Sunteți pe pagina 1din 21

cuprins

1. Etapa pre-scrieii. Gnd, imagine, semn. Semne mnemonice (mnemotehnice). Picturile rupestre. Nodurile. Pietroglifele. Gesticulatia. Materiale de scris lut, papirus, pergament, hrtie. !. Pictografia. Scrierile "mericii #entrale. $. Scrierea propriu-%isa. &deografia. Scrierea cuneiforma. Scrierea hieroglifica egipteana. Scrierea chinea%a. '. Scrierea fonetica. Scrierea sila(ica. Scrierea literala (alfa(etica). ). &storia alfa(etului. Scrierea feniciana* scrierea paleomoa(itica, scrierea ugaritica, inscriptiile de la +,(los. "lfa(etele arameice. Scrierea e(raica patrata. Scrierea ara(a. Scrieri indiene. -. .riginile scrierii grecesti. "lfa(etul grec clasic. "lfa(etul latin. Scrierea etrusca. Scrierile latine. #arti si (i(lioteci in Grecia si /oma antica. 0. Scrierea lim(ii romne. "lfa(ete de tran%itie. 1recerea la alfa(etul latin. #ontri(utia Scolii "rdelene si a lui &.2./adulescu. 3. Scrisul si cartea manuscris in tarile romne.

1. Etapa pre-scrierii. Scrierea, asa cum o cunoastem noi, repre%inta 4notarea pe un material oarecare (lemn, piatra, hrtie) a lim(a5ului sonor cu a5utorul unui sistem de semne care se adresea%a ochilor si care sunt, de o(icei, legate de o anumita lim(a6 (&ntroducere in ling7istica, p.188). Scrierea actuala e un mi5loc de comunicare su(ordonat lim(ii, creat numai pe (a%a lim(ii sonore. Studiul istoriei scrierii se confunda in parte cu studiul istoriei culturii si ci7ili%atiei umane. Scrierea este o parte componenta a ci7ili%atiei, chiar printre factorii determinanti ai acesteia si a insemnat o foarte mare inlesnir9e a progresului omenirii. 4Scrisul este pentru omul ci7ili%at un lucru att de natural inct definirea lui pare inutila6 (".:locon, p.11). #u toate acestea, a fi;a gndirea cu a5utorul cu7intelor prin semne materiale pentru a o o(iecti7a, pentru a reali%a de la fra%a articulata la fra%a scrisa sau tiparita este in realitate un proces care pune in 5oc

insesi fundamentele ci7ili%atiei noastre. 1oate societatile moderne se spri5ina pe e;istenta te;telor. Stiinta si arta, istoria si filo%ofia, dreptul si politica sunt esentialemente accesi(ile si se definesc prin colectii de scrieri. #hiar dialogul, pentru a fi rodnic, are ne7oie de intermediul mut al scrierii. Stiintele scrierii sunt o ramura esentiala a istoriei. <ing7isti, paleografi, epigrafi, psihologi si matematicieni contri(uie, fiecare in domeniul lor, la lamurirea unor chestiuni e;trem de comple;e. &nsusi omul, 4trestie gnditoare6, este urmarit prin e7ocarea procesului e7olutiei gndirii. O scriere exista in masura in care un ansamblu de semne este acceptat de un grup social si daca aceste semne au acelasi sens pentru toti membrii sai. Ela(orarea acestei con7entii sim(olice ser7este oentru a e;prima ct mai clar posi(il o fra%a 7or(ita, echi7alenta unei gndiri coerente. E;ista numeroase legende, mituri, prin care oamenii au incercat sa de%lege o enigma cine a in7entat scrierea= 4&n cartea inti, care cuprinde istoria +a(ilonului, +erosos ne spune ca a trait pe 7remea lui "le;andru, fiul lui :ilip. El aminteste de niste scrieri pastrate in +a(ilon despre un sir de cincispre%ece miriade de ani. "ceste scrieri po7esteau istoria cerurilor si a marii, nasterea omenirii, tot asa si istoria celor care au a7ut puterea de su7erani >...? :aptura aceasta (este 7or(a de .annes, amfi(ia gnditoare) statea de 7or(a in rastimpul %ilei cu oamenii, insa nu mnca deloc. Ea ii in7ata scrierea, stiinta si felurite arte6 (@.Aern(ach, 1B03, p. !1B). &n Epopeea lui Ghilgames gasim afirmatia pri7ind consemnarea in scris, pe ta(lite de lut, a tuturor ispra7ilor eroului. Muntele Sinai a intrat in istorie prin Moise, care, potri7it +i(liei, ar fi primit aici cele %ece porunci pe care degetul lui Cumne%eu insusi le-a sapat in doua ta(lii de piatra. &n Cartea a IIa a lui Moise apare te;tul 4Sunt dator sa arat ca am in7ata sa scriu de la preotul Detro, socrul meu6. Pe paleta de farduri a regelui egiptean Narmer se gaseste un fragment sde scriere ideografica un o7al care repre%inta o (ucata de pamant, cu un cap legat cu o funie si un soim care sta pe un manunchi de sase frun%e de lotus tinnd capatul frnghiei in gheare. Soimul este sim(olul eroului 2or. "cesta ii aduce regelui ca pri%onieri pe locuitorii unei tari. #ele sase frun%e de lotus inaseamna, poate, cifra de -888, deoarece frun%a de lotus s-a utili%at mai tr%iu pentru redarea notiunii de o mie. Paleta de farduri nu da numele celui care a creat ideograma dar demonstrea%a clar ca acum cinci mii de ani se scria (apud @.Cuta, 1B33, p.1$). Gnd, imagine, semn.

Ne7oia oamenilor de a-si comunica gndurile s-a reali%at inca din cele mai 7echi timpuri fie oral, fie utili%nd alte mi5loace. &n acest sens au aparut con7entii, care, prin generali%are, au de7enit simboluri. CEm cte7a e;emple care sunt utili%ate si asta%i. "stfel, florile cau capatat intelesuri, unele pastrate pna asta%i. Sim(olul 7aria%a in functie de culoarea florii si chiar de numele ei. Fn trandafir gal(en inseamna gelo%ie, culoarea rosie indica iu(irea, al(astrul G credinta. 1ot asa este folosita creanga de maslin sim(oli%ea%a pacea, cununa de lauri G 7ictoria, porum(elul al( G pacea si prietenia. 1re(uie sa preci%am ca notiunea de scriere presupune indeplinirea a doua conditii o reali%are grafica G desen, gra7ura, pictura* un scop concret de a consemna sau de a comunica.

Semne mnemonice. Semnele mnemonice (mnemotehnice) repre%inta un ansam(lu larg raspndit de sim(oluri pe care oamenii le utili%ea%a pentru aducere aminte si constituie precursori ai scrierii. &n cele ce urmea%a 7om aminti o serie de semne mnemonice utili%ate de-a lungul istoriei umanitatii, care au o anumita semnificatie con7entionala, unele din ele fiind intlnite si in %ilele noastre. 1ri(urile de 7natori sau de pastori foloseau pentru a comunica intre ele diferit9e mi5loace o ramura rupta dintr-un copac ase%ata pe marginea unui drum indica direc7tia in care s-a deplasat tri(ul* o mo7ila formata din pietre repre%enta un loc de popas sau locul unde s-a ascuns hrana etc. 1oate aceste s9emne aflate in domeniul 7i%ualului erau mih5loace rapide de informare, sta(ilite conventional intre mem(rii unei comunitati. 1oiagul este un semn menmotehnic folosit din 7remuri stra7echi, el fiin un insemn al puterii. 1ot in categoria semnelor mnemotehnice intra si rabojul, forma foarte 7eche de a insemna datoriile, numarul animalelor, al produselor agricole, (anii etc. El este un (Et in forma cilindrica sau in patru muchii pe care se fac insemnari cu a5utorul crestaturilor. Fneori ra(o5ul a fost folosit si drept 4chitanta6, prin efectuarea a doua crestaturi asemanatoare la cele doua capete al (Etului* o parte din acesta, rupt in doua, re7enea datornicului, cealalta datornicului. /a(o5ul a fost folosit in toate tarile europene, precum si la populatiile din "sia. Metoda ra(o5ului a fost folosita si la noi, in special pentru insemnarea datoriilor. Este interesant de mentionat ca sistemul de a eli(era chitante prin du(la crestare a ra(o5ului s-a intre(uintat pna tr%iu si in unele tari de%7oltate, cum ar fi "nglia si :ranta (codul lui Napolon ra(o5ul se

