protectia mandatului

5e reali ea a prin incompatibilitati, imunitati, indemni atii, regim disciplinar propriu. ,ncompatibilitati - X 2atiunea lor P preocuparea de a nu pune un parlamentar intr-o postura ce i-ar afecta independenta. 9iciun parlamentar nu poate fi concomitent si deputat si senator. 9u poate avea orice alta functie publica implicand exercitiul autoritatilor de stat cu exceptia celei de membru al ?uvernului. ,ncompatibilitatea cu calitatea de presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administratie, cen or la societati comerciale inclusiv la banci ori alte institutii de credit, la societati de asigurari si la cele financiare, precum si in institutii publice cu calitatea de presedinte, secretar al adunarii generale ale actionarilor sau asociatilor, etc. ,ncompatibilitatea si cu activitatile persoanelor care conform statutului lor nu pot face parte din partide politice (Eudecatorii de la Curtea Constitutionala, magistratii, politistii, militarii, etc, etc)

,'. Imunitatea
2atiunea acesteia: necesitatea de a-i prote!a pe parlamentari impotriva abu urilor, ingerintelor din partea autoritatilor executive1!udecatoresti, dar si pt asigurarea independentei acestora.

)"

 ,munitatea propriu- isa P ,responsabilitatea acestuia (in sensul ca nu poate fi tras la raspundere pt opiniile exprimate si pt votul sau) ,munitatea nu este limitata in timp P de ex parlamentarul nu poate fi tras la raspundere nici dupa expirarea madatului. 3ot fi urmariti1trimisi in !udecata pt fapte care nu au legatura cu voturile1opiniile exprimate P nu pot fi perche itionati, retinuti, arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte. 5olutionarea litigiilor in care acestia sunt urmariti, este de competenta ,nalte Curti de Casatie si Eustitie (,.C.C.E.) ,munitatea nu inlatura raspunderea penala - X ,n ca de infractiune flagranta P X poate fi retinut si supus perche itiei. ;aca nu exista un temei, atunci Camera (sesi ata de +inisterul Eustitiei in legatura cu litigiul) poate dispune revocarea masurilor. ;eputatii si senatorii au o indemni atie lunara, diurna, ca are gratuita, transport gratuit. ;e asemenea, acestia mai beneficia a de un regim disciplinar propriu. 5anctiuni: avertisment, chemare la ordine, retragerea cuvantului, eliminare din sala de sedinta, inter icerea participarii la lucrurile Camerei pt &= ile (daca e vba de un deputat) si $> de ile (daca e vba de un senator), sau excluderea temporara (deputati).

,,. $unctionarea Parlamentului

,si desfasoara activitatile intre cele doua alegeri generale consecutive. 4egislatura: 2epre inta durata mandatului colectiv al 3arlamentului si are o durata de ) ani. 3riveste durata in timp a mandatului, si nu mandatul (mandatul repre inta drepturile si indatoririle parlamentarilor pe care trebuie sa le exercite) 3oate fi prelungit in ca de ra boi1catastrofa. 5esiunea: :orma de desfasurare a activitatii 3arlamentului P pe parcursul unui an 5esiunile sunt ordinare si extraordinare. ,n cadrul sesiunilor ordinare, 3arlamentul se intruneste de " ori pe an (febriarie-iunie, septembrie-decembrie) 5esiunea extraordinara P 4a cererea 3resedintelui 2omaniei, a biroului permanent al fiecarei camere sau o treime din nr deputatilor sau senatorilor. Convocarea se face de catre presedintele fiecarei Camere. ,n practia sesiunile 3arlametului durea a aproximativ % luni. ordinea de i 5edinta: forma de desfasurare a activitatii 3arlamentului 5edintele se pot desfasura in plen1comisii1grupuri parlamentare. 5unt de regula publice, dar pot fi si secrete. ,n cadrul sedintelor au loc de baterile privitoare la problemelor ce figurea a pe a Camerelor.

)$

,/. #edintele comune ale Parlamentului

Camerele se Nntrunesc Nn QedinLe comune Nn urmKtoarele Nmpre!urKri, prevK ute de art. #= al legii fundamentale: - primirea mesa!ului 3reQedintelui 2omMniei; - aprobarea bugetului de stat Qi a bugetului asigurKrilor sociale de stat; - declararea mobili Krii totale sau parLiale; - declararea stKrii de rK boi; - suspendarea sau Nncetarea ostilitKLilor militare; - aprobarea strategiei naLionale de apKrare a LKrii; - examinarea rapoartelor Consiliului 5uprem de 7pKrare a \Krii; - numirea, la propunerea 3reQedintelui 2omMniei, a directorilor serviciilor de informaLii Qi exercitarea controlului asupra activitKLii acestor servicii; - numirea 7vocatului 3oporului; - stabilirea statutului deputaLilor Qi al senatorilor, stabilirea indemni aLiei Qi a celorlalte drepturi ale acestora; -Nndeplinirea altor atribuLii care, potrivit ConstituLiei sau regulamentului, se exercitK Nn QedinLK comunK.

,0. Categorii de legi 3arlamentul adopta legi constitutionale, organice si ordinare. 4egile constitutionale sunt cele de revi uire a constitutiei 4egile organice ($) 3rin lege organicK se reglementea K: a) sistemul electoral; organi area Qi funcLionarea 7utoritKLii /lectorale 3ermanente; b) organi area, funcLionarea Qi finanLarea partidelor politice; c) statutul deputaLilor Qi al senatorilor, stabilirea indemni aLiei Qi a celorlalte drepturi ale acestora; d) organi area Qi desfKQurarea referendumului; e) organi area ?uvernului Qi a Consiliului 5uprem de 7pKrare a \Krii; f) regimul stKrii de mobili are parLialK sau totalK a forLelor armate Qi al stKrii de rK boi; g) regimul stKrii de asediu Qi al stKrii de urgenLK; h) infracLiunile, pedepsele Qi regimul executKrii acestora; i) acordarea amnistiei sau a graLierii colective; !) statutul funcLionarilor publici; F) contenciosul administrativ; l) organi area Qi funcLionarea Consiliului 5uperior al +agistraturii, a instanLelor !udecKtoreQti, a +inisterului 3ublic Qi a CurLii de Conturi; m) regimul !uridic general al proprietKLii Qi al moQtenirii; n) organi area generalK a NnvKLKmMntului;

))

o) organi area administraLiei publice locale, a teritoriului, precum Qi regimul general privind autonomia localK; p) regimul general privind raporturile de muncK, sindicatele, patronatele Qi protecLia socialK; r) statutul minoritKLilor naLionale din 2omMnia; s) regimul general al cultelor; t) celelalte domenii pentru care Nn ConstituLie se prevede adoptarea de legi organice.

,1. Procedura legislati*a actuala: (la mi!locul acestui subiect am tratat

subiectul )% intrucat acesta se referea la o etapa a procedurii legislative)

,nitiativa legislativa P detinuta de ?uvern, deputati, senatori, &>>.>>> cetateni cu drept de vot, care trebuie sa provina din cel putin un sfert din !udetele tarii, iar in fiecare din aceste !udete sa se fi inregistrat =>>> de semnaturi cu privire la acest lucru. initiativelor. 3roblemele fiscale, internationale, amnistia si gratierea nu pot face obiect al

7triburiile Camerelor sunt diferentiate: Camera de reflectie:

3rima camera sesi ata se numeste Camera de reflectie P 7ceasta adopta proiectul1propunerea de lege in termen de )= de ile de la sesi are sau #> de ile pt coduri sau legi mai complexe.

;aca termenul este depasit P legea se considera adoptata. Camera de deci ie:

7 doua camera se numeste Camera de deci ie P aceasta nu este legata de vreun termen. ;eci ia ei este definitiva, indiferent daca tine cont sau nu de amendamentele aduse de prima camera.
3rocedura adoptarii legilor a fost scurtata considerabil prin eliminarea etapei medierii, iar in al doilea rand prin termenele de )= respectiv #> de ile necesare pt Camera de reflectie.

3romulgarea legii 5e trimite spre promulgare 3resedintelui 2omaniei 5e face in termen de "> de ile

)=

3resedintele poate cere 3arlamentului reexaminarea legii sau verificarea constitutionalitatii acesteia 7poi, dupa primirea legii reexaminare1verificata P promulgarea se face in &> ile.

3ublicarea legii 3ublicarea legilor revine Camerei ;eputatilor 4egea se publica in +onitorul 8ficial P intra in vigoare la $ ile de la publicare, sau la o alta data preva uta in textul legii. ,n ca ul legilor ce reglementea a infiintarea ( organi area ( functionarea unor autoritati trebuie mai intai constituite autoritatile respective, si de abia apoi adoptate legile referitoare la acestea.

(,2) #esi+area camerelor.

;emeniul pt care Camera deputatilor este camer de reflectie:

2atificarea tratatelor1acordurilor internationale ( masurile legislative ce re ulta din tratate. 4egi organice referitoare la: &) 5ervicii publice de radio ( televi iune ") ;reptul de asociere in partidele politice (nu pot face parte din partide !udecatorii, procurorii, avocatii poporului, militarii, politistii, etc) $) Contidiile privind indeplinirea indatoririlor militare )) 8rgani area ( functionarea institutiei avocatului poporului =) 8rgani area ( functionarea ?uvernului, Consiliului 5uprem de aparare a tarii #) Contenciosul administrativ B) 8rgani ( :unct. Consiliului 5uprem al +agistraturii, a instantelor si a +inisterului 3ublic. %) 8rgani . ,nvatamantului ') 8rgani administratiei publice locale, a teritoriului, etc &>) 8rgani ( :unct. Consiliului 4egislativ &&) ,ncompatibilitatile membrilor ?uvernului &") ,nfiintarea autoritatilor administrative autonome &$) 5tructura sistemului national de aparare, pregatirea populatiei, a economiei si a teritoriului pt aparare. &)) :olosirea limbii minoritatilor in administratia publica locala &=) Compunerea ,.C.C.E. si functionarea acesteia. &#) ,nfiintarea de instante speciali ate &B) +andatul !udecatorilor Curtii Constitutionale.

)#

 ;upa adoptare1respingere de catre prima Camera P proiectul se trimite celeilalte camere ce va decide definitiv.
;aca proiectul de lege contine dispo itii din ambele categorii de domenii

atunci:

3revederea ce intra in competenta deci ionala a primei Camere sesi ate este definitiv adoptata daca si cea de a doua Camera este de acord. ,n ca contrar, numai pt prevederea respectiva, legea se intoarce la prima camera sesi ata P fiecare camera decide doar asupra dispo itiilor legii la care sunt competente. ( de exemplu la un proiect de lege, o camera a parlamentului, poate fi camera de reflectie pt anumite dispo itii ale unei legi, si camera de deci ie pt alte dispo itii ale aceleiasi legi). ;e baterea proiectelor ( propunerile au loc in plen si in comisii cu posibilitatea de a aduce amendamente. ;e baterea in fata primei Camere sesi ate are rolul de a identifica eventualele probleme din textul unui proiect de lege si de a formula posibile solutii. +a!oritatea necesara pt adoptarea legilor: 4egi organice P ma!oritatea membrilor celor doua camere 4egi ordinare P ma!oritatea membrilor pre enti.

,5. Ce legi sunt ado)tate de #enat ?n calitate de camer7 deci+ional7O (art. 1/@ alin. 1)P 3proiectele de lege Qi propunerile legislative de nivelul
legilor ordinare 3rin dispo iLiile art. B=, alin. (&), se stabilesc anumite domenii pentru care Camera ;eputaLilor este CamerK de reflecLie (prima CamerK sesi atK): ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaLionale Qi a mKsurilor legislative ce re ultK din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum Qi proiectele legilor organice.

/9. Proceduri legislati*e s)eciale

2eexaminarea legii 4egea adoptatK de 3arlament poate fi reexaminatK Nn ca ul Nn care 3reQedintele 2omMniei solicitK acest lucruQi Nn ca ul Nn care Curtea ConstituLionalK, a declarat una sau mai multe dispo iLii din aceastK lege, ori Nntreaga lege ca fiind neconformK ConstituLiei.

