CURSUL III

CORELAŢIA COMPETIVITATE — MEDIU DE AFACERI
1. DEFINIREA COMPETITIVITATII Competitivitatea este un concept complex, indelung dezbatut de economistii din intreaga lume. Find indisolubil legat de notiunea de competitie, el exprima la un nivel general, capacitatea persoanelor, firmelor, economiilor, regiunilor de a se mentine in competitia derulata la un nivel intern si/sau mai ales international si de a obtine avantaje economice (si nu numai), in conditiile unui anumit mediu de afaceri . Definirea competitivitatii la nivel de firma este relativ usor de realizat dupa parerea profesorului Carbaugh de Washington University. In opinia sa o firma este competititva daca produce bunuri si servicii de o calitate superioara sau la un prêt mai scazut decat competitorii sai interni sau externi. Din punctul de vdere al unei natiuni insa, competitivitatea poate fi definita in multiple feluri. oate aceste abordari si clasificari au un numitor comun ! acestea exprima capcitatea si abiliatea tarii respecti e !e a "tili#a i$ %&! e'icie$t &p&rt"$itatile !e pe piata %&$!iala.. In conceptia clasicilor economiei politice, manifestarea cererii si a ofertei intemeiata pe libera ini"iativa, generata de proprietatea privata, negli#eaza factoriii de timp si de loc. $rin insusi faptul ca echilibrul economic se asigur% numai prin sistemul si mecanismul pietelor, agentii economici sunt condamnati la pasivitate, &cestia avand asigurat fie avanta#ul cornparativ absolut fie pe cel re'ativ. « In teoria moderna asa cum remarca economistul austriac !eter "c#ifico $ competitia coexista cu elemente monopolistice, ea este deci %"lti'&r%a( caci nu se manifesta doar prin preturi, ci in egala masura, prin modul de a produce, prin calitatea produsului, prin politica de vanzari si poli/compatitie ( concurenta ) este i%per'ecta si, prin insusi acest caracter, ea este !i$a%ica si e'ecti a % &ceasta optica, specifica perioadei contemporane cu privire la competitivitate, ar putea fi considerata baza conceptului avanta#ului competitiv. D&"a caracteristici ale c&%petiti itatii aratate &r 'i al&ri'icate pe$tr" !e'i$irea a a$ta)"l"i c&%petiti si al %as"ril&r ce treb"ie a!&ptate pe$tr" ca & tara * & ec&$&%ie+ sa,l &bti$a - caracterul multifactorial si caracterul procesual, la i$ter'ere$ta !i$tre i$ter$ si e.ter$( !i$tre pr&!"cti itatea '&l&sirii 'act&ril&r !e pr&!"ctie !isp&$ibili i$ ca!r"l ec&$&%iei !e re'eri$ta si e'icie$ta c" care se !er"lea#a relatiile c&%erciale i$tertari.

. si care se vindea de c-tre producatorii amoricani cu . poate fi competitiv pentru companii precum exas Instruments. in conditiile pietei libere si ale unei concurente corecte. avea a inceputul anilor /... $ot fi distinse cel putin doua abordari principale ale conceptului de compctitivitate asa cum le defineste un alt economist anglofon. 4 . exista parerea ca. aflate in competie interntionala. de dolari bucata. 7e8lett $ac9ard sau Casio.. U1D. dorinta unor tari de a obtine preturi mari la produsele comercializate pe piata mondiale reprezinta un obiectiv mult mai atractiv si. care a fost inventat a inceputul anilor +. < & doua ahordare considera competitivitatea ca pe o reflectare a performantelor in comertul international =performant masurate sub forma cotelor detinute pe pietele de export. calc"lat&r"l( cu teoria lui *ernon. regiunilor. static& sau dinamica. "tatelor sau organismelor supranationale. a fost mentionata economistul ). pentru ca apoi sa scada in urm2torii ani pana la un pret de . Daca asociem un produs specific zilelor noastre. vom putea observa o serie de ele%e$te care s"sti$ caracter"l %"lti'act&rial al c&%peititi itatii( ca si cel pr&ces"al.>. precum si venit superior din valorificarea fortei de munca(. c" te1$&l&/ie sta$!ar!i#at2. ceea ce a f2cut ca productia sa sa fie abandonata practic de cei care l3au lansat. de a concepe. &merica 6atina sau 5uropa 5st. etc.. . de dolari. un pret al calculalorului de . :irsty 7ugues . Daca pentru un producator din . fie la un pret inferior fata de produsele si serviciile oferite dea alte tari %. banalul calculator de buzunar. &ceasta so poate cuantifica pe baza nivelurilor de perforananta =nivelul productivitatii. cresterea competitivitatii. decat vanzarea la preturi mici. O'erirea !& b"$"ri si ser icii !& & calitate s"peri&ara este i$ %&! clar & pr&ble%a le/ata !e c&%petiti itate. (CD5 o defineste astfel . sectoarelor.. de a asigura in nod sustinut un venit tridicat din valorficarea factorilor de productie. C" t&ate acestea( as"pra "lti%ei parti a !e'i$itiei 0 aceea le/ata !e pret 0 p&t 'i l"ate i$ c&$si!eratie si alte &pi$ii. &stfel. o dovada mult mai evidenta a competitivitatii.( definitie a competitivitatii internationale. acest nivel de pret este neremunerator. < ( prima abordare priveste competitivitatea ca o c#estiune de eficienta relativa. U1D. 5xista numeroase alte definiri ale competitivitatii. deci. un pret de aproximativ 0. fie sub forma gradului de penetrare a a importului>. produce si comercializa bunuri si servicii fie de o calitate superioara. De pilda. Carbaugh « Competitivitatea internationala reprezinta capacitatea unei tari. A a$ta)"l c&%petiti al 'ir%el&r a'late i$ a a$/ar!a pr&/res"l"i te1$ic( se a'la i$ ra%"rile !e ar'( i$ care a a$s"l te1$&l&/ic per%ite &bti$erea !e pret"ri pe %as"ra si $" i$ ra%"rile..34. &stfcl. 'capacitatea firmelor.&sia de 13 5. care corespunde stadiului actual.