asimila cu pro(ele scrise in materie de o(ligatii (ilaterale, a7nd forta de document e;act ca orice act redactat in scris). Tatuajul poate fi si el un semn mnemotehnic, folosit de popoarele din "frica, "ustralia, unele insule din .ceanul Pacific etc. 1ehnica reali%arii tatua5ului consta in desenarea prin intepare cu ace sau cutitase a unor imagini si prin introducerea in piele a unor 7opsele persistente. Semnificatiile tatua5elor sunt di7erse, asta%i e;istnd o moda ce il apropie de arta. Nodurile. 4Nu uita, fE-ti un nod la (atista6* aceasta recomandare este supra7ietuitoarea unei traditii foarte 7echi. Sistemele mnemotehnice prin noduri stau la (a%a originii scrierilor si calcului. 4Huippus6-ul incasilor, folosit in Peru precoluim(ian, ser7ea la inregistrarea datelor numerice, poate si a com(inarilor magice ale cu7intelor. 4Huippus6-ul se compune dintr-o sfoara principala de care se leaga fire mai su(tiri, de lungimi si culori diferite. :iecare dintre aceste sfori poate sa ai(a noduri, sa fie legate cu altele, dnd astfel un mare numar de com(inatii. "ceasta scriere cu noduri nu a fost inca descifrata. Mecanismul lor a fost studiat de ling7isti si etnologi. Pentru %ona noastra se po7esteste ca atunci cnd Carius a trecut Cunarea ca sa lupte cu scitii, el a pus niste greci ionieni sa pa%easca podul peste flu7iu, lasndu-le o curea cu sai%eci de noduri* ionienii tre(uia sa desfaca in fiecare %i cte un nod, marcnd in acest fel trecerea timpului. &ndicatia era ca, daca Carius nu se intoarce pna in %iua a sai%ecea, ionienii puteau sa plece acasa. Picturile rupeste. Pentru oamenii paleoliticului, semnele si imaginile se confundE. Picturile rupestre, animale desenate, scri5elite si pictate pe peretii greu accesi(ili ai pesterilor intunecate, sunt primele manifestari ale unui lim(a5 materiali%at. Pietre 4retusate6, mai tr%iu sculptate, 7or im(ogati si ele 7oca(ularul formelor. #u tot ni7elul artistic foarte ridicat, nu preocuparea estetica pare sa fie mo(ilul acestor capodopere. Scopul lor este magic, incantatoriu. "mprenta minii pe animalul repre%entat, sageata care il strapunge sunt prefigurari ale unei 7natori i%(utite. .mul fortea%a destinul prin imagine. &maginea este incarcata de un continut magic, e;presie a unei puteri o(scure, coerciti7e, care-l sileste sa indeplineasca actele esentiale ale e;istentei sale. &nsasi repre%entarea omului in aceste picturi cu animale, de un realism surprin%ator, este adesea ciudat de simplificata, ca si cum omul s-ar teme de confruntarea cu el insusi. &ncetul cu incetul, ansam(lul picturilor se indreapta, printr-o schemati%are din ce in ce mai clara, catre semn. "cest stadiu este atins in neolitic. Cesenul este acum prefigurarea unei scrieri, deoarece tre(uie cunoscuta semnificatia pentru a-l 6citi6.

Pietrogli ele. &n unele locuri preistorice si la priomiti7ii contemporani e;ista semne geometrice alaturi de desene figurati7e, sapate in piatra. "ceste 4pietroglife6 sunt raspndite pe toate continentele. Ele par sa pregateasca sim(olurile grafice, care mai tr%iu 7or fi folosite de scrieri. .ameni, animale, cora(ii, roti, cruci, cercuri, discuri solare, spirale, meandre, la(irinte formea%a o intreaga traditie grafica, care a putut foarte (ine sa duca la primele scrieri pictografice ale 7echiului Egipt, +a(ilonului, &ndiei. Pietroglifele scandina7e au format o(iectul unor studii deose(it de aprofundate. Gesticulatia. 4Mi5loacele de e;primare ale omului primiti7, studiate de etnografi si ling7isti, sunt infinit mai numeroase dect acelea a caror folosinta a pastrat-o omul modern6, o(ser7a profesorul "l(ert :locon (1B0-, p.1$). <im(a5ul gestual, mimica im(ogatesc si inlocuiesc 7or(irea articulata. Coi indieni nord-americani pot a7ea lungi 4gestuale6 atunci cnd ei nu 7or(esc aceeasi lim(a. Semnalele, prin fum sau focuri, prin tam-tamuri, mesa5ele prin o(iecte semnificati7e sunt tot attea incercari de a crea lim(a5e con7entionale, in afara cu7ntului imediat. Gestul, acest desen in aer, pare sa stea la originea unor scrieri, dupa cum sustine "l.:locon, citnd in acest sens un cercetator chine% care considera ca mecanica minii, a (ratului, a corpului intreg rein7ie forma o(iectului sau a actiunii repre%entate (ca in dans). "ceasta mecanica gestica pare a sta la (a%a celor mai 7echi caractere chine%esti. Fnii autori au a5uns la conclu%ia ca lim(a5ul gestual precede in toate ci7ili%atiile 7echi lim(a5ul articulat, care este consecinta si nu cau%a de%7oltarii scrierii. Mai amintim doar, in acest sens, ca asta%i e;ista un lim(a5 mimico-gestual care este un su(stitut al lim(a5ului articulat pentru persoane hipoacu%ice. Materiale pe care s-a scris. Pe pietrele funerare, pe %idurile templelor, pe piramide, pe monumente si in pesteri se gasesc cele mai 7echi inscriptii reali%ate in piatra. "siro(a(ilonieii scriau pe ta(lite de lut, deoarece semnele se pot imprima pe lutul moale cu usurinta. Tablitele de lut astfel 4scrise6 erau arse in cuptoare, asa cum se ard carami%ile* in felul acesta ele de7eneau re%istente si inscriptiile puteau fi pastrate multa 7reme. Fn alt suport folosit de oameni pentru inscriptionare il repre%inta tablitele de ceara. 1a(litele confectionate din lemn, gresie, fildes sau metal a7eau un strat su(tire de ceara pe care se scria prin %griere. /omanii foloseau ta(litele cerate pentru corespondenta* scrisoarea astfel reali%ata pe ta(lita de ceara era trimisa cu un curier, iar cel care o primea raspundea pe aceeasi ta(lita. Ce asemenea pe aceste ta(lite erau scrise de catre poetii latini primele 7ersuri

