EXERCITUL 2.

1 Raspuns
Exercitiul I Imi vine acum in memorie un eveniment de care mi-a fost rusine si chiar umilit la maxim (zic eu). Intr-o noapte m-am trezit cu dureri la stomac, grabit sa ajung la baie ,m-am scapat pe mine , am ajuns pe wc si nu reuseam sa ma dezbrac ,in acelesi timp fecalele ieseau in scurt timp eram plin de excremente , va dati seama ce umilinta si rusine mi-a fost !) Evenimentul l-am perceput ca pe un eveniment extrem de umilitor din viata mea " fizic- de vazut n-am vazut decat propriul trup cufundat sau mazgalit in propriile fecale , extrem de neplacut de auzit am auzit propia mandrie facuta praf pur si simplu plangeam , de mirosit si atins cred ca va imaginati miros acru urat si atins propriile fecale intinse pe corp , o experienta nu tocmai placuta #) $e am resimtit a fost un fel de neputinta %sentiment de scarba parca mi-am spus &' uite la mine cum am ajuns "o leguma patetica in sttare de nimic "nu ma asculta nici o parte a corpului etc eram la pamant. (upa cateva minute am ridicat capul si am analizat situatia, am strans din dinti si spre marea mea uimire am inceput sa zambesc,mi-am spus &'ce umilinta mai mare decat asta as putea sa primesc, era ) dimineata , am cautat solutii si am reusit , am stat sub dus pana pe la * dimineata si incet ,incet mi-am revenit. +ceasta experienta umilitoare mi-a facut bine , am mai deschis un ochi doar ce citisem din &,azarev- diagnostivarea -armei'' nu mai retin exact ce volum dar spunea despre umilinta' eu am vrut umilinta sa imi mai scada trufia si toate cele "si &'na'' ca am primit-o cu varf si indesat Exercitiul II .are de ce imi este greu sa-mi imaginez o reactie in care as putea schimba toata situatia negativa inr-una pozitiva / 0u-mi vine nimic, deci nu cred ca as schimba decat dieta sau mentalitatea de acum hm eu am vrut umilinta si am primit ..o consider ca pe o lectie. (eci nu as schimba nimic. Exercitiul III Eritrocitele sau globulele rosii ocupa aproximativ 12 3 din volumul sangelui . Ele sunt produse continuu de maduva rosie a oaselor spongioase . hematiile au viata scurta , cam !44 zile, dupa care sunt distruse in ficat si splina. 5lobulele ro6ii au un rol important 7n asigurarea echilibrului acido-bazic. +ceast8 proprietate se datoreaz8 pe de-o parte globinei care are un caracter bazic, iar pe de alt8 parte membranei, care este selectiv permeabil8 pentru anioni 6i pentru protonul de hidrogen. Hematiile asigur transportul oxigenului i a !ioxidului de car!on "n s#nge$ particip#nd prin aceasta la respira%ia i meta!olismul celulelor. 5lobulele ro6ii mature, sunt ni6te celule pe jum8tate vii (nu au nucleu, nu se multipilic8), care trebuiesc privite ca ni6te s8cule9e pline cu hemoglobin8, ce se 7ncarc8 cu oxigen la trecerea lor prin pl8m:ni. $:nd ajung la celulele organelor, acestea lacome, le vor sorbi con9inutul, 6i 7n acela6i timp, vor desc8rca 7n aceste s8cule9e, dioxidul de carbon 6i resturile provenite din metabolism. (e6i nu au capacitatea de a se multiplica 6i de a sintetiza substan9e, totu6i,

hematiile sunt capabile de a 7ntre9ine schimburi cu mediul exterior 6i de a-6i produce energia necesar8 propriei existen9e, ca urmare a echipamentului enzimatic (de9ine peste 14 de enzime proprii). Exercitiul I; <ematiile mele au reactionat greoi , in stare de alerta maxima-nu au avut respiro au fost supra solicitate,nu au facut fata la atatia virusi ,bacterii,toxine sio s-a intamplat ce s-a intamplat. +cum imaginatia mea imi spune =daca aveam mult mai multe hematii, ar asigura transportul oxigenului mult mai rapid si mai mult , asigurand necesitatea oxigenarii si metabolismului celulelor de care aveam nevoie in acel moment.