accentuand rolul pe care il detine diferientierea produselor in strategia conmpetitiv/ a firmelor.la baza performantelor externe a tarilor industrializate sta importanta fundamentala pe care o are comertul international. )*Competitivitatea + subliniaza specialistii Comisiei . sporindu+si astfel avutia nationala. . Aceasta a !e e$it & pre&c"pare c" c1aracter /e$eral. ( alta definitie a fost data de Directia ?enerala pentru $robleme 5conomice si @inanciare de pe lAnga Comisia 5uropeana. &ceasta definitie pune accentul.. I$ al !&ilea ra$!( aceasta dcfnitie privestc cumpetitivitatea prin prisma raportului dintre cresterea economicB si echilibrul exten. considerand ca el nu constituie o baza adecvata pentru o evaluare cuprinz/toare a competitivitatii(.& a$$"%ita parte a l"%ii( !eter%i$a !esc1i!erea !e $&i piete !e !es'acere. FACTORII COMPETITIVIT5ŢII ECONOMICE I$tele/erea %&!"l"i !e acti"$e a 'act&ril&r le/ati !e c&%petiti itate este le/ata( %ai i$tai !e e al"area %ari%ii si !i$a%icii c&%petiti itatii ec&$&%ice a $ati"$il&r.>.globalitate si proximitate coeziune sociala si asumarea riscurilor .% D . investitiile in calimtaul fizic si uman. politici structurale . &stefel. Deci se pune accent pe finalitatea sociala a cresterii cometitivitatii. reliefeaza in mod clar impactul determinant pe care competitivitatea unei natiuni il are asupra nivelurilor veniturilor si implicit asupra nivelului de trai din tara in cauza. inovatia tehnologica. pe$tr" pr&!"sele si ser iciile pr& e$i$! !i$ alte parti( prec"% si '&r%area s"rsel&r !e apr& i#i&$are ale acest&ra !i$ "r%a Ast'el( a 'i c&%petiti $" i$sea%$a a !eter%i$a !e#a a$ta)e pe$tr" ceilalti parte$eri c&%erciali( ci a creste si "tili#a pe !epli$ a a$ta)"l pr&pri".&ceasta definire.otusi. i$ pri%"l ra$!( pe largirea spectrului variabilelor ce trebuie luate in considerate in analiza compctitivitatii =productivitatea.atractivitate si agresivitate . 5ste vorba de F&r"%"l Ec&$&%ic M&a!ial *6&rl! Ec&$&%ic F&r"% 7 6EF+ care p"blica i$ca !i$ 1898 Rap&prt"l as"pra C&%petiti itatii :l&bale si !e I$stit"t"l pe$tr" De# &ltarea Ma$a/e%e$t"l"i * I$ter$ati&$al I$stit"te '&r Ma$a/e%e$t De el&pe%e$t 7 IMD + care e!itea#a A$"ar"l C&%petiti itatii M&$!iale. in optica ICD competitivitatea consta in « abilitatea unei tari de a crea valoare adaugata. Aceasta !e&arce crcsterea ec&$&$ic3 !i$tr. doua institutii inrternationale s3au preocupat in mod deosebit in acest sens.uropene + este capacitatea unei tari de a realiza coordonarea cresterii economice cu ec#ilibrul extern . In timp ce W5@ defineste competitivitatea ca fiind « abilitatea unei tari de a inregistra rate inalte de crestere ale !I0+ului pe un locuitor %. C&%petiti itatea $" este i$sa "$ )&c c" s"%a $"la( i$ se$s"l ca $ati"$ile be$e'icia#a !e pe "r%a cresterii ec&$&%ice i$re/istrate !e alte $ati"$i. prin administrarea eficienta a relatiilor bivalente 1 procese si produse . economia industriala a limitat acest tip de abordare.. 4.

&stfel Irlanda nu este extrem de agresiva pe piata internationala. la fel de agresiva.p&rt"ri si i$ estitii strai$e !irecte. Tari ca :er%a$ia( Aap&$ia( C1i$a( C&reea !e S"! a" "r%at c" s"cces & ase%e$ea strate/ie. precum si prin ponderile acordate diferitilor factori in cadrul indicilor calculati. St"!i"l a$ali#ea#2 $&ti"$a !e c&%petiti itate i$cl"si !i$ p"$ct !e e!ere te&retic( I$cerc.atracti itate ers"s a/resi itatete < pr&. ?@ !rimul factor perec#e este format de elementele « atractivitate agresivitate % este apreciat ca determina diferentierea natiunilor prin modul in care administrezarelatiile lor cu comunitatea internationala de afaceri. tinde sa devina preponderent atractiva.i%itate ers"s /l&balitate< acti e ers"s pr&cese < as"%area != risc"ri i$!i i!"le ers"s c&e#i"$e s&cial3. pe cat este de atractiva este 1U&.plice %&!"l i$ care criteriile pri$cipale care sta" la ba#a st"!i"l"i se i$scri" i$ ca!r"l /e$eral !e !e'i$ire a i!eii !e c&%petiti itate. C1iar !aca te&retic tarile l"%ii treb"ie sa ti$a sea%a !e a%bii 'act&ri( pe$tr" a c&$c"ra c" s"cces pe piata i$ter$ati&$ala act"ala( t&t"si %"lte s"$t %ai !e/raba &rie$tate spre "$"l !i$ ei. LA SEMINAR . cazuri.i%itatii *ec&$&%B &' pr&. natiunile trebuie sa se confrunte cu doua tipuri de economii . dar pot aduce venituri scazute datorita stimulentelor conferite.