ale operelor lor. Cupa corectare si dupa ce dadeau operei forma ei definiti7a, 7ersurile erau copiate pe papirus sau pergament. <a /osia-Montana au fost descoperite !) de ta(lite cerate datnd din perioada romanilor. 1a(litele cerate au continuat sa fie folosite pna in secolul al I@&&&-lea. #alugarii din manastiri foloseau ta(lite cerate pentru a nota diferite dispo%itii cu pri7ire la templele religioase sau la tre(urile gospodaresti. Scolarii isi scriau lectiile pe ta(lite, doarece scrisul putea fi usor sters cu o crpa sau cu un (urete. Multe popoare din antichitate au scris si pe alte materiale bronz, plumb, arama sau alte metale trase in foi su(tiri. @echii romani scriau pe ta(lite de (ron% decretele, tratatele si alte acte pu(lice. Soldatii romani, in momentul in care plecau in permisie, primeau (ilete de 7oie inscrise pe asemenea placute. :oile foarte su(tiri din plum( erau taiate in mod egal si ase%ate asemenea filelor unei carti. /omanii incrustau decretele imperiale pe fildes* pentru a se putea citi mai usor, literele erau facute cu o cerneala speciala. "lte materiale care au fost utili%ate pentru scriere sunt cojile de ou, cioburi, carapace de raci, scoici. @echii greci, celtii si romanii foloseau pieile de animale. <a +i(lioteca Nationala din +ru;elles se pastrea%a un manuscris al @echiului 1estament scris pe )0 de piei, cusute una de alta. Fn alt material ciudat pe care s-a scris a fost intestinul de animale. <a +i(nlioteca din #onstantinopol se pastra un e;emplar din &liada lui 2omer incrustat pe intestin de sarpe. Pe pergament s-a scris incepand din secolul al doilea i.e.n. acesta material se prepara din piele de oaie, de magar sau de 7itel. #oala o(tin uta in acest fel era opaca si se putea scrie pe am(ele fete. 1e;tul scris putea fi sters cu o solutie speciala sau ras cu un cutit. Cin acest moti7 se putea scrie de mai multe ori pe acelasi pergament. Frunzele de palmier sau maslin, scoarta de copac sunt alte materiale pe care s-a scris chiar pna in secolul &@ e.n. Primele te;te religioase au fost scrise pe pnz . Persii au fost primii care au scris pe matase. 1ot pe matase se tipareau te%ele de doctorat si diplomele uni7ersitare medie7ale. !apirusul a fost utili%at cu apro;imati7 $888 de ani i.e.n., acesta fiind reali%at din trestie, o planta cu o tulpina inalta de $-' metri si cu o te;tura fi(roasa ce permite desfacerea acesteia in foi su(tiri. Pentru fa(ricarea hrtiei de papirus, tulpina se despica la 5umatate si cu a5utorul unui ac se desprindeau fsiile incepnd cu stratul interior.

"rtia a fost utili%ata pentru prima data de chine%i. "cestia au reusit sa o(tina hrtia dintr-o pasta preparata prin macinarea scoartei de copac, a ner7urilor frun%elor de dud, a %drentelor de matase si a capetelor perscaresti. Cupa cinci secole de la descoperirea hrtiei de catre chine%i, secretul fa(ricarii ei este preluat de coreeni si, apoi, de 5apone%i. Spre apus, hrtia a fost adusa prin secolul al @&&&-lea iar ara(ii au adus-o in Europa.

!. !ictografia. Fn pas inainte in incercarea de a largi sfera comunicarilor a fost sugerarea unor idei prin intermediul unor o(iecte G un fel de sim(ol pe care oamenii aflati in anumite situatii il puteau intelege. E cunoscut, de pilda, mesa5ul scitilor catre regele persan Carius, despre care 7or(este 2erodot in cartea a &@-a a istoriilor sale. Scitii au trimis o (roasca, un soarece, o pasare si cinci sageti, ceea ce insemna 4daca nu 7a 7eti ascunde in apa ca (roasca, su( pamnt ca soarecele sau nu 7eti %(ura in 7a%duh ca pasarea, nu 7eti scapa de sagetile noastre6. Nici sim(olurile acestea nu constituie insa scriere. "(ia odata cu ixarea imaginii unui obiect! desenarea lui pe o supra ata oarecare " st#nca! lemn! os " avem a ace cu o scriere propriu-$isa. "ceasta prima fa%a a scrierii, scrierea cu imagini, poarta numele de pictografie. !ictogramele, repre%entnd o(iecte si fenomene, ar tre(ui sa fie foarte clare si usor de inteles de oameni, indiferent de lim(a pe care o 7or(esc. &n realitate, e;ista o dificultate de a intelege acest tip de scriere, deoarece in comunicare nu este 7or(a doar de o(iecte si fenomene ci si de insusiri ale acestora si de actiuni. Este e;trem de didficil sa redai prin imagini o e;presie ca 4n-a fost sa fie6 sau 4gndul imi %(oara la tine6. Ce aceea inca de timpuriu acest tip de scriere a fost com(inat cu scrieri sintetitce (de idei) care o faceau mai usor de descifrat. . astfel de scriere intlnim la popoarele "mericii #entrale. Scrierile #mericii $entrale. #i7ili%atiile precolum(iene G ma,a si a%teca G au ela(orat scrieri care repre%inta stadiul intermediar intre scrierile analitice (de cu7inte) si scrierile sintetice (de idei). 4&n ele se gasesc chiar incercari de notatii fonetice6 ("<.:locon, 1B0-, p.1'). Pro(lema descifrarii lor este complicata nu numai datorita caracteristicilor acestor scrieri, ci si datorita faptului ca spaniolii cuceritori nu numai ca au distrus, datorita intransigentei religioase, ma5oritatea manuscriselor, dar au tul(urat profund de%7oltarea

naturala a acestei scrieri pna la eliminarea ei completa. #alendarul si numaratoarea sunt singurele elemente descifrate pe de-a intregul. Glifele (semnele scrierii) inscriptiilor ma,a figurea%a, gra7ate cu mare gri5a, pe piatra monumentelor sau pictate in rarele manuscrise care s-au pastrat Codex %esdensis! Code$ Peresianus! Code$ Troano. :oile, confectionate din hrtie, unse cu lac al(, pre%inta 4glifele6 aran5ate pe coloane. #u toate ca lim(ile ma,a sunt cunoscute prin inermediul transcrierilor latine posterioare cuceririi si prin idiomurile indigenilor actuali, americanistii nu stiu insa daca este 7or(a despre o scriere de cu7inte, de idei sau fonetica. Scrierea a%teca este mai (ine cunoscuta, dat fiind numarul mare de manuscrise pastrate mai ales din perioada posterioara cuceririi. @echile manuscrise (neinfluentate de catre cuceritori), de piele de cer(, hrtie sau tesatura de (um(ac, contin desene con7entionale si comentarii in semne figurati7e care tre(uie citite in parte fonetic. Se impune lectura fonetica in special pentru nume. Semnele pictografice sunt suprapuse ca la un re(us si dau loc la calam(ururi. Ce pilda, numele localitatii 1ollantchinJo (4mic tollan6) se reda cu un semn care repre%inta tufa de trestie (4tollan6) dar si posteriorul omului (4tcin-tli6). "ceste scrieri fac trecerea spre o etapa noua, scrierea ideografica.

%. Scrierea propriu-zisa. &deografia. Ce%7oltarea gndirii, aparitia cu7intelor a faut sa se treaca la un nou fel de scriere, in care sunt notate notiunile, indiferent de felul cum se pronunta cu7intele respecti7e. " doua fa%a in de%7oltarea scrierii se numeste ideografie G notarea notiunilor, a ideilor. &deogramele sunt deri7ate din imaginea o(iectului repre%entat, au la (a%a deci o pictograma, dar desenul s-a simplificat att inct a pierdut legatura cu o(iectul initial repre%entat, s-a schemati%at si a de7enit un simbol, un semn al intelesului cu7ntului. &n aceasta fa%a a scrierii se creea%a deci semne pe(tru fiecare cu7nt. #unoastem a%i trei feluri de scriere ideografica a) scrierea cuneiforma* () scrierea 'ieroglifica egipteana* c)scrierea c'ineza. a) Scrierea cuneiforma. " fost folosita de popoarele care au trait in regiunea 1i(rului si Eufratului (Mesopotamia antica) G sumerienii, accadienii, (a(ilonienii, asirienii, alamitii etc. cu apro;imati7 )888 de ani i.e.n. Este alcatuita din ideograme imprimate in lut, cu a5utorul unei trestii sau al unei (ucati de lemn ascutite in triedru. Prin arderea ta(litelor, acestea de7eneau foarte re%istente.

Cupa unii cercetatori este cea mai 7eche scriere. #ea mai cunoscuta este scrierea cuneiforma a asiro-(a(ilonienilor. Ei au imprumutat scrierea de la sumerienii peste care au na7alit, dar au modificat-o conform structurii fonetice si gramaticale a propriei lor lim(i. <im(ile popoarelor din Mesopotamia sunt fle;ionare. #ontradictia dintre scrierea ideografica G in care nu se 7ede functia gramaticala a cu7ntului G si structura fonetica si gramaticala a lim(ii a dus la crearea unor semne care sa indice prefi;e, sufi;e, genuri, timpuri sau alte categorii gramaticale. "pare astfel tendinta de a descompune cu7intele in sila(e si de a nota fiecare sila(a. Ce o(icei, se folosea ideograma unui cu7nt mu 4nume6, dar cu aceeasi ideograma se nota si orice sila(a care suna la fel. Scrierea cuneiforma a fost imprumutata de la 7echii persi si, pe (a%a ei, a aparut scrierea 7eche persana pe la )88 i.e.n. in aceasta scriere e;istau semne pentru notarea 7ocalelor si sila(elor (consoane K 7ocale). #uneiforma a stat si la (a%a notarii limbii 'itite (una dintre lim(ile indoeuropene cele mai 7echi ca atestare G !888-1!88 i.e.n.). () Scrierea egipteana 'ieroglifica. 4Scrierea sacra6, a fost folosita mai ales de preoti. "re o e7olutie aparte, si anume in interiorul ei se 7ede mai clar trecerea spre scrierea cu litere, scrierea fonetica. &n cadrul scrierii egiptene, desenele se pastrea%a foarte clar, asa ca se 7ede (ine legatura cu pictografia. Pe de alta parte, lim(a fiind polisila(ica si fle;ionara, a tre(uit sa se gaseasca semne pentru sila(e (ca si in ca%ul cuneiformei) si chiar pentru sunete. &n scrierea egipteana au inceput sa se note%e consoanele, si anume se notau cu ideograma unui cu7nt care incepea cu sunetul respecti7. #u timpul hieroglifele egiptene s-au sinmplificat 'ieratica si mai tr%iu demotica. Egiptenii cunoasteau $888 de ideograme, foloseau insa apro;imati7 -88. c) Scrierea c'ineza. "%i lim(a chine%a este singura lim(a care se mai foloseste de ideograme. "ceasta scrierea datea%a de prin mileniul && i.e.n. are apro;imati7 )888 de semne* in presa se folosesc cam $888-'888 mii* oamenii cu o instruire deose(ita utili%ea%a apro;. 18888 de semne. Catorita numarului mare de ideograme, s-a simtit ne7oia clasificarii lor 1) semne de%7oltate din pictograme* !) semnele folosite pentru notarea cu7intelor care nu denumesc o(iecte, deci nu pot fi desenate, repre%entate grafic penmtru ca sunt a(stracte 4eu6, 4%iua6, 4data6 etc. Pentru

notarea acestora s-au folosit adeseori ideogramele o(iectelor al caror nume suna intocmai ca si cu7ntul care tre(uia notat (datorita caracterului monosila(ic al lim(ii chine%e e;ista foarte multe omofonii). "stfel, notiunea 4eu6, pronuntata in chine%a uo a fost notata cu ideograma cu7ntului care denumeste o categorie de arme si care se pronunta tot uo (armele pot fi repre%entate grafic). #ele doua ideograme nu se pot confunda pentru ca armele respecti7e au disparut si odata cu ele si utili%area notiunii respecti7e. Fn alt e;emplu j) inseamna in chine%a 4soare6 dar si 4%i6 si 4data6, acestea douE din urma imprumutnd ideograma care repre%inta notiunea 4soare6. "ceste semne poarta numele de semne adoptate. #onfu%ia care poate apErea este eliminata prin conte;t. $) Semne compuse. #am 38L din totalul semnelor chine%e intra in aceasta categorie. Catorita posi(ilei confu%ii in interpretarea semnelor adoptate, in stnga ideogramei respecti7e s-a scris alt semn care indica sfera mai larga de sens din care face parte cu7ntul respecti7. Semnele folosite pentru indicarea sensului poarta numele de c'ei si sunt deri7ate din 7echile pictograme. E;ista )'8 de chei (in dictionare cu7intele sunt grupate dupa cheile comune repre%entarilor lor, iar in cadrul acestora dupa numarul de elemente componente ale caracterului fonetic G adica dupa numarul de linii din care este compusa ideograma). &n ultimele decenii au e;istat numeroase incercari de reforma a scrierii chine%e s-a redus numarul de caractere si chei (la !1'), s-au unificat si s-au simplificat unele caractere, s-a introdus scrierea ori%ontala, de la stnga la dreapta. &n conclu%ie, semnele scrierii chine%e tre(uie memorate ca forma, sens si pronuntare. #oreenii si 5apone%ii au modificat scrierea chine%a, iar 7ietname%ii au renunta la ea, creindusi o scriere proprie. '. Scrierea fonetica. Scrierea silabica. Scrierea literala (alfabetica*. " treia fa%a si ultima in de%7oltarea scrierii o repre%inta scrierea fonetica. Primele unitati fonetice care au fost notate sunt sila(ele (este mai usor sa deose(esti sila(ele dect sunetele), deci prima etapa in cadrul scrierii fonetice este a) scrierea silabica. Dapone%ii au imprumutat ideogramele chine%e indirect, prin intermediul coreenilor si le-au adaptat ne7oilor lim(ii lor. "stfel, ei au ales cte7a %eci de ideograme chine%esti care se pronunta la fel cu cele mai frec7ente sila(e 5apone%e (din cele 3) posi(ile, dar care nu se intlnesc toate in realitate) si au creat un sistem de semne pentru cele '3 de sila(e mai frec7ente. "ceste caractere fonetice sunt numite +ana (sila(ar). Ele notea%a sila(ele. <im(a 5apone%a foloseste doua silabare 'ira+ana - cel mai raspndit,

cu semne rotun5ite, cursi7e G si +ata+ana G cu caractere drepte. #ele doua sila(are au '0, respecti7 '3 de semne fiecare. Scrierea fonetica cu caracter de sila(ar este utili%ata de 5apone%i pentru transcrierea cu7intelor fle;i(ile si a celor nerepre%enta(ile prin ideograme. Car scrierea lim(ii 5apone%a com(ina scrierea fonetica cu scrierea ideografica (pro7enita din chine%a). &deogramele 5apone%a se folosesc in pre%ent pentru a nota cu7intele imprumutate din chine%a si cu7inte 5apone%e in7aria(ile care au corespondent notional in chine%a (pentru e;emple 7e%i "l.:locon, 1B0-, p.!'-!)). Numarul ideogramelor 7aria%a actualmente intre minimul de 13)1, adoptat in 1B'0 pentru scoala elementara, 0-3888 in te;tele de specialitate si !)888 intr-un dictionar. Dapone%a are poate cel mai complicat sistem actual de scriere din lume, cu caracter eterogen. 1e;tele 5apone%e sunt scrise in coloane 7erticale, de la dreapta la stnga. "par si te;te scrise ori%ontal. Ciferite incercari de reforma, fie in fa7oarea sila(arelor, fie in cea a 4romani%arii6 nu au reusit, datorita tocmai numarului crescnd de imprumuturi din scrierea chine%a. () Scrierea literala. Scrierea literala, prin alfabet, notea%a fonemele. &n legatura cu originea alfa(etului, parerile sunt impartite, e;istnd diferite ipote%te. Ciodor din Sicilia (sec.& i.e.n.) sustine 4sirienii sunt descoperitorii literelor6 (apud @.Cuta, 1B33, p.$B). Marcus "ennus <ucanus ($B--)), intr-un poem nota 4daca dam cre%are traditiei, fenicienii au indra%nit cei dinti sa fi;e%e gndurile ce tre(uia pastrate prin figuri rudimentare6 (idem). Pliniu cel +atrn (!$-0B) scrie 4neamul fenicienilor se (ucura de marea glorie a in7entarii literelor6 (idem). Este cert ca nu putem afirma cu siguranta cine este in7entatorul alfa(etului. Pro(a(il ca la crearea scrierii alfa(etice au contri(uit difetrite culturi, dar traditia ii considera pe fenicieni ca fiind creatorii alfa(etului. :enicienii au folosit ideogramele egiptene pentru notarea fonemelor. Ei notau numai consoanele pentru ca in lim(a feniciana (lim(a semitica) numai elementul consonantic este esential, el formea%a radacina cu7intelor care este in7aria(ila si este purtatorul sensului le;ical. @ocalele au rol gramatical, alternarea lor in cu7nt ducnd la schim(area functiei gramaticale a acestuia. Textele eniciene sunt gra7ate pe piatra cnd au un caracter pu(lic si pe cio(uri cnd sunt de natura pri7ata. #u incepere din an ul 1!88 i.e.n., scrierea feniciana este definiti7 constituita, att in sistemul ei de notare consonantica, ct si in forma celor !! de semne trasate linear. Scrierea feniciana clasica figurea%a pe documente epigrafice (intre anii 1188 si )88 i.e.n.) din #ipru, Grecia, Egipt, Malta, Sardinia si "frica de Nord si do7edeste raspndirea acestui

alfa(et practic. :olosirea din ce in ce mai frec7enta a cernelii a dat nastere unei scrier cursi7e. .rdinea, numele caracterelor alfa(etului fenician si mai ales forma stau la (a%a tuturor celorlalte scrieri alfa(etice. &crierea ebraica pro7ine din scrierea feniciana. Pna in secolul & i.e.n. e(raica (i(lica a fost scrisa cu alfa(et fenician, inlocuit cu alfa(etul patrat deri7at din cel arameic (7ocalele nu erau notate)* din secolul @&&& apare un sistem, folosit in manuale scolare si in carti de rugaciuni, de indicare a 7ocalelor prin puncte si linii deasupra si dedesu(tul consoanelor. "%i, alfa(etul e(raic are !! de litere () au si o forma specifica in po%itie finala). Se scrie de la dreapta la stnga. &crierea araba are !3 (!B) de litere care notea%a consoanele, in cea mai mare parte a ca%urilor cu forme diferite dupa po%itia in cu7nt. Pentru 7ocale se folosesc accente deasupra sau dedesu(tul consoanelor (numai la scoala sau in #oran). #u7intele sunt scrise cursi7 de la dreapta la stnga. &crierea greaca. Grecii au preluat alfa(etul fenician, punndu-si amprenta culturii lor. .rasele-cetati ale Greciei antice, a7nd o de%7oltare economica si poltica diferita, au determinat aparitia unor aspecte culturale deose(ite. Cin acest moti7 alfa(etul grec 7echi se pre%inta in mai multe 7ariante, si anume doric, atic, insular si ionian, cu diferenta intre ele in ceea ce pri7este numarul literelor. "lfa(etul grec folosit asta%i are la (a%a 7arianta alfa(etului ionian, adoptat oficial la "tena in timpul lui Euclid (in @.Cuta, 1B33, p.$B-'8 sunt pre%entate 7ariante ale alfa(etului grecesc). &n primele fa%e grecii scriau un rnd de la stnga la dreapta si continuau cu un rnd de la dreapta la stnga. &n aceasta forma descifrarea unui te;t era greoaie. &n final s-a adoptat numai scerierea de la stnga la dreapta, simplificare care a dat o mare fluenta in citire. 1otodata, se trece treptat de la scrierea cu litere ma5uscule, fara spatiu intre cu7inte si fara semne ortografice, forme mai greu li%i(ile, la cea in care cu7intele se 7or separa prin spatiere. "lfa(etul fenician nu a7ea litere dect pentru consoane, de aceea grecii a tre(uit sa adauge si literele corespun%atoare 7ocalelor (lim(a greaca nu este o lim(a semita, deci 7ocalele au si rol le;ical). 2erodot po7esteste legenda potri7it careia #admos, fiul regelui "genor si fondatorul legendar al 1e(ei, ar fi adus din :enicia un alfa(et cu 1- litere. Palamed, unul din eroii &liadei, ar fi adaugat ' litere in timpul asediului 1roiei, iar Simonides dinh Aeos ar fi in7entat alte patru. "lfa(etul grecesc are !' de litere. "lfa(etul grecesc a a7ut mai multe 7ariante cea orientala si cea occidentala (pentru un ta(lou general al e7olutiei alfa(egtelor ce pro7in din alfa(etul fenician, 7e%i "l.:locon, 1B0-, p.$--$0).

'l abetul latin s-a de%7oltat din 7arianta occidentala, prin intermediul etruscilor. #reat in secolul @&& i.e.n. pe (a%a alfa(etului etrusc, alfa(etul latin are !$ de litere (nu a7ea , si -). 'l abetul chirilic are la (a%a alfa(etul grecesc G 7arianta orientala, completat insa cu litere specifice si are '$ de semne. "cest alfa(et este utili%at de lim(ile rusa, ucraineana, (ielorusa, (ulgara, sr(a, macedoneana (celelalte lim(i sla7e adoptnd alfa(etul latin). "lfa(etele lim(ilor europene moderne au la (a%a fie alfa(etul latin, fie alfa(etul grecesc iar scrierea se face de la stnga la dreapta. <im(ile semito-hamitice sunt scrise de la dreapta la stnga. 'lte scrieri al abetice. Scrierea indiana s-a format su( influenta scrierilor semitice. Sa7antii indieni socotesc scrierea brahmi ca fiind cea mai 7eche si creata pe (a%a alfa(etului fenician. &crierea runica. " fost foarte folosita in trecut in tarile scandina7e si s-a de%7oltat pe (a%a unui alfa(et din &talia de Nord. Numele acestei scrieri este legat de goticul runa 4tainE6, de unde se 7ede ca initial era apana5ul preotilor. &crierea gotica! folosita in tarile de lim(a germana, nu este altce7a dect un aspect al alfa(etului latin de prin sec. al I&@-lea, al I@-lea numit fractura 4frntE6, pentru ca predominau unghiurile ascutite in forma literelor. "sta%i cele mai raspndite scrieri sunt cele cu alfa(et latin, chirilic si ara(. .. Scrierea limbii romne. $ele mai /ec'i do/ezi de scriere pe teritoriul 0omniei. Primele elemente de scriere descoperite pe teritoriu /omniei datea%a din perioada neoliticului de%7oltat. <a 1ErtEria (5ud."l(a) au fost gasite trei ta(lite de lut. Coua dintre ele sunt acoperite cu repre%entari stili%ate de oameni, copaci si animale, iar pe cea de-a treia sunt plasate grupuri de semne despartite prin linii. :acnd un studiu comparati7 cu ta(litele de lut sumeriene de la FruJ si C5emdet Nasr, datnd de la sfrsitul mileniului al &@-lea si inceputul mileniului al &&&-lea i.e.n., cercetatorii au o(ser7at o asemanare cu acestea. Pe (a%a cercetarilor efectuate, s-a a5uns la ipote%a ca ta(litele de la 1artaria au o 7echime mai mare dect ta(litele sumeriene. "ceasta ar insemna ca scrierea a apErut su( forma pictogramelor in sud-estul Europei si nu in Mespotamia, fapt ce pare confirmat si de repre%entarile pictografice gasite pe o(iecte descoperite in doua localitati din +ulgaria. . alta descoperire deose(it de semnificati7a a fost facuta la Caia /omna (5ud. "l(a) unde au fost gasite mai multe fragmente de ceramica, doua statuete de lut ars si alte o(iecte. . importanta deose(ita o repre%inta un 7as de mici dimensiuni care are

