CURSUL III

CORELAŢIA COMPETIVITATE — MEDIU DE AFACERI
1. DEFINIREA COMPETITIVITATII Competitivitatea este un concept complex, indelung dezbatut de economistii din intreaga lume. Find indisolubil legat de notiunea de competitie, el exprima la un nivel general, capacitatea persoanelor, firmelor, economiilor, regiunilor de a se mentine in competitia derulata la un nivel intern si/sau mai ales international si de a obtine avantaje economice (si nu numai), in conditiile unui anumit mediu de afaceri . Definirea competitivitatii la nivel de firma este relativ usor de realizat dupa parerea profesorului Carbaugh de Washington University. In opinia sa o firma este competititva daca produce bunuri si servicii de o calitate superioara sau la un prêt mai scazut decat competitorii sai interni sau externi. Din punctul de vdere al unei natiuni insa, competitivitatea poate fi definita in multiple feluri. oate aceste abordari si clasificari au un numitor comun ! acestea exprima capcitatea si abiliatea tarii respecti e !e a "tili#a i$ %&! e'icie$t &p&rt"$itatile !e pe piata %&$!iala.. In conceptia clasicilor economiei politice, manifestarea cererii si a ofertei intemeiata pe libera ini"iativa, generata de proprietatea privata, negli#eaza factoriii de timp si de loc. $rin insusi faptul ca echilibrul economic se asigur% numai prin sistemul si mecanismul pietelor, agentii economici sunt condamnati la pasivitate, &cestia avand asigurat fie avanta#ul cornparativ absolut fie pe cel re'ativ. « In teoria moderna asa cum remarca economistul austriac !eter "c#ifico $ competitia coexista cu elemente monopolistice, ea este deci %"lti'&r%a( caci nu se manifesta doar prin preturi, ci in egala masura, prin modul de a produce, prin calitatea produsului, prin politica de vanzari si poli/compatitie ( concurenta ) este i%per'ecta si, prin insusi acest caracter, ea este !i$a%ica si e'ecti a % &ceasta optica, specifica perioadei contemporane cu privire la competitivitate, ar putea fi considerata baza conceptului avanta#ului competitiv. D&"a caracteristici ale c&%petiti itatii aratate &r 'i al&ri'icate pe$tr" !e'i$irea a a$ta)"l"i c&%petiti si al %as"ril&r ce treb"ie a!&ptate pe$tr" ca & tara * & ec&$&%ie+ sa,l &bti$a - caracterul multifactorial si caracterul procesual, la i$ter'ere$ta !i$tre i$ter$ si e.ter$( !i$tre pr&!"cti itatea '&l&sirii 'act&ril&r !e pr&!"ctie !isp&$ibili i$ ca!r"l ec&$&%iei !e re'eri$ta si e'icie$ta c" care se !er"lea#a relatiile c&%erciale i$tertari.

7e8lett $ac9ard sau Casio. c" te1$&l&/ie sta$!ar!i#at2.. $ot fi distinse cel putin doua abordari principale ale conceptului de compctitivitate asa cum le defineste un alt economist anglofon. (CD5 o defineste astfel . care a fost inventat a inceputul anilor +.. de a concepe. sectoarelor. precum si venit superior din valorificarea fortei de munca(. A a$ta)"l c&%petiti al 'ir%el&r a'late i$ a a$/ar!a pr&/res"l"i te1$ic( se a'la i$ ra%"rile !e ar'( i$ care a a$s"l te1$&l&/ic per%ite &bti$erea !e pret"ri pe %as"ra si $" i$ ra%"rile. static& sau dinamica. un pret al calculalorului de . < ( prima abordare priveste competitivitatea ca o c#estiune de eficienta relativa. &stfcl. "tatelor sau organismelor supranationale. C" t&ate acestea( as"pra "lti%ei parti a !e'i$itiei 0 aceea le/ata !e pret 0 p&t 'i l"ate i$ c&$si!eratie si alte &pi$ii. &ceasta so poate cuantifica pe baza nivelurilor de perforananta =nivelul productivitatii. poate fi competitiv pentru companii precum exas Instruments. si care se vindea de c-tre producatorii amoricani cu . avea a inceputul anilor /. calc"lat&r"l( cu teoria lui *ernon. de dolari. pentru ca apoi sa scada in urm2torii ani pana la un pret de . dorinta unor tari de a obtine preturi mari la produsele comercializate pe piata mondiale reprezinta un obiectiv mult mai atractiv si. a fost mentionata economistul ). fie la un pret inferior fata de produsele si serviciile oferite dea alte tari %. exista parerea ca. < & doua ahordare considera competitivitatea ca pe o reflectare a performantelor in comertul international =performant masurate sub forma cotelor detinute pe pietele de export. cresterea competitivitatii. o dovada mult mai evidenta a competitivitatii. :irsty 7ugues .. De pilda. 4 . O'erirea !& b"$"ri si ser icii !& & calitate s"peri&ara este i$ %&! clar & pr&ble%a le/ata !e c&%petiti itate. acest nivel de pret este neremunerator. in conditiile pietei libere si ale unei concurente corecte. produce si comercializa bunuri si servicii fie de o calitate superioara. 5xista numeroase alte definiri ale competitivitatii. un pret de aproximativ 0.. Carbaugh « Competitivitatea internationala reprezinta capacitatea unei tari. U1D. Daca asociem un produs specific zilelor noastre. U1D.( definitie a competitivitatii internationale. 'capacitatea firmelor. &stfel. etc... de dolari bucata. banalul calculator de buzunar. ceea ce a f2cut ca productia sa sa fie abandonata practic de cei care l3au lansat. . decat vanzarea la preturi mici. de a asigura in nod sustinut un venit tridicat din valorficarea factorilor de productie.>.34. Daca pentru un producator din . care corespunde stadiului actual. regiunilor. aflate in competie interntionala.&sia de 13 5. &merica 6atina sau 5uropa 5st.. fie sub forma gradului de penetrare a a importului>. deci. vom putea observa o serie de ele%e$te care s"sti$ caracter"l %"lti'act&rial al c&%peititi itatii( ca si cel pr&ces"al.

& a$$"%ita parte a l"%ii( !eter%i$a !esc1i!erea !e $&i piete !e !es'acere.&ceasta definire. politici structurale . Aceasta a !e e$it & pre&c"pare c" c1aracter /e$eral. 4.globalitate si proximitate coeziune sociala si asumarea riscurilor . doua institutii inrternationale s3au preocupat in mod deosebit in acest sens. )*Competitivitatea + subliniaza specialistii Comisiei .otusi. &stefel. reliefeaza in mod clar impactul determinant pe care competitivitatea unei natiuni il are asupra nivelurilor veniturilor si implicit asupra nivelului de trai din tara in cauza. 5ste vorba de F&r"%"l Ec&$&%ic M&a!ial *6&rl! Ec&$&%ic F&r"% 7 6EF+ care p"blica i$ca !i$ 1898 Rap&prt"l as"pra C&%petiti itatii :l&bale si !e I$stit"t"l pe$tr" De# &ltarea Ma$a/e%e$t"l"i * I$ter$ati&$al I$stit"te '&r Ma$a/e%e$t De el&pe%e$t 7 IMD + care e!itea#a A$"ar"l C&%petiti itatii M&$!iale. &ceasta definitie pune accentul. C&%petiti itatea $" este i$sa "$ )&c c" s"%a $"la( i$ se$s"l ca $ati"$ile be$e'icia#a !e pe "r%a cresterii ec&$&%ice i$re/istrate !e alte $ati"$i.. pe$tr" pr&!"sele si ser iciile pr& e$i$! !i$ alte parti( prec"% si '&r%area s"rsel&r !e apr& i#i&$are ale acest&ra !i$ "r%a Ast'el( a 'i c&%petiti $" i$sea%$a a !eter%i$a !e#a a$ta)e pe$tr" ceilalti parte$eri c&%erciali( ci a creste si "tili#a pe !epli$ a a$ta)"l pr&pri". ( alta definitie a fost data de Directia ?enerala pentru $robleme 5conomice si @inanciare de pe lAnga Comisia 5uropeana. Aceasta !e&arce crcsterea ec&$&$ic3 !i$tr. FACTORII COMPETITIVIT5ŢII ECONOMICE I$tele/erea %&!"l"i !e acti"$e a 'act&ril&r le/ati !e c&%petiti itate este le/ata( %ai i$tai !e e al"area %ari%ii si !i$a%icii c&%petiti itatii ec&$&%ice a $ati"$il&r.la baza performantelor externe a tarilor industrializate sta importanta fundamentala pe care o are comertul international. economia industriala a limitat acest tip de abordare. Deci se pune accent pe finalitatea sociala a cresterii cometitivitatii. In timp ce W5@ defineste competitivitatea ca fiind « abilitatea unei tari de a inregistra rate inalte de crestere ale !I0+ului pe un locuitor %. I$ al !&ilea ra$!( aceasta dcfnitie privestc cumpetitivitatea prin prisma raportului dintre cresterea economicB si echilibrul exten. in optica ICD competitivitatea consta in « abilitatea unei tari de a crea valoare adaugata.uropene + este capacitatea unei tari de a realiza coordonarea cresterii economice cu ec#ilibrul extern . considerand ca el nu constituie o baza adecvata pentru o evaluare cuprinz/toare a competitivitatii(.. inovatia tehnologica. sporindu+si astfel avutia nationala.% D . prin administrarea eficienta a relatiilor bivalente 1 procese si produse . investitiile in calimtaul fizic si uman.atractivitate si agresivitate .>. accentuand rolul pe care il detine diferientierea produselor in strategia conmpetitiv/ a firmelor. . i$ pri%"l ra$!( pe largirea spectrului variabilelor ce trebuie luate in considerate in analiza compctitivitatii =productivitatea.

la fel de agresiva. 2tractivitatea creeaza locuri de muncain tarile receptoare de investitii straine directe. cazuri. I$stit"t"l I$ter$ati&$al pe$tr" De# &ltarea Ma$a/e%e$t"l"i elab&rea#a a$"al "$ clasa%e$t al cel&r %ai c&%petiti e $ati"$ii ale l"%ii !"p2 "$ set !e criterii *care a 'i pre#e$tat %ai i$ !etali"+( I$cerc. dar nu si locuri de munca . C1iar !aca te&retic tarile l"%ii treb"ie sa ti$a sea%a !e a%bii 'act&ri( pe$tr" a c&$c"ra c" s"cces pe piata i$ter$ati&$ala act"ala( t&t"si %"lte s"$t %ai !e/raba &rie$tate spre "$"l !i$ ei.plice %&!"l i$ care criteriile pri$cipale care sta" la ba#a st"!i"l"i se i$scri" i$ ca!r"l /e$eral !e !e'i$ire a i!eii !e c&%petiti itate. nu poate igora atractivitatea. ca nici o tara. ?@ !rimul factor perec#e este format de elementele « atractivitate agresivitate % este apreciat ca determina diferentierea natiunilor prin modul in care administrezarelatiile lor cu comunitatea internationala de afaceri. mai ales datorita impactului puternic asupra locurilor de munca.$! s2 e. competitivitatea este perceputa ca « agresivitatea « i$ter$ati&$ala a taril&r( %ateriali#ata pri$ e. Cai precis este vorba de doua 0 . Iata deci.i%itB+ si aceea a /l&balitatii *ec&$&%B &' /l&balitB+. In multe. pe cat este de atractiva este 1U&. In mod traditional. LA SEMINAR . dar pot aduce venituri scazute datorita stimulentelor conferite.p&rt"ri si i$ estitii strai$e !irecte. in continuare.i%itatii *ec&$&%B &' pr&. 2gresivitatea genereaza venituri in tarile de origine.atracti itate ers"s a/resi itatete < pr&.