$! s2 e.ec&$&%ia pr&. competitivitatea este perceputa ca « agresivitatea « i$ter$ati&$ala a taril&r( %ateriali#ata pri$ e. In mod traditional. iar Coreea de 1ud nu este atractiva la investitii . mai ales datorita impactului puternic asupra locurilor de munca. nu poate igora atractivitatea. in continuare.FI:URA >. I$stit"t"l I$ter$ati&$al pe$tr" De# &ltarea Ma$a/e%e$t"l"i elab&rea#a a$"al "$ clasa%e$t al cel&r %ai c&%petiti e $ati"$ii ale l"%ii !"p2 "$ set !e criterii *care a 'i pre#e$tat %ai i$ !etali"+( I$cerc. T&t&!ata( st"!i"l respecti c&$trap"$e & serie !e ele%e$te speci'ice c&$si!erate 'act&ri ai c&%petiti itatii .1( PA:. 2gresivitatea genereaza venituri in tarile de origine. In multe. nici macar cele cu nivel ridicat de bunastare. ca nici o tara. Cai precis este vorba de doua 0 . Iata deci.Alte tari *Irla$!a( Si$/ap&re+ a!%i$istrae#a c&%petiti itatea sti%"la$! i$ estitiile si !e e$i$!( ast'el( %ai atracti e.$! ast'el pe !e & parte s2 '"r$i#e#e i$'&r%atii "tile i$ estit&ril&r i$teresati( iar pe !e alta parte "$ %aterial !&c"%e$tar !e i$teres pe$tr" a$alisti. 1ingura tara care pare sa ramana . Carea Eritanie. 2 doua perec#e de factori interconectati are in vedere faptul ca de obicei sistemul economic al unei tari nu este in general extrem de omogen. dar nu si locuri de munca .( simpla comparatie arata ca metodologiile celor douB institutii se deosebesc intre ele prin factorii luati in calcul.i%itB+ si aceea a /l&balitatii *ec&$&%B &' /l&balitB+. considerata o adepta agresivitatii. 2tractivitatea creeaza locuri de muncain tarile receptoare de investitii straine directe. iar 5lvetia urmeaza un trend exact opus.

&cestea pot determina o situatie de autosatisfactie in cadrul FvechirorG natiuni. $roportia acestor doua tipuri de economii in asigurarea prosperitatii nationale. si in final activitati de. la exigentele globalizarii. dereglementarea. arile mai mici sunt mai dependente dc economia globaba. cu precadere. dar s3au bazat in mod fundamental pe valonificarea unor procese sau procedee pe care le3au perfectionat in avans fata de concunenta.categorii de activitali economiee. India san )usia> pot excela din punctul de vedere al activelor =pamant. resurse naturale>. care s3au acumulat de3a lungul mai multor generatii. cum ar fi ?ermania sau 5lvetia au fost obligate la o dura adaptare a proceselor. Cel de al treilea factor bivalent $ produse versus procese $ exprima tendita tarilor de a administra propriul mediu competitiv. etc. activitati administrative =guvernamentabe. fie pe active fie pe procese. ari cu un inalt nivel al standardelor de viata si costuri dc operare ridicate. desi tendinta lor catre globalizare este evident crescatoare.i%itatii+. In ultimul sfert de veac. Unele natiuni =precum Erazilia. 3 .conomia globalitatii este formata din companiile cu activitate la nivel mondial. servicii sociale si personale =medicale. #ustitie>. 5a presupune ca FproductiaG nu este necesar sa fie neaparat adresata utilizatorului final. ec&$&%ia ba#ata pe /l&babi#are a cresc"t %ai %"lt !ec. bazandu-se. &ceasta s3a realizat prin mai multe metode cum ar fi ."b i$s"%at al taril&r( este este /e$erat !e ec&$&%ia pr&.i%itatii si $"%ai 10> !e ec&$&%ia /l&balitatii. 1e poate considera ca infrastructura. educationale>. cum ar fi 1tatele Unite. care confund uneori bunastarea cu competitivitatea. Aceasta ec&$&%ie este( i$ /e$eral( c&%petiti a si e'cie$ta( pri$ pret"rile b"$"ril&r &'erite. tarile din cea de a doua grupa sunt mai competitive decAt cele ce apartin primei categorii. variaza in functie de marimea si nivelul dezvoltarii economice a tarilor. + . &lte tari =cum ar fi 1ingapore. 5a este in general protectionista si costisitoare. Haponia sau 5lvetia> sunt sarace in resurse. mar#elor de profit si salariilor. acordurile comerciale. Ce$e'iciile sale !eri a !i$ a a$ta)"l c&%petiti &bti$"t la $i el"l pietei %&$!iale( i$ special( i$ ceea ce pri este c&st"rile &perati&$ale. manufacturi. in timp ce tarile mari. I$ %e!ie( p"te% c&$si!era ca i$ E"r&pa Occi!e$tala 40> !i$ PIC. lucratori. puterea industniala si chiar educatia sau cunostintele detinute sunt active. spri#inire a consumatorilor =servicii post3vanzare>. ( consecinta importanta a gbobalizarii a fost aceea de a exercita puternice presiuni asupra pretunilor. masurile de reducere a barierelor comerciale. se bizuie in continuare pe uriasa lor piat interna. I . In general.t se%$i'icati ( i$ a!a$! "$e&ri tere$"l &p"sei sale *ec&$&%ia pr&. privatizarea. fara a fi in mod necesar competitive.conomia proximitatii cuprinde activitati traditionale. 5conomia proximitatii ofera vaboarea adaugata utilizatorilor fnali. integrarea regionala. in raport de conditiile fiecareia.

U$ i%pact se%$i'cati as"pra c&%petiti itatii taril&r il are siste%"l !e al&ri. a studiat relatia !i$tre c"lt"ra si !e# &lta$ea ec&$&%ica. &ceasta categorie este specifica Italiei. si chiar unora dintre tarile nou3industrializate. ar putea fi compus din urmatoarele elemente . precum si prin existenta unei economii paralele si prin costuri ale fortei dc munca mai reduse.&$.Sa. Asa numitul model Anglo-Saxon este caracterizat de accentul pus pe asumarea riscului.uropean este caracterizat printr3o infrastructura relativ putin dezvoltata. o protectie sociala relativ ampla. In alta ordine de idei. Le/islatia U$i"$ii E"r&pe$e este c&$ce$trata p&$!ere$t pe !ere/le%e$tare si pri ati#are. germanul Cax Weber. 1istemul de valori preconizat de C. decat de modificarile aparute la nivel de societate =ex. 1U& sau U5 in deceniile /3K ale secolului trecut> 3 autosatisfactie ! oamenii sunt mai interesati de evolutia vietii or particulare. Acesta duce o politica mai ec itabila a venitunilor si promoveaza un sistem extins de asistenta sociala. $ontugaliei. inventiv. privatizare si reponsabilizare la nivel individual si printr-o abordare minimalizatoare a sistemubui de asitenta sociala. 3 participate sociala ! oamenii sunt mai putin interesati de o munca staruitoare si sunt implicati in special in formanea societatii din care fac parte =ex. Coreea. 6a inceputul secolului al JJ3lea. o usoara reativa reglementare a mediului de afaceri. Prin contrast cu acesta. &cest model favonizeaza spiritul creator. sau chiar Haponia> 3 abundenta ! desi oamenii lucrcaza din greu ei aconda o atcntie din ce in ce mai mare cresterii veniturilor proprii =ex. Weber. I$cl"si ca!erea '&st"l"i bl&c c&%"$ist si &pti"$ea pe$tr" capitalis% a "$&r state c" & &rie$tare i$!el"$/ata !e alta 'act"ra * e#i C1i$a+( pare sa c&$'iri%e acest l"cr". dereglementare. p&t 'i i!e$ti'icatc trei %&!ele !i'erite !e c&%p&rta%e$te( care si$teti#ea#a !i'erit al&rile !e ba#a si i$stit"tiile care le sl")esc. Ca urmare el a relevat faptul ca $ati"$ile $" c&$c"rea#a !&ar pri$ pr&!"se sa" ser icii( ci !e&p&tri a( pri$ e!"catie si siste%"l !e al&ri. + . D"pa ce a$i la ra$! cele !&"a siste%e s. I$ cele ce "r%ea#a estese%$i'icati a !eli%itarea acest&ra a) 4odelul "ud+.2 patra perec#e de factori perec#e interdependenti face distinctie intre sistemele care promoveaza asumarea riscurilor individuale si cele care urmaresc sa prezerve coeziunea sociala. 1paniei.a" c&$c"rat recipr&c( i$ pre#e$t pare sa 'i !e e$it pre ale$t %&!el"l A$/l&. 3 munca st3ruitoare =grea> ! oamenii sunt total dedicati obiectivelor fundamentale nationale si bucreza din greu mai multe ore pe zi =cx. 1U& si U5 in prezent> . 1ingapore>. Modelul Continental European pune accentul pe consensul social.

sa. concomitaent cu prezervarea sistemului de valori adecvat si agreat de membrii comunitatii nationale respective. / . &ustria. asa dupa cum s3a mcntionat anterior. Unii autori extind aceste caracteristici si la Haponia si chiar ai8an. 3 )ealizarea unui echilibru intre economia de proximitate si cea bazata pe globalizare pentru a se asigura crearea unui nivel substantial de bunastare si acumulare. rapiditatea si transparenta politicilor guvernamentale si administrative 3 Centinerea unei corelatii economice =sanatoase> intre nivelul salariilor. pe care il numeste %&!el r&%a$. ce revine mcdiului local =fapt specific primului model>. &lti specialisti.uropean estc caracterizat de o puternica stabilitate. 5lvetia. &cest tip de socictate cultiva spiritul antreprenorial. 5l compara si contrapune %&!el"l a$/l&. privatizare. deopotriva. ( intenesanta analiza comparativa a modelelor de economie dc piata functionala. astfel la stabilirea unui asa numit « decalogul regulilor de aur % care contribuie la obtinerea si mentinerea competitivitatii unei tari. in special in invatamantul universitar si post universitar. un consens social si de neglementari stricte. prin reducerea disparitatilor salariale si consolidarea clasei de mi#loc 3 Investirea masiva in educatie. a fost realizata de economistul francez Cichel &lbert. a populatiei in general. ca si in instruirea continua a fortei de munca. &cestea sunt considerate drept cai de asigurare a competitivitatii 1 3 Crearea unui mediu legislativ stabil si predictibil 3 Construirea unei structuri economice flexibile si adaptabile 3 Investitii masive. 13a a#uns. cat si in cea informational3 tehnologica 3 1timularea acumularii private si a investitiilor interne 3 Dezvoltarea agresivitatii la nivelul pietei globale si. Din aceasta categoric se considera ca fac parte tari precum ?ermania. dupa multiple analize comparative au facut o selectie cu cele mai semnificative si de viitor. dar se manifesta si pe mai departe o puternica rivalitate si competitie intre crearea unui mediu dc afaceri extrem de competitiv =element caractcristic celui de al doilea model> si responsabilitatea sociala crescuta. &cesta favonizeaza perspectiva pe tenmen lung. a avut loc o permutare dinspre perceptele Codelului Lord35unropean catre cele ale Codelului &nglo3 1axon.&$ = numit metaforic model texan > cu modelul vest3european. productivitatea muncii si impozitare 3 $rezervarea unei structuri sociale moderne. c) 4odelul 2nglo+"axon se delimiteaza prin procesele de dereglementare. (landa. atat in infrastructura nationala. In ultimii ani.b) 4odelul 5ord . asigurarea atractivitatii interne pentru investitiile straine directe 3 (rientarea atentiei catre calitatea. prin flexibilitatca fortei dc munca si acceptarea unui nivel ridicat de risc.

>. la cresterea performantelor economicc interne ale acelei tari < investitiile internationale detennina o alocare economica mai #udicioasa a resunselor la nivcl mondial )eferitor la cel de3al doilea criteriu + eficienta politicii guvernamentale elementele definitorii sunt . astfel. cuantificarea nivelului competitivitate al tarilor si a dinamicii acesteia a devenit obiect al preocuparilor permanente ale unor instititii si organizatii cu preocupari gbobale. Iata. 7 :. egalitate si #ustitie menite sa asigure securitatea populatiei. global>N < administratiile publice au sarcina dc a oferi o structura a societatii bazata pe corectitudine. de peste un deceniu. in continuare doar cAteva din elementele de abondare ale acestui criteriu. adaptAndu3si politicile cconomice la schimbarile aparute in cadrul mediului international =mondial. partial. cu atAt mai competitive vor fi firmele nationale atunci cand activeaza pe pietele externeN < succesul unei tari la nivelul comertului exterior. < prosperitatea actuala a unei tari reflcta si performantele sale economice din trecutN < competitia guvernata de fortele pietei asigur% performantele de durata ale unei natiuni N < cu cat competitia interna se manifesta mai acerb.per'&r%a$ta ec&$&%ica< e'icic$ta p&liticii /" c$$a%c$tale( e'icie$ta %e!i"l"i !e a'aceri< i$'rastr"ct"ra. asa cum am subliniat anterior. un studiu ce are ca obiect stabilirea unui clasament al celor mai competitive tari ale lumii. poate stabili totusi conditii macroeconomice si sociale care sunt predictibile. se minimizeaza riscul extern pentru intreprinderile economiceN < guvernele trebuie sa fie flexibile in activitatea lor. &ceste critcerii subsumcaza un numar de D4D de indicii si indicatori. de rcgula. si.C. Cu privire la primul criteriu 3 performanta economica 3 se considera ca aceasta trebuie abordata si analizata intr3o manienra foarte complexa. K .I. < interventia statelor in activitatile de afaceri pot fi minimizate. Institutul de Canagement de la 6ausanne intocmeste anual. prin crearea de conditii pentru ca intre firme sa existe o concurenta loialaN < guvernul. Acest clasa%e$t se i$t&c%este pe ba#a a patr" criterii pri$cipale . + In ultimele decenii. 13au impus din acest punct de vedere. INDICI DE MASURARE A COMPETITIVITATII a + I$!icele !e crestere a c&%petiti itatii * :r&Dt1 C&%petiti e$ess I$!e. Institutul International pentru Dezvoltarea Canagementului si biMecunoscutul @orum 5conomic Condial. arata competitivitatea companiilor sale =daca nu se tine cont de banierele comcrciale>N < deschiderea unei tari catre activitatile economice internationale conduce.

o infrastructura moderna include tehnologia informatiei si protectia eficienta a mediului naturalN < avanta#ul competitiv poate fi obtinut prin intenmediul aplicatiilor inovative si eficiente. Ultimul criteriu luat in considerare $ infrastructura $ are un mare rol in asigurarea unei competitivitati interne si internationale. < de asemenea. &ceasta. sunt de natura sa sporeasca nivelul de competitivitate al firmelorN < calitatea vietii neprezinta o parte esentiala a atractivitatii unei tariN < resursele educationale adecvate si accesibile. < o infrastructura bine dezvoltata include un sistem eficient de afaceri si sustine activitatea economica. impruna cu abilitatea de adaptare la schimbarile in mediul concurential sunt atribute manageriale cruciale pentru competitivitatea firmelor N < facilitatile de ordin financiar3fiscal pot oferi sporuri dc competitivitateN < un sistem financiar bine dezvoltat si integrat la nivel mondial sustine competitivitatea economiei nationaleN < mentinerea unui nivel dc trai ridicat necesita integarea economiei interne in economia mondialaN < spiritul antreprenorial estc decisiv pentru activitatea economica. in cercetare ! dezvoltare. in urmatoarele sensuri. in oricare dintre stadiile dezvoltarii sale economice N < investitiile pe termen lung. in special in faza sa de debutN < crearea si mentinerea unei forte de munca instruite cotribuie din plin la cresterea competitivitatiiN < productivitatea se reflecta in nivelul valorii adaugateN < atitudinea fata de munca afecteaza in sens pozitiv sau negativ competitivitatea unei natiuni. cel putin.&l trcilca criteriu abordat in cadrul analizei $ eficienta mediului de afaceri $ presupune valorificarea c2torva elemente. cum sunt. < eficienta optima.I. a#uta la dzvoltarea unei economii bazate pe inovatie si creativitate. *alentele teoretico metodologice ale acestui indice =indicator> au fost puse in evidenta in baza studiului elaborat de ICD si dat publicitatii in 4. ale tehnologiilor existcnteN < investitiile in cercetarea dc baza si activitatile inovative sunt cruciale pentru o tara. O ..

mid. spre exemplu.I$ !ec"rs"l "lti%ei recesi"$i a ec&$&%iei %&$!iale( *se s"bli$ia#a i$ st"!i"+( a #ecea !e la cel !e. Cresteri.. investitorii sunt din nou prezenti.transformare numericdin istoria a prin adearea a . in anul . de ani. aceasta era considerata. increderea in mediul de afaceri din unele tari a fost sfaramata prin intermediul mai multor scandaluri cu impact. In anii QK. iar in Ungaria sau $obonia se apropia de D U1D. in momentul in care sistemul sau financiar a intrat in colaps. au fost de peste DP. dar dficitul balantei comcrciale a a#uns. par sa readuca in prim plan aceasta tara. @irmele mici si mi#locii au sufenit pierderi considerabile.. costul unei ore de munca a#ungea in industria prelucratoare in ?ermania pana la D. multe companii americane prefera sa produca in alte tari bunurile necesare pietei interne si apoi sa le importe. si inceputul anilor QO. noi membrii. saIariul pe ora nu depesea 4 U1D. dar mult mai precauti. dar sunt indatorati.0.. de multe ori mondial. Consumatorii au o atitudine pozitiva. pe rand. iar societatea #aponeza a fost pusa in fata unor rcforme administrative dureroase.D si 4. I$cep.. 2 doua mare economie a lumii 3 ec&$&%ia Aap&$iei . la valori record de IK. de catre studiul mentionat. deoarece a a#utat economia americana 3 "62 se claseaza pe primul loc 3 sa3si nevina relativ rapid . otusi. 6niunea . ultimii ani. fata de un excedent de . dupa o cresere a $IE in 4.0 cea mai semniflcativ. spre exemplu.OOK. in Carea Eritanie sau @ranta la 4. I$ re!resarea ec&$&%iei %&$!iale "$ r&l cr"cial l.. Haponia ocupa in 4. Cresterea economica a Haponiei a incetat insa. In prezent.U1D. cu o valoare a $IE de pestc +. in aceIasi timp in tarile baltice. &stfRl. toti acestia avAnd insa.. cea mai competitiva natiune a lumii.I locul 4. pare s% fi fost deosebit de inspirata. in timpul &dministratiei Eush deficitul bugetar a a#uns la D.. In alta ordine dc idei.$! c" 4EEF( l"cr"rile par sa 'i re e$it la $&r%al !e&arce se%$alele pietel&r i$ter$ati&$ale s"$t %"lt %ai &pti%iste( c1iar !aca str"ct"ra ec&$&%iei %&$!iale este ac"% &arec"% !i'erita. standarde de viata mult mai sc%zute decat tarile membre.. dar si costuri operationale mult mai scazute. U1D si respectiv +K+ mld U1D. cumulata cu optiunea unui dolar slab.. dupa Indicele Cresterii Competitivitatii si se mentine pe pozitii apropiate anilor anteriori.al !&ilela ra#b&i %&$!ial( 'ir%ele $cc&%petiti e a" !ispar"t sa" a" a "t parte !e restr"ct"rari !rastice.uropeana a cunoscut in 4. 3 4I U1D.e $IE3ului in anii 4. Si i$ 4EEG( ca si i$ a$ii a$tri&ri( i$ acest elasa%e$t( SUA a '&st c&$si!erata( i$ p&'i!a $ea)"$s"ril&r %e$ti&$ate( !rept cea %ai c&%pctiti a $ati"$e a l"%ii ..+P. . care a adus nivelul dobanzii la cel mai scazut nivel din ultimii 0.. in aceste tari. 6a aceste niveluri record ale deficitului contrbuie si faptul ca.D de 4.. $olitica 1istemului @ederal )eserve =@5D>.a" a "t si p&liticile pr&%& ate !e ba$cile ce$trale( care a" ate$"at e'ectele recesi"$ii. .0P./P.+ mld. Unele firme mari si3au consolidat pozitiile. iar guvernele fac eforturi sa reformeze pe termen lung sistemele de pensii sau de santate. U1D a fost aproape FabsentaG din economia mondiala in ultimul de deceniu.

in viitorul apropiat . E"r&pa i$ a$sa%bl"l sa" se c&$'r"$ta si c" & alta pr&ble%a care ii a'ectea#a c&%petiti itatea. China. &sia se va dezvolta devenind un competitor mondial.. obiectivul mentinerii aceluiasi nivel de benficii in privinta sistemelor de sanatate si a celor de pensii inseamna de fapt. Di$tre tarile %e%bre ale UE( cel %ai bi$e p&#iti&$ate i$ clasa%e$t s"$t Fi$la$!a si Da$e%arca.C" certit"!i$e asista% ac"%( i$ aceste c&$!itii( la & re&rie$tare a i$ estitiil&r !i$spre est cHtre est si se pare ca pri$cipalii per!a$ti &r 'i tari prec"% Irla$!a( P&rt"/alia sa$ Spa$ia.+P. China a devenit centrul industriei prelucratoare. Asia isi . + In stadiul al treilea. In alta ordine de idei. Ca urmare ele devin furnizori pe piata mondiala. + Intr+o prima etapa. P&p"latia E"r&pei( care era i$ 4EEE !e 948 %ili&a$e( a sca!ea la @>4 %ili&a$ i$ 4EGE. pare sa depinda de cresterea acesteia in tarile din Asia. . al aconomiei globale. pe termen lung. sant5e etc si sisteme dc pensii. + In cea de a doua etapa.I.$ire. ailanda este tara care asambleaza componentele. In acelasi timp p&p"latia t. in conditiile in care si speranta de viata va creste cam cu un an la fiecare deceniu. China este tara cu cea mai mare crestere in domeniul telefoniei mobile. India va fi preocupata sa descopere din ce in ce mai multe bunuri de consum.. Au fost de#a conturate trei etape ale relatiilor dintre competitivitatea mondiala si cea a marilor natiuni din Asia . R&%a$ia &c"pa l&c"l GG i$ clasa%e$t"l pe 4EEG. de ani. dar si pentru autoturisme. Pr&ble%ele !e%&/ra'iei si cele s&ciale par sa atar$e /re" i$ !e'a &area c&%petiti itatii. &ceasta problema demografica explica de ce 4SD din bugetele nationale ale tarilor europene sunt directionate catre educatie. a#ungandu3sc ca persoanele cu vAnsta de peste +. Ca!erile :er%a$iei *l&c"l 4>+( ale Marii Crita$ii *l&c"l 44+ si Fra$tei *l&c"l >E+( a" re'lectat !i$ pli$ sit"atia !e relati a sta/$are( c1iar !e re/res i$ "$ele ca#"ri( a U$i"$ii E"r&pe$e. sporirea cheltuielilor statelor. in special in cadrul marilor natiuni asiatice. #aponeze si europene. In plus. populatia europeana va suferi un proces accentuat de i%batr. sa detina o pondere de D4P in 4. &tunci cAnd populatia imbatrAneste. Di$tre $&ii e$iti i$ '3%ilia c&%"$itara cea %ai b"$a p&#itie este &c"pata !e Est&$ia *l&c"l 4@+( restul tarilor fiind undeva dupa locul DI. Specialistii !nstitutului !nternational pentru "ezvoltarea Managementului considera dinamica inregistrata de competitivitatea la nivel mondial. otel sau alte bunuri. aceste natiuni vor castiga in privinta puterii de cumparare si isi vor crea o clasa de mi#loc care dezvolta si acumuleaza bogatie. ca urmare.$ara s"b 1F a$i( a sca!ea in acceasi penioada de la 4/P la . India si multe alte natiuni asiatice sunt considerate ca furnizori de imput3uri pentru firmele americane. etc. asa cum au facut anterior Calaezia sau 1ingapore. India furnizeaza echipamente de birou. Ele &c"pa" l&c"rile @ respecti 9( !ar a%bele a" &c"pat i$ a$ii a$teri&ri p&#itii %ai b"$e*Fi$la$!a 'i$! i$ a$ii prece!e$ti pe l&c"l >+.

a crea pr&priile c&%pa$ii /l&bale si &r i$cepe sa e.+. Daca se a$ali#ea#a clasa%e$t"l i$ '"$ctie !e cele patr" criterii l"ate i$ c&$si!erare ( c&$'&r% pri%"l"i criteri" primele locuri . 7ua8ei.. Carea Eritanie U . $olonia U +. . cel mai bine la nivel european stau. cel mai bine sta @ranta U D. care este unul din indicatorii pe baza caruia sunt apreciate performantele economice. locul 4. la nivel mondial. )eferitor la termenii schimbului. Din accasta pcrspectiva este intcresant faptul ca tari europene cu traditie. Imaginea cxtcrna este un element indisolubil legat de atractivitatea mediului dc afaceri dintr3o tara. sau Ungaria locul DD. Danemarca 3 0. cand a devenit dintr3o natiune producatoare de bunuri ieftine.I. I$ %&! tra!iti&$al :CR isi &rie$tea#a ate$tia( as"pra cel&r !&i i$!icat&ri c&%p&#iti c" care %as&ara $i el"l !e c&%petiti itate( al c&$&%iil&r c&$te%p&ra$e< $rimul indicator luat in considenare este Indicele Competitivitatii 2facerilor (0usiness Competitiveness Index + 0CI). arile membre U5.7aier. @ranta locul 0I. iar din aceasta perspectiva. una detinatoare de marci de nivel international. promotorii competitivitatii pentru China. urmata de 5lvetia si Haponia.. creat de Cichael $orter de Ia 7ar8and University si introdus pentru prima data in cadrul ?C) din 4. Cediul de afaceri cel mai bine cotat dintre tarile europene a fost cel din Islanda. ocup% in prezent pozitii destul de putin atractive in clasamentul mondial. C+ I$!icele C&%petiti itati A'ace$il&r *C"si$ess C&%petiti e$ess I$!e. tot astfel :on9a. in crestere de pe locul 4O..ficienta mediului de afaceri situcaza pe primul loc 7ong :ong3ul. Irlanda U +.. Cehia U D+.. cel mai bine situate sunt. $rintre tarile europene care ocupa locuri relativ bine cotate sunt . @ranta U O. iar pe locurile urmtoare sunt 1ingapore si @inlanda.C. ?ermania U . + A$"al( s"b patr&$a)"l F&r"%"l"i Ec&$&%ic M&$!ial se I$t&c%este Rap&rt"l C&%petiti itaii :b&bale *:CR+( &biecti "l '"$!a%e$tal al acest"i Rap&rt este acela !e a e al"a c&%petiti itatea "$"i $"%ar cat %ai %are !e tari. urmata de 1lovenia T DO. Di$tre $&ii e$iti i$ UE cele mai bine situate sunt . . Italia locul ID. urmat de Danemarca !/ si @inlanda 3 O. 6ltimul criteriu + cel al infrastructurii + situcaza pe pnimul loc 1U&. Cidea T marci chinezesti care nu sugereaza nimic astazi T vor fi in viitorul apropiat. pozitii favorabile ocupa si. (landa U . Lissan ori 7itachi sunt binecunoscute in toata lumea si contribiue la cresterea competitivitatii tarii de origine. Dancmarca 3 I. Un trend asemanator a urmat Haponia imediat dupa al doilea razboi mondial. din punct de vedere al performantelor economice se afla 1U&. &sa cum marci #aponeze de renume. 7 C. 5lvetia si Danemanca. Islanda. 6uxemburg si China.p&rte si sa pr&%& e#e %arci l&cale.. precum 1ony. In privinta eficientei politicilor guvernamentale 7ong :ong se afla pe primul loc. @inlanda 3 0... Islanda 3 + si 5ivetia 3 /. ?ermania locul D+.4 . find devansate din accasta penspcctiva de 5stonia locul 4O. 1uedia 3 K si ?ermania 3 .. oyota. Dintre tarile europene. 5stonia U .0.

1'ovenia locui DI. Cehia locul 4/. Lici $&ii %%bri UE $" sta" '&arte ra"( acestia ocupand locuri realtiv bune.$s le/at i$ ti%p !e sta$!ar!"l !e iata !e care !isp"$e & $ati"$e. N"%ar"l !e tari a$ali#ate pe$tr" rap&rt"l pe 4EEG04EE@ a '&st !e 119. $e cel de3al treilea loc a urcat ?ermania. De $e%arcat ar 'i si 'apt"l ca tarile l"ate i$ !isc"tie t&tali#ea#a 89(?I !i$ PNC. 1lovenia 3 D4 ! dar care mai au multe de facut pAna vor atinge performantele leaderilor gruparii. Cehia 3 4/. el reflecta fundamentele structurale ale unei tari. Cei !&i i$!icat&ri c&%bi$a !atele !isp&$ibile !i$ E. PIC0l&c"it&$ estc "$"l !i$tre cei %ai '&l&siti si %ai e'icie$ti i$!icat&ri pe$tr" re'lctarea pr&!"cti itatii $ati&$ale si t&t&!ata este str. 5l este un bun indicator de reflectare si masunare a competitivitatii microeconomice existente la nivcIul tuturor tanilor. astfel 5stonia ocupa locul 4I.t "$ele tari care s"$t %e%bre UE !e %ai %"lt ti%p( "$ele c1iar !e la c&$stit"irea CE — Italia l&c"l >8( :recia l&c"l FE< . $olonia locul 0+. 1bovacia locub DK.. ?cermania 'ocul 0. urmata de Danemarca. C" pri ire la calitatea %e!i"l"i $ati&$al *i$ter$+ !e a'aceri( aici Fi$ia$!a este lea!er i$c&$tstabil( detronAnd 1U& ! locul 4 si devansand alte tari europene precum Danemarca locul D. (landa locul K. Eusiness Competitiveness Index =ECI> urmareste sa analizeze doua domenii esentiale la nivel microeconomic.$! c" a$"l 4EEF( progresele acestora in materie de mediu intern de afaceri sunt remancabile.ec"ti e Opi$i&$ S"r eB( "$ s&$!a) elab&rat a$"al !e F&r"%"l Ec&$&%ic M&$!ial. Variabila !epe$!e$ta '&l&sita( !e re/"la( pe$tr" !e# &ltarea CCI este $i el"l PIC0l&c"it&$( a)"stat i$sa la paritatea p"terii !e c"%parare. Carea Eritanie locul +.< 2l doilea se numeste Indicele de Crestene a Competitivitatii (7ro8t# Competitiveness Index + 7CI).. Di$ acest p"$ct !e e!ere( cea %ai c&%petiti a $ati"$e ra%a$e t&t SUA( care a impartit in ultimii /3K ani primul si cel de3 al doilea loc cu @inlanda. Cipru locul D+. Re%arcabil este 'apt"l ca( !i$ acest p"$ct !e e!ere( sase !i$ pri%ele #ece l&c"ri la $i el %&$!ial s"$t &c"pate !e tari %e%bre ale U$i"$ii E"r&pe$e( iar El etia este pe l&c"l 9( ceea ce !& !este rele a$t pre!&%i$a$ta taril&r e"r&pe$e i$ ca!r"l acestei ierar1ii ce c"pri$!e 11@ tari. 6ituania locul 0. gradul de cmplexitate al strategiilor si operatiunilor derulate de companii si calitatea mediului na9ional de afaceri in care acestea functioneaza."l %&$!ial( !eci practic c asit&talitatea ec&$&%iei %&$!iale.. otodata. 1ingapore si Carea Eritanie. &ustria locul O. T&t"si el p&ate 'i i$'l"ce$tat !e & scrie !c 'act&ri pa$tic"lari si c" i$'l"e$ta pe ter%e$ sc"rt c"% a$ cala%itatile $at"rale( s&c"rile %acr&ec&$&%ice( %&!i'icarea pret"ril&r( i$ special i$ ca!r"l i$!"striib&r c" p&$!ere %are i$ e.p&rt. Re'e$it&r la tarile care a" a!erat la UE i$cep.4. 5lvetia locul /.. cel mai bine situate find tari precum 5stonia 3 4+. Ungaria locul D4. care a fost formulat dc Heffncy 1achs de Ia Columbia University si Hohn Cc&rthur de Ia he 5art Institute si prezentat pentru prima dat in ?C) din 4.34. I$teresa$t este si 'apt"l ca "$ele !i$tre acestea s"$t %ai bi$e sit"ate( !i$ aceasta pcrspecti a( !ec. pentru mediul de afaceri.D .

observand zonele de crestere economica sBnatoasa pe termen mcdiu sau chiar lung.1E8 ROLUL CERCETARII SI INOVARII LA NIVEL EUROPEAN . C+ I$!icele Cresterii C&%petiti itetii *:r&Dt1 C&%petiti e$ess I$!e. respectiv pozitiile /. nici Eulgaria nu sta mai bine ea ocupand per ansamblu bocul /K.I. 1U&. ea ocupa locul +/ per ansamblu. in privinta mediului de afaceri si K4 referitor la strategiile companiilor. I$!icelc :CI este ce$trat pe trei ele%e$te 'li$!a%e$tale+ cormpetitivitatea mediului macroeconomic din fiecare tara analizata 3 un prim element fundamental pentru cresterea economica + calitatea institutiilor publice si a politicilor promovate de acestea.1E1( CORELATIA DINTRE PRODUCTIVITATE SI SECTORUL PUCLIC SI >.+ 1copul essential al ?ro8th Competitiveness Index este sa analizeze potentialul economiilor la nivel mondial. LA SEMINAR >. Desigur. — :. cu impact asupra dezvlotarii pe terman lung + eficienta (pregatirea) te#nologica a fiecarei tari.Danemarca. la feb si in ceea privceste calitatea mediului intern de afaecri si locul +O cu privire la eficienta strategiilor si opcratiuni' or derulate de companii.)eferitor la )omAnia.C. Din acest punct de vedere cele mai acompetitive economii sunt @inlanda.>. dar accst lucru nu poate reprezenta un succes pentru )om%nia. ai8an. PA:. progresul tehnologic fiind motorul cresterii economice.0 .4 PA:. 5lvetia. &ustralia.4. Islanda. Lorvegia. deoarcce nu Eulgaria este punctul nostru de reper.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful