CURSUL III

CORELAŢIA COMPETIVITATE — MEDIU DE AFACERI
1. DEFINIREA COMPETITIVITATII Competitivitatea este un concept complex, indelung dezbatut de economistii din intreaga lume. Find indisolubil legat de notiunea de competitie, el exprima la un nivel general, capacitatea persoanelor, firmelor, economiilor, regiunilor de a se mentine in competitia derulata la un nivel intern si/sau mai ales international si de a obtine avantaje economice (si nu numai), in conditiile unui anumit mediu de afaceri . Definirea competitivitatii la nivel de firma este relativ usor de realizat dupa parerea profesorului Carbaugh de Washington University. In opinia sa o firma este competititva daca produce bunuri si servicii de o calitate superioara sau la un prêt mai scazut decat competitorii sai interni sau externi. Din punctul de vdere al unei natiuni insa, competitivitatea poate fi definita in multiple feluri. oate aceste abordari si clasificari au un numitor comun ! acestea exprima capcitatea si abiliatea tarii respecti e !e a "tili#a i$ %&! e'icie$t &p&rt"$itatile !e pe piata %&$!iala.. In conceptia clasicilor economiei politice, manifestarea cererii si a ofertei intemeiata pe libera ini"iativa, generata de proprietatea privata, negli#eaza factoriii de timp si de loc. $rin insusi faptul ca echilibrul economic se asigur% numai prin sistemul si mecanismul pietelor, agentii economici sunt condamnati la pasivitate, &cestia avand asigurat fie avanta#ul cornparativ absolut fie pe cel re'ativ. « In teoria moderna asa cum remarca economistul austriac !eter "c#ifico $ competitia coexista cu elemente monopolistice, ea este deci %"lti'&r%a( caci nu se manifesta doar prin preturi, ci in egala masura, prin modul de a produce, prin calitatea produsului, prin politica de vanzari si poli/compatitie ( concurenta ) este i%per'ecta si, prin insusi acest caracter, ea este !i$a%ica si e'ecti a % &ceasta optica, specifica perioadei contemporane cu privire la competitivitate, ar putea fi considerata baza conceptului avanta#ului competitiv. D&"a caracteristici ale c&%petiti itatii aratate &r 'i al&ri'icate pe$tr" !e'i$irea a a$ta)"l"i c&%petiti si al %as"ril&r ce treb"ie a!&ptate pe$tr" ca & tara * & ec&$&%ie+ sa,l &bti$a - caracterul multifactorial si caracterul procesual, la i$ter'ere$ta !i$tre i$ter$ si e.ter$( !i$tre pr&!"cti itatea '&l&sirii 'act&ril&r !e pr&!"ctie !isp&$ibili i$ ca!r"l ec&$&%iei !e re'eri$ta si e'icie$ta c" care se !er"lea#a relatiile c&%erciale i$tertari.

Daca pentru un producator din . &stfel... C" t&ate acestea( as"pra "lti%ei parti a !e'i$itiei 0 aceea le/ata !e pret 0 p&t 'i l"ate i$ c&$si!eratie si alte &pi$ii. < ( prima abordare priveste competitivitatea ca o c#estiune de eficienta relativa.. $ot fi distinse cel putin doua abordari principale ale conceptului de compctitivitate asa cum le defineste un alt economist anglofon.34.. O'erirea !& b"$"ri si ser icii !& & calitate s"peri&ara este i$ %&! clar & pr&ble%a le/ata !e c&%petiti itate.>. poate fi competitiv pentru companii precum exas Instruments. U1D. vom putea observa o serie de ele%e$te care s"sti$ caracter"l %"lti'act&rial al c&%peititi itatii( ca si cel pr&ces"al. exista parerea ca. aflate in competie interntionala. c" te1$&l&/ie sta$!ar!i#at2. < & doua ahordare considera competitivitatea ca pe o reflectare a performantelor in comertul international =performant masurate sub forma cotelor detinute pe pietele de export. fie la un pret inferior fata de produsele si serviciile oferite dea alte tari %. dorinta unor tari de a obtine preturi mari la produsele comercializate pe piata mondiale reprezinta un obiectiv mult mai atractiv si. fie sub forma gradului de penetrare a a importului>. :irsty 7ugues . U1D. (CD5 o defineste astfel . de dolari. 7e8lett $ac9ard sau Casio. banalul calculator de buzunar. o dovada mult mai evidenta a competitivitatii. calc"lat&r"l( cu teoria lui *ernon. pentru ca apoi sa scada in urm2torii ani pana la un pret de . decat vanzarea la preturi mici. &ceasta so poate cuantifica pe baza nivelurilor de perforananta =nivelul productivitatii.. deci. avea a inceputul anilor /. un pret al calculalorului de . a fost mentionata economistul ). 4 . &merica 6atina sau 5uropa 5st.&sia de 13 5. &stfcl.( definitie a competitivitatii internationale.. care a fost inventat a inceputul anilor +. Carbaugh « Competitivitatea internationala reprezinta capacitatea unei tari. sectoarelor. etc. de dolari bucata. ceea ce a f2cut ca productia sa sa fie abandonata practic de cei care l3au lansat. static& sau dinamica. 5xista numeroase alte definiri ale competitivitatii. regiunilor. de a concepe. De pilda. de a asigura in nod sustinut un venit tridicat din valorficarea factorilor de productie. Daca asociem un produs specific zilelor noastre. . precum si venit superior din valorificarea fortei de munca(. in conditiile pietei libere si ale unei concurente corecte. un pret de aproximativ 0. "tatelor sau organismelor supranationale. acest nivel de pret este neremunerator. si care se vindea de c-tre producatorii amoricani cu .. care corespunde stadiului actual. cresterea competitivitatii. A a$ta)"l c&%petiti al 'ir%el&r a'late i$ a a$/ar!a pr&/res"l"i te1$ic( se a'la i$ ra%"rile !e ar'( i$ care a a$s"l te1$&l&/ic per%ite &bti$erea !e pret"ri pe %as"ra si $" i$ ra%"rile. produce si comercializa bunuri si servicii fie de o calitate superioara. 'capacitatea firmelor.

otusi.uropene + este capacitatea unei tari de a realiza coordonarea cresterii economice cu ec#ilibrul extern .>. Aceasta !e&arce crcsterea ec&$&$ic3 !i$tr.&ceasta definire. politici structurale .& a$$"%ita parte a l"%ii( !eter%i$a !esc1i!erea !e $&i piete !e !es'acere. ( alta definitie a fost data de Directia ?enerala pentru $robleme 5conomice si @inanciare de pe lAnga Comisia 5uropeana. Aceasta a !e e$it & pre&c"pare c" c1aracter /e$eral.atractivitate si agresivitate . economia industriala a limitat acest tip de abordare. . Deci se pune accent pe finalitatea sociala a cresterii cometitivitatii. investitiile in calimtaul fizic si uman. considerand ca el nu constituie o baza adecvata pentru o evaluare cuprinz/toare a competitivitatii(. In timp ce W5@ defineste competitivitatea ca fiind « abilitatea unei tari de a inregistra rate inalte de crestere ale !I0+ului pe un locuitor %.globalitate si proximitate coeziune sociala si asumarea riscurilor . I$ al !&ilea ra$!( aceasta dcfnitie privestc cumpetitivitatea prin prisma raportului dintre cresterea economicB si echilibrul exten. &stefel. FACTORII COMPETITIVIT5ŢII ECONOMICE I$tele/erea %&!"l"i !e acti"$e a 'act&ril&r le/ati !e c&%petiti itate este le/ata( %ai i$tai !e e al"area %ari%ii si !i$a%icii c&%petiti itatii ec&$&%ice a $ati"$il&r. 4.. &ceasta definitie pune accentul. 5ste vorba de F&r"%"l Ec&$&%ic M&a!ial *6&rl! Ec&$&%ic F&r"% 7 6EF+ care p"blica i$ca !i$ 1898 Rap&prt"l as"pra C&%petiti itatii :l&bale si !e I$stit"t"l pe$tr" De# &ltarea Ma$a/e%e$t"l"i * I$ter$ati&$al I$stit"te '&r Ma$a/e%e$t De el&pe%e$t 7 IMD + care e!itea#a A$"ar"l C&%petiti itatii M&$!iale. inovatia tehnologica. pe$tr" pr&!"sele si ser iciile pr& e$i$! !i$ alte parti( prec"% si '&r%area s"rsel&r !e apr& i#i&$are ale acest&ra !i$ "r%a Ast'el( a 'i c&%petiti $" i$sea%$a a !eter%i$a !e#a a$ta)e pe$tr" ceilalti parte$eri c&%erciali( ci a creste si "tili#a pe !epli$ a a$ta)"l pr&pri". doua institutii inrternationale s3au preocupat in mod deosebit in acest sens. prin administrarea eficienta a relatiilor bivalente 1 procese si produse . accentuand rolul pe care il detine diferientierea produselor in strategia conmpetitiv/ a firmelor. C&%petiti itatea $" este i$sa "$ )&c c" s"%a $"la( i$ se$s"l ca $ati"$ile be$e'icia#a !e pe "r%a cresterii ec&$&%ice i$re/istrate !e alte $ati"$i..% D . in optica ICD competitivitatea consta in « abilitatea unei tari de a crea valoare adaugata. )*Competitivitatea + subliniaza specialistii Comisiei . sporindu+si astfel avutia nationala.la baza performantelor externe a tarilor industrializate sta importanta fundamentala pe care o are comertul international. i$ pri%"l ra$!( pe largirea spectrului variabilelor ce trebuie luate in considerate in analiza compctitivitatii =productivitatea. reliefeaza in mod clar impactul determinant pe care competitivitatea unei natiuni il are asupra nivelurilor veniturilor si implicit asupra nivelului de trai din tara in cauza.

I$stit"t"l I$ter$ati&$al pe$tr" De# &ltarea Ma$a/e%e$t"l"i elab&rea#a a$"al "$ clasa%e$t al cel&r %ai c&%petiti e $ati"$ii ale l"%ii !"p2 "$ set !e criterii *care a 'i pre#e$tat %ai i$ !etali"+( I$cerc. Tari ca :er%a$ia( Aap&$ia( C1i$a( C&reea !e S"! a" "r%at c" s"cces & ase%e$ea strate/ie. la fel de agresiva. nici macar cele cu nivel ridicat de bunastare. nu poate igora atractivitatea. natiunile trebuie sa se confrunte cu doua tipuri de economii . 2tractivitatea creeaza locuri de muncain tarile receptoare de investitii straine directe. considerata o adepta agresivitatii. cazuri.( simpla comparatie arata ca metodologiile celor douB institutii se deosebesc intre ele prin factorii luati in calcul. dar pot aduce venituri scazute datorita stimulentelor conferite. In mod traditional. Carea Eritanie.i%itatii *ec&$&%B &' pr&.p&rt"ri si i$ estitii strai$e !irecte.Alte tari *Irla$!a( Si$/ap&re+ a!%i$istrae#a c&%petiti itatea sti%"la$! i$ estitiile si !e e$i$!( ast'el( %ai atracti e.atracti itate ers"s a/resi itatete < pr&. Iata deci.i%itB+ si aceea a /l&balitatii *ec&$&%B &' /l&balitB+.FI:URA >. dar nu si locuri de munca . ?@ !rimul factor perec#e este format de elementele « atractivitate agresivitate % este apreciat ca determina diferentierea natiunilor prin modul in care administrezarelatiile lor cu comunitatea internationala de afaceri. competitivitatea este perceputa ca « agresivitatea « i$ter$ati&$ala a taril&r( %ateriali#ata pri$ e. St"!i"l a$ali#ea#2 $&ti"$a !e c&%petiti itate i$cl"si !i$ p"$ct !e e!ere te&retic( I$cerc.1( PA:. T&t&!ata( st"!i"l respecti c&$trap"$e & serie !e ele%e$te speci'ice c&$si!erate 'act&ri ai c&%petiti itatii .$! s2 e. In multe. tinde sa devina preponderent atractiva. C1iar !aca te&retic tarile l"%ii treb"ie sa ti$a sea%a !e a%bii 'act&ri( pe$tr" a c&$c"ra c" s"cces pe piata i$ter$ati&$ala act"ala( t&t"si %"lte s"$t %ai !e/raba &rie$tate spre "$"l !i$ ei.i%itate ers"s /l&balitate< acti e ers"s pr&cese < as"%area != risc"ri i$!i i!"le ers"s c&e#i"$e s&cial3. mai ales datorita impactului puternic asupra locurilor de munca. &stfel Irlanda nu este extrem de agresiva pe piata internationala.plice %&!"l i$ care criteriile pri$cipale care sta" la ba#a st"!i"l"i se i$scri" i$ ca!r"l /e$eral !e !e'i$ire a i!eii !e c&%petiti itate. iar 5lvetia urmeaza un trend exact opus.$! ast'el pe !e & parte s2 '"r$i#e#e i$'&r%atii "tile i$ estit&ril&r i$teresati( iar pe !e alta parte "$ %aterial !&c"%e$tar !e i$teres pe$tr" a$alisti. Cai precis este vorba de doua 0 . 1ingura tara care pare sa ramana . 2gresivitatea genereaza venituri in tarile de origine. 2 doua perec#e de factori interconectati are in vedere faptul ca de obicei sistemul economic al unei tari nu este in general extrem de omogen. in continuare. precum si prin ponderile acordate diferitilor factori in cadrul indicilor calculati. pe cat este de atractiva este 1U&. LA SEMINAR . ca nici o tara.ec&$&%ia pr&. iar Coreea de 1ud nu este atractiva la investitii .

in raport de conditiile fiecareia. cu precadere. 5a presupune ca FproductiaG nu este necesar sa fie neaparat adresata utilizatorului final. cum ar fi 1tatele Unite. &ceasta s3a realizat prin mai multe metode cum ar fi . India san )usia> pot excela din punctul de vedere al activelor =pamant. masurile de reducere a barierelor comerciale. activitati administrative =guvernamentabe. integrarea regionala. ec&$&%ia ba#ata pe /l&babi#are a cresc"t %ai %"lt !ec. Cel de al treilea factor bivalent $ produse versus procese $ exprima tendita tarilor de a administra propriul mediu competitiv. servicii sociale si personale =medicale. care s3au acumulat de3a lungul mai multor generatii. ari cu un inalt nivel al standardelor de viata si costuri dc operare ridicate. arile mai mici sunt mai dependente dc economia globaba. educationale>. mar#elor de profit si salariilor. desi tendinta lor catre globalizare este evident crescatoare. Haponia sau 5lvetia> sunt sarace in resurse. Aceasta ec&$&%ie este( i$ /e$eral( c&%petiti a si e'cie$ta( pri$ pret"rile b"$"ril&r &'erite. Unele natiuni =precum Erazilia. se bizuie in continuare pe uriasa lor piat interna. $roportia acestor doua tipuri de economii in asigurarea prosperitatii nationale."b i$s"%at al taril&r( este este /e$erat !e ec&$&%ia pr&. I$ %e!ie( p"te% c&$si!era ca i$ E"r&pa Occi!e$tala 40> !i$ PIC. care confund uneori bunastarea cu competitivitatea. variaza in functie de marimea si nivelul dezvoltarii economice a tarilor. ( consecinta importanta a gbobalizarii a fost aceea de a exercita puternice presiuni asupra pretunilor. manufacturi.t se%$i'icati ( i$ a!a$! "$e&ri tere$"l &p"sei sale *ec&$&%ia pr&. Ce$e'iciile sale !eri a !i$ a a$ta)"l c&%petiti &bti$"t la $i el"l pietei %&$!iale( i$ special( i$ ceea ce pri este c&st"rile &perati&$ale. In ultimul sfert de veac. lucratori. fie pe active fie pe procese. In general. 5conomia proximitatii ofera vaboarea adaugata utilizatorilor fnali. privatizarea. bazandu-se. puterea industniala si chiar educatia sau cunostintele detinute sunt active. #ustitie>. spri#inire a consumatorilor =servicii post3vanzare>.i%itatii+. acordurile comerciale. 5a este in general protectionista si costisitoare.categorii de activitali economiee. tarile din cea de a doua grupa sunt mai competitive decAt cele ce apartin primei categorii. si in final activitati de. &cestea pot determina o situatie de autosatisfactie in cadrul FvechirorG natiuni. in timp ce tarile mari.i%itatii si $"%ai 10> !e ec&$&%ia /l&balitatii. 3 .conomia proximitatii cuprinde activitati traditionale. dereglementarea. dar s3au bazat in mod fundamental pe valonificarea unor procese sau procedee pe care le3au perfectionat in avans fata de concunenta. I . la exigentele globalizarii. fara a fi in mod necesar competitive. resurse naturale>. &lte tari =cum ar fi 1ingapore. etc.conomia globalitatii este formata din companiile cu activitate la nivel mondial. 1e poate considera ca infrastructura. cum ar fi ?ermania sau 5lvetia au fost obligate la o dura adaptare a proceselor. + .

dereglementare.a" c&$c"rat recipr&c( i$ pre#e$t pare sa 'i !e e$it pre ale$t %&!el"l A$/l&.2 patra perec#e de factori perec#e interdependenti face distinctie intre sistemele care promoveaza asumarea riscurilor individuale si cele care urmaresc sa prezerve coeziunea sociala. I$ cele ce "r%ea#a estese%$i'icati a !eli%itarea acest&ra a) 4odelul "ud+. Coreea. germanul Cax Weber. o usoara reativa reglementare a mediului de afaceri. 1ingapore>. privatizare si reponsabilizare la nivel individual si printr-o abordare minimalizatoare a sistemubui de asitenta sociala.Sa. precum si prin existenta unei economii paralele si prin costuri ale fortei dc munca mai reduse. 3 munca st3ruitoare =grea> ! oamenii sunt total dedicati obiectivelor fundamentale nationale si bucreza din greu mai multe ore pe zi =cx. I$cl"si ca!erea '&st"l"i bl&c c&%"$ist si &pti"$ea pe$tr" capitalis% a "$&r state c" & &rie$tare i$!el"$/ata !e alta 'act"ra * e#i C1i$a+( pare sa c&$'iri%e acest l"cr". In alta ordine de idei. Ca urmare el a relevat faptul ca $ati"$ile $" c&$c"rea#a !&ar pri$ pr&!"se sa" ser icii( ci !e&p&tri a( pri$ e!"catie si siste%"l !e al&ri. a studiat relatia !i$tre c"lt"ra si !e# &lta$ea ec&$&%ica. sau chiar Haponia> 3 abundenta ! desi oamenii lucrcaza din greu ei aconda o atcntie din ce in ce mai mare cresterii veniturilor proprii =ex. Weber. 1istemul de valori preconizat de C. &cest model favonizeaza spiritul creator. Modelul Continental European pune accentul pe consensul social. D"pa ce a$i la ra$! cele !&"a siste%e s.uropean este caracterizat printr3o infrastructura relativ putin dezvoltata. si chiar unora dintre tarile nou3industrializate. ar putea fi compus din urmatoarele elemente . p&t 'i i!e$ti'icatc trei %&!ele !i'erite !e c&%p&rta%e$te( care si$teti#ea#a !i'erit al&rile !e ba#a si i$stit"tiile care le sl")esc.&$. + . 1paniei. inventiv. Prin contrast cu acesta. &ceasta categorie este specifica Italiei. 3 participate sociala ! oamenii sunt mai putin interesati de o munca staruitoare si sunt implicati in special in formanea societatii din care fac parte =ex. Acesta duce o politica mai ec itabila a venitunilor si promoveaza un sistem extins de asistenta sociala. Le/islatia U$i"$ii E"r&pe$e este c&$ce$trata p&$!ere$t pe !ere/le%e$tare si pri ati#are. $ontugaliei. 6a inceputul secolului al JJ3lea. o protectie sociala relativ ampla. 1U& si U5 in prezent> . decat de modificarile aparute la nivel de societate =ex. Asa numitul model Anglo-Saxon este caracterizat de accentul pus pe asumarea riscului. U$ i%pact se%$i'cati as"pra c&%petiti itatii taril&r il are siste%"l !e al&ri. 1U& sau U5 in deceniile /3K ale secolului trecut> 3 autosatisfactie ! oamenii sunt mai interesati de evolutia vietii or particulare.

&cesta favonizeaza perspectiva pe tenmen lung. In ultimii ani. 13a a#uns. privatizare. concomitaent cu prezervarea sistemului de valori adecvat si agreat de membrii comunitatii nationale respective. asa dupa cum s3a mcntionat anterior. dar se manifesta si pe mai departe o puternica rivalitate si competitie intre crearea unui mediu dc afaceri extrem de competitiv =element caractcristic celui de al doilea model> si responsabilitatea sociala crescuta. 3 )ealizarea unui echilibru intre economia de proximitate si cea bazata pe globalizare pentru a se asigura crearea unui nivel substantial de bunastare si acumulare. ce revine mcdiului local =fapt specific primului model>. productivitatea muncii si impozitare 3 $rezervarea unei structuri sociale moderne. rapiditatea si transparenta politicilor guvernamentale si administrative 3 Centinerea unei corelatii economice =sanatoase> intre nivelul salariilor. ca si in instruirea continua a fortei de munca. Unii autori extind aceste caracteristici si la Haponia si chiar ai8an.b) 4odelul 5ord . 5l compara si contrapune %&!el"l a$/l&. ( intenesanta analiza comparativa a modelelor de economie dc piata functionala.uropean estc caracterizat de o puternica stabilitate. a avut loc o permutare dinspre perceptele Codelului Lord35unropean catre cele ale Codelului &nglo3 1axon. a fost realizata de economistul francez Cichel &lbert.&$ = numit metaforic model texan > cu modelul vest3european. astfel la stabilirea unui asa numit « decalogul regulilor de aur % care contribuie la obtinerea si mentinerea competitivitatii unei tari. atat in infrastructura nationala. in special in invatamantul universitar si post universitar. prin flexibilitatca fortei dc munca si acceptarea unui nivel ridicat de risc. a populatiei in general. asigurarea atractivitatii interne pentru investitiile straine directe 3 (rientarea atentiei catre calitatea. &cest tip de socictate cultiva spiritul antreprenorial. un consens social si de neglementari stricte. cat si in cea informational3 tehnologica 3 1timularea acumularii private si a investitiilor interne 3 Dezvoltarea agresivitatii la nivelul pietei globale si. sa. prin reducerea disparitatilor salariale si consolidarea clasei de mi#loc 3 Investirea masiva in educatie. 5lvetia. c) 4odelul 2nglo+"axon se delimiteaza prin procesele de dereglementare. (landa. &ustria. deopotriva. &cestea sunt considerate drept cai de asigurare a competitivitatii 1 3 Crearea unui mediu legislativ stabil si predictibil 3 Construirea unei structuri economice flexibile si adaptabile 3 Investitii masive. / . dupa multiple analize comparative au facut o selectie cu cele mai semnificative si de viitor. Din aceasta categoric se considera ca fac parte tari precum ?ermania. &lti specialisti. pe care il numeste %&!el r&%a$.

un studiu ce are ca obiect stabilirea unui clasament al celor mai competitive tari ale lumii. < prosperitatea actuala a unei tari reflcta si performantele sale economice din trecutN < competitia guvernata de fortele pietei asigur% performantele de durata ale unei natiuni N < cu cat competitia interna se manifesta mai acerb. prin crearea de conditii pentru ca intre firme sa existe o concurenta loialaN < guvernul. partial. cuantificarea nivelului competitivitate al tarilor si a dinamicii acesteia a devenit obiect al preocuparilor permanente ale unor instititii si organizatii cu preocupari gbobale. INDICI DE MASURARE A COMPETITIVITATII a + I$!icele !e crestere a c&%petiti itatii * :r&Dt1 C&%petiti e$ess I$!e.>. adaptAndu3si politicile cconomice la schimbarile aparute in cadrul mediului international =mondial. Institutul de Canagement de la 6ausanne intocmeste anual.per'&r%a$ta ec&$&%ica< e'icic$ta p&liticii /" c$$a%c$tale( e'icie$ta %e!i"l"i !e a'aceri< i$'rastr"ct"ra. Institutul International pentru Dezvoltarea Canagementului si biMecunoscutul @orum 5conomic Condial. asa cum am subliniat anterior. se minimizeaza riscul extern pentru intreprinderile economiceN < guvernele trebuie sa fie flexibile in activitatea lor. 13au impus din acest punct de vedere. global>N < administratiile publice au sarcina dc a oferi o structura a societatii bazata pe corectitudine. egalitate si #ustitie menite sa asigure securitatea populatiei. + In ultimele decenii. de rcgula. Acest clasa%e$t se i$t&c%este pe ba#a a patr" criterii pri$cipale . arata competitivitatea companiilor sale =daca nu se tine cont de banierele comcrciale>N < deschiderea unei tari catre activitatile economice internationale conduce. cu atAt mai competitive vor fi firmele nationale atunci cand activeaza pe pietele externeN < succesul unei tari la nivelul comertului exterior. poate stabili totusi conditii macroeconomice si sociale care sunt predictibile. la cresterea performantelor economicc interne ale acelei tari < investitiile internationale detennina o alocare economica mai #udicioasa a resunselor la nivcl mondial )eferitor la cel de3al doilea criteriu + eficienta politicii guvernamentale elementele definitorii sunt . Iata. < interventia statelor in activitatile de afaceri pot fi minimizate. &ceste critcerii subsumcaza un numar de D4D de indicii si indicatori.C.I. K . Cu privire la primul criteriu 3 performanta economica 3 se considera ca aceasta trebuie abordata si analizata intr3o manienra foarte complexa. si. astfel. de peste un deceniu. 7 :. in continuare doar cAteva din elementele de abondare ale acestui criteriu.

. ale tehnologiilor existcnteN < investitiile in cercetarea dc baza si activitatile inovative sunt cruciale pentru o tara. impruna cu abilitatea de adaptare la schimbarile in mediul concurential sunt atribute manageriale cruciale pentru competitivitatea firmelor N < facilitatile de ordin financiar3fiscal pot oferi sporuri dc competitivitateN < un sistem financiar bine dezvoltat si integrat la nivel mondial sustine competitivitatea economiei nationaleN < mentinerea unui nivel dc trai ridicat necesita integarea economiei interne in economia mondialaN < spiritul antreprenorial estc decisiv pentru activitatea economica. in oricare dintre stadiile dezvoltarii sale economice N < investitiile pe termen lung. in special in faza sa de debutN < crearea si mentinerea unei forte de munca instruite cotribuie din plin la cresterea competitivitatiiN < productivitatea se reflecta in nivelul valorii adaugateN < atitudinea fata de munca afecteaza in sens pozitiv sau negativ competitivitatea unei natiuni. sunt de natura sa sporeasca nivelul de competitivitate al firmelorN < calitatea vietii neprezinta o parte esentiala a atractivitatii unei tariN < resursele educationale adecvate si accesibile. *alentele teoretico metodologice ale acestui indice =indicator> au fost puse in evidenta in baza studiului elaborat de ICD si dat publicitatii in 4. &ceasta. o infrastructura moderna include tehnologia informatiei si protectia eficienta a mediului naturalN < avanta#ul competitiv poate fi obtinut prin intenmediul aplicatiilor inovative si eficiente. cum sunt. in cercetare ! dezvoltare.I. in urmatoarele sensuri. a#uta la dzvoltarea unei economii bazate pe inovatie si creativitate. < de asemenea. < o infrastructura bine dezvoltata include un sistem eficient de afaceri si sustine activitatea economica. Ultimul criteriu luat in considerare $ infrastructura $ are un mare rol in asigurarea unei competitivitati interne si internationale. O . < eficienta optima. cel putin.&l trcilca criteriu abordat in cadrul analizei $ eficienta mediului de afaceri $ presupune valorificarea c2torva elemente.

In alta ordine dc idei.D de 4. cea mai competitiva natiune a lumii. spre exemplu. Haponia ocupa in 4. ..I$ !ec"rs"l "lti%ei recesi"$i a ec&$&%iei %&$!iale( *se s"bli$ia#a i$ st"!i"+( a #ecea !e la cel !e.. par sa readuca in prim plan aceasta tara.0P. &stfRl. . investitorii sunt din nou prezenti.D si 4. pare s% fi fost deosebit de inspirata. in anul . 3 4I U1D.. 2 doua mare economie a lumii 3 ec&$&%ia Aap&$iei .al !&ilela ra#b&i %&$!ial( 'ir%ele $cc&%petiti e a" !ispar"t sa" a" a "t parte !e restr"ct"rari !rastice. iar societatea #aponeza a fost pusa in fata unor rcforme administrative dureroase. I$cep. iar in Ungaria sau $obonia se apropia de D U1D.+P. Cresterea economica a Haponiei a incetat insa. mid.$! c" 4EEF( l"cr"rile par sa 'i re e$it la $&r%al !e&arce se%$alele pietel&r i$ter$ati&$ale s"$t %"lt %ai &pti%iste( c1iar !aca str"ct"ra ec&$&%iei %&$!iale este ac"% &arec"% !i'erita. dar si costuri operationale mult mai scazute. fata de un excedent de .0 cea mai semniflcativ..0. 6niunea . noi membrii. In anii QK. in momentul in care sistemul sau financiar a intrat in colaps.. iar guvernele fac eforturi sa reformeze pe termen lung sistemele de pensii sau de santate. de multe ori mondial. de catre studiul mentionat. Consumatorii au o atitudine pozitiva. care a adus nivelul dobanzii la cel mai scazut nivel din ultimii 0. 6a aceste niveluri record ale deficitului contrbuie si faptul ca.. dar mult mai precauti. U1D a fost aproape FabsentaG din economia mondiala in ultimul de deceniu.. In prezent. si inceputul anilor QO.. ultimii ani.e $IE3ului in anii 4.a" a "t si p&liticile pr&%& ate !e ba$cile ce$trale( care a" ate$"at e'ectele recesi"$ii. Si i$ 4EEG( ca si i$ a$ii a$tri&ri( i$ acest elasa%e$t( SUA a '&st c&$si!erata( i$ p&'i!a $ea)"$s"ril&r %e$ti&$ate( !rept cea %ai c&%pctiti a $ati"$e a l"%ii . Unele firme mari si3au consolidat pozitiile.OOK. $olitica 1istemului @ederal )eserve =@5D>. U1D si respectiv +K+ mld U1D. saIariul pe ora nu depesea 4 U1D. au fost de peste DP. Cresteri. pe rand. in Carea Eritanie sau @ranta la 4.I locul 4. dupa o cresere a $IE in 4. otusi. aceasta era considerata.uropeana a cunoscut in 4.. in aceIasi timp in tarile baltice.+ mld. standarde de viata mult mai sc%zute decat tarile membre. dar sunt indatorati. I$ re!resarea ec&$&%iei %&$!iale "$ r&l cr"cial l. multe companii americane prefera sa produca in alte tari bunurile necesare pietei interne si apoi sa le importe. in timpul &dministratiei Eush deficitul bugetar a a#uns la D. spre exemplu.transformare numericdin istoria a prin adearea a . deoarece a a#utat economia americana 3 "62 se claseaza pe primul loc 3 sa3si nevina relativ rapid .. in aceste tari. increderea in mediul de afaceri din unele tari a fost sfaramata prin intermediul mai multor scandaluri cu impact. cu o valoare a $IE de pestc +. dar dficitul balantei comcrciale a a#uns.U1D.. cumulata cu optiunea unui dolar slab. la valori record de IK.. @irmele mici si mi#locii au sufenit pierderi considerabile. toti acestia avAnd insa. de ani. costul unei ore de munca a#ungea in industria prelucratoare in ?ermania pana la D. dupa Indicele Cresterii Competitivitatii si se mentine pe pozitii apropiate anilor anteriori./P.

+P. pe termen lung. + In cea de a doua etapa. Di$tre $&ii e$iti i$ '3%ilia c&%"$itara cea %ai b"$a p&#itie este &c"pata !e Est&$ia *l&c"l 4@+( restul tarilor fiind undeva dupa locul DI. aceste natiuni vor castiga in privinta puterii de cumparare si isi vor crea o clasa de mi#loc care dezvolta si acumuleaza bogatie. in special in cadrul marilor natiuni asiatice. al aconomiei globale. ailanda este tara care asambleaza componentele. Di$tre tarile %e%bre ale UE( cel %ai bi$e p&#iti&$ate i$ clasa%e$t s"$t Fi$la$!a si Da$e%arca. E"r&pa i$ a$sa%bl"l sa" se c&$'r"$ta si c" & alta pr&ble%a care ii a'ectea#a c&%petiti itatea.. sa detina o pondere de D4P in 4. sporirea cheltuielilor statelor. R&%a$ia &c"pa l&c"l GG i$ clasa%e$t"l pe 4EEG. India si multe alte natiuni asiatice sunt considerate ca furnizori de imput3uri pentru firmele americane. &ceasta problema demografica explica de ce 4SD din bugetele nationale ale tarilor europene sunt directionate catre educatie. P&p"latia E"r&pei( care era i$ 4EEE !e 948 %ili&a$e( a sca!ea la @>4 %ili&a$ i$ 4EGE. &sia se va dezvolta devenind un competitor mondial. de ani. In alta ordine de idei.. Ca!erile :er%a$iei *l&c"l 4>+( ale Marii Crita$ii *l&c"l 44+ si Fra$tei *l&c"l >E+( a" re'lectat !i$ pli$ sit"atia !e relati a sta/$are( c1iar !e re/res i$ "$ele ca#"ri( a U$i"$ii E"r&pe$e. Pr&ble%ele !e%&/ra'iei si cele s&ciale par sa atar$e /re" i$ !e'a &area c&%petiti itatii.$ara s"b 1F a$i( a sca!ea in acceasi penioada de la 4/P la . China a devenit centrul industriei prelucratoare.$ire. ca urmare. In plus. etc. + In stadiul al treilea. China. . &tunci cAnd populatia imbatrAneste. otel sau alte bunuri. India furnizeaza echipamente de birou. #aponeze si europene. in viitorul apropiat . in conditiile in care si speranta de viata va creste cam cu un an la fiecare deceniu. sant5e etc si sisteme dc pensii. Asia isi . dar si pentru autoturisme. Au fost de#a conturate trei etape ale relatiilor dintre competitivitatea mondiala si cea a marilor natiuni din Asia . pare sa depinda de cresterea acesteia in tarile din Asia. Ca urmare ele devin furnizori pe piata mondiala. + Intr+o prima etapa. a#ungandu3sc ca persoanele cu vAnsta de peste +. populatia europeana va suferi un proces accentuat de i%batr. China este tara cu cea mai mare crestere in domeniul telefoniei mobile. Ele &c"pa" l&c"rile @ respecti 9( !ar a%bele a" &c"pat i$ a$ii a$teri&ri p&#itii %ai b"$e*Fi$la$!a 'i$! i$ a$ii prece!e$ti pe l&c"l >+. Specialistii !nstitutului !nternational pentru "ezvoltarea Managementului considera dinamica inregistrata de competitivitatea la nivel mondial. obiectivul mentinerii aceluiasi nivel de benficii in privinta sistemelor de sanatate si a celor de pensii inseamna de fapt.C" certit"!i$e asista% ac"%( i$ aceste c&$!itii( la & re&rie$tare a i$ estitiil&r !i$spre est cHtre est si se pare ca pri$cipalii per!a$ti &r 'i tari prec"% Irla$!a( P&rt"/alia sa$ Spa$ia. asa cum au facut anterior Calaezia sau 1ingapore. India va fi preocupata sa descopere din ce in ce mai multe bunuri de consum.I. In acelasi timp p&p"latia t.

$olonia U +.. . cel mai bine la nivel european stau. @ranta locul 0I. Irlanda U +.. Un trend asemanator a urmat Haponia imediat dupa al doilea razboi mondial.. (landa U . arile membre U5. oyota. cand a devenit dintr3o natiune producatoare de bunuri ieftine. Dintre tarile europene. Danemarca 3 0. promotorii competitivitatii pentru China.ficienta mediului de afaceri situcaza pe primul loc 7ong :ong3ul. C+ I$!icele C&%petiti itati A'ace$il&r *C"si$ess C&%petiti e$ess I$!e. iar pe locurile urmtoare sunt 1ingapore si @inlanda. ?ermania locul D+. )eferitor la termenii schimbului. Imaginea cxtcrna este un element indisolubil legat de atractivitatea mediului dc afaceri dintr3o tara. care este unul din indicatorii pe baza caruia sunt apreciate performantele economice. 6uxemburg si China. pozitii favorabile ocupa si. tot astfel :on9a. 5lvetia si Danemanca. ocup% in prezent pozitii destul de putin atractive in clasamentul mondial...a crea pr&priile c&%pa$ii /l&bale si &r i$cepe sa e.+.4 . precum 1ony. Di$tre $&ii e$iti i$ UE cele mai bine situate sunt . urmata de 1lovenia T DO. 7 C. una detinatoare de marci de nivel international. Islanda.p&rte si sa pr&%& e#e %arci l&cale. Italia locul ID. Cehia U D+. @inlanda 3 0. urmat de Danemarca !/ si @inlanda 3 O. Cidea T marci chinezesti care nu sugereaza nimic astazi T vor fi in viitorul apropiat. ?ermania U . sau Ungaria locul DD.7aier. locul 4.I. $rintre tarile europene care ocupa locuri relativ bine cotate sunt . &sa cum marci #aponeze de renume. cel mai bine sta @ranta U D. Din accasta pcrspectiva este intcresant faptul ca tari europene cu traditie. I$ %&! tra!iti&$al :CR isi &rie$tea#a ate$tia( as"pra cel&r !&i i$!icat&ri c&%p&#iti c" care %as&ara $i el"l !e c&%petiti itate( al c&$&%iil&r c&$te%p&ra$e< $rimul indicator luat in considenare este Indicele Competitivitatii 2facerilor (0usiness Competitiveness Index + 0CI). iar din aceasta perspectiva. cel mai bine situate sunt. 1uedia 3 K si ?ermania 3 . Cediul de afaceri cel mai bine cotat dintre tarile europene a fost cel din Islanda. @ranta U O. Islanda 3 + si 5ivetia 3 /. creat de Cichael $orter de Ia 7ar8and University si introdus pentru prima data in cadrul ?C) din 4. .. din punct de vedere al performantelor economice se afla 1U&. in crestere de pe locul 4O. Carea Eritanie U . In privinta eficientei politicilor guvernamentale 7ong :ong se afla pe primul loc. Daca se a$ali#ea#a clasa%e$t"l i$ '"$ctie !e cele patr" criterii l"ate i$ c&$si!erare ( c&$'&r% pri%"l"i criteri" primele locuri . 6ltimul criteriu + cel al infrastructurii + situcaza pe pnimul loc 1U&..0.C.. urmata de 5lvetia si Haponia. + A$"al( s"b patr&$a)"l F&r"%"l"i Ec&$&%ic M&$!ial se I$t&c%este Rap&rt"l C&%petiti itaii :b&bale *:CR+( &biecti "l '"$!a%e$tal al acest"i Rap&rt este acela !e a e al"a c&%petiti itatea "$"i $"%ar cat %ai %are !e tari. 7ua8ei. Lissan ori 7itachi sunt binecunoscute in toata lumea si contribiue la cresterea competitivitatii tarii de origine. 5stonia U . la nivel mondial. Dancmarca 3 I.. find devansate din accasta penspcctiva de 5stonia locul 4O.

&ustria locul O. Lici $&ii %%bri UE $" sta" '&arte ra"( acestia ocupand locuri realtiv bune. gradul de cmplexitate al strategiilor si operatiunilor derulate de companii si calitatea mediului na9ional de afaceri in care acestea functioneaza. urmata de Danemarca. astfel 5stonia ocupa locul 4I.t "$ele tari care s"$t %e%bre UE !e %ai %"lt ti%p( "$ele c1iar !e la c&$stit"irea CE — Italia l&c"l >8( :recia l&c"l FE< . Cehia 3 4/. 1lovenia 3 D4 ! dar care mai au multe de facut pAna vor atinge performantele leaderilor gruparii.34.. Carea Eritanie locul +. Variabila !epe$!e$ta '&l&sita( !e re/"la( pe$tr" !e# &ltarea CCI este $i el"l PIC0l&c"it&$( a)"stat i$sa la paritatea p"terii !e c"%parare. C" pri ire la calitatea %e!i"l"i $ati&$al *i$ter$+ !e a'aceri( aici Fi$ia$!a este lea!er i$c&$tstabil( detronAnd 1U& ! locul 4 si devansand alte tari europene precum Danemarca locul D. $olonia locul 0+. ?cermania 'ocul 0. (landa locul K. 5lvetia locul /.$! c" a$"l 4EEF( progresele acestora in materie de mediu intern de afaceri sunt remancabile. pentru mediul de afaceri. PIC0l&c"it&$ estc "$"l !i$tre cei %ai '&l&siti si %ai e'icie$ti i$!icat&ri pe$tr" re'lctarea pr&!"cti itatii $ati&$ale si t&t&!ata este str.p&rt. I$teresa$t este si 'apt"l ca "$ele !i$tre acestea s"$t %ai bi$e sit"ate( !i$ aceasta pcrspecti a( !ec."l %&$!ial( !eci practic c asit&talitatea ec&$&%iei %&$!iale. N"%ar"l !e tari a$ali#ate pe$tr" rap&rt"l pe 4EEG04EE@ a '&st !e 119. Ungaria locul D4. 1ingapore si Carea Eritanie. $e cel de3al treilea loc a urcat ?ermania. cel mai bine situate find tari precum 5stonia 3 4+. Re%arcabil este 'apt"l ca( !i$ acest p"$ct !e e!ere( sase !i$ pri%ele #ece l&c"ri la $i el %&$!ial s"$t &c"pate !e tari %e%bre ale U$i"$ii E"r&pe$e( iar El etia este pe l&c"l 9( ceea ce !& !este rele a$t pre!&%i$a$ta taril&r e"r&pe$e i$ ca!r"l acestei ierar1ii ce c"pri$!e 11@ tari. De $e%arcat ar 'i si 'apt"l ca tarile l"ate i$ !isc"tie t&tali#ea#a 89(?I !i$ PNC... Eusiness Competitiveness Index =ECI> urmareste sa analizeze doua domenii esentiale la nivel microeconomic. Di$ acest p"$ct !e e!ere( cea %ai c&%petiti a $ati"$e ra%a$e t&t SUA( care a impartit in ultimii /3K ani primul si cel de3 al doilea loc cu @inlanda. Cipru locul D+. Re'e$it&r la tarile care a" a!erat la UE i$cep.4. care a fost formulat dc Heffncy 1achs de Ia Columbia University si Hohn Cc&rthur de Ia he 5art Institute si prezentat pentru prima dat in ?C) din 4. Cei !&i i$!icat&ri c&%bi$a !atele !isp&$ibile !i$ E. 6ituania locul 0. Cehia locul 4/..< 2l doilea se numeste Indicele de Crestene a Competitivitatii (7ro8t# Competitiveness Index + 7CI). 1'ovenia locui DI. T&t"si el p&ate 'i i$'l"ce$tat !e & scrie !c 'act&ri pa$tic"lari si c" i$'l"e$ta pe ter%e$ sc"rt c"% a$ cala%itatile $at"rale( s&c"rile %acr&ec&$&%ice( %&!i'icarea pret"ril&r( i$ special i$ ca!r"l i$!"striib&r c" p&$!ere %are i$ e.ec"ti e Opi$i&$ S"r eB( "$ s&$!a) elab&rat a$"al !e F&r"%"l Ec&$&%ic M&$!ial.$s le/at i$ ti%p !e sta$!ar!"l !e iata !e care !isp"$e & $ati"$e. otodata. el reflecta fundamentele structurale ale unei tari. 5l este un bun indicator de reflectare si masunare a competitivitatii microeconomice existente la nivcIul tuturor tanilor. 1bovacia locub DK.D .

dar accst lucru nu poate reprezenta un succes pentru )om%nia. cu impact asupra dezvlotarii pe terman lung + eficienta (pregatirea) te#nologica a fiecarei tari.C. nici Eulgaria nu sta mai bine ea ocupand per ansamblu bocul /K.0 . Lorvegia. in privinta mediului de afaceri si K4 referitor la strategiile companiilor.Danemarca. 5lvetia. Desigur. ai8an. Din acest punct de vedere cele mai acompetitive economii sunt @inlanda. la feb si in ceea privceste calitatea mediului intern de afaecri si locul +O cu privire la eficienta strategiilor si opcratiuni' or derulate de companii. PA:. progresul tehnologic fiind motorul cresterii economice. &ustralia.4 PA:. — :. observand zonele de crestere economica sBnatoasa pe termen mcdiu sau chiar lung. respectiv pozitiile /.>. LA SEMINAR >. C+ I$!icele Cresterii C&%petiti itetii *:r&Dt1 C&%petiti e$ess I$!e.I.4. 1U&.)eferitor la )omAnia. I$!icelc :CI este ce$trat pe trei ele%e$te 'li$!a%e$tale+ cormpetitivitatea mediului macroeconomic din fiecare tara analizata 3 un prim element fundamental pentru cresterea economica + calitatea institutiilor publice si a politicilor promovate de acestea. ea ocupa locul +/ per ansamblu.+ 1copul essential al ?ro8th Competitiveness Index este sa analizeze potentialul economiilor la nivel mondial.1E8 ROLUL CERCETARII SI INOVARII LA NIVEL EUROPEAN .1E1( CORELATIA DINTRE PRODUCTIVITATE SI SECTORUL PUCLIC SI >. Islanda. deoarcce nu Eulgaria este punctul nostru de reper.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful