Psihologia adultului si a varstnicului Curs 6 Continuare Yoon si altii ( 2000) au ajuns la aceleasi concluzii numai ca pe rezultate statistice mai

putin semnificative , comparand canadieni anglofoni cu canadieni chinezi care emigrasera recent in Canada. ezultatele de mai mica amplitudine o!tinute de ei au putut fi justificate insa si de faptul ca lotul de canadieni chinezi fusese e"pus culturii vestice. #otusi am!ele studii au relevat ca efectul datorat culturii depinde de testele utilizate .$ceste stereotipuri culturale pot fi activate de chiar instructiunile testului . %ess si altii ( 200& ) au aratat ca performanata la reamintire este semnificativ mai scazuta in conditiile in care s eformeaza stereotipuri negative decat atunci cand se furnizeaza stereotipuri pozitive . 'n acet din urma caz diferentele de varsta s(au redus considera!il . )fectele stereotipurilor de varsta au fost mai mici la adultii mai tineri cuprinsi in studiu . )fectele legate de varsta si de stereotipii au fost mediate de interactiunea dintre carcateristicile sarcinii si constiinta su!iectilor cu privire la acestea. 'nteligenta Ch *uhler (+,-,) . stadiul adultului este legat de o sla!ire a inteligentei 'nsa au e"istat o serie de critici legate de modul in care si(a desfasurat cercetarile care l(au condus la aceasta concluzie ( /uthjor 0 aler (+,61 ,+,6-) )le au constat in aceea ca 2 ( cercetarile s(au facut cu aceleasi teste la tineri si adolescenti fara rezolvarea aspectelor privitoare la adaptarea adultultulu ila test. ( nu s(au luat in considerare felul in care sarcinile profesionale mentin sau nu mecanismul inteligentei ( nu s(au luat in considerare posi!ilitatea adultului de a compensa prin efort si vointa ,perfomantele la test. ( s(au facut doar cercetari transversale ,ci cum diferentele dintre adulti sunt mari acestea estompeaza vala!ilitatea rezultatelor. Cercetarile longitudinale ar putea pune mai !ine in evidenta dinamica inteligentei legata de alte particularitati ale personalitatii. 3u au fost luati in considerare si alti factori care contri!uie la conservarea inteligentei . ( durata scolaritatii ( gradul de calificare profesionala ( calitatea timpului li!er Ca urmare inteligenta nu tre!uie privita in sine ci in dependenta de cativa factori importanti intre care se remarca in primul rand profesia , straduinta si aspiratia catre competitia profesionala care devine un factor motivational foarte puternic ce mentine capacitatile intelectuale. )volutia capacitatilor mentale tre!uie vazuta in mod diferentiat pe fundalul interactiunilor mentionate ( acele capacitati care nu sunt solicitate profesional si nici in petrecere timpului li!er tind sa scada. ( e"ista si alte capacitati care tind sa se o!serve la aparametrii aproapropiati celor inregistrati anterior (performantele la testle aven si cele la pro!ele de voca!ular pot fi pastrate pana la 40 de ani ) ( e"ista si capacitati care cresc daca sunt solicitate profesional 2 achizitionare de cunostiinte , competenta cognitiva ( posi!ilitatea de a procesa informatia in conditii foarte !une )

$u fost identificati factori de motivatie ai capacitatii intelectuale care pot fi vizati in programe specifice pt adulti prin angajarea in activitati profesionale , invatarea pe parcursul intregii vieti , activitatea de timp li!er de calitate crescuta ) 5eclinul aparent al inteligentei ( $pare mai degra!a in studiile transversale decat in cele longitudinale. ( 6tudiile longitudinale au aratat ca declinul marcant al inteligentei nu apare pana la varsta de 60 de ani . ( $ceasta indica faptul ca declinul inteligentei din studiile transversale se datoreaza modului in care au fost constituite grupurile si de aici , pro!a!il unor e"periente diferite in ceea ce priveste educatia timpurie si nu unui efort de im!atranire . 7ai mult declinul intelectual la varste mai inaintate nu cuprinde toate fatetele inteligentei ci mai degra!a inteligenta fluida si nu si pe cea cristalizata . 'nteligenta fluida . a!ilitatea de a rationa si de a procesa informatia 'nteligenta cristalizata . a!ilitatea de a do!andi si retine cunostinte. #he 6eattle 8ongitudinal 6tud9 ( realizat pe +620 de persoane cu varste cuprinse intre 22 si ,+ de ani de :arner si 6haie (+,;,) ( )i au descoperit ca viteza de procesare scade la varste mai inaintate . procesele informationale se datoreaza memoriei de scurta durata ( 765. ( $dultii o!tin performante mai scazute la diferite sarcini cognitive decat tinerii si adolescentii. <n factor care e"plica aceste diferente este numarul mai mare de ani de cand a terminat scoala . $ceasta s(a descoperit prin studiul cvasi(e"perimental care a comparat abilitatea de reamintire a studentilor de colegiu de varsta traditionala (n=22 ) si a egalilor lor care nu frecventau colegiul cu cea a oamenilor cu varste mai inaintate care nu frecventasera colegiul niciodata (n=6,). Cele doua grupuri au fost egale ca nivel de inteligenta . ezultate le au aratat ca a!ilitatea de reamintire a grupului de colegiu a fost mai !una decat la celelalte doua grupuri , dar nu au e"istat diferente in performanta celorlalte 2 grupuri. $ceasta indica faptul ca ar putea fi vor!a de esecul de utilizare a memoriei , mai degra!a decat simpla deteriorare a creierului , care insoteste performanta informationala la cei de varsta mai inaintata la testele de reactualizare. $stfel se dovedeste importanata utilizarea frecventa a capacitatilor intelectuale pt ca ele sa se pastreze la un nivel !un de functionare. 8ong , :allace , %upper si 7elzer (2004) ( $u investigat rezultatele dintre consumul de alcool si cele cognitive , pornind de la relatia deja demonstrata ( in functie de varsta ) intre consumul de alcool si efectul in planul sanatatii fizice la adultul mai in varsta . ( )i au realizat un studiu o!servational prospectiv pe 60- indivizi cu varste mai mari de -0 de ani care nu aveau pro!leme cu alcoolul . 6(au e"aminat 2 ( functia cognitiva ( !unastarea su!iectiva ( simptomele depresive 6i s(au comparat riscurile asociate cu una dintre situatii ( a nu fi consumat niciodata alcool ( a fi renuntat la alcool

( a lua >+,>2 si ?2 pahare pe zi $tat la femei cat si !alr!ati a fost mai !una functia si !unastarea cognitiva si mai putine simptome s(au asociat cu nivelul moderat al consumului de alcool si nu cu situatii de a nu fi !aut niciodata. 7ai multi cercetatori au fost interesati sa vada daca este posi!il sa creasca performanta cognitiva la persoanele mai in varsta prin varierea stilului de viata legati de sanatate . fumatul ,consumul de alcool , activitatea mentala si fizica. @umatul ( 'm!unatateste atentia ,invatarea , timpul de reactie si rezolvarea de pro!leme. @umatul pe parcursul integii vieti se pare ca are efecte pozitive in !oala $lzheimer si !oala ParAinson. 'nsa date fiind efectele negative d.p.d.v medical si asupra memoriei ( %ill,+,;, ) folosirea acestuia este relevanta . $stfel efectele pe termen scurt ale fumatului implica im!untatirea memoriei la adultul tanar sau mijlociu , dar la !atranete efectele de termen lung sunt de deteriorare $!ilitatea de coping ( a adopta ) ( joaca uin rol important in varietrea capacitatii de memorare )le constituie un predictor puternic al capacitatii cognitive in general la toate varstele adulte sau la !atranete. $!ilitatea de coping reprezinta capacitatea de a face fata la cerintele vietii , fie ca sunt solicitari fizice din partea familiei , de la locul de munca sau rezultatele din circumstantele de viata dar si cele e"citare ale unei activitati mentale sustinute ( )vers , 6terus +,,; studiu pe populatie olandeza) $ctivitatea mentala a avut o relatie pozitiva cu capacitatea de memorare doar la adultii cu varste cuprinse mai mic de && de ani.