CURSUL III

CORELAŢIA COMPETIVITATE — MEDIU DE AFACERI
1. DEFINIREA COMPETITIVITATII Competitivitatea este un concept complex, indelung dezbatut de economistii din intreaga lume. Find indisolubil legat de notiunea de competitie, el exprima la un nivel general, capacitatea persoanelor, firmelor, economiilor, regiunilor de a se mentine in competitia derulata la un nivel intern si/sau mai ales international si de a obtine avantaje economice (si nu numai), in conditiile unui anumit mediu de afaceri . Definirea competitivitatii la nivel de firma este relativ usor de realizat dupa parerea profesorului Carbaugh de Washington University. In opinia sa o firma este competititva daca produce bunuri si servicii de o calitate superioara sau la un prêt mai scazut decat competitorii sai interni sau externi. Din punctul de vdere al unei natiuni insa, competitivitatea poate fi definita in multiple feluri. oate aceste abordari si clasificari au un numitor comun ! acestea exprima capcitatea si abiliatea tarii respecti e !e a "tili#a i$ %&! e'icie$t &p&rt"$itatile !e pe piata %&$!iala.. In conceptia clasicilor economiei politice, manifestarea cererii si a ofertei intemeiata pe libera ini"iativa, generata de proprietatea privata, negli#eaza factoriii de timp si de loc. $rin insusi faptul ca echilibrul economic se asigur% numai prin sistemul si mecanismul pietelor, agentii economici sunt condamnati la pasivitate, &cestia avand asigurat fie avanta#ul cornparativ absolut fie pe cel re'ativ. « In teoria moderna asa cum remarca economistul austriac !eter "c#ifico $ competitia coexista cu elemente monopolistice, ea este deci %"lti'&r%a( caci nu se manifesta doar prin preturi, ci in egala masura, prin modul de a produce, prin calitatea produsului, prin politica de vanzari si poli/compatitie ( concurenta ) este i%per'ecta si, prin insusi acest caracter, ea este !i$a%ica si e'ecti a % &ceasta optica, specifica perioadei contemporane cu privire la competitivitate, ar putea fi considerata baza conceptului avanta#ului competitiv. D&"a caracteristici ale c&%petiti itatii aratate &r 'i al&ri'icate pe$tr" !e'i$irea a a$ta)"l"i c&%petiti si al %as"ril&r ce treb"ie a!&ptate pe$tr" ca & tara * & ec&$&%ie+ sa,l &bti$a - caracterul multifactorial si caracterul procesual, la i$ter'ere$ta !i$tre i$ter$ si e.ter$( !i$tre pr&!"cti itatea '&l&sirii 'act&ril&r !e pr&!"ctie !isp&$ibili i$ ca!r"l ec&$&%iei !e re'eri$ta si e'icie$ta c" care se !er"lea#a relatiile c&%erciale i$tertari.

5xista numeroase alte definiri ale competitivitatii. acest nivel de pret este neremunerator. Carbaugh « Competitivitatea internationala reprezinta capacitatea unei tari. dorinta unor tari de a obtine preturi mari la produsele comercializate pe piata mondiale reprezinta un obiectiv mult mai atractiv si.. deci. de dolari bucata. calc"lat&r"l( cu teoria lui *ernon. De pilda. aflate in competie interntionala. banalul calculator de buzunar.. Daca asociem un produs specific zilelor noastre. 4 . fie la un pret inferior fata de produsele si serviciile oferite dea alte tari %.. U1D.&sia de 13 5. c" te1$&l&/ie sta$!ar!i#at2. &stfel. un pret al calculalorului de . de dolari. C" t&ate acestea( as"pra "lti%ei parti a !e'i$itiei 0 aceea le/ata !e pret 0 p&t 'i l"ate i$ c&$si!eratie si alte &pi$ii. pentru ca apoi sa scada in urm2torii ani pana la un pret de .34. < & doua ahordare considera competitivitatea ca pe o reflectare a performantelor in comertul international =performant masurate sub forma cotelor detinute pe pietele de export. cresterea competitivitatii. decat vanzarea la preturi mici. precum si venit superior din valorificarea fortei de munca(. care corespunde stadiului actual. un pret de aproximativ 0. :irsty 7ugues . de a asigura in nod sustinut un venit tridicat din valorficarea factorilor de productie. fie sub forma gradului de penetrare a a importului>. $ot fi distinse cel putin doua abordari principale ale conceptului de compctitivitate asa cum le defineste un alt economist anglofon. o dovada mult mai evidenta a competitivitatii. O'erirea !& b"$"ri si ser icii !& & calitate s"peri&ara este i$ %&! clar & pr&ble%a le/ata !e c&%petiti itate. "tatelor sau organismelor supranationale. U1D. a fost mentionata economistul ). avea a inceputul anilor /. vom putea observa o serie de ele%e$te care s"sti$ caracter"l %"lti'act&rial al c&%peititi itatii( ca si cel pr&ces"al... 'capacitatea firmelor. ceea ce a f2cut ca productia sa sa fie abandonata practic de cei care l3au lansat. Daca pentru un producator din . poate fi competitiv pentru companii precum exas Instruments. . si care se vindea de c-tre producatorii amoricani cu . de a concepe.. in conditiile pietei libere si ale unei concurente corecte. exista parerea ca. A a$ta)"l c&%petiti al 'ir%el&r a'late i$ a a$/ar!a pr&/res"l"i te1$ic( se a'la i$ ra%"rile !e ar'( i$ care a a$s"l te1$&l&/ic per%ite &bti$erea !e pret"ri pe %as"ra si $" i$ ra%"rile.. static& sau dinamica. &ceasta so poate cuantifica pe baza nivelurilor de perforananta =nivelul productivitatii.>. &merica 6atina sau 5uropa 5st. etc. regiunilor. < ( prima abordare priveste competitivitatea ca o c#estiune de eficienta relativa. (CD5 o defineste astfel .( definitie a competitivitatii internationale. &stfcl. 7e8lett $ac9ard sau Casio. produce si comercializa bunuri si servicii fie de o calitate superioara. sectoarelor. care a fost inventat a inceputul anilor +.