EXERCITIUL 2.2 R&'(U)'

Exercitiul ! >tarea pielii - aspectul pielii " rugos, uscat, cu secretii tonusul pielii " elasticitatea, prezena ridurilor culoarea pielii " maronie, galben8 pete i diferite modific8ri de culoare ale pielii alunie, cresc8turi, negi, lipoame, couri, vase sparte, erupii diferite sensibilitatea pielii la frig, cald, la umezeal8%usc8ciune (dac8 apar reac ii sup8r8toare) " la frig imi ingheata mainile si picioarele "la cel mai frig+sadar starea pielii mele s-a schimbat vertiginos in ultimile luni , daca inainte de inceperea detoxifierii, aveam pielea grasa cu secreti urat mirositoare (ma refer la zonele intime si sensibile , inghinale%subrat etc.) erupti de acnee acum am pielea uscata,rugoasa, mici crapaturi. +m pete pe spate de culoare maro si avanseaza catre umeri si chiar depasesc umeri in jos catre brat dar culoarea se schimba este alba%uscata. >unt si riduri si elasticitaetea este normala zic eu " dupa eliminarea &'grasimiilor'' ( au ramas pielea si osul - popular vorbind) $uloare este alb%maronie , alb cand imi este frig ( am mainile si picioarele (talpile) mai tot timpul reci. +m alunite pe tot corpul (mici,mari dar nu deranjabile) cosuri din ce in ce mai rare. ,a frig mi se face &'pielea gaina''la uscaciune observ un strat pe piele parca ar fi un fel de praf (stiu ca sunt toxine). +m matreata in cap, tin sa spun ca am aproximativ 1 luni decand nu mai folosesc sampon sau alte lotiuni gen gel de dush atunci cand ma spal pe cap sau pe corp , folosesc doar apa si rareori sapun bio de la himala?a pe corp atat. $am aste ar fi legate de piele "probail ca sunt mult mai multe dar nu le vad eu deocamdata >i acum daca as face o stare completa a pielii% un punctaj de la 4 la !4 i-as acorda nota 1 .

15.11.2013

15.11.30 13

15.11.201 Exercitiul II

15.11.2013

15.11.2013

.chiul drept , am pus mai multe poze diferite dar e acelasi ochi " observ o foarte mare intoxicatie ,m-am si speriat cand am vazut asa ceva , parca sunt stropiti cu ceva &'tare%gros si urat, -stratul maroniu e gros cu pete,striatii , acopera aproape tot irisul deci o stagnare limfatica uriasa in zona pupilei deci a intestinelor @una capului (in sus) iarasi stagnare imensa a limfei , Aartea de jos (rinichi) la fel foarte afectata Aeriferie (piele) din cate observ sunt foarte multe pete.

15.11.2013

+cum ochiul stang . Briasa stagnare limfatica in jurul pupilei (intestine) . si mai mare stagnare limfatica in partea de sus cea a capului >i observ la ambii ochi in partea dreapta a irisului multe &pete mari' de culoarea verde -maro

15.11.2013

15.11.2013

15.11.2013

EXERCITIUL 2.* R&'(U)'

Exercitul I <idrogenul de ce hidrigenul/ $autam zilele anterioare pe google " acid-alcalinn si am dat peste httpC%%apa-angen.net%informatii-utile%echilibrul-acid-alcalin (eci... via9a a6a cum o 6tim este o Db8t8lie' intern8 dintre atomii 7nc8rca9i pozitiv (ioni pozitivi) 6i atomii 7nc8rca9i negativ (ioni negativi). Autem spune " cu mai pu9in8 acurate9e " c8 via9a este o b8t8lie dintre acid 6i alcalin, deoarece exact asta 7nseamn8 p<-ul. p< E echilibru acid%alcalin E ionizare E ..F.A. Gntorc:ndu-ne la ap8 " atunci c:nd exist8 mai mul9i ioni <H 7n ap8 dec:t ioni .<-, p<-ul va fi acid, iar atunci c:nd sunt mai multi .<- dec:t <H este vorba despre ap8 alcalin8. I-a captivat ,am citit si am inceput sa ma informe despre hidrogen. Bnele informatii despre el sunt fascinante asa m-am decis sa scriu mai multe despre cea ce aflu despre <idrogen. $e am invatat despre hidrogen este ca <idrogenul este elementul chimic notat cu simbolul &'<'' ,are numarul atomic ! , este un ga

usor inflamabil,incolor,insipid,inodor,iar in natura se gaseste mai ales sub forma de molecula diatomica''<#'' . <idrogenul este cel mai usor element chimic, cuvantul hidrogen este o combinatie a doua cuvinte grecesti ,avand semnificatia de &a face apa'. <idrogenul elementar este principala component8 a Bniversului, av:nd o pondere de J23 din masa acestuia.Gn starea de plasma, se g8se te ca element majoritar 7n alc8tuirea stelelor. <idrogenul elementar este foarte pu in r8sp:ndit pe A8m:nt . Aentru necesit8i industriale exist8 diferite procedee de fabrica ie, puse la punct din punct de vedere tehnologic sau aflate 7n faz8 de laborator. <idrogenul poate fi ob inut prin electroliza apei, procesul necesit:nd costuri mai mari dec:t cel de producere prin procesarea gazelor naturale. $el mai r8sp:ndit izotop al hidrogenului este protiul, care este alc8tuit dintr-un singur proton 7n nucleu i un electron 7n 7nveliul electronic. Gn compuii ionici poate avea sarcin8 negativ8 (anion cunoscut sub numele de hidrur8, <-) sau sarcin8 pozitiv8 <H (cation) <idrogenul formeaz8 compui chimici cu majoritatea elementelor din sistemul periodic i este prezent 7n ap8 i 7n muli dintre compuii organici. +re un rol important 7n reaciile acido-bazice, acestea baz:ndu-se pe schimbul de protoni 7ntre molecule. Kiind singurul atom pentru care soluia analitic8 a ecuaiei lui >chrLdinger este pe deplin cunoscut8, prezint8 un rol major 7n fundamentarea teoriei mecanicii cuantice. <idrogenul este un gaz puternic reactiv i 7i g8sete aplicaii datorit8 capacit8ii sale chimice de reduc8tor .<idrogenul se folosete 7n industria petrochimic8 la producerea benzinelor, 7n industria chimico-alimentar8 pentru hidrogenarea gr8similor(de exemplu producerea margarinei), 7n prelucr8rile mecanice ale metalelor i 7n tratamentul termic al acestora. <idrogenul reprezint8 o alternativ8 pentru 7nlocuirea benzinei drept combustibil pentru vehiculele echipate cu motoare cu ardere intern8. +vantajele sale principale constau 7n faptul c8 este ecologic, din arderea sa rezult:nd vapori de ap8, iar randamentul termic al motoarelor cu hidrogen este ridicat. (ezavantajele constau 7n pericolul mare de explozie, dificultatea stoc8rii 7n vehicul i lipsa unor reele de staii de alimentare cu hidrogen. Bna dintre cele mai promi 8toare soluii tehnice o reprezint8 conversia direct8 a energiei chimice din hidrogen 7n electricitate, prin intermediul pilelor de combustie (atorit8 structurii atomice relativ simple, constituit dintr-un proton i un electron, atomul de hidrogen 7mpreun8 cu spectrul luminii emise de el, au reprezentat un domeniu central al dezvolt8rii teoriei structurii atomice <# se obine 7n urma metabolisme anaerobe i este produs de anumite microorganisme, de obicei prin cataliza enzimelor ce conin fier saunichel. $u ajutorul acestor enzime, numite hidrogenaze, se obine hidrogen 7n urma procesului de fotosintez8. 5ena introdus8 ajut8 frunza s8 descompun8 molecula de ap8 7n elementele componente. +lgele folosite sunt plante unicelulare care produc, 7n mod natural, cantit8 i mici de hidrogen 7n timp ce 7i extrag energia necesar8 din lumina >oarelui. (avid Miede, unul dintre inventatorii acestei metode, afirm8 c8 algele produc hidrogen ca s8 se apere de radicalii liberi rezultai 7n urma fotosintezei, care altfel le-ar oxida p8ri vitale ale celulei. (ar, dac8 hidrogenaza este stimulat8 chimic i dac8 algele sunt plasate 7n recipiente de sticl8 i expuse luminii solare, ele produc mai mult hidrogen, iar acesta poate fi recoltat, iar apoi

7mbuteliat cu ajutorul unei pompe. Arofesorul Mhomas Fauchfuss, de la Bniversitatea din Illinois, cel care a propus tipul exact de protein8 sintetic8 necesar procesului, a declaratC N$ultivarea algelor modificate genetic, 7n care s-a introdus proteina sintetic8, s-a dovedit a fi extrem de stabil8. +lgele nu degenereaz8 i nu revin la specia anterioar8. Arocesul are o mulime de beneficii 7n comparaie cu obinerea altor plante din care se extragbiocombustibili. +lgele pot fi crescute 7n recipiente transparente plasate 7n deert sau pe acoperiul caselor. Ele nu au nevoie de teren i nu intr8 7n competiie cu producia de alimenteO. ,a unele specii de alge, cum ar fi $hlam?domonas reinhardtii sau c?anobacteria, la 7ntuneric, protonii i electronii sunt redui pentru a forma <# gazos cu ajutorul hidrogenazei 7n cloroplast. +nual se 7nregistreaz8 un consum mondial de hidrogen de peste 244 miliarde metri cubi normali 7n diverse scopuri i 7n diferite domenii. Gn afara utiliz8rii ca reactant, hidrogenul are multe aplicaii 7n inginerie i fizic8. >e utilizeaz8 la sudur8, iar datorit8 bunei conductivit8i termice este folosit ca agent de r8cire 7n generatoare electrice din centralele electrice. <# lichid are un rol important 7n cercet8rile din criogenie, inclusiv 7n studiile legate de superconductivitate. Iolecula de hidrogen, av:nd o densitate de !2 ori mai mic8 dec:t cea a aerului, a fost 7ntrebuinat8 drept gaz portant pentru baloane i dirijabile. (e asemenea, este materie prim8 7n diverse tehnologiiC de reducere a minereurilor, de fabricare a amoniacului i 7n procedeele de hidrogenare. <idrogenul are aplica ii i 7n industria automobilelor, chimic8, aerospaial8 i de telecomunicaii. Izotopii hidrogenului au aplicaii specifice. (euteriul din compoziia apei grele este utilizat 7n reaciile de fisiune nuclear8 ca moderator pentru 7ncetinirea neutronilor. $ompuii acestuia se folosesc 7n cadrul studiilor ce urm8resc efectele reac iilor izotopice. Mritiul, produs 7n reactoarele nucleare, se folose te 7n producerea bombelor cu hidrogen, 7n marcare izotopic8 i ca sursa de iradiere pentru vopselele fosforescente. <idrogenul este cel mai r8sp:ndit element 7n univers, reprezent:nd mai mult de J23 7n mas8 i mai mult de P43 dup8 num8rul de atomi.>e g8se te 7n cantit8i mari 7n compoziia stelelor i a planetelor gigantice gazoase. 0orii moleculari de <# sunt asociai cu formarea stelelor. <idrogenul joac8 un rol-cheie i 7n exploziile stelare datorate reaciilor de fuziune nuclear8 dintre protoni. Gn Bnivers, hidrogenul este 7nt:lnit mai ales sub forma de atom i 7n stare de plasm8. Aropriet8ile acestora sunt diferite fa8 de cele ale moleculei de hidrogen. Electronul i protonul de hidrogen nu formeaz8 leg8turi 7n starea de plasm8, din cauza conductivit8ii electrice diferite i a unei emisii radiative mari (originea luminii emise de >oare i alte stele). Aarticulele 7nc8rcate cu sarcini electrice sunt puternic influen ate de c:mpurile magnetice i electrice. (e exemplu, 7n v:nturile solare particulele interacioneaz8 cumagnetosfera terestr8, gener:nd cureni Qir-eland i produc fenomenul cunoscut sub denumirea de auror8 boreal8. <idrogenul se g8sete 7n stare atomic8 neutr8 7n mediul interstelar, iar cea mai mare cantitate este 7nt:lnit8 la sistemele ,?man-alpha. Gn condiii normale, hidrogenul exist8 pe A8m:nt sub form8 de molecul8 diatomic8, <#, 7ns8 nu este foarte r8sp:ndit 7n atmosfera terestr8 (7n concentra ie medie de ! ppm de volum) din cauza masei mici, astfel fora gravitaional8 a planetei are un efect foarte slab asupra sa. Motui, hidrogenul (prin compuii s8i) este cel mai r8sp:ndit element de la suprafaa Merrei. $ei mai 7nt:lnii compui chimici ai s8i sunt hidrocarburile i apa. <idrogenul gazos este produs de anumite specii de bacterii i alge, acesta fiind componentul principal al flatulenei. Ietanul este o important8 surs8 de hidrogen.

