TEMA: PROPRIETATEA JURIDICA A MARCILOR.

Particularitatile dreptului de proprietate industriala: 1)aparitia dreptului de proprietate industriala este conditionata de desfasurarea unei activitati de creatie precum si de indeplinirea unor formalitati de inregistrare. 2) dreptul proprietatii industriale se exercita asupra unei creatii aplicabile in industrie. 3) drepturile de proprietate industriala care consta in dreptul exclusiv de valorificare a obiectului protectiei este limitat in timp si teritoriul fiind protejat peste hotarile tarii titularului doar prin indeplinirea formalitatilor impuse de tara respectiva. Pe plan international prima conventie in domeniul proprietatii industriale a fost conventia de la Paris privind protectia proprietatii industriale care a controlat 2 obiective: 1)s-a permis inventatorilor sa aiba acces la protectie, la nivelul mondial prin aplicarea principiului tratamentului national si prin recunoasterea dreptului de prioritate. 2) s-a asigurat inventatorilor un minim de protectie prin adoptarea unui minim de norme uniforme.

1. NOTIUNEA SI FUNCTIILE SEMNELOR CE POT FI INREGISTRATE IN CALITATE DE MARCI. rticolul 2 al legii prevede ca marca este un semn susceptibil de repre!entare grafica care serveste la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fi!ice sau juridice de produsele altor persoane fi!ice sau juridice. "egislatia #omaniei prevede ca marcile sunt semne destinctive folosite de intreprinderi pentru a deosebi prosule si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi in scopul stimularii imbunatatirii calitatii produsulelor sau serviciilor. Functiile marcil r: a)functia de diferentiere a produselor sau serviciilor. stfel nu are drept scop de a individuali!a produsele sau serviciile unui agent de alte produse identice sau similare a altui agent. ceasta functie are doua aspecte: 1)individuali!area produselor pe piata 2)individuali!area producatorului. b)functia de garantare a calitatii. $u ajutorul marcii consumatorul ajunge sa identifice un anumit produs pe care il prefera datorita calitatii lui. $onform acestei functii marca trebuie sa se foloseasca pentru produsele sau serviciile calitatea inalta a carora este stabila. c)functia de reclama sau publicitate, se ba!ea!a pe functia de cominicare pe care marca transmite consumatorului informatia succinta asupra calitatii produsului. Pentru ca marca sa indeplineasca aceasta functie ea trebuie sa reflecte o anumita calitate,sa fie usor de retinut si recunoscut. d)functia de concurenta, fiind un mijloc de individuali!are a produsului marca permite consumatorului sa-si oriente!e alegerea usor si rapid spre produsele ferificate ce apartin producatorilor care si-au capatat reputatia buna. %n unele situatii marca ajunge sa se identifice cu produsul in asemenea masura, cit acest produs este determinat prin marca.

e)functia de organi!are a pietii marca reali!ea!a o interactiune intre productie si consum si atunci ea apare ca un instrument de organi!are a pietii fiind un mijloc practic de corelare a cererii cu oferta. stfel pe piata se vor inpune doar acele marci ale caror produse indeplinesc conditiile de calitate care satisfac consumatorul, iar comerciantii vor plasa pe piata acele bunuri pentru care exista vin!are. f)functia de monopol, functia de concurenta si de organi!are a pietii se transforma intr-o functie ba!ata pe functia de reclama. g)functia de protectie a consumatorului, care deriva din dreptul exclusiv al titularuli marcii care are drept scop protejarea produselor expuse pe piata fiind o cale eficienta in lupta impotriva contrafacerii si concurentei neloiale.

! . CLASIFICAREA MARCILOR. &upa forma de exprimare avem marci: a)verbale, sunt formate din cuvinte, combinatii de cuvinte, litere, cifre sau sloganuri. ' litera ar putea fi inregistrata in calitate de marca daca ea intuneste caracterul dinstictiv care poate fi reali!at prin doua aspecte:1)reproducarea grafica distincta 2)utili!area acestei litere intro marca combinata fiind insotita de alte elemente grafice. (loganurile, ansamblu de cuvinte avind un caracter arbitrar sau fante!ist. b) marci figurative sunt semnele constitutive dintr-un desen sau model c) marcile combinate repre!inta marcile cel mai des intilnite in #) fiind alcatuite din verbale si figurative.

d) marcile tridimensionale, este caracteristica tripla protectie juridica. stfel forma unei sticle poate fi inregistrata atit ca marca tridimensionala, model industrial sau opera de arta plastica.

&upa numarul de subiecti: a)marci individuale care apartin unei persoane fi!ice sau juridice b) colective * marci destinate pentru a deosebi produsele si serviciile prestate, membrii unei uniuniuni, asociatii de cele care apartin altor persoane fi!ice sau juridice.

&upa obiect: a)marci de productie, semne care se aplica pe marfurile si produsele fabricate se impart in : 1)de fabrica * semnele ce individuali!ea!a produsele unui producator de cele ale altui producator 2)de comert * marci utili!ate de comercianti sau distribuitori pentru aplicarea pe produsele pe care le comerciali!ea!a. b)marcile de sevicii * semnele care individuali!ea!a serviciile unui agent economit de alt agent.

&upa extinderea teritoriala : a)nationala b)internationala

c)de certificare * care presun marci ce certifica anumite caracteristici comune vi!avi de calitatea unor produse servicii. )arca de certificare este emisa in ba!a regulilor unui sistem de certificare care comfirma ca produsul sau serviciul respectiv corespunde unui standart sau unai anumite calitati. +,-# &%-%'+ ",: a)marci sonore sau o moledie. %n calitate de marca sonora poate fi inregistrata de un sunet natural si artificial. &aca sunetul solicitat ca marca este o partitura mu!icala care nu apartine solicitantului se incalca dreptul de autor. b)marci mirositoare * marca trebuie sa aiba o repre!entare grafica. c)marci colore * o singura culoare nu ar putea fi inregistrata doar daca ea nu ar fi insotita de un element grafic. &upa gradul de recunoastere: a)marca notorie * marca larg cunoscuta aplicata produselor sau serviciilor in cadrul unui segment relevant de public, inclusiv ca urmare a promomovarii ei in #) la data depunerii cererii de inregistrare a marcii sau la data prioritatii invocate in cererea de inregistrare a marcii. b)marci ofensive sau de obstructie * marca dependenta de o alta marca de care se deosebeste prin modificari de amanunt. (copul acestei marci este ca fara a fi folosita, ea asigura protectie marcii principale inpiedicind inregistrarea unei marci asemanatoare. (ubiectul %%% Dobindirea; a. b. c. a. recunoasterea notorietatii marcii. %nregistrarea pe cale nationala a marcii &epunerea unei cereri de inregistrare %. Prin segment relevant de public intelegem consumatorii actual sau ppotentiali ai produselor sau serviciilor pentru care se foloseste marca.2.&istribuitoriii3 (pecialistii ramurii respective...#eteaua de afacerii al careia obiect il constitue produsul sau serviciul pentru care se foloseste marca. /importatorii, vin!atorii angro). Pentru recunoasterrea notorietatii marcii cererea se depune la $urtea de pel $hisinau. Pina in anul 2002 cererea se depunea la judecatoria economica de circumscriptie. &in 2002-2001 cererea se depunea la comisia de apel a 2,P%. $ererea este depusa de o persoana fi!ica sau juridical care locuieste pe teritoriul #), individual sau prin intermediul repre!entantului in ba!a de procura. &aca cererea este depusa de o persoana fi!ica sau juridical care are domiciliul sau sediul permanent in alta tara aceasta cerere poate fi depusa doar prin intermediul repre!entantului in proprietate industtriala. $ererea privind recunoasterea notorietatii trebue sa contina: 1. (olicitarea de recunoastere a notorietatii precum si data la care se solicita recunoasterea notorietatii marcii.2. date de identificare a solicitantului precum si a repre!entantului in proprietate industriala. 3. #eproducerea sau descrierea marcii daca este inregistrata sau reproducerea semnului pentru care se solicita inregistrarea.$ererea mai trebue sa cuprinda nr. $ertificatului de inregistrare daca marca a fost inregistrata si lista produselor sau serviciilor pentru care se cere recunoasterea notorietatii marcii conform clasificatorului %. "a aceasta cerere se anexea!a actele care atesta informatii despre factorii in ba!a carora poate fi facut conclu!ia ca semnul respective este notoriu ex: re!ultatul sondajului facutcare atesta gradul de recunoastere a serviciului respective. Pentru reali!area sondajului trebue intrunite 3 criterii:

1.

(ondajul trebue sa aiba 3 localitati obl 1 mun. $hisinau iar celelalte 2 sunt determinate de carte producator in dependenta de !ona care activea!a sau isi comerciali!ea!a produsele. 2. &in mun. $hisinau trebue sa fie interogati cel putin 300 persoane iar din restu localitatilor 100 de personae nr. )axim nefiind limitat. 3. &aca produsul sau serviciul pe care se aplica marca respective este cu destinatie te3nica, trebue sa fie chestionati consumatorii produsului precum si producatorii si cei din reteaua de comert. setfel acest produs trebue sa-l cunopasca nu mai putin de 405 din persoanele interrogate. &aca produsul este de consum current trebue sa fie chestionat consumatorul mediu fiind luat in consideratie: virsta, sexul, starea materiala sau sociala. $ererea se pune in limba moldoveneasca pe un formulat tip stabilit3 de 2,P%. vantajul marcii notorii este ca are o protectie mai larga de catre alte categorii de marci deoarece protejea!a situatiile. )arca notorie protejea!a produsele impotriva valorificarii marcii pentru alte produse decit cele identice sau similare. b. Particularitati: 1. 2. 3. a. b. c. d. $ererea poate fi depusa atit de o persoana fi!ica sau juridical. $ererea t3rebuie sa se refere la o singura marca. $ererea trebue sa contina: indicatii privind datele de identificare a solicitantului indicatii privind date de inregistrare a marcii o reproducere suficienta de clara a marcii a carii inregistrare se solicita. "ista produselor sau serviciilor pentru care se solicita marca respective. ceasta lista este stabilita prin aranjamentul de la +isa care contine .6 de clase 3. pentru produse si 11 pentru servicii. e. &ovada de plata a taxei pentru dispunerea cererii. -oate acestea acte formea!a depo!itul national reglementat. %mportanta datei de deposit consta in faptul ca de atunci incepe a curge termenul de protectie, in unele situatii data de deposit a cererii de inregistrare a marcilor poate fi si data de prioritate. &r. de prioritate repre!inta situatia privilegiata recunoscuta unei personae care a efectuat un deposit de a beneficia de recunoasterea dobindirii dr. asupra marcii. %ncepind cu data constituirii unui prin deposit intr-o tara mamabra a uniunii de la Paris sau org. mondiale a comertului ')$ sau la data expunerii produsului la o expo!itie %nternationala. Prioritatea conventionala poate fi stabilita la data depunerii unei cereri initiale intr-o tara memebra a conventiei de la Paris sau ')$ daca cererea este depusa in termen de 4 luni de la prima data. Prioritatea expo!itionala situatia in care invocarea dr. de prioritate asupra marcii se poate face in ba!a exemplarelor sau exponatelor introduce in cadrul expo!itiei % organi!ate pe teritoriul unei tarii memebre a conventiei de la paris sau ')$, daca cererea este depusa in termen de 4 luni de la data primei pre!entari a produsului sau serviciului sub marca respective. ' expo!itie se considera a fi %ntrenationala daca: a. (e desfasoara in mod official. c. &aca la ea participa producatori sau prestatori de servicii din mai multe state. $. &aca informatia privind desfasurarea expo!itiei a fost adusa in modul corespun!ator la cunostinta publica. &epunerea cererii. $ererea se depune la 2,P%. $ererea se inscrie in registrul national. %n termen de o luna verifica daca sunt pre!entate toate datele anexate la cerere. Publicarea in buletinul official se face in cel mult 3 luni de la data de deposit. %n termen de 3 luni de la data publicarii persoanele pot sa inainte!e observatii sau opo!itii. 'bservatia este petnru motivele absolute de refu! a marci art. ". 'po!itia este pentru motivele relative de refu! preva!ute la art. ". 'bsrvatia se face fara plata, persoana respective neavind calitate de participant in process civil. 'po!itia pentru ca sa fie considerate depusa trebue achitata o anumita taxa. )otivele de refu! sunt7 marca nu este inregistrata daca ea contravene ordinii publice si bunelor moravuri. &epunerea cererii privind inregistrarea marcii pe cale nationala la 2,P%.

,xaminarea in fond care durea!a o perioada de 4 luni la aceasta perioada se verifica motivele absolute si relative de produs observatiile si opo!itiile tertilor personae. %n termen de 2 luni poate fi depusa la 2,P% o contestatie .$ontestatia se depune la $omisia de contestattii a 2,P% dupa achitarea unei taxe stabilite.$omisia de contestatii va emite una din deci!iile:- mentinerea in vigoare a deci!iei de inregistrare a marcii8cererii9 - anularea totala sau partial a deci!iei de respingere a cererii de inregistrare a marcii. :otarirea $omisiei de $ontestatii este adusa la cunostinta partilor putind fi atacata la $urtea de pel $hisinau. * %nscrierea in #egistrul national al marcilor9-eliberea!a certificat de inregistrare titularului9-publica in ;'P% datele d8e marca inregistrata. P8u inregistrare pe cale int-la avem 2 modalitati:- depunerea unei cereri individuale in fiecare stat in care dorim sa protejam marca9- inregistrarea marcii prin sistem )adrid. (istem de la )adrid presupune:-inregistrarea prin ranjamentul de la )adrid privind inregistrarea int-la a marcilor 11<1,#) parte 1<<39- prin Protocolul privind aranjamentul de la )adrid 1<1<,#) parte 1<<=. &aca tara de origine este parte si la si la P si tara desemnata este parte si la si P intervine clau!a de salvgardare in favoarea ranjamentului. stfel inregistrarea int-la va avea lo> prin de la )adrid. Protocolul contine o clau!a conform careia daca ? din statele membre la vor adera si la P clau!a de salvgardare va fi in favoarea Protocolului. &elimitarile dintre P si sunt:1)"imba depunerii cereriidoar in france!a,P france!a,engle!a,spaniola92)ba!a juridica a cererii- prin p8u depunerea cererii treb sa avem o marca inregistrata pe cale nationala, prin P cererea poate fi depusa:-in ba!a unei marci inregistrate pe national9- in ba!a unei cereri de inregistrare a marcii9 3) Problema $ ($ & prin solicitantul trebuie:a) sa aiba o intreprindere functionala si efectiva pe teritoriul stat unde depune cererea adica tara de origine9 b) sa aiba sediul permanent pe teritoriul stat respectiv9 c) sa fie cetatean al stat respectiv9 d) transformarea cererii int-le in mai multe cereri nationale. stfel marca pe o peroada de 6 ani depinde de cerera nationala:- conform daca in termen de 6 ani marca nationala este anulata automat se anulea!a si marca protejata pe cale int-la9- prin P daca marca nationala este anulata titularul are dreptul de a transforma cererea int-la in mai multe cereri nationale. vantaj este pastrarea datei de depo!it a cererii initiale. $ererea de inregistrare int-la se depune la 2,P% aceasta actionind in calitate de 'ficiu #eceptor.%n termen de 1 luna 2,P% reali!ea!a examinarea formala si o transmite ;irourilor int-le a ')P% care ulterior transmit cererile respective in statele desemnate. (tatele desemnate reali!ea!a examinarea de fond a cererii si adopta o deci!ie de acordare a certificat sau respingerea pe care o transmite ;irourilor ')P% care respectiv vor raspunde prin acceptare sau respingere.$ertificat de inregistrare a marcii se eliberea!a pe un termen de 10 ani cu posibilitatea prelungirii ori de cite ori este nevoie la nivel national. $ererea de reinnoire a certificat de inregistrare trebuie depusa in ultimele 4 luni inainte de expirarea termen de valabilitate. $ererea de reinnoire poate fi depusa si ulterior in cel mult 4 luni dupa expirarea acestui termen doar cu achitarea unei taxe suplimentare. ". Stin#erea $re%tului a&u%ra m'rcil r. (tingerea: 1. 2. 3. a) b) $aducitatea m@rcii- este caduc@ dac@ nu a fost depus@ cererea de reAnoire a certificatului de Anregistrare a m@rcii. #enunBarea la marc@- titularul este An drept de a renunBa la marc@ depunAnd o cerere la 2,P% Ci achitAnd o tax@ corespun!@toare. &ac@ marca este obiect a contractului de licenB@ sau cesiuni trebuie de informat obligatoriu titularul licenBei sau cesiunii. nularea Anregistr@rii m@rcii: marca a devenit u!ual@ pentru produsele sau serviciile pentru care a fost Anregistrat@. Dn decursul unei perioade neAntrerupte de 6 ani f@r@ motive justificate, marca nu a f@cut obiectul unei utili!@ri effective pentru produs sau serviciile pentru care a fost Anregistrate. Dn re!ultatul Anregistr@rii titularul obBine dreptul exclusive asupra m@rcii respective care const@ An inter!icerea terBelor personae, utili!@rii An activitatea lor comercial@: semnelor identice cu marca sa pentru produse sau servicii identice. semnelor identice sau similare pentru produse identice sau similare. semnelor identice sau similare pentru produse diferite.

1. 2. 3.

(. Pr tec)ia *uri$ic' a $enumiril r $e +irm'. &enumirea de firm@ este un nume propriu care individuali!ea!@ un agent economic de alt agent economic, denumire sub care acesta activea!@, se constituie, aste Anscris An registru de stat a Antreprinderilor. Principiiile denumirii de firm@: 1. Principiul exclusivit@Bii- conform c@ruia prin denumirea de firm@, societate trebuie s@ se deosebeasc@ de toBi ceilalBi participanBi la circuitul civil. &enumirea de firm@ este exclusiv@ numai dac@ la momentul An care solicit@ Anregistrarea An registrul de stat nu exist@ o alt@ denumire a societ@Bii. 2. Principiul stabilit@Bii- const@ An obligaBia societ@Bii de a utili!e denumirea de firm@ An raport cu terBii aCa cum este indicat@ An actele de constituire precum Ci este Anscris@ An registrul de stat a Antreprinderilor. 3. Principiul veridicit@Bii- conform c@ruia denumirea de firm@ trebuie s@ reflecte statutul juridic correct a societ@Bii pentru @ nu duce An ieruare participanBii la circuitul civil. (tructura denumirii de firm@: 1. $orpul- care conBine Antotdeaun@ elemente obligatorii fiind format din textul care indic@ forma de organi!are juridic@ a societ@Bii sau a Antreprinderii. Eorma poate fi abreviat@ sau deplin@. ,x: (#"- corpu, crenguBa- accesoriu. 2. ccesoriul- elemental identificator care deosebeCte societ@Bile cu aceeaC form@ de organi!are juridic@: a) ccesoriu cu elemente obligatorii ex: societatea An nume colectiv unde trebuie accesoriu trebuie s@ fie format din numele tututror asociaBilor. &ac@ societatea are mai mulBi asociaBi se indica numele unui asociat Ci abrevierea $' ex: societatea An comandit@ An accesoriu trebuie s@ fie inclus numele asociaBilor comanditatBi. &ac@ An accesoriu se indic@ numele unui asociat comanditar atunci acesta poart@ r@spundere nelimitat@. b) ccesoriu arbitrar- caracteru ( Ci (#" avAnd un character fante!ist Ci consta din litere cifre Ci AmbinaBii de cuvinte. &elimitarea dintre denumirea de firm@ Ci marca: 1. 2. 3. .. 6. 4. )arca se Anregistrea!@ la 2,P%, denumirea de firm@ se Anregistrea!@ la camera Anregistr@rii de stat odat@ cu Antreprinderea. )arca individuali!e!@ produsele sau serviciile, denumirea de firm@ individuali!ea!@ agentul economic sau Antreprinderea. )arca poate fi verbal@, figurativ@ sau combinat@. denumirea de firm@ doar verbal@. -ermenul m@rcii este de 10 ani cu posibilitatea prelungirii nelimitat, denumirea de firm@ este protejat@ atAt cAt exist@ firma. ' societate poate avea o singur@ denumire, iar m@rci poate avea 100 &enumirea de firm@ poate fi Anstr@inat@ An re!ultatul vAn!@rii ca un complex patrimonial unic, iar marca poate fi obiect a contractului de cesiune, licenB@, franchising.