Sunteți pe pagina 1din 24

PROGRAMUL DE COOPERARE TERITORIALA EUROPEANA SUD ESTUL EUROPEI (SEE) 2007 2013

In perioada 2007-2013, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului gestioneaza, prin intermediul Directiei de Cooperare Teritoriala Internationala (DCTI) si Directiei Generale Dezvoltare Teritoriala (DGDT), 11 programe de cooperare teritoriala europeana la care participa si Romania, programe care se deruleaza atat la granitele interne, cat si la granitele externe ale Uniunii Europene. Programul de cooperare transnationala pentru Sud Estul Europei este unul dintre aceste 11 programe, si sustine in mod activ participarea deplina a statelor nemembre, programul beneficiind de asistenta externa de pre-aderare si finantare pentru politicile europene de vecinatate. Aria programul cuprinde 16 tari cu o populatie totala de 200 de milioane de persoane si reprezinta una dintre cele mai diverse si complexe cooperari transnationale din Europa. Obiectivul global al cooperarii tarilor din Sud-Estul Europei este dezvoltarea de parteneriate transnationale in domenii de importanta strategica, cum ar fi procesul de integrare teritoriala, economica si sociala si contribuie la coeziune, stabilitate si competitivitate in Europa. Programul transnational SEE adopta o abordare comuna de schimbare in directiile de importanta strategica, avand 5 axe prioritate de activitate: Axa prioritara 1 - Facilitarea inovarii si a spiritului antreprenorial", avand ca obiectiv facilitarea inovarii si a spiritului antreprenorial, pe baza cunoasterii si consolidarii integrarii si a relatiilor economice in zona de cooperare. Axa prioritara 2 - "Protectia si imbunatatirea mediului inconjurator", are ca scop imbunatatirea conditiilor de mediu si mai buna gestionare a ariilor protejate si a altor zone naturale / seminaturale, prin depasirea constrangerilor impuse de barierele nationale, precum si prognozarea viitoarelor amenintari si/ sau oportunitati de mediu si dezvoltarea transnationala comuna de actiuni pentru protectia naturii si a oamenilor. Axa prioritara 3 - "Imbunatatirea accesibilitatii" are ca obiectiv promovarea pregatirii integrate pentru dezvoltarea retelelor de accesibilitate si de sprijin (infrastructura fizica sau retele media). Axa prioritara 4 - "Dezvoltarea sinergiilor transnationale pentru zonele de crestere durabila", are ca obiectivul dezvoltarea si implementarea de strategii integrate pentru zonele metropolitane si sistemele regionale de asezari din zona programului si folosirea valorile culturale pentru dezvoltare durabila. Axa prioritara 5 - "Asistenta tehnica pentru a sprijini punerea in aplicare si consolidarea capacitatilor" contribuie la buna punere in aplicare a programului si permite organismelor din program, partilor interesate, promotorilor de proiecte si beneficiarilor finali utilizarea deplina a oportunitatilor oferite de Cooperare Teritoriala Europeana avand ca obiectiv cooperarea transnationala, in special.

PREZENTAREA GENERALA A PROIECTULUI CCWATERS


Proiectul Climate Change and Impacts on Water Supply CC WaterS a participat la competitia lansata in cadrul primului apel de proiecte din cadrul Programului de Cooperare Teritoriala Europeana Sud Estul Europei (SEE), axa prioritara 2 Protectia si imbunatatirea mediului si s-a clasat al 5-lea din 42 de proiecte admise pentru finantare (dintre 822 depuse). Perioada de desfasurare a proiectului este de 36 de luni, respectiv mai 2009 aprilie 2012. Finantarea proiectului s-a facut din Fondul de Dezvoltare Regionala Europeana (ERDF - European Regional Development Fund) in procent de 85%, iar restul de 15% din resursele fiecarui stat participant la proiect. In cazul Romaniei 13% din co-finantare a fost alocata de la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului si 2% din co-finantare a fost alocata din fondurile institutiilor reprezentate de fiecare partener roman. Din proiect fac parte 18 parteneri din Austria, Slovenia, Romania, Italia, Bulgaria, Grecia, Croatia, Serbia, Ungaria, iar coordonatorul proiectului este Municipalitatea orasului Viena. Din Romania au participat la realizarea proiectului Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, Administratia Nationala de Meteorologie si Academia Romana - Institutul de Geografie. Principalul obiectiv al proiectului este de a intari capacitatea autoritatilor responsabile cu gospodarirea apelor de a asigura un management durabil in domeniul alimentarii cu apa in conditiile viitoarelor schimbari climatice. De asemenea proiectul a urmarit si dezvoltarea unor seturi de masuri care sa asigure protectia resurselor de apa prin utilizarea durabila a acestora in ariile test studiate. Pentru Romania ariile test studiate in cadrul proiectului au fost Campia Banatului si Campia Olteniei. In cadrul proiectului partenerii romani beneficiaza de: 1. Transfer de know-how in ceea ce priveste dezvoltarea si aplicarea unor modele de suport decizional privind evaluarea impactului schimbarilor climatice asupra resurselor de apa si alegerea celor mai potrivite masuri de diminuare a acestuia in cazul alimentarii cu apa a populatiei ; 2. Achizitie de softuri licentiate pentru realizarea modelarii matematice a resurselor de ape subterane din ariile test; 3. Evaluarea resurselor de ape subterane din zonele de studiu, din punct de vedere cantitativ si calitativ; 4. Accesul la metodologia de lucru dezvoltata in cadrul proiectului, si care va putea fi aplicata si in alte zone din tara. Proiectul urmareste in acelasi timp si cresterea nivelului de informare si educare al populatiei, rezultatele acestuia fiind directionate atat catre furnizorii de apa si catre factorii de decizie care pot aplica rezultatele prognozate prin acest proiect, cat si catre publicul larg, care ar trebui sa ia parte activ la protejarea mediului si a resurselor de apa.