+m mai invatat ca ... 5lucidele ,,ipidele si Aroteinele sunt alcatuite si din hidrogen. 5lucidele (sau carbohidraii) " sunt substane organice alc8tuite din $ (carbon), <(hidrogen) i . (oxigen), OfabricateO de plante prin procesul de fotosintez8 ,ipidele sunt substane organice tot din $ (carbon), <(hidrogen) i .(oxigen), dar cu structuri speciale, care le face s8 nu fie solubile 7n ap8 (dizolvate 7n ap8), ci doar 7n substane organice numite hidrocarburi (substane tip petrolier). Aroteinele " sunt substane alc8tuite din aminoacizi " structuri pe baz8 de 0 (azot), A (fosfor) sau > (sulf). >unt esen iale pentru via8, 7ntruc:t stau la baza structurii 7ntregului organism viu. >ubstanta organica alcatuita din carbon, hidrogen, oxigen, azot, sulf etc., care intra in componenta protoplasmei celulelor animale si vegetale, indeplinind in organism functii variate fundamentale. >i ca $ompuii organici sunt substane alc8tuite 7n principal din carbon i hidrogen, dar pot conine i oxigen, azot, sulf, fosfor sau bor, precum i restul elementelor, dar 7n cantit8i mult mai mici. $a bonus am mai vrut initial sa scriu si despre Alumb ,deoarece mi-a venit in memorie un eveniment placut din viata mea legat de plumb, zilele cand mergeam la pescuit si aveam nevoie de plumb pentru undita , imi placea plumbul pentru ca era I.+,E >I 5FEB ( exact in starea care ma aflu momentan , ma simt moale si ma misc greu ca plumbul). Exercitiul II (aruirea gandurilor " in gand si in inima ma straduiesc sa trimit multa iubire persoanelor la care ma gandesc " iubire% ganduri calde si pure, ma imaginez luand in brate persoana respectiva si simt divinul din ea ,ma simt revigorat% ca nou dupa o asemenea sesiune .@ ilnic repet aceasta daruire neconditionata. (aruirea ;orbelor - dau telefoane mai multor persoane si le spun pe langa multumesc,te iubesc si cuvinte de iubire si incurajare , vesti si iertare . +m primit ceai, emotie pozitiva prin ascultarea unei voci superbe,, (e primit am primit astazi fructe proaspete le-a luat tata de la obor , un lin- catre ?outube Rmeditatie cu sunete de boluri tibetaneS - actiuni " am scris pe blogul meu un articol micut R vroiam sa impartasesc cu toti cateva ganduriS " nu mai postasem de o perioada cam lunga si m-am simtit bine RhttpC%%mariusbebeselea.blogspot.ro%S

EXERCITIUL 2.+ R&'(U)'

EXERCITIL I

IN ACESTE FOTOGRAFII SUNT EU SI CU PARINTII MEI SI 2 TOT ACEEASI FOTO DOAR SUPRAPUSA (3 INTR-UNUL). Din ca ! "#$!%& $!'an ("a% ! ')* c) a a* '!) (a a (i+ic ca $i !'" i"na*), 'ai ')* -! .0/ , %!$ )* $! i'0a% ! in %! 'a'a '!a $i c!*!*a* ! n!a')%i, " 'a%! 0a% ! -in (i+i"n"'ia $i $i (!*)* in ca%! &"%#!$c $! a$!a'ana c) a a* 'a'!i '!*! . La ca%ac !% a' %a$a )%i -! *a a a ca $i -! *a 'a'a , -! *a a a 1- $)n 'ai -i$ci0*ina 2n!%&"$ n) '!%!)20!%(!c i"ni$ 2 D! *a ''1 LACOMIA , PROSTIA, DESCARCAREA PRIN TACERE ASA AM FOST IN3ATAT (TACI SI ING4ITE) DECI CALITATI PRO DOAR CA SUNT MAI LINISTIT 2RA5DATOR c!a c! *a a a* '!) $)n !6ac in&!%$. ETEF$IMIB, II

(aca ar fi sa aleg , as alege intreg tubul digestiv dar mai cu seama as alege I0ME>MI0B, 5F.> R$.,.0B,S- dupa parerea mea cel mai dezichilibrat.

(in cele invatate pana acum , am o cantitate uriasa de limfa stagnatica se pare ca s-a tot strans de-a lungul anilor avand si &'sedentarismul'' la dispozitie si tot asa , fluidul RresturileSnu mai curge cum trebuie se blocheaza mai mereu , toxicitatea este mare " &'reidurile fecale' &groase'' deci elimin foarte greu si destul de intarziat "poate sa dureze si 1U-P* ore "chiar mai mult in anii trecuti, +cum cateva zile am efectuat exercitiul acela cu A,ETB, >.,+F , am intrat in colonul transvers si nu am mai putut sa-mi continuii drumul pentru ca era blocat " am ramas si eu uimit de ce am gasit acolo R un pamant tare de tot amestecat cu un fel de nisip alb S mi-am imaginat o cazma tare si am inceput realmente sa sap R dar atat de tare era pamantul incat a trebuit sa-i fac un fel de pansament sa-l ud cu apa mula, ceai-uri ,energie ,iubire si sa inchid pansamentul sa isi faca treaba , sa inmoaie pamantul pana se face mal si apoi sa intru sa curat malul mai usor inca nu am intrat ,mai las putin .

EXERCITIUL 2., RASPUNS

1. D)0a 'in! *!c ia c!a 'ai i'0"% an a a -"c)'!n a%)*)i !$ !1 AUTO-EDUCAREA2AUTOCUNOASTEREA20%in !*! ! 0" i AUTO-3INDECA2AUTO-INGRI7I ! c. Daca i i c)n"$ i #in! 0%"0%i)* c"%020%"0%ii*! c!*)*! ,c)' $i in c! (!* ()nc i"n!a+a (i!ca%! -%!ac ii*! 0%"-)$! -! !*! 0%in -i(!%i i (ac "%i !6 !%ni $i in !%ni ,a8)n9i $a- i %!a$)'i RESPONSA5ILITATEA 0!n%) in %!9 c"%0)*20!n %) "a ! c!*)*!*! . 2. M!$a8)* c!* 'ai 0) !%nic 0!n %) 'in! $i ca%! 'a i'0%!$i"na in '"- -i%!c a ("$ : CREDINTA - c%!-! ca 0" i (ac! a#$"*) "%ic! -"%!$ i " c! !$ ! n!c!$a% !$ ! $a c%!+i c) a-!&a%a in 0%"0%ii*! 0) !%i , (a+a c) 0a$i )* 0! ca%#)nii incin$i , 'i-a %a'a$ in '!'"%i! , -aca n) c%!+i ca 0" i $a 0a$!$ i 0! ca%#)nii incin$i (a%a 0%"#*!'! : ca $i c)' ai 0a$i 0!

&!%-!a a 'an9ain-)- i 0ici"a%!*! : a )nci n) 0a$i 0!n %) ca $i9)% ! &!i a%-!. S0i%i )* CREEATOR $a (aci c!&a n") $i -i(!%i ,c!&a c! n) ai (ac) nici"-a a $i $a ai CREDINTA ca 0" i (ac! "%ic! , A3ENTUREA;A-TE , %!ci -inc"*" -! *i'i a%i*! 0! ca%! *! 0!%c!0i , c<!$ ia !$ ! $a *a$a' %!c) )* $i $a &!ni' c) c!&a n").3EI SC4IM5A LUMEA = 3. A0*ica ia 0%ac ica a*!a$a -! 'in! -in ac!$ -"c)'!n a% !$ ! $a - (ac c!&a n") in (i!ca%! $a0 a'ana $a c%!!+ c!&a $a 'a a%)nc in &ia a .