( simpla comparatie arata ca metodologiile celor douB institutii se deosebesc intre ele prin factorii luati in calcul. considerata o adepta agresivitatii.Alte tari *Irla$!a( Si$/ap&re+ a!%i$istrae#a c&%petiti itatea sti%"la$! i$ estitiile si !e e$i$!( ast'el( %ai atracti e.$! ast'el pe !e & parte s2 '"r$i#e#e i$'&r%atii "tile i$ estit&ril&r i$teresati( iar pe !e alta parte "$ %aterial !&c"%e$tar !e i$teres pe$tr" a$alisti.i%itate ers"s /l&balitate< acti e ers"s pr&cese < as"%area != risc"ri i$!i i!"le ers"s c&e#i"$e s&cial3. tinde sa devina preponderent atractiva. iar Coreea de 1ud nu este atractiva la investitii . Carea Eritanie. 2 doua perec#e de factori interconectati are in vedere faptul ca de obicei sistemul economic al unei tari nu este in general extrem de omogen.ec&$&%ia pr&. natiunile trebuie sa se confrunte cu doua tipuri de economii .FI:URA >. nici macar cele cu nivel ridicat de bunastare. T&t&!ata( st"!i"l respecti c&$trap"$e & serie !e ele%e$te speci'ice c&$si!erate 'act&ri ai c&%petiti itatii . &stfel Irlanda nu este extrem de agresiva pe piata internationala. St"!i"l a$ali#ea#2 $&ti"$a !e c&%petiti itate i$cl"si !i$ p"$ct !e e!ere te&retic( I$cerc. precum si prin ponderile acordate diferitilor factori in cadrul indicilor calculati. 1ingura tara care pare sa ramana . Tari ca :er%a$ia( Aap&$ia( C1i$a( C&reea !e S"! a" "r%at c" s"cces & ase%e$ea strate/ie. iar 5lvetia urmeaza un trend exact opus.1( PA:.

etc. desi tendinta lor catre globalizare este evident crescatoare. puterea industniala si chiar educatia sau cunostintele detinute sunt active. care s3au acumulat de3a lungul mai multor generatii. ec&$&%ia ba#ata pe /l&babi#are a cresc"t %ai %"lt !ec. manufacturi. in timp ce tarile mari. 5conomia proximitatii ofera vaboarea adaugata utilizatorilor fnali. &lte tari =cum ar fi 1ingapore. India san )usia> pot excela din punctul de vedere al activelor =pamant. Ce$e'iciile sale !eri a !i$ a a$ta)"l c&%petiti &bti$"t la $i el"l pietei %&$!iale( i$ special( i$ ceea ce pri este c&st"rile &perati&$ale.conomia proximitatii cuprinde activitati traditionale. 5a este in general protectionista si costisitoare. Unele natiuni =precum Erazilia. Haponia sau 5lvetia> sunt sarace in resurse. mar#elor de profit si salariilor. tarile din cea de a doua grupa sunt mai competitive decAt cele ce apartin primei categorii.t se%$i'icati ( i$ a!a$! "$e&ri tere$"l &p"sei sale *ec&$&%ia pr&. I$ %e!ie( p"te% c&$si!era ca i$ E"r&pa Occi!e$tala 40> !i$ PIC. resurse naturale>. activitati administrative =guvernamentabe. In ultimul sfert de veac. acordurile comerciale. la exigentele globalizarii. dereglementarea. spri#inire a consumatorilor =servicii post3vanzare>. ari cu un inalt nivel al standardelor de viata si costuri dc operare ridicate. in raport de conditiile fiecareia. arile mai mici sunt mai dependente dc economia globaba."b i$s"%at al taril&r( este este /e$erat !e ec&$&%ia pr&. fara a fi in mod necesar competitive.i%itatii+. + . fie pe active fie pe procese. educationale>. cum ar fi ?ermania sau 5lvetia au fost obligate la o dura adaptare a proceselor. se bizuie in continuare pe uriasa lor piat interna. integrarea regionala. &cestea pot determina o situatie de autosatisfactie in cadrul FvechirorG natiuni. I . masurile de reducere a barierelor comerciale. si in final activitati de. ( consecinta importanta a gbobalizarii a fost aceea de a exercita puternice presiuni asupra pretunilor. &ceasta s3a realizat prin mai multe metode cum ar fi . 5a presupune ca FproductiaG nu este necesar sa fie neaparat adresata utilizatorului final. servicii sociale si personale =medicale. bazandu-se. Cel de al treilea factor bivalent $ produse versus procese $ exprima tendita tarilor de a administra propriul mediu competitiv. variaza in functie de marimea si nivelul dezvoltarii economice a tarilor. $roportia acestor doua tipuri de economii in asigurarea prosperitatii nationale. dar s3au bazat in mod fundamental pe valonificarea unor procese sau procedee pe care le3au perfectionat in avans fata de concunenta. 3 . care confund uneori bunastarea cu competitivitatea.conomia globalitatii este formata din companiile cu activitate la nivel mondial.categorii de activitali economiee. lucratori. 1e poate considera ca infrastructura. cu precadere.i%itatii si $"%ai 10> !e ec&$&%ia /l&balitatii. cum ar fi 1tatele Unite. privatizarea. #ustitie>. Aceasta ec&$&%ie este( i$ /e$eral( c&%petiti a si e'cie$ta( pri$ pret"rile b"$"ril&r &'erite. In general.

&cest model favonizeaza spiritul creator.2 patra perec#e de factori perec#e interdependenti face distinctie intre sistemele care promoveaza asumarea riscurilor individuale si cele care urmaresc sa prezerve coeziunea sociala. 6a inceputul secolului al JJ3lea. 1U& si U5 in prezent> . o protectie sociala relativ ampla. ar putea fi compus din urmatoarele elemente . $ontugaliei. 1ingapore>. U$ i%pact se%$i'cati as"pra c&%petiti itatii taril&r il are siste%"l !e al&ri. 1paniei. I$cl"si ca!erea '&st"l"i bl&c c&%"$ist si &pti"$ea pe$tr" capitalis% a "$&r state c" & &rie$tare i$!el"$/ata !e alta 'act"ra * e#i C1i$a+( pare sa c&$'iri%e acest l"cr". Asa numitul model Anglo-Saxon este caracterizat de accentul pus pe asumarea riscului. precum si prin existenta unei economii paralele si prin costuri ale fortei dc munca mai reduse.a" c&$c"rat recipr&c( i$ pre#e$t pare sa 'i !e e$it pre ale$t %&!el"l A$/l&. Coreea.Sa. + .uropean este caracterizat printr3o infrastructura relativ putin dezvoltata. p&t 'i i!e$ti'icatc trei %&!ele !i'erite !e c&%p&rta%e$te( care si$teti#ea#a !i'erit al&rile !e ba#a si i$stit"tiile care le sl")esc. o usoara reativa reglementare a mediului de afaceri. inventiv. 3 participate sociala ! oamenii sunt mai putin interesati de o munca staruitoare si sunt implicati in special in formanea societatii din care fac parte =ex. privatizare si reponsabilizare la nivel individual si printr-o abordare minimalizatoare a sistemubui de asitenta sociala.&$. In alta ordine de idei. decat de modificarile aparute la nivel de societate =ex. D"pa ce a$i la ra$! cele !&"a siste%e s. Prin contrast cu acesta. Le/islatia U$i"$ii E"r&pe$e este c&$ce$trata p&$!ere$t pe !ere/le%e$tare si pri ati#are. germanul Cax Weber. 1U& sau U5 in deceniile /3K ale secolului trecut> 3 autosatisfactie ! oamenii sunt mai interesati de evolutia vietii or particulare. Ca urmare el a relevat faptul ca $ati"$ile $" c&$c"rea#a !&ar pri$ pr&!"se sa" ser icii( ci !e&p&tri a( pri$ e!"catie si siste%"l !e al&ri. I$ cele ce "r%ea#a estese%$i'icati a !eli%itarea acest&ra a) 4odelul "ud+. dereglementare. si chiar unora dintre tarile nou3industrializate. 1istemul de valori preconizat de C. &ceasta categorie este specifica Italiei. Acesta duce o politica mai ec itabila a venitunilor si promoveaza un sistem extins de asistenta sociala. 3 munca st3ruitoare =grea> ! oamenii sunt total dedicati obiectivelor fundamentale nationale si bucreza din greu mai multe ore pe zi =cx. sau chiar Haponia> 3 abundenta ! desi oamenii lucrcaza din greu ei aconda o atcntie din ce in ce mai mare cresterii veniturilor proprii =ex. Weber. Modelul Continental European pune accentul pe consensul social. a studiat relatia !i$tre c"lt"ra si !e# &lta$ea ec&$&%ica.

rapiditatea si transparenta politicilor guvernamentale si administrative 3 Centinerea unei corelatii economice =sanatoase> intre nivelul salariilor. prin flexibilitatca fortei dc munca si acceptarea unui nivel ridicat de risc.&$ = numit metaforic model texan > cu modelul vest3european. prin reducerea disparitatilor salariale si consolidarea clasei de mi#loc 3 Investirea masiva in educatie. a populatiei in general. c) 4odelul 2nglo+"axon se delimiteaza prin procesele de dereglementare. un consens social si de neglementari stricte. atat in infrastructura nationala. sa. ca si in instruirea continua a fortei de munca. 13a a#uns. In ultimii ani. dar se manifesta si pe mai departe o puternica rivalitate si competitie intre crearea unui mediu dc afaceri extrem de competitiv =element caractcristic celui de al doilea model> si responsabilitatea sociala crescuta. asa dupa cum s3a mcntionat anterior. pe care il numeste %&!el r&%a$. (landa. &lti specialisti. Din aceasta categoric se considera ca fac parte tari precum ?ermania. 3 )ealizarea unui echilibru intre economia de proximitate si cea bazata pe globalizare pentru a se asigura crearea unui nivel substantial de bunastare si acumulare. productivitatea muncii si impozitare 3 $rezervarea unei structuri sociale moderne.b) 4odelul 5ord . ( intenesanta analiza comparativa a modelelor de economie dc piata functionala. a avut loc o permutare dinspre perceptele Codelului Lord35unropean catre cele ale Codelului &nglo3 1axon. in special in invatamantul universitar si post universitar. 5l compara si contrapune %&!el"l a$/l&. deopotriva. privatizare. astfel la stabilirea unui asa numit « decalogul regulilor de aur % care contribuie la obtinerea si mentinerea competitivitatii unei tari. a fost realizata de economistul francez Cichel &lbert. asigurarea atractivitatii interne pentru investitiile straine directe 3 (rientarea atentiei catre calitatea. Unii autori extind aceste caracteristici si la Haponia si chiar ai8an. &cesta favonizeaza perspectiva pe tenmen lung.uropean estc caracterizat de o puternica stabilitate. &cestea sunt considerate drept cai de asigurare a competitivitatii 1 3 Crearea unui mediu legislativ stabil si predictibil 3 Construirea unei structuri economice flexibile si adaptabile 3 Investitii masive. ce revine mcdiului local =fapt specific primului model>. concomitaent cu prezervarea sistemului de valori adecvat si agreat de membrii comunitatii nationale respective. &ustria. &cest tip de socictate cultiva spiritul antreprenorial. cat si in cea informational3 tehnologica 3 1timularea acumularii private si a investitiilor interne 3 Dezvoltarea agresivitatii la nivelul pietei globale si. / . dupa multiple analize comparative au facut o selectie cu cele mai semnificative si de viitor. 5lvetia.

+ In ultimele decenii. Acest clasa%e$t se i$t&c%este pe ba#a a patr" criterii pri$cipale . &ceste critcerii subsumcaza un numar de D4D de indicii si indicatori. INDICI DE MASURARE A COMPETITIVITATII a + I$!icele !e crestere a c&%petiti itatii * :r&Dt1 C&%petiti e$ess I$!e. < interventia statelor in activitatile de afaceri pot fi minimizate. prin crearea de conditii pentru ca intre firme sa existe o concurenta loialaN < guvernul. K . < prosperitatea actuala a unei tari reflcta si performantele sale economice din trecutN < competitia guvernata de fortele pietei asigur% performantele de durata ale unei natiuni N < cu cat competitia interna se manifesta mai acerb. in continuare doar cAteva din elementele de abondare ale acestui criteriu.C. un studiu ce are ca obiect stabilirea unui clasament al celor mai competitive tari ale lumii. astfel.per'&r%a$ta ec&$&%ica< e'icic$ta p&liticii /" c$$a%c$tale( e'icie$ta %e!i"l"i !e a'aceri< i$'rastr"ct"ra. 7 :. Institutul de Canagement de la 6ausanne intocmeste anual. Iata. poate stabili totusi conditii macroeconomice si sociale care sunt predictibile. cuantificarea nivelului competitivitate al tarilor si a dinamicii acesteia a devenit obiect al preocuparilor permanente ale unor instititii si organizatii cu preocupari gbobale. partial. si. asa cum am subliniat anterior. 13au impus din acest punct de vedere. Cu privire la primul criteriu 3 performanta economica 3 se considera ca aceasta trebuie abordata si analizata intr3o manienra foarte complexa. la cresterea performantelor economicc interne ale acelei tari < investitiile internationale detennina o alocare economica mai #udicioasa a resunselor la nivcl mondial )eferitor la cel de3al doilea criteriu + eficienta politicii guvernamentale elementele definitorii sunt . egalitate si #ustitie menite sa asigure securitatea populatiei. de peste un deceniu. Institutul International pentru Dezvoltarea Canagementului si biMecunoscutul @orum 5conomic Condial. adaptAndu3si politicile cconomice la schimbarile aparute in cadrul mediului international =mondial.>. arata competitivitatea companiilor sale =daca nu se tine cont de banierele comcrciale>N < deschiderea unei tari catre activitatile economice internationale conduce.I. cu atAt mai competitive vor fi firmele nationale atunci cand activeaza pe pietele externeN < succesul unei tari la nivelul comertului exterior. de rcgula. se minimizeaza riscul extern pentru intreprinderile economiceN < guvernele trebuie sa fie flexibile in activitatea lor. global>N < administratiile publice au sarcina dc a oferi o structura a societatii bazata pe corectitudine.

&ceasta. in urmatoarele sensuri. a#uta la dzvoltarea unei economii bazate pe inovatie si creativitate. Ultimul criteriu luat in considerare $ infrastructura $ are un mare rol in asigurarea unei competitivitati interne si internationale.&l trcilca criteriu abordat in cadrul analizei $ eficienta mediului de afaceri $ presupune valorificarea c2torva elemente. O . in special in faza sa de debutN < crearea si mentinerea unei forte de munca instruite cotribuie din plin la cresterea competitivitatiiN < productivitatea se reflecta in nivelul valorii adaugateN < atitudinea fata de munca afecteaza in sens pozitiv sau negativ competitivitatea unei natiuni.I. cel putin. in cercetare ! dezvoltare. *alentele teoretico metodologice ale acestui indice =indicator> au fost puse in evidenta in baza studiului elaborat de ICD si dat publicitatii in 4. < o infrastructura bine dezvoltata include un sistem eficient de afaceri si sustine activitatea economica. < de asemenea.. ale tehnologiilor existcnteN < investitiile in cercetarea dc baza si activitatile inovative sunt cruciale pentru o tara. sunt de natura sa sporeasca nivelul de competitivitate al firmelorN < calitatea vietii neprezinta o parte esentiala a atractivitatii unei tariN < resursele educationale adecvate si accesibile. o infrastructura moderna include tehnologia informatiei si protectia eficienta a mediului naturalN < avanta#ul competitiv poate fi obtinut prin intenmediul aplicatiilor inovative si eficiente. cum sunt. impruna cu abilitatea de adaptare la schimbarile in mediul concurential sunt atribute manageriale cruciale pentru competitivitatea firmelor N < facilitatile de ordin financiar3fiscal pot oferi sporuri dc competitivitateN < un sistem financiar bine dezvoltat si integrat la nivel mondial sustine competitivitatea economiei nationaleN < mentinerea unui nivel dc trai ridicat necesita integarea economiei interne in economia mondialaN < spiritul antreprenorial estc decisiv pentru activitatea economica. < eficienta optima. in oricare dintre stadiile dezvoltarii sale economice N < investitiile pe termen lung.

+ mld. dar dficitul balantei comcrciale a a#uns.. Consumatorii au o atitudine pozitiva. care a adus nivelul dobanzii la cel mai scazut nivel din ultimii 0. fata de un excedent de .0. Si i$ 4EEG( ca si i$ a$ii a$tri&ri( i$ acest elasa%e$t( SUA a '&st c&$si!erata( i$ p&'i!a $ea)"$s"ril&r %e$ti&$ate( !rept cea %ai c&%pctiti a $ati"$e a l"%ii . . pe rand. iar in Ungaria sau $obonia se apropia de D U1D.U1D. par sa readuca in prim plan aceasta tara.D si 4. ultimii ani. Unele firme mari si3au consolidat pozitiile. I$cep.. dupa o cresere a $IE in 4. &stfRl. spre exemplu. Haponia ocupa in 4. cea mai competitiva natiune a lumii. deoarece a a#utat economia americana 3 "62 se claseaza pe primul loc 3 sa3si nevina relativ rapid . 2 doua mare economie a lumii 3 ec&$&%ia Aap&$iei . otusi.. In alta ordine dc idei. U1D a fost aproape FabsentaG din economia mondiala in ultimul de deceniu. costul unei ore de munca a#ungea in industria prelucratoare in ?ermania pana la D. 6a aceste niveluri record ale deficitului contrbuie si faptul ca. dar sunt indatorati. cu o valoare a $IE de pestc +. de catre studiul mentionat. 3 4I U1D. in aceste tari. @irmele mici si mi#locii au sufenit pierderi considerabile.0P.e $IE3ului in anii 4. au fost de peste DP. de multe ori mondial. $olitica 1istemului @ederal )eserve =@5D>. la valori record de IK.I locul 4.I$ !ec"rs"l "lti%ei recesi"$i a ec&$&%iei %&$!iale( *se s"bli$ia#a i$ st"!i"+( a #ecea !e la cel !e. toti acestia avAnd insa.. U1D si respectiv +K+ mld U1D.uropeana a cunoscut in 4.D de 4./P. . saIariul pe ora nu depesea 4 U1D.. in anul .+P. noi membrii. In anii QK. pare s% fi fost deosebit de inspirata. investitorii sunt din nou prezenti.al !&ilela ra#b&i %&$!ial( 'ir%ele $cc&%petiti e a" !ispar"t sa" a" a "t parte !e restr"ct"rari !rastice. iar guvernele fac eforturi sa reformeze pe termen lung sistemele de pensii sau de santate. cumulata cu optiunea unui dolar slab. dar si costuri operationale mult mai scazute. dupa Indicele Cresterii Competitivitatii si se mentine pe pozitii apropiate anilor anteriori. mid. in aceIasi timp in tarile baltice.$! c" 4EEF( l"cr"rile par sa 'i re e$it la $&r%al !e&arce se%$alele pietel&r i$ter$ati&$ale s"$t %"lt %ai &pti%iste( c1iar !aca str"ct"ra ec&$&%iei %&$!iale este ac"% &arec"% !i'erita. in Carea Eritanie sau @ranta la 4. dar mult mai precauti. aceasta era considerata. iar societatea #aponeza a fost pusa in fata unor rcforme administrative dureroase. increderea in mediul de afaceri din unele tari a fost sfaramata prin intermediul mai multor scandaluri cu impact.. de ani.transformare numericdin istoria a prin adearea a . standarde de viata mult mai sc%zute decat tarile membre... 6niunea . in timpul &dministratiei Eush deficitul bugetar a a#uns la D.. In prezent. I$ re!resarea ec&$&%iei %&$!iale "$ r&l cr"cial l. in momentul in care sistemul sau financiar a intrat in colaps. multe companii americane prefera sa produca in alte tari bunurile necesare pietei interne si apoi sa le importe.. si inceputul anilor QO. Cresterea economica a Haponiei a incetat insa...OOK.0 cea mai semniflcativ. spre exemplu.a" a "t si p&liticile pr&%& ate !e ba$cile ce$trale( care a" ate$"at e'ectele recesi"$ii. Cresteri.

Di$tre tarile %e%bre ale UE( cel %ai bi$e p&#iti&$ate i$ clasa%e$t s"$t Fi$la$!a si Da$e%arca. R&%a$ia &c"pa l&c"l GG i$ clasa%e$t"l pe 4EEG. Ca urmare ele devin furnizori pe piata mondiala. In plus. in conditiile in care si speranta de viata va creste cam cu un an la fiecare deceniu. Au fost de#a conturate trei etape ale relatiilor dintre competitivitatea mondiala si cea a marilor natiuni din Asia .$ara s"b 1F a$i( a sca!ea in acceasi penioada de la 4/P la . etc. + In cea de a doua etapa. a#ungandu3sc ca persoanele cu vAnsta de peste +. #aponeze si europene. Pr&ble%ele !e%&/ra'iei si cele s&ciale par sa atar$e /re" i$ !e'a &area c&%petiti itatii.C" certit"!i$e asista% ac"%( i$ aceste c&$!itii( la & re&rie$tare a i$ estitiil&r !i$spre est cHtre est si se pare ca pri$cipalii per!a$ti &r 'i tari prec"% Irla$!a( P&rt"/alia sa$ Spa$ia. in viitorul apropiat . Asia isi . China este tara cu cea mai mare crestere in domeniul telefoniei mobile. In alta ordine de idei. India si multe alte natiuni asiatice sunt considerate ca furnizori de imput3uri pentru firmele americane. al aconomiei globale. P&p"latia E"r&pei( care era i$ 4EEE !e 948 %ili&a$e( a sca!ea la @>4 %ili&a$ i$ 4EGE. ca urmare. . &sia se va dezvolta devenind un competitor mondial. E"r&pa i$ a$sa%bl"l sa" se c&$'r"$ta si c" & alta pr&ble%a care ii a'ectea#a c&%petiti itatea. Ele &c"pa" l&c"rile @ respecti 9( !ar a%bele a" &c"pat i$ a$ii a$teri&ri p&#itii %ai b"$e*Fi$la$!a 'i$! i$ a$ii prece!e$ti pe l&c"l >+. obiectivul mentinerii aceluiasi nivel de benficii in privinta sistemelor de sanatate si a celor de pensii inseamna de fapt.. dar si pentru autoturisme. In acelasi timp p&p"latia t.+P. Specialistii !nstitutului !nternational pentru "ezvoltarea Managementului considera dinamica inregistrata de competitivitatea la nivel mondial. asa cum au facut anterior Calaezia sau 1ingapore.I. Di$tre $&ii e$iti i$ '3%ilia c&%"$itara cea %ai b"$a p&#itie este &c"pata !e Est&$ia *l&c"l 4@+( restul tarilor fiind undeva dupa locul DI. + In stadiul al treilea. pare sa depinda de cresterea acesteia in tarile din Asia. pe termen lung.. China a devenit centrul industriei prelucratoare. ailanda este tara care asambleaza componentele. otel sau alte bunuri. aceste natiuni vor castiga in privinta puterii de cumparare si isi vor crea o clasa de mi#loc care dezvolta si acumuleaza bogatie. populatia europeana va suferi un proces accentuat de i%batr. sporirea cheltuielilor statelor. sant5e etc si sisteme dc pensii. + Intr+o prima etapa. &ceasta problema demografica explica de ce 4SD din bugetele nationale ale tarilor europene sunt directionate catre educatie. in special in cadrul marilor natiuni asiatice. India va fi preocupata sa descopere din ce in ce mai multe bunuri de consum. Ca!erile :er%a$iei *l&c"l 4>+( ale Marii Crita$ii *l&c"l 44+ si Fra$tei *l&c"l >E+( a" re'lectat !i$ pli$ sit"atia !e relati a sta/$are( c1iar !e re/res i$ "$ele ca#"ri( a U$i"$ii E"r&pe$e. China. sa detina o pondere de D4P in 4. India furnizeaza echipamente de birou. de ani.$ire. &tunci cAnd populatia imbatrAneste.

. tot astfel :on9a. $olonia U +. .. @ranta locul 0I. Italia locul ID. ocup% in prezent pozitii destul de putin atractive in clasamentul mondial. Dintre tarile europene.. Irlanda U +. precum 1ony.7aier. find devansate din accasta penspcctiva de 5stonia locul 4O. Islanda. sau Ungaria locul DD. cel mai bine sta @ranta U D. cand a devenit dintr3o natiune producatoare de bunuri ieftine. cel mai bine la nivel european stau.0.. arile membre U5. oyota. Cidea T marci chinezesti care nu sugereaza nimic astazi T vor fi in viitorul apropiat. promotorii competitivitatii pentru China. 5lvetia si Danemanca. locul 4.I. la nivel mondial. 6uxemburg si China. 6ltimul criteriu + cel al infrastructurii + situcaza pe pnimul loc 1U&. Un trend asemanator a urmat Haponia imediat dupa al doilea razboi mondial. una detinatoare de marci de nivel international.. Danemarca 3 0. 7ua8ei. In privinta eficientei politicilor guvernamentale 7ong :ong se afla pe primul loc. 5stonia U .+. in crestere de pe locul 4O. Cediul de afaceri cel mai bine cotat dintre tarile europene a fost cel din Islanda. Imaginea cxtcrna este un element indisolubil legat de atractivitatea mediului dc afaceri dintr3o tara. urmat de Danemarca !/ si @inlanda 3 O. Di$tre $&ii e$iti i$ UE cele mai bine situate sunt . urmata de 5lvetia si Haponia.ficienta mediului de afaceri situcaza pe primul loc 7ong :ong3ul. din punct de vedere al performantelor economice se afla 1U&. Daca se a$ali#ea#a clasa%e$t"l i$ '"$ctie !e cele patr" criterii l"ate i$ c&$si!erare ( c&$'&r% pri%"l"i criteri" primele locuri . @inlanda 3 0. (landa U . Islanda 3 + si 5ivetia 3 /. Cehia U D+. )eferitor la termenii schimbului. iar pe locurile urmtoare sunt 1ingapore si @inlanda...C.p&rte si sa pr&%& e#e %arci l&cale.4 . $rintre tarile europene care ocupa locuri relativ bine cotate sunt .. care este unul din indicatorii pe baza caruia sunt apreciate performantele economice. @ranta U O. + A$"al( s"b patr&$a)"l F&r"%"l"i Ec&$&%ic M&$!ial se I$t&c%este Rap&rt"l C&%petiti itaii :b&bale *:CR+( &biecti "l '"$!a%e$tal al acest"i Rap&rt este acela !e a e al"a c&%petiti itatea "$"i $"%ar cat %ai %are !e tari.a crea pr&priile c&%pa$ii /l&bale si &r i$cepe sa e. creat de Cichael $orter de Ia 7ar8and University si introdus pentru prima data in cadrul ?C) din 4. 7 C.. urmata de 1lovenia T DO. pozitii favorabile ocupa si. Din accasta pcrspectiva este intcresant faptul ca tari europene cu traditie. 1uedia 3 K si ?ermania 3 . iar din aceasta perspectiva.. &sa cum marci #aponeze de renume. Dancmarca 3 I. cel mai bine situate sunt. ?ermania locul D+. C+ I$!icele C&%petiti itati A'ace$il&r *C"si$ess C&%petiti e$ess I$!e. ?ermania U . Carea Eritanie U . I$ %&! tra!iti&$al :CR isi &rie$tea#a ate$tia( as"pra cel&r !&i i$!icat&ri c&%p&#iti c" care %as&ara $i el"l !e c&%petiti itate( al c&$&%iil&r c&$te%p&ra$e< $rimul indicator luat in considenare este Indicele Competitivitatii 2facerilor (0usiness Competitiveness Index + 0CI). Lissan ori 7itachi sunt binecunoscute in toata lumea si contribiue la cresterea competitivitatii tarii de origine.

$! c" a$"l 4EEF( progresele acestora in materie de mediu intern de afaceri sunt remancabile. Di$ acest p"$ct !e e!ere( cea %ai c&%petiti a $ati"$e ra%a$e t&t SUA( care a impartit in ultimii /3K ani primul si cel de3 al doilea loc cu @inlanda."l %&$!ial( !eci practic c asit&talitatea ec&$&%iei %&$!iale. 1lovenia 3 D4 ! dar care mai au multe de facut pAna vor atinge performantele leaderilor gruparii.4. &ustria locul O. T&t"si el p&ate 'i i$'l"ce$tat !e & scrie !c 'act&ri pa$tic"lari si c" i$'l"e$ta pe ter%e$ sc"rt c"% a$ cala%itatile $at"rale( s&c"rile %acr&ec&$&%ice( %&!i'icarea pret"ril&r( i$ special i$ ca!r"l i$!"striib&r c" p&$!ere %are i$ e. urmata de Danemarca. astfel 5stonia ocupa locul 4I. Eusiness Competitiveness Index =ECI> urmareste sa analizeze doua domenii esentiale la nivel microeconomic. 5lvetia locul /. PIC0l&c"it&$ estc "$"l !i$tre cei %ai '&l&siti si %ai e'icie$ti i$!icat&ri pe$tr" re'lctarea pr&!"cti itatii $ati&$ale si t&t&!ata este str. (landa locul K. Re%arcabil este 'apt"l ca( !i$ acest p"$ct !e e!ere( sase !i$ pri%ele #ece l&c"ri la $i el %&$!ial s"$t &c"pate !e tari %e%bre ale U$i"$ii E"r&pe$e( iar El etia este pe l&c"l 9( ceea ce !& !este rele a$t pre!&%i$a$ta taril&r e"r&pe$e i$ ca!r"l acestei ierar1ii ce c"pri$!e 11@ tari. N"%ar"l !e tari a$ali#ate pe$tr" rap&rt"l pe 4EEG04EE@ a '&st !e 119.t "$ele tari care s"$t %e%bre UE !e %ai %"lt ti%p( "$ele c1iar !e la c&$stit"irea CE — Italia l&c"l >8( :recia l&c"l FE< . $olonia locul 0+. $e cel de3al treilea loc a urcat ?ermania..$s le/at i$ ti%p !e sta$!ar!"l !e iata !e care !isp"$e & $ati"$e. C" pri ire la calitatea %e!i"l"i $ati&$al *i$ter$+ !e a'aceri( aici Fi$ia$!a este lea!er i$c&$tstabil( detronAnd 1U& ! locul 4 si devansand alte tari europene precum Danemarca locul D. otodata. 1'ovenia locui DI. Ungaria locul D4.. 5l este un bun indicator de reflectare si masunare a competitivitatii microeconomice existente la nivcIul tuturor tanilor. Variabila !epe$!e$ta '&l&sita( !e re/"la( pe$tr" !e# &ltarea CCI este $i el"l PIC0l&c"it&$( a)"stat i$sa la paritatea p"terii !e c"%parare.. 6ituania locul 0.ec"ti e Opi$i&$ S"r eB( "$ s&$!a) elab&rat a$"al !e F&r"%"l Ec&$&%ic M&$!ial. Re'e$it&r la tarile care a" a!erat la UE i$cep. 1bovacia locub DK. 1ingapore si Carea Eritanie. el reflecta fundamentele structurale ale unei tari.< 2l doilea se numeste Indicele de Crestene a Competitivitatii (7ro8t# Competitiveness Index + 7CI). ?cermania 'ocul 0. Cehia 3 4/. care a fost formulat dc Heffncy 1achs de Ia Columbia University si Hohn Cc&rthur de Ia he 5art Institute si prezentat pentru prima dat in ?C) din 4. pentru mediul de afaceri. Cehia locul 4/.p&rt. Cei !&i i$!icat&ri c&%bi$a !atele !isp&$ibile !i$ E.D .. Carea Eritanie locul +. Cipru locul D+. De $e%arcat ar 'i si 'apt"l ca tarile l"ate i$ !isc"tie t&tali#ea#a 89(?I !i$ PNC. Lici $&ii %%bri UE $" sta" '&arte ra"( acestia ocupand locuri realtiv bune.34. cel mai bine situate find tari precum 5stonia 3 4+. I$teresa$t este si 'apt"l ca "$ele !i$tre acestea s"$t %ai bi$e sit"ate( !i$ aceasta pcrspecti a( !ec. gradul de cmplexitate al strategiilor si operatiunilor derulate de companii si calitatea mediului na9ional de afaceri in care acestea functioneaza.

1E1( CORELATIA DINTRE PRODUCTIVITATE SI SECTORUL PUCLIC SI >. in privinta mediului de afaceri si K4 referitor la strategiile companiilor. ea ocupa locul +/ per ansamblu. nici Eulgaria nu sta mai bine ea ocupand per ansamblu bocul /K.+ 1copul essential al ?ro8th Competitiveness Index este sa analizeze potentialul economiilor la nivel mondial. LA SEMINAR >. Islanda.)eferitor la )omAnia. 5lvetia. — :. la feb si in ceea privceste calitatea mediului intern de afaecri si locul +O cu privire la eficienta strategiilor si opcratiuni' or derulate de companii. PA:. progresul tehnologic fiind motorul cresterii economice. observand zonele de crestere economica sBnatoasa pe termen mcdiu sau chiar lung. I$!icelc :CI este ce$trat pe trei ele%e$te 'li$!a%e$tale+ cormpetitivitatea mediului macroeconomic din fiecare tara analizata 3 un prim element fundamental pentru cresterea economica + calitatea institutiilor publice si a politicilor promovate de acestea. &ustralia.I.>. dar accst lucru nu poate reprezenta un succes pentru )om%nia. Lorvegia. Desigur. respectiv pozitiile /. ai8an.0 . C+ I$!icele Cresterii C&%petiti itetii *:r&Dt1 C&%petiti e$ess I$!e.1E8 ROLUL CERCETARII SI INOVARII LA NIVEL EUROPEAN .4 PA:.4. cu impact asupra dezvlotarii pe terman lung + eficienta (pregatirea) te#nologica a fiecarei tari. deoarcce nu Eulgaria este punctul nostru de reper. Din acest punct de vedere cele mai acompetitive economii sunt @inlanda.Danemarca. 1U&.C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful