CURSUL III

CORELAŢIA COMPETIVITATE — MEDIU DE AFACERI
1. DEFINIREA COMPETITIVITATII Competitivitatea este un concept complex, indelung dezbatut de economistii din intreaga lume. Find indisolubil legat de notiunea de competitie, el exprima la un nivel general, capacitatea persoanelor, firmelor, economiilor, regiunilor de a se mentine in competitia derulata la un nivel intern si/sau mai ales international si de a obtine avantaje economice (si nu numai), in conditiile unui anumit mediu de afaceri . Definirea competitivitatii la nivel de firma este relativ usor de realizat dupa parerea profesorului Carbaugh de Washington University. In opinia sa o firma este competititva daca produce bunuri si servicii de o calitate superioara sau la un prêt mai scazut decat competitorii sai interni sau externi. Din punctul de vdere al unei natiuni insa, competitivitatea poate fi definita in multiple feluri. oate aceste abordari si clasificari au un numitor comun ! acestea exprima capcitatea si abiliatea tarii respecti e !e a "tili#a i$ %&! e'icie$t &p&rt"$itatile !e pe piata %&$!iala.. In conceptia clasicilor economiei politice, manifestarea cererii si a ofertei intemeiata pe libera ini"iativa, generata de proprietatea privata, negli#eaza factoriii de timp si de loc. $rin insusi faptul ca echilibrul economic se asigur% numai prin sistemul si mecanismul pietelor, agentii economici sunt condamnati la pasivitate, &cestia avand asigurat fie avanta#ul cornparativ absolut fie pe cel re'ativ. « In teoria moderna asa cum remarca economistul austriac !eter "c#ifico $ competitia coexista cu elemente monopolistice, ea este deci %"lti'&r%a( caci nu se manifesta doar prin preturi, ci in egala masura, prin modul de a produce, prin calitatea produsului, prin politica de vanzari si poli/compatitie ( concurenta ) este i%per'ecta si, prin insusi acest caracter, ea este !i$a%ica si e'ecti a % &ceasta optica, specifica perioadei contemporane cu privire la competitivitate, ar putea fi considerata baza conceptului avanta#ului competitiv. D&"a caracteristici ale c&%petiti itatii aratate &r 'i al&ri'icate pe$tr" !e'i$irea a a$ta)"l"i c&%petiti si al %as"ril&r ce treb"ie a!&ptate pe$tr" ca & tara * & ec&$&%ie+ sa,l &bti$a - caracterul multifactorial si caracterul procesual, la i$ter'ere$ta !i$tre i$ter$ si e.ter$( !i$tre pr&!"cti itatea '&l&sirii 'act&ril&r !e pr&!"ctie !isp&$ibili i$ ca!r"l ec&$&%iei !e re'eri$ta si e'icie$ta c" care se !er"lea#a relatiile c&%erciale i$tertari.

Carbaugh « Competitivitatea internationala reprezinta capacitatea unei tari. &merica 6atina sau 5uropa 5st.. c" te1$&l&/ie sta$!ar!i#at2.( definitie a competitivitatii internationale. cresterea competitivitatii.&sia de 13 5. de a asigura in nod sustinut un venit tridicat din valorficarea factorilor de productie. aflate in competie interntionala. exista parerea ca. Daca pentru un producator din . un pret de aproximativ 0. de dolari. ceea ce a f2cut ca productia sa sa fie abandonata practic de cei care l3au lansat. produce si comercializa bunuri si servicii fie de o calitate superioara. pentru ca apoi sa scada in urm2torii ani pana la un pret de . avea a inceputul anilor /.>. care a fost inventat a inceputul anilor +. o dovada mult mai evidenta a competitivitatii. &stfel. in conditiile pietei libere si ale unei concurente corecte. (CD5 o defineste astfel . de a concepe. A a$ta)"l c&%petiti al 'ir%el&r a'late i$ a a$/ar!a pr&/res"l"i te1$ic( se a'la i$ ra%"rile !e ar'( i$ care a a$s"l te1$&l&/ic per%ite &bti$erea !e pret"ri pe %as"ra si $" i$ ra%"rile. care corespunde stadiului actual. fie la un pret inferior fata de produsele si serviciile oferite dea alte tari %. poate fi competitiv pentru companii precum exas Instruments.. regiunilor. static& sau dinamica.. 'capacitatea firmelor. un pret al calculalorului de .34. U1D. "tatelor sau organismelor supranationale. O'erirea !& b"$"ri si ser icii !& & calitate s"peri&ara este i$ %&! clar & pr&ble%a le/ata !e c&%petiti itate. deci. 7e8lett $ac9ard sau Casio. &ceasta so poate cuantifica pe baza nivelurilor de perforananta =nivelul productivitatii.. dorinta unor tari de a obtine preturi mari la produsele comercializate pe piata mondiale reprezinta un obiectiv mult mai atractiv si. a fost mentionata economistul ). si care se vindea de c-tre producatorii amoricani cu . C" t&ate acestea( as"pra "lti%ei parti a !e'i$itiei 0 aceea le/ata !e pret 0 p&t 'i l"ate i$ c&$si!eratie si alte &pi$ii. $ot fi distinse cel putin doua abordari principale ale conceptului de compctitivitate asa cum le defineste un alt economist anglofon. de dolari bucata. banalul calculator de buzunar. etc.. vom putea observa o serie de ele%e$te care s"sti$ caracter"l %"lti'act&rial al c&%peititi itatii( ca si cel pr&ces"al. decat vanzarea la preturi mici. calc"lat&r"l( cu teoria lui *ernon. < & doua ahordare considera competitivitatea ca pe o reflectare a performantelor in comertul international =performant masurate sub forma cotelor detinute pe pietele de export. 4 . De pilda.. U1D.. . Daca asociem un produs specific zilelor noastre. :irsty 7ugues . &stfcl. 5xista numeroase alte definiri ale competitivitatii. fie sub forma gradului de penetrare a a importului>. < ( prima abordare priveste competitivitatea ca o c#estiune de eficienta relativa. sectoarelor. precum si venit superior din valorificarea fortei de munca(. acest nivel de pret este neremunerator.