accentuand rolul pe care il detine diferientierea produselor in strategia conmpetitiv/ a firmelor.% D .atractivitate si agresivitate .otusi. Deci se pune accent pe finalitatea sociala a cresterii cometitivitatii. )*Competitivitatea + subliniaza specialistii Comisiei . politici structurale . in optica ICD competitivitatea consta in « abilitatea unei tari de a crea valoare adaugata. doua institutii inrternationale s3au preocupat in mod deosebit in acest sens. inovatia tehnologica. I$ al !&ilea ra$!( aceasta dcfnitie privestc cumpetitivitatea prin prisma raportului dintre cresterea economicB si echilibrul exten. &ceasta definitie pune accentul.& a$$"%ita parte a l"%ii( !eter%i$a !esc1i!erea !e $&i piete !e !es'acere. prin administrarea eficienta a relatiilor bivalente 1 procese si produse . economia industriala a limitat acest tip de abordare.>.uropene + este capacitatea unei tari de a realiza coordonarea cresterii economice cu ec#ilibrul extern . investitiile in calimtaul fizic si uman. FACTORII COMPETITIVIT5ŢII ECONOMICE I$tele/erea %&!"l"i !e acti"$e a 'act&ril&r le/ati !e c&%petiti itate este le/ata( %ai i$tai !e e al"area %ari%ii si !i$a%icii c&%petiti itatii ec&$&%ice a $ati"$il&r. . considerand ca el nu constituie o baza adecvata pentru o evaluare cuprinz/toare a competitivitatii(.&ceasta definire. pe$tr" pr&!"sele si ser iciile pr& e$i$! !i$ alte parti( prec"% si '&r%area s"rsel&r !e apr& i#i&$are ale acest&ra !i$ "r%a Ast'el( a 'i c&%petiti $" i$sea%$a a !eter%i$a !e#a a$ta)e pe$tr" ceilalti parte$eri c&%erciali( ci a creste si "tili#a pe !epli$ a a$ta)"l pr&pri". Aceasta !e&arce crcsterea ec&$&$ic3 !i$tr. Aceasta a !e e$it & pre&c"pare c" c1aracter /e$eral.. ( alta definitie a fost data de Directia ?enerala pentru $robleme 5conomice si @inanciare de pe lAnga Comisia 5uropeana. &stefel. In timp ce W5@ defineste competitivitatea ca fiind « abilitatea unei tari de a inregistra rate inalte de crestere ale !I0+ului pe un locuitor %. C&%petiti itatea $" este i$sa "$ )&c c" s"%a $"la( i$ se$s"l ca $ati"$ile be$e'icia#a !e pe "r%a cresterii ec&$&%ice i$re/istrate !e alte $ati"$i.globalitate si proximitate coeziune sociala si asumarea riscurilor . 4.la baza performantelor externe a tarilor industrializate sta importanta fundamentala pe care o are comertul international. 5ste vorba de F&r"%"l Ec&$&%ic M&a!ial *6&rl! Ec&$&%ic F&r"% 7 6EF+ care p"blica i$ca !i$ 1898 Rap&prt"l as"pra C&%petiti itatii :l&bale si !e I$stit"t"l pe$tr" De# &ltarea Ma$a/e%e$t"l"i * I$ter$ati&$al I$stit"te '&r Ma$a/e%e$t De el&pe%e$t 7 IMD + care e!itea#a A$"ar"l C&%petiti itatii M&$!iale. sporindu+si astfel avutia nationala. i$ pri%"l ra$!( pe largirea spectrului variabilelor ce trebuie luate in considerate in analiza compctitivitatii =productivitatea.. reliefeaza in mod clar impactul determinant pe care competitivitatea unei natiuni il are asupra nivelurilor veniturilor si implicit asupra nivelului de trai din tara in cauza.

iar Coreea de 1ud nu este atractiva la investitii . Iata deci.1( PA:.$! ast'el pe !e & parte s2 '"r$i#e#e i$'&r%atii "tile i$ estit&ril&r i$teresati( iar pe !e alta parte "$ %aterial !&c"%e$tar !e i$teres pe$tr" a$alisti.i%itate ers"s /l&balitate< acti e ers"s pr&cese < as"%area != risc"ri i$!i i!"le ers"s c&e#i"$e s&cial3. 2 doua perec#e de factori interconectati are in vedere faptul ca de obicei sistemul economic al unei tari nu este in general extrem de omogen.ec&$&%ia pr&. mai ales datorita impactului puternic asupra locurilor de munca. cazuri. la fel de agresiva. ca nici o tara. pe cat este de atractiva este 1U&. Tari ca :er%a$ia( Aap&$ia( C1i$a( C&reea !e S"! a" "r%at c" s"cces & ase%e$ea strate/ie. 2gresivitatea genereaza venituri in tarile de origine. dar pot aduce venituri scazute datorita stimulentelor conferite.plice %&!"l i$ care criteriile pri$cipale care sta" la ba#a st"!i"l"i se i$scri" i$ ca!r"l /e$eral !e !e'i$ire a i!eii !e c&%petiti itate.i%itB+ si aceea a /l&balitatii *ec&$&%B &' /l&balitB+.$! s2 e.FI:URA >. I$stit"t"l I$ter$ati&$al pe$tr" De# &ltarea Ma$a/e%e$t"l"i elab&rea#a a$"al "$ clasa%e$t al cel&r %ai c&%petiti e $ati"$ii ale l"%ii !"p2 "$ set !e criterii *care a 'i pre#e$tat %ai i$ !etali"+( I$cerc. nici macar cele cu nivel ridicat de bunastare. precum si prin ponderile acordate diferitilor factori in cadrul indicilor calculati. in continuare. Carea Eritanie.( simpla comparatie arata ca metodologiile celor douB institutii se deosebesc intre ele prin factorii luati in calcul.Alte tari *Irla$!a( Si$/ap&re+ a!%i$istrae#a c&%petiti itatea sti%"la$! i$ estitiile si !e e$i$!( ast'el( %ai atracti e. 2tractivitatea creeaza locuri de muncain tarile receptoare de investitii straine directe. LA SEMINAR . &stfel Irlanda nu este extrem de agresiva pe piata internationala.atracti itate ers"s a/resi itatete < pr&.i%itatii *ec&$&%B &' pr&. In multe. In mod traditional. Cai precis este vorba de doua 0 . considerata o adepta agresivitatii. dar nu si locuri de munca . nu poate igora atractivitatea. St"!i"l a$ali#ea#2 $&ti"$a !e c&%petiti itate i$cl"si !i$ p"$ct !e e!ere te&retic( I$cerc. ?@ !rimul factor perec#e este format de elementele « atractivitate agresivitate % este apreciat ca determina diferentierea natiunilor prin modul in care administrezarelatiile lor cu comunitatea internationala de afaceri. 1ingura tara care pare sa ramana . competitivitatea este perceputa ca « agresivitatea « i$ter$ati&$ala a taril&r( %ateriali#ata pri$ e. iar 5lvetia urmeaza un trend exact opus.p&rt"ri si i$ estitii strai$e !irecte. tinde sa devina preponderent atractiva. natiunile trebuie sa se confrunte cu doua tipuri de economii . C1iar !aca te&retic tarile l"%ii treb"ie sa ti$a sea%a !e a%bii 'act&ri( pe$tr" a c&$c"ra c" s"cces pe piata i$ter$ati&$ala act"ala( t&t"si %"lte s"$t %ai !e/raba &rie$tate spre "$"l !i$ ei. T&t&!ata( st"!i"l respecti c&$trap"$e & serie !e ele%e$te speci'ice c&$si!erate 'act&ri ai c&%petiti itatii .

Aceasta ec&$&%ie este( i$ /e$eral( c&%petiti a si e'cie$ta( pri$ pret"rile b"$"ril&r &'erite. masurile de reducere a barierelor comerciale. cum ar fi ?ermania sau 5lvetia au fost obligate la o dura adaptare a proceselor. In general. ec&$&%ia ba#ata pe /l&babi#are a cresc"t %ai %"lt !ec. 1e poate considera ca infrastructura.t se%$i'icati ( i$ a!a$! "$e&ri tere$"l &p"sei sale *ec&$&%ia pr&. dereglementarea. lucratori. puterea industniala si chiar educatia sau cunostintele detinute sunt active. fie pe active fie pe procese. In ultimul sfert de veac.conomia globalitatii este formata din companiile cu activitate la nivel mondial. + . &lte tari =cum ar fi 1ingapore. Ce$e'iciile sale !eri a !i$ a a$ta)"l c&%petiti &bti$"t la $i el"l pietei %&$!iale( i$ special( i$ ceea ce pri este c&st"rile &perati&$ale. #ustitie>. se bizuie in continuare pe uriasa lor piat interna. 3 . Cel de al treilea factor bivalent $ produse versus procese $ exprima tendita tarilor de a administra propriul mediu competitiv. I$ %e!ie( p"te% c&$si!era ca i$ E"r&pa Occi!e$tala 40> !i$ PIC. &cestea pot determina o situatie de autosatisfactie in cadrul FvechirorG natiuni. mar#elor de profit si salariilor. la exigentele globalizarii. activitati administrative =guvernamentabe. I . arile mai mici sunt mai dependente dc economia globaba. 5conomia proximitatii ofera vaboarea adaugata utilizatorilor fnali. bazandu-se. desi tendinta lor catre globalizare este evident crescatoare. in timp ce tarile mari. etc. care confund uneori bunastarea cu competitivitatea. tarile din cea de a doua grupa sunt mai competitive decAt cele ce apartin primei categorii. India san )usia> pot excela din punctul de vedere al activelor =pamant. $roportia acestor doua tipuri de economii in asigurarea prosperitatii nationale.i%itatii si $"%ai 10> !e ec&$&%ia /l&balitatii. dar s3au bazat in mod fundamental pe valonificarea unor procese sau procedee pe care le3au perfectionat in avans fata de concunenta. resurse naturale>. Haponia sau 5lvetia> sunt sarace in resurse. integrarea regionala. acordurile comerciale.categorii de activitali economiee. 5a presupune ca FproductiaG nu este necesar sa fie neaparat adresata utilizatorului final. fara a fi in mod necesar competitive. &ceasta s3a realizat prin mai multe metode cum ar fi . educationale>."b i$s"%at al taril&r( este este /e$erat !e ec&$&%ia pr&. in raport de conditiile fiecareia. ari cu un inalt nivel al standardelor de viata si costuri dc operare ridicate. manufacturi. si in final activitati de. care s3au acumulat de3a lungul mai multor generatii.conomia proximitatii cuprinde activitati traditionale. Unele natiuni =precum Erazilia. ( consecinta importanta a gbobalizarii a fost aceea de a exercita puternice presiuni asupra pretunilor. 5a este in general protectionista si costisitoare. variaza in functie de marimea si nivelul dezvoltarii economice a tarilor.i%itatii+. privatizarea. servicii sociale si personale =medicale. spri#inire a consumatorilor =servicii post3vanzare>. cum ar fi 1tatele Unite. cu precadere.

a studiat relatia !i$tre c"lt"ra si !e# &lta$ea ec&$&%ica. o protectie sociala relativ ampla. D"pa ce a$i la ra$! cele !&"a siste%e s. precum si prin existenta unei economii paralele si prin costuri ale fortei dc munca mai reduse. 1U& sau U5 in deceniile /3K ale secolului trecut> 3 autosatisfactie ! oamenii sunt mai interesati de evolutia vietii or particulare. ar putea fi compus din urmatoarele elemente . 1istemul de valori preconizat de C. Ca urmare el a relevat faptul ca $ati"$ile $" c&$c"rea#a !&ar pri$ pr&!"se sa" ser icii( ci !e&p&tri a( pri$ e!"catie si siste%"l !e al&ri. &cest model favonizeaza spiritul creator. Weber. Modelul Continental European pune accentul pe consensul social. In alta ordine de idei. decat de modificarile aparute la nivel de societate =ex. 3 participate sociala ! oamenii sunt mai putin interesati de o munca staruitoare si sunt implicati in special in formanea societatii din care fac parte =ex. $ontugaliei. I$ cele ce "r%ea#a estese%$i'icati a !eli%itarea acest&ra a) 4odelul "ud+. dereglementare. Le/islatia U$i"$ii E"r&pe$e este c&$ce$trata p&$!ere$t pe !ere/le%e$tare si pri ati#are. + . U$ i%pact se%$i'cati as"pra c&%petiti itatii taril&r il are siste%"l !e al&ri. 1ingapore>. sau chiar Haponia> 3 abundenta ! desi oamenii lucrcaza din greu ei aconda o atcntie din ce in ce mai mare cresterii veniturilor proprii =ex.a" c&$c"rat recipr&c( i$ pre#e$t pare sa 'i !e e$it pre ale$t %&!el"l A$/l&. 6a inceputul secolului al JJ3lea. Prin contrast cu acesta. o usoara reativa reglementare a mediului de afaceri. 1U& si U5 in prezent> . &ceasta categorie este specifica Italiei. I$cl"si ca!erea '&st"l"i bl&c c&%"$ist si &pti"$ea pe$tr" capitalis% a "$&r state c" & &rie$tare i$!el"$/ata !e alta 'act"ra * e#i C1i$a+( pare sa c&$'iri%e acest l"cr".uropean este caracterizat printr3o infrastructura relativ putin dezvoltata. 3 munca st3ruitoare =grea> ! oamenii sunt total dedicati obiectivelor fundamentale nationale si bucreza din greu mai multe ore pe zi =cx. inventiv. privatizare si reponsabilizare la nivel individual si printr-o abordare minimalizatoare a sistemubui de asitenta sociala. Coreea. p&t 'i i!e$ti'icatc trei %&!ele !i'erite !e c&%p&rta%e$te( care si$teti#ea#a !i'erit al&rile !e ba#a si i$stit"tiile care le sl")esc. Acesta duce o politica mai ec itabila a venitunilor si promoveaza un sistem extins de asistenta sociala. Asa numitul model Anglo-Saxon este caracterizat de accentul pus pe asumarea riscului.2 patra perec#e de factori perec#e interdependenti face distinctie intre sistemele care promoveaza asumarea riscurilor individuale si cele care urmaresc sa prezerve coeziunea sociala. 1paniei.&$. germanul Cax Weber. si chiar unora dintre tarile nou3industrializate.Sa.

&$ = numit metaforic model texan > cu modelul vest3european. asa dupa cum s3a mcntionat anterior. &cest tip de socictate cultiva spiritul antreprenorial. 3 )ealizarea unui echilibru intre economia de proximitate si cea bazata pe globalizare pentru a se asigura crearea unui nivel substantial de bunastare si acumulare. &cesta favonizeaza perspectiva pe tenmen lung. prin flexibilitatca fortei dc munca si acceptarea unui nivel ridicat de risc. un consens social si de neglementari stricte. dar se manifesta si pe mai departe o puternica rivalitate si competitie intre crearea unui mediu dc afaceri extrem de competitiv =element caractcristic celui de al doilea model> si responsabilitatea sociala crescuta. sa. ce revine mcdiului local =fapt specific primului model>. deopotriva. ( intenesanta analiza comparativa a modelelor de economie dc piata functionala. 13a a#uns. productivitatea muncii si impozitare 3 $rezervarea unei structuri sociale moderne. pe care il numeste %&!el r&%a$. (landa. c) 4odelul 2nglo+"axon se delimiteaza prin procesele de dereglementare. astfel la stabilirea unui asa numit « decalogul regulilor de aur % care contribuie la obtinerea si mentinerea competitivitatii unei tari. concomitaent cu prezervarea sistemului de valori adecvat si agreat de membrii comunitatii nationale respective. a fost realizata de economistul francez Cichel &lbert. Din aceasta categoric se considera ca fac parte tari precum ?ermania. atat in infrastructura nationala. 5lvetia. ca si in instruirea continua a fortei de munca. In ultimii ani. Unii autori extind aceste caracteristici si la Haponia si chiar ai8an. a populatiei in general. rapiditatea si transparenta politicilor guvernamentale si administrative 3 Centinerea unei corelatii economice =sanatoase> intre nivelul salariilor. &lti specialisti. a avut loc o permutare dinspre perceptele Codelului Lord35unropean catre cele ale Codelului &nglo3 1axon. 5l compara si contrapune %&!el"l a$/l&. / . &ustria. &cestea sunt considerate drept cai de asigurare a competitivitatii 1 3 Crearea unui mediu legislativ stabil si predictibil 3 Construirea unei structuri economice flexibile si adaptabile 3 Investitii masive. in special in invatamantul universitar si post universitar. prin reducerea disparitatilor salariale si consolidarea clasei de mi#loc 3 Investirea masiva in educatie.b) 4odelul 5ord . asigurarea atractivitatii interne pentru investitiile straine directe 3 (rientarea atentiei catre calitatea. cat si in cea informational3 tehnologica 3 1timularea acumularii private si a investitiilor interne 3 Dezvoltarea agresivitatii la nivelul pietei globale si. dupa multiple analize comparative au facut o selectie cu cele mai semnificative si de viitor. privatizare.uropean estc caracterizat de o puternica stabilitate.

7 :. poate stabili totusi conditii macroeconomice si sociale care sunt predictibile. si. adaptAndu3si politicile cconomice la schimbarile aparute in cadrul mediului international =mondial. in continuare doar cAteva din elementele de abondare ale acestui criteriu. Iata. astfel. asa cum am subliniat anterior.I. de rcgula. cuantificarea nivelului competitivitate al tarilor si a dinamicii acesteia a devenit obiect al preocuparilor permanente ale unor instititii si organizatii cu preocupari gbobale. Institutul de Canagement de la 6ausanne intocmeste anual. Acest clasa%e$t se i$t&c%este pe ba#a a patr" criterii pri$cipale . se minimizeaza riscul extern pentru intreprinderile economiceN < guvernele trebuie sa fie flexibile in activitatea lor. + In ultimele decenii. prin crearea de conditii pentru ca intre firme sa existe o concurenta loialaN < guvernul. &ceste critcerii subsumcaza un numar de D4D de indicii si indicatori. partial. la cresterea performantelor economicc interne ale acelei tari < investitiile internationale detennina o alocare economica mai #udicioasa a resunselor la nivcl mondial )eferitor la cel de3al doilea criteriu + eficienta politicii guvernamentale elementele definitorii sunt . arata competitivitatea companiilor sale =daca nu se tine cont de banierele comcrciale>N < deschiderea unei tari catre activitatile economice internationale conduce. Cu privire la primul criteriu 3 performanta economica 3 se considera ca aceasta trebuie abordata si analizata intr3o manienra foarte complexa.C. INDICI DE MASURARE A COMPETITIVITATII a + I$!icele !e crestere a c&%petiti itatii * :r&Dt1 C&%petiti e$ess I$!e. < interventia statelor in activitatile de afaceri pot fi minimizate. Institutul International pentru Dezvoltarea Canagementului si biMecunoscutul @orum 5conomic Condial.per'&r%a$ta ec&$&%ica< e'icic$ta p&liticii /" c$$a%c$tale( e'icie$ta %e!i"l"i !e a'aceri< i$'rastr"ct"ra. un studiu ce are ca obiect stabilirea unui clasament al celor mai competitive tari ale lumii. K . < prosperitatea actuala a unei tari reflcta si performantele sale economice din trecutN < competitia guvernata de fortele pietei asigur% performantele de durata ale unei natiuni N < cu cat competitia interna se manifesta mai acerb. global>N < administratiile publice au sarcina dc a oferi o structura a societatii bazata pe corectitudine. egalitate si #ustitie menite sa asigure securitatea populatiei. 13au impus din acest punct de vedere. de peste un deceniu.>. cu atAt mai competitive vor fi firmele nationale atunci cand activeaza pe pietele externeN < succesul unei tari la nivelul comertului exterior.

sunt de natura sa sporeasca nivelul de competitivitate al firmelorN < calitatea vietii neprezinta o parte esentiala a atractivitatii unei tariN < resursele educationale adecvate si accesibile.&l trcilca criteriu abordat in cadrul analizei $ eficienta mediului de afaceri $ presupune valorificarea c2torva elemente. in cercetare ! dezvoltare. in urmatoarele sensuri. cum sunt. O .I.. *alentele teoretico metodologice ale acestui indice =indicator> au fost puse in evidenta in baza studiului elaborat de ICD si dat publicitatii in 4. < o infrastructura bine dezvoltata include un sistem eficient de afaceri si sustine activitatea economica. &ceasta. cel putin. < eficienta optima. Ultimul criteriu luat in considerare $ infrastructura $ are un mare rol in asigurarea unei competitivitati interne si internationale. in oricare dintre stadiile dezvoltarii sale economice N < investitiile pe termen lung. ale tehnologiilor existcnteN < investitiile in cercetarea dc baza si activitatile inovative sunt cruciale pentru o tara. a#uta la dzvoltarea unei economii bazate pe inovatie si creativitate. o infrastructura moderna include tehnologia informatiei si protectia eficienta a mediului naturalN < avanta#ul competitiv poate fi obtinut prin intenmediul aplicatiilor inovative si eficiente. impruna cu abilitatea de adaptare la schimbarile in mediul concurential sunt atribute manageriale cruciale pentru competitivitatea firmelor N < facilitatile de ordin financiar3fiscal pot oferi sporuri dc competitivitateN < un sistem financiar bine dezvoltat si integrat la nivel mondial sustine competitivitatea economiei nationaleN < mentinerea unui nivel dc trai ridicat necesita integarea economiei interne in economia mondialaN < spiritul antreprenorial estc decisiv pentru activitatea economica. in special in faza sa de debutN < crearea si mentinerea unei forte de munca instruite cotribuie din plin la cresterea competitivitatiiN < productivitatea se reflecta in nivelul valorii adaugateN < atitudinea fata de munca afecteaza in sens pozitiv sau negativ competitivitatea unei natiuni. < de asemenea.

noi membrii. Unele firme mari si3au consolidat pozitiile. in timpul &dministratiei Eush deficitul bugetar a a#uns la D. dar dficitul balantei comcrciale a a#uns. dar sunt indatorati.+ mld. .. costul unei ore de munca a#ungea in industria prelucratoare in ?ermania pana la D. Cresteri.D de 4. dar mult mai precauti..+P. @irmele mici si mi#locii au sufenit pierderi considerabile. in aceIasi timp in tarile baltice. 6a aceste niveluri record ale deficitului contrbuie si faptul ca. U1D a fost aproape FabsentaG din economia mondiala in ultimul de deceniu. in aceste tari.. in momentul in care sistemul sau financiar a intrat in colaps.. iar in Ungaria sau $obonia se apropia de D U1D. spre exemplu. cea mai competitiva natiune a lumii. ultimii ani. care a adus nivelul dobanzii la cel mai scazut nivel din ultimii 0.D si 4. otusi. deoarece a a#utat economia americana 3 "62 se claseaza pe primul loc 3 sa3si nevina relativ rapid .transformare numericdin istoria a prin adearea a . fata de un excedent de . 6niunea .e $IE3ului in anii 4.I locul 4. toti acestia avAnd insa.0P. pare s% fi fost deosebit de inspirata. dar si costuri operationale mult mai scazute.. 2 doua mare economie a lumii 3 ec&$&%ia Aap&$iei . In prezent.. multe companii americane prefera sa produca in alte tari bunurile necesare pietei interne si apoi sa le importe. I$cep. dupa o cresere a $IE in 4. si inceputul anilor QO.OOK./P. standarde de viata mult mai sc%zute decat tarile membre.uropeana a cunoscut in 4. la valori record de IK. par sa readuca in prim plan aceasta tara. de catre studiul mentionat.U1D.I$ !ec"rs"l "lti%ei recesi"$i a ec&$&%iei %&$!iale( *se s"bli$ia#a i$ st"!i"+( a #ecea !e la cel !e. . Haponia ocupa in 4.0 cea mai semniflcativ. &stfRl. mid. Si i$ 4EEG( ca si i$ a$ii a$tri&ri( i$ acest elasa%e$t( SUA a '&st c&$si!erata( i$ p&'i!a $ea)"$s"ril&r %e$ti&$ate( !rept cea %ai c&%pctiti a $ati"$e a l"%ii . pe rand. iar societatea #aponeza a fost pusa in fata unor rcforme administrative dureroase.al !&ilela ra#b&i %&$!ial( 'ir%ele $cc&%petiti e a" !ispar"t sa" a" a "t parte !e restr"ct"rari !rastice. I$ re!resarea ec&$&%iei %&$!iale "$ r&l cr"cial l... spre exemplu. saIariul pe ora nu depesea 4 U1D. cu o valoare a $IE de pestc +.. cumulata cu optiunea unui dolar slab. au fost de peste DP. de multe ori mondial.. Consumatorii au o atitudine pozitiva. de ani.a" a "t si p&liticile pr&%& ate !e ba$cile ce$trale( care a" ate$"at e'ectele recesi"$ii. Cresterea economica a Haponiei a incetat insa. in Carea Eritanie sau @ranta la 4. 3 4I U1D. $olitica 1istemului @ederal )eserve =@5D>. increderea in mediul de afaceri din unele tari a fost sfaramata prin intermediul mai multor scandaluri cu impact.$! c" 4EEF( l"cr"rile par sa 'i re e$it la $&r%al !e&arce se%$alele pietel&r i$ter$ati&$ale s"$t %"lt %ai &pti%iste( c1iar !aca str"ct"ra ec&$&%iei %&$!iale este ac"% &arec"% !i'erita. In anii QK. aceasta era considerata. iar guvernele fac eforturi sa reformeze pe termen lung sistemele de pensii sau de santate.. dupa Indicele Cresterii Competitivitatii si se mentine pe pozitii apropiate anilor anteriori. in anul . In alta ordine dc idei.. investitorii sunt din nou prezenti.0. U1D si respectiv +K+ mld U1D.

pare sa depinda de cresterea acesteia in tarile din Asia. de ani. India va fi preocupata sa descopere din ce in ce mai multe bunuri de consum. obiectivul mentinerii aceluiasi nivel de benficii in privinta sistemelor de sanatate si a celor de pensii inseamna de fapt. &sia se va dezvolta devenind un competitor mondial. Asia isi . Ca urmare ele devin furnizori pe piata mondiala.. China a devenit centrul industriei prelucratoare. &tunci cAnd populatia imbatrAneste. Ele &c"pa" l&c"rile @ respecti 9( !ar a%bele a" &c"pat i$ a$ii a$teri&ri p&#itii %ai b"$e*Fi$la$!a 'i$! i$ a$ii prece!e$ti pe l&c"l >+. in viitorul apropiat . #aponeze si europene. Specialistii !nstitutului !nternational pentru "ezvoltarea Managementului considera dinamica inregistrata de competitivitatea la nivel mondial. R&%a$ia &c"pa l&c"l GG i$ clasa%e$t"l pe 4EEG. China. + Intr+o prima etapa. Pr&ble%ele !e%&/ra'iei si cele s&ciale par sa atar$e /re" i$ !e'a &area c&%petiti itatii.$ara s"b 1F a$i( a sca!ea in acceasi penioada de la 4/P la . In alta ordine de idei. al aconomiei globale. India furnizeaza echipamente de birou.C" certit"!i$e asista% ac"%( i$ aceste c&$!itii( la & re&rie$tare a i$ estitiil&r !i$spre est cHtre est si se pare ca pri$cipalii per!a$ti &r 'i tari prec"% Irla$!a( P&rt"/alia sa$ Spa$ia.$ire. India si multe alte natiuni asiatice sunt considerate ca furnizori de imput3uri pentru firmele americane. sporirea cheltuielilor statelor. a#ungandu3sc ca persoanele cu vAnsta de peste +. in special in cadrul marilor natiuni asiatice. dar si pentru autoturisme. in conditiile in care si speranta de viata va creste cam cu un an la fiecare deceniu. ailanda este tara care asambleaza componentele. Au fost de#a conturate trei etape ale relatiilor dintre competitivitatea mondiala si cea a marilor natiuni din Asia . pe termen lung. Di$tre $&ii e$iti i$ '3%ilia c&%"$itara cea %ai b"$a p&#itie este &c"pata !e Est&$ia *l&c"l 4@+( restul tarilor fiind undeva dupa locul DI. + In stadiul al treilea.. ca urmare. populatia europeana va suferi un proces accentuat de i%batr. In plus. asa cum au facut anterior Calaezia sau 1ingapore. China este tara cu cea mai mare crestere in domeniul telefoniei mobile. aceste natiuni vor castiga in privinta puterii de cumparare si isi vor crea o clasa de mi#loc care dezvolta si acumuleaza bogatie. P&p"latia E"r&pei( care era i$ 4EEE !e 948 %ili&a$e( a sca!ea la @>4 %ili&a$ i$ 4EGE. Di$tre tarile %e%bre ale UE( cel %ai bi$e p&#iti&$ate i$ clasa%e$t s"$t Fi$la$!a si Da$e%arca. In acelasi timp p&p"latia t. etc. &ceasta problema demografica explica de ce 4SD din bugetele nationale ale tarilor europene sunt directionate catre educatie.I. + In cea de a doua etapa. E"r&pa i$ a$sa%bl"l sa" se c&$'r"$ta si c" & alta pr&ble%a care ii a'ectea#a c&%petiti itatea. Ca!erile :er%a$iei *l&c"l 4>+( ale Marii Crita$ii *l&c"l 44+ si Fra$tei *l&c"l >E+( a" re'lectat !i$ pli$ sit"atia !e relati a sta/$are( c1iar !e re/res i$ "$ele ca#"ri( a U$i"$ii E"r&pe$e. sant5e etc si sisteme dc pensii. otel sau alte bunuri. sa detina o pondere de D4P in 4.+P. .

Dintre tarile europene. una detinatoare de marci de nivel international. Di$tre $&ii e$iti i$ UE cele mai bine situate sunt . (landa U . creat de Cichael $orter de Ia 7ar8and University si introdus pentru prima data in cadrul ?C) din 4. urmata de 1lovenia T DO. Un trend asemanator a urmat Haponia imediat dupa al doilea razboi mondial. urmata de 5lvetia si Haponia. ocup% in prezent pozitii destul de putin atractive in clasamentul mondial.a crea pr&priile c&%pa$ii /l&bale si &r i$cepe sa e. find devansate din accasta penspcctiva de 5stonia locul 4O..0. cel mai bine sta @ranta U D. 6ltimul criteriu + cel al infrastructurii + situcaza pe pnimul loc 1U&. Cidea T marci chinezesti care nu sugereaza nimic astazi T vor fi in viitorul apropiat..p&rte si sa pr&%& e#e %arci l&cale. I$ %&! tra!iti&$al :CR isi &rie$tea#a ate$tia( as"pra cel&r !&i i$!icat&ri c&%p&#iti c" care %as&ara $i el"l !e c&%petiti itate( al c&$&%iil&r c&$te%p&ra$e< $rimul indicator luat in considenare este Indicele Competitivitatii 2facerilor (0usiness Competitiveness Index + 0CI). la nivel mondial.I.+. locul 4.4 . cel mai bine la nivel european stau. oyota. Cediul de afaceri cel mai bine cotat dintre tarile europene a fost cel din Islanda.C. Lissan ori 7itachi sunt binecunoscute in toata lumea si contribiue la cresterea competitivitatii tarii de origine. @ranta locul 0I. sau Ungaria locul DD. ?ermania locul D+. arile membre U5. 5lvetia si Danemanca. in crestere de pe locul 4O. Italia locul ID.. precum 1ony. Islanda 3 + si 5ivetia 3 /. )eferitor la termenii schimbului. cel mai bine situate sunt. @inlanda 3 0. 7ua8ei. Danemarca 3 0.ficienta mediului de afaceri situcaza pe primul loc 7ong :ong3ul. $rintre tarile europene care ocupa locuri relativ bine cotate sunt . 1uedia 3 K si ?ermania 3 . ... urmat de Danemarca !/ si @inlanda 3 O. 7 C. . Imaginea cxtcrna este un element indisolubil legat de atractivitatea mediului dc afaceri dintr3o tara. Irlanda U +. 6uxemburg si China. Daca se a$ali#ea#a clasa%e$t"l i$ '"$ctie !e cele patr" criterii l"ate i$ c&$si!erare ( c&$'&r% pri%"l"i criteri" primele locuri . @ranta U O. promotorii competitivitatii pentru China. $olonia U +. Dancmarca 3 I. Carea Eritanie U .. iar pe locurile urmtoare sunt 1ingapore si @inlanda. Islanda. Cehia U D+. + A$"al( s"b patr&$a)"l F&r"%"l"i Ec&$&%ic M&$!ial se I$t&c%este Rap&rt"l C&%petiti itaii :b&bale *:CR+( &biecti "l '"$!a%e$tal al acest"i Rap&rt este acela !e a e al"a c&%petiti itatea "$"i $"%ar cat %ai %are !e tari. Din accasta pcrspectiva este intcresant faptul ca tari europene cu traditie. In privinta eficientei politicilor guvernamentale 7ong :ong se afla pe primul loc... care este unul din indicatorii pe baza caruia sunt apreciate performantele economice.. tot astfel :on9a.7aier. pozitii favorabile ocupa si. ?ermania U . iar din aceasta perspectiva. C+ I$!icele C&%petiti itati A'ace$il&r *C"si$ess C&%petiti e$ess I$!e. &sa cum marci #aponeze de renume. din punct de vedere al performantelor economice se afla 1U&. cand a devenit dintr3o natiune producatoare de bunuri ieftine. 5stonia U .

T&t"si el p&ate 'i i$'l"ce$tat !e & scrie !c 'act&ri pa$tic"lari si c" i$'l"e$ta pe ter%e$ sc"rt c"% a$ cala%itatile $at"rale( s&c"rile %acr&ec&$&%ice( %&!i'icarea pret"ril&r( i$ special i$ ca!r"l i$!"striib&r c" p&$!ere %are i$ e. Cipru locul D+. Ungaria locul D4. 6ituania locul 0.t "$ele tari care s"$t %e%bre UE !e %ai %"lt ti%p( "$ele c1iar !e la c&$stit"irea CE — Italia l&c"l >8( :recia l&c"l FE< . 1lovenia 3 D4 ! dar care mai au multe de facut pAna vor atinge performantele leaderilor gruparii. De $e%arcat ar 'i si 'apt"l ca tarile l"ate i$ !isc"tie t&tali#ea#a 89(?I !i$ PNC.< 2l doilea se numeste Indicele de Crestene a Competitivitatii (7ro8t# Competitiveness Index + 7CI). care a fost formulat dc Heffncy 1achs de Ia Columbia University si Hohn Cc&rthur de Ia he 5art Institute si prezentat pentru prima dat in ?C) din 4."l %&$!ial( !eci practic c asit&talitatea ec&$&%iei %&$!iale. Cehia locul 4/.34. Di$ acest p"$ct !e e!ere( cea %ai c&%petiti a $ati"$e ra%a$e t&t SUA( care a impartit in ultimii /3K ani primul si cel de3 al doilea loc cu @inlanda. Variabila !epe$!e$ta '&l&sita( !e re/"la( pe$tr" !e# &ltarea CCI este $i el"l PIC0l&c"it&$( a)"stat i$sa la paritatea p"terii !e c"%parare.. (landa locul K.. &ustria locul O.$s le/at i$ ti%p !e sta$!ar!"l !e iata !e care !isp"$e & $ati"$e.. PIC0l&c"it&$ estc "$"l !i$tre cei %ai '&l&siti si %ai e'icie$ti i$!icat&ri pe$tr" re'lctarea pr&!"cti itatii $ati&$ale si t&t&!ata este str.ec"ti e Opi$i&$ S"r eB( "$ s&$!a) elab&rat a$"al !e F&r"%"l Ec&$&%ic M&$!ial. astfel 5stonia ocupa locul 4I. Re'e$it&r la tarile care a" a!erat la UE i$cep. Eusiness Competitiveness Index =ECI> urmareste sa analizeze doua domenii esentiale la nivel microeconomic. 5lvetia locul /. I$teresa$t este si 'apt"l ca "$ele !i$tre acestea s"$t %ai bi$e sit"ate( !i$ aceasta pcrspecti a( !ec. N"%ar"l !e tari a$ali#ate pe$tr" rap&rt"l pe 4EEG04EE@ a '&st !e 119. Re%arcabil este 'apt"l ca( !i$ acest p"$ct !e e!ere( sase !i$ pri%ele #ece l&c"ri la $i el %&$!ial s"$t &c"pate !e tari %e%bre ale U$i"$ii E"r&pe$e( iar El etia este pe l&c"l 9( ceea ce !& !este rele a$t pre!&%i$a$ta taril&r e"r&pe$e i$ ca!r"l acestei ierar1ii ce c"pri$!e 11@ tari. 1bovacia locub DK. $olonia locul 0+. Carea Eritanie locul +.p&rt. ?cermania 'ocul 0. urmata de Danemarca. pentru mediul de afaceri. otodata. 1ingapore si Carea Eritanie.. Cei !&i i$!icat&ri c&%bi$a !atele !isp&$ibile !i$ E.4. $e cel de3al treilea loc a urcat ?ermania. Cehia 3 4/. gradul de cmplexitate al strategiilor si operatiunilor derulate de companii si calitatea mediului na9ional de afaceri in care acestea functioneaza. 1'ovenia locui DI. C" pri ire la calitatea %e!i"l"i $ati&$al *i$ter$+ !e a'aceri( aici Fi$ia$!a este lea!er i$c&$tstabil( detronAnd 1U& ! locul 4 si devansand alte tari europene precum Danemarca locul D.$! c" a$"l 4EEF( progresele acestora in materie de mediu intern de afaceri sunt remancabile. Lici $&ii %%bri UE $" sta" '&arte ra"( acestia ocupand locuri realtiv bune. 5l este un bun indicator de reflectare si masunare a competitivitatii microeconomice existente la nivcIul tuturor tanilor. el reflecta fundamentele structurale ale unei tari.D . cel mai bine situate find tari precum 5stonia 3 4+.

Islanda.4. Desigur.)eferitor la )omAnia. progresul tehnologic fiind motorul cresterii economice.+ 1copul essential al ?ro8th Competitiveness Index este sa analizeze potentialul economiilor la nivel mondial. ai8an.>.0 .C. ea ocupa locul +/ per ansamblu. in privinta mediului de afaceri si K4 referitor la strategiile companiilor. 5lvetia. deoarcce nu Eulgaria este punctul nostru de reper.1E8 ROLUL CERCETARII SI INOVARII LA NIVEL EUROPEAN . Din acest punct de vedere cele mai acompetitive economii sunt @inlanda. observand zonele de crestere economica sBnatoasa pe termen mcdiu sau chiar lung. LA SEMINAR >. — :. cu impact asupra dezvlotarii pe terman lung + eficienta (pregatirea) te#nologica a fiecarei tari.4 PA:. dar accst lucru nu poate reprezenta un succes pentru )om%nia.I. la feb si in ceea privceste calitatea mediului intern de afaecri si locul +O cu privire la eficienta strategiilor si opcratiuni' or derulate de companii. 1U&. respectiv pozitiile /.1E1( CORELATIA DINTRE PRODUCTIVITATE SI SECTORUL PUCLIC SI >. PA:. nici Eulgaria nu sta mai bine ea ocupand per ansamblu bocul /K. I$!icelc :CI este ce$trat pe trei ele%e$te 'li$!a%e$tale+ cormpetitivitatea mediului macroeconomic din fiecare tara analizata 3 un prim element fundamental pentru cresterea economica + calitatea institutiilor publice si a politicilor promovate de acestea. Lorvegia.Danemarca. C+ I$!icele Cresterii C&%petiti itetii *:r&Dt1 C&%petiti e$ess I$!e. &ustralia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful