P. 1
Competitivitate

Competitivitate

|Views: 20|Likes:
Published by Doina Spatari
contine informatii despre CORELAŢIA COMPETIVITATE — MEDIU DE AFACERI
contine informatii despre CORELAŢIA COMPETIVITATE — MEDIU DE AFACERI

More info:

Categories:Types, Business/Law
Published by: Doina Spatari on Dec 01, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/17/2015

pdf

text

original

CURSUL III

CORELAŢIA COMPETIVITATE — MEDIU DE AFACERI
1. DEFINIREA COMPETITIVITATII Competitivitatea este un concept complex, indelung dezbatut de economistii din intreaga lume. Find indisolubil legat de notiunea de competitie, el exprima la un nivel general, capacitatea persoanelor, firmelor, economiilor, regiunilor de a se mentine in competitia derulata la un nivel intern si/sau mai ales international si de a obtine avantaje economice (si nu numai), in conditiile unui anumit mediu de afaceri . Definirea competitivitatii la nivel de firma este relativ usor de realizat dupa parerea profesorului Carbaugh de Washington University. In opinia sa o firma este competititva daca produce bunuri si servicii de o calitate superioara sau la un prêt mai scazut decat competitorii sai interni sau externi. Din punctul de vdere al unei natiuni insa, competitivitatea poate fi definita in multiple feluri. oate aceste abordari si clasificari au un numitor comun ! acestea exprima capcitatea si abiliatea tarii respecti e !e a "tili#a i$ %&! e'icie$t &p&rt"$itatile !e pe piata %&$!iala.. In conceptia clasicilor economiei politice, manifestarea cererii si a ofertei intemeiata pe libera ini"iativa, generata de proprietatea privata, negli#eaza factoriii de timp si de loc. $rin insusi faptul ca echilibrul economic se asigur% numai prin sistemul si mecanismul pietelor, agentii economici sunt condamnati la pasivitate, &cestia avand asigurat fie avanta#ul cornparativ absolut fie pe cel re'ativ. « In teoria moderna asa cum remarca economistul austriac !eter "c#ifico $ competitia coexista cu elemente monopolistice, ea este deci %"lti'&r%a( caci nu se manifesta doar prin preturi, ci in egala masura, prin modul de a produce, prin calitatea produsului, prin politica de vanzari si poli/compatitie ( concurenta ) este i%per'ecta si, prin insusi acest caracter, ea este !i$a%ica si e'ecti a % &ceasta optica, specifica perioadei contemporane cu privire la competitivitate, ar putea fi considerata baza conceptului avanta#ului competitiv. D&"a caracteristici ale c&%petiti itatii aratate &r 'i al&ri'icate pe$tr" !e'i$irea a a$ta)"l"i c&%petiti si al %as"ril&r ce treb"ie a!&ptate pe$tr" ca & tara * & ec&$&%ie+ sa,l &bti$a - caracterul multifactorial si caracterul procesual, la i$ter'ere$ta !i$tre i$ter$ si e.ter$( !i$tre pr&!"cti itatea '&l&sirii 'act&ril&r !e pr&!"ctie !isp&$ibili i$ ca!r"l ec&$&%iei !e re'eri$ta si e'icie$ta c" care se !er"lea#a relatiile c&%erciale i$tertari.

etc. O'erirea !& b"$"ri si ser icii !& & calitate s"peri&ara este i$ %&! clar & pr&ble%a le/ata !e c&%petiti itate. Daca asociem un produs specific zilelor noastre. U1D. vom putea observa o serie de ele%e$te care s"sti$ caracter"l %"lti'act&rial al c&%peititi itatii( ca si cel pr&ces"al. care a fost inventat a inceputul anilor +. "tatelor sau organismelor supranationale. si care se vindea de c-tre producatorii amoricani cu . sectoarelor.. $ot fi distinse cel putin doua abordari principale ale conceptului de compctitivitate asa cum le defineste un alt economist anglofon. Carbaugh « Competitivitatea internationala reprezinta capacitatea unei tari. deci. C" t&ate acestea( as"pra "lti%ei parti a !e'i$itiei 0 aceea le/ata !e pret 0 p&t 'i l"ate i$ c&$si!eratie si alte &pi$ii. decat vanzarea la preturi mici. A a$ta)"l c&%petiti al 'ir%el&r a'late i$ a a$/ar!a pr&/res"l"i te1$ic( se a'la i$ ra%"rile !e ar'( i$ care a a$s"l te1$&l&/ic per%ite &bti$erea !e pret"ri pe %as"ra si $" i$ ra%"rile. fie la un pret inferior fata de produsele si serviciile oferite dea alte tari %. &stfcl. < ( prima abordare priveste competitivitatea ca o c#estiune de eficienta relativa.. 5xista numeroase alte definiri ale competitivitatii. aflate in competie interntionala. cresterea competitivitatii.. :irsty 7ugues . in conditiile pietei libere si ale unei concurente corecte. de dolari.( definitie a competitivitatii internationale. 7e8lett $ac9ard sau Casio.. (CD5 o defineste astfel . de a asigura in nod sustinut un venit tridicat din valorficarea factorilor de productie. de dolari bucata. ... regiunilor. &stfel. precum si venit superior din valorificarea fortei de munca(. ceea ce a f2cut ca productia sa sa fie abandonata practic de cei care l3au lansat. 'capacitatea firmelor. calc"lat&r"l( cu teoria lui *ernon. de a concepe. pentru ca apoi sa scada in urm2torii ani pana la un pret de . < & doua ahordare considera competitivitatea ca pe o reflectare a performantelor in comertul international =performant masurate sub forma cotelor detinute pe pietele de export. a fost mentionata economistul ). U1D. &merica 6atina sau 5uropa 5st. acest nivel de pret este neremunerator. care corespunde stadiului actual.&sia de 13 5. avea a inceputul anilor /.34.. o dovada mult mai evidenta a competitivitatii. banalul calculator de buzunar. Daca pentru un producator din . 4 . c" te1$&l&/ie sta$!ar!i#at2. fie sub forma gradului de penetrare a a importului>. static& sau dinamica. un pret al calculalorului de .>. &ceasta so poate cuantifica pe baza nivelurilor de perforananta =nivelul productivitatii. De pilda. poate fi competitiv pentru companii precum exas Instruments. dorinta unor tari de a obtine preturi mari la produsele comercializate pe piata mondiale reprezinta un obiectiv mult mai atractiv si. produce si comercializa bunuri si servicii fie de o calitate superioara. exista parerea ca. un pret de aproximativ 0.

Aceasta a !e e$it & pre&c"pare c" c1aracter /e$eral. Deci se pune accent pe finalitatea sociala a cresterii cometitivitatii. I$ al !&ilea ra$!( aceasta dcfnitie privestc cumpetitivitatea prin prisma raportului dintre cresterea economicB si echilibrul exten. In timp ce W5@ defineste competitivitatea ca fiind « abilitatea unei tari de a inregistra rate inalte de crestere ale !I0+ului pe un locuitor %.>. 4. FACTORII COMPETITIVIT5ŢII ECONOMICE I$tele/erea %&!"l"i !e acti"$e a 'act&ril&r le/ati !e c&%petiti itate este le/ata( %ai i$tai !e e al"area %ari%ii si !i$a%icii c&%petiti itatii ec&$&%ice a $ati"$il&r. Aceasta !e&arce crcsterea ec&$&$ic3 !i$tr.uropene + este capacitatea unei tari de a realiza coordonarea cresterii economice cu ec#ilibrul extern . accentuand rolul pe care il detine diferientierea produselor in strategia conmpetitiv/ a firmelor. . considerand ca el nu constituie o baza adecvata pentru o evaluare cuprinz/toare a competitivitatii(.& a$$"%ita parte a l"%ii( !eter%i$a !esc1i!erea !e $&i piete !e !es'acere. investitiile in calimtaul fizic si uman. 5ste vorba de F&r"%"l Ec&$&%ic M&a!ial *6&rl! Ec&$&%ic F&r"% 7 6EF+ care p"blica i$ca !i$ 1898 Rap&prt"l as"pra C&%petiti itatii :l&bale si !e I$stit"t"l pe$tr" De# &ltarea Ma$a/e%e$t"l"i * I$ter$ati&$al I$stit"te '&r Ma$a/e%e$t De el&pe%e$t 7 IMD + care e!itea#a A$"ar"l C&%petiti itatii M&$!iale. i$ pri%"l ra$!( pe largirea spectrului variabilelor ce trebuie luate in considerate in analiza compctitivitatii =productivitatea. &ceasta definitie pune accentul. reliefeaza in mod clar impactul determinant pe care competitivitatea unei natiuni il are asupra nivelurilor veniturilor si implicit asupra nivelului de trai din tara in cauza. pe$tr" pr&!"sele si ser iciile pr& e$i$! !i$ alte parti( prec"% si '&r%area s"rsel&r !e apr& i#i&$are ale acest&ra !i$ "r%a Ast'el( a 'i c&%petiti $" i$sea%$a a !eter%i$a !e#a a$ta)e pe$tr" ceilalti parte$eri c&%erciali( ci a creste si "tili#a pe !epli$ a a$ta)"l pr&pri". economia industriala a limitat acest tip de abordare. doua institutii inrternationale s3au preocupat in mod deosebit in acest sens. C&%petiti itatea $" este i$sa "$ )&c c" s"%a $"la( i$ se$s"l ca $ati"$ile be$e'icia#a !e pe "r%a cresterii ec&$&%ice i$re/istrate !e alte $ati"$i.. &stefel. )*Competitivitatea + subliniaza specialistii Comisiei ..la baza performantelor externe a tarilor industrializate sta importanta fundamentala pe care o are comertul international. in optica ICD competitivitatea consta in « abilitatea unei tari de a crea valoare adaugata. prin administrarea eficienta a relatiilor bivalente 1 procese si produse .&ceasta definire.otusi. ( alta definitie a fost data de Directia ?enerala pentru $robleme 5conomice si @inanciare de pe lAnga Comisia 5uropeana.% D .globalitate si proximitate coeziune sociala si asumarea riscurilor . inovatia tehnologica. sporindu+si astfel avutia nationala.atractivitate si agresivitate . politici structurale .

i%itB+ si aceea a /l&balitatii *ec&$&%B &' /l&balitB+. &stfel Irlanda nu este extrem de agresiva pe piata internationala.Alte tari *Irla$!a( Si$/ap&re+ a!%i$istrae#a c&%petiti itatea sti%"la$! i$ estitiile si !e e$i$!( ast'el( %ai atracti e. la fel de agresiva.$! ast'el pe !e & parte s2 '"r$i#e#e i$'&r%atii "tile i$ estit&ril&r i$teresati( iar pe !e alta parte "$ %aterial !&c"%e$tar !e i$teres pe$tr" a$alisti.i%itate ers"s /l&balitate< acti e ers"s pr&cese < as"%area != risc"ri i$!i i!"le ers"s c&e#i"$e s&cial3. St"!i"l a$ali#ea#2 $&ti"$a !e c&%petiti itate i$cl"si !i$ p"$ct !e e!ere te&retic( I$cerc. ca nici o tara. 2tractivitatea creeaza locuri de muncain tarile receptoare de investitii straine directe. 2gresivitatea genereaza venituri in tarile de origine. In multe. competitivitatea este perceputa ca « agresivitatea « i$ter$ati&$ala a taril&r( %ateriali#ata pri$ e. pe cat este de atractiva este 1U&. considerata o adepta agresivitatii.p&rt"ri si i$ estitii strai$e !irecte. dar nu si locuri de munca . 1ingura tara care pare sa ramana . In mod traditional. iar Coreea de 1ud nu este atractiva la investitii .ec&$&%ia pr&.atracti itate ers"s a/resi itatete < pr&. T&t&!ata( st"!i"l respecti c&$trap"$e & serie !e ele%e$te speci'ice c&$si!erate 'act&ri ai c&%petiti itatii .( simpla comparatie arata ca metodologiile celor douB institutii se deosebesc intre ele prin factorii luati in calcul. C1iar !aca te&retic tarile l"%ii treb"ie sa ti$a sea%a !e a%bii 'act&ri( pe$tr" a c&$c"ra c" s"cces pe piata i$ter$ati&$ala act"ala( t&t"si %"lte s"$t %ai !e/raba &rie$tate spre "$"l !i$ ei. I$stit"t"l I$ter$ati&$al pe$tr" De# &ltarea Ma$a/e%e$t"l"i elab&rea#a a$"al "$ clasa%e$t al cel&r %ai c&%petiti e $ati"$ii ale l"%ii !"p2 "$ set !e criterii *care a 'i pre#e$tat %ai i$ !etali"+( I$cerc. 2 doua perec#e de factori interconectati are in vedere faptul ca de obicei sistemul economic al unei tari nu este in general extrem de omogen. tinde sa devina preponderent atractiva. ?@ !rimul factor perec#e este format de elementele « atractivitate agresivitate % este apreciat ca determina diferentierea natiunilor prin modul in care administrezarelatiile lor cu comunitatea internationala de afaceri.FI:URA >. nu poate igora atractivitatea. mai ales datorita impactului puternic asupra locurilor de munca. dar pot aduce venituri scazute datorita stimulentelor conferite. Tari ca :er%a$ia( Aap&$ia( C1i$a( C&reea !e S"! a" "r%at c" s"cces & ase%e$ea strate/ie.plice %&!"l i$ care criteriile pri$cipale care sta" la ba#a st"!i"l"i se i$scri" i$ ca!r"l /e$eral !e !e'i$ire a i!eii !e c&%petiti itate. Cai precis este vorba de doua 0 . Carea Eritanie. cazuri. Iata deci. natiunile trebuie sa se confrunte cu doua tipuri de economii .1( PA:. LA SEMINAR .$! s2 e. in continuare. iar 5lvetia urmeaza un trend exact opus.i%itatii *ec&$&%B &' pr&. precum si prin ponderile acordate diferitilor factori in cadrul indicilor calculati. nici macar cele cu nivel ridicat de bunastare.

educationale>. fie pe active fie pe procese. ari cu un inalt nivel al standardelor de viata si costuri dc operare ridicate. integrarea regionala. + . 1e poate considera ca infrastructura.i%itatii si $"%ai 10> !e ec&$&%ia /l&balitatii. I . fara a fi in mod necesar competitive. In ultimul sfert de veac. activitati administrative =guvernamentabe. acordurile comerciale. In general. bazandu-se. manufacturi. 5a este in general protectionista si costisitoare. #ustitie>. servicii sociale si personale =medicale. cum ar fi 1tatele Unite. India san )usia> pot excela din punctul de vedere al activelor =pamant. privatizarea. spri#inire a consumatorilor =servicii post3vanzare>. Haponia sau 5lvetia> sunt sarace in resurse.t se%$i'icati ( i$ a!a$! "$e&ri tere$"l &p"sei sale *ec&$&%ia pr&. 5conomia proximitatii ofera vaboarea adaugata utilizatorilor fnali. ec&$&%ia ba#ata pe /l&babi#are a cresc"t %ai %"lt !ec. $roportia acestor doua tipuri de economii in asigurarea prosperitatii nationale. &cestea pot determina o situatie de autosatisfactie in cadrul FvechirorG natiuni. ( consecinta importanta a gbobalizarii a fost aceea de a exercita puternice presiuni asupra pretunilor. in raport de conditiile fiecareia. dereglementarea."b i$s"%at al taril&r( este este /e$erat !e ec&$&%ia pr&. cum ar fi ?ermania sau 5lvetia au fost obligate la o dura adaptare a proceselor. se bizuie in continuare pe uriasa lor piat interna. resurse naturale>. masurile de reducere a barierelor comerciale. Cel de al treilea factor bivalent $ produse versus procese $ exprima tendita tarilor de a administra propriul mediu competitiv. 3 . care s3au acumulat de3a lungul mai multor generatii. dar s3au bazat in mod fundamental pe valonificarea unor procese sau procedee pe care le3au perfectionat in avans fata de concunenta.i%itatii+. Ce$e'iciile sale !eri a !i$ a a$ta)"l c&%petiti &bti$"t la $i el"l pietei %&$!iale( i$ special( i$ ceea ce pri este c&st"rile &perati&$ale. &ceasta s3a realizat prin mai multe metode cum ar fi . puterea industniala si chiar educatia sau cunostintele detinute sunt active. desi tendinta lor catre globalizare este evident crescatoare. variaza in functie de marimea si nivelul dezvoltarii economice a tarilor. care confund uneori bunastarea cu competitivitatea. &lte tari =cum ar fi 1ingapore. Unele natiuni =precum Erazilia. etc. arile mai mici sunt mai dependente dc economia globaba. lucratori. mar#elor de profit si salariilor. I$ %e!ie( p"te% c&$si!era ca i$ E"r&pa Occi!e$tala 40> !i$ PIC. la exigentele globalizarii.categorii de activitali economiee.conomia globalitatii este formata din companiile cu activitate la nivel mondial. cu precadere. tarile din cea de a doua grupa sunt mai competitive decAt cele ce apartin primei categorii. 5a presupune ca FproductiaG nu este necesar sa fie neaparat adresata utilizatorului final.conomia proximitatii cuprinde activitati traditionale. Aceasta ec&$&%ie este( i$ /e$eral( c&%petiti a si e'cie$ta( pri$ pret"rile b"$"ril&r &'erite. in timp ce tarile mari. si in final activitati de.

I$ cele ce "r%ea#a estese%$i'icati a !eli%itarea acest&ra a) 4odelul "ud+. sau chiar Haponia> 3 abundenta ! desi oamenii lucrcaza din greu ei aconda o atcntie din ce in ce mai mare cresterii veniturilor proprii =ex.Sa. Modelul Continental European pune accentul pe consensul social. 1paniei. o protectie sociala relativ ampla. ar putea fi compus din urmatoarele elemente . + . In alta ordine de idei. Weber. germanul Cax Weber. I$cl"si ca!erea '&st"l"i bl&c c&%"$ist si &pti"$ea pe$tr" capitalis% a "$&r state c" & &rie$tare i$!el"$/ata !e alta 'act"ra * e#i C1i$a+( pare sa c&$'iri%e acest l"cr". 1U& sau U5 in deceniile /3K ale secolului trecut> 3 autosatisfactie ! oamenii sunt mai interesati de evolutia vietii or particulare. $ontugaliei. Coreea. privatizare si reponsabilizare la nivel individual si printr-o abordare minimalizatoare a sistemubui de asitenta sociala. p&t 'i i!e$ti'icatc trei %&!ele !i'erite !e c&%p&rta%e$te( care si$teti#ea#a !i'erit al&rile !e ba#a si i$stit"tiile care le sl")esc. D"pa ce a$i la ra$! cele !&"a siste%e s. 3 munca st3ruitoare =grea> ! oamenii sunt total dedicati obiectivelor fundamentale nationale si bucreza din greu mai multe ore pe zi =cx. Le/islatia U$i"$ii E"r&pe$e este c&$ce$trata p&$!ere$t pe !ere/le%e$tare si pri ati#are. 1istemul de valori preconizat de C. decat de modificarile aparute la nivel de societate =ex.uropean este caracterizat printr3o infrastructura relativ putin dezvoltata. o usoara reativa reglementare a mediului de afaceri. si chiar unora dintre tarile nou3industrializate. inventiv. precum si prin existenta unei economii paralele si prin costuri ale fortei dc munca mai reduse. 1U& si U5 in prezent> . Prin contrast cu acesta. Acesta duce o politica mai ec itabila a venitunilor si promoveaza un sistem extins de asistenta sociala.2 patra perec#e de factori perec#e interdependenti face distinctie intre sistemele care promoveaza asumarea riscurilor individuale si cele care urmaresc sa prezerve coeziunea sociala. 1ingapore>. 3 participate sociala ! oamenii sunt mai putin interesati de o munca staruitoare si sunt implicati in special in formanea societatii din care fac parte =ex.a" c&$c"rat recipr&c( i$ pre#e$t pare sa 'i !e e$it pre ale$t %&!el"l A$/l&. &ceasta categorie este specifica Italiei. 6a inceputul secolului al JJ3lea. Asa numitul model Anglo-Saxon este caracterizat de accentul pus pe asumarea riscului.&$. Ca urmare el a relevat faptul ca $ati"$ile $" c&$c"rea#a !&ar pri$ pr&!"se sa" ser icii( ci !e&p&tri a( pri$ e!"catie si siste%"l !e al&ri. U$ i%pact se%$i'cati as"pra c&%petiti itatii taril&r il are siste%"l !e al&ri. a studiat relatia !i$tre c"lt"ra si !e# &lta$ea ec&$&%ica. &cest model favonizeaza spiritul creator. dereglementare.

dupa multiple analize comparative au facut o selectie cu cele mai semnificative si de viitor. cat si in cea informational3 tehnologica 3 1timularea acumularii private si a investitiilor interne 3 Dezvoltarea agresivitatii la nivelul pietei globale si. prin flexibilitatca fortei dc munca si acceptarea unui nivel ridicat de risc. &cestea sunt considerate drept cai de asigurare a competitivitatii 1 3 Crearea unui mediu legislativ stabil si predictibil 3 Construirea unei structuri economice flexibile si adaptabile 3 Investitii masive. pe care il numeste %&!el r&%a$. prin reducerea disparitatilor salariale si consolidarea clasei de mi#loc 3 Investirea masiva in educatie. In ultimii ani. a fost realizata de economistul francez Cichel &lbert. 13a a#uns. privatizare. 5l compara si contrapune %&!el"l a$/l&. a avut loc o permutare dinspre perceptele Codelului Lord35unropean catre cele ale Codelului &nglo3 1axon. concomitaent cu prezervarea sistemului de valori adecvat si agreat de membrii comunitatii nationale respective. atat in infrastructura nationala. productivitatea muncii si impozitare 3 $rezervarea unei structuri sociale moderne. astfel la stabilirea unui asa numit « decalogul regulilor de aur % care contribuie la obtinerea si mentinerea competitivitatii unei tari. ce revine mcdiului local =fapt specific primului model>.b) 4odelul 5ord . &cesta favonizeaza perspectiva pe tenmen lung. &ustria. &cest tip de socictate cultiva spiritul antreprenorial. dar se manifesta si pe mai departe o puternica rivalitate si competitie intre crearea unui mediu dc afaceri extrem de competitiv =element caractcristic celui de al doilea model> si responsabilitatea sociala crescuta. un consens social si de neglementari stricte. a populatiei in general. / . sa. (landa. 5lvetia. ca si in instruirea continua a fortei de munca. Din aceasta categoric se considera ca fac parte tari precum ?ermania. c) 4odelul 2nglo+"axon se delimiteaza prin procesele de dereglementare. deopotriva. Unii autori extind aceste caracteristici si la Haponia si chiar ai8an. &lti specialisti. rapiditatea si transparenta politicilor guvernamentale si administrative 3 Centinerea unei corelatii economice =sanatoase> intre nivelul salariilor.uropean estc caracterizat de o puternica stabilitate.&$ = numit metaforic model texan > cu modelul vest3european. ( intenesanta analiza comparativa a modelelor de economie dc piata functionala. asigurarea atractivitatii interne pentru investitiile straine directe 3 (rientarea atentiei catre calitatea. asa dupa cum s3a mcntionat anterior. 3 )ealizarea unui echilibru intre economia de proximitate si cea bazata pe globalizare pentru a se asigura crearea unui nivel substantial de bunastare si acumulare. in special in invatamantul universitar si post universitar.

asa cum am subliniat anterior. de rcgula. &ceste critcerii subsumcaza un numar de D4D de indicii si indicatori. + In ultimele decenii. global>N < administratiile publice au sarcina dc a oferi o structura a societatii bazata pe corectitudine.C. se minimizeaza riscul extern pentru intreprinderile economiceN < guvernele trebuie sa fie flexibile in activitatea lor. < interventia statelor in activitatile de afaceri pot fi minimizate. cuantificarea nivelului competitivitate al tarilor si a dinamicii acesteia a devenit obiect al preocuparilor permanente ale unor instititii si organizatii cu preocupari gbobale. 13au impus din acest punct de vedere.I. < prosperitatea actuala a unei tari reflcta si performantele sale economice din trecutN < competitia guvernata de fortele pietei asigur% performantele de durata ale unei natiuni N < cu cat competitia interna se manifesta mai acerb. 7 :. un studiu ce are ca obiect stabilirea unui clasament al celor mai competitive tari ale lumii. Iata.per'&r%a$ta ec&$&%ica< e'icic$ta p&liticii /" c$$a%c$tale( e'icie$ta %e!i"l"i !e a'aceri< i$'rastr"ct"ra. la cresterea performantelor economicc interne ale acelei tari < investitiile internationale detennina o alocare economica mai #udicioasa a resunselor la nivcl mondial )eferitor la cel de3al doilea criteriu + eficienta politicii guvernamentale elementele definitorii sunt . arata competitivitatea companiilor sale =daca nu se tine cont de banierele comcrciale>N < deschiderea unei tari catre activitatile economice internationale conduce. K . partial. in continuare doar cAteva din elementele de abondare ale acestui criteriu. egalitate si #ustitie menite sa asigure securitatea populatiei. Institutul International pentru Dezvoltarea Canagementului si biMecunoscutul @orum 5conomic Condial. Institutul de Canagement de la 6ausanne intocmeste anual. prin crearea de conditii pentru ca intre firme sa existe o concurenta loialaN < guvernul. cu atAt mai competitive vor fi firmele nationale atunci cand activeaza pe pietele externeN < succesul unei tari la nivelul comertului exterior. si.>. adaptAndu3si politicile cconomice la schimbarile aparute in cadrul mediului international =mondial. astfel. Cu privire la primul criteriu 3 performanta economica 3 se considera ca aceasta trebuie abordata si analizata intr3o manienra foarte complexa. poate stabili totusi conditii macroeconomice si sociale care sunt predictibile. INDICI DE MASURARE A COMPETITIVITATII a + I$!icele !e crestere a c&%petiti itatii * :r&Dt1 C&%petiti e$ess I$!e. de peste un deceniu. Acest clasa%e$t se i$t&c%este pe ba#a a patr" criterii pri$cipale .

*alentele teoretico metodologice ale acestui indice =indicator> au fost puse in evidenta in baza studiului elaborat de ICD si dat publicitatii in 4. < o infrastructura bine dezvoltata include un sistem eficient de afaceri si sustine activitatea economica. Ultimul criteriu luat in considerare $ infrastructura $ are un mare rol in asigurarea unei competitivitati interne si internationale. in oricare dintre stadiile dezvoltarii sale economice N < investitiile pe termen lung. in cercetare ! dezvoltare. O . < de asemenea. in urmatoarele sensuri. cum sunt. &ceasta. in special in faza sa de debutN < crearea si mentinerea unei forte de munca instruite cotribuie din plin la cresterea competitivitatiiN < productivitatea se reflecta in nivelul valorii adaugateN < atitudinea fata de munca afecteaza in sens pozitiv sau negativ competitivitatea unei natiuni.I. a#uta la dzvoltarea unei economii bazate pe inovatie si creativitate. impruna cu abilitatea de adaptare la schimbarile in mediul concurential sunt atribute manageriale cruciale pentru competitivitatea firmelor N < facilitatile de ordin financiar3fiscal pot oferi sporuri dc competitivitateN < un sistem financiar bine dezvoltat si integrat la nivel mondial sustine competitivitatea economiei nationaleN < mentinerea unui nivel dc trai ridicat necesita integarea economiei interne in economia mondialaN < spiritul antreprenorial estc decisiv pentru activitatea economica. ale tehnologiilor existcnteN < investitiile in cercetarea dc baza si activitatile inovative sunt cruciale pentru o tara. cel putin.&l trcilca criteriu abordat in cadrul analizei $ eficienta mediului de afaceri $ presupune valorificarea c2torva elemente. < eficienta optima. o infrastructura moderna include tehnologia informatiei si protectia eficienta a mediului naturalN < avanta#ul competitiv poate fi obtinut prin intenmediul aplicatiilor inovative si eficiente.. sunt de natura sa sporeasca nivelul de competitivitate al firmelorN < calitatea vietii neprezinta o parte esentiala a atractivitatii unei tariN < resursele educationale adecvate si accesibile.

I$ re!resarea ec&$&%iei %&$!iale "$ r&l cr"cial l.al !&ilela ra#b&i %&$!ial( 'ir%ele $cc&%petiti e a" !ispar"t sa" a" a "t parte !e restr"ct"rari !rastice. cumulata cu optiunea unui dolar slab. in aceIasi timp in tarile baltice. saIariul pe ora nu depesea 4 U1D. care a adus nivelul dobanzii la cel mai scazut nivel din ultimii 0.0P. Unele firme mari si3au consolidat pozitiile. au fost de peste DP. de multe ori mondial. de catre studiul mentionat. in momentul in care sistemul sau financiar a intrat in colaps. in timpul &dministratiei Eush deficitul bugetar a a#uns la D.+ mld. de ani. ultimii ani. mid... pare s% fi fost deosebit de inspirata. iar guvernele fac eforturi sa reformeze pe termen lung sistemele de pensii sau de santate./P. iar in Ungaria sau $obonia se apropia de D U1D. In anii QK..0 cea mai semniflcativ. in anul .. dupa Indicele Cresterii Competitivitatii si se mentine pe pozitii apropiate anilor anteriori. dar mult mai precauti. dupa o cresere a $IE in 4. dar sunt indatorati. investitorii sunt din nou prezenti. I$cep..I$ !ec"rs"l "lti%ei recesi"$i a ec&$&%iei %&$!iale( *se s"bli$ia#a i$ st"!i"+( a #ecea !e la cel !e. spre exemplu..D si 4. Cresteri. @irmele mici si mi#locii au sufenit pierderi considerabile. $olitica 1istemului @ederal )eserve =@5D>.D de 4... deoarece a a#utat economia americana 3 "62 se claseaza pe primul loc 3 sa3si nevina relativ rapid .U1D.. Consumatorii au o atitudine pozitiva. la valori record de IK. increderea in mediul de afaceri din unele tari a fost sfaramata prin intermediul mai multor scandaluri cu impact. In alta ordine dc idei. dar dficitul balantei comcrciale a a#uns. toti acestia avAnd insa. 3 4I U1D.. iar societatea #aponeza a fost pusa in fata unor rcforme administrative dureroase. spre exemplu. aceasta era considerata..transformare numericdin istoria a prin adearea a . 6a aceste niveluri record ale deficitului contrbuie si faptul ca. 6niunea . &stfRl. U1D a fost aproape FabsentaG din economia mondiala in ultimul de deceniu. standarde de viata mult mai sc%zute decat tarile membre. par sa readuca in prim plan aceasta tara.OOK. otusi.. dar si costuri operationale mult mai scazute.$! c" 4EEF( l"cr"rile par sa 'i re e$it la $&r%al !e&arce se%$alele pietel&r i$ter$ati&$ale s"$t %"lt %ai &pti%iste( c1iar !aca str"ct"ra ec&$&%iei %&$!iale este ac"% &arec"% !i'erita.uropeana a cunoscut in 4. multe companii americane prefera sa produca in alte tari bunurile necesare pietei interne si apoi sa le importe. costul unei ore de munca a#ungea in industria prelucratoare in ?ermania pana la D. U1D si respectiv +K+ mld U1D. Cresterea economica a Haponiei a incetat insa. In prezent. in aceste tari. cea mai competitiva natiune a lumii. pe rand. in Carea Eritanie sau @ranta la 4.0.+P.e $IE3ului in anii 4. Haponia ocupa in 4.a" a "t si p&liticile pr&%& ate !e ba$cile ce$trale( care a" ate$"at e'ectele recesi"$ii. .I locul 4. . 2 doua mare economie a lumii 3 ec&$&%ia Aap&$iei . si inceputul anilor QO. noi membrii. fata de un excedent de . Si i$ 4EEG( ca si i$ a$ii a$tri&ri( i$ acest elasa%e$t( SUA a '&st c&$si!erata( i$ p&'i!a $ea)"$s"ril&r %e$ti&$ate( !rept cea %ai c&%pctiti a $ati"$e a l"%ii . cu o valoare a $IE de pestc +.

India furnizeaza echipamente de birou. in conditiile in care si speranta de viata va creste cam cu un an la fiecare deceniu. In alta ordine de idei. pare sa depinda de cresterea acesteia in tarile din Asia. in viitorul apropiat . In acelasi timp p&p"latia t.I. aceste natiuni vor castiga in privinta puterii de cumparare si isi vor crea o clasa de mi#loc care dezvolta si acumuleaza bogatie. &sia se va dezvolta devenind un competitor mondial. sporirea cheltuielilor statelor. &tunci cAnd populatia imbatrAneste. Ca urmare ele devin furnizori pe piata mondiala. dar si pentru autoturisme. sant5e etc si sisteme dc pensii. ailanda este tara care asambleaza componentele. a#ungandu3sc ca persoanele cu vAnsta de peste +. + In stadiul al treilea. R&%a$ia &c"pa l&c"l GG i$ clasa%e$t"l pe 4EEG. P&p"latia E"r&pei( care era i$ 4EEE !e 948 %ili&a$e( a sca!ea la @>4 %ili&a$ i$ 4EGE. China. China este tara cu cea mai mare crestere in domeniul telefoniei mobile. asa cum au facut anterior Calaezia sau 1ingapore. . In plus.C" certit"!i$e asista% ac"%( i$ aceste c&$!itii( la & re&rie$tare a i$ estitiil&r !i$spre est cHtre est si se pare ca pri$cipalii per!a$ti &r 'i tari prec"% Irla$!a( P&rt"/alia sa$ Spa$ia.$ara s"b 1F a$i( a sca!ea in acceasi penioada de la 4/P la . Asia isi . Ele &c"pa" l&c"rile @ respecti 9( !ar a%bele a" &c"pat i$ a$ii a$teri&ri p&#itii %ai b"$e*Fi$la$!a 'i$! i$ a$ii prece!e$ti pe l&c"l >+. populatia europeana va suferi un proces accentuat de i%batr. obiectivul mentinerii aceluiasi nivel de benficii in privinta sistemelor de sanatate si a celor de pensii inseamna de fapt. pe termen lung. Pr&ble%ele !e%&/ra'iei si cele s&ciale par sa atar$e /re" i$ !e'a &area c&%petiti itatii. etc. E"r&pa i$ a$sa%bl"l sa" se c&$'r"$ta si c" & alta pr&ble%a care ii a'ectea#a c&%petiti itatea. Ca!erile :er%a$iei *l&c"l 4>+( ale Marii Crita$ii *l&c"l 44+ si Fra$tei *l&c"l >E+( a" re'lectat !i$ pli$ sit"atia !e relati a sta/$are( c1iar !e re/res i$ "$ele ca#"ri( a U$i"$ii E"r&pe$e.. de ani.. &ceasta problema demografica explica de ce 4SD din bugetele nationale ale tarilor europene sunt directionate catre educatie. + Intr+o prima etapa. in special in cadrul marilor natiuni asiatice. + In cea de a doua etapa. #aponeze si europene. sa detina o pondere de D4P in 4. otel sau alte bunuri. Specialistii !nstitutului !nternational pentru "ezvoltarea Managementului considera dinamica inregistrata de competitivitatea la nivel mondial. Di$tre tarile %e%bre ale UE( cel %ai bi$e p&#iti&$ate i$ clasa%e$t s"$t Fi$la$!a si Da$e%arca. India si multe alte natiuni asiatice sunt considerate ca furnizori de imput3uri pentru firmele americane. al aconomiei globale.+P. India va fi preocupata sa descopere din ce in ce mai multe bunuri de consum. Di$tre $&ii e$iti i$ '3%ilia c&%"$itara cea %ai b"$a p&#itie este &c"pata !e Est&$ia *l&c"l 4@+( restul tarilor fiind undeva dupa locul DI. Au fost de#a conturate trei etape ale relatiilor dintre competitivitatea mondiala si cea a marilor natiuni din Asia . China a devenit centrul industriei prelucratoare. ca urmare.$ire.

arile membre U5.. Cehia U D+. Un trend asemanator a urmat Haponia imediat dupa al doilea razboi mondial.I. una detinatoare de marci de nivel international. iar pe locurile urmtoare sunt 1ingapore si @inlanda. ?ermania locul D+. Dintre tarile europene.4 . precum 1ony. Cediul de afaceri cel mai bine cotat dintre tarile europene a fost cel din Islanda. 5stonia U . cel mai bine sta @ranta U D. C+ I$!icele C&%petiti itati A'ace$il&r *C"si$ess C&%petiti e$ess I$!e.+. . Carea Eritanie U . )eferitor la termenii schimbului. 6ltimul criteriu + cel al infrastructurii + situcaza pe pnimul loc 1U&. cel mai bine la nivel european stau. tot astfel :on9a. Imaginea cxtcrna este un element indisolubil legat de atractivitatea mediului dc afaceri dintr3o tara. Danemarca 3 0. 6uxemburg si China.. &sa cum marci #aponeze de renume. la nivel mondial. In privinta eficientei politicilor guvernamentale 7ong :ong se afla pe primul loc. locul 4.a crea pr&priile c&%pa$ii /l&bale si &r i$cepe sa e. urmata de 5lvetia si Haponia. + A$"al( s"b patr&$a)"l F&r"%"l"i Ec&$&%ic M&$!ial se I$t&c%este Rap&rt"l C&%petiti itaii :b&bale *:CR+( &biecti "l '"$!a%e$tal al acest"i Rap&rt este acela !e a e al"a c&%petiti itatea "$"i $"%ar cat %ai %are !e tari.. promotorii competitivitatii pentru China. . Lissan ori 7itachi sunt binecunoscute in toata lumea si contribiue la cresterea competitivitatii tarii de origine. sau Ungaria locul DD. iar din aceasta perspectiva.0. Islanda 3 + si 5ivetia 3 /. find devansate din accasta penspcctiva de 5stonia locul 4O. cel mai bine situate sunt.. Daca se a$ali#ea#a clasa%e$t"l i$ '"$ctie !e cele patr" criterii l"ate i$ c&$si!erare ( c&$'&r% pri%"l"i criteri" primele locuri . Irlanda U +. Islanda. Din accasta pcrspectiva este intcresant faptul ca tari europene cu traditie.. creat de Cichael $orter de Ia 7ar8and University si introdus pentru prima data in cadrul ?C) din 4. $rintre tarile europene care ocupa locuri relativ bine cotate sunt . care este unul din indicatorii pe baza caruia sunt apreciate performantele economice. 5lvetia si Danemanca.p&rte si sa pr&%& e#e %arci l&cale. @ranta locul 0I. Cidea T marci chinezesti care nu sugereaza nimic astazi T vor fi in viitorul apropiat. @ranta U O.. Di$tre $&ii e$iti i$ UE cele mai bine situate sunt .7aier. ocup% in prezent pozitii destul de putin atractive in clasamentul mondial.C. din punct de vedere al performantelor economice se afla 1U&. cand a devenit dintr3o natiune producatoare de bunuri ieftine. in crestere de pe locul 4O. urmata de 1lovenia T DO. urmat de Danemarca !/ si @inlanda 3 O. (landa U . @inlanda 3 0.ficienta mediului de afaceri situcaza pe primul loc 7ong :ong3ul. $olonia U +.. pozitii favorabile ocupa si.. ?ermania U . oyota. Italia locul ID. Dancmarca 3 I. 7ua8ei.. 7 C. I$ %&! tra!iti&$al :CR isi &rie$tea#a ate$tia( as"pra cel&r !&i i$!icat&ri c&%p&#iti c" care %as&ara $i el"l !e c&%petiti itate( al c&$&%iil&r c&$te%p&ra$e< $rimul indicator luat in considenare este Indicele Competitivitatii 2facerilor (0usiness Competitiveness Index + 0CI). 1uedia 3 K si ?ermania 3 .

I$teresa$t este si 'apt"l ca "$ele !i$tre acestea s"$t %ai bi$e sit"ate( !i$ aceasta pcrspecti a( !ec.ec"ti e Opi$i&$ S"r eB( "$ s&$!a) elab&rat a$"al !e F&r"%"l Ec&$&%ic M&$!ial. Ungaria locul D4. ?cermania 'ocul 0. T&t"si el p&ate 'i i$'l"ce$tat !e & scrie !c 'act&ri pa$tic"lari si c" i$'l"e$ta pe ter%e$ sc"rt c"% a$ cala%itatile $at"rale( s&c"rile %acr&ec&$&%ice( %&!i'icarea pret"ril&r( i$ special i$ ca!r"l i$!"striib&r c" p&$!ere %are i$ e. 1bovacia locub DK. 5lvetia locul /. De $e%arcat ar 'i si 'apt"l ca tarile l"ate i$ !isc"tie t&tali#ea#a 89(?I !i$ PNC.$s le/at i$ ti%p !e sta$!ar!"l !e iata !e care !isp"$e & $ati"$e.. $e cel de3al treilea loc a urcat ?ermania. Variabila !epe$!e$ta '&l&sita( !e re/"la( pe$tr" !e# &ltarea CCI este $i el"l PIC0l&c"it&$( a)"stat i$sa la paritatea p"terii !e c"%parare. care a fost formulat dc Heffncy 1achs de Ia Columbia University si Hohn Cc&rthur de Ia he 5art Institute si prezentat pentru prima dat in ?C) din 4. Cei !&i i$!icat&ri c&%bi$a !atele !isp&$ibile !i$ E. Re'e$it&r la tarile care a" a!erat la UE i$cep. gradul de cmplexitate al strategiilor si operatiunilor derulate de companii si calitatea mediului na9ional de afaceri in care acestea functioneaza. el reflecta fundamentele structurale ale unei tari. 6ituania locul 0. $olonia locul 0+. 1lovenia 3 D4 ! dar care mai au multe de facut pAna vor atinge performantele leaderilor gruparii. urmata de Danemarca.. Carea Eritanie locul +."l %&$!ial( !eci practic c asit&talitatea ec&$&%iei %&$!iale. C" pri ire la calitatea %e!i"l"i $ati&$al *i$ter$+ !e a'aceri( aici Fi$ia$!a este lea!er i$c&$tstabil( detronAnd 1U& ! locul 4 si devansand alte tari europene precum Danemarca locul D.4. Re%arcabil este 'apt"l ca( !i$ acest p"$ct !e e!ere( sase !i$ pri%ele #ece l&c"ri la $i el %&$!ial s"$t &c"pate !e tari %e%bre ale U$i"$ii E"r&pe$e( iar El etia este pe l&c"l 9( ceea ce !& !este rele a$t pre!&%i$a$ta taril&r e"r&pe$e i$ ca!r"l acestei ierar1ii ce c"pri$!e 11@ tari. cel mai bine situate find tari precum 5stonia 3 4+. (landa locul K. Eusiness Competitiveness Index =ECI> urmareste sa analizeze doua domenii esentiale la nivel microeconomic. Cehia locul 4/. 1ingapore si Carea Eritanie. 1'ovenia locui DI.< 2l doilea se numeste Indicele de Crestene a Competitivitatii (7ro8t# Competitiveness Index + 7CI). N"%ar"l !e tari a$ali#ate pe$tr" rap&rt"l pe 4EEG04EE@ a '&st !e 119..p&rt. otodata.34.D . 5l este un bun indicator de reflectare si masunare a competitivitatii microeconomice existente la nivcIul tuturor tanilor. astfel 5stonia ocupa locul 4I. Di$ acest p"$ct !e e!ere( cea %ai c&%petiti a $ati"$e ra%a$e t&t SUA( care a impartit in ultimii /3K ani primul si cel de3 al doilea loc cu @inlanda. pentru mediul de afaceri. Cipru locul D+. Lici $&ii %%bri UE $" sta" '&arte ra"( acestia ocupand locuri realtiv bune.t "$ele tari care s"$t %e%bre UE !e %ai %"lt ti%p( "$ele c1iar !e la c&$stit"irea CE — Italia l&c"l >8( :recia l&c"l FE< ..$! c" a$"l 4EEF( progresele acestora in materie de mediu intern de afaceri sunt remancabile. &ustria locul O. PIC0l&c"it&$ estc "$"l !i$tre cei %ai '&l&siti si %ai e'icie$ti i$!icat&ri pe$tr" re'lctarea pr&!"cti itatii $ati&$ale si t&t&!ata este str. Cehia 3 4/.

nici Eulgaria nu sta mai bine ea ocupand per ansamblu bocul /K. Lorvegia.C. cu impact asupra dezvlotarii pe terman lung + eficienta (pregatirea) te#nologica a fiecarei tari. deoarcce nu Eulgaria este punctul nostru de reper. observand zonele de crestere economica sBnatoasa pe termen mcdiu sau chiar lung.4 PA:.I.>. 5lvetia. — :.1E1( CORELATIA DINTRE PRODUCTIVITATE SI SECTORUL PUCLIC SI >. in privinta mediului de afaceri si K4 referitor la strategiile companiilor.)eferitor la )omAnia. PA:. 1U&.4. LA SEMINAR >. C+ I$!icele Cresterii C&%petiti itetii *:r&Dt1 C&%petiti e$ess I$!e.+ 1copul essential al ?ro8th Competitiveness Index este sa analizeze potentialul economiilor la nivel mondial. Desigur. progresul tehnologic fiind motorul cresterii economice. la feb si in ceea privceste calitatea mediului intern de afaecri si locul +O cu privire la eficienta strategiilor si opcratiuni' or derulate de companii. I$!icelc :CI este ce$trat pe trei ele%e$te 'li$!a%e$tale+ cormpetitivitatea mediului macroeconomic din fiecare tara analizata 3 un prim element fundamental pentru cresterea economica + calitatea institutiilor publice si a politicilor promovate de acestea.Danemarca.1E8 ROLUL CERCETARII SI INOVARII LA NIVEL EUROPEAN .0 . &ustralia. Din acest punct de vedere cele mai acompetitive economii sunt @inlanda. ea ocupa locul +/ per ansamblu. respectiv pozitiile /. dar accst lucru nu poate reprezenta un succes pentru )om%nia. Islanda. ai8an.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->