doua institutii inrternationale s3au preocupat in mod deosebit in acest sens.% D . investitiile in calimtaul fizic si uman.uropene + este capacitatea unei tari de a realiza coordonarea cresterii economice cu ec#ilibrul extern . inovatia tehnologica.atractivitate si agresivitate ..& a$$"%ita parte a l"%ii( !eter%i$a !esc1i!erea !e $&i piete !e !es'acere. &stefel. reliefeaza in mod clar impactul determinant pe care competitivitatea unei natiuni il are asupra nivelurilor veniturilor si implicit asupra nivelului de trai din tara in cauza. accentuand rolul pe care il detine diferientierea produselor in strategia conmpetitiv/ a firmelor. sporindu+si astfel avutia nationala. In timp ce W5@ defineste competitivitatea ca fiind « abilitatea unei tari de a inregistra rate inalte de crestere ale !I0+ului pe un locuitor %. politici structurale . i$ pri%"l ra$!( pe largirea spectrului variabilelor ce trebuie luate in considerate in analiza compctitivitatii =productivitatea. 5ste vorba de F&r"%"l Ec&$&%ic M&a!ial *6&rl! Ec&$&%ic F&r"% 7 6EF+ care p"blica i$ca !i$ 1898 Rap&prt"l as"pra C&%petiti itatii :l&bale si !e I$stit"t"l pe$tr" De# &ltarea Ma$a/e%e$t"l"i * I$ter$ati&$al I$stit"te '&r Ma$a/e%e$t De el&pe%e$t 7 IMD + care e!itea#a A$"ar"l C&%petiti itatii M&$!iale. FACTORII COMPETITIVIT5ŢII ECONOMICE I$tele/erea %&!"l"i !e acti"$e a 'act&ril&r le/ati !e c&%petiti itate este le/ata( %ai i$tai !e e al"area %ari%ii si !i$a%icii c&%petiti itatii ec&$&%ice a $ati"$il&r. pe$tr" pr&!"sele si ser iciile pr& e$i$! !i$ alte parti( prec"% si '&r%area s"rsel&r !e apr& i#i&$are ale acest&ra !i$ "r%a Ast'el( a 'i c&%petiti $" i$sea%$a a !eter%i$a !e#a a$ta)e pe$tr" ceilalti parte$eri c&%erciali( ci a creste si "tili#a pe !epli$ a a$ta)"l pr&pri". Aceasta a !e e$it & pre&c"pare c" c1aracter /e$eral.&ceasta definire.otusi. 4.. prin administrarea eficienta a relatiilor bivalente 1 procese si produse . considerand ca el nu constituie o baza adecvata pentru o evaluare cuprinz/toare a competitivitatii(. Deci se pune accent pe finalitatea sociala a cresterii cometitivitatii. economia industriala a limitat acest tip de abordare. I$ al !&ilea ra$!( aceasta dcfnitie privestc cumpetitivitatea prin prisma raportului dintre cresterea economicB si echilibrul exten.globalitate si proximitate coeziune sociala si asumarea riscurilor . Aceasta !e&arce crcsterea ec&$&$ic3 !i$tr.>. ( alta definitie a fost data de Directia ?enerala pentru $robleme 5conomice si @inanciare de pe lAnga Comisia 5uropeana. )*Competitivitatea + subliniaza specialistii Comisiei . in optica ICD competitivitatea consta in « abilitatea unei tari de a crea valoare adaugata. . C&%petiti itatea $" este i$sa "$ )&c c" s"%a $"la( i$ se$s"l ca $ati"$ile be$e'icia#a !e pe "r%a cresterii ec&$&%ice i$re/istrate !e alte $ati"$i.la baza performantelor externe a tarilor industrializate sta importanta fundamentala pe care o are comertul international. &ceasta definitie pune accentul.

pe cat este de atractiva este 1U&.ec&$&%ia pr&.$! s2 e. Cai precis este vorba de doua 0 . dar pot aduce venituri scazute datorita stimulentelor conferite. ca nici o tara.p&rt"ri si i$ estitii strai$e !irecte. I$stit"t"l I$ter$ati&$al pe$tr" De# &ltarea Ma$a/e%e$t"l"i elab&rea#a a$"al "$ clasa%e$t al cel&r %ai c&%petiti e $ati"$ii ale l"%ii !"p2 "$ set !e criterii *care a 'i pre#e$tat %ai i$ !etali"+( I$cerc.plice %&!"l i$ care criteriile pri$cipale care sta" la ba#a st"!i"l"i se i$scri" i$ ca!r"l /e$eral !e !e'i$ire a i!eii !e c&%petiti itate.i%itatii *ec&$&%B &' pr&. C1iar !aca te&retic tarile l"%ii treb"ie sa ti$a sea%a !e a%bii 'act&ri( pe$tr" a c&$c"ra c" s"cces pe piata i$ter$ati&$ala act"ala( t&t"si %"lte s"$t %ai !e/raba &rie$tate spre "$"l !i$ ei. cazuri. 2gresivitatea genereaza venituri in tarile de origine. nu poate igora atractivitatea. dar nu si locuri de munca .atracti itate ers"s a/resi itatete < pr&. In mod traditional. natiunile trebuie sa se confrunte cu doua tipuri de economii . mai ales datorita impactului puternic asupra locurilor de munca. Tari ca :er%a$ia( Aap&$ia( C1i$a( C&reea !e S"! a" "r%at c" s"cces & ase%e$ea strate/ie. In multe.i%itB+ si aceea a /l&balitatii *ec&$&%B &' /l&balitB+. in continuare. T&t&!ata( st"!i"l respecti c&$trap"$e & serie !e ele%e$te speci'ice c&$si!erate 'act&ri ai c&%petiti itatii .( simpla comparatie arata ca metodologiile celor douB institutii se deosebesc intre ele prin factorii luati in calcul. nici macar cele cu nivel ridicat de bunastare. St"!i"l a$ali#ea#2 $&ti"$a !e c&%petiti itate i$cl"si !i$ p"$ct !e e!ere te&retic( I$cerc.FI:URA >. 2tractivitatea creeaza locuri de muncain tarile receptoare de investitii straine directe.1( PA:. 1ingura tara care pare sa ramana . iar 5lvetia urmeaza un trend exact opus. tinde sa devina preponderent atractiva. 2 doua perec#e de factori interconectati are in vedere faptul ca de obicei sistemul economic al unei tari nu este in general extrem de omogen. Iata deci. considerata o adepta agresivitatii.i%itate ers"s /l&balitate< acti e ers"s pr&cese < as"%area != risc"ri i$!i i!"le ers"s c&e#i"$e s&cial3. ?@ !rimul factor perec#e este format de elementele « atractivitate agresivitate % este apreciat ca determina diferentierea natiunilor prin modul in care administrezarelatiile lor cu comunitatea internationala de afaceri.Alte tari *Irla$!a( Si$/ap&re+ a!%i$istrae#a c&%petiti itatea sti%"la$! i$ estitiile si !e e$i$!( ast'el( %ai atracti e. competitivitatea este perceputa ca « agresivitatea « i$ter$ati&$ala a taril&r( %ateriali#ata pri$ e. LA SEMINAR .$! ast'el pe !e & parte s2 '"r$i#e#e i$'&r%atii "tile i$ estit&ril&r i$teresati( iar pe !e alta parte "$ %aterial !&c"%e$tar !e i$teres pe$tr" a$alisti. iar Coreea de 1ud nu este atractiva la investitii . precum si prin ponderile acordate diferitilor factori in cadrul indicilor calculati. la fel de agresiva. Carea Eritanie. &stfel Irlanda nu este extrem de agresiva pe piata internationala.

privatizarea. #ustitie>.conomia globalitatii este formata din companiile cu activitate la nivel mondial. fie pe active fie pe procese. 1e poate considera ca infrastructura. spri#inire a consumatorilor =servicii post3vanzare>. I$ %e!ie( p"te% c&$si!era ca i$ E"r&pa Occi!e$tala 40> !i$ PIC. &ceasta s3a realizat prin mai multe metode cum ar fi . ari cu un inalt nivel al standardelor de viata si costuri dc operare ridicate. care s3au acumulat de3a lungul mai multor generatii.conomia proximitatii cuprinde activitati traditionale. Haponia sau 5lvetia> sunt sarace in resurse. $roportia acestor doua tipuri de economii in asigurarea prosperitatii nationale.categorii de activitali economiee. se bizuie in continuare pe uriasa lor piat interna. in timp ce tarile mari. dereglementarea. 5a presupune ca FproductiaG nu este necesar sa fie neaparat adresata utilizatorului final."b i$s"%at al taril&r( este este /e$erat !e ec&$&%ia pr&. Ce$e'iciile sale !eri a !i$ a a$ta)"l c&%petiti &bti$"t la $i el"l pietei %&$!iale( i$ special( i$ ceea ce pri este c&st"rile &perati&$ale. dar s3au bazat in mod fundamental pe valonificarea unor procese sau procedee pe care le3au perfectionat in avans fata de concunenta. cum ar fi 1tatele Unite. educationale>. in raport de conditiile fiecareia. activitati administrative =guvernamentabe. masurile de reducere a barierelor comerciale. 5a este in general protectionista si costisitoare.i%itatii+. variaza in functie de marimea si nivelul dezvoltarii economice a tarilor. India san )usia> pot excela din punctul de vedere al activelor =pamant. puterea industniala si chiar educatia sau cunostintele detinute sunt active. resurse naturale>. fara a fi in mod necesar competitive. lucratori. In general. arile mai mici sunt mai dependente dc economia globaba. 3 . + . 5conomia proximitatii ofera vaboarea adaugata utilizatorilor fnali. integrarea regionala.t se%$i'icati ( i$ a!a$! "$e&ri tere$"l &p"sei sale *ec&$&%ia pr&. la exigentele globalizarii. &cestea pot determina o situatie de autosatisfactie in cadrul FvechirorG natiuni. desi tendinta lor catre globalizare este evident crescatoare. ec&$&%ia ba#ata pe /l&babi#are a cresc"t %ai %"lt !ec. Unele natiuni =precum Erazilia. &lte tari =cum ar fi 1ingapore. servicii sociale si personale =medicale. care confund uneori bunastarea cu competitivitatea. cu precadere. mar#elor de profit si salariilor. Cel de al treilea factor bivalent $ produse versus procese $ exprima tendita tarilor de a administra propriul mediu competitiv. acordurile comerciale. etc. bazandu-se. cum ar fi ?ermania sau 5lvetia au fost obligate la o dura adaptare a proceselor. manufacturi.i%itatii si $"%ai 10> !e ec&$&%ia /l&balitatii. Aceasta ec&$&%ie este( i$ /e$eral( c&%petiti a si e'cie$ta( pri$ pret"rile b"$"ril&r &'erite. ( consecinta importanta a gbobalizarii a fost aceea de a exercita puternice presiuni asupra pretunilor. si in final activitati de. tarile din cea de a doua grupa sunt mai competitive decAt cele ce apartin primei categorii. I . In ultimul sfert de veac.

Asa numitul model Anglo-Saxon este caracterizat de accentul pus pe asumarea riscului. 6a inceputul secolului al JJ3lea. Modelul Continental European pune accentul pe consensul social. si chiar unora dintre tarile nou3industrializate. In alta ordine de idei. 1paniei.a" c&$c"rat recipr&c( i$ pre#e$t pare sa 'i !e e$it pre ale$t %&!el"l A$/l&. $ontugaliei. I$cl"si ca!erea '&st"l"i bl&c c&%"$ist si &pti"$ea pe$tr" capitalis% a "$&r state c" & &rie$tare i$!el"$/ata !e alta 'act"ra * e#i C1i$a+( pare sa c&$'iri%e acest l"cr". I$ cele ce "r%ea#a estese%$i'icati a !eli%itarea acest&ra a) 4odelul "ud+. &cest model favonizeaza spiritul creator. o usoara reativa reglementare a mediului de afaceri.2 patra perec#e de factori perec#e interdependenti face distinctie intre sistemele care promoveaza asumarea riscurilor individuale si cele care urmaresc sa prezerve coeziunea sociala. germanul Cax Weber. p&t 'i i!e$ti'icatc trei %&!ele !i'erite !e c&%p&rta%e$te( care si$teti#ea#a !i'erit al&rile !e ba#a si i$stit"tiile care le sl")esc. D"pa ce a$i la ra$! cele !&"a siste%e s. U$ i%pact se%$i'cati as"pra c&%petiti itatii taril&r il are siste%"l !e al&ri. Ca urmare el a relevat faptul ca $ati"$ile $" c&$c"rea#a !&ar pri$ pr&!"se sa" ser icii( ci !e&p&tri a( pri$ e!"catie si siste%"l !e al&ri. inventiv. 1istemul de valori preconizat de C. Weber. Le/islatia U$i"$ii E"r&pe$e este c&$ce$trata p&$!ere$t pe !ere/le%e$tare si pri ati#are. Acesta duce o politica mai ec itabila a venitunilor si promoveaza un sistem extins de asistenta sociala. 1U& sau U5 in deceniile /3K ale secolului trecut> 3 autosatisfactie ! oamenii sunt mai interesati de evolutia vietii or particulare. Coreea. + . precum si prin existenta unei economii paralele si prin costuri ale fortei dc munca mai reduse. 3 munca st3ruitoare =grea> ! oamenii sunt total dedicati obiectivelor fundamentale nationale si bucreza din greu mai multe ore pe zi =cx. sau chiar Haponia> 3 abundenta ! desi oamenii lucrcaza din greu ei aconda o atcntie din ce in ce mai mare cresterii veniturilor proprii =ex.Sa.uropean este caracterizat printr3o infrastructura relativ putin dezvoltata. ar putea fi compus din urmatoarele elemente . decat de modificarile aparute la nivel de societate =ex. o protectie sociala relativ ampla. a studiat relatia !i$tre c"lt"ra si !e# &lta$ea ec&$&%ica. 1ingapore>. Prin contrast cu acesta.&$. 1U& si U5 in prezent> . 3 participate sociala ! oamenii sunt mai putin interesati de o munca staruitoare si sunt implicati in special in formanea societatii din care fac parte =ex. dereglementare. privatizare si reponsabilizare la nivel individual si printr-o abordare minimalizatoare a sistemubui de asitenta sociala. &ceasta categorie este specifica Italiei.

Din aceasta categoric se considera ca fac parte tari precum ?ermania. 5lvetia. a populatiei in general. c) 4odelul 2nglo+"axon se delimiteaza prin procesele de dereglementare. a fost realizata de economistul francez Cichel &lbert. ( intenesanta analiza comparativa a modelelor de economie dc piata functionala. (landa. 3 )ealizarea unui echilibru intre economia de proximitate si cea bazata pe globalizare pentru a se asigura crearea unui nivel substantial de bunastare si acumulare. atat in infrastructura nationala. 13a a#uns. ce revine mcdiului local =fapt specific primului model>. &ustria. dupa multiple analize comparative au facut o selectie cu cele mai semnificative si de viitor. In ultimii ani. &cest tip de socictate cultiva spiritul antreprenorial.&$ = numit metaforic model texan > cu modelul vest3european. dar se manifesta si pe mai departe o puternica rivalitate si competitie intre crearea unui mediu dc afaceri extrem de competitiv =element caractcristic celui de al doilea model> si responsabilitatea sociala crescuta. productivitatea muncii si impozitare 3 $rezervarea unei structuri sociale moderne. un consens social si de neglementari stricte. privatizare. Unii autori extind aceste caracteristici si la Haponia si chiar ai8an. &cestea sunt considerate drept cai de asigurare a competitivitatii 1 3 Crearea unui mediu legislativ stabil si predictibil 3 Construirea unei structuri economice flexibile si adaptabile 3 Investitii masive. deopotriva. astfel la stabilirea unui asa numit « decalogul regulilor de aur % care contribuie la obtinerea si mentinerea competitivitatii unei tari. a avut loc o permutare dinspre perceptele Codelului Lord35unropean catre cele ale Codelului &nglo3 1axon. asigurarea atractivitatii interne pentru investitiile straine directe 3 (rientarea atentiei catre calitatea. rapiditatea si transparenta politicilor guvernamentale si administrative 3 Centinerea unei corelatii economice =sanatoase> intre nivelul salariilor. 5l compara si contrapune %&!el"l a$/l&. sa. cat si in cea informational3 tehnologica 3 1timularea acumularii private si a investitiilor interne 3 Dezvoltarea agresivitatii la nivelul pietei globale si. &lti specialisti.b) 4odelul 5ord . &cesta favonizeaza perspectiva pe tenmen lung. concomitaent cu prezervarea sistemului de valori adecvat si agreat de membrii comunitatii nationale respective. asa dupa cum s3a mcntionat anterior. prin flexibilitatca fortei dc munca si acceptarea unui nivel ridicat de risc. pe care il numeste %&!el r&%a$. / . in special in invatamantul universitar si post universitar. ca si in instruirea continua a fortei de munca.uropean estc caracterizat de o puternica stabilitate. prin reducerea disparitatilor salariale si consolidarea clasei de mi#loc 3 Investirea masiva in educatie.

egalitate si #ustitie menite sa asigure securitatea populatiei. astfel. de peste un deceniu. INDICI DE MASURARE A COMPETITIVITATII a + I$!icele !e crestere a c&%petiti itatii * :r&Dt1 C&%petiti e$ess I$!e. se minimizeaza riscul extern pentru intreprinderile economiceN < guvernele trebuie sa fie flexibile in activitatea lor. poate stabili totusi conditii macroeconomice si sociale care sunt predictibile. Cu privire la primul criteriu 3 performanta economica 3 se considera ca aceasta trebuie abordata si analizata intr3o manienra foarte complexa. < prosperitatea actuala a unei tari reflcta si performantele sale economice din trecutN < competitia guvernata de fortele pietei asigur% performantele de durata ale unei natiuni N < cu cat competitia interna se manifesta mai acerb. la cresterea performantelor economicc interne ale acelei tari < investitiile internationale detennina o alocare economica mai #udicioasa a resunselor la nivcl mondial )eferitor la cel de3al doilea criteriu + eficienta politicii guvernamentale elementele definitorii sunt . Institutul International pentru Dezvoltarea Canagementului si biMecunoscutul @orum 5conomic Condial. in continuare doar cAteva din elementele de abondare ale acestui criteriu. asa cum am subliniat anterior. prin crearea de conditii pentru ca intre firme sa existe o concurenta loialaN < guvernul. 13au impus din acest punct de vedere. Institutul de Canagement de la 6ausanne intocmeste anual. un studiu ce are ca obiect stabilirea unui clasament al celor mai competitive tari ale lumii.I. < interventia statelor in activitatile de afaceri pot fi minimizate. adaptAndu3si politicile cconomice la schimbarile aparute in cadrul mediului international =mondial. si. Acest clasa%e$t se i$t&c%este pe ba#a a patr" criterii pri$cipale . de rcgula.>. global>N < administratiile publice au sarcina dc a oferi o structura a societatii bazata pe corectitudine. + In ultimele decenii. K .per'&r%a$ta ec&$&%ica< e'icic$ta p&liticii /" c$$a%c$tale( e'icie$ta %e!i"l"i !e a'aceri< i$'rastr"ct"ra. Iata. 7 :. arata competitivitatea companiilor sale =daca nu se tine cont de banierele comcrciale>N < deschiderea unei tari catre activitatile economice internationale conduce. &ceste critcerii subsumcaza un numar de D4D de indicii si indicatori. partial. cu atAt mai competitive vor fi firmele nationale atunci cand activeaza pe pietele externeN < succesul unei tari la nivelul comertului exterior.C. cuantificarea nivelului competitivitate al tarilor si a dinamicii acesteia a devenit obiect al preocuparilor permanente ale unor instititii si organizatii cu preocupari gbobale.

< eficienta optima. cel putin. in special in faza sa de debutN < crearea si mentinerea unei forte de munca instruite cotribuie din plin la cresterea competitivitatiiN < productivitatea se reflecta in nivelul valorii adaugateN < atitudinea fata de munca afecteaza in sens pozitiv sau negativ competitivitatea unei natiuni. in urmatoarele sensuri. in cercetare ! dezvoltare.. sunt de natura sa sporeasca nivelul de competitivitate al firmelorN < calitatea vietii neprezinta o parte esentiala a atractivitatii unei tariN < resursele educationale adecvate si accesibile. &ceasta. a#uta la dzvoltarea unei economii bazate pe inovatie si creativitate. < o infrastructura bine dezvoltata include un sistem eficient de afaceri si sustine activitatea economica. *alentele teoretico metodologice ale acestui indice =indicator> au fost puse in evidenta in baza studiului elaborat de ICD si dat publicitatii in 4.I. in oricare dintre stadiile dezvoltarii sale economice N < investitiile pe termen lung. O . < de asemenea. impruna cu abilitatea de adaptare la schimbarile in mediul concurential sunt atribute manageriale cruciale pentru competitivitatea firmelor N < facilitatile de ordin financiar3fiscal pot oferi sporuri dc competitivitateN < un sistem financiar bine dezvoltat si integrat la nivel mondial sustine competitivitatea economiei nationaleN < mentinerea unui nivel dc trai ridicat necesita integarea economiei interne in economia mondialaN < spiritul antreprenorial estc decisiv pentru activitatea economica. Ultimul criteriu luat in considerare $ infrastructura $ are un mare rol in asigurarea unei competitivitati interne si internationale. cum sunt.&l trcilca criteriu abordat in cadrul analizei $ eficienta mediului de afaceri $ presupune valorificarea c2torva elemente. o infrastructura moderna include tehnologia informatiei si protectia eficienta a mediului naturalN < avanta#ul competitiv poate fi obtinut prin intenmediul aplicatiilor inovative si eficiente. ale tehnologiilor existcnteN < investitiile in cercetarea dc baza si activitatile inovative sunt cruciale pentru o tara.

iar guvernele fac eforturi sa reformeze pe termen lung sistemele de pensii sau de santate.0P. cu o valoare a $IE de pestc +... fata de un excedent de . de multe ori mondial. Cresterea economica a Haponiei a incetat insa. la valori record de IK. Haponia ocupa in 4.+ mld. in aceIasi timp in tarile baltice. de ani. toti acestia avAnd insa. 3 4I U1D. 6a aceste niveluri record ale deficitului contrbuie si faptul ca.OOK. . spre exemplu.$! c" 4EEF( l"cr"rile par sa 'i re e$it la $&r%al !e&arce se%$alele pietel&r i$ter$ati&$ale s"$t %"lt %ai &pti%iste( c1iar !aca str"ct"ra ec&$&%iei %&$!iale este ac"% &arec"% !i'erita. In prezent.+P. 6niunea . pe rand. aceasta era considerata.D si 4. dupa o cresere a $IE in 4.uropeana a cunoscut in 4.. $olitica 1istemului @ederal )eserve =@5D>. dar sunt indatorati. care a adus nivelul dobanzii la cel mai scazut nivel din ultimii 0. mid. spre exemplu. multe companii americane prefera sa produca in alte tari bunurile necesare pietei interne si apoi sa le importe.0 cea mai semniflcativ.e $IE3ului in anii 4. In alta ordine dc idei. saIariul pe ora nu depesea 4 U1D. otusi. ultimii ani.. par sa readuca in prim plan aceasta tara.. in anul . dar si costuri operationale mult mai scazute. noi membrii.. . I$cep.al !&ilela ra#b&i %&$!ial( 'ir%ele $cc&%petiti e a" !ispar"t sa" a" a "t parte !e restr"ct"rari !rastice. Cresteri. dar dficitul balantei comcrciale a a#uns. Unele firme mari si3au consolidat pozitiile. U1D si respectiv +K+ mld U1D. I$ re!resarea ec&$&%iei %&$!iale "$ r&l cr"cial l. au fost de peste DP.a" a "t si p&liticile pr&%& ate !e ba$cile ce$trale( care a" ate$"at e'ectele recesi"$ii. Si i$ 4EEG( ca si i$ a$ii a$tri&ri( i$ acest elasa%e$t( SUA a '&st c&$si!erata( i$ p&'i!a $ea)"$s"ril&r %e$ti&$ate( !rept cea %ai c&%pctiti a $ati"$e a l"%ii . 2 doua mare economie a lumii 3 ec&$&%ia Aap&$iei .D de 4./P. in Carea Eritanie sau @ranta la 4. In anii QK.. in momentul in care sistemul sau financiar a intrat in colaps.. deoarece a a#utat economia americana 3 "62 se claseaza pe primul loc 3 sa3si nevina relativ rapid . U1D a fost aproape FabsentaG din economia mondiala in ultimul de deceniu. iar in Ungaria sau $obonia se apropia de D U1D.I$ !ec"rs"l "lti%ei recesi"$i a ec&$&%iei %&$!iale( *se s"bli$ia#a i$ st"!i"+( a #ecea !e la cel !e. de catre studiul mentionat. in timpul &dministratiei Eush deficitul bugetar a a#uns la D. &stfRl. si inceputul anilor QO.. Consumatorii au o atitudine pozitiva. dar mult mai precauti. costul unei ore de munca a#ungea in industria prelucratoare in ?ermania pana la D. standarde de viata mult mai sc%zute decat tarile membre. dupa Indicele Cresterii Competitivitatii si se mentine pe pozitii apropiate anilor anteriori.0..transformare numericdin istoria a prin adearea a .I locul 4. @irmele mici si mi#locii au sufenit pierderi considerabile. pare s% fi fost deosebit de inspirata... cea mai competitiva natiune a lumii. investitorii sunt din nou prezenti. in aceste tari. increderea in mediul de afaceri din unele tari a fost sfaramata prin intermediul mai multor scandaluri cu impact. cumulata cu optiunea unui dolar slab.U1D. iar societatea #aponeza a fost pusa in fata unor rcforme administrative dureroase.

I. In acelasi timp p&p"latia t. dar si pentru autoturisme. Ca!erile :er%a$iei *l&c"l 4>+( ale Marii Crita$ii *l&c"l 44+ si Fra$tei *l&c"l >E+( a" re'lectat !i$ pli$ sit"atia !e relati a sta/$are( c1iar !e re/res i$ "$ele ca#"ri( a U$i"$ii E"r&pe$e. China. obiectivul mentinerii aceluiasi nivel de benficii in privinta sistemelor de sanatate si a celor de pensii inseamna de fapt.. etc. In plus. &sia se va dezvolta devenind un competitor mondial. ailanda este tara care asambleaza componentele. sa detina o pondere de D4P in 4. Ca urmare ele devin furnizori pe piata mondiala. Asia isi .+P. In alta ordine de idei.. al aconomiei globale. E"r&pa i$ a$sa%bl"l sa" se c&$'r"$ta si c" & alta pr&ble%a care ii a'ectea#a c&%petiti itatea. Specialistii !nstitutului !nternational pentru "ezvoltarea Managementului considera dinamica inregistrata de competitivitatea la nivel mondial. de ani. China a devenit centrul industriei prelucratoare. asa cum au facut anterior Calaezia sau 1ingapore. populatia europeana va suferi un proces accentuat de i%batr. China este tara cu cea mai mare crestere in domeniul telefoniei mobile. R&%a$ia &c"pa l&c"l GG i$ clasa%e$t"l pe 4EEG. ca urmare. in viitorul apropiat . + Intr+o prima etapa. aceste natiuni vor castiga in privinta puterii de cumparare si isi vor crea o clasa de mi#loc care dezvolta si acumuleaza bogatie. + In cea de a doua etapa. P&p"latia E"r&pei( care era i$ 4EEE !e 948 %ili&a$e( a sca!ea la @>4 %ili&a$ i$ 4EGE. sant5e etc si sisteme dc pensii. in conditiile in care si speranta de viata va creste cam cu un an la fiecare deceniu. Pr&ble%ele !e%&/ra'iei si cele s&ciale par sa atar$e /re" i$ !e'a &area c&%petiti itatii. Au fost de#a conturate trei etape ale relatiilor dintre competitivitatea mondiala si cea a marilor natiuni din Asia . &tunci cAnd populatia imbatrAneste. #aponeze si europene. sporirea cheltuielilor statelor. . Di$tre tarile %e%bre ale UE( cel %ai bi$e p&#iti&$ate i$ clasa%e$t s"$t Fi$la$!a si Da$e%arca. a#ungandu3sc ca persoanele cu vAnsta de peste +. India si multe alte natiuni asiatice sunt considerate ca furnizori de imput3uri pentru firmele americane. otel sau alte bunuri. India furnizeaza echipamente de birou.$ara s"b 1F a$i( a sca!ea in acceasi penioada de la 4/P la .C" certit"!i$e asista% ac"%( i$ aceste c&$!itii( la & re&rie$tare a i$ estitiil&r !i$spre est cHtre est si se pare ca pri$cipalii per!a$ti &r 'i tari prec"% Irla$!a( P&rt"/alia sa$ Spa$ia. pe termen lung. pare sa depinda de cresterea acesteia in tarile din Asia. in special in cadrul marilor natiuni asiatice.$ire. India va fi preocupata sa descopere din ce in ce mai multe bunuri de consum. Di$tre $&ii e$iti i$ '3%ilia c&%"$itara cea %ai b"$a p&#itie este &c"pata !e Est&$ia *l&c"l 4@+( restul tarilor fiind undeva dupa locul DI. &ceasta problema demografica explica de ce 4SD din bugetele nationale ale tarilor europene sunt directionate catre educatie. Ele &c"pa" l&c"rile @ respecti 9( !ar a%bele a" &c"pat i$ a$ii a$teri&ri p&#itii %ai b"$e*Fi$la$!a 'i$! i$ a$ii prece!e$ti pe l&c"l >+. + In stadiul al treilea.

Daca se a$ali#ea#a clasa%e$t"l i$ '"$ctie !e cele patr" criterii l"ate i$ c&$si!erare ( c&$'&r% pri%"l"i criteri" primele locuri . iar pe locurile urmtoare sunt 1ingapore si @inlanda.. Lissan ori 7itachi sunt binecunoscute in toata lumea si contribiue la cresterea competitivitatii tarii de origine.. locul 4.ficienta mediului de afaceri situcaza pe primul loc 7ong :ong3ul.+. . Imaginea cxtcrna este un element indisolubil legat de atractivitatea mediului dc afaceri dintr3o tara. ?ermania locul D+.. sau Ungaria locul DD. cel mai bine la nivel european stau. una detinatoare de marci de nivel international. cel mai bine situate sunt. )eferitor la termenii schimbului. urmat de Danemarca !/ si @inlanda 3 O.. pozitii favorabile ocupa si. &sa cum marci #aponeze de renume.. Dintre tarile europene. (landa U . Islanda 3 + si 5ivetia 3 /. 6uxemburg si China. Cediul de afaceri cel mai bine cotat dintre tarile europene a fost cel din Islanda. Carea Eritanie U . @inlanda 3 0. Cehia U D+. cel mai bine sta @ranta U D.4 . la nivel mondial. iar din aceasta perspectiva.a crea pr&priile c&%pa$ii /l&bale si &r i$cepe sa e. oyota. $olonia U +.. 7 C.C. care este unul din indicatorii pe baza caruia sunt apreciate performantele economice.I. 5stonia U . @ranta locul 0I. promotorii competitivitatii pentru China. urmata de 5lvetia si Haponia. 5lvetia si Danemanca. Un trend asemanator a urmat Haponia imediat dupa al doilea razboi mondial.. arile membre U5. in crestere de pe locul 4O. + A$"al( s"b patr&$a)"l F&r"%"l"i Ec&$&%ic M&$!ial se I$t&c%este Rap&rt"l C&%petiti itaii :b&bale *:CR+( &biecti "l '"$!a%e$tal al acest"i Rap&rt este acela !e a e al"a c&%petiti itatea "$"i $"%ar cat %ai %are !e tari. cand a devenit dintr3o natiune producatoare de bunuri ieftine. . $rintre tarile europene care ocupa locuri relativ bine cotate sunt . Din accasta pcrspectiva este intcresant faptul ca tari europene cu traditie. ocup% in prezent pozitii destul de putin atractive in clasamentul mondial. 6ltimul criteriu + cel al infrastructurii + situcaza pe pnimul loc 1U&. precum 1ony. Danemarca 3 0. Cidea T marci chinezesti care nu sugereaza nimic astazi T vor fi in viitorul apropiat. Islanda. In privinta eficientei politicilor guvernamentale 7ong :ong se afla pe primul loc. Dancmarca 3 I. ?ermania U . C+ I$!icele C&%petiti itati A'ace$il&r *C"si$ess C&%petiti e$ess I$!e. din punct de vedere al performantelor economice se afla 1U&. Italia locul ID. Di$tre $&ii e$iti i$ UE cele mai bine situate sunt . find devansate din accasta penspcctiva de 5stonia locul 4O. I$ %&! tra!iti&$al :CR isi &rie$tea#a ate$tia( as"pra cel&r !&i i$!icat&ri c&%p&#iti c" care %as&ara $i el"l !e c&%petiti itate( al c&$&%iil&r c&$te%p&ra$e< $rimul indicator luat in considenare este Indicele Competitivitatii 2facerilor (0usiness Competitiveness Index + 0CI). 7ua8ei. urmata de 1lovenia T DO..p&rte si sa pr&%& e#e %arci l&cale. 1uedia 3 K si ?ermania 3 . tot astfel :on9a. Irlanda U +. @ranta U O. creat de Cichael $orter de Ia 7ar8and University si introdus pentru prima data in cadrul ?C) din 4..7aier.0.

Lici $&ii %%bri UE $" sta" '&arte ra"( acestia ocupand locuri realtiv bune.ec"ti e Opi$i&$ S"r eB( "$ s&$!a) elab&rat a$"al !e F&r"%"l Ec&$&%ic M&$!ial. $e cel de3al treilea loc a urcat ?ermania. ?cermania 'ocul 0. Di$ acest p"$ct !e e!ere( cea %ai c&%petiti a $ati"$e ra%a$e t&t SUA( care a impartit in ultimii /3K ani primul si cel de3 al doilea loc cu @inlanda. 6ituania locul 0. Eusiness Competitiveness Index =ECI> urmareste sa analizeze doua domenii esentiale la nivel microeconomic. PIC0l&c"it&$ estc "$"l !i$tre cei %ai '&l&siti si %ai e'icie$ti i$!icat&ri pe$tr" re'lctarea pr&!"cti itatii $ati&$ale si t&t&!ata este str. Ungaria locul D4. Variabila !epe$!e$ta '&l&sita( !e re/"la( pe$tr" !e# &ltarea CCI este $i el"l PIC0l&c"it&$( a)"stat i$sa la paritatea p"terii !e c"%parare. 1'ovenia locui DI. cel mai bine situate find tari precum 5stonia 3 4+. 5l este un bun indicator de reflectare si masunare a competitivitatii microeconomice existente la nivcIul tuturor tanilor. Re'e$it&r la tarile care a" a!erat la UE i$cep. I$teresa$t este si 'apt"l ca "$ele !i$tre acestea s"$t %ai bi$e sit"ate( !i$ aceasta pcrspecti a( !ec.4. (landa locul K.34. pentru mediul de afaceri. N"%ar"l !e tari a$ali#ate pe$tr" rap&rt"l pe 4EEG04EE@ a '&st !e 119.. De $e%arcat ar 'i si 'apt"l ca tarile l"ate i$ !isc"tie t&tali#ea#a 89(?I !i$ PNC."l %&$!ial( !eci practic c asit&talitatea ec&$&%iei %&$!iale. Cei !&i i$!icat&ri c&%bi$a !atele !isp&$ibile !i$ E.< 2l doilea se numeste Indicele de Crestene a Competitivitatii (7ro8t# Competitiveness Index + 7CI).. gradul de cmplexitate al strategiilor si operatiunilor derulate de companii si calitatea mediului na9ional de afaceri in care acestea functioneaza. el reflecta fundamentele structurale ale unei tari. 1lovenia 3 D4 ! dar care mai au multe de facut pAna vor atinge performantele leaderilor gruparii.p&rt.D . 1ingapore si Carea Eritanie. 1bovacia locub DK. C" pri ire la calitatea %e!i"l"i $ati&$al *i$ter$+ !e a'aceri( aici Fi$ia$!a este lea!er i$c&$tstabil( detronAnd 1U& ! locul 4 si devansand alte tari europene precum Danemarca locul D.t "$ele tari care s"$t %e%bre UE !e %ai %"lt ti%p( "$ele c1iar !e la c&$stit"irea CE — Italia l&c"l >8( :recia l&c"l FE< . Cehia locul 4/. Cehia 3 4/.$! c" a$"l 4EEF( progresele acestora in materie de mediu intern de afaceri sunt remancabile. &ustria locul O. 5lvetia locul /.. Re%arcabil este 'apt"l ca( !i$ acest p"$ct !e e!ere( sase !i$ pri%ele #ece l&c"ri la $i el %&$!ial s"$t &c"pate !e tari %e%bre ale U$i"$ii E"r&pe$e( iar El etia este pe l&c"l 9( ceea ce !& !este rele a$t pre!&%i$a$ta taril&r e"r&pe$e i$ ca!r"l acestei ierar1ii ce c"pri$!e 11@ tari.$s le/at i$ ti%p !e sta$!ar!"l !e iata !e care !isp"$e & $ati"$e. astfel 5stonia ocupa locul 4I. $olonia locul 0+. otodata. urmata de Danemarca. care a fost formulat dc Heffncy 1achs de Ia Columbia University si Hohn Cc&rthur de Ia he 5art Institute si prezentat pentru prima dat in ?C) din 4. Cipru locul D+. T&t"si el p&ate 'i i$'l"ce$tat !e & scrie !c 'act&ri pa$tic"lari si c" i$'l"e$ta pe ter%e$ sc"rt c"% a$ cala%itatile $at"rale( s&c"rile %acr&ec&$&%ice( %&!i'icarea pret"ril&r( i$ special i$ ca!r"l i$!"striib&r c" p&$!ere %are i$ e. Carea Eritanie locul +..

5lvetia. cu impact asupra dezvlotarii pe terman lung + eficienta (pregatirea) te#nologica a fiecarei tari. la feb si in ceea privceste calitatea mediului intern de afaecri si locul +O cu privire la eficienta strategiilor si opcratiuni' or derulate de companii. C+ I$!icele Cresterii C&%petiti itetii *:r&Dt1 C&%petiti e$ess I$!e. LA SEMINAR >. ea ocupa locul +/ per ansamblu. progresul tehnologic fiind motorul cresterii economice.0 .1E8 ROLUL CERCETARII SI INOVARII LA NIVEL EUROPEAN .4.>. I$!icelc :CI este ce$trat pe trei ele%e$te 'li$!a%e$tale+ cormpetitivitatea mediului macroeconomic din fiecare tara analizata 3 un prim element fundamental pentru cresterea economica + calitatea institutiilor publice si a politicilor promovate de acestea. dar accst lucru nu poate reprezenta un succes pentru )om%nia.Danemarca. Islanda.I. ai8an.)eferitor la )omAnia.C. nici Eulgaria nu sta mai bine ea ocupand per ansamblu bocul /K.+ 1copul essential al ?ro8th Competitiveness Index este sa analizeze potentialul economiilor la nivel mondial. respectiv pozitiile /. 1U&. — :. observand zonele de crestere economica sBnatoasa pe termen mcdiu sau chiar lung. deoarcce nu Eulgaria este punctul nostru de reper.4 PA:. in privinta mediului de afaceri si K4 referitor la strategiile companiilor. Desigur.1E1( CORELATIA DINTRE PRODUCTIVITATE SI SECTORUL PUCLIC SI >. Lorvegia. &ustralia. Din acest punct de vedere cele mai acompetitive economii sunt @inlanda. PA:.