imprimate pe fund grupe de semne si repre%entari stili%ate, unele asemanatoare cu cele gasite pe ta(litele de la 1ErtEria. Se disting patru grupuri de semne o repre%entare stili%ata a unei capre* un grup de semne ce ar putea repre%enta un ar(ore* alt grup asemanator cu un , care pare sa redea (asociat cu doua segmente din semnul anterior) tot repre%entarea schematica a unei capride* al patrulea semn, prin simpla in7ersare a sigiliului, repre%inta tot o capra. S-a emis ipote%a ca aceasta grafie a(stracti%ata a sigiliului ar repre%enta o succesiune a anotimpurilor. #a datare, 7asul-sigiliu de la Caia este considerat ca fiind imediat urmator ta(litelor de la 1ErtEria, constituind o etapa noua in e7olutia scrierii in aria culturii @inMa-1urdas. Pna in perioada sta(ilirii negustorilor greci pe tarmul 7estic al Pontului Eu;in (sec.@&&@& i.e.n.) si a intemeierii oraselor state 2istria, 1omis si #allatis, nu mai cunoastem alte do7e%i de scriere. Geto-dacii au folosit, initial, alfa(etul grec intlnit mai inti pe monedele locale, incepnd cu mi5locul sec. al &@-lea i.e.n., apoi au trecut la utili%area alfa(etului latin, generali%at dupa constituire pro7inciilor Moesia si Cacia, cu e;ceptia oraselor 7est-pontice, unde a continuat sa se scrie si greceste. <a .cnita (5ud.@lcea), au fost descoperite inscriptii pe 7ase, cu caractere grecesti, care redau numele (asileului 1iamarchos. <a Sarmi%ecetusa /egia, capitala statului dac centrali%at, pe un mare 7as de ceramica apare inscriptia 4Cece(alus per Scorillo6 scrisa cu litere latine. &storicul &ordannes (sec. al @&-lea) confirma ca getii cunosteau si foloseau scrierea intr-un numar destul de mare. Cin pacate, nu s-a pastrat o li(ellus scrisa de .7idiu in lim(a getilor si care ne-ar fi oferit mai multe date despre aceasta. Primele documente in limba rom#n( au fost scrise folosind alfa(etul chirilic imprumutat de la (ulgari modificat si adaptat cerintelor specifice lim(ii romne. Ce la '$ de litere si foarte multe accente alfa(etul a fost redus la $$ in Gramatica lui &enachita @acarescu si la !3 in Gramatica lui &on 2eliade /adulescu (in 13$) se a5unge la !0 de semne). "lfa(etul chirilic de7enise aproape deplin fonologic. 1recerea de la scrierea chirilica la alfa(etul latin s-a facut treptat. S-au introdus unele litere latine chiar in scrierea chirilica, aceste alfa(ete poarta numele de al abete de tran$itie. Scrierea cu alfa(et latin s-a oficiali%at tr%iu, acum 1'8 de ani. <iterele latine adoptate de romni in a doua 5umatate a secolului al I&I-lea nu sunt dect corolarul luptei politice si sociale dramatice duse de romnii din 1ransil7ania timp de secole. Meritul introducerii alfa(etului latin in scrierea romneasca este al Scolii "rdelene si al celui care a repre%entat cel mai (ine acest curent in 1ara /omneasca, 2eliade /adulescu.

"daptarea alfa(etului latin a pus pro(leme care tineau de a(senta unor litere care sa redea sunetele specifice lim(ii romne (, ), , 1, 2). Pentru re%ol7area acestei situatii s-au a7ut in 7edere doua posi(ilitati redarea lor dupa modelul lim(ilor indoeuropene ce se scriau cu alfa(et latin (unde un sunet poate fi redat in scris printr-un grup de litere) sau sa se acepte principiul fonologic in scriere G fiecare sunet a7nd corespondent o litera si nu un grup de litere. "stfel, pentru sunetul 1 s-a e7itat modelul france% care reda acest sunet prin grupul c', litera pe care o utili%am asta%i fiind creata de Gh.Sincai. Cupa modelul lui 1 s-a creat 2* a fost propus de catre Gheorghe /o5a, iar ) pro7ine dintr-o litera a alfa(etului chirilic in po%itie initiala* a fost redat dupa modelul lui . 1ransil7ania a fost prima pro7incie romneasca in care sacrierea cu alfa(et latin a de7enit oficiala in anul 13-8. &n 1ara /omneasca, eforturile de a modifica scrierea lim(ii romne au fost sustinute in primul rnd de &on 2eliade /adulescu. "cesta, cu o perse7erenta admira(ila, a inlocuit treptat in re7ista pe care o conducea literele chirilice cu cele latinesti (este ade7arat ca el propunea modelul lim(ii italiene att pentru scriere ct si pentru pronuntie* singurele elemente italiene admise in ortografia lim(ii romne au rEmas notarea grupurilor c'e, c'i, g'e, g'i, ce, ci, ge, gi care se scriu si se pronunta ca in lim(a italiana). &n 1ara /omneasca anul oficiali%arii scrierii cu alfa(et latin este 13-!, iar in anul urmator G 13-$ G si Moldo7a trece oficial la noua scriere. Sarcina de a codifica scrierea lim(ii romne a re7enit Societatii "cademice /omne, infiintata in 1B--, su( numele de Societatea <iterara /omna. 1itu Maiorescu a pus (a%ele teoretice rationaliste ale scrierii romnesti moderne. &n anul 1331, "cademia /omna a reusit sa ela(ore%e un prim sistem ortografic general si o(ligatoriu in care etimologismul era ingradit prin reguili care tineau seama de realitatea fonetica a lim(ii din epoca.

3. 4tilizarea scrierii pna la aparitia tiparului. $artea greceasca si cartea romana. Posteritatea nu a pastrat nici un manuscris contemporan 7reunui autor 7echi roman, grec, e(raic sau chine%. 4"desea secole intregi, uneori, mai mult de un mileniu, despart data pro(a(ila a compunerii te;tului de cea mai 7eche copie pastrata6 ("l.:locon, 1B0-, p.)1). #el mai 7echi fragment din Iliada datea%a din secolul & i.e.n. &ntreaga educatie greaca era a;ata pe lim(a5 si memorie. Puterea cu7ntului era reala si nu metaforica. .pera lui 2omer era in

centrul sistemului educati7, asa cum era Evanghelia in educatia crestina. 4Grecia antica nu era deloc o(sedata de cu7ntul scris6 (idem, p.)1), acesta de7ine uimportant a(ia in secolul al @-lea. #el mai mare sofist, Socrate, practica un in7atamant oral su( forma de intre(ari. Ce la tragedie la comedie, de la retorica la filosofie, de la epopee la poemul liric, de la pamflet la istorie, toate genurile literare se de%7oltau din plin, si raspandirea lor, att orala ct si scrisa, era re%ol7ata la scara societatii elenice. &ncepand cu secolul al @-lea, trgul de carti de la "tena raspundea unor cerinte si cartea figura printre marfurile e;portate. "ristotel po7esteste ca discursurile marilor oratori se 7indeau cu sutele. Frmnd celei grecesti, ci7ili%atia romana 7a fi tri(utara culturii elenistice.6Parintele6 literaturii latine, <i7ius "ndronicus (grec la origine), scrie o 7ersdiune latina a .diseei si drame dupa modelul grecesc. Cin secolul al &&-lea i.e.n. supra7ietuiesc numai cte7a opere ale lui Plaut, ale lui 1erentiu, si cele datorate lui Porcius #ato, primul enciclopedist roman, caruia ii 7a supra7ietui %e agri cultura si )etorica ad C.*erenium, cea mai 7eche lucrare de pro%a latina care s-a pastrat. &n secolul lui "ugustus, mort in anul 1$, literatura latina 7a atinmge apogeul prin #icero, #e%ar, 1itus <i7ius, 2oratiu si .7idiu. Poemele lui Martial si alte i%7oare literare ofera elementul de apreciere al productiei si comertului de carti la /oma. Editorul si prietenul lui #icero, "tticus, a7ea su( ordinele sale numerosi scla7i copisti, cartile lui a5ungnd pna in Grecia. 1r,phon, editorul lui <artial si al lui Huintillian, este cunoscut prin prefetele acestor autori. Editorul "trectus anunta noutatile prin foi 7olante. Cespre operele lui @arro, cel mai erudit si fertil dintre scriitorii romani, se spunea ca a5ungea pna in colturile cele mai indepartate ale lumii. "de7arate li(rarii, 4(i(liopola6, pentru carti noi si de oca%ie, e;istau la /oma, la "rgiletum si in orasele de pro7incie, ca +trindisi, <,on si /eims. &n7atamantul roman, cu toate incercarile de reforma, era destul de mediocru. #hiar in scrierile lui Plaut sunt pre%entati in7atatori 4magistri6 dispretuiti si prost platiti. &n7atamantul gramaticienilor si al retorilor desa7arsea educatia clasei superioare, a cetatenilor de prim rang (4classici6), de preferinta in lim(a greaca, prednd, dupa i%gonirea filosofilor pe 7remea lui @espasian, doar regulile complicate ale unei eloc7ented alam(icate si formaliste. 1acit, Du7enal, Petronius si alti scriitori se plng ca nenumaratele lecturi pu(lice la moda, ade7arate 47ernisa5e6 daunea%a att calitatii scrierilor ct si practiciii lecturii. &n alta parte, #icero c7or(este despre 4carti pline de minciuni6, minciuni datorate copistilor, prea putin scrupulosi. .(iceiul de a scrie dupa dictare si in cadenta, preocuparea pentru re%ultate o(tinute cu o mna de lucru ser7ila, e;plica numeroasele greseli si contrasensuri.

5. Scrierea si cartea manuscrisa in Tarile 0omne. 4#el mai 7echi manuscris copiat la noi in tara se pastrea%a la Si(iu si se presupune a fi pro(a(il din 1ransil7ania, de la sfarsitul secolului al I&&-lea si inceputul secolului al I&&&-lea un Triod-Penticostar redactat in sla7ona. Cin aceeasi perioada datea%a +ragment de 'postol, unul dintre cele mai 7echi manuscrise sla7one, pro7enit din Moldo7a, lucrare e;ecutata pe pergament si decorata c u ornamente grafice. . lucrare din secolul al I&&&-lea este 'postolul lui &te an, manuscris scris in sla7oneste pe pergament, lucrare reali%ata partial in 1ara /omneasca si restul la Moldo7a. F(n manuscris din care s-au pastrat doar doua file de pergament este ,ineul de la Neamt, 7echi te;t sla7on copiat in 1ara /omneasca (sec. I&&&). . lucrare copiata in 1ransil7ania, in secolul al* I&@-lea, este -echiul Testament de la )#snov, manuscris reali%at pe pergament, pre%entnd si ornamentatie grafica. #artea manuscrisa din tarile romne isi gaseste si ea, ca si arhitectura, sculptura, pictura si (roderia, originea in uni7ersul culturii (i%antine. &n secolul al I&@-lea, in teritoriile locuite de romni se caligrafiau manuscrise (ogat ornamentate. <a scriere se folosea pergamentul, caligrafioerea facndu-se cu chinoro% negru sau rosu si cu aur. &nitialele erau (ogat impodo(ite cu moti7e geometrice sau 7egetale* foarte rar se apela la moti7e %oomorfe. #a si in code;urile (i%antine, uneori in manuscrise apareau portrete sau scene religioase, tratarea artistica fiind deose(ita. Cupa opinia lui Nicolae &orga, prima carte stiuta si a5unsa pna la noi cu data sigura este Evangheliarul lui Nicodim din 1'8). <ucrarea este e;ecutata pe pergament si a fost mai tr%iu ferecata in argint. Cata primului act oficial (hriso7) scris pe hrtie in 1ara /omneasca este !$ noiem(rie 1'8-, dat de Mircea cel +atrn. Se crede totusi ca hrtia a fost utili%ata mai de mult. Nicodim 7a lasa la moartea sa (in 1'8-) o ade7arata scoala de caligrafiat manuscrise* ucenicii sai, Sofronie, Pimen si Sil7an, 7or continua opera acestuia in Moldo7a, la Neamt. . figura repre%entati7a in domeniul scrierilor religioase in lim(a sla7ona este Grigopre 1am(lac (1$-'-1'!-) care a scris in Moldo7a, din porunca lui "le;andru cel +un, in 1'8!, P(timirea s #ntului mucenic Ioan cel Nou. Fn rol de mare importanta in de%7oltarea scrierii il ocupa centrul de la Neamt, unde s-a remarcat personalitatea lui Ga7riil Fric, copist, caligraf si miniaturist. Este cele(ru Tetraevanghelul sau, datnd din 1'!B, comandat artistului de catre doamna Marina, sotia lui "le;andru cel +un, pentru folosinta ei personala. <ucrarea de gEseste in pre%ent la +i(lioteca +odleiana din .;ford si cuprinde un te;t sla7on, caruia ulterior i s-a adaugat te;tul grecesc corespondent. Manuscrisul este impodo(it cu miniaturi de mare frumusete, fiind o ade7arata

culme a artei manuscrise in Moldo7a. Cin cele douaspre%ece manuscrise pastrate de la Ga7riil, acesta este singurul impodo(it cu miniaturi care do7edesc influenta si rafinamentul picturii (i%antine. "rtist de mare sensi(ilitate, Ga7riil Fric a imprumutat ce7a din cromatica autohtona si a reusit sa o adapte%e modelelor clasice. Ce o 7aloare deose(ita sunt si chenarele ornamentale, precum si cele patru frontispicii care preced te;tele. Moti7ul de (a%a al chenarelor este palmeta. #t pri7este cele patru frontispicii, ele repre%inta impro7i%atii pe o tema de origine (i%antina cercuri si linii intretaiate. Pna in 1')8, Ga7riil Fric a copiat mai mult de paispre%ece manuscrise. Prin di7ersitatea sa, si mai ales prin desa7rsirea ei artistica, opera de caligraf miniaturist si carturar a lui Ga7riil Fric a influentat decisi7 e7olutia artei manuscrisului in Moldo7a, el fiind considerat intemeietorul scolii moldo7enesti de arta a cartii. Ce%7oltarea scrierii si ne7oia de carte manuscrisa au impus crearea de scoli in care erau pregatiti 7iitorii copisti. "ceste scoli functionau pe langa manastiri si la curtile domnesti. &n in7atamant si la slu5(e se folosea lim(a sla7ona, iar atunci cand au aparut primele lucrari in lim(a romna ele erau scrise cu alfa(et chirilic. . de%7oltare rapida si un progres real in reali%area artistica a manuscriselor se produce in prima parte a secolului al I@&-lea in tara /omneasca, cartea manuscrisa a5ungnd la 7aloarea operelor similare din Moldo7a. &ntre cele doua scoli de carte manuscrisa din tarile romne e;ista asemanari si deose(iri. "stfel, cartile moldo7enesti pre%inta la frontispicii dreptunghiuri late, compuse din doua sau mai multe siruri de cercuri legate intre ele prin continuarea moti7ului, pe cnd cele muntene pre%inta, fara e;ceptie, o singura (anda, formata dintr-un singur sir de cercuri. Cin aceasta cau%a, suprafata ocupata de moti7 este intotdeauna, la manuscrisele muntene, de forma unui dreptunghi foarte alungit. 1otodata, tre(uie aratat ca din manuscrisele muntene lipseste decoratia figurati7a. Caca in prima parte a secolului al I@&-lea manuscrisele muntenesti urmau elemente ale scolii moldo7enesti folosite de catre Ga7riil Fric la manastirea Neamt, in a doua 5umatate a secolului al I@&-lea manuscrisele muntene se 7or indeparta de traditia moldo7eneasca, urmnd un drum propriu. S-au pastrat doua tetrae7anghele, unul apartinnd manastirii +istrita olteana, descoperit intr-o pestera intr-o stare de degradare inaintata, si altul pastrat la manastirea Suce7ita, scris pentru tarul (ulgar &7an "le;andru. Cespre prima lucrare deducem unele date datorita faptului ca s-a pastrat o copie a ei, facuta in acuarela, in secolul trecut. #uprinde doua%eci si cinci de ilustratii, din care nu lipseau portretele. Manuscrisul gasit la Suce7ita, a%i pastrat la +ritish

Museum, este o lucrare interesanta, intruct ilustratia este dispusa direct in te;t, fara a fi incadrata, ea facnd parte integranta din po7estirea insasi. Scrierea si cartea manuscrisa au cunoscut o mare inflorire in secolele al I@-lea si al I@&-lea in Moldo7a si 1ara /omneasca, o data cu intarirea organi%arii administrati7e, cu consolidarea puterii centrale si mai ales o data cu domnia lui unor personalitati ilustre ca "le;andru cel +un, Stefan cel Mare si Neagoe +asara(, 7oie7o%i iu(itori de cultura. Ce numele lui Stefan cel Mare sunt legate o serie de lucrari, cum ar fi copierea unui tetrae7anghel sla7on scris de Nicodim in 1'0$, continnd un portret al domnitorului, si scrierea cronicii Moldo7ei, inclusi7 a domniei lui (Cronica .revitae &cripto G in 1)8!, te;t in germana* /etopisetul de la .istrita G 1)8-* /etopisetul de la Putna G 1)13, 1)!- etc.), opera marcnd inceputurile istoriografiei romnesti originale. Fn loc deose(it in programul domniei lui Neagoe +asara( l-au ocupat pro(lemele artei si ale culturii. Ce domnia lui sunt legate re%idirea scolii din Scheii +raso7ului si tiparirea unei lucrari frumoase (4E7angheliarul6 din 1)1! de la 1rgo7iste). & se atri(uie de asemenea cele(ra scriere Invataturile lui Neagoe .asarab catre iul sau Teodosie , model de educatie politica si etica pentru un fiu de domn, potri7it preceptelor 7remii, lucrarea s-a pastrat su( forma de copii, te;tul initial fiind in sla7ona, dar a7nd 7ariante in lim(ile romnE si greaca. &3n 7remea lui Neagoe +asara( apare un nou tip de ornamentare a manuscriselor, grupnd moti7e geometrice, florale sau %oomorfe, utili%ate dupa o schema numita 4inchisa6, din cau%a ca moti7ul nu se repeta. "cest tip de ornamentare 7ine sa im(ogateasca formele artistice in domeniul manuscriselor cu miniaturi. <egat de noile conditii, tre(uie aratat ca romnii doreau sa scrie in lim(a romna si in acest sens s-au facut eforturi demne de mentionat. . scriseoare in lim(a sla7ona, datnd din perioada 1'3!-1'B!, a (oierului Cragomir Fdriste, adresata (raso7enilor, foloseste in formula introducti7a un cu7nt romnesc. &n actele si(iene, apare, in 1'B), mentionata suma cheltuita pentru plata unui preot care alcatuise scrisori in lim(a romnE. Se atesta astfel strnsa legatura intre 1ara /omneasca si 1ransil7ania, precum si folosirea curenta a lim(ii romne in relatiile economice si politice. 1otodata in acelasi an, se mentionea%a e;istenta unei scoli romnesti in Scheii +raso7ului. &crisoarea lui Neacsu din C#mpulung este primul te;t cunoscut redactat in lim(a romnE, datnd din !B-$8 ianuarie 1)!1. Scrisoarea a fost trimisa din #mpulung Muscel lui Dohannes +eJner, 5udele +raso7ului, si da informatii cu pri7ire la miscarile trupelor turcesti pe malul Cunarii. 1e;tul propriu-%is este scris intr-o lim(a apropiata de cea de asta%i, atestnd faptul ca e;ista de5a o traditie a scrisului romnesc.

Manuscrisele Psaltirea &cheiana, Psaltirea -oroneteana, Codicele -oroneatean, Psaltirea *urmu$achi, datnd din perioada 1)88-1))B, sunt considerate cele mai 7echi carti manuscrise in lim(a romna. &n felul acesta se pun (a%ele introducerii lim(ii romne in (iserica. &n actele 7remii intlnim foarte des, in special la Si(iu, atestari despre pre%enta unor traducatori ai scrisorilor din corerspondenta Sfatului orasului in lim(a romnE. Ce anul 1)$- se leaga un e7eniment de mare importanta pentru afirmarea originii latine si unitatii poporului romn aparitia lucrarii 0ngari sau despre originea neamului! a regatului! a ase$arii! a impartirii! despre aspect si despre avantajele sale, de Nicolae .lahus. Pentru scrierea manuscrisa, sfrsitul secolului al I@&-lea gaseste in 1ara /omneasca, ca figura repre%entati7a, pe &oan de #rato7o, care a lucrat la #raio7a, in 1)3$. <ucrarile acestuia pre%inta o ornamentatie florala complicata si culori 7ii. #ontinund traditia si e7olund no7ator, societatea romneasca a secolului al I@&&-lea a lasat o (ogata mostenire artistica, creata su( domni iu(itori de fast si stralucire, ca Matei +asara( si @asile <upu si in special su( crmuirea domnitorului #onstantin +rnco7eanu. . personalitate remarca(ila in a doua 5umatate a secolului al I@&-lea si inceputul secolului al I@&&-lea a constituit-o mitropolitul carturar "nastasie #rimca. <a Cragomirna, "nastasie #rimca 7a crea cel mai important centru de caligrafiere a manuscriselor, o ade7arata scoala a genului cu specific si stil propriu. "laturi de ornamentele geometrice, de chenarele si literele din impletituri traditionale, se asea%a moti7ele florare, delicat stili%ate, portretul lui #rimca (si chiar al parintilor sai), fundaluri cu acoperisuri asemanatoare celor moldo7enesti, scene cu numeroase persona5e. Ce fapt, se utili%au 7echile modele (i%antino-(ulgare, intr-un colorit 7iu, in care predominau rosul, al(astrul si 7erdele. "nastasie #rimca a fost un pictor de manuscrise de mare talent, cu mare forta creatoare, un ilustrator deose(it. Ce remarcat ca el si-a incercat talentul si pictnd moti7e orientale pentru manastirea Cragormirna, ctitoria sa. Pentru 1ara /omneasca, scrierea manuscrisa ilustrata cu miniaturi pre%inta tendinte di7erse unele lucrari, cum ar fi cele reali%ate in timpul domniei lui Matei +asara( de catre diaconul Mihail sau cele ale grEmEticului /adu, sunt apropiate de miniaturile protopopului sr( &oan din #rato7o* altele reiau moti7ele geometri%ante mai 7echi, iar altele isi iau modele din arta orientului musulman. Fn e;emplu pentru ultimul tip de lucrari il repre%inta /iturghierul grecesc ornat de #alinic pentru domnul #onstantin +rnco7eanu. &n 1ransil7ania, manuscrisele romnesti pastrea%a 7echea ornamentatie geometrica (cercuri si impletituri).

.data cu aparitia primelor tiparituri reali%ate de catre Macarie, intre 1)83-1)1!, apare treptat o concurenta intre lucrarile caligrafice si cele tiparite, primele detinnd la inceput a7anta5ul frumusetii si caracterului de lu;, ultimele de7enind tot mai ieftine si a7nd un tira5 mai mare, capatnd in timp chiar si 7alente estetice. "re loc, dupa cum este si normal, o scadere a scrierii de manuscrise si, prin de%7oltarea tiparului, o mai mare democrati%are a scrierii si cititului, modul de comunicare 7i%ual facnd pasi inainte. Manuscrisul incepe sa-si gaseasca un inlocuitor in cartea tiparita si sa-si piarda treptat adeptii. Se trece astfel de la o forma de comunicare 7i%uala, frumoasa, lu;oasa, dar greoaie att in reali%are ct si in folosire, cum era cartea manuscrisa, la o forma noua, cartea tiparita, mai e7oluata tehnic, mai ieftina, mai usor de reali%at, nu numai ca unicat, ci chiar multiplicata, destinata nu numai unui singur cititor, ci unui numar din ce in ce mai mare de (eneficiari. Se deschide epoca 4gala;iei Guten(erg6.