)B

-,n Camera ;eputaLilor, reexaminarea se face pe ba a unui nou raport Nntocmit de comisia sesi atK Nn fond, raport ce va cuprinde propuneri referitoare la cererea de reexaminare. 2egulamentul 5enatului este mai succint Nn aceastK privinLKse preci ea K doar cK reexaminarea se face cu respectarea procedurii legislative. Camerele 3arlamentului pot adopta legea Nn aceeaQi versiune, dupK cum pot modifica dispo iLiile vi ate de cererea de reexaminare, poate modifica Nn urma reexaminKrii chiar Qi dispo iLii ce nu au fost avute de vedere de 3reQedinte Nn cererea de reexaminare -2eexaminarea efectuatK Nn urma exercitKrii controlului anterior de stabileQte cK Nn ca ul constatKrii neconstituLionalitKLii legii, 3arlamentul este obligat sK reexamine e dispo iLiile repsective, pentru punerea lor de acord cu deci ia CurLii ConstituLionale.

4egile de ratificare a tratatelor internaLionale 2atificarea tratatelor internaLionale este prevK utK de art. '&, alin. (&) din ConstituLie, care stabileQte cK O3reQedintele 2omMniei Nncheie tratate internaLionale, negociate de ?uvern, Qi le supune spre ratificare 3arlamentului, Nntr-un termen re onabil. -/ste de preci at cK dispo iLia menLionatK nu priveQte toate tratatele la cer 2omMnia este parte -.extul legii de ratificare nu poate fi modificat prin amendamente. -3arlamentul poate NnsK exclude sau limita aplicarea faLK de 2omMnia a unor clau e ale tratatului sau poate stabili cK doar o anumitK interpretare a unor dispo iLii din tratat va lega 2omMnia 4egile bugetare /ste vorba de legea bugetului de stat Qi de legea bugetului asigurKrilor sociale de stat. 7ceste legi nu pot fi iniLiate de parlamentari Qi nici de cKtre cetKLeni, ci de cKtre ?uvern. ;e baterea Qi adoptarea acestor legi se face Nn QedinLK comunK a celor douK Camere -7doptarea legilor respective trebuie fKcutK cu cel puLin $ ile Nnainte de expirarea exerciLiului bugetar; Nn ca contrar se aplicK Nn continuare bugetul de stat Qi bugetul asigurKrilor de stat din anul precedent, pMnK la adoptarea noilor bugete ;elegarea legislativK Qi aprobarea ordonanLelor ;elegarea legislativK constituie o procedurK excepLionalK de substituire a ?uvernului Nn prerogativele legislative ale 3arlamentului, astfel NncMt, prin ordonanLK, ?uvernul sK reglemente e primar, sK modifice sau sK abroge reglementarea existentK. ;elegarea legislativa isi !ustifica aplicarea in doua situatii

)%

a) dacK domeniul pentru care s-a dat delegarea este expres calificat ca domeniu re ervat legii; b) dacK Nn respectivul domeniu al delegKrii a intervenit de!a o reglementare prin lege. -delegare, a prerogativelor legislative de cKtre ?uvern-limitele acestea constau Nn: stabilirea de cKtre 3arlament, Nn mod obligatoriu, a domeniului Nn care se pot adopta ordonanLele; interdicLia abilitKrii ?uvernului cu emiterea de ordonanLe Nn domeniul re ervat legii organice; stabilirea de cKtre 3arlament, Nn mod obligatoriu, a datei pMnK la care se pot emite ordonanLele; posibilitatea ca 3arlamentul sK cearK supunerea ordonanLelor spre aprobare, potrivit procedurii legislative, pMnK la Nmplinirea termenului de abilitare; sancLiunea NncetKrii efectelor ordonanLei Nn ca ul nerespectKrii termenului menLionat mai sus.

Adoptarea legii n condi!iile asumrii rspunderii "uvernului potrivit art. ##$ ?uvernul NQi poate asuma rKspunderea Nn faLa Camerei ;eputaLilor Qi a 5enatului, Nntrunite Nn QedinLK comunK, asupra unui program, a unei declaraLii de politicK generalK sau a unui proiect de lege (art. &&), alin. (&)). ?uvernul este demis dacK o moLiune de cen urK, depusK Nn termen de trei ile de la pre entarea proiectului de lege (ori a programului sau a declaraLiei menLionate Nn alin. (&)) a fost votatK Nn condiLiile art. &&$. +oLiunea de cen urK poate fi iniLiatK Qi de parlamentari care au mai semnat o altK moLiune de cen urK Nn aceeaQi sesiune. Sn ca ul Nn care nu a fost depusK nici o moLiune de cen urK Nn termenul menLionat sau dacK o asemenea moLiune a fost respinsK, proiectul de lege se considerK adoptat. Sn vechea redactare a ConstituLiei, unui asemenea proiect de lege nu se puteau aduce amendamente; 3arlamentul trebuia sK opte e Nntre adoptarea fKrK modificKri a proiectului de lege Qi demiterea ?uvernului. Sn pre ent, 3arlamentul poate amenda proiectul de lege, NnsK amendamentele trebuie aprobate de ?uvern (art. &&), alin. ($)).

Procedura de urgen!

Conform dispo iLiilor art. B), alin. ($) 3arlamentul poate, la cererea ?uvernului sau din proprie iniLiativK, sK adopte proiecte sau propuneri legislative cu procedura de urgenLK stabilitK de regulamentul fiecKrei Camere. 7mendamentele, care pot fi pre entate de grupurile parlamentare, de senatori, deputaLi sau de cKtre ?uvern, se trimit comisiei sesi ate Nn termen de cel mult )% de ore de la aprobarea procedurii de urgenLK. Comisia sesi atK Nn fond este obligatK sK-Qi depunK raportul Nn termen de trei ile Nn ca ul Camerei ;eputaLilor Qi, respectiv, Nn termenul stabilit

)'

Nn acest scop de 0iroul 3ermanent Nn ca ul 5enatului. ;e baterea proiectului sau a propunerii legislative, Nn regim de urgenLK, Nn Camera ;eputaLilor nu poate depKQi durata de timp aprobatK de CamerK, la propunerea preQedintelui, cu avi ul biroului comisiei sesi ate Nn fond. ;acK durata menLionatK a expirat, preQedintele Camerei supune votului acesteia fiecare amendament cuprins Nn raportul comisiei sesi ate Nn fond Qi fiecare articol amendat, dupK care se va proceda la votarea finalK a proiectului de lege sau a propunerii legislative. Sn ca ul 5enatului, se poate stabili o limitK doar a de baterilor generale.

/1. Controlul )arlamentar constK Nn examinarea legii, de regulK anterior adoptKrii acesteia, de regulK de cKtre o comisie constituLionalK( examinare conforma cu constitutia)
-aceastK formK de control a fost NntMlnitK Nn statele comuniste Qi avea un caracter pur formal. -conform concepLiei comuniste, adunKrile repre entative (*parlamentele) erau Oorgane supreme ale puterii de stat, cKrora le erau subordonate toate celelalte organe ale statului (Oale administraLiei de stat, Oorganele !udecKtoreQti Qi cele ale Oprocuraturii) -un control exercitat de un organ aparLinMnd oricKreia din aceste din urmK categorii era incompatibil cu po iLia supremK a organelor Oputerii de stat, constituind aQadar o negare a suveranitKLii poporului. Controlul exercitat chiar de cKtre organul a cKrui activitate urmea K a fi controlatK nu are cum sK fie efectiv; aceastK formK de control a constituit de altfel una din modalitKLile, prea puLin convingKtoare de altfel, prin care statele comuniste cKutau sK cree e aparenLa unei vieLi politice Qi parlamentare cMt de cMt democratice.

/2. Alegerea Presedintelui Romaniei:

Caracterul bicefal al executivului-3resedinte(?uvern; au atributii diferite 7les de popor prin vot universal, egal direct, secret si liber exprimat, ceea ce confera un caracter repre entativ functiei sale; nu e subordonat 3arlamentului 7legerea in & sau " tururi de scrutin (daca nici un canditat nu obtine ma!oritatea pe tara) ,ntampinarile si contestatiile se solutionea a de 0iroul /lectoral Central, putand fi atacate de CC2(Curtea Constitutionala 2omana) Ralidarea mandatului-de CC2 +odul de desfasurare al alegerilor-reglementat de 4egea $B>1">>) 9imeni nu poate avea mai mult de " mandate ;ata alegerilor pre identiale-stabilita de ?uvern cu cel putin )= de ile inainte de data votarii, se aduce la cunostinta populatiei cu cel putin = ile inainte de expirarea

=>

mandatului sau cand functia devine vacanta. (anuntatul duce la posibil abu , pot prelungi ne!ustificat mandatul presedintelui) 7legeri in o singura i, ;872 duminica Conditii de eligibilitate: cetatean roman fara alta cetatenie, sa aiba drept de vot, sa ii fie permisa asocierea in partide politice, $= de ani impliniti la alegeri, sa nu aiba precedent " mandate executate de 3resedinte al romaniei

/'. &andatul Presedintelui:

a) Kumarul mandatelor si durata ;urata-= ani, poate fi prelungit prin lege organica la ra boi sau catastrofa (la fel si al 3arlamentului); maxim " mandate /xercitarea incepe de la depunerea !uramantului (pana atunci ramane vechiul) sau deces o o condamnare o CC2 Racanta functiei-la demitere, demisie, imposibilitate definitiva de exercitare ;emiterea-decisa doar de popor, prin referendum ;emis prin hotarare definitiva a ,CCE(,naltei Curti de Casatie si Eustitie), de pentru infractiunea de inalta tradare ,mposibilitatea definitiva-la avi ul unor experti (in medicina), constatata de

b) Incom)atibilitati si imunitati ,ncompatibila cu orice alta functie publica sau privata ,n timpul mandatului, nu poate fi membru al unui partid politic; practic totusi, el poate accesa candidatura pe listele partidului, campania electorala si deci iile politice generale ale partidului (indirect, prin consultari) deci practic ii e inter is sa plateasca coti atia si sa participe la sedintele partidului ,n noua redactare, dispo itiile privind imunitatea si procedura punerii sub acu are sunt plasate in " articole diferite<" posibile interpretari: i. :ra a a doua-regula aparte, distincta de regula generala a imunitatii: ,n plus fata de cea generala, mai beneficia a de imunitate in privinta actelor si faptelor care au legatura cu exercitarea mandatului (nu pot fi trasi la raspundere pentru deci ii), imunitate 3/23/.67 (nu doar in mandat) 2egula-imunitate doar in mandat; cand e perpetua-constituantul mentionea a expres ii. ,munitatea s-ar intinde doar asupra opiniilor si a deci iilor din exercitiul mandatului (greu de acceptat): ,nceperea cercetarii legate de exercitarea mandatului nu ar fi atat de grava, insa cea penala ar fi ,nalta tradare se considera doar pe durata mandatului, sau inainte de incepere (situatie in care va fi supusa acelorlasi dispo itii doar pe durata mandatului); dupa mandatsupusa dispo itiei dreptului comun; nu e preva uta de Codul penal roman

/,. #us)endarea (si demiterea) Presedintelui Romaniei

la savarsirea unor fapte grave ce incalca Constitutia, poate fi suspendat de Camera ;eputatilor si de 5enat, in sedinta comuna, cu votul ma!oritatii deputatilor si

=&

senatorilor dupa consultarea CC2; in ca de inalta tradare, ma!oritate calificata ("1$) si e !udecata de ,CCE, iar presedintele e suspendat de la trimiterea in !udecata, iar apoi demis, la ramanerea definitiva a hotararii propunerea e initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor si e adusa la cunostinta 3resedintelui de urgenta; aprobata<in maxim $> ile referendum pentru demitere presedintele poate da explicatii 3arlamentului in &# ani, la noi doar " ca uri: o &'') ,on ,liescu (gravitatea atitudinii 3resedintelui a decurs din urmarile declaratiei: la scurt timp dupa, 3rocurorul ?eneral a intentat recurs in anulare contra ma!oritatii hotararilor de restituire a caselor nationali ate) o ">>B 0asescu-hotarare adoptata cu o larga ma!oritate, la cerere initiata de 35; (au ignorat avi ul negativ al CC2); referendumul a dat castig de cau a 3resedintelui; consecinta-popularitate el, scadere in popularitate 3arlamentul si partidele ce au concurat (mda cam subiectiv ;) de fapt e discutabil) ,nterimatul functiei de 3resedinte: o ,n $ situatii: functia devine vacanta (demitere, demisie, incompatibil definitiv), 3resedintele e suspendat ori se afla in imposibilitate temporara de exercitare a atributiilor o 5e asigura, in ordine, de presedintele 5enatului si de presedintele Camerei ;eputatilor o CC2 constata existenta impre!urarilor ce !ustifica interimatul si comunica 3arlamentului ce a constatat; daca e interimat din suspendare-CC2 da doar un avi consultativ, anterior deci iei de suspendare o 7tributiile presedintelui interimar: toate fara trimiterea de mesa!e catre 3arlament, di olvarea 3arlamentului si consultarea poporului prin referendum o 2aspunde politic si !uridic, poate fi demis suspendat la randul lui, fara referendum o 4acuna a legiuitorului la inalta tradare

//. $unctiile Presedintelui:

a) re)re+entare a statului roman incheierea tratatelor internationale in numele 2omaniei acreditarea si rechemarea repre entantilor diplomatici ai 2om primirea scrisorilor de acreditare de la repre entanti diplomatici straini conferirea de decoratii si titluri de onoare, graduri de maresal, general, amiral numirea in functi publice gratierea individuala convocarea Camerelor nou alese b) garant al inde)endentei nationale@ al unitatii si integritatii teritoriale declararea mobili arii adoptarea masurilor necesare pentru respingerea unei agresiuni armate impotriva 2omaniei instituirea starii de asediu sau de urgenta c) functia de mediere cu oca ia numirii ?uvernului si a membrilor

="

 a consultarii ?uvernului prin trimiterea de mesa!e 3arlamentului Consultarea poporului prin referendum 5esi area CC2 cu privire la neconstitutionalitatea unei legi adoptate de 3arlament, anterior promulgarii (Q*eg>ea+a la res)ectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor )ublice) AC !3decrete ce se )ublica in &.% (&onitorul %ficial) Qmesa4e@ a)eluri@ comunicate sau declaratii@ ce nu )roduc efecte 4uridice )ro)rii@ astea din urma)

/0.Atribu6iile Pre=edintelui RomAniei

7tribuZii numeroase Yi eterogene sunt clasificate Nn funcZie de criteriul funcZiilor Nn Nndeplinirea cKrora sunt exercitate atribuZiile 3reYedintelui ]:uncZia de repre entare a statului romMn ] :uncZia de garant al independenZei naZionale, unitKZii Yi integritKZii teritoriale ]:uncZia de mediere ,ar un alt criteriu cel al condiZionKrii exercitKrii acestora. CondiZii exterioare de exercitare a atribuZiilor parlamentare: &. 7probarea 3arlamentului Yi contrasemnarea de cKtre primul ministru Nn ca ul :

mobili Krii generale sau parZiale instituirii stKrii de asediu sau de urgenZK numirea ?uvernului (aprobarea de cKtre 3arlament a listei ?uvernului Yi programului de guvernare) ". Contrasemnarea decretelor de cKtre primul ministru Nn extercitarea:

-Nncheierea de tratate internaZionale Nn numele 2omMniei Yi supunerea acestora ratificKrii 3arlamentului -numirea Yi rechemarea repre entanZilor diplomatici ai 2omMniei -declararea mobili Krii generale sau parZiale -declararea mKsurilor de respingere a unor agresiuni armate -instituirea stKrii de asediu sau de urgenZK -acordarea de decoraZii Yi titluri de onoare

=$

-acordarea gradelor de mareYal, general sau amiral -acordarea graZierii individuale -decretul de numire al funcZionarilor publici 3rin necesitatea semnKrii anumitor acte ale 3reYedintelui de cKtre guvern se reali ea K un control al 3arlamentului asupra atribuZiilor acestuia deoarece ?uvernul rKspunde politic Nn faZa 3arlamentului, pe cMnd 3reYedintele poate fi doar demis de cKtre 3arlament Nn ca ul sKvMrYirii unor fapte grave care NncalcK prevederile ConstituZiei astfel se dK posibilitatea organului legiuitor sa intervinK prin forma drasticK a moZiunii de cen urK. 3reYedintele nu este legat de niciun fel de condiZii exterioare Yi poate: 5olicita 3arlamentului reexamniarea unei legi trimise spre promulgare 5esi a Curtea ConstituZionalK cu privire la o eventualK neconstituZionalitate a unei legi trimise spre promulgare 3romulgK legile adoptate de 3arlament 3oate cere convocarea 3arlamentului Nn YedinZK extraordinarK 9umeYte un ministru interimar Nn ca ul revocKrii 7dresea K mesa!e 3arlamentului ConsultK ?uvernul cu privire la probleme urgente Yi de importanZK deosebitK 9umeYte $ !udecKtori la Curtea ConstituYionalK 3ropune 3arlamentului numirea directorului 52,

/1.In*estirea Lu*ernului
319'.Constitutie@se reali+ea+a in , eta)e &. Desemnarea candidaturii )entru functia de )rim3 ministru.Presedintele Romaniei desemnea+a un candidat,pentru functia de primministru in urma consultari partidului care are ma!oritatea absoluta in 3arlament,daca nu exsita o ma!oritate,desemnarea se va face dupa consultarea partidelor din parlament ". #olicitarea *otului de incredere de catre candidat )entru functia de )rim3ministru.3rim-ministru desemnat se consulta in vedera intocmirii listei ?uvernului cu partidul sau coalitia de partied care au sustinut desemnarea sa.5ingurul indreptatit sa solicite acordarea votului de incredere este prim-ministru desemnat,termenul in care trebuie cerut -&> ile.Votul parlamentului se refera atat la lista Guvernului cat si la program.Lista guvernului cuprinde si numele prim-ministrului care trebuie si el votat

=)

$. Acordarea votului de incredere:parlamentul acorda votul de incredere ?uvernului cu votul ma!oritatii deputatilor si senatorilor,si este supusa votului secret,prin bile ). Kumirea gu*ernului )e ba+a *otului de incredere acordat de Parlament.3e ba a ba a votului de incredere acordat de 3arlament,3resedintele 2omaniei numeste guvernul

/2.Ras)underea Lu*ernului si a membrilor Lu*ernului

?uvernul isi poate asuma raspunderea in fata Camerei ;eputatilor si a 5enatului, intrunite in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege. ?uvernul este demis daca o motiune de cen ura, depusa in termen de $ ile de la pre entarea proiectului de lege. +otiunea de cen ura poate fi initiate si de parlamentari care au mai semnat o alta motiune de cen ura in aceeasi sesiune. ,n ca ul in care nu a fost depusa nici o motiune de cen ura in termenul mentionat sau daca o asemenea motiune a fost respinsa, proiectul de lege se considera adoptat. ,n vechea redactare a Constitutiei, unui proiect de lege nu se puteau aduce amendamente; 3arlamentul trebuia sa opte e intre adoptarea fara modificari a proiectului de lege si demiterea ?uvernului. ,n present, 3arlamentul poate amenda proiectul de lege, insa amendamentele trebuie aprobate de ?uvern. ,n ca ul in care ?uvernul nu a fost demis, proiectul de lege ^Wse considera adoptatWW nu insa promulgat si cu atat mai putin intrat in vigoare. Ca atare, 3resedintele 2omaniei poate, anterior promulgarii, sa ceara reexaminare de catre 3arlament a legii, prile! prin care 3arlamentul, ca unica autoritate legiuitoare poate efectua modificarile pe care le considera necesare sau oportune. 8 asemenea situatie repre inta de fapt o modalitate prin care 3resedintele 2omaniei ^Wexercita functia de mediere intre puterile statuluiWW.

/5.Autoritatea 4udecatoreasca
/ste reglementatat de capitolul ) al tilului $ din constitutie in care sunt consecrate marile principii ale activitatii !udecatoresti facandu-se apoi o trimitere la legiuitor pentru detalierea si punerea lor in aplicare. 3uterea !udecatoreasca este separate de celalalte puteri ale statului avand atributii proprii ce sunt exercitate prin instantele !udecatoresti si +inisterul 3ublic in conformitate cu constitutia 7ctivitatea !udecatoreasca este guvernata de principii: Eudecatorii sunt independentii si se supun numai legii Eustitia este unica ,impartial,si egala pentru toti

5edintele de !udecata sunt in principiu publice iar de baterile au loc in contradictoriu 3rocedura de !udecata se desfasoara in limba romana fiind asigurate in acelasi timp ,drepturile minoritatilor referitoare la folosirea limbii materne

==

 3artile au dreptul sa fie repre entate,dupa ca ,asistate de aparator pe tot parcursul procesului ,mpotriva hotararilor !udecatoresti,partile interesate si +inisterul 3ublic pot exercita caile de atatc ,in conditiile legi. 7ctivitatea !udecatoreasca este infaptuita de !udecatori alesi de Consiliu superior al +agistraturii si sunt inamovabili. ,nstantele !udecatoresti din tara noastra: Dudecatoriile:instante de fond,!udeca toate procesele si cererile care tin de competenta lor,functionea a in fiecare !udet ribunalele:4udeca in )rima instant:procesele si cererile date de lege in competenta lor,iar ca instanta de a)el !udeca:hotararile pronuntate de !udecatorii in prima instant@ ca instant de recurs:!udeca recursurile ,in ca urile expres preva ute de lege Curtile de a)el:in numar de &= !udeca in )rima instanta:cau ele date de lege in competenta lor ;ca instant de a)el:impotriva hotararilor pronuntate de tribunal si !udecatorii in prima instant;ca instanta de recurs:recursurile in ca urile expres preva ute de lege ,nstantele functionea a cu a!utorul +inisterului 3ublic si a Consiliului 5uperior al +agistraturii &inisterul )ublic:-apara oridinea de drept,isi exercita atributiile prin parchet ,procurori,dependenta fata de puterea executive poate fi dedusa din faptul ca procurorul general de pe langa ,nala Curte de Casatie si Eustitie este numit si eliberat din functie de 3resedintele 2omaniei la propunerea ministrului de !ustitie.5esi ea a instantele !udecatoresti pentru !udecarea cau eleor penale Consiliu #u)erior al &agistraturii3propune presedintele 2omaniei numirea in functie a !udecatorilor si a procurorilor cu exceptia celor stagiari;indeplineste rolul de instant de !udecata in domeniul raspunderii disciplinare a !udecatorilor si a procurorilor;este compus din &' memrbri,&) sunt alesi in adunarile generale ale magistratilor si alesi de 5enat si fac parte din " sectii,una pentru !udecatori-' si una pentru procurori-=.;in consiliu mai fac parte " repre entanti ai societatii civile. Inalta Curte de Casatie si Justitie:asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celalalte instante !udecatoresti,solutionea a recursurile in interesul legi precum si recursurile impotriva curtilor de apel;are o competenta speciala de a !udeca in fond in ca ul unor infractiuni savarsite de politicieni;este organi ata in ) sectii(penala,civila,comerciala si de contencios administrative)

09.Princi)iul inde)endentei 4udecatorilor

/ste unul din principiile constitutionale ale !ustitiei ,n activitatea sa ,!udecatorul se su)une numai legi si constiintei sale

=#

Inde)endenta 4udecatorilor tine c>iar de se)aratia )uterilor in stat Eudecatorul,el insusi,da in ultima instant stralucire independentii sale ,prin professionalism,moralitate,caracter,deontologie /l trebuie sa dispuna de libertatea de expresie,opinie, ascociere 7rt &") .const:4udecatorul este inde)endent si se su)une numai legii Recrutarea 4udecatorilor:o garantie a independentei acestora se face prin concurs in ordinea re ultatelor sunt numiti de 3resedintele 2omaniei la propunerea Consiliului 5uperior al +agistraturii Inam*obilitatea:puternica garantie a independentii !udecatorilor Eudecatorul nu poate fi revocat,retrogradat, transferat pe un post echivalent nici avansat fara consimtamantul sau(art &"= !udecatorii sunt inamovabili dar in conditiile legii) 9u se aplica !udecatorilor stagiari,ei se bucura de stabilitate A*ansarea 4udecatorilor :pentru a nu depinde de executiv,trebuie avute in vedere doua regului ea sa re*ina numai cor)ului magistratilor(Cons #u)erior al &agistraturii) limitarea tre)telor(gradelor)si consecintelor a*ansarii ,in sensul de a se face cat mai putine diferentieri in cariera

Un rol im)ortant in asigurarea inde)endentii 4udecatorilor il are controlul >otararilor 4udecatoresti@acest control trebuie efectuat numai de instante 4udecatoresti si numai du)a )rocedure 4urisdictionaele

01.%rgani+area si functionarea Curtii Constitutionale

Curtea Constitutionala a 2omaniei este ^Wunica autoritate de !urisdictie constitutionala din 2omaniaWW. /a este independenta fata de orice autoritate publica si se supune numai Constitutiei si dispo itiilor legii sale de organi are si functionare. 5copul Curtii Constitutionale consta in asigurarea suprematiei Constitutiei. 8rgani area Curtii este reglementata in art. &)" din Constitutie precum si in art. B-&& din 4egea )B1&''". /a se compune din ' !udecatori, numiti pentru un mandate de ' ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. ,nterdictia numirii !udecatorilor pentru un nou mandate este menita sa asigure independenta acestora. ;in momentul numirii sale, el nu mai poate astepta nici un serviciu si nici nu trebuie sa se teama de vreo sanctiune din partea formatiunii politice care l-a propulsat.

=B

 .rei !udecatori sunt numiti de Camera ;eputatilor, trei de 5enat si trei de 3resedintele 2omaniei. 9umirile de !udecatori au loc din trei in trei ani. Curtea Constitutionala isi desfasoara activitatea in plen, iar actele Curtii se adopta cu votul ma!oritatii !odecatorilor, in afara de ca ul in care prin 4egea )B1&''" se dispune altfel. Curtea isi alege un presedinte, prin vot secret al !udecatorilor, pe o perioada de trei ani. 3resedintele Curtii Constitutionale coordonea a activitatea Curtii, reparti ea a cau ele spre re olvare, convoaca si pre idea a sedintele in plen ale Curtii, repre inta Curtea Constitutionala in fata autoritatilor publece si a altor organi atii romane si straine, constata ca urile de incetarea mandatului !udecatorilor si sesi ea a autoritatile publice care i-au numit, pentru ocuparea postului devenit vacant, indeplinind totodata si alte atributii preva ute de lege sau de 2egulament de organi are si functionare si functionare a Curtii Constitutionale.

02.Atributiile Curtii Constitutionale

Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii: a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesi area 3resedintelui 2omaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a ?uvernului, a ,naltei Curtii de Casatie si Eustitie, a 7vocatului 3oporului, a unui numar de cel putin => de deputati sau de cel putin "= de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revi uire a Constitutiei; b) se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesi area unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin => de deputati sau cel putin "= de senatori; c) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor 3arlamentului, la sesi area unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin => de deputati sau cel putin "= de senatori; d) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor !udecatoresti sau de arbitra! comercial; e) solutionea a conflictele !uridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea 3resedintelui 2omaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului 5uperior al +agistratului; f) veghea a la respectarea procedurii pentru alegerea 3resedintelui 2omaniei si confirma re ultatele sufragiului; g) constata existenta inpre!urarilor care !ustifica interimatul in exercitarea functiei de 3resedinte al 2omaniei si comunica cele constatate 3arlamentului si ?uvernului; >) da avi consultative pentru propunerea de suspendare din functie a 3resedintelui 2omaniei; i) veghea a la respectarea procedurii pentru organi area si desfasurarea referendumului si confirma re ultatele acestuia; 4) verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni I) hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic; l) indepliniste si alte atributii preva ute de legea organica a Curtii.

7tributiile Curtii pot fi clasificate in:

=%

- atributii de control(control de constitutionalitate a legilor, a tratatelor, a regulamentelor 3arlamentului si a ordonantelor: pct. a,b,c si d)

atributii de contatare(pct. g), de solutionare a unor conflicte de natura constitutionala(pct. e) atributii de consultare(pct. h)

0'.Curtea Constitutionala: controlul constitutionalitatii legilor anterior )romulgarii

;e mentionat este ca in tara noastra nu intalnim controlul abstract, declansat anterior promulgarii unei legi, la initiative cetatenilor, forma intalnita inasa in mai multe tari(?ermania). ;reptul de sesi are al Curtii Constitutionale in privinta controlului de constitutionalitate apartine de regula unor autoritati: 3resedintele 2omaniei, ?uvernul, ,nalta Curte de Casatie si Eustitie, presedintii celor doua Camere, 7vocatul 3oporului ori instantele !udecatoresti. 5esi area mai poate proveni de la unu anumit numar de parlamentari( cel putin "= de senatori sau cel putin => de deputati dar si de la grupurile parlamentare. 3rocedura solutionarii sesi arilor privind neconstitutionalitatea unei legi, facute anterior promulgarii acesteia, este reglementata de dispo itiile art &B-"& din 4egea nr. )B1&''", modificata prin 4egea &$%1&''B. Conform dispo itiilor cuprinse in art. &B, alin. " din legea organica a Curtii, legea adoptata de 3arlament se comunica ?uvernului si ,naltei Curtii de Eustitie si Casatie si se depune la secretarul general al Camerei ;eputatilor si al 5enatlui, cu cinci ile inainte de promulgate, iar in ca ul adoptarii acesteia in procedura de urgenta, cu doua ile inainte de promulgare. ;upa cum s-a subliniat in literatura !uridica, sesi area Curtii ^WintrerupeWW termenul de "> de ile pentru promulgarea legii si ^WsuspendaWW dreptul 3resedintelui de a promulga legea. ;eci ia de constatare a neconstitutionalitatii se comunica si presedintilor celor doua camere, in scopul initierii procedurii de reexaminare. ,n privinta ^Wobiectiei de neconstitutionalitateWW se ridica si problema aplicarii dispo itiilor cu character tran itoriu ale art. &==, al (&): ^W3roiectele de legi si propunerile legislative in curs de legiferare se de bat si se adopta potrivit dispo itiilor constitutionale anterioare intrarii in vigoare a legii de revi uire.

0,.Curtea Constitutionala: controlul constitutionalitatii legilor )e cale de e(ce)tie

7tributia Curtii Constitutionale de solutionare a exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate in fata instantelor !udecatoresti sau de arbitra! commercial priveste atat legile promulgate de 3resedinte, publicate in +onitorul 8ficial al 2omaniei si intrate in vigoare cat si ordonantele adoptate de ?uvern. /ste vorba de o forma a controlului de constitutionalitate reali ata a posteriori si la sesi are. /xceptia de neconstitutionalitate este admisibila P si urmea a a fi solutionata de Curtea Constitutionala P doar daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

='

exceptia sa fie ridicata in fata unei instante !udecatoresti exceptia sa priveasca o lege sau o ordonanta legea sau ordonanta atacata prin exceptie sa fie in vigoare exceptia trebuie sa se refere la o dispo itie a legii, de care depinde solutionarea cau ei, te a ultima a legii organice a Curtii exceptia nu poate avea ca obiect o prevedere legala a carei constitutionalitate a fost stabilita potrivit art &)=. alin. (&) din Constitutie exceptia nu poate avea ca obiect prevederi legale constatate ca fiind neconstitutionale printr_o deci ie anterioara a Curtii /xceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata de oricare din parti, de catre repre entantul +inisterului 3ublic, de catre !udecator, din oficiu, precum si P incepand cu intrarea in vigoare a 4egii de revi uire a Constitutiei P de catre 7vocatul 3oporului. ,n ca ul ridicarii exceptiei, instanta va examina intrunirea conditiilor de admisibilitate mentionate in art. "$ din 4egea nr )B1&''". ;aca nu sunt intrunite aceste conditii instanta, printr-o incheiere, va respinge exceptia ca inadmisibila, iar in ca contrar se va pronunta, tot printr_o incheiere, trimisa Curtii Constitutionale si care va avea ca effect sesi area acesteia.

0/. #tatul de dre)t

Conceptul statului de drept repre inta un instrument in lupta contra exercitarii, excesive, necontrolate sau abu ive a puterii politice. 3rincipiile statului de drept : 8rgani area autoritatilor pe ba a separatiei puterilor in stat, avand in vedere mi ales respectarea independentei !ustitiei ?arantarea drepturilor si libertatilor fundamentale

7sigurarea suprematiei legii in ordinea !uridical interna, in special prin impunerea frecventa a principiului legalitatii in administratia publica ( ex: actiunea in contencios administrativ: in ca ul in care o persoana vatamata printr-un act administrative sau ensolutionarea la timp a unei cereri sa se adrese e instantei competente pentru a cere anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau interesului legitim si repararea pagubei) 7sigurarea suprematiei constitutiei : lipsirea de efecte a actelor legislative ce contravin dispo itiilor legii fundamentale, chiar si in ca ul in care apartin legiuitorului; aceasta poate fi respectata prin contenciosul constitutional 7sigurarea unui inalt grad de certitudine si stabilitate a raporturilorr !uridice; obligatia legiuitorului de nu doar de a evita incalcarea drepturilor fundamentale inculcate in constitutie ci sa si cree e un cadru stabil si fiabil 7tingerea unui gard mai ridicat de predictibilitate a dreptului prin : evitarea modificarilor neasteptate, de baterea publica cu participarea tuturor persoanelor social si politic interesate a proiectelor legsialtive importante, fixarea unei date de intrare in vigoare alegii sufficient de indepartate astfel incat sa permita subiectelor de drept vi ate si autoritatilor ce vor aplica legea sa ia cunostinta cu prevederiloe si sa-si adapte e activitatea

#>

 2espectarea principiului proportionalitatii : cand anumite acte ale legiuitorului sau executivului afectea a drepturi subiective ale individului este necesar ca scopul urmarit si mi!locele folosite sa sa fie legitime si sanu existe o masura alternative care sa permita reali area aceluiasi obiectiv si care sa implice ingirente mai putin grave.

00.Contributii doctrinaire rele*ante )entru teoria statului de dre)t.

,deea statului de drept putea fi intalnita inca din antichitate ,dar doctrina se incheaga abia in a "a !umatate a secolului al -,--lea .ermenul stat de drept: traducerea literara a cuvantului german2echsstat Conceptul statului de drept repre inta un instrument Nn lupta contra exercitarii excesive, necontrolate sau abu ive a puterii politice; se suprapune sub multe aspecte cu problematica mai larga legarii acestei puteri de consimtKmMntul celor guvernati. /laborarea unei doctrine sistematice a statului de drept este legata de impunerea treptata in secolul -,-, a principiilor democratiei liberale Nntr-o /uropa inca dominata de regimuri monarhice. Robert *on &o>l este primul care a conceput o teorie coerenta si sistematica statului de drept in functie de modul Nn care titulari se raportea a la lege

2eali ea a o clasificare a speciilor statului: 8rientarii religioase a poporului Ni corespunde teocra6iaP celei atrofiate pe plan moral, des)o6iaP pretenLiilor de drept privat, statul patrimonial; concepLiei familiste simple, statul )atriar>al; iar Lelului de viaLK moral Qi raLional, statul de dre)t. 5tatul de drept avea drept scop: ordonarea vietii omului, Nn aQa fel NncMt fiecare membru al comunitKLii sK fie spri!init Qi Nncura!at Nn direcLia unei exercitKri Qi utili Kri pe cMt posibil de libere Qi de depline a tuturor capacitKLilor sale, libertatea cet76eanului fiind principiul suprem al statului

>eodor GelcIer:legatura directa intre statul de drept si libertatea individuala: Nn statul despotic, supuQii sunt aserviLi fi ic (Qerbi), Nn statul teocratic, sunt minor i incapabili, lipsiLi de voinLK, iar Nn statul de drept sunt cetKLeni liberi. Prima acce)tiune :garantarea libertatii . 5tatul de drept era perceput mai ales ca antinomic faLK de statul poliLienesc .,n 7dunarea 9aLionalK de la :ranFfurt din &%)%, delegaLii utili ea K termenul respectiv Nn sens de stat al drepturilor fundamentale Determinantele esen6iale ale conce)tului de stat de dre)t sunt

#&

 indepKrtarea de orice concepLie Qi obiectiv transpersonal al statului; statul nu este creaLie divinK sau ordine divinK, ci chestiune comunK (res publica), Nn interesul bunKstKrii fiecKrui individ;

- limitarea scopurilor Qi sarcinilor statului la libertatea Qi siguranLa persoanei Qi a proprietKLii

organi area statului Qi reglementarea activitKLii acestuia conform principiilor raLiunii; aceasta implicK recunoaQterea drepturilor cetKLeneQti fundamentale

$riedric> Dulius #ta>l (adversar al miQcKrilor revoluLionare din &%)%,) 5tatul de drept prin direcLiile Qi Nn limitele acLiunii sale, el trebuie sK stabileascK precis Qi sK garante e pe deplin sfera libertKLii cetKLenilor sKi Qi sK reali e e (inclusiv prin constrMngere), aQadar Nn mod direct, ideea moralK a statului, Nn mKsura Nn care se menLine Nn sfera dreptului, adicK pMnK la limitele necesare

%tto :R>r 3 se concentrea K mai ales asupra protecLiei drepturilor individului Nn dreptul public -rationamentul sau porneste dela sarcinile distincte ale !ustiLiei Qi administraLiei. - 3o iLia administraLiei faLK de drept nu este alta decMt a individului; ambele entitKLi cautK sK-Qi reali e e interesele Nn limitele legii -. Snalta semnificaLie a separaLiei Nntre !ustiLie Qi administraLie constK nu doar Nn principiul divi iunii muncii, ci Nnainte de toate Nn posibilitatea asiguratK astfel de a subordona !ustiLiei administraLia NnsKQi. 7ceasta este o condiLie esenLialK a statului de drept - 0`hr neagK distincLia dintre stat ca autoritate (putere de stat) Qi stat ca persoanK !uridicK de drept privat (fiscus) ,n 8pinia lui, negarea P Nn ba a acestei distincLii P a controlului !urisdicLional asupra puterii de stat, echivalea K cu negarea NnsKQi a dreptului public. 3roblema conLinutului legii este o problemK de drept Qi nu o problemK administrativK; chiar Qi Nn absenLa unei prevederi legale exprese, !udecKtorul trebuie sK exercite un control asupra administraLiei, de data aceasta NnsK deci Mnd Nn ca de dubiu Nn favoarea autoritKLii - Controlul !urisdicLional asupra administraLiei se poate reali a Nn trei moduri prin organe administrative speciale (soluLie respinsK NntrucMt astfel administraLia ar fi !udecKtor Nn proprie cau K Qi s-ar putea a!unge la o anumitK instabilitate a dreptului)

#"

prin atribuirea contenciosului administrati* c7tre instan6ele ordinare prin crearea unor instanLe speciale de drept public (tribunale administrative).

Rudolf Lneist:3 Sn problema contenciosului administrativ, ?neist pledea K pentru constituirea unor tribunale administrative speciali ate ?neist enumerK trei motive pentru care instanLele civile nu ar trebui sK preia competenLe Nn materie de !urisdicLie administrativK: Nn primul rMnd, chiar Qi Nn ca ul celei mai complete Qi mai amKnunLite pregKtiri prealabile, !udecKtorii nu vor fi Nn stare, ca pe lMngK domeniile dreptului civil Qi al dreptului penal, sK stKpMneascK Qi Nntregul domeniu al legislaLiei administrative, pe cMnd Nn ca ul autoritKLilor administrative, aplicarea acesteia este o operaLiune curentK; Nn al doilea rMnd, Nn cele mai multe litigii ar fi vorba nu de chestiuni de drept ci de probleme de fapt (sunt sau nu Nntrunite condiLiile legale privind acordarea unui a!utor social, a unei concesiuni etc., iar Nn al treilea rMnd, controlul omnipotent al !ustiLiei ar avea un efect parali ant asupra administraLiei. statul de drept NnseamnK guvernare conform legilor, NnsK Nn sensul cK legile nu constituie fundamentul, ci cadrul =i limitele unui executiv care acLionea K Nn ba a propriei autoritKLi, Nn al doilea rMnd implicK o structurare organi atoricK articulatK a administraLiei Nn sensul unui selfgovernment, care nu este NnLeles ca o autoguvernare Nn privinLa problemelor proprii Nn mod liber faLK de stat, ci ?nde)linirea sarcinilor locale ale statului )rin autogu*ernarea societ76ii Nn cadrul unor organe statale Qi conform unor legi adoptate de stat Qi, Nn fine, mai presupune existenLa unei 4urisdic6ii administrati*e inde)endente sub aspect organi atoric Qi procedural, care sK exercite controlul necesar asupra administraLiei nu printr-un distant colegiu de !udecKtori, Nn strictK conformitate cu formele !udiciare, ci printr-o procedurK care sK corespundK exigenLelor de ordin material ale ca ului Qi sK presupunK familiari area cu circumstanLele locale.

3 .ot Nn cadrul conce)6iei formale a statului de dre)t se Nncadrea K teoriile po itiviste ale dreptului constituLional german: 3rioritate se acordK legii, ca manifestare de voinLK, iar statul de drept apare ca o anumitK ordine a raportului dintre individ, lege Qi administraLie

01. Conce)tia lui Do>n "ocIe asu)ra se)aratiei )uterilor:

a) o o a membrilor o ,n 5econd .reatise on Civil ?overnment Ri ea a cele $ puteri ale comunitatii: legislativa, executiva, federativa "egislati*a: .otdeauna cea suprema 5e refera la indrumarea si folosirea fortei comunitatii pentru conservarea ei si *a face1modifica1stinge legi

#$

o o o

,ncredintata mai multor persoane pt a evita abu urile Cel mai bine atribuita in succesiunea consiliilor supreme ale adunarilor natiunii 8data adoptate-forta continua si putere constanta de aplicare

b) !(ecuti*a: o ;,5.,9C.7 de legislativa mereu o *puterea constanta de a aplica legile o ;erivata din cea legislativa o ;elegare de autoritate unei1unor persoane pentru administrarea guvernului si executarea legilor o Condusa de monarh-executor suprem al legii c) $ederati*a: o pentru raporturile externe guvernate de legile naturii o atributii-face ra boi, incheia pace, ligi si aliante o mai greu de circumscris ca cea executiva, prin reguli fixe si legi po itive, asadar e lasata la prudenta si intelepciunea celor ce o au, care sunt cam aceeasi ce detin puterea executiva

02. Conce)tia lui &ontesEuieu des)re se)aratia )uterilor:

;espre spiritul legilor 8biectivul-unitate si rationalitate a dreptului(factorii de configurare 5epara problema formei de guvernamant de cea a libertatii (*dreptul de a face ce ingaduie legile si ca poate fi doar in guvernamintele moderate-nu in democratie sau aristocratie) ,n conceptia lui, $ puteri: legislativa, executiva si !udecatoreasca a) "egislati*a ;e repre entanti capabili sa de bata / suficienta o directiva generala in privinta exercitarii functiei Corp al repre entantilor, ce nu trebuie intrunit in permanenta, ce elaborea a legi si supraveghea a buna aplicare a lor /xpres bicameral-camera nobililor (celor privilegiati, ce se pot opune initiativelor poporului) si ceilalti ,ntruniri 96 din proprie initiativa b) !(ecuti*a ,a hotarari active Cel mai bine atribuita unui monarh, dregator permanent, & singura persoana e ideal 7bsenta ei*suprimarea libertatii 3ersoana monarhului-imuna la lege; cei anchetati si pedepsiti sunt consilierii 3oate hotara temporar impo itele, cu acordul puterii legislative Controlea a armata ;rept de veto impotriva initiativelor corpului legislativ c) Dudecatoreasca

#)

9u are existenta politica proprie, e gura care rosteste cuvantul legii 9u are relevanta politica

05. Pro*ocari actuale la adresa s)earatiei )uterii in stat

&.de voltarea explo iva a sferei administrative (publice) -administratia publica are cel mai mare volum de activitate in sfara statala (prin dimensiunea personalului angrenat, experti a, grad de organi are) - in elaborarea proiectelor de lege un rol important il are experti a structurilor administrative din cadul ministerelor si celorlale autoritati publice centrale

".delegarea legislativa * modificarea cadrului legislativ1 transgresarea unor limite impuse de executiv (pt re olvarea prompta si urgenta a problemelor) -abilitarea executivului cu emiterea de acte normative prin care se modifica1abroga dispo itii ale legii, ori sunt reglementate domenii pe care constituitia le re erva legiuitorului - pt masuri pe plan mai larg: emiterea de reglementari cu putere de lege - treptat, instantele au admis valabilitatea actelor de delegare legislative in timp de pace, insa cu anumite limite (* participarea executivului la actul de legiferare) 2emediu: utili area mi!loacelor de control care recunosc parlamentelor limitarea precisa a abilitarii

$.!ustitia constitutionala P sistem de control al constitutionalitatii legilor, reali at prin instante speiale de contencios constitutional - un tribunal poate cen ura actul lergislativ al parlamentului, acesta fiind un remediu al cetateanului in ca ul incalcarii drepturilor si libertatilor ngarantate de constitutie

19. #tructura de stat

*organi area de ansamblu a puterii in raport cu teritoriul (separatia verticala a puterii) &.5tatul unitar -un singur sistem de drept, un singur aparat de stat cu un singur nivel de autoritate legislativa, exacutiva si !udecatoreasca -o singura cetatenie -este produsul parcurgerii integrale a procesului de centrali are a puterii, re ultand astfel uniformi are administrativa, a dreptului, !ustitiei, culturii etc.

#=

a.state centrali ate * exercitarea Tuterii statalle se reali ea a prin intermediul autoritatii cntrale, cele locale fiinde-le doar subordonate b.state descentrali ate*autoritatile locale pot avea unele comeptente deci ionale

".5tate compuse a.asociatii de state * forme isotrice prin care unul sau mai multe state au fost reunite sub o autoritate comuna1forme ale vietii internationale -unuiunea prsonala P state monarhice, legi succesorale, functia de sef de stat revine unei persoane care se afla de!a pe tronul unui alt stat (element comun*sef de stat, elemente distincte*ordine politica, !uridica, organele) -uniune reala* asociaCtii de state care au in comun persoana sefului statului ( anumite organe (de regula executive) -confederatia* asociatie de state independente, determinbate de consideratii economice si politice, de ordin international (nu da nastere unui stat nou ca subiect de drept) -scop: reali area unor scopuri comune economice, financiare, politice, de aparare -isi aleg un organism comun (dieta1congres) : se iau hotarari numai cu unanimitate de voturi

b.federatia * forma de stat compus, in care statele componente sunt integrate in plan consittutional, in uniune, pier andu-si practic suvberanitatea. -" nivele normative (drept fenederal(al statelor membre) -" categorii de autoritati publice -statele membre au constitutii proprii, pe langa cea a federatiei -" cetatenii

11. #u*eranitate,

ca atribut al statului a apKrut o datK cu apariLia acestuia, dar ideile QiconcepLiile despre suveranitate apar mult mai tMr iu, ele fiind situate spre sfMrQitul evului mediu. 5e considerK cK primulcare a clarificat conceptul de suveranitate a fost Eean 0odin (&=$> P &='=) Nn lucrarea 4es six livresde la 2epubli[ue (&=B#), care considerMnd suveranitatea de origine divinK a definit-o ca puteresupremK absolutK a statului, inalienabilK, constantK, imprescriptibilK Qi indivi ibilK. 7stfel, elconsiderK cK suveranul (monarhul Nn accepLiunea sa) nu este vasalul puterii temporale, ci locotenentul divinitKLii pe pKmMnt, el este supus deci legilor naturale Qi divine, nu se poate rKsculaNmpotriva divinitKLii, NnsK nu este supus

##

propriilor legi care se adresea K doar supuQilor sKi, suveranitatea sa fiind una absolutK Qi deplinK. 2uptura faLK de acest sistem de gMndire se va produce prin afirmarea faptului cK putereadecurge de la popor Qi legitimitatea acesteia se !ustificK prin contractul social Nncheiat Nntremonarh, Nn calitatea sa de detentor al puterii statale Qi popor. Centrali area Qi raLionali area puteriide stat s-au fundamentat mai tMr iu pe ideea unui monarh care Ni repre intK pe toLi supuQii sKi,inclusiv plebea Qi nu doar nobilimea care Ni era oricum supusK prin relaLiile de vasalitate Qi su eranitate. 5eculari area statului are drept punct de plecare necesara seculari are a puterii destat, atunci confundatK NncK cu suveranitatea..ocmai aceastK seculari are a permis fundamentarea teoriei suveranitKLii populare, pasulNnainte fiind reali at prin descoperirea faptului cK ceea ce anterior se afla concentrat Nn mMinilemonarhului este Nn fapt distribuit Nntre membrii colectivitKLii statale, care, datoritK calitKLii lor decetKLeni sunt consideraLi a fi egali Nn cadrul procesului deci ional. 5uveranitatea popularK estefundamentatK pe ideea universalitKLii conceptului de cetKLean (E. E. 2ousseau); ea postulea K ideeacK fiecare cetKLean cedea K partea sa de suveranitate pentru a Nntregi suma tuturor Nntr-una deplinKQi inalienabilK. ?uvernaLilor li se NncredinLea K posibilitatea revocKrii repre entanLilor sKi Qi dreptulde deci ie finalK. -are caracter rational, organi at -Osuperanitatis (lat): putere relativa

12. #u*eranitate3acce)tiuni actualeQfactori ce im)un redimensionarea (Q11 com)letari)

#UB!RAKI A !;Calitate a )uterii de stat de a fi su)rema )e )lan intern si inde)endenta )e )lan e(terior. A) #u)rematia interna Ri ea a legitimarea !uridica a deci iilor autoritatilor statului 7re caracter absolut: cine e nemultumit nu poate nega autoritatea, daca e nedreptatit din cau a unor abu uri, poate actiona in ca ul unor norme si proceduri (ex. actiune in instanta) Caracterul absolut este limitat in ba a principiului subsidiaritatii*comunitatea europeana intervine doar cand statele membre nu se descurca (e nevoie de abordare globala sau resurse mai mari), altfel incalca libertatea

:) Inde)endenta in e(terior :ata de orice putere din exterior :ata de orice stat sau organi atie internationala .otusi, este limitata suveranitatea, odata cu intrarea in 6/ #B

C) A)aritia si e*olutia conce)tului Coincide cu aparitia si evolutia statului modern; se refera la ordine, centrali are etc.

:odin i. insista pe caracterul permanent al suveranitatii

ii. 3entru el, suveranitate*putere absoluta (ma!estas) iii. % atribute esentiale-a face legi, ra boi si pace, bate moneda, percepe taxe si impo ite, instituti inalti demnitari pentru !udecare, gratiere, primirea !uramantului iv. 3ierde in popularitate din cau a perspectivei asupra vra!itoarelor Lrotius i. 5uveran*emite acte ce nu pot fi anulate prin vointa altcuiva ii. 3uterea nu se pierde chiar si la nerespectarea promisiunilor fata de supusi iii. Rointa monarhului trebuie aprobata de 5enat sau alte adunari Cobbes i. 3uterea se obtine prin cucerire sau acordul celor din comunitate ii. 9u mai poate fi contestata, iar suveranul nu poate fi pedepsit iii. 5uveranul are drepturi indivi ibile de a face legi, ra boi, de a !udeca etc. Rousseau i. 5uveranitatea*exercitarea vointei generale ii. 9u poate fi instrainata, e indivi ibila iii. 5uveran este doar poporul iv. respinge principiul separatiei puterilor v. initia a teoria contractului social vi. monarhii conduc, ei sunt agentii suveranitatii #%

 :lacIstone i. / necesara o autoritate suprema, absoluta, incontrolabila ii. 3uterea de a face legi ce trebuie respectate de toti iii. 2egele*executivul iv. 7ristocratii*legislativul (adevarata putere suverana) #ieSes i. 3oporul e titularul suveranitatii (doctrina puterii constituante) ii. Ri a puterea pe 5tari. 5tarea ?enerala nu trebuia, in vi iunea lui, sa aiba nevoie de votul concurent al 5tarilor & " si $ iii. 3oporul votea a liber iv. ,deile lui se oglindesc in Constitutia :rance a din &B'& v. 4egislativ-monarhul (cu drept de veto) si adunarile repre entative vi. .ratea a suveranitatea sub aspectul a ce organe au putere legislativa si al competentei re iduale Austin i. o asocia a supunerii ii. in opinia lui, orice forma de guvernamant e monarhie sau aristocratie iii. suveranul nu poate avea obligatii fata de supusi Lerber3o caracteristica a puterii depline de stat, nu o putere de sine statatoare Frabbe i. suveran e ;2/3.64 ii. forta obligatorie a dreptului din sentimentul si constiinta !uridica iii. sustine renuntarea la autoritate superioara, spre ideea de stat mondial C. Felsen #'

i. 9orma trebuie anali ata doar sub aspectul validitatii ii. ;reptul*ansamblul ierarhi at de norme !uridice de la mare la mic, prin urmare una trebuie sa fie fundamentala iii. 5uveranitatea este dispensabila iv. 7nulea a distinctiile dintre stat si drept C. #c>mitt i. 8pus fata de Jelsen ii. 3entru el, importanta e deci ia, nu norma iii. Cine decide asupra exceptiei e suveran C.Celler i. 5ocial democrat ce vede suveranitatea ca premisa a unei ordini internationale si viabile efective ii. Consta in deci ie teritoriala si actiune chiar si impotriva dreptului, ca exceptie iii. / amenintata de liberalism si nationalism D) As)ectele actuale ,mediat dupa primul ra boi mondial au fost controverse in legatura cu formarea unei organi atii supranationale 8data cu cresterea interdependentei mondiale, trebuie anga!amente 8bligatiile internationale afectea a suveranitatea; acestea sunt consecinta inevitabila a de voltarii economiei si tehnologiei 5uveranitatea-premisa unei ordini internationale efective (Ieller) ce duce la obligatii in plan intern

1'. $orma de gu*ernamant

,n literatura marxista forma de guvernamant a fost anali ata ca element al formei de stat. 3laton spunea ca aristocratia, forma ideala de guvernamant, degenerea a in timocratie,adica guvernamantul celor ambitiosi si lacomi de bogatii. 8data bogatiile

B>

acumulate timocratia se transforma in oligarhie iar abu urile oligarhiei duc la nasterea dorintei de libertate si atunci apare democratia iar excesul de libertate da loc tiraniei. 7ristotel a retinut ca trei forme de guvernamant sunt posibile: +onarhia 7ristrocatia 2epublica

E.4ocFe si +ontes[uieu au facut o noua clasificare: - republica -monarhie -despotism ,n literatura romaneasca din &'=>-&''> s-a aratat ca cea mai generala clasificare a formelor de guvernamant este aceea in republici si monarhi. +onarhia este forma de guvernamant in care puterea suprema este retinuta de o singura persoana ce ocupa tronul fie prin succesiune,fie pe viata. ,nstitutia monarhiei trebuie anali ata prin prisma raporturilor dintre monarh si celelate organe centrale ala statelor. &. ". +onarhia nelimitata,despotica sau absoluta +onarhia limitata,cum este cea constitutionala

3entru monarhiile din statele burghe e s-a facut deosebirea intre: &. +onarhii constitutionale care se caracteri ea a prin restrangerea prerogativelor politice ale monarhului, largirea atributiilor parlamentului, formarea guvernului pe ba a ma!oritatii parlamentare si responsabilitatea sa in fata parlamentului. ". +onarhii dualiste care se caracteri ea a prin faptul ca guvernul este numit si subordonat al monarhului si restrans in prerogativele sale prin existenta si activitatea parlamentului. 2epublica: 3uterea apartine unui organ ales pe timp limitat( sau unor organe,acolo unde exista si un parlament si un presedinte ales de catre popor). 5unt parlamentare si pre identiale

1,. A)aritia controlului constitutionalitatii legilor

Controlul constitutionalitatii legilor poate fi politic, parlamentar, !urisdictional prin intermediul opiniei publice.

B&

Controlul prin opinia publica: /ste controlul elementar

2eactia opiniei publice in momentul incalcarii unei prevederi constitutionale de catre puterile constituite cu oca ia adoptarii unor reguli !uridice Controlul politic: 2evenea 5enatului. 7 aparut in :ranta

7vea sarcina de a aprecia constitutionalitatea unei legi dupa adoptarea ei de catre corpul legislativ si inaintea promulgarii Caracterul politic al aceste forme de control decurgea si din modul de constituire si din po itia celei de-a doua camere Controlul parlamentar : Consta in examinarea legii,de regula anterior adoptarii acesteia,de regula de catre o comisie constitutionala /xaminarea se face sub aspectul conformitatii cu constitutia

7ceasta forma de control a fost intalnita in statele comuniste si avea un caracter pur formal 7 constitui una din modalitatile, prea putin convingatoare de altfel prin care statele comuniste cautau sa cree e aparenta unei vieti politice si parlamentare cat de cat democratice Controlul !urisdictional: 5ingura forma efectiva si impartiala de control al constitutionalitatii legilor

/ste incredintat dupa ca fie unui ansamblu de tribunale,fie unui singur tribunal care se afla in varful ierarhiei instantelor ordinare 3oate fi incredintat de asemenea unor tribunale speciale denumite tribunale sau curti constitutionale

1/. Regimul )olitic sau constitutional

Cei mai multi autori impart a i regimurile politice in: &) 4iberale ") 7utoritare(nedemocratice, marxiste) &ontesEuieu P stabilea guvernamintele dupa forma lor, stabilind $ tipuri de stat : monarchic, republican (puterea se exercita in conformitate cu legea), despotic (fara respectarea vreunei legi *X ceea ce nu il determina pe autor sa nu mai cuprinda in anali a

B"

sa si aceasta forma de guvernamant. ;e aici re ulta ca Oguvernamantul ar putea fi inlocuit cu Oregimul politic. 7stfel, conceptia lui +ontes[uieu nu permite o distinctie intre regim politic si regim constitutional, deoarece ambele ar putea avea semnificatia de Omi!loace, metode, proceduri prin care se reali ea a guvernarea. "ord Acton face referire la +area 0ritanie de pana in &#%% si la statul engle de dupa acea data, comparandu-le. /l preci ea a ca pana la data preci ata se poate vorbi de un Oregim polit, iar dupa aceasta data de un Oregim constitutional. 3entru stabilirea exacta, daca regimul politic este tot una cu regimul constitutional se propune utili area notiunii de regim politic in sensul de sistem de organi are a autoritatilor publice, a raporturilor dintre ele si a raporurilor dintre ansamblul structurilor etatice si popor, raporturi anvi a!ate primordial din perspectiva metodelor de guvernare. 7tunci cand guvernarea se reali ea a pe ba a constitutiei, regimul politic al acesteia este regimul constitutional. ;eci in acest ca cele doua notiuni sunt sinonime. ,n ceea ce priveste regimul politic socialist, daca acesta este sau nu un regim constitutional este determinat de cel putin doua impre!urari. 6na se refera la situatia ca legile fundamentale de viata au luat nastere prin ceea ce a fost numit Ofrauda la constitutie iar alta se refera la prapastia dintre normativitate si realitate care caracteri ea a societatea politica de tip comunist. 5i atunci, chiar daca puterea s-ar fi infaptuit potrivit constitutiei, fapt ce nu are decat o acoperire partiala in realitate, tot ar fi fost greu sa se aprecie e regimul politic socialist ca un regim constitutional.

10. Regimul )olitic )re+idential

(567) ,n reg pre idential, principiul separatiei puterilr a fost riguros aplicat. 3resedintele concentrea a in mainile sale toate competentele executive si exercita concomitant functia de sef de stat si sef de guvern. 5efii departamentelor ministeriale depind numai de autoritatea presedintelui. /i nu au teoretic putere de deci ie. 9u au acces la nici una din Camere, guvernul nu actionea a ca organ collegial, ministrii nu raspund solidar, ci individual numai in fata sefului statului. 7utoritatea sefului executivului provine dintr-o investitura populara. Cu acest titlu el este independent de 3arlament, in fata caruia nu raspunde dpdv politic, in schimb, nici el nu poate sa dispuna di olvarea acestuia. 5tructura reg pre idential este simpla, reducandu-se la un executive monist si la un parlament bicameral. 5epararea rigida a puterilor intemeiata de Constitutia 567 a fost atenuata in practica de doua modalitati: cresterea importantei institutiei pre identiale care devine un motor al vietii sociale, parerile presedintelui, aprobate de opinia publica, fiind insusite de parlament. 5tabilirea unui Oparlamentarism de culoar , cum il denumea D. Dilson, adica acel procedeu prin care diversi secretari iau contacte oficioase, dar eficace cu Congresul. 5unt alesi de popor atat presedintele, ca sef al executivului, cat si parlamentul, ca unic organ legiuitor. 3resedintele nu poate di olva Congresul, iar Congresul nu poate demite presedintele. 6n domeniu in care presedintele are o importanta sfera de atributii este cel al relatiilor externe, dar pt a nu se a!unge la abu , Constitutia 567 a preva ut posibilitatea

B$

senatului de a refu a ratificarea ratelor incheiate de presedinte. ;e asemenea, dreptul presedintelui de a declara ra boi nu se poate execita fara aprobarea 5enatului. 3resedintele 567 are importante responsabilitati in domeniul coordonarii activitatii executiv-administrative si in domeniul apararii tarii. 7re in competenta sa numirea membrilor Curtii 5upreme cu ai ul 5enatului. 3resedintele mai are si drept de veto prin care se poate opune intrarii in vigoare a unei legi. Ricepresedintele indeplineste doar acele insarcinari pe care i le incredintea a presedintele.. 5ecretarii de stat (ministrii) conduc departamentele ce le-au fost incredintate sub directa coordonare a presedintelui. ;eputatii celor doua Camere ale Congresului 567 sunt alesi prin vot direct , senatorii sunt alesi pt o perioada de # ani. Congresul 567 este organ de stat cu largi prerogative. Ca orice parlament are ca sarcina fundamentala adoptarea legilor. 3uterea !udecatoreasca este repre entata de Curtea 5uprema, compusa din !udecatorii inamovibili, numiti pe viata de presedinte si confirmati de 5enat. :iecare din cele $ puteri (executiva, legislativa si !udecatoareasca) functionea a mai mult sub imperiul necesitatii colaborarii decat cel al separarii puterilor.

11. Regimul )olitic )arlamentar

3. 3actet preci a ca regimul parlamentar functinea a potrivit unei Oscheme care se caracteri ea a prin: disocierea organelor executive si procedura de Ocontreseing responsabilitatea politica a guvernului si di olvarea parlamentului colaborarea guvernului cu adunarile. 2eg parlamentar se caracteri ea a prin aceea ca puterea executive provoaca parlamentul, il poate di olva, iar parlamentul poate (prin motiune de cen ura) determina demisia guvernului. 3uterea !udecatoareasca putand si ea actiona asupra celorlalte puteri. ,ntr-un astfel de regim, seful puterii executive poate fi, dupa ca , un monarh(7nglia) sau un presedinte(,talia). 6nicul organ ales de popor este 3arlamentul. 2egimul parlamentar presupune un executive care este repre entat de doua organe: seful statului si guvernul 3resedintele unei republici este ales pe o perioada determinata. /l are atributii mai restranse decat presedintele unei republici pre identiale si nu are drept de veto. ?uvernul este organul executiv esential, acesta nu poate actiona decat avand increderea parlamentului. 5eful guvernului conduce politica generala a tarii si raspunde de reali area ei. /l alcatuieste cabinetul. 3uterea !udecatoreasca este repre entata de instantele !udecatoresti. 7laturi de aceasta un rol fundamental !oaca Curtile sau .ribunalele Constitutionale ca organe !urisdictionale. &area :ritanie 4a inceput parlamentul +arii 0ritanii a fost unicameral. ;in &$$> el este bicameral format din Camera 4or ilor si Camera Comunelor. 5e adopta mari texte privind drepturile si libertatile cetateanului. Cadrul institutional presupune: Coroana, 3arlamentul, Cabinetul, ?uvernul si instantele !udecatoresti. Coroana

B)

/ste supusa regimul fundamental al neutralitatii politice. 3rerogativele sale sunt pur nominale si multe altele ale reginei au nevoie de contreseing. Parlamentul 3 este constituit din Camera 4or ilor si Camera Comunelor. Camera 4or ilor este compusa din &">> persoane si este formata din lor i ereditari , spirituali si !udiciari. Camera Comunelor este formata prin alegeri care au loc o data la = ani. /ste condusa de un speaFer ales pe durata legislaturii , care dispune de o considerabila autoritate. Primul ministru si Cabinetul conduc intreaga politica 3rimul ministru este liderul partidului ma!oritar, membru al Camerei Comunelor. Cabinetul este o formatie redusa, dar importanta care are &>> membri Lu*ernul este ierarhi at pe $ nivele: Cabinetul, +inistri cu portofoliu, 5ecretari si 5ubsecretari de stat.

12.Regimul )olitic semi3)re+idential3ca

ul actual-:ranta

-daca in trecut seful statului avea o autoritate diminuata fata de cea a parlamentului, legea din &'#" a instituit un presedinte de republica, a carui po itie este asemanatoare cu cea a presedintelui 567; -presedintele nu mai este ales de parlament, ci de corpul electoral prin vot universal: astfel el are o po itie egala cu a parlamentului si po itie superioara fata de prim-ministru si ministri; -are atributii mai largi si mai importante, o mare parte a actelor sale nu mai trebuie contrasemnate de ministrul de resort(pt di olvarea parlamentului de ex); -presedintele are dreptul de a recurge la referendum, ceea ce constituie un mi!loc de presiune asupra parlamentului; -totusi sistemul pastrea a trasaturile unui regim parlamentar:executiv bifurcat(compus din seful de stat iresponsabil din pct de vdere politic si un guvern, raspun ator in fata parlamentului); -presedintele nu are o putere discretionara in numirea guvernului, acesta din urma trebuie sa obtina votul de incredere al parlamentului; -presedintele are prerogativa de a di olva adunarea nationala, prerogativa neconditionata de avi ul conform al 5enatului.

15. Regimul de adunare

B=

3uterea este exercitata de popor prin organele sale alese,executivul aparand ca simplu organ de executie a deci iilor deliberate si adoptate de adunari.

.rasaturi fundamentale: /xecutivul nu este de regula un organ unipersonal ci un organ colegial,fapt ce face posibila impartirea sarcinilor, difu ia Oputerilor ,concurenta,ceea ce limitea a puterile fiecarui membru +embrii executivului sunt numiti si revocati in mod liber de adunare.

3uterea legislativului asupra executivului poate merge pana la anularea deci iilor luate de executiv .rasaturile unui astfel de regim se regasesc potrivit unei opinii ma!oritare numai in constituria france a.7ceasta constitutie nu a fot niciodata aplicata. 7cest regim a fost intalnit si in /lvetia si in statele socialiste unde toate organele sunt subordonate fata de unul de varf.

29.Cetatenia euro)eana
Cetatenia europeana a fost instituita prin .ratatul de la +aastricht, semnat in &''& si este reglementata in articolele &%-"= din .ratatul de functionare a 6/./a nu inlocuieste cetatenia nationala, ci o completea a;deci iile unui stat membru in materie de cetatenie trebuie respectate de celelalte state membre. ;repturile unui cetatean al 6niunii(art."> .:6/): a)dreptul de libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre(cu anumite limitari si conditii)-nu implica automat si intrarea intr-un raport de munca; b)dreptul de a alege si de a fi ales in 3arlamentul /uropean si la alegerile locale in statul membru in care isi are resedinta in aceleasi conditii ca cetatenii acelui stat; c)dreptul la protectie diplomatica si consulara din partea oricarui stat membru, pt persoana aflata intr-o tara in care statul sau de cetatenie nu are repre entante diplomatice sau consulare; d)dreptul de a inainta petitii 3arlamentului /uropean si de a se adresa 8mbudsmanului /uropean; e)dreptul de acces la documentele si institutiile 6niunii.

21.Dre)turi si libertati fundamentale:notiune si clasificari

3t definirea acestor concepte trebuie sa luam in considerare ca sunt: a)drepturi subiective;

B#

b)drepturi esentiale pt cetateni; c)datorita importantei lor sunt inscrise in acte deosebite, cum ar fi declaratii de drepturi, legi fundamentale. ;repturile fundamentale sunt definite ca acele drepturi consacrate de Constitutie si care sunt determinante pentru statutul !uridic al cetateanului. 7numite drepturi subiective, datorita importantei lor, sunt selectate pe criteriul valoric si inscrise ca drepturi fundamentale. ;repturile fundamentale sunt drepturi esentiale pentru cetateni,pentru viata, libertatea, personalitatea lor. Caracterul de drepturi esentiale il dobandesc in raport cu conditiile concrete de existenta ale unei societati. 6n drept subiectiv poatefi considerat esential si deci fundamental intr-o societate data, dar isi poate pierde acestcaracter in alta societate. ;repturile fundamentale pot fi explicate numai daca suntanali ate in interdependenta lor cu celelalte fenomene, indeosebi cu realitatileeconomice, sociale si politice din fiecare tara

Clasificare:

a)

drepturi care au drept obiect ocrotirea persoanei umane si a vietii ei private

fata de orice amestec din afara: dreptul la viata si la integritate fi ica si psihica, libera circulatie, inviolabilitatea domiciliului si resedintei, secretul corespondentei si a celorlalte mi!loace de comunicare, libertatea constiintei, dreptul la informative

#)

drepturi social-economice: dreptul la munca, dreptul la ocrotirea sanatatii,

dreptul la greva dreptul la proprietatea privata, dreptul de mostenire, dreptul la invatatura, dreptul celui vatamat intr-un drept al sau de o autoritate publica, liberul acces la !ustitie.

c)
d)

drepturi politice: dreptul de a alege si de a fi ales in organele repre entative drepturi social-politice:libertatea de exprimare, libertatea cultelor, libertatea

locale sau nationale, de a vota in cadrul referendumurilor intrunirilor, libertatea de asociere, dreptul de petitionare.

22. Restrangerea e(ercitiului unor dre)turi 2estrangerea exercitiului unor drepturi P art. =$ Constitutie -numai cu titlu de e(ce)tie, numai conditionat si numai )rin lege -legea poate face acest lucru numai daca se impune, in urmatoarele situatii:

BB

- apararea securittatii nationale, a ordinii publice, a drepturilor si libertatilor cetatenesti - prevenirea unei calamitati naturale, a unui de astru -pt ca restrangerea sa poata opera trebuie sa fie necesara intr-o societate democratica, constituind astfel (necesitatea) un element de referinta in anali a particulara a fiecarei situatii in parte - anali a va fi reali ata fie de legiuitor (atunci cand va adopta astfel de masuri), fie de !udecatorul constitutional (cand va trebuie sa controle e constitutionalitatea unei astfel de masuri) - aceasta masura nu poate aduce atingere drepturilor si libertatilor, ci trebuie sa se limite e doar la conditiile lor de reali are in concret

2'. Dre)tul )ersoanei *atamate de o autoritate )ublica ;rept fundamental P din categoria drepturilor garantii. 3resupune raspunderea autoritatilor publice pt vatamarile produse cetateanului prin incalcarea drepturilor si libertatilor acestuia. 7ceasta raspundere apare in $ situatii:

a) Cand este emis un act administrativ ce vatama o persoana (toate actele administrative emise de autoritatile publice, fara deosebire de natura lor !uridica P nu intra aici legile sau hotararile unor !udecatori in spetele solutionate de acestia) b) Cand nu se solutionea a in termen lega, o cerere a unei persoane ( ;e exemplu este depasit termenul legal, sau pur si simplu autoritatea publica tace, nu raspunde la cerere.) c) Cand prin erori !udiciare in procesele penale se produc pre!udicii.

2epararea pre!udiciului presupune $ etape:

&. ". $.

2ecunoasterea dreptului 7nularea actului 2epararea pagubei

Cetatenii nu trebuie sa probe e vinavatia functionarului public, ci sa arate ca prin actul emis, i s-a adus un pre!udiciu. .rebuie demonstrata legatura de cau alitate. 8rganul care solutionea a acest tip de litigiu este cel competent, potrivit legii.

B%

2,. Indatoririle fundamentale

&. :idelitatea fata de tara P cei cu functii publice (militari, !udecatori) depun !uramant de fidelitate. ". 7pararea patriei P apartine tuturor cetatenilor, barbati, femei, fara nicio deosebire (religie, origine etnica, etc). Calcarea !uramantului militar, tradarea de patrie, trecerea de partea inamicului P crime grave ce sunt pedepsite. 3resupune satisfacerea obligatiilor militare. ,nainte aceasta obligatie le revenea barbatilor intre "> si $= de ani. ;upa revi uire P Constitutia prevedea ca o lege organica va reglementa acest aspect (indatoririle vor reveni atat barbatilor cat si femeilor. Constitutia a mentinut varsta de ">-$= de ani. /xceptie in ca ul voluntarilor.
Contributiile la cheltuielile publice 3lata de impo ite ( taxe 5e refera la orice cheltuieli publice, nu doar cele legate de constituirea veniturilor bugetului de stat. 3rincipiul egalitatii in materie fiscala P face referire la principiul proportionalitatii si al echitatii in materie fiscala, reparti area formal-egalitara a obligatiilor fiscale, si la ase area !usta a sarcinilor fiscale. 7lineatul ($) inter ice stablilirea oricaror alte prestatii in afara celor expres preva ute de lege, in afara de situatiile exceptionale (catastrofe naturale, stari exceptionale).

$. -

). -

/xercitarea cu buna-credinta a drepturilor si obligatiilor ,ncumba tuturor locuitorilor din 2omania 8bligatia de a nu incalca drepturile si libertatile celorlalti.

2/. #istemul electoral si scrutinul 5istem electoral P institutie a dreptului constitutional. 7nsamblul normelor !uridice care reglementea a relatiile sociale ce apar in sfera desemnarii repre entantilor poporului. 7ceste norme stabilesc drepturile electorale ale cetatenilor, garantiile acestora, modul de scrutin, etapele ( desfasurarea alegerilor, dar si stabilirea re ultatelor alegerilor ( atribuirea mandatelor. ;repturile electorale sunt drepturi politice (de ex dreptul de a alege si de a fi ales) Caracteristici P Rot universal, egal, direct, secret, liber exprimat. 6niversal /ste opus votului selectiv (cen itar si capacitar) Cen itar Censul pe avere P existenta unei averi minime pt a putea vota Censul de sex P inlatura femeile de la vot Censul pe varsta P implinirea unei varste exagerat de ridicate fata de varsta ma!oratului. (de ex $>-)> de ani) Rotul capacitar P presupune un anumit grad de instructie al alegatorului.

B'

 publice.

/gal 3rincipiul egalitatii in drepturi. :iecare cetatean are dreptul la un singur vot pt alegerea aceleiasi autoritati

9u exista vot plural sau vot multiplu. 9u exista colegii electorale formate pe criteriul averii1profesiei (care ar duce la inegalitatea votului).

;irect /xprimarea personala a dreptului de vot, si nu prin repre entant 5ecret P Rotul este secret. 4iber exprimat P fiecare cetatean are libertatea de a vota sau nu.

;reptul de a fi ales P 3entru a exercita aceste drept, persoana trebuie sa indeplineasca conditiile pt a putea participa la un partid politic. data cu aderarea la 6/, cetatenii pot fi alesi si pt 3arlamentul /uropean.

Clasificarea sistemelor electorale si a modurilor de scrutin

consilierii, etc

5crutin: +odalitatea in care alegatorii desemnea a deputatii, senatorii,

2epre inta principalul criteriu de clasificare a sistemelor electorale. /xista doua sisteme electorale: cel ma!oritar si cel proportional, dar pot exista si sisteme mixte. 5istemul ma!oritar: ,n acest sistem sunt alesi candidatii care obtin cel mai mare numar de voturi. ;in primul tur se aleg candidatii cu cel mai mare numar de voturi 5e organi ea a si un al doilea tur, intre candidatii care au obtinut un nr minim de voturi stabilit de lege. 5istemul repre entarii proportionale: Consta in atribuirea mandatelor proportional cu nr de voturi obtinute de fiecare candidat sau lista de candidati. 5e intalneste in :ranta, ?ermania, /lvetia, 7ustria, etc.

5isteme mixte:combina sistemul ma!oritar cu cel porportional.

%>

Categorii de scrutin:

electorala.

5crutin uninominal: ;esemnarea unui singur candidat al fiecarui partid intr-o circumscriptie

;elimitarea circumscriptiilor electorale se face in asa fel incat acestea sa aiba un nr aproximativ egal de locuitori, iar teritoriul tarii impartit in atatea circumscriptii cate mandate exista in competita electorala. Cel ales repre inta intreg poporul si nu doar pe alegatorii din circumscriptia unde a castigat alegerile. 7cest tip de scrutin creea a o ma!oritate parlamentara stabila. partid. 5crutinul de lista: 7legatorul isi exprima optiunea pt o lista de candidati propusa de fiecare 9u presupune o decupare speciala a circumscriptiei electorale. /ste de doua feluri: cu liste blocate si cu liste deschise. ,n ca ul listelor blocate P nu este permisa interventia din partea alegatorului ,n ca ul listelor deschise P alegatorul are posibilitatea de a modifica sau chiar a

alcatui lista.

8rgani area ( desfasurarea alegerilor

Circumscriptia electorala -X 6nitate administrativ teritoriala P !udet. Colegii uninominale -X 5ubunitati ale unei circumscriptii electorale P este atribuit un singur mandat. 9umarul de mandate pentru fiecare circumscriptie electorala se stabileste in functie de norma de repre entare, care este numarul de cetateni repre entati de un deputat sau senator. 9orma de repre entare pt alegerea Camerei ;eputatilor: 6n deputat repre inta B>.>>> de locuitori. 3entru alegerea 5enatului: 6n senator repre inta &#>.>>> de locuitori.

6n element important al organi arii si desfasurarii alegerilor sunt registrele electorale si listele electorale.
2egistrele electorale ba a de date in care sunt inscrisi toti cetatenii ormani, inclusiv cei cu domiciliul in strainatate, si care au drept de vot. ;atele care se inscriu in 2egistrul electoral: a) ;ata nasterii b) C93

%&

c) d) e) -

.ara de domiciliu 7dresa de domiciliu1resedinta 5eria ( nr C.,. sau cartii de alegator. 4istele electorale .otalitatea cetatenilor cu drept de vot inscrisi in 2egistrul electoral :iecare alegator P inscris intr-o singura lista electorala permanenta. Cartea de alegator Cetateanul isi exercita dreptul de vot pe ba a acestei carti. 6n alegator nu poate primi decat o singura carte de alegator.

7utoritatea /lectorala 3ermanenta

,nstitutie administrativa care asigura aplicarea unitara a dispo itiilor legale privind organi area si desfasurarea alegerilor. 3erioada electorala desemnea a intervalul de timp care incepe la data aducerii la cunostinta publica a ilei alegerilor si se incheie odata cu comunicarea oficiala a re ultatului scrutinului. 7utoritatea /lectorala 3ermanenta asigura buna desfasurare a alegerilor in toate sectiile de votare.
0irourile electorale

a alegerilor.

3rin intermediul acestora au loc activitatile legale de organi are si desfasurare 5unt alcatuite numai din cetateni cu drept de vot. Candidatii si rudele acestora nu pot face parte din birourile electorale. /xista $ categorii de birouri 0iroul /lectoral Central 0irouri electorale de circumscriptie 0irouri electorale ale sectiilor de votare

5ectiile de votare P se organi ea a in vederea desfasurarii operatiunilor electorale legate direct de exercitarea dr de vot.

Candidaturile

%"

electorali).

;reptul de a propune candidaturi apartine partidelor politice (competitori

9u se admit liste de candidati independenti. 9u pot candida persoanele care nu indeplinesc conditiile art $B din constitutie pt a fi alese (incompatibilitatile) Campania electorala 3erioada in care partidele isi desfasoara activitati specifice de promovare a programului si candidatilor lor, in scopul formarii si orientarii optiunii electoratului. Candidatii, si partidele politice au libertatea sa-si exprime opiniile in mod liber si fara nicio discriminare, prin mitinguri si adunari.

B-"&.

;esfasurarea votarii Rotarea se desfasoara intr-o singura i, care poate fi doar duminica, intre orele

.oate masurile pt buna desfasurare sunt luate de birourile electorale. 3rocedura (7legatorii vin cu buletinul, semnea a in lista electorala speciala, votea a in cabina, etc, etc, etc). 5tabilirea re ultatelor ;upa incheierea votarii, se numara voturile. (in fiecare birou electoral al sectiilor de votare) 5e fac tabele, in care se notea a nr de voturi ale fiecarui candidat, precum si voturile nule. 4a nivelul 0iroului electoral de circumscriptie, dupa primirea dosarelor si proceselor-verbale, acest birou incheie cate un proces-verbal referitor la voturile exprimate pt fiecare partid politic, alianta, sau candidat. 4a nivelul 0iroului /lectoral Central P aceeasi procedura, dar se stabileste si care aliante, partide indeplinesc pragul electoral. (adica cine merge mai departe si cine iese afara)

7tribuirea mandatelor 7tribuirea mandatelor de deputat si de senator se face in doua etape ,n prima etapa, la nivelul colegiilor uninominale, se atribuie un mandat candidatilor care apartin unui competitor electoral ce a intrunit pragul electoral si care au obtinut ma!oritatea voturilor valabil exprimate in colegiul uninominal in care au candidat. ,n a doua etapa, de alocare pe colegii, biroul electoral de circumscriptie va intocmi, o lista ordonata cu toti candidatii care nu li s-au atribuit mandate in prima etapa.

7tribuirea mandatului de 3resedinte al 2omaniei 4a primul tur de scrutin, birourile electorale trimit procesele-verbale 0iroului /lectoral Central.

%$

7cesta la randul lui incheie un proces-verbal,care cuprinde toate informatiile referitoare la voturi. 4a al doilea tur, se urmea a aceeasi procedura, si este ales candidatul care a intrunit cel mai mare nr de voturi. 3rocesul-verbal pt fiecare tip de scrutin se inaintea a impreuna cu dosarele birourilor electorale de circumscriptie Curtii Constitutionale, in termen de ") de h de la inregistrarea ultimului dosar. Curtea Constitutionala publica re ultatul alegerilor in presa si in +onitorul 8ficial al 2omaniei.

20. $unctiile Parlamentului:

a) "!LI#"A IBA: cea mai importanta; e unica autoritate legiuitoare pot participa la adoptarea legilor si alte autoritati sau persoane (?uvernul, 3resedintele sau cetatenii), in etapa initiativei legisaltive sau a promulgarii legilor posibilitatea derogarii legislative sau a adoptarii unor ordonante de urgenta (in absenta unei legi de abilitare), in ambele ca uri de ?uvern, sub controlul 3arlamentului legea are forta !uridica suprema in ierarhia actelor normative si e adoptata printr-o procedura speciala b) D! C%K R%": Controlea a activitatile celorlalte autoritati publice, cum la randul lui e supus unui control sau anumitor modalitati de influentare din partea CC2, 3resedinte sau ?uvern i. +i!loace de control a ?uvernului: o 7cordarea votului de incredere; aproba lista ?uvernului si programele de guvernare o +otiune de cen ura-il poate demite; initiata de un sfert din numarul deputatilor si al senatorilor, adoptata cu ma!oritate calificata o ,nformare-Camerele si comisiile pot solicita, prin presedintii lor, autoritatilor publice orice informatii sau documente considerate necesare activitatii lor o ,ntrebari si interpelari-?uvernul(membrii sunt obligati sa raspunda intrebarilor o 7doptarea unei legi de abilitare si aprobarea ordonantelor o Cererea de incepere a urmaririi penale impotriva membrilor ?uvernului, pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor o 3rin Comisiile permanente pot initia anchete, cu acordul Camerei sau al 0iroului permanent (in ca ul 5enatului); Camerele pot decide si constituirea unor comisii de ancheta speciale;obiectul anchetei-activitatea ?uvernului sau a altor autoritati executive ii. Control asupra activitatii 3resedintelui: o ;in stipularea obligatiei de a instiinta sau consulta 3arlamentul sau de a cere aprobarea pentru exercitarea anumitor atributii. /xemple: consulta 3arlamentul inainte de referendum national; aprobare prealabila pentru mobili area generala sau partiala a armatei; mesa! pre idential pentru informare in legatura cu masurile adoptate in vederea respingerii unei agresiuni armate impotriva 2omaniei

%)

o 3osibilitatea suspendarii cu ma!oritatea celor " Camere, reunite in sedinta comuna, cu avi ul CC2, la cererea minim &1$ deputati si senatori o 3osibilitatea de a puner sub acu are pentru inalta tradare c) LUB!RKA&!K A"A ;etermina politica externa, asigura echilibrul financiar si numeste, desemnea a, alege sau avi ea a anumite persoane in functii sau demnitati publice 7tributii: propus +otiunea de cen ura- ?uvernul poate fi demis si in impre!urari din care nu reiese culpa lor, mai exact din pierderea increderii fata de capacitatea lor 9umirea in anumite functii sau demnitati publice: ex # din cei ' !udecatori CC2, cei &= membri ai C5+ (Consiliul 5uperior al +agistraturii) si membrii Curtii de Conturi sau directorul 52, 2atificarea tratatelor internationale 7doptarea legilor bugetului de stat si a bugetului de asigurari sociale de stat 7cordarea votului de incredere listei ?uvernului si programului de guvernare

%=