Sunteți pe pagina 1din 6

CARACTERISTICA SI ROLUL ANTREPRENORIATULUI

Ludovic al XVI-lea obisnuia sa afirme ca o tara este bogata cand oamenii ei sunt bogati. Fireste afirmatia este la fel de adevarata si astazi ,asa cum demonstreaza realitatile din numeroase tari. In conditiile contemporane principalii artizani ai bogatiei sunt anreprenorii. Deci, tarile care se vor bogate,trebuie sa acorde o atentie deosebita anreprenorilor. In antrprenoriat exista o intelegere pe care o facem in legatura cu un anumit tip de comportament care include:1)initiative 2)organizarea si reorganizarea mecanismelor socio-economice 3)acceptarea riscului si a esecului Antreprenoriatul ca subiect de discutie si analiza a fost introdus de economisti in secolul XVIII si acontinuat sa atraga interesul economistilor in secolul XIX. Numeroase studii ce au fost conduse au determinat faptul ca anumite calitati personale sunt necesare pentru a fi un anreprenor de success. Antreprenorii sunt caracterizati ca interactiune intre urmatoarele calitati:control interior ,capacitate de planificare,asumarea riscurilor, inovatie, folosirea feedback-ului, luarea deciziilor,independenta. Noi caracteristici sunt adaugate in continuu acestei liste. In viziunea reprezentantilor scolii behavioriste, cea care acorda cea mai mare atentie elementelor cecaracterizeaza anreprenorii ,principalele aspecte care le sunt specifice sunt acelea de: inovatori, leaderi ,asumatori de riscuri, independenti ,creatori, tenaci ,energici, originali, optimisti, centrati pe rezultate, flexibili, materialisti. Determinare si perseverenta:Mai mult decat oricare alt factor,dedicarea totala catre success ca anreprenor poate depasi obstacolele. Determinarea puternica si perseverenta pot face un anreprenor sa faca fata oricaror greutati pe care alte persoane le-ar considera insurmontabile si chiar pot compensa lipsa de experienta si de indemanare a personalului angajat. Dorinta de a cistiga: Anreprenorii examineaza o situatie ,determina cum isi pot mari sansele de castig si trec mai departe. Ca rezultat riscurile considerate mari de persoanele obisnuite sunt riscuri mari pentru anreprenori. Cautarea feedback-ului: Antreprenorii eficienti sunt adesea descrisi ca avand capacitatea de a invata repede . Cpre deosebire de alte personae ei au si dorinta puternica de a sti cat de bine se descurca si cum isi pot imbunatati rezultatele.Feedback-ul este important deoarece anreprenorul doreste sa invete din greseli si din experiente anterioare.

Rezolvarea problemelor persistente: Anreprenorii nu sunt intimidati de situatii dificile.Increderea in sine si optimismul general il fac sa vada imposibilul ca pe ceva ce doar necesita mai mult timp pentru a fi rezolvat.Problemele simple il plictisesc, anreprenorii sunt extrem de persistenti insa sunt realisti in a aprecia ceea ce pot si ceea ce nu pot sa faca si unde au nevoie de ajutor pentru rezolvarea unor probleme dificile dar de neevitat. Initiativa si responsabilitate: Anreprenorii au fost intotdeauna considerati personane independente ,ei cauta si preiau initiatova,se pun in situatii in care sunt personal raspunzatori pentru succesul sau esecul intregii operatiuni.Le place sa se implice in probleme in care impactul lor personal sa poata fi masurat. Orientare spre oportunitati: Un lucru care ii diferentiaza clar pe antreprenori este concentrarea spre oportunitate mai mult decat spre resurse,structura sau srategie. c.Cand se hotarasc sa intreprinda o actiune o fac intr-un mod calculate, incearca sa faca totul pentru a obtine cat mai multe sanse de castig dare vita sa-si asume riscuri ce nu sunt necesare. Toleranta pentru esec: Anreprenorii folosesc esecul ca pe o experienta din care pot invata ceva .Cei mai eficienti anreprenori sunt cei care se asteapta la dificultati si nu sunt dezamagiti, descurajati sau deprimati de un esec. Incredere in sine si optimism: Desi anreprenorii intampina adesea obstacole majore increderea in abilitatile personale ii determina sa le depaseasca si ii face pe ceilalti sa-si mentina propriul optimism. Realizarea de viziuni: Anreprenorii stiu unde vor sa ajunga . Ei au o viziune sau concept despre ceea ce vor sa fie firma lor. De exemplu Steve Jobs de la Apple Computers doreste ca firma sa sa produca microcomputere ce pot fi folosite de oricine, de la copiii din scoli pana la oamenii de afaceri. Nu toti anreprenorii au viziuni predeterminate pentru firmele lor, unii isi dezvolta viziunea in timp , constientizant ce este firma si ce poate ajunge. Nivelul mare de energie: Cantitatea mare de munca depusa de antreprenori presupune din partea acestora existenta unei energii superioare. Multi antreprenori isi dozeaza cantitatea de energie monitorizind cu grija ce mananca, ce beau, fac exercitii fizice si stiu cand sa se retraga pentru relaxare. Creativitatea si spiritual de inovatie: Creativitatea a fost privita timp indelungat ca ceva genetic, cu care te nasti sin u o poti dobandi insa un curent in continua crestere afirma ca aceasta poate fi invatata.

Independenta: Frustrarea in fata sistemelor birocratice, impreuna cu dorinta de a face o diferenta ii face pe anreprenori niste persoane foarte independente care doresc sa faca lucrurile in felul lor. Totusi anreprenorii nu iau toate deciziile ci doresc ca autoritatea sa ia deciziile importante. Lucrul in echipa: Dorinta de independenta si autonomie nu il opreste pe antreprenor sa doreasca lucrul in echipa De fapt in timp ce antreprenorul stie clar unde seafla firma (sau unde ar dori sa se afle) personalul se ocupa de activitatile de zi cu zi din firma. Abilitati manageriale: Aceasta nu reprezinta o caracteristica absolut necesara a antreprenorilor insa este important de stiut ca si de acest tip de cunoastere este nevoie pentru a fi un antreprenor de succes. Cele mai frecvente forme de antreprenoriat sau munc pe cont propriu sunt: formele de activitate comercial cu licen sau forma companiilor comerciale. Principala diferen ntre cele dou forme este c un comerciant (persoan fizic) face afaceri pe cont propriu i are nevoie de autorizaie comercial, n timp ce o companie (persoan juridic) face afaceri n contul companiei, adic pentru toi patronii si. n acest caz va fi nevoie de autorizaia comercial a fondatorilor i de un contract legal ncheiat ntre acetia. Indiferent de performanele sale economice, activitatea unei companii se va forma la intersecia ntre factorii: de natur legislativ-normativ, sociali, financiari, tehnologici, politici i globali. Fiecare factor influeneaz mediul antreprenorial ntr-un mod diferit, i pot aciona cine? att n sensul scderii ct i n sensul creterii performanelor sale. Gradul de adaptabilitate i flexibilitate a personalitii antreprenorului au un cuvnt greu de spus. Astfel, un antreprenor cu cunotine solide n domeniul resurselor umane va da dovad de tact i diplomaie n cazul unei crize de personal. n aceeai msur un antreprenor care nu se informeaz despre legislaia care i reglementeaz activitatea, chiar dac beneficiaz de consiliere juridic, se va afla n imposibilitatea deschiderii i meninerii unui dialog productiv cu statul sau va obine cu dificultate o finanare, fie ea prin societi financiar-bancare, ct i prin instituii europene.

In concluzie, antreprenorul este un actor principal si un simbol al economiei de piata. Rolurile si contributia antreprenorilor se amplifica substantial ,simultan cu manifestarea lor pe plan calitativ superior ,ceea ce se reflecta in revolutia antreprenoriala actuala ,care, potrivit afirmatiilor a numerosi specialisti, va ajunge la apogeu in secolul XXI ,generand multiple mutatii, unele inca dificil de imaginat in prezent.

Micul Bussiness n Republica Moldova


Micului business, supranumit si coloan vertebral a economiei, detine un rol important n dezvoltarea unei economii nationale pe baza principiilor economiei de piat. Micul business, care ntrunete micro ntreprinderile i ntreprinderile mici contribuie nemijlocit la crearea noilor locuri de munc, stimularea concurenei, favorizarea inovaiilor i tehnologiilor. n comparatie cu ntreprinderile mari, ntreprinderile mici snt mai flexibile, reacioneaz mai operativ la schimbrile mediului de afaceri i la cerinele pieei. De aceea, investiiile fcute n micul business aduc venituri mai mari. Totodat, micu l business ofer posibiliti reale de a pune n aplicare aptitudinile creative ale ntreprinztorului si capacitatea de lider. n Republica Moldova, sectorul micului business a aprut ca urmare a reformelor structurale efectuate n procesul trecerii de la economia centralizat la cea de pia. Ceea ce este caracteristic i pentru majoritatea statelor n curs de dezvoltare. Pe parcursul acestor ani, micul business din Moldova a atins un nivel de dezvoltare, chiar dac n acelas timp se confrunt cu numeroase probleme de ordin financiar, al instabilittii legislatiei, birocratiei excesive si altele. n condiiile trecerii la economia de pia ,rolul Micului bussines a crescut esenial, deoarece acesta realizeaz un spectru larg de funcii i obiective. Crearea locurilor de munc i dezvoltarea autoangajrii Cutarea i acumularea experienei n activitatea de antreprenoriat Participarea la dezvoltarea inovaiilor Diversificarea structurii economice .a. Problema susinerii antreprenoriatului i educaiei antreprenoriale n Republica Moldova este importnt,deoarece practic economia rii noastre se afl ntr-o criz profund,ndelungat.Soluionarea acestei probleme ar fi o ieire din criza economic i ar contribui la creterea economic. Sondajele efectuate de Centrul Moldo American ,Academia de tiine a Republicii Moldova au demonstrat c mediul n Republica Moldova este nefavorabil. Micile ntreprinderi reprezint veriga de baz a economiei ce contribue esenial la realizarea obiectivelor de baz ce stau n faa oricrei societi.n cadrul economiei Naionale ntreprinderile Mici exportatoare ofer ntreprinderilor locale posibiliti de a stabili relaii comerciale directe cu partenerii strini i de a atrage noi investiii i ceea ce nu este mai puin important ofer noi locuri de munc. Trecerea Republicii Moldova la economia de pia este caracterizat prin scderi drastice ale produciei ,prin inflaie galopant,prin ruperea relaiilor economice tradiionale. Nivelul de trai al populaiei este foarte redus, la momentul actual economia rii noastre n-a atins stabilitatea macroeconomic, majoritatea ntreprinderilor lucreaz sub 30% din capacitatea de producie. n pezent o parte considerabil a veniturilor populaiei se formeaz n sectorul privat al economiei.

Structura ntreprinderilor mici n R.M. dup forma organizatorico juridic se observ o diminuare a ntreprinderilor individuale pn la 18.9%, descreterea ponderii SRL la 11,1% din totalul ntreprinderilor pe republic. ns ritmurile descreterii ntreprinderior Individuale sunt mai mari dect ale SRL urilor,fiind mai competitive pe piaa intern. 40% din nr total de ntreprinderi falimenteaz n primul an de activitate din cauza absenei pregtirii profesionale n domeniul antreprenorial. Majoritatea ntreprinderilor mici existente n RM activeaz n comer,reparaii(50%) i industria prelucrtoare (30%). n celelalte sectoare ponderea ntreprinderilor mici este nesemnificativ. n RM cele mai solicitate domenii de activitate sunt ramurile i sferele ce presupun un risc minim, o vitez nalt de rotaie a activelor ,un nivel ridicat al rentabilitii ,termen scurt de recuperare a investiiilor . Exist mai multe cauze, factori pozitivi i negativi ce influeneaz dezvoltarea micului bussines n RM.Dezvoltarea micului bussines n ara noastr este lent,factorii pozitivi ce influeneaz aceasta sunt: Resursele naturale ; Populaia multilingv a RM; Gradul de studii nalt pe ar; Aezarea geografic favorabil; Condiile climaterice etc. Printre factorii negativi se pot meniona: Costurile mari n nfiinarea afacerii, Pregtirea slab antreprenorial; Psihologia trivial a populaiei i existena nencrederii n deschiderea afacerii proprii; Gradul de impozitarea a micului bussines ; Absena capitalului primar; Sistemul de creditare imperfect a micului bussines; Piaa de dsfacere mic; Politica monetar a RM. Cu regret mediul antreprenorial n RM este dezavantajos. Reglementrile juridice nu trebuie s creeze obstacole iniiativei de ntreprinztor,n mod normal ele tebuie s faciliteze iniiativele i manifestrile sntoase conform legislaiei economice de pia i s anihileze fenomenele negative ce deregleaz mersul firesc al activitii de ntreprinztor i al altor activiti cu caracter economic. Este necesar de perfecionat sistemul de creditare ,reducerea gradului de impozitare ,crearea unei tendine pentru perfecionarea capacitii n domeniul antreprenorial. Concluzie:Dezvoltarea Micului bussines n RM ar duce la crearea locurilor noi de munc ,diversificarea structurii economice ,dezvoltarea inovaiilor,dezvoltarea economiei n general i ieirea RM din criza economic.