Sunteți pe pagina 1din 67

Uniunea economica si monetara

1. SISTEMUL MONETAR INTERNATIONAL 1 1.1. Acordurile Bretton Woods Istoria economica europeana dupa cel de-al oilea Ra!"oi mondial a"unda in e#emple care arata ca tarile aspirau la mai multa cooperare. In mod parado#al$ totusi lipsa cooperarii conduce la pra"usirea sistemelor monetare internationale. %om retine$ cu titlu de e#emplu$ re&u!ul de a sustine o moneda$ raspunsurile di'er(ente la socurile economice$ urmarirea politicilor economice independente si incompati"ile cu mentinerea ratei de sc)im" &i#e * mai ales cu o mo"ilitate crescanda a capitalurilor. upa cel de-al doilea Ra!"oi mondial$ tarile cu economie de piata au adoptat Sistemul Bretton Woods$ care a desc)is drumul spre sta"ilitate monetara internationala si a sta"ilit suprematia dolarului. +luctuatia din anii ,-.$ urmata de de'alori!arile competiti'e ale anilor 1/0.$ apoi de o crestere a protectionismului$ conduce la sta"ilitatea ratelor de sc)im" prin instituirea acestor acorduri in iulie 1/11. 2rincipalele a#e ale sistemului Bretton Woods sunt urmatoarele3 Un sistem de sc)im"uri &i#e$ dar a4usta"ile5 +iecare tara sta"ileste 'aloarea e#terna a monedei sale$ in aur$ sau in &unctie de dolar$ el insusi sta"ilit in raport cu aurul5 Mar4ele de &luctuatie in raport cu dolarul sunt de 165 2ot a'ea loc realinieri$ pentru a e'ita de'alori!arile competiti'e$ in ca! de 7de!ec)ili"ru &undamental8 al "alantei de plati. Sistemul Bretton Woods este adesea descris ca un sistem care ar &i asi(urat un inalt (rad de sta"ilitate ratelor de sc)im"$ permitand ast&el o crestere a sc)im"urilor comerciale si conducand la de!'oltarea economica a perioadei de dupa ra!"oi. ar tre"uie sa ne amintim ca mai multi &actori au &acilitat aceasta sta"ilitate a ratelor de sc)im"3 Tarile au recurs la controale ale circulatiei de capital pentru a se prote4a impotri'a miscarilor desta"ili!atoare de capital5
1

Drept Comunitar European. Partea Generala- Augustin Fuerea, Ed All Beck, 2003

+ondul Monetar International 9+MI: acorda credite tarilor care au di&icultati in mentinerea paritatilor in &ata presiunilor pietelor5 +MI descura4ea!a sc)im"arile de paritati care ar &i putut$ in alte circumstante sa desta"ili!e!e sistemul. ;u aceasta oca!ie$ +MI este creat pentru a supra'e()ea sistemul monetar international.

Se creea!a de asemenea Banca Internationala pentru Reconstructie si

e!'oltare 9de'enita

Banca Mondiala:$ Or(ani!atia europeana de cooperare economica 9OE;E: in 1/1< 9de'enita Or(ani!atia de cooperare si de!'oltare economica * O; E in 1/=1: pentru a (ira a4utorul planului Mars)all$ si Uniunea de plati europeana$ pentru a &acilita comertul in Europa. Ultimele doua e#emple ilustrea!a tentati'ele de cooperare in Europa. 1.-. Tratatele de la Roma +ara indoiala ca semnarea Tratatelor de la Roma in 1/>? intre sase tari europene 9@ermania$ +ranta$ Bel(ia$ Italia$ Lu#em"ur( si Olanda: marc)ea!a pasul principal spre inte(rarea europeana. O"iecti'ul sau era inlaturarea o"stacolelor din calea li"erei circulatii a "unurilor si ser'iciilor$ a capitalurilor si a persoanelor prin crearea 2ietei ;omune si a 2oliticii a(ricole comune. ;omitetul monetar$ re(rupand repre!entatii "ancilor centrale si a ministerelor de +inante constituie o prima etapa spre coordonarea politicilor monetare in Europa. In acest conte#t$ raportul Barre din &e"ruarie 1/=/ propune o mai "una coordonare a politicilor economice si o mai stransa cooperare monetara$ ceea ce a constituit un impuls decisi' in procesul de inte(rare. La Summit-ul de la Aa(a din decem"rie 1/=/$ s-a )otarat ca scop al inte(rarii europene * constituirea uniunii economice si monetare. 1.0. Raportul Werner In cadrul unei intruniri la ni'el inalt condusa de 2ierre Werner$ prim-ministru al Lu#em"ur(ului i s-a dat sarcina intocmirii unui raport a'and drept o"iecti' constituirea uniunii economice si monetare pana in 1/<.. @rupul Werner a inaintat raportul &inal in octom"rie 1/?.. In martie 1/?1 desi nu au reusit sa se puna de acord asupra unor recomandari c)eie ale raportului$ cele sase tari si-au dat acordul de "a!a pentru introducerea uniunii economice si monetare in trei etape$ si anume3 1: ;on'erti"ilitatea monedelor5 -: iminuarea &luctuatiilor ratelor de sc)im" pana la &i#itatea ire'oca"ila a paritatilor5 0: Li"erali!area miscarilor de capital.

2utem sa remarcam similitudinea cu proiectul Uniunii economice si monetare 9UEM: de asta!i. Totusi raportul su(erea!a o autoritate "u(etara centrali!ata si nu o "anca centrala europeana$ iar moneda unica ramane o e'entualitate. Insa planul Werner se "a!ea!a pe sistemul Bretton Woods care se pra"useste putin dupa punerea in practica a planului. ;)iar daca planul Werner nu a &ost niciodata reali!at$ mai multe o"iecti'e apar$ in mod sin(ular precursoare. 1.1. Sarpele monetar european In anii 1/=.$ politica eonomica americana de'ine in&lationista$ din cau!a &inantarii ra!"oiului din %ietnam. in acel moment$ ade!iunea Statelor Unite la un sistem de rate de sc)im" &i#e$ cu o mo"ilitate crescatoare a capitalurilor$ conduce la atacuri speculati'e impotri'a monedei lor3 dolarul se deprecia!a caci autoriatile americane nu pot$ in acelasi timp$ sa duca o politica in&lationista independenta si sa-si apere paritatea de sc)im". In acelasi timp "alanta de plati de'ine de&icitara si iesirile de capital aduc neincredere in dolar. 2ra"usirea sistemului Bretton Woods in au(ust 1/?1 a dus la un 'al de insta"ilitate in sc)im"urile straine ceea ce a pus su" semnul intre"arii paritatile intre monedele europene. In lunile care urmea!a suspendarii con'erti"ilitatii in aur a dolarului discutiile asupra 'iitorului sistemului monetar international se inc)eie cu acorduirle de la Was)in(ton 9Institutul Smit)sonian:$ in decem"rie 1/?1. In martie 1/?- (rupul celor sase a incercat sa aduca o noua sc)im"are in mecanismul inte(rarii europene$ prin crearea sistemului numit 7sarpele monetar in tunel83 un mecanism prin care se dorea prote4area impotri'a 'ariatiilor dolarului5 7sarpele monetar8 desemna "anda de &luctuatie limitata intre tarile europene$ iar 7tunelul8 mar4a de &luctuatie in raport cu dolarul. Insa sta"ilitatea ritmea!a istoria sarpelui. 2olitica Statelor Unite continua sa &ie prea e#pansionista pentru a &i compati"ila cu mentinerea paritatilor &i#e si pietele continua sa impin(a dolarul spre depreciere. ;)iar dupa punerea in aplicare a sistemului$ Re(atul Unit 9cu Irlanda: parasesc sarpele in iunie 1/?- si Italia in &e"ruarie anul urmator. In 1/?- Statele Unite co"oara cursul dolarului$ dar la inceputul anului 1/?0$ dolarul se deprecia!a din nou &oarte tare. 2ietele nu sunt asi(urate pentru totdeauna ca pro"lema &undamentala a Statelor unite este re!ol'ata. olarii continua sa paraseasca solul american. @ermania si celelalte tari europene lasa ca monedele lor sa 'arie!e in raport cu dolarul. In s&arsit Statele Unite si tarile europene iau deci!ia unei &luctuatii (enerali!ate in martie 1/?0$ ceea ce marc)ea!a a"andonul de&initi' al sistemului Bretton Woods si al 7tunelului8.

olarul continua sa se deprecie!e in raport cu marca (ermana$ ceea ce creea!a tensiuni. Se i'esc doua (rupe de tari3 una a carei moneda tinde sa creasca$ ca @ermania$ cealalta a carei moneda scade$ ca +ranta. 2rimul soc petrolier accentuea!a aceste di'er(ente si Franta adopta &ocali!area paraseste sarpele in ianuarie 1/?15 intra din nou in el in iulie 1/?>. In&latia si scur(erile de capital ale tarilor cu moneda sla"a le impin( la depreciere. @ermania a(re(atelor monetare pentru a stapani in&latia. +ranta$ in sc)im"$ urmareste o politica "u(etara e#pansionista$ care o &ace sa paraseasca din nou sistemul in martie 1/?=. Incepand cu aceasta data realinierile de'in mai &rec'ente. Sistemul nu a produs sta"ilitatea scontata a ratelor de sc)im". E'enimentele anilor 1/?. * pra"usirea sistemului Bretton Woods$ deprecierea si &luctuatia dolarului$ socul petrolier * arata incapacitatea sarpelui de a sta"ili prin el insisi$ un sistem monetar european. A"senta coordonarii intre tari trans&orma e#perienta sarpelui intr-un recul al inte(rarii europene. La disparitia sarpelui$ tarile sunt mai indepartate de UEM$ decat &usesera cu cati'a ani mai de'reme$ in momentul planului Werner.

-. SISTEMUL MONETAR EURO2EANE&orturile de a pune "a!ele unui nou spatiu de sta"ilitate monetara au &ost reinnoite in martie 1/?/$ la initiati'a +rantei si a @ermaniei$ prin crearea Sistemului Monetar European. In momentul conceperii acestuia Europa cunoaste o mare insta"ilitate. In articolul 1.- al Tratatului comunitatii europene economice$ care constituie un capitol ce tratea!a 7cooperarea in materie economica si monetara 9uniunea economica si monetara:8$ e#perientele Sistemului Monetar European si de!'oltarea E;U au &ost mentionate ca "a!e de cooperare in 'ederea con'er(entei necesare de!'oltarii ulterioare a comunitatii. i&erenta de in&latie a Italiei si a Re(atului Unit in raport cu cea a @ermaniei atin(e 1>6 in 1/?>. O di&erenta importanta persista pana in 1/<.. upa cresterea in&latiei si dupa &luctuatia ratelor de sc)im" in anii 1/?. o"iecti'ul Sistemului Monetar European 9SME: era sta"ilitatea ratelor de sc)im".

Drept Comunitar European. Partea Generala- Augustin Fuerea, Ed All Beck, 2003

SME nu contine principii speci&ice ale politicii de sc)im" e#terioare$ cu toate ca o"iecti'ul crearii unei !one de sta"ilitate in Europa pretinde &ara nici o indoiala o re&erire la capriciile dolarului american. In termeni de re(uli de &unctionare sunt aran4amente pra(matice intre "ancile centrale participante la utili!area lui E;U$ mone!ile nationale si dolarul american ca moneda de inter'entie5 interesele &inanciare ale &iecarei "anci centrale nu coincid in mod necesar cu o"iecti'ul de a reduce dependenta &ata de dolar. ;onstituind SME$ tarile europene 'i!au o"iecti'e di&erite3 @ermania dorea sta"ili!area ratei de sc)im" pentru a &a'ori!a comertul 9deprecierea dolarului a &acut sa creasca marca (ermana nu numai &ata de dolar$ dar si &ata de alte mone!i europene:$ in timp ce alte tari$ ca +ranta$ doreau sa-si stapaneasca mai "ine in&latia. La s&arsitul sarpelui @ermania se remarca prin politica sa antiin&lationista$ ca &iind tara cea mai in&luenta in Europa. ;elelalte tari$ nereusind sa-i in&luente!e in mod direct politica$ incearca$ diri4ate de +ranta$ sa instaure!e mai multa simetrie creand Sistemul Monetar European. Sistemul Monetar European a supra'ietuit mai "ine decat predecesorul sau 9sarpele european: la cri!ele importante * cel de-al doilea soc petrolier si 'ariatiile nere(ulate ale dolarului. Sistemul este conceput a &unctiona in mod simetric. +iecare tara isi &i#ea!a rata de sc)im" in raport cu E;U 9europen curencB unit * unitate europeana curenta:3 7cursul pi'ot8. Ecu este o medie ponderata a cursurilor di&eritelor monede europene5 ponderile re&lecta importanta economica a &iecarei tari. 2lecand de la acest curs pi'ot$ cursurile pi'ot "ilaterale sunt determinate intre tari europene. %ariatiile dolarului constituie surse de tensiune in interiorul unui sistem de sc)im"uri &i#e intre tari europene. e e#emplu$ cand dolarul se deprecia!a$ in'estitorii 'and dolari si cumpara marci. Aceasta ultima de'i!a creste in 'aloare in timp ce celelalte monede europene scad la randul lor3 ar"itra4ul este &olositor marcii si nu celorlalte de'i!e europene. 2e aceasta cale &luctuatiile dolarului &ac insta"ile ratele de sc)im" "ilaterale ale monedelor europene. La mi4locul anilor ,<. tarile mai in&lationiste decat @ermania sc)im"a strate(ia si renunta la sc)im"arile de curs pentru a recupera competi'itatea. 2entru ca pastrea!a rata de sc)im" &i#a in raport cu marca (ermana$ decid de aici inainte sa tina su" control preturile$ in loc sa su&ere o pierdere a competi'itatii care nu ar mai &i compensata prin scaderi ale cursului. Aceasta disciplina este adoptata de tari ca Italia si +ranta 9cu politica de &ranc tare:. Re(ula este aceea ca o tara nu poate a'ea simultan o politica monetara autonoma$ o rata de sc)im" &i#a si o li"ertate de circulatie a capitalurilor. Aceasta re(ula este "ote!ata 7triun()iul incompati"ilitatilor8 sau 7trilo(ia incompati"ila8. ;and o tara emite moneda$ creditul de'ine

>

mai putin rar si deci mai putin scump3 do"an!ile diminuea!a. ;apitalurile mi(rea!a spre strainatate in cautarea ratelor mai "ine platite. Aceasta pierdere de capital alimentea!a o puternica cerere pentru de'i!ele straine si moneda nationala tinde sa se deprecie!e.

0. ANALICA 2OLITI;II E;ONOMI;E SI MONETARE 2ANA LA TRATATUL MAASTRI;AT 0

E LA

Intr-o e#aminare din punct de 'edere istoric se poate constata o anumita e'olutie a politicii economice (enerale a ;omunitatii Europene. In sistemul anterior al Tratatului de la Roma$ in Titlul II al 2artii a III-a$ intitulat D2olitica economicaD erau a'ute in 'edere atat pro"leme economice$ cat si pro"leme monetare le(ate de sta"ilirea Uniunii economice si monetare$ precum si pro"lemele politicii comerciale comune. 2olitica economica a ;omunitatii comporta potri'it acestor pre'ederi cinci elemente esentiale3 - politica pe termen scurt sau con4uncturala5 - politica pe termen mediu5 - politica &inanciara si monetara5 - politica "alantei de plati5 - supra'e()erea multilaterala. 0.1. 2olitica economica pe termen scurt sau con4ucturala 2olitica pe termen scurt care tre"uia coordonata potri'it art. 1.0 9;EE: pri'ea in (eneral domeniul politicii c)eltuielilor$ politica &iscala$ politica imprumuturilor$ politica "u(etara a autoritatilor pu"lice$ politica de credit$ politica pietei constructiilor$ politica preturilor si 'eniturilor$ &ormarea de stocuri pentru reducerea riscurilor &luctuatiilor pe termen scurt in apro'i!ionarea cu materii prime esentiale 9de e#emplu$ petrol si produse petroliere:. 2ana in anul 1/?1 ;onsiliul a &acut doar recomandari pri'ind politica pe termen scurt. In 1/?1 ;onsiliul a adoptat doua irecti'e pri'ind3 - atin(erea unui (rad inalt de con'er(enta a politicilor economice ale statelor$ &iind a'ute in 'edere$ in concret$ armoni!area politicilor nationale si$ mai ales$ un sistem de e#aminari periodice 9trimestrial: din partea ;onsiliului a situatiei economice - o"li(ati'itatea statelor de a implementa politicile pe termen scurt si mediu 9solicita statelor sa ia masurile necesare prin care sa poata actiona prompt pri'ind di&eritele elemente a&late su"
0

ratat de Drept Comunitar! editia a "-a, #cta$ian %anolac&e. Ed. C' Beck, Bucuresti 200(

incidenta politicilor autoritatilor monetare$ in special apro'i!ionarea cu moneda$lic)iditatile "ancare$ creditul si rata do"an!ii:. Ast&el$ s-a impus un anumit (rad de armoni!are a instrumentelor politicii economice pe termen scurt care urmau sa &ie coordonate si suplimentate de masuri de politica economica pe termen scurt ale ;omunitatii potri'it unei sc)eme (enerale.1 0.-. 2olitica economica pe termen mediu 2olitica economica pe termen mediu s-a intemeiat pe adoptarea unor pro(rame in acest sens. Asemenea pro(rame au &ost ela"orate in anii 1/=?$ 1/=/$ 1/?1$ 1/?? si 1/<-$ dar$ incepand cu anul 1/<1 ele au &ost a"andonate:. Ele au cuprins pro(no!e$ principii calau!itoare neo"li(atorii si o declaratie de intentii ale ;onsiliului si statelor mem"re de a actiona con&orm acestor principii. irecti'a Nr. ?1E1-1$ a ;onsiliului o"li(a statele mem"re sa &ormule!e pro(no!e pentru politicile economice pe termen mediu insotite de in&ormatiile necesare pri'ind mi4loacele corespun!atoare destinate promo'arii unui model de de!'oltare prin care sa se reali!e!e o"iecti'ele sta"ilitatii preturilor$ cresterea "alantei e#teme$ &olosirea deplina a &ortei de munca in ;omunitate. e asemenea$ ea cerea statelor mem"re sa sc)ite!e pro(rame de in'estitii pu"lice modula"ile. 0.0. 2olitica &inanciara si monetara. 2ro"lema instituirii unei Uniuni economice si monetare 2olitica monetara si &inanciara a presupus cate'a directii de actiune3 a &ost in&iintat un ;omitet monetar$ cu statut consultati'$ a'and o"iecti'ul de a

o"ser'a permanent situatia monetara si &inanciara si sistemul (eneral de plati si de a raporta re(ulat ;onsiliului si ;omisiei in aceste pri'inte$ precum si de a emite a'i!e la cererea acestor institutii sau din proprie initiati'a. statele mem"re urmau sa considere politica lor cu pri'ire la rata de sc)im" ca pe a &ost creat +ondul european de cooperare monetara$ care tre"uia sa contri"uie la instituirea pro(resi'a a Uniunii economice si monetare intre statele mem"re5 cu e#ceptia cator'a deci!ii importante$ precum in materie de acorduri intre "ancile centrale pri'ind sistemele de sc)im" si relati' la sc)ema sistemului de asistenta monetara pe termen lun($ acti'itatea +ondului a &ost ne(li4a"ila. DSistemul monetar europeanD 9SME:$ a &ost adoptat pentru o perioada tran!itorie. o materie de preocupare comuna.

ratat de Drept Comunitar! editia a "-a, #cta$ian %anolac&e. Ed. C' Beck, Bucuresti 200(

O"iecti'ul principal al SME este asi(urarea unei !one de sta"ilitate monetara in cadrul comunitar prin inlaturarea consecintelor &luctuatiilor monetare de!ordonate si contracararea insta"ilitatii dolarului care s-ar repercuta asupra &unctionarii ;omunitatii$ ar compromite politica a(ricola si ar inlocui "arierele 'amale cu cele monetare. In acelasi timp$ au &ost sta"ilite si o"iecti'ele concrete ale SME care constau in3 sta"ilirea unui instrument de masura comun monedelor participante$ sta"ilirea limitelor de &luctuatie intre aceste monede$ adoptarea mi4loacelor de sta"ilirea limitelor de &luctuatie intre aceste monede$ adoptarea mi4loacelor de solidaritate monetara$ con'er(enta econamiilor statelor participante$ de&inirea relatiilor cu tertii. ;u pri'ire la sta"ilirea unui instrument de masura comun s-a decis crearea E;U.

