PROF.DR.IOAN CODOREAN
DISPLAZII DISTROFII
TUMOR OSOAS
MALIGN
PRIMAR
SECUNDAR
METASTATIC
Modificat dup: A. Greenspan, Orthopedic Radiology-A Practical Approach, 3rd edd., Lippincott, Williams & Wilkins, 2000
Pacient DA-F- 13 ani dureri la nivelul genunchiului aparute dupa un traumat minor cu cca 3 luni inainte
T1SEcor
PDFSax
PDFScor Diagnostic probabil Osteosarcom varianta periostala? -Fibrom condromixoid ?? -Fibrom neosifiant???
T1SEcor-postcontrast
T1SE ax-postcontrast
Examenul radiologic
Explorarea
radiologica standard ramane si in prezent prima tehnica folosita pentru caracterizarea tumorilor osoase.
In
cele mai multe cazuri examenul radiografic furnizeaza date care permit stabilirea diagnosticului pozitiv si diferential al unei tumori osoase.
n caracterizarea tumorilor oase i aprecierea agresivitii lor se utilizeaza umatorii parametrii radiografici: a) localizarea leziunii (la nivelul scheletului i la nivel osos individual) b) marginile leziunii (zona de tranziie) c) tipul matricei leziunii (compoziia esutului tumoral) d) tipul distruciei osoase e) tipul rspunsului periostal (reacie periostal) f) natura i extensia afectrii prilor moi g) aspectul unic sau multiplu al leziunii
Maligne: - limfom - mielom - sarcom Ewing - osteosarcom - condrosarcom - metastaze Exceptii: - hemangioame - granulom eozinofil
arc
Proces transvers
Osteosarcoame - Generalitati
Majoritatea sunt primare. Secundare: boal Paget, displazia fibroas, iradierea ionizant extern sau ingestia de substane radioactive. Dupa localizarea lor n interiorul osului se clasifica n centrale (medulare), intracorticale i juxtacorticale.
Osteosarcoame - Generalitati
ORIGINE: osteocit matur; monostic, monotop; agresiv, metastaze TIPURI - osteolitic,
- osteocondesant
SEDIU: metafiza oaselor lungi; distruge corticala, invazie parti moi ASPECT RADIOLOGIC:
TIP OSTEOBLASTIC: osteoliza + reactie periostala exuberanta, cu aspect radiar (spiculi perpendiculari pe diafiza,in perie); respecta epifiza EVOLUTIE:- METASTAZEAZA RAPID (pulmon, creier, ficat) - fracturi patologice; invazia articulatiei vecine.
Se remarca reactia osteocondensanta difuz conturata la nivelul epifizei mediale a tibiei si penetrarea corticalei cu discreta reactie corticala.
A, B-Osteosarcom osteocondensant
Se remarca reactia osteocondensanta difuz conturata la nivelul epifizei mediale a tibiei si penetrarea corticalei cu discreta reactie corticala.
A, B-Osteosarcom osteocondensant
C
reacie periostal de tip lamelar (foi de ceap) este mai puin frecvent
Este o variant foarte agresiv de osteosarcom, denumit "osteosarcom hemoragic", este de dou ori mai frecvent la sexul masculin dect la cel feminin i survine mai ales n a 2-a i a 3-a decad de via. Rx: leziune osteolitic, distructiv, cu absena aproape complet a modificrilor sclerotice, des cu extensie in partile moi . Macroscopic, tumora are un aspect de "pung" cu snge i se caracterizeaz prin spaii pline cu snge, necroz i hemoragie.
A si B. Leziune osteolitica ce implica metafiza femurala distala cu margini neregulate si intreruperea corticalei. C. Scintigrafie osoasa arata captare crescuta la periferia leziunii cu relativa fotopenie centrala.
CONDROSARCOM
ORIGINE: primar tesut cartilaginos - Secundar trsf.maligna a unui condrom exostoze osteogenice (b. Ombredanne) SEDIU: metafizele oaselor lungi, bazin, coaste
ASPECT RADIOLOGIC: osteoliza + calcificari amorfe in masa tumorala; - invazie de parti moi
T.A.55 ani Voluminoasa formatiune tumorala dezvoltata in 1/3 proximala a cubitusului cu extensie in partile moi si in spatiul articular. Se remarca calcificarile punctiforme, inelare si in pop-corn in partile moi adiacente articulatiei cotului.
-Largirea canalului medular si prezenta de calcificari intramedulare, inelare, grupate, subcorticale, cu invazie locala si o discreta reactie periostala precum si extensie in partile moi
Pacient: A. B., sex masculin, 10 ani Clinic: tumefactia regiunii articulatiei genunchiului drept; dureri locoregionale; impotenta functionala.
Radiografic: modificari mixte de osteocondensare si osteoliza, cu aspect neregulat; A B - intreruperea corticale osoase; - reactie periostala;
FIBROSARCOM OSOS
ORIGINE: tesut conjunctiv; dg. diferential dificil (BIOPSIE !)
ASPECT RADIOLOGIC: Tip central = osteoliza os lung; Tip periferic = sarcom periostal (parostal)
SARCOM EWING
normal
RETICULOSARCOMUL JACKSON/PARKER
Pacient adult, afebril
SEDIU: diafiza os lung ASPECT RADIOLOGIC: osteoliza diafizara + spongiozarea compactei=>uzura pe ambele fete -osteoscleroza endostala + reactie periostala anarhica, intrerupta, discontinua (manson zdrentuit); -rar aspect spicular EVOLUTIE: metastaze ganglionare, plamin
MIELOM (PLASMOCITOM)
ESTE CEA MAI FRECVENTA TUMORA MALIGNA PRIMARA A OSULUI
ORIGINE:-celule plasmocitare medulare (monoclonala) -marker: proteinurie BENCE JONES. SEDIU: -maduva hematogena=>adult Tip multiplu => b. RUSTITKI-KHALER Tip solitar => PLASMOCITOM (rara)
ASPECT RADIOLOGIC: -zone osteolitice -aspect de panou gaurit (tipic la craniu) -tasari vertebrale; -coaste, os lung cu aspect suflat
T.MIELOPLAXE
CHIST OSOS SOLITAR CHIST OSOS ANEVRISMAL
OSTEOM
ORIGINE: Tesut osos adult, supercompact, benign. CLINIC: lent evolutiv; nu metastazeaza ! SEDIU: sinus frontal, oase craniene. ASPECT RADIOLOGIC: osteocondensat, compact, intens opac, omogen, oval / rotund, contur policiclic; DG. DIFERENTIAL: meningiom osteoplastic.
VARIANTA: OSTEOMUL OSTEOID=>unii anat.patologi sustin ca este o displazie sau osteita cronica si nu tumora!
SEDIU: diafiza os lung
ASPECT: focar osteolitic 4-10 mm (NIDUS),; hiperostoza / scleroza in jur, bombeaza subperiostal, in partile moi.
FIBROMUL OSOS
ORIGINE: Tesut conjunctiv neosificat-intraosos SEDIU:-metafiza / diafiza oaselor lungi -mandibula
ASPECT RADIOLOGIC:
-zona osteolitica, cu inel net de scleroza in jur;
-contur ciclic
-osul adiacent nemodificat -fara reactie periostala.
OSTEOFIBROAME
zone osteolitice, cu inel net de scleroza in jur; -contur policilic -osul adiacent nemodificat -fara reactie periostala
CHIST OSOS SOLITAR Chistele osoase au predilecie pentru: epifiza proximal a humerusului femurului, la copii i adolesceni bazinul i coccisul la aduli
Caracteristicile chistului osos simplu sunt: - localizare central n oasele lungi - lipsa reaciei periostale n absena fracturii Se poate complica cu o fractur patologic, situaie n care este adesea prezent semnul fragmentului czut, util n diagnosticul diferenial
HEMANGIOAME VERTEBRALE
Caracteristici generale:
Cea mai frecventa tumora de ax spinal :
L3
OSTEOCONDROM
ORIGINE: TESUT CARTILAGINOS NEOSIFICAT
SEDIU: oase tubulare: falange, matacarpiene TIPURI: -central = encondrom
-perieric = eccondrom
ASPECTE RADIOLOGICE:-lacuna ovalara, net delimitata, cu inel fin de sleroza periferica; absenta reactiei periostale. Condroame multiple = boala Ollier
ECCONDROM
:-lacune ovalare, net delimitate, cu inel fin de sleroza periferica; absenta reactiei periostale
ENCONDROM
dispar; corticala poate fi lizata complet pe alocuri; tumora se extinde in partile moi; degenerescenta maligna.
DG. DIFERENTIAL:
T.MIELOPLAXE SACRUM
OSTEOM OSTEOID
Aspect radiografic Leziunea este reprezentat de o mic arie radiotrasparent, (nidusul); inconjurata de zona dens ce reprezint scleroza reactiv, si nu o tumor Caracteristicile radiografice depind de localizarea leziunii: intracortical, intramedular subperiostal periarticular (intracapsular)
Simptomul cel mai caracteristic al osteomului osteoid este durerea, care este mai intens noaptea i cedeaz prompt la administrarea de salicilai (aspirin)
Osteom osteoid
Chistul osos anevrismal, ntlnit aproape n exclusivitate la copii i adolesceni sub 20 de ani, se caracterizeaz prin: localizare excentric n os reacie periostal prezent de obicei este nvelit de un strat periostal subire
masa focala,
Histologic se caracterizeaza prin proliferare fibroasa sinoviala; si depunere de hemosiderina la nivelul sinovialei probabil datorita hemoragiei recurente.
Afectiunea se considera a fi o reactie benigna la un agent necunoscut.
A-T1cor.
B-PD sag.
C-T2 sag.
Cancer mamar
Cancer prostatic
NECROZE ASEPTICE
PATOGENIE - intreruperea circulatiei arteriale -post-traumatice -embolii gazoase (boala de cheson). 1)OSTEONECROZA CAPULUI FEMURAL=boala LEGGPERTHES):-distructie progresiva a capului fem.; - spatiu articular pastrat, cavitate cotiloida normala --evolutie spre anchiloza, subluxatie, coxartroza 2)OSTEONECROZA TIBIALA ANTERIOARA=boala OSGOOD SCHLATTER-LANELONGnas de tapir, decolare si osteosinteza (realipire) sau detasare de fragment(soricel..). 3)VERTEBRALA=cifoscolioza juvenila (b. SCHEUERMANN) -vertebre tasate, cuneiforme, scolioza, cifoza, hernii intraspongioase (noduli Schmorl), (platouri vertebrale ancosate) -evolutie--spondilartroza precoce. CALVE-
NECROZA ASEPTICA
NUCLEU DE CRESTERE CAP FEMURAL
FRAGMENTARE
PULVERIZARE
FEMURAL; SECHELE:
SUBLUXATIE
-osteoliza
NECROZA ASEPTICA
A CAPULUI CELUI DE-AL 2-LEA METATARSIAN (KOHLER II)
-osteoliza fragmentata a
DISTROFIILE OSOASE
Distrofiile sau osteopatiile dismetabolice organice sau tisulare au la baz tulburri metabolice generale sau locale, produse prin intervenia: - unor factori neurohormonali viciai,
- condiii circulatorii anormale - condiii nutritive neobinuite, urmate uneori de depunerea n exces n esuturi a unui produs al ciclului metabolic tulburat.
DISTROFIILE OSOASE
Osteoporoza senil apare mai des la femei peste vrsta de 60 ani. Radiologic: osteoporoz difuz cu caracter cronic, interesnd toate oasele, cu predilecie coloana vertebral.
Caracterele radiologice ale osteoporozei hipertransparen osoasa, subierea compactei, subierea trabeculelor osoase, creterea diametrului canalului medular.
Din cauza osteoporozei corpii vertebrali se turtesc, mai mult anterior i.apare o cifoz de diferite grade a coloanei dorsale.
Apare la aduli, n special la femei. Intre cauzele care favorizeaz apariia bolii se citeaz: insuficien alimentar,
sarcina, steatozele cronice (sprue, pancreatit cronic, fistul biliar ete) regim srac n vitamina D si aport fosfo-calcic etc.
Clinic, se constat dureri osoase, fracturi uneori fr o cauz decelabil, deformaii ale scheletului, ca; cifoza coloanei prin turtirea corpilor vertebrali, modificarea bazinului, ncurbarea diafizei membrelor etc.
DISTROFIILE OSOASE
Osteomalacia Radiologic, se constat osteoporoz intens i ntins, cu caracter cronic i zone
Looser, care apar ca linii fine transparente n banda, complete sau incomplete, orientate transversal pe axul osului, localizate la metafiz sau diafiz cu predilecie la oasele bazinului, coaste, col femural, omoplat.
Rahitismul
DISTROFIILE OSOASE
este o afeciune produs prin insuficiena depunerii de calciu la nivelul cartilagiilor osului n cretere, datorit lipsei vitaminei D. Semnele radiologice apar la extremitatea proximal a tibiei, humerusului, extremitatea distal a femurului, radiusului, cubitusului extremitatea sternal a coastelor. Principalele semne radiologice snt: - osteoporoz; - ntrzierea apariiei nucleilor de osificare sau dac au aprut nucleii au contur flu i structur neomogen; - lrgirea spaiului diafizo-epifizar; linia diafizar este neregulat, cu striuri longitudinale, deprimat median, ceea ce-i d un aspect de cup; deformarea oaselor lungi, care apar ncurbate mai ales femurul nafar, iar tibia nuntru; cifoza coloanei; corpi vertebrali mici, spaiul intervertebral mare proeminena sternului; extremitile sternale ale coastelor largi, coaste deformate; spaiile intercostale neregulate; occiputul deformat
Boala Paget
Snt descrise trei faze evolutive ale bolii: activ sau distructiv( faza de liz osoasa) care se evideniaz cel mai bine la craniu; distructiv i reparatorie (faza fibroas) vzut n special la oasele lungi i oasele bazinului; sclerotic evideniat mai ales la bazin i clavicul
Boala Paget
BOALA PAGET
Segmentele osoase afectate, n ordinea frecvenei, sunt: oasele bazinului, vertebrele lombare i toracice, femurul, craniul, omoplatul, tibia humerusul.
BOALA PAGET
La craniu
- primul stadiu, este caracterizat prin lrgirea craniului; -stadiul al doilea prezint osteoscleroz cu ngroarea tbliei externe a oaselor; stadiul al treilea se caracterizeaz prin osteoscleroz difuz, intens, cu aspectul unor insule de os nou ca : "fildeul
Concomitent cu zonele de osteoscleroz se constat zone de osteoporoz circumscrise mai accentuate la osul frontal i occipital. Maxilarul superior este afectat mai frecvent ca cel inferior
BOALA PAGET
La nivelul oaselor lungi, procesul ncepe la extremitatea distal printr-o zon de osteoporoz. Intr-o faz mai avansat apar modificri de structur osoas: ngroarea compactei, produs prin apoziii periostale neregulate, imagini pseudolacunare cu margini ngroate, care dau osului un aspect "n mozaic" ;
traveelor osoase, devin mai rare, si mai groase, dnd osului un aspect fibrilar
BOALA PAGET
BOALA PAGET
Pacient cu b.Paget diagnosticat n 1993, a urmat tratament cu Miacalcic (calcitonina de somon) . Examinarea scintigrafic din 1997 arat o scdere a intensitii leziunilor craniene comparativ cu examinarea anterioar (NB examenul Rx nu evidenia modificri ale leziunilor postterapeutic)
BOALA PAGET
Pacienta de 39 ani cu b.Paget depistat n apr 96, la care examenul scintigrafic relev prezena a numeroase arii hipercaptante la nivelul scheletului axial, cu aspect caracteristic. Dup 6 luni, fr tratament, scintigrafia a evideniat agravarea leziunilor osoase deja existente.
OSTEOcondrom RADIUS
omoplat
TUMORA CU
MIELOPLAXE