Sunteți pe pagina 1din 18

Facultatea de Constructii

CHIMIE
CURS 10

Conf. dr. Luminita ISAC

CHIMIE

ALIAJE
Amestecuri de metale cu metale sau/si nemetale omogene in topitura precum si produsii lor de solidificare

metale (metale + nemetale) TOPIRE

SOLIDIFICARE

Aliaj

Componente componenta de baza (solvent): metal componenta/componente de aliere (solvat/solvati): metal(e) sau/si nemetal(e)

CHIMIE

ALIAJE
Obtinere

topirea - separata a componentelor metalice si amestecarea lor - metalului solvent in care se adauga componenta/componentele de aliere in stare solida prelucrarea directa a minereurilor polimetalice si obtinerea aliajului ale carui componente sunt metalele din minereurile initiale alierea directa in cuptorul de reducere a metalelor componente

CHIMIE

ALIAJE
Clasificare

dupa numarul componentelor metalice din aliaj - aliaje binare, ternare, cuaternare, polinare dupa natura amestecului rezultat la solidificarea topiturii metalice - solutii solide (s. s.): s amestecul omogen in stare lichida (topitura) ramane omogen si dupa solidificare - amestecuri mecanice (eutectic): (eutectic amestecul omogen in stare lichida devine eterogen dupa solidificare - compusi intermetalici: intermetalici amestecul omogen in stare lichida devine eterogen dupa solidificare, obtinandu-se si un compus chimic stabil

CHIMIE ALIAJE
Solutii solide Obtinere componentele metalice sau/si nemetalice sunt solubile in orice proportie si in stare lichida (topitura) si in stare solida Clasificare solutii solide de substitutie: atomii M solvat substituie o parte din atomii M solvent din nodurile retelei lui cristaline M solvent (Cu) M solvat (Ni)

CHIMIE ALIAJE
Solutii solide solutii solide interstitiale: atomii M/Nemetalului solvat ocupa golurile (interstitiile) din reteaua cristalina a M solvent, fara a o modifica M solvent (-Fe) M/Nemetal solvat (C)

Octaedrice (Oh)

Goluri Tetraedrice (Td)

CHIMIE ALIAJE
Solutii solide solutii solide complexe: atomii M/Nemetalului solvat substituie o parte din atomii M solvent, din nodurile retelei lui cristaline, dar ocupa si o parte din golurile (interstitiile) din reteaua lui cristalina

M solvent (Fe) M 1 solvat (Cr) M 2 solvat (Ni) Nemetal (C)

CHIMIE ALIAJE
Solutii solide Conditii de compatibilitate: - M solvent-M solvat mica - ra M solvent-M solvat mica - aceleasi structuri (retele) cristaline Exemple constantan (Cu-Ni) bronzul de turnare (Cu-Sn-Pb) aurul dentar (Au-Ag) aurul pentru bijuterii (Au-Ag-Cu) oteluri si fonte, oteluri aliate altele: Mo-W, Fe-Co, Co-Ni

CHIMIE ALIAJE
Amestecuri mecanice (eutectice) Obtinere componentele metalice sunt solubile in orice proportie in stare lichida (topitura) si greu solubile in stare solida Eutectic amestecul eterogen a doua sau mai multe tipuri de cristale care cristalizeaza simultan din topitura, la o temperatura data (TE) Conditii de compatibilitate: - M solvent-M solvat medie - ra M solvent-M solvat medie -structuri (retele) cristaline asemanatoare Exemple cositor (Sn-Pb) Cd-Bi

CHIMIE ALIAJE
Compusi intermetalici Obtinere componentele metalice sunt solubile in orice proportie in stare lichida (topitura), greu solubile in stare solida si formeaza compusi chimici stabili Conditii de compatibilitate: - M solvent-M solvat mare - ra M solvent-M solvat mare -structuri (retele) cristaline diferite Exemple aliaje pe baza de Mg: Mg-Zn (MgZn2), Mg-Pb, Mg-Ge.. aliaje pe baza de Cu: Cu-Zn (CuZn, CuZn3, Cu5Zn8), Cu-Sn aliaj tipografic (Sn-Pb-Sb), Na-Zn (Na5Zn21)..

CHIMIE ALIAJE
Proprietati generale

densitate intermediara ca valoare duritate mai mare rezistenta mecanica mai buna temperaturi de topire mai scazute conductivitate electrica mai scazuta rezistente electrice in electrotehnica rezistenta chimica ridicata alierea metalelor-metoda de protectie anticoroziva

CHIMIE ALIAJE FEROASE


Otelurile - aliaje Fe-C (C < 2,1%) Fontele aliaje Fe-C (C = 2,1 - 6,6 %)

Otelurile
Def. aliaje fer-carbon cu un coninut de carbon de maximum 2,11%, pe lng componenii de baz i cei de aliere coninnd i o serie de elemente, numite elemente nsoitoare(impuriti) Obinere: se elaboreaz din fonte, prin dou procedee: afnare - oxidarea elementelor insoitoare i ndeprtarea lor din produsul final rafinare - dezoxidarea elementelor nsoitoare suplimentare i ndeprtarea lor din produsul final

CHIMIE
Fontele
Def. aliaje fer-carbon cu un coninut de carbon cuprins ntre 2,11% i 6,6% i diferite cantiti de elemente de aliere Clasificare dupa structura
fontele albe - conin C legat sub form de cementit (Fe3C), component cu duritate mare, care confer fontei duritate mare dar i o fragilitate ridicat, motiv pentru care se toarn i se prelucreaz greu; se utilizeaz pentru elaborarea oelurilor i fontelor maleabile fontele cenuii - conin C sub form de grafit obinut prin cristalizare direct din topitur (din faz lichid) sau prin rcirea lent a cementitei primare (din faz solid). Microstructura fontelor cenuiieste format din incluziuni de grafit nglobate ntr-o mas metalic de baz (diferii componeni pe baz de Fe)

CHIMIE ALIAJE NEFEROASE


proprieti fizico-chimice specifice: rezisten la coroziune conductibilitate electric i termic ridicat proprieti magnetice etc. Preturi mai ridicate

Aliaje pe baza de Cu, Al, Pb, Mg, Ti i Zn

CHIMIE ALIAJE NEFEROASE


Aliaje pe baza de Cu 1. Alame Simbolizarea alamelor: simbolul cuprului urmat de cel al zincului i de concentraia acestuia, n procente: CuZn5, CuZn10, CuZn20, CuZn36, CuZn40.
Alamele obinuite - conin pn la 45 % Zn i sunt utilizate datorit proprietilor mecanice mai bune i a costului mai sczut comparativ cu cele ale cuprului. Alamele obinuite se pot prezenta sub 3 forme (faze): , si - sunt mai putin utilizate b. Alamele speciale - aliaje ale cuprului cu zinc i cu alte elemente de aliere: Pb, Al, Sn, Si, Mn, Ni i Fe. Pb (1-3%) nu se dizolv n cupru ci se gasete n aliaj sub form de incluziuni care confer alamei o bun prelucrare prin achiere, deoarece determin fragmentarea achiilor Sn mrete fluiditatea alamelor topite i rezistena alamelor la coroziune n apa de mare, aceste alame fiind cunoscute i sub denumirea de alame marine Mn determin creterea rezistenei la rupere i la coroziune n mediu marin, astfel nct alamele cu Mn pot fi utilizate la executarea elicelor pentru navele maritime Fe (max 3%) determin ridicarea temperaturii de topire a alamei i crete rezistena la rupere i la uzur a acesteia a.

CHIMIE ALIAJE NEFEROASE


2. Bronzurile

a. Bronzurile obinuite - aliaje CuSn (maxim 25-30% Sn)

b. Bronzurile speciale - aliaje ale Cu cu Al (bronzuri de Al), Pb (bronzuri de Pb), Mn, Si etc. Bronzurile cu un coninut de pn la 10% aluminiu (CuAl5, CuAl8Fe3, CuAl10Fe5Ni5) sunt bronzuri deformabile. - sunt superioare bronzurilor cu staniu, din punct de vedere al proprietilor mecanice, tehnologice i a rezistenei la coroziune (de 9 ori mai ridicat decat cea a bronzurilor cu staniu) Bronzurile cu siliciu sunt mai ieftine i prezint proprieti mecanice superioare comparativ cu bronzurile obinuite - des utilizate in industria constructoare de maini, n special pentru piese ce lucreaz la temperaturi de 250 C sau n mediu coroziv (ap dulce sau ap de mare)

CHIMIE ALIAJE NEFEROASE


Aliaje pe baza de Al Siluminiul - aliaj Al-Si cu rezisten mecanic i duritate mai ridicate dect a aluminilului pur -se utilizeaz ca aliaj pentru turnarea unor piese cu profil complicat sau a celor ce sunt supuse solicitrilor mecanice Aliajele cu magneziu se grupeaz dup coninutul n Mg astfel: - duraluminiu (1% Mg) - magnaliu ( 10-30% Mg) - electron (cel puin 90% Mg)

Duraluminiu: Al-Cu-Mg (95%Al)(3,5-4,5%Cu)(0,5%Mg)

CHIMIE ALIAJE NEFEROASE


Aliaje pe baza de Pb PbSn (cositor) utilizat la lipirea diferitelor componente metalice PbSnSbCu, n care Sn particip n proporie mic, masa de baz fiind format din eutectice bogate n Pb; aliajul PbSnSb (aliaj de tipografie) Pb metale alcalino-pmntoase - PbCa, PbCaNa - utilizate mai ales pentru cuzinei, la vagoanele de cale ferat