PREZENTAREA PARTENERILOR ROMANI DIN CADRUL PROIECTULUI CCWATERS


INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, institutie publica aflata in subordinea Administratiei Nationale Apele Romane, este autoritatea nationala in domeniul hidrologiei, hidrogeologiei si gospodaririi apelor si a fost infiintat sub denumirea actuala in decembrie 2002, dar a activat de mai bine de 50 de ani sub diferite denumiri. In prezent desfasoara cercetari, realizeaza studii si furnizeaza asistenta tehnica in urmatoarele domenii : Prognoze hidrologice pe termen scurt, mediu si lung; Avertizari privind evenimente hidrologice periculoase pentru prevenirea si managementul situatiilor de criza (inundatii, secete); Modelare matematica a resurselor de apa de suprafata si subterane, parametri sintetici hidrologici si hidrogeologici; Managementul resurselor de apa, ecohidrologie, managementul riscului la inundatii si secete, impactul activitatilor antropice si ale schimbarilor climatice asupra regimului hidrologic; Dezvoltarea bazei de date hidrologice si hidrogeologice, aplicatii hidrologice GIS; Coordonarea activitatii hidrologice si hidrogeologice la nivel national, furnizand indrumare tehnica si stiintifica pentru reteaua hidrologica si pentru programele de modernizare a sistemului hidrologic national. Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor are de asemenea o importanta experienta in implementarea programelor si proiectelor de cercetare dezvoltare finantate de PHI-UNESCO, Programul Operational Hidrologic al OMM, Uniunea Europeana, Mecanismul Financiar Spatiul Economic European, NATO, etc. si este reprezentantul pe probleme de hidrologie al Romaniei la Organizatia Meteorologica Mondiala (OMM).

ADMINISTRATIA NATIONALA DE METEOROLOGIE Administratia Nationala de Meteorologie (ANM) reprezinta autoritatea nationala in domeniul meteorologiei din Romania, fiind proprietarul si unicul administrator al bazelor de date meteorologice, climatologice si aerologice. Principalele produse meteorologice se refera, in principal, la: diagnoze, prognoze si avertizari meteorologice; prognoze agrometeorologice; studii de cercetare in domeniul variabilitatii si schimbarii climei; impactul variabilitatii climatice asupra agriculturii. A.N.M. a fost si este implicat in diferite proiecte internationale de cercetare: ENSEMBLES , CECILIA, SAFER , HYDRATE, WATERCoRe ,CC-WaterS, ACCRETe, EURO4M , MAC, CRYOLAND.

ACADEMIA ROMANA - INSTITUTUL DE GEOGRAFIE Institutul de Geografie al Academiei Romne (IGAR) este principala instituie de cercetare fundamental i aplicativ de nivel naional din domeniul geografiei din Romnia, a crui orientare specific este aceea de cercetare, documentare i formare profesional prin studii doctorale. IGAR este specializat n elaborarea de cercetri interdisciplinare, analize spaiale integrate i dezvoltarea de aplicaii GIS n domeniile: Geomorfologie, Hidrologie, Climatologie, Geografie Uman, Geografie Regional, Geografia Mediului etc. corelate cu modificrile mediului i schimbrile climatice. Principalele obiective ale IGAR se refer la: - Elaborarea i editarea unor lucrri de sintez referitoare la Romnia (tratate, atlase, studii regionale etc.); - Efectuarea de cercetri geografice aplicate i studii interdisciplinare care s contribuie la elaborarea politicilor de dezvoltare regional (regiuni defavorizate din punct de vedere economic, regiuni cu mediu critic i regiuni transfrontaliere) i a planurilor de amenajare teritorial; - Elaborarea de cercetri geografice integrate asupra riscurilor/hazardelor naturale i tehnologice, precum i a impactului acestora asupra mediului etc.; Expertiza IGAR n cercetarea relaiilor om-mediu s-a materializat n diverse proiecte naionale i internaionale care au vizat n principal: studiul integrat al hazardelor naturale i tehnologice prin tehnici GIS i de teledetecie i elaborarea de hri de susceptibilitate, hazard, vulnerabilitate i risc; evaluarea vulnerabilitii comunitilor umane la evenimente hidro-climatice extreme; propunerea unor msuri de prevenire i atenuare a dezastrelor naturale i tehnologice; activiti de contientizare a comunitilor locale asupra evenimentelor extreme etc. Proiecte internaionale - Assesssment of natural hazards in Romania and Japan, beneficiar Disaster Prevention Research Institute, Kyoto University, Japonia (2000). - The environmental significance of contaminant metals resulting from mining activity in Some-Tisa river basin, Beneficiar Earth Sciences University of Wales, Aberystwyth, United Kingdom (2002). - Proiect ESTROM - An integrated assessment of environmental impacts of mining activities in two selected catchments (upper Crisul Alb and Certej) in the Apuseni

Mountains, Romania, and transboundary river pollution, Proiect ncheiat cu Institutul Federal pentru tiina Mediului i Technologie din Elveia (EAWAG) (2004-2008). - Proiect NATO - Sedimentation and contaminant history in the floodplains of the Lower Danube River in Romania; NATO grant (ESP, EAP, CLG 981640), cu Universitatea Santa Barbara California, SUA (2005-2006). - Proiect FP6 - Climate change and variability: impact on central and eastern Europe. (CLAVIER), Coordonator: Max Planck Institute for Meteorology (Mpi-M), Hamburg, Germania (2007-2009) http://www.clavier-eu.org. - Proiect FP7 - Building Capacity for a Black Sea Basin Observation and Assessment System supporting Sustainable Development ENVIROGRID. Universit de Genve (UNIGE), Elveia (2008-2013) http://www.envirogrids.net/. - Proiect FP7 - Enabling climate information service for Europe (ECLISE). Coordonator: Royal Netherlands Meteorological Institute (KNMI), Olanda (2011 2013). www.ecliseproject.eu. - Proiect FP7 - Changing Hydro-meteorological Risks as analyzed by a new generation of European scientists. Marie Curie Initial Training Network. Coordonator: The Faculty of Geo-Information Science and Earth Observation (ITC), University Twente, Olanda (2011-2014) www.itc.nl/changes.

PREZENTAREA ACTIVITATILOR DESFASURATE DIN CADRUL PROIECTULUI CCWATERS


Activitatile din cadrul proiectului au fost grupate in pachete de lucru cuprinzand un pachet de lucru pentru partea de management de proiect (WP1) si un pachet de lucru pentru diseminarea rezultatelor (WP2), alaturi de 5 pachete de lucru cu continut stiintific: WP3 Schimbari climatice WP4 Disponibilitatea resurselor de apa WP5 Utilizarea terenurilor si protectia resurselor de apa WP6 Evaluarea impactului socio-economic asupra resurselor de apa WP7 Masuri de management in domeniul alimentarii cu apa Partenerii romani au participat la activitatile desfasurate in cadrul tuturor pachetelor de lucru, realizand o serie de studii si rapoarte, dupa cum urmeaza:

1. Estimarea modificarii valorilor parametrilor climei pana in anul 2100 in cele doua zone studiate Campia Banatului si Campia Olteniei (ANM); 2. Analiza resurselor de apa existente si a impactului schimbarilor climatice asupra acestora pana in anul 2100 (INHGA, IGAR); 3. Impactul utilizarii terenurilor asupra cantitatii si calitatii resurselor de apa in conditiile schimbarilor climatice prognozate (IGAR); 4. Estimarea impactului schimbarilor socio-economice (datorate modificarii parametrilor climatici) asupra resurselor de apa (IGAR); 5. Evaluarea masurilor de management necesare astfel incat sa fie asigurata alimentarea cu apa in conditiile schimbarilor climatice viitoare prognozate (INHGA).

1. Estimarea modificarii valorilor parametrilor climei pana in anul 2100 in cele doua zone studiate: Campia Banatului si Campia Olteniei - (ANM) Subiectul a fost dezvoltat de catre Administratia Nationala de Meteorologie si a avut ca rezultate: o Dezvoltarea modelelor statistice de downscaling (SDM) pentru anomaliile termice si pluviometrice lunare (considerate simultan) de la 11 statii situate in Campia Banatului si Campia Olteniei: validarea pe date independente, stabilirea modelului optim; o Validarea modelelor climatice regionale (RCM) privind reproducerea conditiilor climatice din Romania, atat la nivelul intregii tari (9 RCM-uri) cat si in mod special pentru cele doua arii mentionate mai sus (3-RCM-uri) (Busuioc si altii, 2010, 2011); o Calculul schimbarilor in regimul termic si pluviometric lunar din Campia Banatului si Campia Olteniei pentru orizonturile temporale 2021-2050 si 2071-2100, in conditiile scenariului de emisie A1B, calculate direct din simularile a 9 RCM-uri si indirect prin SDM aplicat la predictorii simulati de doua RCM-uri(CNRM, RegCM3); o Estimarea gradului de incertitudine asociat acestor schimbari, realizat prin compararea rezultatelor obtinute direct din simularile RCM si indirect din SDM, calculul mediei pe ansamblul rezultatelor obtinute din aceste modele (care reprezinta valoarea optima a schimbarii), deviatiei standard si domeniul de variatie (limita inferioara si superioara). Concluzia studiilor realizate a fost ca schimbarea in temperatura medie (crestere fata de media pe 1961-1990) este destul de omogena in cele doua arii analizate, cu valori putin mai ridicate in Campia Olteniei. Astfel, temperatura medie anuala a crescut cu 1.5oC pentru perioada 2021-2050 si 3.4oC pentru perioada 2071-2100. La scara lunara, cea mai scazuta crestere se asteapta in luna noiembrie (aprox. 1.0 oC) si cea mai ridicata in octombrie (2.0o C) pentru 20212050, in timp ce, pentru 2071-2100, cea mai scazuta crestere se asteapta in aprilie (2.3 o C-2 .5oC) si cea mai ridicata in iulie-august (4.1 oC- 4.6oC). Exemplificarea pentru Campia Banatului este prezentata in fig. 1. Pentru precipitatii, la scara anuala, fata de 1961-1990, nu se asteapa schimbari semnificative in Campia Banatului, in timp ce, in Campia Olteniei se asteapta o usoara scadere. Exista insa diferentieri lunare: crestere in lunile reci si scadere in lunile calde, cu o amplitudine mai mare a scaderii in Campia Olteniei pentru 2071-2100 (39% -Oltenia, 15% -Banat). Exemplificarea pentru Campia Olteniei este prezentata in fig. 2.

temp. change ( o C)

temp. change ( o C)

3.0

BANAT 2021-2050

7.0 6.0 5.0 4.0 3.0 2.0 1.0 0.0

BANAT 2071-2100

2.0

1.0

0.0

III

III

VII month

IX

XI

VII month

IX

XI

Fig. 1. Media spatiala a schimbarilor in temperatura medie lunara din Campia Banatului pentru cele doua perioade in viitor (2021-2050, 2071-2100) fata de perioada actuala 1961-1990, reprezentata de valoarea optima (linia contiua ingrosata) calculata ca medie peste ansamblul rezultaelor obtinute direct din 8 RCM-uri si SDM aplicat la 2 RCM-uri. Rezultatele separate obtinute din media celor doua RCM-uri (linia punctata) si SDM-uri (linia continua subtire) este de asemenea prezentata.

40.0
precip. change (%)

Ens. mean

SDM-mean

RCM mean
Ens. mean SDM-mean RCM mean

20.0 0.0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

20.0 10.0

precip. change (%)

0.0 -10.0 -20.0 -30.0 -40.0 -50.0 Oltenia 2071-2100


I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

-20.0 -40.0 Oltenia 2021-2050

Fig. 2. La fel ca in figura 1 dar pentru precipitatii din Regiunea Oltenia

2. Analiza resurselor de apa existente si a impactului schimbarilor climatice asupra acestora pana in anul 2100 - (INHGA, IGAR) Schimbarile climatice sunt probabil una dintre cele mai mari presiuni asupra resurselor de apa de suprafata si subterane. Variatiile de temperatura si precipitatii din timpul anului influenteaza direct nivelul piezometric, calitatea si cantitatea resurselor de apa subterana. Indirect, schimbarile climatice pot afecta folosirea terenului si practicile agricole. Alimentarea directa a acviferului din precipitatii este considerata ca avand loc in perioada octombrie martie. In plus, o sursa indirecta de reincarcare sunt corpurile de apa de suprafata. Interactiunea rau - acvifer poate fi in mare masura influentata de conditiile climatice. In cadrul proiectului CC WaterS Climat change and impact on water supply, partenerii din Romania au facut evaluarea resurselor de apa subterana a acviferului freatic din campia Banatului si a acviferului de adancime din campia Olteniei .

Cmpia Banatului

Cmpia Olteniei
Fig. 3. Ariile test

In zona campiei Banatului (Fig.3 stanga) sunt dezvoltate corpuri de apa freatica si de apa subterana de adancime. Atat grosimea cat si constitutia litologica a depozitelor in care este acumulat acviferul freatic variaza de la o zona la alta. Avand in vedere calitatea slaba a apei (acviferul este poluat cu nitrati si nitriti din agricultura, industrie si ape menajere) aceasta este rar folosita pentru industrie, zootehnie si in mica masura pentru populatie, exploatata prin foraje si fantani locale. Acviferul de adancime este acoperit de strate cu o grosime mai mare de 30 m. Impreuna cu apele de suprafata acesta constituie sursa principala pentru alimentarea cu apa a populatiei, a industriei si zootehniei.

In campia Olteniei (Fig.3 jos) acviferul freatic este dezvoltat in depozitele de lunca si terasa ale vaii Jiului si Oltului si ale afluentilor lor. Luncile raurilor din zona de munte cantoneaza ape freatice potabile insa insuficiente pentru necesitatile centrelor industriale. In zona de dealuri, luncile si terasele constituie sursele cele mai importante de apa. In unele zone de terasa inalta a Jiului au fost evidentiate numeroase izvoare cu debite importante.

Acviferul de adancime e cantonat in baza in depozite daciene iar in partea nordica si nord-estica a campiei Olteniei acesta este localizat si in formatiunile de deasupra si anume in depozitele de varsta romanian superior - pleistocen inferioara (Fig.4).
Fig. 4 Acviferele de adancime din zona campiei Olteniei

In campia Olteniei, desi acviferul freatic a fost poluat local datorita practicarii agriculturii intensive din anii 1970-1989, acesta este cel mai folosit in zonele rurale.

% din consumul total din anul 2008

Utilizarea apei subterane in anul 2008


80 70 60 50 40 30 20 10 0

Campia BANATULUI Campia OLTENIEI

alimentarea populatiei

Fig. 5 Utilizarea apei subterane n anul 2008

Din evaluarea resurselor si a consumului de apa subterana din cele doua zone, in anul 2008, s-a constatat ca debitul exploatat din acviferul freatic este mai scazut decat cel din acviferul de adancime in campia Banatului si mai ridicat decat cel din acviferul de adancime in campia Olteniei (Fig.6).

agricultura

industrie

zootehnie

10

Evaluarea resurselor si a consumului de apa subterana din CAMPIA BANATULUI in anul 2008
6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 Acviferul freatic Acviferul de adancime Resursa de apa subterana

Evaluarea resurselor si a consumului de apa subterana din CAMPIA OLTENIEI in anul 2008
20000 15000 Resursa de apa subterana Resursa de apa subterana disponibila Acviferul freatic Acviferul de adancime Debitul exploatat

l/s

Resursa disponibila de apa subterana Debitul exploatat

l/s

10000 5000 0

Fig.6 Evaluarea consumului de ap subteran n anul 2008 in zonele studiate

Precipitatiile sunt principala sursa de alimentare a acviferelor freatic si de adancime. In campia Banatului acviferul freatic este alimentat in principal prin percolare, din precipitatii si subordonat din amonte, pe directia de curgere si in urma schimburilor de debit cu raurile. In campia Olteniei acviferul de adancime este alimentat in principal dinspre amonte si secundar prin percolare, pe zonele de comunicare cu freaticul si pierde prin limita din aval si prin izvoare.

Cmpia Banatului

Fig. 7 Harta piezometric a zonei alese pentru modelul matematic din campia Banatului

Modelul matematic al curgerii apei subterane freatice pentru campia Banatului, s-a realizat pentru o zona cuprinsa intre raul Bega Veche la nord si raul Timis la sud, respectiv pentru acviferul freatic cantonat in corpul de apa subterana ROBA03 Timis (Fig.7).

11

Selectarea acestei zone pentru realizarea modelului a fost facuta tinand cont de relatiile existente atat in comportamentul acviferului, care pe anumite zone alimenteaza raul si invers, cat si de reactia acestuia la schimbarile climatice. Din sectiunile hidrogeologice realizate se observa ca acviferul freatic este protejat de prezenta unui strat acoperitor, cu grosimi variabile. Extinderea in plan orizontal a zonei modelate a fost determinata tinandu-se cont de morfologia hidrostructurii dar si de extinderea zonei in care acoperirea data de datele disponibile a fost satisfacatoare. Domeniul modelat are o suprafata de aproximativ 1200 km2 intre aliniamentul format din localitatile Pischia-Recas-Racovita (cca 20 km amonte de Timisoara) si aliniamentul Cenei-Uivar-Graniceri (aval de Timisoara, in apropierea granitei de stat). Conform modelului matematic de curgere creat, acviferul este alimentat in principal prin percolare, din precipitatii si subordonat din amonte, pe directia de curgere. In urma schimburilor de debit cu cele trei rauri, pe cei aproximativ 224 km total sectoare de rau, acviferul preia de trei ori mai putin decat cedeaza raurilor . Acviferul pierde cel mai mare debit prin limita din aval si prin forajele de exploatare.

Modelul matematic de curgere a apei subterane pentru acviferul de adancime cantonat in Formatiunea de Fratesti din zona campiei Olteniei (Fig.8) s-a realizat pentru o zona mai restransa, cunoscuta sub numele de Campia Leu-Rotunda.

Acviferul de adancime este cantonat in depozite de varsta romanian superior - pleistocen inferioara, de tip poros-permeabil, alcatuite dintr-o succesiune de nisipuri si pietrisuri depuse peste depozite pliocene si acoperite de depozite pleistocen mediu superior. Pe baza inregistrarilor din arhiva INHGA, pentru forajele ce deschid acviferul studiat, a fost realizata harta suprafetei piezometrice.

Fig. 8 Harta suprafetei piezometrice a zonei, din campia Olteniei, pentru care s-a aplicat modelul matematic

12

In etapa de realizare a modelului conceptual s-a urmarit schematizarea hidrostructurii studiate, folosind datele de la toate forajele executate in zona si sectiunile hidrogeologice disponibile. Au fost utilizate hartile cu izobate si izopahite ale stratului acvifer. O importanta deosebita s-a acordat stabilirii continuitatii formatiunii in care este cantonat stratul acvifer, pe toata intinderea zonei de studiu. Au fost identificate si delimitate spatial doua zone, in care nivelurile piezometrice masurate in acviferul cantonat in Formatiunea de Fratesti si nivelurile piezometrice masurate in formatiunile eoliene sunt la aceleasi cote, in foraje foarte apropiate, care deschid separat cele doua formatiuni (Fig.8). Conform modelului matematic de curgere creat, acviferul este alimentat in principal dinspre amonte si secundar prin percolare pe suprafata celor doua ferestre de comunicare cu formatiunea eoliana. Domeniul modelat pierde debite de apa prin limita aval si prin zona de sud-est, zona izvoarelor Redea, Vladila, Suhat, Valea Gradinilor si Crusov. Pentru urmarirea comportarii acviferelor, freatic, din campia Banatului si de adancime, din campia Olteniei, in conditiile schimbarilor climatice viitoare, au fost realizate trei scenarii: primul, simularea perioadei 1961-1990, considerata perioada de baza cu care s-au comparat rezultatele simularilor pentru celelalte doua perioade simulate : 2021-2050 si 2071-2100. Resursa de apa subterana medie disponibila pe an, pentru ariile test pentru care s-a aplicat modelul matematic si rezultata din modelare, pentru perioada 1961-1990 a fost de 1 393 891 m3 pentru campia Banatului (acviferul freatic) si de 1 497 960 m3 (acviferul de adancime) pentru campia Olteniei. Datorita cantitatii mari de precipitatii nivelul piezometric al forajelor care monitorizeaza acviferul freatic din campia Banatului poate creste peste nivelul terenului, atunci cand stratul care acopera acviferul este permeabil. In aceste conditii rezulta formarea zonelor umede, mlastinoase, sau intretinerea celor existente. In cazul schimbarilor climatice prognozate pentru prima perioada, 2021-2050, resursa disponibila de apa a acviferului freatic din aria in care s-a aplicat modelul matematic pentru campia Banatului va creste cu 33% datorita cresterii cantitatii precipitatiilor si va scadea apoi cu 5% sub resursa perioadei considerata de baza (19611990), in perioada 2071-2100. In campia Olteniei resursa de apa subterana calculata prin modelare matematica in aria in care a fost aplicat modelul, va scade cu 7,5 % in perioada 2021-2050 si cu 18% in perioada 2071-2100, fata de perioada etalon modelata, 1961-1990. Informatiile privind temperatura, precipitatiile si evapotranspiratia potentiala au fost obtinute de la partenerul de proiect (PP9), Administratia Nationala de Meteorologie.

13

Variatia resursei si a incarcarii acviferului freatic, din Campia Banatului, ca raspuns la schimbarile climatice viitoare prognozate

Variatia resursei si a incarcarii acviferului de adancime, din Campia Olteniei, ca raspuns la schimbarile climatice viitoare prognozate
50

Valoarea medie pentru fiecare 100,0 perioada 50,0 rezultata din

150,0 Resursa de apa subterana 1961 - 2021 - 2071 1990 2050 2100
Perioada

0,0

Valoarea medie pentru fiecare perioada rezultata din modelul matematic (l/s)

40 30 20 10 0 1961 1990 2021 2050


Perioada

Resursa de apa subterana Reincarcarea 2071 2100

Reincarcarea

Fig. 9 Variaia resursei de ap subteran i a debitelor de incrcare a acviferelor in perioadele pentru care au fost realizate simulrile

Temperatura se prognozeaza ca va creste continuu in ambele zone studiate; iar precipitatiile vor manifesta o singura crestere in Banat in perioada 2021-2050, in rest prezentand scaderea cantitatilor. Precipitatiile sunt principala sursa de alimentare a acviferelor si influenteaza direct variatia nivelurilor piezometrice din forajele acviferelor studiate. Schimbarile climatice influenteaza direct resursa de apa subterana. Se considera ca acviferele studiate pot fi considerate, din punct de vedere cantitativ, surse de alimentare cu apa pentru viitor.

14

3. Impactul folosirii terenurilor asupra cantitatii si calitatii resurselor de apa in conditiile schimbarilor climatice prognozate - (IGAR) Pentru aprofundarea acestei problematici, au fost realizate o serie de studii si analize, avand ca rezultate rapoarte privind: a. Impactul actualului mod de utilizare a terenurilor asupra calitatii resurselor de apa, in conditiile schimbarilor climatice; b. Evaluarea schimbarilor climatice si impactul asupra utilizarii terenurilor; c. Evaluarea impactului schimbarilor climatice asupra calitatii apei. Au fost realizate hartile de utilizare a terenurilor pentru cele doua areale de studiu Campia Leu-Rotunda si Campia Timisului (fig. 10).

Sursa: CORINE Land Cover 2006

Sursa: CNES/SPOT IMAGE 2006/2007

Figura 10 - Modul actual de utilizare a terenurilor in Campul Leu-Rotunda (A) si Campia Timisului (B)

In cele doua areale de studiu, terenurile arabile reprezinta categoria dominanta de utilizare a terenurilor, detinand peste 85% din suprafata totala (Fig. 10). Terenurile arabile sunt cultivate in cea mai mare parte cu cereale pentru boabe (grau si porumb - 79 % din totalul suprafetei cultivate), urmate de plantele oleaginoase (in special foarea soarelui si rapita), cu 14%, celelalte culturi (cartof, legume, pepeni, plante furajere etc.) detinand sub 7% din suprafata cultivata. A fost realizata o analiza calitatii apelor subterane (freatice si de adancime) pentru cele doua arii test: Campul Leu-Rotunda. Pe o suprafata de circa 640 km2, in portiunile centrala si sudica ale Campului Inalt Leu-Rotunda, s-a depus o Formatiune eoliana avand grosimi de

15

10 - 45 m. In intervalul de adancime 0-10 m se dezvolta un acvifer cu nivel liber folosit de localnici pentru consum uman si gradinarit. Calitatea apei din Formatiunea Eoliana a fost tratata separat, intai pentru fantanile situate pe camp (13 probe) si apoi pentru cele din sate (9 probe). Caracterizarea se sprijina pe rezultate analizelor fizico-chimice a 22 probe de apa prelevate in anul 2010.

Fig. 11 - Continutul n nitrati

Fig.12 - Riscul de contaminare a apelor freatice (DRASTIC)

Rezultatele au aratat ca, in exteriorul localitatilor probele prelevate releva ape potabile, in schimb, in interiorul localitatilor, primul strat acvifer este foarte poluat datorita continuturilor ridicate de cloruri, fosfati (0,5-8,8 mg/l, cu mult peste valoarea de 0,1 mg/l cerinta standardului de potabilitate) si nitrati (1032434 mg/l, maximul acceptat fiind de 50 mg/l) (Fig. 11, Fig. 12). In pofida acestei realitati, aproximativ 80% din totalul celor 47.175 locuitori folosesc freaticul ca sursa de consum. Incepand din 2006, stratul aluvial al Formatiunii de Dunare, situat in intervalul 20-55 m adancime, constituie acviferul principal captat in Programul de alimentare al satelor (resursa dinamica disponibila de cca 3,033,150 m3/an). Aproximativ 20% din totalul populatiei fiind conectata la aceasta resursa. S-a estimat ca cca 35% din acest acvifer este poluat cu nitrati proveniti din freatic. Transferul poluantilor spre resursa strategica este in plina desfasurare iar principala actiune de limitare o constituie constructia la nivelul fiecarei localitati a retelei de conducte pentru ape reziduale si implicit, a statiei de epurare a apelor menajere.

16

Principalele surse de poluare a apelor subterane sunt lipsa sistemelor de canalizare, depozitarea inadecvata a gunoiului de grajd, fertilizarea si irigarea cu apa poluata a culturilor din gradinile individuale, depozitarea inadecvata a deseurilor menajere etc. Campia Timisului. La partea superioara a Campiei Timisului se dezvolta un ansamblu de strate aluvial-proluviale de varsta holocena. Caracterizarea hidrochimica a primului acvifer se sprijina pe rezultatele analizelor chimice pe un set de 18 probe prelevate de Institutul de Geografie in anul 2010. In est, mineralizatia apei are valori de la circa 0,3 g/l la 1,5 g/l. Valori mai mari de 1,5 g/l sunt in jumatatea de vest a Campiei Timisului. Aici exista si un areal cu ape avand mineralizatii de 2,0 4,5 g/l. Din punct de vedere al potabilitatii, fosfatii si azotatii sunt principalii indicatori ce exced cerintele standardului de potabilitate. Exista o clara demarcatie intre sursele din interiorul si din exteriorul localitatilor. In sate continuturi de azotati sunt de 103 331 mg/l cu o medie de 190,3 mg/l. La sursele de apa din afara localitatilor, azotatii au valori de la 0,0 la 58,2 mg/l cu o medie de 11,1 mg/l. In Cimpia Timisului sunt si alti indicatori de natura geogena ce exced standardul de potabilitate. Astfel, pe terenurile agricole joase din preajma satelor Dinias, Giulvaz si Ionele, valorile in substante organice sunt cuprinse intre 5,2 - 7,3 mg/l, peste valoarea maxima admisa de 5,0 mg/l. De asemenea, aproximativ 40% din probe exced cerinta standardului de potabilitate la mangan si fier. In cele 15 probe din extravilan, manganul are continuturi de la 4,5 la 1890 g/l si o medie de 317,5 g/l (mult peste norma standardului de potabilitate, de 50 g/l), din acest motiv, apa din freatic nu se foloseste pentru consum. Locuitorii din localitatile existente in Campia Timisului, mai putin municipiul Timisoara ce se alimenteaza si din apele de suprafata, folosesc ca sursa de apa potabila complexul acvifer de adancime (intervalul 60-400 m). Pentru caracterizarea calitatii apei din adancime s-au folosit peste 60 probe de apa, ale caror analize au fost facute de Institutul de Geografie. Cele mai importante depasiri ale standardului de potabilitate se identifica la amoniu (0,0 1,1; media 0,6 mg/l), fosfati (0.0 8,5; media de 2,2 mg/l), fier (18 2451; media 515 g /l), mangan (31 1280; media 654 g /l) si arseniu (0,1 145; media 29,1 g/). In conditiile in care acviferul captat prin foraje adanci in majoritatea localitatilor depaseste cerintele standardului de potabilitate din cauze naturale, principala investitie ce trebuie facuta in viitor este cea legata de procesarea apei la statiile existente in fiecare localitate.

17

4. Estimarea impactului schimbarilor socio-economice (datorate modificarii parametrilor climatici) asupra resurselor de apa - (IGAR) a. Estimarea resurselor de apa disponibile pentru alimentarea publica cu apa Campia Timisului totalizeaza peste 346,000 locuitori distribuiti in Municipiul Timisoara (89,8% din total) si 12 comune (25 de sate) (10,2%). Densitatea medie a populatiei se cifreaza in jurul valorii de 341 loc./km2. Reteaua de alimentare cu apa potabila a fost intr-o continua extindere in perioada 1990-2009, astfel daca in 1990, 66,6% din totalul unitatilor administrativ-teritoriale (UAT) au fost conectate la reteaua de alimentarea cu apa potabila, in 2009 ponderea a crescut la 91,6%. Consumul de apa pe perioada celor 2 scenarii (2020-2050 si 2070-2100) va fi influentat de o serie de factori cresterea economica va fi medie in prima perioada si accelerata in cea de-a doua avand in vedere oportunitatile de dezvoltare ale localitatilor situate in judetul Timis, judet ce constituie o forta motoare pentru economia Romaniei; politica de piata se va integra pietei commune a Uniunii Europene; structura economiei va fi influentata de dinamica Municipiului Timisoara; somajul, care in prezent este sub media nationala in timpul crizei economice, se asteapta sa fie scazut in ambele perioade; veniturile vor creste gradual datorita procesului de convergenta economica. In intervalul celor doua perioade de simulare (2020-2050, 2070-2100) cererea de apa pe tipuri de consumatori se prognozeaza a fi urmatoarea: - Cererea de apa potabila distribuita populatiei: intre 2020-2100 cantitatea de apa potabila distribuita populatiei se asteapta sa creasca atat in mediul rural, datorita extinderii sistemului de alimentare cu apa (11,0 % in 2050 si 11,6 % in 2100) cat si in cel urban, datorita cresterii numarului de locuitori (15,0% in 2050 si 20,0% in 2100). - O dinamica pozitiva a cererii de apa in sectorul industrial datorita dinamicii pozitive a numarului de salariati: 31,0% (2050) si 32,5% (2100). - O dinamica pozitiva a cererii de apa in sectorul serviciilor: 34,0% (2050); 37,3% (2100), sectorul tertiar in care lucreaza 44% din totalul fortei de munca fiind un mare consumator de apa, Municipiul Timisoara fiind centrul polarizator. - In conditiile Campiei Timisului lipsa semnalelor clare de scadere a cantitatilor de precipitatii, nu modifica cerinta de apa care ar trebui suplimentata din irigatii. - In concluzie, cererea totala de apa din sistemul public de alimentare va creste datorita cresterii numarului de locuitori, trendului pozitiv inregistrat de industrie si servicii si dezvoltarii infrastructurii de alimentare cu apa: 21,0% (2050); 27,0% (2100). Tabel 1 Deficitul/excedentul de apa in perioadele 2020-2050, 2070-2100 (m3) pentru campia Timisului Minim Maxim Mediu

2021-2050 2071-2100 2021-2050 2071-2100 2021-2050 2071-2100 Cerere 17,517,339 11,181,497 34,512,474 45,177,076 26,532,014 27,807,234 Alimentare 29,312,166 29,312,166 29,312,166 29,312,166 29,312,166 29,312,166 Deficit(-)/ Excedent (+) +11,794,827 +18,130,669 -5,200,308 -15,864,91 +2,780,152 +1,504,932

18

In privinta disponibilului de apa in Campia Timisului nu se inregistreaza un deficit in cazul scenariilor plauzibil si minim, ci doar in cazul scenariului de consum maxim (17.7% in 2050 si 54% in 2100). Campul Leu-Rotunda cuprinde 13 comune (29 de sate) ce insumeaza un numar de peste 47,000 locuitori, densitatea medie fiind de 59,0 loc./km2. In perioada 1990-2010 aria de studiu a inregistrat un trend negativ al populatiei (-21,0%) datorita valorilor scazute ale sporului natural si valorilor negative ale bilantului migratoriu. Lungimea retelei de apa potabila a crescut de peste 23 ori, intre anii 1990 si 2009, extinderea retelei rurale de alimentare cu apa fiind finantata prin fonduri europene. Consumul de apa pe perioada celor 2 scenarii (2020-2050 si 2070-2100) va fi influentat de o serie de factori: cresterea economica va fi scazuta in prima perioada si medie-scazuta in cea de-a doua, in ciuda faptului ca in prezent are caracteristicile unei regiuni in declin; politica de piata se va integra pietei commune a Uniunii Europene; structura economiei va fi stagnanta; rata somajului se va situa la un nivel scazut spre mediu datorita somajului ascuns; veniturile se preconizeaza sa fie scazute. In intervalul celor doua perioade de simulare (2020-2050, 2070-2100) cererea de apa pe tipuri de consumatori se prognozeaza a fi urmatoarea: - Cererea de apa potabila distribuita populatiei va creste de 4,7 ori in anul 2050 si de 5,4 ori in anul 2100 datorita definitivarii retelei de alimentare cu apa. - Cererea de apa in sectoarele industrial si tertiar din reteaua de alimentare publica va creste de 4 ori (2050) si de 4,6 ori (2100) datorita dinamicii pozitive a infrastructurii de alimentare cu apa potabila. - In conditiile schimbarilor climatice si a unei ponderi mari din totalul suprafetei Campului Leu-Rotunda ocupate de terenurile arabile (91,9%), se preconizeaza ca agricultura sa fie unul dintre cei mai mari consumatori de apa. Scaderea cantitatii de precipitatii va influenta cererea de apa ce ar trebui suplimentata din irigatii: 3% (in cazul scenariului plauzibil) si 30% (in cazul scenariului maxim, secetos). - Cererea de apa in sectorul cresterii animalelor va avea un trend stagnant pe durata celor doua perioade. - In concluzie, cererea totala de apa din sistemul public de alimentare va creste, in special datorita dezvoltarii infrastructurii de alimentare cu apa: 390% (2050); 450% (2100). Tabel 2 Deficitul/excedentul de apa in perioadele 2020-2050, 2070-2100 (m3) pentru campia Leu-Rotunda Minim Maxim Plauzibil 2021-2050 2071-2100 2021-2050 2071-2100 2021-2050 2071-2100 2,010,285 1,345,245 3,351,878 4,786,835 2,807,000 3,220,406 2,084,880 1,848,309 2,084,880 1,848,309 2,084,880 1,848,309 +503,064 -1,266,998 -2,938,526 -722,120 -1,372,097

Cerere Alimentare Deficit(-)/ Excedent (+) +74,595

19

In Campul Leu-Rotunda raportul intre deficitul de apa si resursele disponibile este mult mai mare: 60% (scenariul maxim) si 34% (scenariul plauzibil) in intervalul 2020-2050, si chiar 250% (scenariul maxim) si 170% (scenariul plauzibil), in perioada 2070-2100. Cererea de apa estimata in viitor este mult mai mare decat resursele disponibile estimate, fapt ce solicita diferite actiuni de management al apei pentru a compensa lipsa acesteia. b. Estimarea consecintelor economice ale disponibilului de apa Rezultatele obtinute pe baza evaluarii impactului schimbarilor climatice asupra productivitatii agricole, in conformitate cu cele doua scenarii climatice regionale (20202050 si 2070-2100), scot in evidenta, atat in Campul Leu-Rotunda cat si in Campia Timisului, efectele potentiale ale schimbarilor climatice asupra principalelor culturi agricole (grau de toamna si porumb): cresterea productivitatii la graul de toamna (in special in cazul Campului LeuRotunda); scaderea productiei de porumb in ambele arii de studiu. Aceste efecte sunt mai evidente in Leu-Rotunda datorita semnalelor clare ale schimbarilor climatice.

c. Estimarea consecintelor economice ale calitatii apei Scaderea cantitatilor anuale de precipitatii din intervalul de timp 2020-2050 va determina scaderi ale nivelului freatic si, implicit, modificari in distributia valorilor gradului de vulnerabilitate a acestuia in raport cu valorile actuale, indeosebi in jumatatea vestica a Campului Leu-Rotunda. Datorita modificarilor in modul de utilizare a terenurilor, riscul la poluare a acviferului freatic creste in partea central-vestica a Campului. In cadrul asezarilor insa, valorile riscului la poluare raman neschimbate. Numarul maxim de locuitori expusi riscului poluarii, rezultat din scenariile de populatie este de 5.516 locuitori (2050), de fapt este populatia care nu va fi conectata la reteaua publica de alimentare cu apa.

20

5. Evaluarea masurilor de management necesare astfel incat sa fie asigurata alimentarea cu apa in conditiile schimbarilor climatice viitoare prognozate (INHGA).

Unul din obiectivele proiectului a fost analiza si evaluarea unor seturi de masuri care sa asigure protectia resurselor de apa prin utilizarea durabila a acestora in ariile test studiate, in conditiile prognozatului impact al schimbarilor climatice asupra resurselor de apa. Masurile de management pentru protectia resurselor de apa trebuiesc puse in aplicare ori de cate ori apare riscul de neindeplinire a asigurarii alimentarii cu apa pentru toate tipurile de utilizatori: populatie, industrie, servicii, agricultura. Pentru evaluarea masurilor de management necesare, in cadrul proiectului s-a utilizat o metodologie unitara pentru toti partenerii si toate ariile de studiu, prin utilizarea unei aplicatii informatice pentru selectarea/indexarea masurilor de management propuse spre a fi utilizate de catre administratorii captarilor de apa si de catre furnizorii de servicii in domeniul alimentarii publice cu apa in diferite scopuri. In general, principalele tipuri de masuri de management care pot fi luate in considerare pentru reducerea riscului de neasigurare a necesarului de apa sint: Masuri de management in domeniul alimentarii cu apa: executarea de lucrari ingineresti pentru imbunatatirea lucrarilor de captare si stocare a apei, reabilitarea retelelor de distributie a apei in scopul reducerii pierderilor, extinderea retelei de distributie centralizata a apei etc.; Masuri de management in domeniul cererii de apa: reglarea consumului de apa prin schimbarea prioritatilor de asigurare a apei sau printr-o politica de preturi diferentiate in functie de scopul utilizarii apei, reciclarea apei, schimbarea tehnologiilor industriale cu tehnologii noi, mai putin consumatoarea de apa, rotatia culturilor agricole etc; Masuri de management in domeniul calitatii apei: construirea de noi statii de tratare a apei, utilizarea unor noi practici agricole cu reducerea cantitatilor de pesticide si fertilizatori etc; Managementul surselor alternative de apa: identificare de noi resurse de apa in zonele expuse riscului, utilizarea realimentarii artificiale a acviferelor etc. Masuri legislative: imbunatatirea standardelot de mediu si impunerea respectarii acestora, modificarea utilizarii terenului sau impunerea de restrictii in utilizarea acestuia in zonele de realimentare ale acviferelor, extinderea zonelor de protectie a captarilor de apa si impunerea de restrictii in interiorul acestora etc. Masurile de management pot fi utilizate separat sau in diferite combinatii, astfel incat eficienta sa fie maxima. Aplicatia informatica utilizata in cadrul proiectului Fuzzy Decimaker permite stabilirea unor indici de realizare pentru diferite masuri de management sau combinatii ale acestora, pe baza carora se pate realiza ierarhizarea masurilor, astfel incat decidentii sa poata fi in masura sa aleaga cea mai accesibila varianta in deplina cunostinta de cauza.

21

Ca rezultat al studiilor si analizelor realizate in cadrul proiectului, s-a constatat ca, dintre cele doua arii test studiate in Romania, cea mai expusa riscului de neasigurare a necesarului de apa in viitor este Campia Leu-Rotunda, in care cererea de apa estimata in viitor este mult mai mare decat resursele disponibile estimate. Pentru aceasta arie test au fost realizat un studiu de caz, propunandu-se o serie de masuri de management structurate intr-o schema simpla de indicatori (fig.13.): 1. Reducerea riscului de neasigurare a necesarului de apa prin aplicarea de masuri de management in domeniul alimentarii cu apa: a. Cresterea eficientei retelei de distributie reabilitarea retelei de distributie astfel incat pierderile din retea sa fie reduse cu cca 15% in urmatorii 5 ani. Indicatorul acestei masuri de management este reprezentat cantitatea de apa pierduta din reteaua de distributie, exprimata in procente (de la 0% la 100%). b. Identificarea unor noi surse de apa realizarea de noi foraje care sa fie integrate in sistemul de alimentare cu apa si care sa asigure un supliment de cca 100l/s la sfarsitul unei perioade de constructii de cca. 5 ani. Indicatorul acestei masuri de management propuse este cantitatea suplimentara de apa obtinuta, exprimata in l/s. 2. Posibilitatea de realizare a masurilor de management propuse, pe baza a trei indicatori: a. Costul apei distribuite, exprimat in euro/m3; b. Acceptarea din partea utilizatorilor de apa a masurilor de management propuse, exprimata in procente (0% - masura nu este agreata de los, 100% masura este agreata in totalitate) c. Perioada de timp in care se pune in practica masura de management propusa, exprimata in ani.

Fig. 13. Structura indicatorilor pentru masurile de management propuse in Campia Leu-Rotunda

22

Pentru a putea evalua si ierarhiza masurile de management propuse, au fost realizate 5 scenarii: 1. Scenariul de baza, reprezentand situatia actuala. 2. Scenariul de baza in conditiile schimbarilor climatice, care presupune ca pe viitor, desi este prognozat un efect al schimbarilor climatice asupra resurselor de ape subterane, nu se va lua nici o masura de management prin care sa se incerce reducerea riscului de neasigurare a necesarului de apa; 3. Imbunatatirea alimentarii cu apa in conditiile schimbarilor climatice prin reducerea pierderilor din retea, care presupune punerea in aplicare a unor masuri de reabilitare a retelei de distributie. 4. Imbunatatirea alimentarii cu apa in conditiile schimbarilor climatice prin identificarea de noi surse de apa, care presupune executarea unor foraje noi care sa sigure necesarul suplimentar de apa. 5. Imbunatatirea alimentarii cu apa in conditiile schimbarilor climatice prin reducerea pierderilor din retea si identificare de noi surse de apa, care presupune punerea in aplicare a unor masuri de management combinate: reabilitarea retelei de distributie si executarea de noi foraje. Pentru fiecare din indicatorii mentionati s-au dat valori caracteristice, iar pe baza acestor valori aplicatia utilizata in cadrul metodologiei propuse in proiect permite rularea celor 5 scenarii si calcularea unui index de ierarhizare. Acest index tine seama de toti indicatorii care caracterizeaza masurile de management, inclusiv costuri, acceptare din partea publicului si perioada de realizare a masurii. Aplicatia permite atat reprezentarea grafica, cat si tabelara a acestui index (fig. 14, tabel 3).

Fig. 14. Calculul elementelor de risc Fuzzy Decimaker

23

Tabel 3. Valorile indexului Fuzzy pentru scenariile propuse in cazul Campiei Leu-Rotunda
Scenariu Scenariul de baza Scenariul de baza in conditiile schimbarilor climatice Imbunatatirea alimentarii cu apa in conditiile schimbarilor climatice prin reducerea pierderilor din retea Imbunatatirea alimentarii cu apa in conditiile schimbarilor climatice prin identificarea de noi surse de apa Imbunatatirea alimentarii cu apa in conditiile schimbarilor climatice prin reducerea pierderilor din retea si identificare de noi surse de apa Fuzzy composite index 0.3564516 0.313364 0.2636958

0.5256431

0.4619831

Analiza valorilor calculate ale indexului de ierarhizare pune in evidenta faptul ca cea mai eficienta masura de management, din punct de vedere al protectie integrate a resurselor de apa, pare a fi identificarea de noi surse de apa. Aplicarea acestei masuri poate duce la imbunatatirea intregului sistem de alimentare cu apa in conditiile schimbarilor climatice prognozate. Pe locul doi se situeaza combinarea masurilor de reabilitare a retelei de distributie cu executarea de noi foraje de alimentare cu apa. Aceasta se datoreaza faptului ca apare o crester a costurilor implicate fata de masura anetrioara, si de asemenea, perioada de realizare a lucrarilor este mai extinsa decat in scenariul anterior. Acceptarea din partea publicului este mai scazuta, datorita faptului ca rezolvarea situatiei alimentarii cu apa intirzie si costa mai mult, astfel incat aceasta combinatie de masuri, desi rezolva doua probleme importante, este situata doar pe locul doi. Cel mai mic indice de ierahizare nu apare, asa cum ne-am astepta, in cazul celor doua scenarii care nu implica nici un fel de masura de management aplicata in zona, ci apare in cazul aplicarii masurii de reabilitare a retelei de distributie in scopul micsaorarii pierderilor. Aceasta se datoreaza faptului ca aplicarea masurii de reabilitare inseamna o crestere a costului apei distribuite, si chiar daca acceptarea publicului este mai crescuta decat in cazul in care nu s-ar lua nici o masura, caloarea totala a indicelui de ierarhizare este mai mica. Aplicatiei Fuzzy Decimaker permite ierahizarea masurilor de management propuse pentru eliminarea riscului de neasigurare a necesarului de apa, dar decizia finala este luata de autoritatile din domeniul gospodaririi apelor si de catre furnizorii de apa. Utilizarea unei astfel de aplicatii poate fi foarte folositoare in activitatea curenta a autoritatilor locale, deoarece permite evaluarea unitara a masurilor de management propuse de specialisti, astfel incat sa se tina seama si de optiunile publicului larg, care ar trebuie sa fie constient si implicat in protejarea resurselor de apa si asigurarea unei dezvoltari durabile a comunitatii in care traieste.

24