E;U este un cos de monede$ compus numai din monede comunitare$ 'aloarea &iindu-i sta"ilita dupa mai multe modi&icari$ printr-un Re(ulament al ;onsiliului. E;U este emis de +ondul de cooperare monetara in sc)im"ul depunerii de catre statele mem"re a -.6 din re!er'ele lor de sc)im" 9sau de de'i!e:. Rolul detinut de E;U este acela de a se constitui ca moneda de cont pentru operatiunile SME$ ca instrument de re(lementare intre autoritatile monetare si &inanciare ale ;omunitatii 9pentru "u(et$ imprumuturi$ alte o"li(atii &inanciare si pretentii: si$ in perspecti'a$ ca re!er'a monetara:. Solidaritatea monetara este asi(urata$ potri'it SME$ printr-un sistem de asistenta monetara care presupune acordarea de &acilitiiti de credit pe termen &oarte scurt si de &acilitati de spri4in pe termen scurt si mediu. Aceasta nu e#clude$ totusi$ recur(erea la &inantari e#tracomunitare. 2rin modi&icarile inter'enite in Tratatul ;E ca urmare a adoptarii AUE nu s-a sta"ilit 'reun termen &inal in le(atura cu in&aptuirea unei complete uniuni economice si monetare$ orice de!'oltare suplimentara in domeniul politicii economice si monetare care ar necesita o sc)im"are institutionala putand sa se &aca$ totusi$ pe calea modi&icarilor aduse Tratatului. Aceste modi&icari s-au produs odata cu adoptarea la ? &e"ruarie 1//- a Tratatului de la Maastric)t$ care a introdus pre'ederi de o importanta &undamentala$ cu remarca"ile consecinte in pri'inta reali!arii uniunii econornice si monetare. 0.1. 2olitica "alantei de plati 2olitica "alantei de plati a &ost re(lementata potri'it art. 1.- A$ 1.1$ 1.> para(. 1$ art. 1.< si 1./ Tratatul ;EE$ toate a'and numerotarea si asa cum erau &ormulate anterior modi&iciirilor prin TMs.

<

In principal ea s-a circumscris dispo!itiilor de ordin procedural ale art. 1.<$ care pre'edea trei &a!e de re(lementare a situatiilor di&icile in care se a&lau statele mem"re 9cand ele erau amenintate cu di&icultati in pri'inta "alantei lor de plati ca re!ultat &ie al unui de!ec)ili"ru (eneral al "alantei lor de plati$ &ie al tipului de de'i!e a&late la dispo!itia lor: sau cand aceste di&icultati sunt raspun!atoare de impiedicarea &unctionarii pietei comune ori implementarii pro(resi'e a politicii comerciale comune:. Ast&el$ mai intai$ ;omisia in'esti(a imediat po!itia statului in cau!a si actiunea pe care$ &olosind toate mi4loacele la dispo!itie$ statul a intreprins-o in scopul asi(urarii ec)ili"rului "alantei de plati si mentinerii increderii in moneda sa$ cu asi(urarea unui inalt ni'el de &olosire a &ortei de munca si a unui ni'el sta"il al preturilor. ;omisia sta"ilea masurile compati"ile cu Tratatul pe care le recomanda statului respecti'. aca o ast&el de actiune intreprinsa de stat sau daca masurile su(erate de ;omisie nu se do'edeau su&iciente pentru depasirea di&icultatilor aparute sau care ameninta$ ;omisia$ dupa consultarea ;ornitetului monetar$ recomanda ;onsiliului sa acorde asistenta mutuaIa si sa ia masuri corespun!atoare pentru acesta$ masuri care nu au &ost considerate$ totusi$ ca &iind clau!e de sal'(ardare$ pentru ca ele tre"uia sa &ie compati"ile cu pre'ederile Tratatului. Se asi(ura$ ast&el$ trecerea la cea de-a doua &a!a in care ;onsiliul acorda asistenta adoptand directi'e sau deci!ii care &ormulau conditiile si detaliile acestei asistente in mai multe modalitati3 1: a"ordarea concertata in cadrul altei or(ani!atii intemationale 9@ATT$ +MI:5 -: masurile necesare spre a se e'ita a"aterile comerciale cand statui a&lat in di&icultate mentinea ori reintroducea restrictii cantitati'e contra tarilor terte5 0: acordarea de credite limitate de catre alte state mem"re$ su" conditia acordului lor. In ultima &a!a$ care era utili!ata cand asistenta recomandata de ;omisie nu era acordata de ;onsiliu ori daca asistenta mutuala acordata si masurile luate erau insu&iciente$ ;omisia autori!a statul care se a&la in di&icultate sa ia masuri de ale caror conditii si detalii urma sa le )otarasca:. Autori!area putea &i re'ocata de ;onsiliu$ care putea$ de asemenea$ sa modi&ice aceste conditii si detalii$ actionand cu ma4oritate cali&icata. 0.>. Supra'e()erea multilaterala 2olitica economica (enerala a &ost reor(ani!ata prin economice. eci!ia Nr. /.E111 din 1- martie 1//.$ a ;onsiliului$ pri'ind reali!area con'er(entei pro(resi'e a politicilor si per&ormantelor

eci!ia instituie un sistem de supra'e()ere multilaterala care tre"uie sa se e#prime pro(resi' prin politicile compati"ile cu an(a4amentele precise si corespun!atoare din partea statelor mem"re ce ar putea sa re!ulte din su(estiile si recomandarile ce pot &i tacute de ;onsiliu. Sunt supuse supra'e()erii multilaterale toate aspectele politicii econornice$ politica pe termen scurt si pe termen mediu$ macro si rnicro-economia$ politica structurala$ politicile "u(etare care tre"uie sa &ie e#aminate in masura posi"ilului inaintea pre'ederilor "u(etare nationale. Mai sunt incluse ca!urile speci&ice re!ultand din amenintari contra sta"ilitatii si coe!iunii economice a ;omunitatii si pro'enind din e'enimente interioare sau e#terioare acesteia. ;el putin de doua ori pe an ;onsiliul tre"uie$ potri'it eci!iei mentionate$ sa e#amine!e conditiile$ perspecti'ele si politicile economice in ;omunitate si in statele mem"re$ compati"ilitatea politicilor in interiorul statelor mem"re si in ;omunitate in sens lar( si conte#tul economic e#tern si interactiunea sa cu econornia ;omunitatii. ;onsiliul 'a pune la dispo!itie su(estii$ prin mi4locirea si la propunerea ;omisiei$ si 'a ela"ora recomandari$ care$ e'ident$ nu o"li(a statele$ dar pot sa pro'oace unele an(a4amente din partea lor. monetare. Re!ultatele supra'e()erii sunt supuse unui re(im de pu"licitate si de in&ormare. Ast&el$ un raport periodic al presedintelui ;onsiliului si al ;omisiei este comunicat ;onsiliului European si 2arlamentului$ presedintele ;onsiliului poate &i in'itat sa se pre!inte in &ata unei comisii competente a 2arlamentului cand ;onsiliul a &acut recomandari politice$ iar (u'emele statelor mem"re 'or aduce in atentia parlamentelor lor nationale re!ultatele supra'e()erii in scopul luarii lor in considerare in ela"orarea politicilor lor nationale 9art. < din eci!ie:. ;onsiliul tre"uie sa e#amine!e periodic rapoartele ;omisiei si$ dupa consultarea ;omitetului monetar$ pro(resele supra'e()erii multilaterale$ urmand ca aceste rapoarte sa &ie transmise 2arlamentului. > 1. TRATATUL E LA MAASTRI;AT SI TRATATELE ULTERIOARE A;ESTUIA 1.1. Tratatul de la Maastric)t 91//-: * concreti!area politicii monetare comunitare.= E#arninarea politicilor "u(etare 'a &i raportata la amploarea si &inantarea de&icitelor "u(etare$ o"iecti'ele ei &iind reducerea de&icitelor e#cesi'e si e'itarea &inantiirilor

>

ratat de Drept Comunitar! editia a "-a, #cta$ian %anolac&e. Ed. C' Beck, Bucuresti 200(

Drept Comunitar European. Partea Generala- Augustin Fuerea, Ed All Beck, 2003

1.

In iunie 1/<< ;onsiliul Europei intrunit la Aano'ra a insarcinat un comitet a&lat su" presedentia lui FacGues elors?$ sa studie!e pro"lema uniunii economice si monetare. Raportul &inal al acestui comitet 9Raportul etape spre uniunea economica si monetara3 I. 2rima etapa3 incepand cu 1 iulie 1//.$ inlaturarea controalelor de sc)im"uri pentru a asi(ura li"era circulatie a capitalurilor in ;omunitatea Europeana 9cate'a tari * @recia$ Irlanda$ Spania$ 2ortu(alia * "ene&icia!a de o prero(are a acestei scadente:. II. A doua etapa3 o mai "una coordonare a politicilor economice si inceputul crearii Sistemului European al Bancilor ;entrale 9SEB;: care inlocuieste ;omitetul @u'ernatorilor Bancilor ;entrale. III. A treia etapa3 SEB; inlocuieste "ancile centrale nationale. Aceasta etapa implica si sta"ilirea ire'oca"ila a paritatilor si introducerea monedei unice. 2e "a!a acestui raport$ ;onsiliul European intrunit la Madrid a decis in iunie 1/</$ sa declanse!e prima etapa a Uniunii economice si monetare3 deplina li"erali!are a capitalurilor in < state mem"re pana la 1 iulie 1//.. In decem"rie 1/</ ;onsiliul European a solicitat o intalnire inter(u'ernamentala care sa sta"ileasca amendamentele necesare pentru o"tinerea uniunii monetare si economice depline. Acti'itatea acestei con&erinte inter(u'ernamentale s-a concreti!at in Tratatul Uniunii Europene$ semnat la ? &e"ruarie 1//- la Maastric)t. Articolul 1./ din Tratat a &ost pre'a!ut pentru a (u'erna relatiile monetare e#terioare uniunii monetare europene. Articolul re(lementa doua situatii di&erite. 2rima situatie se re&erea la inc)eierea de acorduri internationale asupra elors:$ datat aprilie 1/</$ sc)itea!a trei

sistemului de rate de sc)im". O asemenea deci!ie$ care ar insemnat o modi&icare a statutelor +MI si o re'enire la sistemul Bretton Woods$ tre"uia luata in unanimitate de ;onsiliu dupa 7consultarea Bancii ;entrale Europene in scopul de a a4un(e la un consens compati"il cu o"iecti'ul de sta"ilitate a preturilor8. A doua situatie pri'ea politica de sc)im" condusa in a"senta unui sistem international de rate de sc)im". In aceasta situatie ;onsiliul$ statuand cu ma4oritate cali&icata asupra recomandarii ;omisiei sau a Bancii ;entrale Europene$ putea sa &ormule!e orientari (enerale de politica de sc)im" e#tern$ &ara ca sa a&ecte!e o"iecti'ul principal al Sistemului European de Banci ;entrale 9SEB;:.

Jacques Delors preedinte al Comisiei Europene ntre 1985-1995, raportul a ap rut n 1989

11

Tratatul &i#ea!a doua date pentru moneda unica3 01 decem"rie 1//?$ cel mai curand$ si 1 ianuarie 1///$ cel mai tar!iu. Scenariul initial pre'edea 0 &a!e3 I.+a!a I 91//- * 1//0: Tarile care 'or intra in uniunea monetara 'or indeplini conditiile de con'er(enta monetara si "u(etara. ;ele 1 criterii de convergena sunt<3 1: stabilitatea preurilor 3 o ratH a in&laIiei medie care nu 'a depHJi cu mai mult de 1.> 6 aceea a celor mai "une 0 economii ale statelor mem"re5 -: disciplin bugetar3 o po!iIie &inanciarH care sH nu presupunH un de&icit e#cesi' * mai micH de 06 din 2IB Ji o ratH a datoriei pu"lice mai micH de =.6 din 2IB 0: stabilitatea monedei naionale3 Iinerea su" o"ser'aIie a mar(inilor de &luctuaIie a mecanismului de sc)im" 'alutar Kntr-un inter'al de cel puIin - ani$ &HrH nici o de'alori!are 1: convergena ratei dobnzii * o ratH a do"Ln!ii nominalH medie$ pe termen-lun( care sH nu depHJeascH -6 din media celor mai "une 0 economii din UE. In 1//=$ ;onsiliul Se&ilor de State si de (u'erne 'a decide daca e#ista o ma4oritate de tari care sa indeplineasca conditiile pentru a &orma o uniune monetara. daca ele nu repre!inta decat o minoritate. +ara 7dominatie8 97drept seniorial8:3 un (u'ern poate &i tentat sa recur(a la emisie monetara pentru a usura stocul real al datoriei. 2entru ca datoria reala se e#prima in termeni de pret$ o crestere monetara in&lationista diminuea!a 'aloarea reala a datoriei. Totusi$ emisia monetara pentru a reduce datoria reala este inter!isa in UEM din cau!a caracterului sau in&lationist. e unde necesitatea de a impune criterii 'i!and controlul de&icitelor si datoriei pentru a e'ita situatiile in care tarile nu au alta iesire &inanciara decat in&latia$ ceea ce ar compromite credi"illitatea uniunii monetare. II . +a!a a II-a 91//1-1//?: sau 91//1-1///: - 2re(atirea te)nica aca nu este ca!ul$ 'a tre"ui asteptat 1 ianuarie 1///$ data la care uniunea 'a &i reali!ata intre tarile 7pre(atite8 c)iar

E$er closer )nion. *ntroduction to European *ntegration. - Desmond Dinan. ed.***, +ul, 200-, Pu.lis&er/ 0,nne 1inner Pu.

1-

eJi la KntLlnirea ;onsiliului European de la Madrid din 1//> s-a decis amLnarea Knceperii Etapei a III a UEM pro(ramatH pentru 1//?$ s-a con&irmat an(a4amentul de a incepe Etapa a III a la 1 ianuarie 1///. Semni&icaIia summit-ului de la Madrid nu se re!umH doar la termenul limitH sta"ilit pentru 1///$ sau la deci!ia de a denumi noua monedH Meuro8 ci Kn principal la adoptarea unui scenariu te)nic detaliat dupH momentul 1///$ necesar pentru trecerea la moneda unicH europeanH. UEM putea &i reali!atH doar prin 'oinIa politicH Ji prin capacitatea administrati'H a IHrilor participante. Summit-ul de la Madrid a arHtat cH e#istH 'oinIH politicH Kn ciuda indi&erenIei populare sau a opo!iIiei de a a4un(e la uniune economicH Ji monetarH. AJa cum s-a stipulat Kn tratat$ Institutul Monetar European a dus (reul administrati' necesar pentru a asi(ura succesul UEM. Institutul a &ost Kn&iinIat la Knceputul Etapei a II a$ Kn Iulie 1//1. AceastH instituIie nu a &ost o e#tensie a ;omitetului @u'ernatorilor BHncilor ;entrale Ji nici un sinonim al B;E pe care a precedat-o. 2rincipalele sarcini au &ost3 pre(Htirea te)nicH a Etapei a III a Ji coordonarea politicilor monetare a statelor mem"re. ;ea mai importantH pre(Htire te)nicH era determinarea cadrului or(ani!atoric$ de re(lementare$ lo(istic pentru SEB;$ pLnH la s&arsitul anului 1//=. Institutul a pre(Htit sistemul de plHIi trans&rontalier TAR@ET$ procedurile Ji instrumentele politicii monetare./ In cadrul Institutului Monetar European 9IME:$ (u'ernatorii "ancilor centrale se reunesc spre a asi(ura tran!itia spre Banca ;entrala Europeana 9B;E:. Bancile ;entrale 'or tre"ui de asemenea sa de'ina independente &ata de (u'ernele proprii. 2entru a coordona politicile economice$ consiliul (u'ernatorilor "ancilor ale celor douaspre!ece tari mem"re poate da su(estii in ceea ce pri'este conduita politicii economice a &iecarei tarii 9su" re!er'a unui 'ot de unanimitate:. Institutul monetar european tre"uie deci sa contri"uie la o mai "una coordonare a politicilor monetare in Europa si sa asi(ure tran!itia spre "anca ;entrala Europeana$ Sistemul European al Bancilor ;entrale si moneda unica. SME se caracteri!ea!a prin urmatoarele trasaturi3 - (asirea unei rate de sc)im" sta"ile dar care poate &i a4ustata 9determinarea unui 7curs pi'ot8 pentru &iecare moneda in raport cu un punct de re&erinta constituit de ecu5 mar(inile de &luctuatie sunt determinate de inter'entia "ancilor centrale ale tarilor interesate:5
9

E$er closer )nion. *ntroduction to European *ntegration. - Desmond Dinan. ed.***, +ul, 200-, Pu.lis&er/ 0,nne 1inner Pu.

10

- cautarea unei repartitii 4uste a sarcinilor de inter'entie a "ancilor. SME a creat asa-numitii indicatori de di'er(enta care sa dea posi"ilitatea cunoasterii monedei al carei curs a 'ariat cu 0 din mar(inea ma#ima autori!ata in raport cu ansam"lul mone!ilor$ adica in raport cu &ostul ecu$ actualul euro5 - de!'oltarea solidaritatii intre statele mem"re. Aceaste inseamna punerea in comun in cadrul +ondului European de ;ooperare Europeana 9+E;OM: a -.6 din re!er'ele in aur si dolari ale "ancilor centrale. In sc)im"$ tarile primesc euro pe care pot sa-i utili!e!e in re(lementarile dintre ele. Rostul acestor operatiuni este sa descura4e!e e'entualele atacuri speculati'e. acestea au permis si un oarecare succes in lupta impotri'a in&latiei. ;rearea Bancii ;entrale Europene este pre'a!uta pentru 1 iulie 1//<5 'a inlocui Institutul Monetar European si 'a &orma$ cu "ancile centrale nationale Sistemul European al Bancilor ;entrale 9SEB;:. Acest sistem este "a!at pe modelul (erman$ in care Bundes"anN decide politica monetara pusa apoi in practica de "ancile centrale ale landurilor. Un rol important Kn de&initi'area Etapei a II-a l-a a'ut Ji Eco&in 9;onsiliul Economic Ji +inanciar: Ji comitetul sHu pre(Htitor pentru politici monetare. 2e "a!a contri"uIiilor din partea ;omisiei Europene Ji a Institutului Monetar European$ Eco&in a propus un mecanism al cursurilor de sc)im" re'i!uit 9ERM II * E#c)an(e Rate Mec)anism: care 'a re(lementa relaIiile dintre euro Ji monedele IHrilor neparticipante la UEM Ji un pact de sta"ilitate care 'a asi(ura disciplina "u(etarH dupH lansare euro. ERM II a &ost modelat dupH mecanismul e#istent anterior 9ERM I:$ Kn plus permite un inter'al de &luctuaIie mai lar( 91>6: pentru monedele non-euro Kn relaIia cu euro. SEB; Ji "Hncile centrale ale IHrilor mem"re non-euro 'or inter'eni dacH e necesar pentru a pHstra ratele de sc)im" Kn interiorului inter'alului permis.1. Toate

III. +a!a a III-a In timpul acesteia ratele de sc)im" 'or &i in mod ire'oca"il &i#ate si moneda unica introdusa. Tratatul Uniunii Europene nu sta"ileste mi4loacele prin care se 'a &ace trecerea la moneda unica$ dar sta"ileste aceasta ca un o"iecti' principal. In timpul procesului de rati&icare a Tratatului Uniunii Europene$ speculatiile au &ost ampli&icate de incertitudinea pri'ind re&erendumul &rance! 9din septem"rie 1//-:$ de re!ultatele
1!

E$er closer )nion. *ntroduction to European *ntegration. - Desmond Dinan. ed.***, +ul, 200-, Pu.lis&er/ 0,nne 1inner Pu.

11

ne(ati'e ale re&erendumului dane! 9din iunie 1//-: care au dus la tur"ulente monetare. Aceasta a &ortat autoritatile din Italia si din Marea Britanie sa isi retra(a monedele din mecanismul de sc)im" european. In timpul 'erii anului 1//0$ +ranta a &ost supusa unei puternice presiuni. 2e au(ust limitele &luctuatiei mecanismului de sc)im" au &ost marite cu 1>63 se punea ast&el din nou su" semnul intre"arii oportunitatea UEM$ atat de catre operatorii economici cat si de cei &inanciari$ dar si de catre opinia pu"lica care era recepti'a la riscul inaccepta"il pri'ind cresterea ratei soma4ului si la di&icultatile cau!ate de recesiunea economica. Odata cu intrarea in 'i(oare a Tratatului incepand cu 1 noiem"rie 1//0 9 anemarca si Marea Britanie o"tinusera intre timp o amanare:$ statele mem"re si-au rea&irmat determinarea politica pentru reali!area Uniunii Economice si Monetare. In acelasi timp in cercurile economice si &inanciare e#ista con'in(erea ca Uniunea ar &i &acut &ata cu succes recesiunii daca ar &i introdusa moneda unica. Acum era necesar ca aceasta con'in(ere sa &ie impartasita si de opinia pu"lica. ;on&orm Tratatului cea de-a doua etapa a inceput la 1 ianuarie 1//1 cu in&iintarea Institutului Monetar European$ cu sediul la +ranN&urt$ pe Main. Sarcinile acestuia se a#au in principal pe - directii3 1: ;onsolidarea cooperarii intre "ancile centrale nationale si coordonarea politicilor monetare ale statelor mem"re 9in timpul acestei etape$ politica monetara ramane su" conducerea autoritatilor nationale:5 -: Indeplinirea &ormalitatilor necesare pentru in&iintarea Sistemului European al Bancilor ;entrale$ care sa duca la politica monetara unica incepand cu etapa a treia si sa culmine cu introducerea monedei unice. In timpul celei de-a doua etape$ statele mem"re tre"uie sa se asi(ure ca le(ea lor nationala este compati"ila cu tratatul si cu Statutul SEB;$ cu re&erire mai ales la independenta Bancilor centrale nationale. e asemenea tre"uie &acute pro(rese semni&icante spre uni&ormi!area economiilor lor$ deoarece tran!itia spre sta(iul trei este conditionata de reali!area criteriilor de con'er(enta monetara si "u(etara sta"ilite de Tratat. Insta"ilitatea monetara din 1//>$ cau!ata mai ales de scaderea 'alorii dolarului$ a intarit con'in(erea politica a statelor mem"re de a continua procesul de constituire a Uniunii Economice si Monetare. In cadrul ;onsiliului European de la Madrid din 1>-1= decem"rie 1//> s-a con&irmat ca cea de-a treia etapa spre UEM 'a de"uta la 1 ianuarie 1///$ con&orm criteriilor de aderare$ pro(ramului$ protocolului si procedurilor sta"ilite de Tratat. 2e "a!a discutiilor ce au a'ut loc sa pus la punct pro(ramul introducerii monedei unice$ numita Euro.

1>

In urma a doi ani de e&orturi intense din partea tuturor institutiilor europene$ ;onsiliul European intrunit la u"lin la 10-11 decem"rie 1//= constata ca sunt indeplimite toate &ormalitatile ce pri'eau introducerea monedei unice3 -;adrul le(al penrtu introducerea monedei euro5 -Sta"ilitatea pri'ind asi(urarea disciplinei "u(etare stricte -Structura noului mecanism de sc)im" pentru acele state care nu se 'or alatura !onei euro5 ;rearea sistemului monetar "a!at pe EURO este$ deci$ re!ultatul ;onsiliului European de la Madrid din decem"rie 1//> si al te#telor &ondatoare pre!entate ;onsiliului de la care de&inesc cadrul 4uridic al euro. 2rima re(lementare 9;E 11.0E/?: a &ost adoptata de ;onsiliul European de la Amsterdam la 1? iunie 1//?$ in "a!a articolului -0> din Tratatul de ;onstituire a ;omunitatii Europene. Au &ost &i#ate cate'a dispo!itii re&eritoare la3 - Introducrea euro si cu deose"ire inlocuirea$ incepand cu 1 ianuarie 1/// a E;U cu euro cu rata de 1315 - S-a a&irmat principiul continuitatii contractelor5 - S-au &i#at re(ulile de sc)im" si de rotun4ire pentru inlocuirea monedelor nationale prin euro si su"di'i!iunea sa * centul. A doua re(lementare 9 ;E /?1E/< : a &ost adoptata o&icial de ;onsiliul din 1-0 mai 1//<$ o data cu &i#area listei de tari participante. Ea instituie euro ca moneda a statelor mem"re participante. Totodata sunt de&inite conditiile de utili!are a euro in perioada de tran!itie precum si metodele de retra(ere a monedelor nationale * cel mai tar!iu la 1 iulie -..-$ desi s-au e#primat pareri ca aceasta data ar tre"ui de'ansata. O alta re(lementare 9-<==E/<: din 01 decem"rie 1//< de&ineste ratele de sc)im" intre euro si 11 unitati monetare nationale ce urmea!a a &i inlocuite de euro. Sunt state care la data de 1 ianuarie 1/// au indeplinit conditiile pentru adoptarea monedei unice euro. Acestea au &ost &i#ate ire'oca"il si sunt dupa cum urmea!a3 Tara 1. Austria -. Bel(ia 0. +inlanda 1. +ranta >. @ermania =. Irlanda Moneda nationala 10$?=.0 1.$00// >$/1>?0 =$>>/>? 1$/>><0 .$?<?>=1 u"lin$ cunoscute su" numele de prima re(lementare si$ respecti'$ a doua re(lementare * documente

1 Euro O 1 Euro O 1 Euro O 1 Euro O 1 Euro O 1 Euro O

1=

?. Italia <. Lu#em"ur( /. Olanda 1.. 2ortu(alia 11. Spania

1 Euro O 1 Euro O 1 Euro O 1 Euro O 1 Euro O

1 /0=$-? 1.$00// -$-.0?1 -..$1<1==$0<=

2rin urmare$ etapa a III-a a UEM a Knceput Kn ianuarie 1/// pentru 11 state mem"re care au Kndeplinit criteriile de con'er(enIH$ iar ulterior a intrat Kn !ona euro Ji @recia$ care iniIial nu Kndeplinise criteriile. S-a do'edit ulterior cH (recii au &alsi&icat in&ormaIiile Kn martie -...$ cLnd au aplicat.11 PncepLnd cu aceastH etapH B;E a preluat responsa"ilitatea pentru politica monetarH comunH iar introducerea ulterioarH a monedei reale Kn -..- a readus Kn prim plan impactul inte(rHrii europene pentru europenii de rLnd. Euro a de'enit acum o realitate tan(i"ila pentru intrea(a lume. Acceptul pu"lic al noii monede a &ost destul de uJor$ deJi mulIi cetHIeni europeni KncH calculea!H Kn minte Kn monedele 'ec)i. In acelasi timp$ IME a pre!entat desi(nul "ancnotelor care 'or &i puse in circulatie de la 1 ianuarie -..-. 1.-. Tratatul de la Amsterdam1In anul 1//1$ ;onsiliul European de la ;or&u a decis constituirea unui (rup de re&lectie pentru or(ani!area ;on&erintei inter(u'ernamentale 9;.I.@.: care se 'a des&asura in anul 1//=. @rupul si-a inceput acti'itatea la - iunie 1//>. 2re!idat de ;arlos Westendorp$ ministrul spaniol al A&acerilor e#terne$ (rupul cuprindea 1< mem"ri3 un repre!entant personal al &iecarui ministru al a&acerilor e#terne$ comisarul european responsa"il cu dosarul institutional si doi repre!entanti al 2arlamentu&ui european. El s-a reunit timp de = luni$ iar la > decem"rie 1//> a pre!entat un raport cu pri'ire la pre(atirea ;.I.@. Adoptat in urma ;onsiliului european din 1=-1? iunie 1//?$ Tratatul de la Amsterdam a &ost semnat la data de - octom"rie 1//? si a intrat in 'i(oare la 1 mai 1///. Tratatul nu a reusit sa o&ere solutii pentru toate pro"lemele propuse spre re!ol'are in timpul ne(ocierilor$ in special cele cu pri'ire la re&orma institutionala in 'ederea e#tinderii Uniunii Europene. ;u toate acestea$ Tratatul contine o serie de noutati deloc ne(li4a"ile3
11

E$er closer )nion. *ntroduction to European *ntegration. - Desmond Dinan. ed.***, +ul, 200-, Pu.lis&er/ 0,nne 1inner Pu.

1-

Drept Comunitar European. Partea Generala- Augustin Fuerea, Ed All Beck, 2003

1?

In primul rand$ este 'or"a despre introducerea capitolului social si a celui cu pri'ire la

&orta de munca in cadrul Uniunii Europene. Tratatul comunitari!ea!a$ in noul Titlul I% din cadrul Tratatului instituind ;omunitatea europeana$ politicile care pri'esc Ii"era circulatie a persoanelor 9'i!e$ dreptul de a!il$ imi(rare$ cooperare 4udiciara ci'ila:. e asemenea$ con&era 2arlamentului european atri"utii noi$ precum3 numirea presedintelui ;omisiei europene si participarea la deci!ia comunitara. Numarul mem"rilor 2arlamentului european a &ost limitat la ?..$ oricare ar &i numarul stateor care 'or compune 'iitoarea Uniune Europeana. 1.0. Tratatul de la Nisa10 In perioada ?-11 decem"rie -... a a'ut loc$ la Nisa$ ;on&erinta inter(u'ernamentala 9;.I.@.: la ni'elul Uniunii Europene$ con&erinta cu prile4ul careia a &ost adoptat Tratatul de la Nisa. O"iecti'ul central al ;.I.@. a &ost acela de a re&orma dispo!itiile institutionale din Tratatul asupra Uniunii Europene si Tratatele comunitare instituti'e cu scopul declarat al desc)iderii drumului pentru 'iitoarea e#tindere a Uniunii$ care ar tre"ui sa numere -? de state mem"re$ daca nu c)iar mai multe. Semnarea Tratatului de la Nisa$ la -= &e"ruarie -..1$ semni&ica$ de &apt$ inc)eierea lucrarilor ;on&erintei Inter(u'ernamentale$ con&erinta care a &ost con'ocata in urma cu un an$ adica in data de 11 &e"ruarie -.... S-a urmarit$ in acest sens$ &ormularea unui raspuns la pro"lema care$ pe drept cu'ant$ &ramanta decidentii si teoreticienii domeniului cu pri'ire la posi"ilitatea &unctionarii Uniunii$ dar nu oricum$ ci e&icient$ in situatia in care numarul actual al statelor mem"re s-ar du"la. 2rincipalele teme ale ;on&erintei$ a'ute in 'edere inca de la ;onsiliul european de la ;olo(ne$ din iunie 1///$ au &ost3 - componenta ;omisiei europene5 - ponderarea 'oturilor in cadrul ;onsiliului5 - De'entualaD e#tindere a 'otului cu ma4oritate cali&icata in cadrul ;onsiliului5 - alte modi&icari$ Din masura in care ele 'i!ea!a institutiile europene in cadrul punctelor mai sus mentionate si in care ele au rolul de a aplica Tratatul de la AmsterdamD.

10

Drept Comunitar European. Partea Generala- Augustin Fuerea, Ed All Beck, 2003

1<

>. 2OLITI;A E;ONOMI;A SI MONETARA A;TUALA IN LUMINA MO I+I;ARILOR A USE 2RIN TRATATUL A;ESTUIA >.1. ;onsideratii (enerale. 2olitica economica si monetara. Reali!area uniunii economice si monetare11 Uniunea economica si monetara este re!ultatul unui proces pro(resi'. Inca de la 01 decem"rie 1//0 a &ost indeplinita li"erali!area &inanciara$ adica s-a E LA MAASTRI;AT SI 2RIN TRATATELE ULTERIOARE

reali!at suprimarea c'asitotala a controlului sc)im"urilor si un inceput de con'er(enta a politicilor economice ale statelor mem"re. In al doilea rand$ incepand cu 1 ianuarie 1//1 a &ost pus in &unctiune institutul monetar european 9I.M.E.:$ cu sediul la +ranN&urt$ institut care a stat la "a!a ln&iintarii Bancii centrale europene 9B.;.E.:. Intr-o a treia etapa este 'or"a$ in plus &ata de Sistemul european al Bancilor anemarca si Marea Britanie nu participa la aceasta a treia &a!a de desc)idere

centrale 9S.E.B.;.:$ de ln&iintarea Bancii ;entrale Europene si introducerea monedei unice Ecu. Se stie &aptul ca europeana. Etapa a treia lncepe la 1 ianuarie 1//? si se inc)eie la 1 ianuarie 1///. Tratatul de &a Maastric)t pre'edea ca trecerea sa &ie reali!ata inainte de 01 ianuarie 1///. Reparti!area atri"utiilor intre cele doua sisteme "ancare - Banca centrala europeana si Sistemul "ancilor centrale nationale - s-a &acut respectanduse principiul su"sidiaritatii. Mecanismul tre"uie sa &unctione!e in deplina independenta si in ceea ce pri'este autoritatile nationale si cele comunitare. 2ro"lema este &oarte sensi"ila$ deoarece 'i!ea!a impartirea puterilor intre ;omunitate si statele mem"re. ;omunitatea nu 'a tre"ui sa inter'ina$ potri'it acestui principiu$ decat Din masura in care o"iecti'ele de actiune a'ute in 'edere nu pot &i reali!ate in mod satis&acator de catre statele mem"reD.1>
11

ratat de Drept Comunitar! editia a "-a, #cta$ian %anolac&e. Ed. C' Beck, Bucuresti 200(

15

Drept Comunitar European. Partea Generala- Augustin Fuerea, Ed All Beck, 2003

1/

Institutul monetar european este cel care a &acut tran!itia intre &ostul ;omitet al (u'ernatorilor din cadrul ;.E.E. si actualul Sistem european al "ancilor centrale. Totodata$ I.M.E. era cel care tre"uia sa urmareasca de!'oltarea Ecu. Inca din cea de-a doua etapa era pre'a!uta coordonarea politicilor economice la ni'el european. ;onsiliul european a &ost cel care a sta"ilit directiile de urmat in aceasta pri'inta. Uniunea economica si monetara$ in ade'aratul sens al cu'antului$ a &ost pre'a!uta a se reali!a incepand cu cea de-a treia &a!a a procesului$ adica intre 1 ianuarie 1//? si ianuarie 1///. Tratatul de la Maastric)t a consacrat importante e'olutii in domeniul politicii economice si monetare care constituie instrumentul principal al actiunii statelor mem"re destinata in&aptuirii uniunii economice si monetare$ in cadrul (eneral al o"iecti'elor Uniunii Europene sta"ilite la art. B Q-R.1= Asa cum s-a preci!at de4a in cele ce au precedat$ in Tratatul de la Maastric)t este introdusa o separare neta$ distincta$ intre politica economica si cea monetara$ dar este presupusa$ totusi$ o anumita con'er(enta a lor$ le(ata de o"iecti'ele de indeplinit$ a'and$ de asemenea$ in 'edere &aptul ca uniunea monetara tre"uie sa se intemeie!e pe o coerenta in de!'oltarea economica si pe un anumit (rad de coordonare a politicilor economice a&erente uniunii economice$ &ara a se i(nora marile orientari ale politicilor economice ale statelor mem"re si ale ;omunitatii. 2olitica economica si politica monetara se conditionea!a reciproc$ neputand sa &ie concepute de sine statator$ ca &actori contri"uti'i la pro(resul comunitar. upa cum 'a re!ulta si din cele ce urmea!a$ s-ar putea &ace aprecierea ca ne&unctionarea sau &unctionarea neordonata a componentelor ansam"lului comunitar ar putea duce la compromiterea aproape decisi'a sau iremedia"ila a o"iecti'elor Uniunii Europene.1? >.-. 2olitica economica O coordonare (enerala a politicilor economice a statelor mem"re ale ;omunitatii nu s-a mani&estat cu ade'arat inainte de adoptarea Actului Unic European 91/<=:. 2ana atunci e#istasera reuniuni periodice ale ;onsiliului de Ministri in care puteau &i adoptate directi'e cu e&ect pe termen mediu si lun($ insa institutiile comunitare nu a'eau capacitatea de a lua )otarari o"li(atorii in ceea ce pri'este directiile de urmat in materie de politica economica (enerala.

16 17

respecti$ la art. 2 din ratatul de la 1oma modi2icat. ratat de Drept Comunitar! editia a "-a, #cta$ian %anolac&e. Ed. C' Beck, Bucuresti 200(

-.

In plus$ interesele adesea di'er(ente ale statelor mem"re in acest domeniu au &acut di&icila sta"ilirea unor o"iecti'e si prioritati comune la ni'elul ;omunitatii$ statele dorind sa-si pastre!e capacitatea de a actiona independent. ;a urmare a cri!ei economice care a lo'it toate statele mem"re in anii S?. si a di&icultatilor de &unctionare a mecanismului de coordonare a ratelor de sc)im" ale monedelor nationale in interiorul ;omunitatii 9Sistemul Monetar European:$ incepand din anii S<. a e#istat o cooperare din ce in ce mai stransa in materie de politica economica si monetara. T ;el mai important moment in acest proces a &ost Actul Unic European$ deoarece a lansat proiectul Uniunii Economice si Monetare 9UEM:$ proces de inte(rare economica si monetara a statelor mem"re consolidat prin Tratatul de la Maastric)t. 2entru asi(urarea 'ia"ilitatii proiectului si a sta"ilitatii unei monede unice 9o"iecti'ul &inal al UEM:$ era necesar insa un anumit (rad de con'er(enta a economiilor europene. statele care doresc sa adopte o moneda unica 9etapa a III a UEM:. Acestea sunt 3 1: -: 0: 1: sta"ilitatea preturilor cu mentinerea in&latiei la cote sca!ute$ disciplina "u(etara se'era$ ce permite un de&icit pu"lic de ma#im 06 si o rata a datoriei pu"lice de ma#im =.6$ sta"ilitatea monetara in anumite limite$ con'er(enta ratelor do"an!ilor pe termen lun(. e aceea$ au &ost ela"orate asa-numitele criterii de con'er(enta economica ce tre"uie indeplinite de

e asemenea$ pentru a decide trecerea la stadiul III al UEM de catre un stat mem"ru$ mai pot &i luati in considerare si alti indicatori economici$ precum "alanta de plati si costul &ortei de munca. Acest lucru s-a si intamplat in 1///$ cand ma4oritatea statelor Uniunii Europene au adoptat Euro ca moneda de circulatie pe teritoriul lor. Intre timp$ la initiati'a @ermaniei$ ;onsiliul European de la u"lin 9decem"rie 1//=: a adoptat 2actul de sta"ilitate si crestere economica$ un acord "u(etar ce permitea sanctionarea &inanciara a tarilor din Cona Euro care nu ar mentine de&icitul "u(etar in limitele a 06 din 2IB. T 2actul a introdus ast&el primul mecanism de sanctionare a tarilor mem"re care nu respecta re(ulile de con'er(enta economica sta"ilite la ni'el european si repre!inta unul din cele mai importante instrumente ale coordonarii &iscale la ni'el comunitar. Franta s-a opus de la "un inceput adoptarii acordului$ considerand ca re(ulile stricte ale acestuia nu ar mai permite statelor in di&icultate economica sa ia masuri adec'ate pentru pre'enirea cresterii soma4ului. Ulterior$ la ne(ocierile in 'ederea adoptarii Tratatului de la Amsterdam$ +ranta a o"tinut semnarea$ la ;onsiliul European de la Amsterdam$ a unei re!olutii pri'ind pro"lemele ocuparii &ortei de munca$ declarandu-le ca prioritati ale Uniunii. ;onsiliul Uniunii$ in &ormula E;O+IN

-1

9Ministrii Economiei si +inantelor din tarile Uniunii:$ poate sta"ili penali!area cu sume incepand cu .$-6 din 2IB a tarilor care depasesc de&icitul "u(etar admisi"il. Aplicarea acestor sanctiuni s-a &acut insa in mod &le#i"il$ tinand cont de di&icultatile economice ale tarilor care nu isi respectau an(a4amentul 9intre care +ranta$ Italia$ dar mai recent si @ermania:$ precum si de ec)ili"rul politic din cadrul Uniunii. esi tari precum Marea Britanie sau Danemarca au optat pentru neparticiparea la UEM$ ele sunt totusi o"li(ate sa respecte deci!iile luate la ni'elul Uniunii in materie de coordonare a politicilor economice. Aceste state nu sunt o"li(ate sa respecte pre'ederile de politica monetara comuna care se aplica doar statelor din Cona Euro$ insa tre"uie sa accepte monitori!area propriilor lor economii de catre Uniune$ pentru a se putea sta"ili daca satis&ac criteriile de con'er(enta in e'entualitatea in care 'or dori sa adere la Cona Euro. Asadar$ se poate a&irma cu oarecare precautie ca nu e#ista o sin(ura politica economica a Uniunii$ aceasta ramanand in mare parte in s&era de competenta a statelor mem"re. 2olitica economica a ;omunitatii Europene este &undamentata pe mai multe te#te ale Tratatului ;E$ asa cum este modi&icat prin Tratatul de la Maastric)t si in$ &oarte mica masura$ prin Tratatul de la Amsterdam si prin Tratatul de la Nisa. Uniunea poate adopta$ prin proceduri di&erite 9de la procedura de cooperare la deci!ia unanima in ;onsiliu: 3 1: masuri de coordonare a politicilor economice ale statelor mem"re$ -: masuri de supra'e()ere a economiilor Uniunii$ 0: masuri de aplicare a procedurii de de&icit e#cesi' 1: masuri de ur(enta in ca! de calamitati$ masuri ce 'or &i e#plicate mai 4os. 1: Articolul /< are o s&era lar(a de aplicare$ enuntand unele re(uli o"li(atorii$ speci&ice$ de actiune a statelor mem"re si a ;omunitatii$ statele in cau!a neputand sa se sustra(a sau sa i(nore o"iecti'ele pe care s-au an(a4at sa Ie indeplineasca in cadrul comunitar. Asa &iind$ stateIe mem"re tre"uie sa-si conduca politicile lor economice in scopul de a contri"ui la reali!area o"iecti'elor ;omunitatii1<. In concret$ statele mem"re si ;omunitatea tre"uie sa actione!e cu respectarea principiului unei economii desc)ise de piata$ in care concurenta este li"era$ &a'ori!and o alocare e&icace a resurselor$1/ Aceste re(uli tre"uie sa oriente!e oricare dintre actiunile statelor mem"re si ale ;omunitatii atunci cand ele isi &ormulea!a politicile economice si le pun in aplicare.
18 19

de2inite la art. 2 si in conte3tul marilor orientari a$ute in $edere la art. 44 paragr. 2. con2orm principiilor 2i3ate la art. 5.

--

In primul rand$ ca un principiu (eneral$ art. // para(. 1$ e'oca imperati'ul pentru statele mem"re de a considera politicile lor economice ca o c)estiune de interes comun si de a le coordona in cadrul ;onsiliului.-. 2rin urmare$ acele impre4urari si comportamente cu rele'anta economica in planul raporturilor intracomuunitare tre"uie sa &ie tratate ca pro"leme ce interesea!a intrea(a ;omunitate$ e#cedand limitele$ in(uste$ stricte$ ale raporturilor interne care s-ar intentiona a &i prote4ate la ni'el national. In acest scop este necesara coordonarea la ni'elul ;onsiliului$ care 'a putea sesi!a elementele de apropiere$ uneori paua la con&u!iune$ a componentelor politicilor economice. e asemenea$ re!ulta din dispo!itiile Tratatului ca in materie de politica economica e#ista o serie de o"li(atii de intindere si cu e&ecte 'aria"ile. Una dintre aceste o"li(atii este o"li(atia (enerala de coordonare$ in cadrul unor mari orientari$ care iau &orma unor recomandari$ lipsite de orice &orta 4uridica.-1 ;onsiliul$ a'and in 'edere imperati'ul mentionat$ este indrituit sa ela"ore!e marile orientari ale politicilor economice ale statelor mem"re$ &ormuland in acest scop$-- un proiect$ pe "a!a recomandarii ;omisiei$ dupa a carui adoptare 'a &i inaintat ;onsiliului European. Acesta 'a discuta$ pe "a!a raportului ;onsiliului$ asupra unei conclu!ii pri'ind aceste orientari. 2e "a!a conclu!iei$ ;onsiliul$ )otarand cu ma4oritate cali&icata$ adopta o recomandare care &i#ea!a orientarile si 'a in&orma 2arlamentul despre aceasta recomandare. Marile orientari ale politicilor economice ale state lor mem"re si ;omunitatii ast&el sta"ilite si recomandate$ constituie &undamentul politicii economice comunitare pe termen lun($ &iind o ino'atie deose"ita in or(ani!area politicii economice (enerale a ;omunitatii. eci!iile in acest sens$ au$ de aceea$ un pre(nant caracter politic$ &iind implicat$ asa cum s-a aratat$ si ;onsiliul European. -: In scopul de a asi(ura o coordonare mai stransa a politicilor economice si o con'er(enta sustinuta a per&ormantelor economice ale statelor mem"re$ ;onsiliul$ pe "a!a rapoartelor pre!entate de ;omisie 'a supra'e()ea e'olutia economica in &iecare dintre statele mem"re si in ;omunitate$ ca si con&ormitatea politicilor economice cu marile orientari a'ute in 'edere mai sus$ si 'a proceda in mod re(ulat la o e'aluare de ansam"lu. -0 Sunt incidente$ se pare$ si unele aspecte con4uncturale ale politicii economice (enerale$ pentru ca atri"utiile ;onsiliului in acest sens se circumscriu necesitatii asi(urarii unei coordonari mai stranse a

"! "1 "" "#

con2orm art. 46.

potri$it art. 44 parag. 5. potri$it art. 44 parag. 2, art. 44 parag. 3, 2ra7a 8

-0

politicilor economice si a unei con'er(ente sustinute a per&ormantelor statelor mem"re$ el urmand sa supra'e()e!e con&ormitatea acestor politici cu marile orientari. Supra'e()erea e'olutiei economice in &iecare stat$ constituie un element component al sistemului de supra'e()ere multilaterala$ care ast&el$ do"andeste re(imul unui sistem (lo"al$ cuprin!ator. 2entru necesitatile acestei supra'e()eri multilaterale$ -1 statele mem"re urmea!a sa transmita ;omisiei in&ormatiile pri'ind masurile importante pe care ele le-au luat in domeniul politicilor lor economice si orice alte in&ormatii pe care ele le considera necesare. ;and se constata ca$ in cadrul procedurilor de mai sus$ politicile nu sunt con&orme marilor orientari sau daca ele risca sa compromita "una &unctionare a Uniunii economice si monetare$ ;onsiliul$ statuand cu ma4oritate cali&icata la recomandarea ;omisiei$ poate sa adrese!e recomandarile necesare statului mem"ru in cau!a 9care pot &i &acute pu"lice:. 2resedintele ;onsiliului si ;omisia 'or raporta 2arlamentului European asupra re!ultatelor supra'e()erii multilaterale.-> In s&arsit$ ;onsiliul$ statuand con&orm procedurii sta"ilite la art. ->-$ poate sa decida modalitatile procedurii de supra'e()ere multilaterala a'uta in 'edere mai sus. -= 0: statele tre"uie sa e'ite de&icitele pu"lice e#cesi'e si in acest scop$ prin art. 1.1 este instituit un sistem de supra'e()ere de catre ;omisie a e'olutiei situatiei "u(etare si a datoriei pu"lice in statele mem"re in 'ederea corectarii erorilor e'idente. ;omisia 'a e#amina in special daca disciplina "u(etara a &ost respectata si aceasta pe "a!a urmatoarelor doua criterii3 a: daca raportul dintre de&icitul pu"lic pre'a!ut sau e&ecti' si produsul intern "rut depaseste o 'aloare de re&erinta$ a&ara de ca!ul dind raportul nu a sca!ut intr-un mod su"stantial si constant si atin(e un ni'el apropiat de 'aloarea de re&erinta sau daca depasirea 'alorii de re&erinta nu este decat e#ceptionala si daca acel raport nu ramane apropiat de 'aloarea de re&erinta5 ": daca raportul dintre datoria pu"lica si produsul intern "rut depaseste o 'aloare de re&erinta$ a&ara de ca!ul cand acest raport nu scade su&icient si nu se apropie de 'aloarea de re&erinta intrun ritm su&icient. aca$ urmare aplicarii acestui sistem de supra'e()ere$ se constata ca un stat mem"ru nu satis&ace e#i(entele acestor criterii sau ale unuia dintre ele$ ;omisia 'a ela"ora un raport care 'a mai e#amina &aptul daca de&icitul pu"lic depaseste c)eltuielile pu"lice de in'estitie si 'a tine seama de toti ceilalti &actori pertinenti$ inclusi' po!itia economica si "u(etara pe termen mediu a statului mem"ru. Acest raport poate &i ela"orat si daca$ in po&ida respectarii e#i(entelor decur(and din criterii$ ea socoteste ca e#ista un risc de de&icit e#cesi' intr-un stat mem"ru.
"$ "5 "6

art. 44 parag. 3, 2ra7a a doua art. 44 parag. 5 Aceasta se $a putea 2ace pe calea emiterii de directi$e sau de regulamente9.

-1

Urmea!a o procedura-? la inc)eierea careia ;onsiliul adresea!a recomandari statului mem"ru in cau!a pentru ca acesta sa puna capat acestei situatii intr-un termen dat$ ele putand &i &acute pu"lice daca statul nu a actionat ca raspuns la acele recomandari prescrise. aca statul persista in a nu da urmare recomandarilor ;onsiliului$ acesta poate sa decida sa puna in intar!iere statul mem"ru respecti' spre a lua$ intr-un termen determinat$ masuri pentru reducerea de&icitului$ considerata necesara de catre ;onsiliu pentru a remedia situatia. Intr-un asemenea ca! ;onsiliul poate sa ceara statului mem"ru sa pre!inte rapoarte dupa un calendar precis$ in scopul de a putea sa e#arnine!e e&orturile de adaptare consimtite de acel stat.-< In toate situatiile pre!entate mai sus-/ drepturile la actiune 9in 4ustitia comunitara: pre'a!ute la art. --= si --? din Tratat nu pot &i e#ercitate. ;at timp un stat mem"ru nu se con&ormea!a unei deci!ii luate in "a!a para(. / mentionat$ ;onsiliul poate decide sa aplice sau$ daca este ca!ul$ sa intensi&ice una sau mai multe dintre urmatoarele masuri3 - sa ceara statului mem"ru respecti' sa pu"lice in&ormatii suplimentare$ de preci!at de catre ;onsiliu$ inainte de a emite o"li(atii si titluri5 - sa in'ite Banca Europeana de In'estitii sa-si re'ada politica sa de imprumuturi in pri'inta statului in cau!a5 - sa ceara statului mem"ru respecti' sa &aca$ pe lan(a ;omunitate$ un depo!it nepurtator de do"anda$ de o marime corespun!atoare$ pana ce$ in opinia ;onsiliului$ de&icitul e#cesi' 'a &i ameliorat5 - sa impuna amen!i de o marime corespun!atoare. ;onsiliul 'a a"ro(a una sau mai multe dintre deci!iile sale in masura in care de&icitul a &ost ameliorat$ iar daca a &acut pu"lice recomandarile sale$ 'a declara pu"lic$ din momentul a"ro(arii$ ca nu e#ista de&icit e#cesi' in acel stat:. de de&icit e#cesi'$ ane#at la Tratat:.0. 1: In situatia e#ceptionala pre'a!uta la art. 1..$ care$ ar putea sa apartina domeniului politicii con4ucturale$ cand sur'in in special (ra'e di&icultati in apro'i!ionarea cu anumite produse$ ;onsiliul$ statuand cu ma4oritate cali&icata la propunerea ;omisiei$ poate sa ispo!itii complementare relati'e la punerea in aplicare a procedurii de la art. 1.1 &i(urea!a in protocolul pri'ind procedura aplica"ila in ca!

"7

art. 805 parag. 5-6 art. 805 parag. 4 parag. 8-4 0. ratat de Drept Comunitar! editia a "-a, #cta$ian %anolac&e. Ed. C' Beck, Bucuresti 200(

-<
"9

->

decida masuri corespun!atoare situatiei economice$ &ara a se a&ecta alte proceduri pre'a!ute in Tratat. ne(ati'e. In 'ederea respectarii principiilor economiei li"ere si concurentiale$ este insa inter!is 3 - B;E si "ancilor centrale ale statelor mem"re 9"anci centrale nationale: sa puna la dispo!itie &acilitati de credit &ara acoperire 9Ddescoperit in contD:01 - orice &el de acces pri'ile(iat0- al statelor la imprumuturi din partea "ancilor centrale sau a altor institutii pu"lice de credit. In ceea ce pri'este Tratatul ;onstitutional 9in curs de rati&icare:$ acesta reia pre'ederile de4a e#istente$ insistand asupra rolului Uniunii de sta"ilire a liniilor (enerale si de coordonare a politici lor economice ale statelor mem"re. 00 - ;omunitatii01 sa raspunda de an(a4amentele administratiilor centrale$ autoritatile re(ionale sau locale$ autoritatilor pu"lice sau altor or(anisme sau intreprinderi pu"lice dintr-un stat mem"ru sau de a Ie lua in sarcina sa$ &ara pre4udicierea$ totusi a (arantiilor &inanciare reciproce pentru reali!area in comun a unui proiect speci&ic.0> O serie de alte dispo!itii din Tratat re(lementea!a unele aspecte &inanciare si

"u(etare ale politicii economice comunitare$ instituindu-se$ in principal$ unele o"li(atii

>.0. 2olitica monetara esi coordonarea politicilor macroeconomice era$ inca de la semnarea Tratatului de la Roma$ considerata necesara pentru reali!area 2ietei ;omune$ o politica monetara comuna propriu-!isa nu apare$ institutional 'or"ind$ decat odata cu lansarea Uniunii Economice si Monetare 9UEM: ca o"iecti' ma4or al Uniunii Europene prin Tratatul de la Maastric)t. 2ana la acel moment e#istase un comitet al (u'ernatorilor "ancilor centrale din statele ;omunitatilor 9in&iintat in 1/=1:$ iar in anii S?. &usese de4a lansata ideea crearii unei uniuni monetare intre statele mem"re. 2ra"usirea sistemului ratelor de sc)im" &i#e 9sistemul Bretton#1 #"

art. 802 prin 1egulamentul :r. 3(05;43 din 83 decem.rie 8443 al Consiliului au 2ost de2inite/ <masuri sta.ilind un acces pri$ilegiat< - art. 8, <considerente de ordin pruden tial< - art. 2, <intreprinderi pu.lice< - art. 3, <institutii 2inanciare< - art. 5. 00 Enciclopedia )niunii Europene-coordonator/ 0uciana Ale3andra G&ica, P=C,ed %eronia, Buc.20001
#5

*n mod asemanator,unui stat mem.ru art. 803 parag. 8

-=

Woods: in 1/?1 si cri!a petroliera din 1/?0 au determinat ;omunitatea sa isi cree!e in 1/?/ propriul sistem de rate de sc)im" 9Sistemul Monetar European$ SME:. 2rin acesta$ ;omunitatea isi crea un &ond comun de re!er'a pentru inter'entii pe piata si introducea pentru 'alutele participante un asa-numit $$sarpe monetar europeanD$ un re(im de rate de sc)im" in principiu &i#e$ dar modi&ica"ile in ca! de ne'oie. e asemenea$ a &ost creata Unitatea Monetara Europeana 9E;U:$ utili!a"ila atat ca re!er'a$ cat si ca mi4loc de plata. Totusi$ di&erentele de opinie intre statele mem"re$ precum si di&icultatea acceptarii cedarilor de su'eranitate pe care coordonarea politicilor monetare o presupunea$ au determinat$ intre altele$ o sta(nare a de!'oltarii proiectului de uniune monetara. Alaturi de proiectul uniunii economice$ acesta a &ost insa relansat de Actul Unic European 91/<=: si adoptat de&initi' ca o"iecti' ma4or al Uniunii Europene prin Tratatul de la Maastric)t. Reali!area Uniunii Economice si Monetare 9UEM: a &ost (andita ca un proces in trei etape. I. Ast&el$ intr-o prima &a!a 91//.-1//0: era necesara a"olirea tuturor restrictiilor care mai ramaneau in domeniul circulatiei capitalurilor si cresterea cooperarii intre "ancile centrale din statele mem"re SME. II. Apoi$ tre"uiau create mecanisme pentru coordonarea UEM$ cel mai important &iind Banca ;entrala Europeana 9&ondata in 1//<:. III. In &ine$ &i#area ire'oca"ila a ratelor de sc)im" intre monedele participante$ intrarea in &unctiune a Bancii ;entrale Europene$ lansarea si adoptarea monedei unice 9Euro:$ repre!inta de&initi'area Uniunii Monetare. Aceasta ultima etapa nu a &ost insa reali!ata de toate statele mem"re$ participarea &iind conditionata de indeplinirea unor criterii de con'er(enta economica 3 1: sta"ilitatea preturilor$ in anumite limite$ -: un de&icit pu"lic nu mai mare de 06 din 2IB$ 0: un ni'el al do"an!ilar pe termen lun( care sa nu depaseasca cu mai mult de -6 pe cel din primele trei tari cu ni'elul cel mai sca!ut al da"an!ilar$ 1: a"senta de'alori!arilar monetare in ultimii doi ani ce preced aderarea la Uniunea Monetara s. a.:. In plus$ politicile macroeconomice ale statelor mem"re ale Uniunii Economice si Monetare tre"uie sa satis&aca criteriile de aliniere pre'a!ute de 2actul de sta"ilitate si crestere economica$ acord "u(etar ce sanctianea!a &inanciar statele care nu respecta anumite criterii macroeconomice.

-?

eci!iile de politica monetara in cadrul UE se iau in (eneral de catre ;onsiliul Uniunii$ care )otaraste de o"icei prin 'ot cu ma4oritate cali&icata 9unanimitatea este necesara doar pentru sta"ilirea ratei de sc)im" a Euro cu alte 'alute:. Uneori ;onsiliul poate decide in cooperare cu 2arlamentul European. Marea Britanie, Danemarca si Suedia nu au aderat la UEM si$ prin urmare$ nu sunt obligate sa respecte criteriile de convergenta $ dar tre"uie totusi sa isi coordone!e in linii mari politicile macroeconomice cu cele ale celorlalte state mem"re. at &iind ca UEM &ace parte din acGuis-ul comunitar$ pre(atirea economiei pentru satis&acerea criteriilor de con'er(enta repre!inta unul din criteriile sta"ilite la ;open)a(a pentru aderarea unor noi tari la UE. Mai tre"uie remarcat &aptul ca politica monetara a UE este in esenta o politica antiin&lationista si de sta"ilitate a preturilor$ insa Sistemul Monetar European risca &ra(ili!area din cau!a incapacitatii unar state mem"re de a respecta in permanenta criteriile pre'a!ute de 2actul de sta"ilitate si crestere economica. 0= O"iecti'ul reali!arii Uniunii econornice si monetare implica$ prin urmare$ de&inirea si punerea in practica a politicii monetare a ;omunitatii$ aceasta atri"utiune &undamentala re'enind Sistemului European al Bancilor ;entrale - SEB; 0?. In plus$ SEB; 'a conduce operatiunile de sc)im" ale statelor mem"re si 'a promo'a "una &unctionare a sistemelor de plati. O"iecti'ul principal at SEB;0< este mentinerea sta"ilitatii preturilor si$ &ara a se pre4udicia acest o"iecti'$ 'a aduce spri4inul sau politicilor (enerale economice in ;omunitate$ asa cum sunt de&inite la art. - din Tratat. SEB; 'a actiona con&orm principiului unei economii desc)ise de piata unde concurenta este li"era$ &a'ori!and o alocare e&icace a resurselor si respectand principiile &i#ate la art. 1. SEB; este compus din Banca ;entrala Europeana 9B;E:$ care are personalitate 4uridica$ si din "ancile centrale nationale. El este condus de or(anele de deci!ie ale B;E$ care sunt consiliul (u'ematorilor si consiliul director. Statutele sale sunt de&inite in protocolul ane#a la Tratat. B;E tre"uie sa &ie consultata in le(atura cu orice act comunitar in domeniile ce sunt de competenta sa si de catre autoritatile nationale asupra oricarui proiect de re(lementare in domeniile ce intra in atri"utiunile sale$ dar in limitele si potri'it conditiilor &i#ate de ;onsiliu0/. In materiile respecti'e ea poate sa pre!inte a'i!e institutiilor sau or(anelor comunitare
0=

Enciclopedia )niunii Europene-coordonator/ 0uciana Ale3andra G&ica, P=C,ed %eronia, Buc.200-

#7 #8 #9

art. 80- parag. 2 din ratat art. 80- parag. 8 con2orm procedurii - art. 80> parag. (.

-<

corespun!atoare sau autoritatilor nationale1.. In temeiul acestei dispo!itii le(ale$ ;onsiliul a adoptat eci!ia Nr. /<E11> din -/ iunie 1//< pri'ind consultarea B;E de catre autoritatile In materie de emisiune monetara$ B;E este sin(ura a"ilitata$ potri'it art. 1.=$ sa autori!e!e emiterea de "ilete de "anca in cadrul ;omunitatii. Ele pot sa &ie emise atat de catre B;E$ cat si de "ancile centrale nationale$ dar statele mem"re nu pot sa emita monede decat su" re!er'a apro"arii de catre B;E a 'olumului emisiunii. ;onsiliul poate sa adopte$ cu procedura pre'a!uta la art. ->- si dupa consultarea B;E$ masuri pentru armoni!area 'alorilor unitare si a speci&icatiilor te)nice ale tuturor monedelor a&late in circulatie$ in masura in care acest lucru 'a &i necesar pentru asi(urarea "unei circulatii a lor in ;omunitate. 2rin Re(ulamentul Nr. /?>E/< din 0 mai 1//<$ ;onsiliul a adoptat asemenea masuri necesare pri'ind speci&icatiile te)nice ale monedelor Euro destinate pentru circulatie. La ? iulie 1//< B;E a pu"licat eci!ia sa consolidata Nr. 1///E- pri'ind denumirea$ speci&icatiile$ reproducerea si sc)im"ul "ancnotelor Euro$ iar la -= au(ust 1//< -liniile directoare asupra unor pre'ederi pri'ind aceste "ancnote asa cum sunt aceste linii directoare modi&icate. In indeplinirea misiunilor incredintate SEB;$ B;E$ con&orm Tratatului si in conditiile sta"ilite in statutele SEB;$ are puterea deci!ionala$ con&orm art. 11.$ aproape in aceleasi conditii ca toate celelalte or(ane ale ;omunitatii. Ast&el$ ea poate sa adopte re(ulamente$ sa ia deci!ii si sa emita recomandari si a'i!e. In ca!ul re(ulamentelor si deci!iilor sunt aplica"ile si art. ->0$ ->1 si ->= din Tratat$ iar in limitele si potri'it conditiilor )otarate de ;onsiliu$ &ie la propunerea ;omisiei si dupa consultarea 2arlamentului si a B;E$ &ie la recomandarea B;E si dupa consultarea 2arlamentului si a ;omisiei$ B;E poate sa aplice intreprinderilor amen!i si penalitati cu titlu cominatoriu in ca!ul nerespectarii re(ulamentelor si deci!iilor sale. 2rintr-un Re(ulament$ B;E si-a sta"ilit competentele sale de a impune asemenea sanctiuni. ;onsiliul$ )otarand in unanimitate la recomandarea B;E sau a ;omisiei$ dupa consultarea B;E$ in scopul a4un(erii la un consens compati"il cu o"iecti'ul sta"ili tatii preturilor si dupa consultarea 2arlamentului$ poate inc)eia$ prin dero(are de la art. 0..$ acorduri &ormale pri'ind un sistem de rata de sc)im" pentru Euro &ata de monedele necomunitare. e asemenea$ intr-o alta procedura$ el mai poate sa adopte$ sa modi&ice ori sa a"andone!e cursurile centrale ale Euro in sistemul ratei de sc)im". In a"senta unui asemenea sistem &ata de una sau mai multe monede necomunitare$ ;onsiliul$ statuand cu ma4oritate
$!

nationale pri'ind pre'ederile proiectelor le(islati'e.

art. 80- parag. 5

-/

cali&icata &ie la recomandarea ;ornisiei si dupa consultarea B;E$ &ie la recomandarea B;E$ poate sa &ormule!e orientarile (enerale ale politicii de sc)im" &ata de aceste monede$ care nu pot sa a&ecte!e o"iecti'ul SEB; de mentinere a sta"ilitatii preturilor11. ;onsiliul decide$ la propunerea ;omisiei si dupa consultarea B;E$ asupra po!itiei pe care o ocupa ;omunitatea la ni'el international in pri'inta pro"lemelor care do"andesc un interes particular pentru Uniunea economica si monetara si asupra repre!entarii ei. +ara pre4udicierea competentelor si acordurilor comunitare in domeniul acestei Uniuni$ statele mem"re pot sa ne(ocie!e in instantele internationale si sa inc)eie acorduri internationale in mod independent. Articolul 1.< din Tratat impune o o"li(atie de deplina impartialitate sau de neutralitate in sensul ca in e#ercitarea puterilor si in indeplinirea misiunilor si o"li(atiilor ce le-au &ost incredintate prin Tratat si statutele SEB;$ nici B;E$ nici o "anca centrala nationala$ nici un mem"ru oarecare al or(anului lor de deci!ie nu pot sa solicite ori sa accepte instructiuni ale institutiilor si or(anelor comunitare$ ale (u'ernelor statelor mem"re sau ale oricarui alt or(anism. Institutiile si or(anele comunitare se an(a4ea!a sa respecte acest principiu si sa nu caute sa in&luente!e pe mem"rii or(anelor de deci!ie ale B;E sau ale "ancilor centrale nationale$ in indeplinirea misiunilor lor. In practica$ s-a e'identiat &aptul ca re!ulta in mod clar din modul de redactare a art. 1.< ;E ca in&luentele e#terioare &ata de care dispo!itiile acestuia cauta sa prote4e!e B;E si or(anele ei de luare a deci!iilor sunt cele suscepti"ile de a stan4eni reali!area DrnisiunilorD pe care Tratatul si Statutul SEB; i le incredintea!a Bancii. Articolul 1.< ;E impune in esenta prote4area Bancii contra tuturor presiunilor politice in scopul de a-i da posi"ilitatea sa urmareasca e&ecti' o"iecti'ele ce ii sunt atri"uite misiunilor ei$ prin e#ercitarea independenta a competentelor speci&ice ce ii sunt con&erite in acest scop de Tratat si de Statut. ;u toate acestea$ s-a o"ser'at ca recunoasterea &aptului ca Banca are o asemenea independenta nu are consecinta separarii ei cu desa'arsire de ;omunitatea Europeana si a e#ceptarii de la orice re(ula de drept comunitar si$ prin urmare$ nu e#ista moti'e care sa impiedice prima facie le(islati'ul comunitar sa adopte$ in 'irtutea competentelor ce ii sunt atri"uite prin Tratat si con&orm conditiilor cuprinse in acesta$ masuri le(islati'e care sa se poata aplica Bancii ;entrale Europene. O o"li(atie de armoni!are a le(islatiilor nationale$ inclusi' statutele "ancilor centrale nationale$ cu pre'ederile Tratatului si statutele SEB; se poate deduce din dispo!itiile art. 1./ in

$1

art. 888 parag. 8 si 2

0.

sensul ca statele tre"uie sa supra'e()e!e compati"ilitatea acelor le(islatii cu pre'ederile in cau!a pana la constituirea SEB;.1>.1. ispo!itii institutionale Tratatul ;E cuprinde o serie de dispo!itii institutionale pri'ind or(ani!area si des&asurarea acti'itatii B;E 9consiliul (u'ernatorilor$ consiliul director$ modul de lucru etc.:10 In scopul promo'arii politicilor statelor mem"re in intrea(a masura necesara &unctionarii pietei interne este instituit un comitet monetar cu caracter consultati'. Acest comitet are urmatoarele atri"utiuni113 - urmarirea situatiei monetare si &inanciare a statelor mem"re si a ;omunitatii$ precum si a re(imului (eneral de plati din statele mem"re si e&ectuarea in mod re(ulat de rapoarte pe aceasta tema catre ;onsiliu si ;omisie5 - &ormularea de a'i!e$ &ie la cererea ;onsiliului$ &ie din proprie initiati'a pentru aceste institutii5 - &ara sa a&ecte!e atri"utiile ;oreper$ contri"utia la pre(atirea lucrarilor ;onsiliului in situatiile speci&icate in care$ desi(ur$ sunt in discutie pro"leme de natura &inanciara si monetara5 - e#aminarea$ cel putin o data pe an$ a situatiei in materie de circulatie a capitalurilor si de li"ertate a platilor$ asa cum re!ulta din pre'ederile Tratatului si din masurile luate de ;onsiliu5 aceasta e#aminare poarta asupra tuturor masurilor relati'e la circulatia capitalurilor si platilor si$ asupra re!ultatelor ei$ se 'a raporta ;onsiliului si ;omisiei. ;omitetul monetar 'a &iinta pana la s&arsitul celei de-a doua &a!e a uniunii eco nomice si monetare$ asa cum se 'a o"ser'a mai 4os$ cand 'a &i di!ol'at si inlocuit$ la inceperea celei de-a treia &a!e$ cu un comitet economic si &inanciar ale carui atri"utii di&era$ intr-o anumita masura$ &ata de cele ale comitetului monetar numai cu pri'ire la pre(atirea lucrarilor ;onsiliului si in alte situatii speci&ice. Statele mem"re si ;omisia numesc &iecare cel mult doi mem"ri in comitetele mentionate$ iar in ca!ul comitetului economic si &inanciar$ B;E 'a desemna$ de asemenea doi mem"ri. In a&ara de atri"utiunile &i#ate$ daca si in masura in care statele mem"re "ene&icia!a de o dero(are cu "a!a le(ala la art. 1-- si 1-0$ comitetul economic si &inanciar urmareste situatia economica si &inanciara$ precum si re(imul (eneral de plati din aceste state si 'a raporta in mod re(ulat ;onsiliului si ;omisiei in aceasta pri'inta.1>
1$# $$

ratat de Drept Comunitar! editia a "-a, #cta$ian %anolac&e. Ed. C' Beck, Bucuresti 200(

- art. 882 si 883. art. 885 1> ratat de Drept Comunitar! editia a "-a, #cta$ian %anolac&e. Ed. C' Beck, Bucuresti 200(

01

>.>. E'olutia procesului de reali!are a uniunii economice si monetare ;ea de-a doua &a!a a reali!arii uniunii economice si monetare a urmat sa inceapa$ potri'it art. 11= din Tratat$ la 1 ianuarie 1//1. 2entru pre(atirea acestei &a!e s-a pre'a!ut ca &iecare stat mem"ru sa adopte$ in ca! de ne'oie$ masurile corespun!atoare pentru a se con&orma interdictiilor pre'a!ute la art. >=$ 1.1 si 1.- para(. 1$ si 'a )otari$ daca este necesar$ pentru a permite e'aluarea mentionata imediat mai 4os$ pro(rame multianuale destinate sa asi(ure con'er(enta dura"ila necesara reali!arii uniunii$ in special in ce pri'este sta"ilitatea preturilor si situatia sanatoasa a &inantelor pu"lice. ;onsiliul 'a e'alua in aceea si perioada$ pe "a!a unui raport al ;omisiei$ pro(resele in materie de con'er(enta economica si monetara$ in special in ce pri'este sta"ilitatea preturilor si situatia sanatoasa a &inantelor pu"lice$ precum si pro(resele reali!ate in inc)eierea punerii in aplicare a le(islatiei comunitare relati'e la piata interna. In cursul celei de-a doua &a!e$ statele mem"re au o"li(atia de a actiona pentru e'itarea de&icitelor e#cesi'e$ si$ daca este ca!ul$ de a incepe procesul care duce la independenta "ancilor lor centrale$ con&orm art. 1./ al Tratatului1=. S-a sta"ilit ca inca la inceputul celei de-a doua &a!e 'a &i in&iintat si 'a e#ecuta o"li(atiile un Institut Monetar European * IME1?. 2rincipalele sale atri"utii se re&era la urmatoarele aspecte1<3 - intarirea cooperarii intre "ancile centrale nationale5 - intarirea coordonarii politicilor monetare ale statelor mem"re in 'ederea asi(urarii sta"ilitatii preturilor5 - super'i!area &unctionarii sistemului monetar european5 - con'enirea unor consultatii asupra c)estiunilor care pri'esc competenta "ancilor centrale nationale si care a&ectea!a sta"ilitatea institutiilor si pietelor &inanciare5

1=

1elati$ la independenta .ancilor centrale, de e3emplu/ Banca centrala a Germaniei are un statut independent inca de la in2iintare, in timp ce Banca Frantei a de$enit independenta a.ia la inceputul anului 8445, nemaiputand sa solicite si nici sa accepte instructiuni sau indicatii de la gu$em. Banca Angliei a 2ost diri+ata, intr-o anumita masura, de gu$em. - I. arden, &e European central .ank and t&e role o2 national central .anks in economic and monetar, union ? @. !i"ffinger, Con$ergence o2 monetar, policies in Europe - Concepts, targets and instruments Economic and monetar, )nion, op cit/ ratat de Drept Comunitar! editia a "-a, #cta$ian %anolac&e. Ed. C' Beck, Bucuresti 200(

$7 $8

- art. 88>. parag. 3

0-

- reluarea &unctiunilor pana atunci asumate de +ondul european de cooperare monetara$ care se di!ol'a 9modalitatile de di!ol'are &iind &i#ate prin statutele IME:5 - &acilitarea utili!arii E;U si supra'e()erea de!'oltarii sale inclusi' "una &unc tionare a sistemului de compensare in E;U. Atri"utiile enuntate au un caracter (eneral. Insa$ alte atri"utiuni sunt pre'a!ute cu a&ectare special a pentru pre(atirea celei de-a treia &a!e$ si anume3 - pre(atirea instrumentelor si procedurilor necesare aplicarii politicii monetare unice in cursuI acestei &a!e5 - incura4area armoni!arii$ daca este ne'oie$ a re(ulilor si practicilor carmuind colectarea$ sta"ilirea si di&u!area statisticilor in domeniul de competenta sa5 - ela"orarea de re(uli ale operatiunilor de intreprins de catre "ancile centrale nationale in cadrul SEB;5 - incura4area e&icacitatii platilor trans&rontiere5 - supra'e()erea pre(atirii te)nice a "iletelor de "anca denumite in E;U QEuroR. ;u toate acestea$ ;onsiliul$ )otarand in unanimitate la propunerea ;omisiei si dupa consultarea 2arlamentului si a IME$ poate sa incredinte!e IME si alte sarcini in acest sens. 2ana la 01 decem"rie 1//= cel mai tar!iu$ IME a tre"uit sa preci!e!e cadrul re(ulamentar$ or(ani!ational si lo(istic de care SEB; are ne'oie pentru indeplinirea atri"utiunilor sale in timpul celei de-a treia &a!e si care a &ost pre!entat B;E$ pentru deci!ie$ la data punerii sale la punct. In s&arsit$ IME$ )otarand cu o ma4oritate de doua treimi din mem"rii consiliului sau poate3 1: sa &ormule!e a'i!e sau recomandari pri'ind orientarea (enerala a politicii monetare si a politicii de sc)im"$ precum si asupra masurilor a&erente acestora luate in &iecare stat mem"ru5 -: sa pre!inte a'i!e sau recomandari (u'ernelor si consiliuluiasupra politicilor suscepti"ile sa a&ecte!e situatia monetara interna sau e#terna in ;omunitate si $ in special $ &unctionarea sistemului monetar european5 0: sa adrese!e recomandari autoritatilor monetare ale statelor mem"re asupra conducerii politicii lor monetare. IME are personalitate 4uridica si este condus si administrat de un consiliu compus dintrun presedinte si din (u'enatorii "ancilor centrale nationale$ dintre care unul este 'icepresedinte. 2resedintele este numit de comun acord de (u'emele statelor mem"re la ni'elul se&ilor de stat sau (u'ern$ la recomandarea ;onsiliului IME si dupa consultarea 2arlamentului si a ;onsiliului$

00

el tre"uind sa &ie o persoana 9resortisant al unui stat mem"ru: cu autoritate si e#perienta pro&esionala in domeniul "ancar si monetar$ recunoscute. In timpul celei de-a doua &a!e nu a &ost pre'a!uta 'reo sc)im"are a compo!itiei in monede a cosului E; QEuroR1/. Insa$ c)iar de la inceputul celei de-a treia &a!e$ 'aloarea E; QEuroR a &ost ire'oca"il &i#ata>.. S-a pre'a!ut ca daca in cursul &a!ei in discutie apar di&icultati sau o amenintare (ra'a cu di&icultati in "alanta de plati a unui stat mem"ru$ pro'enind &ie dintr-un de!ec)ili"ru (lo"al al "alantei$ &ie din natura de'i!elor de care el dispune si suscepti"ile in special sa compromita &unctionarea pietei comune sau reali!area pro(resi'a a politicii comerciale comune$ 'a &i operanta o procedura de re(lementare a situatiei con4uncturale respecti'e>1. In concret$ ;omisia procedea!a &ara intar!iere la o e#aminare a situatiei acelui stat$ precum si a actiunii pe care el a intreprins-o sau pe care poate sa o intreprinda con&orm dispo!itiilor Tratatului$ apeland la toate mi4loacelor de care el dispune. Ea indica masurile a caror adoptare o recomanda statului interesat. aca actiunea intreprinsa de statul mem"ru in cau!a si masurile su(erate de ;omisie nu par su&iciente spre a inlatura di&icultatile sau amenintarile produse$ ;omisia 'a recomanda ;onsiliului$ dupa consultarea comitetului monetar$ concursul mutual si metodele corespun!atoare. ;onsiliul urmea!a sa &ie in mod re(ulat in&ormat despre starea situatiei si despre e'olutia ei. ;onsiliul$ )otarand cu ma4oritate cali&icata acordarea concursului$ adopta directi'e si deci!ii care &i#ea!a conditiile si modalitatile acestuia. ;oncursul mutual poate sa ia in special &orma3 a: unei actiuni concertate pe lan(a alte or(ani!atii internationale la care statele mem"re pot sa recur(a 9ds e#emplu$ OM;$ 2MI:5 ": unor masuri necesare pentru a e'ita deturnarile de tra&ic cand tara in di&icultate mentine sau resta"ileste restrictii cantitati'e in pri'inta tarilor terte5 c: acordarea de credite limitate din partea celorlalte state mem"re$ su" re!er'a acordului lor. aca acel concurs recomandat de ;omisie nu a &ost acordat de ;onsiliu sau daca masurile luate si concursul acordat sunt insu&iciente$ ;omisia autori!ea!a statul in di&icultate sa ia masuri de sal'(ardare ale caror conditii si modalitati le 'a de&ini. Aceasta autori!are poate &i$ insa$ re'ocata si aceste conditii si modalitati pot &i modi&icate de ;onsiliu care )otaraste cu ma4oritate cali&icata. Articolul 11/ poate sa &ie aplica"il si dupa inceperea celei de-a treia &a!e.>$9 5! 51

art. 886. art. 823 parag. 5 art. 884 in conditiile derogatorii pre$a7ute la art. 822 parag. (.

5"

01

Tot in cursul celei de-a doua &a!e un stat mem"ru poate sa ia$ cu titlu conser'atoriu$ masuri de sal'(ardare necesare$ in ca! de cri!a "rusca in "alanta de plati si daca o deci!ie a ;onsiliului in sensul preci!at mai sus pri'ind acordarea concursului mutual$ nu inter'ine imediat. Aceste masuri tre"uie sa aduca un minimum de pertur"are in &unctionarea pietei comune si sa nu depaseasca intinderea strict indispensa"ila pentru a remedia di&icultatile care sau mani&estat>0. Este necesara$ prin urmare$ o"ser'area unui anurmit (rad de proportionalitate intre &elul masurii luate si posi"ilele consecinte care s-ar putea produce pe plan comunitar. In acelasi timp$ scopul masurilor dispuse nu tre"uie sa &ie deturnat$ in a sa &el incat sa &ie utile. In acest conte#t Tratatul instituie o o"li(atie de in&ormare a ;omisiei si a celorlalte state mem"re de catre statuI mem"ru in cau!a$ asupra masurilor de sal'(ardare pana cel mai tar!iu la momentul in care ele intra in 'i(oare. ;omisia poate sa recomande ;onsiliului concursul mutual>1. 2e "a!a a'i!ului ;omisiei si dupa consultarea comitetului monetar$ ;onsiliul$ statuand cu ma4oritate cali&icata$ poate sa decida ca statul interesat tre"uie sa modi&ice$ sa suspende ori sa anule!e masurile de sal'(ardare mentionate$ inclu!and$ deci$ o posi"ilitate de corectare a masurilor luate. Articolul 1-. poate sa &ie aplica"il si dupa inceperea celei de-a treia &a!e a uniunii economice si monetare>>. S-a pre'a!ut luarea unor masuri decisi'e pri'ind 'iitorul uniunii economice si monetare$>= in perspecti'a trecerii la cea de-a treia &a!a. Ast&el$ ;omisia si IME intocmesc rapoarte pentru ;onsiliu in le(atura cu pro(resele &acute in statele mem"re in indeplinirea o"li(atiilor lor pentru reali!area acestei Uniuni. Rapoartele tre"uie sa e#amine!e in special daca le(islatia nationala a &iecarui stat mem"ru$ inclusi' statutele "ancii sale centrale nationale$ este compati"ila cu art. 1.< si 1./ ale Tratatului si cu statutele SEB; si daca a &ost reali!at un (rad ridicat de con'er(enta$ anali!andu-se masura in care &iecare dintre statele mem"re a indeplinit criteriile urmatoare3

5#

art. 820 art. 884 in conditiile dispo7itiilor art. 822 parag. ( art. 828

5$

55

56

0>

- reali!area unui (rad inalt de sta"ilitate a preturilor$ care 'a re!ulta dintr-o rata a in&latiei apropiata de aceea e#istenta in trei state mem"re$ in plus pre!entand cele mai "une re!ultate in materie de sta"ilitate a preturilor5 - caracterul suporta"il al situatiei &inantelor pu"lice$ care 'a reiesi dintr-o situatie "u(etara care nu pre!inta de&icit pu"lic e#cesi' in sensul art. 1.1 para(. =5 - respectarea mar4elor normale de &luctuatie pre'a!ute prin mecanismul de sc)im" al sistemului monetar european timp de doi ani cel putin$ &ara de'alori!are a monedei in raport de aceea a unui alt stat mem"ru5 - caracterul dura"il al con'er(entei atinse de statul mem"ru si al participarii sale la mecanismul de sc)im" al sistemului monetar european$ care se re&lecta in ni'elul ratelor do"an!ii pe termen lun(. Rapoartele respecti'e tin seama$ de asemenea$ de de!'oltarea E; $ de re!ultatele inte(rarii pietelor$ de situatia si de e'olutia "alantelor de plati curente si de un e#amen al e'olutiei costurilor salariale unitare si de alti indici de pret. ;onsiliul$ statuand cu ma4oritate cali&icata$ luand in considerare in mod corespun!ator rapoartele si a'i!ul a'ute in 'edere$ decide3 a: pe "a!a recomandarii ;omisiei$ daca o ma4oritate a statelor mem"re indeplineste conditiile necesare pentru adoptarea unei monede unice5 ":daca se impune intrarea ;omunitatii in cea dea treia &a!a$ si$ in ca! a&irmati'3 c: &i#area datei de intrare in 'i(oare a celei de-a treia &a!e. aca$ la s&arsitul anului 1//?$ data inceperii celei de-a treia &a!e nu a &ost &i#ata$ aceasta &a!a incepe la 1 ianuarie 1/// 9cum s-a intamplat in &apt:. Aceasta inseamna ca$ desi celelalte doua deci!ii sunt de4a luate5 se asteapta$ totusi$ cea de-a treia deci!ie pri'ind data inceperii celei de-a treia &a!e$ in lipsa careia aceasta data este sta"ilita de drept prin Tratat. ar$ inainte de 1 iulie 1//<$ ;onsiliul reunit la ni'elul se&ilor de stat si de (u'ern$ dupa ce 'a &i &ost repetata procedura a'uta in 'edere mai sus$ indeplinita de ;omisie$ IME$ ;onsiliul$ tinand seama de rapoartele si a'i!ele mentionate$ con&irma$ cu ma4oritate cali&icata si pe "a!a recomandarilor ;onsiliului$ care sunt statele mem"re care indeplinesc conditiile necesare pentru adoptarea unei monede unice. Recur(erea la aceasta solutie isi are sor(intea in impre4urarea ca este posi"il ca$ intre timp$ unele state sa nu mai indeplineasca conditiile necesare pentru adoptarea unei monede unice$ ceea ce ar a'ea consecinta nereali!arii ma4oritatii statelor mem"re cerute anterior in pri'inta satis&acerii conditiilor adoptarii acestei monede. In &apt$ nici te#tul le(al nu mai pre'ede aceasta ma4oritate in procedura de con&irmare.

0=

2rin Tratat$>? este instituita o du"Ia dero(are pri'ind unele state mem"re in sensul inaplica"ilitatii unor dispo!itii pri'ind politica economica si monetara$ in ca!ul acestor state 9ponderea acestor state "ene&iciare ale dero(arii tre"uie sa &ie minoritara:. ;el putin o data la &iecare doi ani$ sau la cererea unui stat mem"ru &acand o"iectul unei dero(ari$ ;onsiliul$ statuand cu ma4oritate cali&icata asupra propunerii ;omisiei$ decide care state mem"re$ ce &ac o"iectul unei dero(ari$ indeplinesc conditiile necesare pentru adoptarea unei monede unice>< si pune capat dero(arilor statelor mem"re respecti'e.>/ lmediat dupa ce a &ost luata deci!ia &i#and data la care incepe cea de-a treia &a!a a uniunii=.$ sau$ daca este ca!ul$ imediat dupa 1 iulie 1//<$ ;onsiliul$ incepe acti'itatea pre(atitoare destinata e#ercitarii depline de catre SEB; si B;E a competentei lor c)iar incepand din prima !i a celei de-a treia &a!e. e indata ce B;E este instituita =1$ IME este lic)idat.=- in momentul instituirii$ B;E reia$ la ne'oie$ sarcinile IME. In s&arsit$ in !iua intrarii in 'i(oare a celei de-a treia &a!e$ ;onsiliul ia masurile decisi'e pentru in&aptuirea uniunii economice si monetare. =0 Ast&el$ statuand cu unanimitatea statelor mem"re ce nu &ac o"iectul unei dero(ari$ pe "a!a propunerii ;omisiei si dupa consultarea B;E$ el )otarste rata de con'ersiune la care monedele lor sunt ire'oca"il &i#ate si rata ire'oca"il &i#ata la care Euro inlocuieste aceste monede$ si Euro 'a &i o moneda deplina. Aceasta masura nu modi&ica$ in sine$ 'aloarea e#terna a E;U. ;on&orm aceleiasi proceduri$ ;onsiliul ia si celelalte masuri necesare introducerii rapide a Euro ca moneda unica a acestor state mem"re. aca s-a decis=1 sa se a"ro(e o dero(are$ ;onsiliul$ statuand cu unanimitatea statelor mem"re care nu &ac o"iectul unei dero(ari si a statului mem"ru in cau!a$ pe "a!a propunerii ;omisiei si dupa consultarea B;E$ 'a &i#a rata la care Euro inlocuieste moneda acestui din urma stat si 'a decide celelalte masuri necesare introducerii Euro ca moneda unica in statul in discutie. Este e'ident ca se 'a proceda la aceasta &i#are a ratei de inlocuire la o data ulterioara celei la care s-au sta"ilit rata de con'ersiune si rata ire'oca"ila la care Euro inlocuieste monedele celorlalte state care nu au &acut o"iectul unei dero(ari. Insa$ c)iar de la inceputul celei
57

art. 822

58 59

pe .a7a criteriilor 2i3ate la art. 828 parag. 8 in con2ormitate cu art. 822 parag. 2 din ratat.! e3/ ca in ca%ul &reciei, despre care, prin Deci%ia 'r( "!!!)$"7 din 19 iunie "!!! s-a considerat eli indeplineste conditiile pentru adoptarea de la 1 ianuarie "!!1 a monedei unice, a*ro+andu-se cu aceeasi data Deci%ia 'r( 98)#17 din 7 iunie #$$$. 6! art. 828
61 6" 6#

art. 823 parag. 2 modalitatile de lic&idare sunt pre$a7ute in statutele sale. art. 823 parag. 5. , urmandu-se procedura pre$a7uta la art. 822 parag. 2

6$

0?

de-a treia &a!e si cata 'reme un stat mem"ru &ace o"iectul unei dero(ari$ acest stat 'a trata politica sa de sc)im" ca o pro"lema de interes comun$ asa cum orice stat mem"ru$ indi&erent de statutul sau$ tre"uie sa procede!e pana la inceperea celei de-a treia &a!e si sa tina seama$ in consecinta$ de e#perientele do"andite (ratie cooperarii in cadrul SME si de!'oltarii Euro$ cu respectarea competentelor e#istente. +ara indoiala$ luandu-se in considerare &aptul ca statul mem"ru este "ene&iciar al unui re(im dero(atoriu$ el 'a suporta consecintele inerente acestuia si nu 'a &i tratat ca un stat nesupus dero(arii$ cat timp nu 'a satis&ace criteriile de admisi"ilitate.=>

=. MONE A UNI;A SI SISTEMUL MONETAR INTERNATIONAL =.1. Lansarea monedei unice== La ;onsiliul European de la Madrid$ din decem"rie 1//>$ denumirea de Ecu a &ost inlocuita cu cea de Euro. Ulterior$ la ;onsiliul European de la u"lin 9decem"rie 1//=:$ a &ost adoptat un 2act de sta"ititate$ care pre'ede aplicarea$ de catre statele mem"re ale !onei Euro$ a pro(ramului de sta"ilitate si aplicarea sanctiunilor &inanciare statelor care au de&icit superior ci&rei de 06$ cu e#ceptia ca!urilor de recesiune economica (ra'a.
=>

ratat de Drept Comunitar! editia a "-a, #cta$ian %anolac&e. Ed. C' Beck, Bucuresti 200( Drept Comunitar European. Partea Generala- Augustin Fuerea, Ed All Beck, 2003

==

0<

In ianuarie 1//<$ patru state mem"re ale Uniunii Europene nu faceau parte din zona !uro3 un stat nu indeplinea criteriile de convergenta %&recia', iar alte trei state nu doreau sa participe la zona !uro %Marea Britanie, Suedia, Danemarca'. La - mai 1//<$ ;onsiliul European reunit la Bru#elles$ con&irma crearea unei !one Euro intre 11 state si sta"ileste paritatile de&initi'e dintre monedele acestora. centrale europene. La 01 decem"rie 1//<$ ministrii de &inante sta"ilesc 'aloarea in Euro a celor 11 monede 'i!ate$ iar la 1 ianuarie 1///$ Euro a &ost lansat pe pietele de sc)im" si poate &i &olosit ca mi4loc scriptural de plata. Europenii &olosesc "iletele si monedele Euro incepand cu 1 ianuarie -.... =.-. 1 ianuarie -..- - Introducerea monedei unice Sunt ? "ancnote Euro cu urmatoarele 'alori nominale3 >$ 1.$ -.$ >.$ 1..$ -.. si >.. Euro. Ele sunt identice$ pe am"ele parti$ pentru toata !ona Euro. Ilustratiile de pe ele repre!inta poduri$ &erestre si porti si se Knscriu Kn tematica 7'Lrstele si stilurile Europei8. Sunt < mone!i Euro cu urmatoarele 'alori nominale3 1$ -$ >$ 1.$ -. si >. de centi$ precum si 1 si - Euro. Una din &ete este comuna tuturor mone!ilor si este cea pe care este marcata 'aloarea. A doua &ata este di&erita de la tara la tara$ a'Lnd marcata pe ea ori e&i(ia se&ului statului ori un alt sim"ol national. e'enita moneda o&iciala a statelor mem"re$ euro nu se 'a su"stitui de&initi' mone!ilor nationale decat dupa o perioada 7 de tran!itie 7de 0 ani$ care se intinde intre 1 ianuarie 1/// si 01 decem"rie -..1. in punct de 'edere te)nic drumul spre moneda unica a &ost pre(atit cu multe e&orturi. Inca din 1//= la 2aris au &ost reproduse mone!i in euro * noua modele$ de la > centime pana la > euro. Institutul Monetar European 9OME:$ cu sediul la +ranN&urt$ a studiat (ama de "ilete de "anca. i'er(ente au e#istat pentru metal * pro"lema deloc secundara stiind ca o cantitate uriasa de miliarde de euro 'a &i necesara pentru intrea(a uniune. Masinile de calcul si pro(ramele calculatoarelor au &ost modi&icate. 2ersonalul "ancar a tre"uit sa capete o noua &ormatie$ potri'it monedei unice. Masinile care disti"uie "iletele de "anca au tre"uit adaptate. Salariile$ declaratiile de impunere$ documentele de securitate sociala 'or tre"ui de asemenea sc)im"ate. ;)iar art. 1.< din tratatul care a instituit comunitatea 7&iecare stat mem"ru 'e()ea!a la compati"ilitatea le(islatiei nationale$ inclusi' statutele "ancii centrale nationale$ cu pre!entul tratat si statutele SEB;8. e asemenea$ ;onsiliul european l-a desemnat pe domnul uisen"er($ a'and cetatenie olande!a$ ca presedinte al Bancii

0/

in punct de 'edere economic moneda unica a determinat (u'ernele sa conditiile necesare in materie de de&icit pu"lic$ sa adopte masuri de limitare a in&latiei.

respecte

in acest punct de 'edere tratatul de la Maastric)t si-a asumat &unctia ce i-a &ost desemntata$ adica dispo!itiile Tratatului constituie puncte de re&erinta ale principalilor indici economico-&inanciari 'i!and ast&el de&inirea unei economii sanatoase si de lun(a durata. 2otri'it masurilor adoptate$ euro urmea!a sa &ie o moneda puternica si sanatoasa$ la adapostul tul"urarilor e#terne$ Uniunea Monetara (arantand atat sta"ilitatea ei cat si intre(ul sistem &inanciar european. ;omisarul european pentru a&aceri economice$ monetare si &inanciare a repetat de nenumarate ori$ de pilda la 1 aprilie 1//< la Bru#elles$ ca 7Europa este un pol de sta"ilitate economica8.

=.0. 2erspecti'e de 'iitor * lar(irea !onei euro=? ;a Ji Kn ca!ul Marii Britanii, Danemarcei, Suediei 9IHri mem"re UE care nu &ac parte din !ona euro:$ mulIi oameni din cele noi 1. IHri mem"re sunt Kn(ri4oraIi de e&ectul pe care UEM Kl 'a a'ea asupra su'eranitHIii Ji identitHIii naIionale. TotuJi$ cele 1. noi IHri$ din -..? * 1- IHri 9participante la uniunea monetara: sunt aJteptate sH adere la euro Kn 'iitorul apropiat ele nea'Lnd de ales Kn aceastH pri'inIH 9Bel(ia$ @ermania$ @recia$ Spania$ +ranta$ Irlanda$ Italia$ Lu#em"ur($ Austria$ 2ortu(alia$ +inlanda si Olanda.:. Danemarca, Suedia si regatul (nit al Marii Britanii sunt mem"re ale Uniunii Europene$ dar nu participa la moneda comuna. 2rincipalele e'enimente care au dus la reali!area UEM Ji la adoptarea monedei unice Kn tarile Uniunii Europene sunt3

ecem"rie 1//>

;onsiliul European decide sc)im"area termenelor limitH Ji a numelui monedei unice Kn Meuro8 ;onsiliul European adoptH 2actul de ;reJtere Ji de Sta"ilitate Ji ERM II ;onsiliul European selectea!H Statele Mem"re care 'or participa la Etapa a III a UEM$ &i#ea!H ratele de sc)im" "ilaterale Ji selectea!H preJedintele Ji consiliul de conducere al B;E

Iunie 1//? Mai 1//<

67

E$er closer )nion. *ntroduction to European *ntegration- Desmond Dinan! ed.***, +ul, 200-, Pu.lis&er/ 0,nne 1inner Pu.

1.

Iunie 1//<

B;E este Kn&iinIatH Kn +ranN&urt$ Knlocuind Monetar European

Institutul

Ianuarie 1/// Septem"rie -..1 * ecem"rie -..1

de"utul Etapei III * &i#area ire'oca"ilH a ratelor de sc)im" Ji intrarea Kn 'i(oare a le(islaIiei rele'ante Bancile nationale si "ancile comerciale 'or &i apro'i!ionate cu "ancnote si mone!i Euro$ con&orm estimarilor proprii. ;onturile "ancare Kn monedele nationale din !ona Euro 'or &i con'ertite automat si &ara comision Kn conturi Kn Euro. Marca (ermana Ksi pierde puterea de circulatie Bancnotele Ji monedele euro intrH Kn circulaIie Bancile$ automatele "ancare$ o&iciile postale si comerciantii 'or a'ea disponi"il Kn Euro pentru operatiuni Kn numerar. @uldenul olande! Ksi pierde puterea de circulatie. Lira irlande!a Ksi pierde puterea de circulatie. +rancul &rance! Ksi pierde puterea de circulatie. +ostele monede nationale pot &i Knca &olosite pentru a plati Kn numerar$ Kn statele mem"re UE din !ona Euro. Bancnotele si mone!ile nationale retrase de pe piata nu 'or mai &i re-emise. +ostele monede nationale pot &i con'ertite Kn Euro la "anci$ &ara comision pentru clientii "ancii respecti'e. Este termenul limita pentru con'ertirea marcii (ermane Kn Euro prin intermediul "ancilor comerciale din tarile !onei Euro. Bancnotele corespun!atoare oricaror monede nationale din !ona Euro pot &i con'ertite Kn Euro$ &ara comision$ la punctele desemnate de catre "ancile centrale nationale din tarile !onei Euro. Statutul le(al al "ancnotelor Ji monedelor naIionale este anulat Este termenul limita pentru con'ertirea pesetei spaniole$ &rancului &rance!$ a celui lu#em"ur()e! si a escudo-ului portu()e! Kn Euro prin intermediul "ancilor comerciale din tarile !onei Euro. Este termenul limita pentru con'ertirea &rancului "el(ian si a (uldenului olande! Kn Euro prin intermediul "ancilor comerciale din tarile !onei Euro. Bancnotele nationale din tarile !onei Euro pot &i con'ertite

01 decem"rie -..1

PncepLnd cu 1 ianuarie -..-? ianuarie -../ &e"ruarie -..1? &e"ruarie -..-< &e"ruarie -..-

-< &e"ruarie -..2Lna la 01 martie -..-

Iulie -..-

0. iunie -..-

01 decem"rie -..2Lna la$ cel tLr!iu$ 01 decem"rie

11

-..-

la "ancile din tara Kn cau!a. RamLne la latitudinea "ancii sa sta"ileasca daca 'a percepe comision sau nu dupa data de -<..-.-..1 pentru aceste ser'icii. Mone!ile pot &i con'ertite$ &ara comision$ Kn Euro. Bancile centrale nationale din tarile !onei Euro a'eau sta"ilite urmatoarele termene

pentru con'ersia "ancnotelor si mone!ilor nationale Kn Euro3 - "ancnote * Kntre 1. ani 9+inlanda$ +ranta$ @recia$ Italia: si &ara termen 9@ermania$ Austria$ Bel(ia$ Spania$ Irlanda$ Lu#em"ur(:5 - mone!i * 01 decem"rie -..- 92ortu(alia:$ - ani 9@recia:$ 01 decem"rie -..1 9Bel(ia si Lu#em"ur(:$ 0 ani 9+ranta:$ 1 ianuarie -..? 9Olanda:$ 1. ani 9+inlanda si Italia:$ &ara termen 9@ermania$ Austria$ Spania si Irlanda:. Utili!area unei monede unice are ca re!ultate3 eliminarea comisioanelor de con'ersie dintr-o moneda nationala Kn alta5 eliminarea riscului ratei de sc)im" Kn sc)im"urile comerciale cu alti mem"ri ai !onei Euro5 e&icienta crescuta a pietelor &inanciare si monetare5 transparenta preturilor la "unuri si ser'icii Kn cadrul !onei Euro$ ce determina concurenta crescuta pe piata5 mai "una distri"uire a resurselor si$ Kn (eneral$ mai "una inte(rare economica Kntre partenerii europeni. Reducerea costurilor re&eritoare la tran!actiile Kn di&erite monede si sta"ilitatea preturilor sunt a'anta4ele cele mai e'idente. Uniunea Monetara este una din reali!arile cele mai importante ale istoriei comunitare$ iar introducera monedei unice este un e'eniment &ara precedent in istoria monetara a continentului. ;redi"ilitatea si sta"ilitatea monedei unice 'a depinde insa de o politica &iscala ri(uroasa. Insa nici politica monetara unica nu 'a putea (aranta sin(ura sta"ilitatea preturilor. %a tre"ui insotita de o politica &iscala adec'ata la ni'elul intre(ului ansam"lu al Uniunii Economice si Monetare. =.1. Bene&iciile si criticile aduse monedei unice=< upH lansarea euro mulIi europeni s-au plLns cH preIurile la produse$ ser'icii au crescut din cau!H cH mulIi a&aceriJti Ji-au rotun4it simIitor preIurile. PnsH competiIia Kn 'Ln!Hrile transnaIionale a crescut deoarece europenii au pre&erat sH treacH (raniIa dacH preIurile erau mai
68

E$er closer )nion. *ntroduction to European *ntegration- Desmond Dinan! ed.***, +ul, 200-, Pu.lis&er/ 0,nne 1inner Pu.

1-

mici Kn Iara 'ecinH. Moneda unicH a adus transparenIH$ economii 9nu mai era ne'oie sH e&ectue!e sc)im"uri 'alutare:$ milioane de re!idenIi ai !onei euro care mer(eau Kn 'acanIH Kn IHrile euro au "ene&iciat imediat de &olosirea aceleiaJi monede. La s&LrJitul anilor /. mulIi americani au 'enit Kn 'acanIH Kn Europa deoarece dolarul era mai "ine cotat decLt euro. ;Hderea euro a &ost cau!ata pe de o parte de o puternica economie americana din acea 'reme$ dar Ji de incertitudinea despre intenIiile B;E. MulIi politicieni Ji o&iciali europeni$ care au 'H!ut Kn mod (reJit 'aloarea euro ca un indicator al 'irilitHIii UE$ au &ost de!amH(iIi de per&ormanIa euro pe pieIele internaIionale. 2e de altH parte$ mediul de a&aceri a a'ut un punct de 'edere mai pra(matic$ deoarece o monedH euro mai sla"H a &a'ori!at e#porturi masi'e pe pieIele internaIionale$ Kn principal pe piaIa americanH. SituaIia s-a sc)im"at dupH anul -..1$ euro de'enind mai puternic decLt dolarul $ KnsH indi&erent de 'aloarea &luctuantH a euro$ B;E Ji-a &Hcut datoria Ji a urmat o politicH monetarH independentH$ care a a'ut drept scop principal sta"ilitatea preIurilor. Pn toatH aceastH perioadH$ de la introducerea monedei unice$ au &ost puIine presiuni in&laIioniste Kn !ona euro$ cu e#cepIia Irlandei care a a'ut unele perioade de creJtere economicH e#traordinarH Ji creJteri importante de preIuri. i&erenIele le(ate de per&ormanIele economice Ji presiunile in&laIioniste Kntre Irlanda Ji @ermania 9cea mai puternicH economie din !ona euro: KntHresc un nea4uns al UEM3 &e!a"ilitatea unei politici monetare unitare unui (rup de economii naIionale$ care sunt di'er(ente mai de(ra"H decLt con'er(ente. atoritH acestei di'ersitHIi$ restricIiile monetare sau rela#area monetarH 'a a&ecta statele mem"re Kn moduri di&erite la momente di&erite. @estionarea monedei unice$ ca Ji pre(Htirea pentru moneda unicH presupune costuri care sunt distri"uite ine(al Kntre statele mem"re. Pn ca!uri e#treme$ un Joc economic Kntr-un stat mem"ru poate (enera un rHspuns din partea B;E care ar putea de!a'anta4a un alt stat mem"ru. In a&ara ca!urilor e#treme$ din cau!a di&erenIelor dintre economia Ji dimensiunea @ermaniei Ji cea a Irlandei$ B;E este KnclinatH sH acorde mai multH atenIie e'enimentelor din @ermania decLt celor din Irlanda cLnd KJi &ormulea!H politica monetarH$ dLnd naJtere ine'ita"il unor acu!aIii de comportament pro-(erman.=/ A%ANTAFE
69

E$er closer )nion. *ntroduction to European *ntegration- Desmond Dinan! ed.***, +ul, 200-, Pu.lis&er/ 0,nne 1inner Pu.

10

Sta"ilitate pentru sc)im"uri ;u o moneda comuna nu 'or mai e#ista &luctuatii de sc)im" riscand sa "loc)e!e comertul inter-europen. Totusi$ c)iar si cu o moneda comuna preturile interne pot e'olua$ dupa ritmurile di&erite ale &iecarei tari$ in asa &el incat puterea de cumparare a euro sa 'arie!e de la o tara la alta. Acest lucru nu mai e$ cu toate acestea$ o pro"lema in masura in care preturile au tendinta sa con'ear(a antrenand c)iar prin acest &apt o con'er(enta a puterii de cumparare in interiorul uniunii monetare. Aceasta sta"ilitate a puterii de cumparare este un a'anta4 important caci conduce in principiu la o crestere a comertului european. A"senta incertitudinilor &acilitea!a circulatia mar&urilor. e la initiati'a pietei unice in Europa$ comertul intra-european a cresut considera"il5 este posi"il ca moneda unica sa conduca la o inte(rare si mai puternica a pietelor si sa incura4e!e comertul. Ast&el$ climatul de sta"ilitate si de certitudine este "ene&iciul principal al uniunii monetare. Reducerea ratei do"an!ii Moneda unica ar permite o reducere a ratelor do"an!ilor in Europa. Actualmente$ anumite tari tre"uie sa adau(e o prima ratei de risc a do"an!ii pentru a atra(e in'estitorii care se tem de o depreciere a monedei. ;u o moneda unica o de'alori!are este imposi"ila si prima de risc ar disparea. ;a urmare$ do"an!ile ar tre"ui sa ai"a o medie mai sca!uta in Europa. Eliminarea atacurilor suspensi'e O moneda unica 'a elimina atacurile speculati'e care ar constran(e o tara sa ridice mult do"an!ile pentru a-si apara moneda cum a &ost ca!ul in septem"rie 1//-. ar o do"anda mai ridicata repre!inta un cost pentru economie3 mai putine in'estitii$ crestere mai lenta$ mai mult soma4. Acest cost datorat comportamentelor speculati'e si independnt de &undamentari economice ar putea &i e'itat cu rate de sc)im" &i#e sau cu o moneda unica. Moneda internationala Euro 'a de'eni pro"a"il o moneda internationala importanta. E#ista mai multe moti'e pentru a detine o moneda. 2lati3 euro 'a &i utili!at pentru a re(la comertul intre tarile europene si poate intre alte natiuni daca se internationali!ea!a5

11

Re!er'a de 'aloare3 euro 'a pre!enta un risc sca!ut de depreciere$ daca reputatia in termen de in&latie a Bundes"anN este trans&erata Bancii centrale europene5 euro 'a &i o moneda cu in&latie sla"a anticipata$ ceea ce o 'a &ace si mai atra(atoare. ;rearea unei mari monede internationale poate a'ea mai multe a'anta4e. Europa$ cu o moneda unica$ 'a &i mai "ine plasata pentru a ne(ocia cu alte tari un sistem monetar international care ar putea sa-I apere mai "ine propriile interese. ;oordonarea internationala a politicilor economice 'a &i &acilitata$ Europa a'and o sin(ura 'oce$ numarul actorilor 'a &i mai restrans. Aceste elemente 'or &i propice unui sistem monetar international tripolar 9dolar$ euro$ Ben: mai "ine coordonat$ cu casti(uri pentru toti participantii. +acilitatea de comparatie a preturilor ;u o moneda unica$ &irmele si persoanele &i!ice pot mai usor sa compare preturile in di&eritele tari europene. Anterior introducerii monedei unice pretul unui "un de consum putea 'aria pana la 1..6 intre tari. Intreprinderile puteau cere preturi di&erite pentru acelasi produs de la un stat la altul in &unctie de elasticitatea cererii. Aceasta putere de monopol e#ercitata de anumite intreprinderi inseamna implicit o pierdere pentru consumator. in momentul introducerii monedei unice$ toate "unurile 'or &i e#primate prin aceiasi moneda si nimeni nu 'a mai calcula con'erti"ilitatea$ iar comparatia 'a &i mai usoara. Moneda unica presupune deci o mai "una in&ormare a consumatorilor si in acelasi timp o incura4are a concurentei in interiorul uniunii. Eliminarea costurilor de con'erti"ilitate. Moneda unica 'a elimina pentru intreprinderi si pentru consumatori anumite costuri de comision si de tran!actie. Intreprinderile 3 O intreprindere care &ace import-e#port intraeuropean suporta riscul unei rate de sc)im" ne&a'ora"ile cand o re(lea!a sau este re(lata in moneda straina. Este posi"il sa se reduca acest risc prin recur(erea la tar(uri cu plata la termen$ dar comisioanele costa scump intreprinderea. ;osturile de con'erti"ilitate de tran!actie si c)eltuielile de acoperire pe piata cu plata la termen 'or &i e'itate cu o moneda unica. 2ersoanele &i!ice3 suporta in mod e(al costurile de con'erti"ilitate. Un turist care isi incepe calatoria in +ranta cu 1.. de &ranci si 'i!itea!a &iecare tara a uniunii$ con'ertind ast&el "anii in moneda locala se intoarce acasa cu >0 de &ranci 9&ara sa &i &acut o sin(ura cumparatura:. E'ident cu o moneda unica turistul nostru isi 'a pastra &rancii * sau mai de(ra"a euro.

1>

;uanti&icarea costurilor de con'erti"ilitate 3 ma4oritatea costurilor de con'erti"ilitate sunt suportate de intreprinderile care &ac mult comert intra-european si$ dupa cum s-a 'a!ut$ costurile e#ista si pentru indi'i!i. -. IN;ON%ENIENTE )onstrangeri in cea ce priveste politica monetara. Statele mem"re nu 'or mai putea a'ea o politica monetara independenta. ar in masura in care economiile sunt de4a interdependente$ c)iar si &ara Uniunea Europeana Monetara$ in orice ca! o tara nu duce o politica monetara complet autonoma$ mai ales cu sc)im"uri &i#e. ;and o tara ridica rata do"an!ii$ 'ecinul tre"uie sa &aca la &el$ altminteri risca sa-si 'ada in'estitorii mer(and in tara unde randamentul este superior si sa suporte o depreciere a ratei de sc)im". Ast&el &aptul de a mer(e spre UEM nu repre!inta o pierdere a su'eranitatii in raport cu situatia actuala. 2ierderea independentei in termeni de politica "u(etara. Odata cu criteriile de la Maastic)t$ tarile tre"uie sa duca politici "u(etare restricti'e$ ceea ce 'a duca la o scadere a cresterii economice si a locurilor de munca in Europa. +ara autonomie in materie de politica monetara$ politica "u(etara repre!inta ultima mar4a de mane'ra$ si 4u(ul su" care se (aseste repre!inta o constran(ere inutila si periculoasa. Totusi$ aceasta critica in&luentea!a perioada de tran!itie pre'a!uta de Maastric)t si nu neaparat in ceea ce pri'este situatia pre'aland dupa adoptarea monedei unice. ;onstran(erile care au pondere asupra conduitei politicii "u(etare in UEM nu sunt asta!i de&inite. ;on'erti"ilitatea monedelor nationale in moneda europeana. Acest cost nu tre"uie sa &ie su"estimat. In a&ara costurilor de &a"ricatie a monedelor si "iletelor noi$ tre"uie luate in calcul costurile de con'erti"ilitate in momentul introducerii monedei unice$ caci tre"uie a4ustate sistemele de compati"ilitate. Bancile au suportat deci costuri neindoielnice3 toate ser'iciile o&erite de "anci$ imprumuturile$ in s&arsit$ tot ceea ce era emis inainte in de'i!a nationala 'a &i emis in euro. La &el pentru intreprinderi$ toata &acturarea$ preturile si casele de "ani 'or &i sc)im"ate. Totusi$ aceste costuri 'or &i suportate o data pentru totdeauna$ in timp ce "ene&iciile 'or &i dura"ile. 2ierderea de a4ustare prin rata de sc)im"

1=

+ara rata de sc)im"$ tarile 'or pierde un amorti!or important. %ariatia ratei de sc)im" permite a"sor"tia socurilor asimetrice$ mai ales in a"senta mo"ilitatii &actorilor de productie 9mana de lucru siEsau capital: si a unui sistem "u(etar &ederal care poate compensa lipsa a4ustarii.

?. ;REAREA UNEI E;ONOMII IN ROMANIA$ ;OM2ATIBILA ;U 2OLITI;ILE UNIUNII EURO2ENE ?.1. Acordul European instituind o asociere intre Romania si ;omunitatile europene si statele mem"re ale acestora?. 2otri'it Acordului european instituind o asociere intre Romania$ pe de o parte$ si ;omunitatile europene si statele mem"re ale acestora$ pe de alta parte$ o"iecti'ele asocierii dintre Romania si U.E. sunt3 - asi(urarea unui cadru adec'at pentru un dialo( politic intre partile semnatare5 - promo'area de!'oltarii comertului$ precum si a unor relatii economice armonioase intre parti$ spri4inind$ ast&el$ de!'oltarea economica in Romania5 - asi(urarea premiselor pentru cooperarea economica$ sociala si culturala5 - spri4inirea e&orturilor Romaniei de de!'oltare a economiei5 desa'arsirea tran!itiei intr-o economie de piata si de consolidare a democratiei5 - crearea de institutii necesare reali!arii concrete a asocierii5 - asi(urarea unui cadru pentru inte(rarea (raduala a Romaniei in ;omunitate5

?.

*nstitutiile )niunii Europene - Augustin Fuerea, Ed )ni$ersul Auridic, Bucuresti, 2002

1?

Acordul este inc)eiat pe o perioada nedeterminata$ putand &i denuntat unilateral$ printr-o noti&icare catre cealalta parte$ ast&el incat$ la = luni dupa acest moment$ acordul incetea!a sa mai produca e&ecte. Acordul European de asociere a Romaniei la ;omunitatile europene$ semnat la ? &e"ruarie 1//0 si intrat in 'i(oare la 1 &e"ruarie 1//>$ statuea!a cadrul 4uridic si institutional al raporturilor romano-comunitare$ a'and ca o"iecti' &undamental pre(atirea aderarii Romaniei la U.E. A. 2lati$ capital5 armoni!area le(islatiei Atat ;omunitatile europene$ cat si Romania se o"li(a sa autori!e!e$ in 'aluta li"er con'erti"ila$ orice plata din contul curent al "alantei de plati$ in masura in care tran!actiile re&eritoare la plati se re&era la circulatia mar&urilor$ a ser'iciilor sau a persoanelor intre parti$ care a &ost li"erali!ata potri'it dispo!itiilor Acordului european de asociere. In scopul de a &acilita circulatia capitalurilor intre ;omunitati si Romania$ partile Acordului se 'or consulta reciproc pentru a promo'a o"iecti'ele Acordului. La articolul =0 se pre'ede &aptul ca$ pana la introducerea deplinei con'erti"ilitati a monedei romanesti$ Romania poate aplica$ in circumstante e#ceptionale$ restrictii de sc)im" le(ate de acordarea sau preluarea de credite pe termen scurt si mediu. Acest drept este insotit de o o"li(atie corelati'a$ potri'it careia aceste restrictii sa &ie impuse Romaniei la acordarea de ast&el de credite si sa &ie permise in con&ormitate cu statutul tarii noastre in cadrul +.M.I. Romania tre"uie sa aplice aceste restrictii de o maniera nerestricti'a. Masurile se 'or aplica ast&el incat sa nu pertur"e dispo!itiile Acordului. In ca!ul in care Romania introduce ast&el de restrictii are o"li(atia sa in&orme!e imediat ;onsiliul de asociere. B. ;oncurenta si alte pre'ederi cu caracter economic Articolul =1 pre'ede &aptul ca sunt incompati"ile cu "una &unctionare a Acordului$ in masura in care ele pot a&ecta comertul intre ;omunitati si Romania$ urmatoarele3 - orice acorduri intre intreprinderi$ deci!ii ale asociatiilor de intreprinderi si practicile concertate intre intreprinderi a'and ca o"iect sau e&ect pre'enirea$ restrictionarea sau distorsionarea concurentei5 - a"u!ul din parte a uneia sau a mai multor intreprinderi de a a'ea o po!itie dominanta$ pe teritoriul Romaniei sau al ;omunitatilor sau pe o parte su"stantiala a acestuia5 - orice a4utor pu"lic care distorsionea!a sau ameninta sa distorsione!e concurenta prin &a'ori!area anumitor intreprinderi sau a productiei unor anumite mar&uri.

1<

2rin Acordul european de asociere$ partile se o"li(a sa e'ite impunerea de masuri restricti'e$ inclusi' masuri la import pentru scopurile "alantei de plati. In ca!ul in care acestea sunt introduse$ partea care a procedat ast&el 'a pre!enta celeilalte parti un calendar al eliminarii acestor masuri. ;. ;ooperarea economica La articolul ?- al Acordului se pre'ede ca partile 'or sta"ili intre ele relatii de cooperare economica$ cu scopul de a contri"ui la de!'oltarea Romaniei si la cresterea potentialului sau. ;ooperarea 'a intari le(aturile economice e#istente de4a. In acest sens$ masurile si politicile 'or &i destinate sa produca de!'oltarea economica si sociala a Romaniei si 'or a'ea la "a!a principiul de!'oltarii dura"ile. Aceste politici tre"uie sa cuprinda totalitatea considerentelor de mediu si tre"uie sa &ie corelate cu cerintele unei de!'oltari sociale. Ast&el$ cooperarea tre"uie sa se concentre!e$ in special$ asupra politicilor si a masurilor le(ate de industrie$ in'estitii$ a(ricultura$ ener(ie$ transport$ de!'oltare re(ionala si turism. ?.-. Optiuni strate(ice in 'ederea inte(rarii Romaniei in Uniunea Europeana?1 Strate(ia nationala de de!'oltare economica a Romaniei a &ost pre!entata ;omisiei Europene la Bru#elles$ la -. martie -.... A'and in 'edere ca procesul inte(rarii Romaniei in structurile europene "ene&icia!a de o puternica 'ointa politica$ s-a a4uns la conclu!ia ca masurile practice de promo'are a acestui proces tre"uie sa &ie mai e&iciente Dprin eliminarea oricaror &orme de "irocratie$ &ormalism sau tendinte de trenare a deci!iilor$ ceea ce implica conceperea si aplicarea unui 2lan operational de masuri. Dcu scadente precise pe ani si trimestreD 9Strate(ia nalionala de de!'oltare economica a Romaniei pe termen mediu:. Importanta e#ceptionala a Strate(iei nationale de de!'oltare economica a Romaniei pe termen mediu re!ulta din &ormularea Doptiunilor in 'ederea inte(rarii in Uniunea EuropeanaD. In acest ocument pro(ramatic se preci!ea!a coordonatele principale ale de!'oltarii economiei romanesti$ in perspecti'a atin(erii standardelor implicate de procesul de aderare si inte(rare in structurile europene. In perspecti'a inte(rarii in Uniunea Europeana$ autorii Strate(iei au considerat necesare luarea unor masuri in domeniul politicii monetare si a cursului de sc)im" prin3
?1

*ntegrare Europeana BDrept Comunitar si *nstitutii Europene, 0uminale3,curs, ed. a*"-a, Dumitru %a7ilu. Ed. 0uminale3, Bucuresti, 200(

1/

a. re&acerea credi"ilitatii institutiilor statului5 2lanul de actiune pre'ede Deliminarea oricarui &ond special$ care nu corespunde principiilor con'enite pentru aceste &onduri$ si a4ustarea compensatorie a alocatiilor "u(etareD. ". inceperea con'er(entei Dreale si nominaleD$ urmarindu-se mentinerea unor rate relati' inalte ale cresterii economice. E&icacitatea sporita a politicii monetare - pe masura cresterii (radului de compati"ilitate cu economia de piata - 'a depinde si Dde reducerea dominantei &iscaleD$ prelun(indu-se ori!onturile in'estitionale$ cat si reducerea ratei do"an!ilor. ?.0. 2erspecti'a adoptarii monedei euro de catre Romania?Aderarea la UE la 1 ianuarie -..? impune luarea in considerare a unui scenariu de adoptare a monedei Euro intr-un inter'al re!ona"il dupa momentul aderarii. ;on&orm pre'i!iunilor BNR$ Romania 'a putea adpota moneda Euro in cursul anilor -.1---.11 9Isarescu$ -..>:$ perioada -.1.--.1- urmand a &i dedicata participarii la mecanismul cursului de sc)im". In conditiile in care noile state mem"re sunt o"li(ate sa participe la Uniunea Monetara$ Tratatul Uniunii Europene pre'ede respectarea in preala"il a unor criterii de con'er(enta nominala. 2e lan(a criteriile de con'er(enta nominala adoptarea monedei euro presupune si respectarea unor criterii implicite de con'er(enta reala le(ate de reducerea decala4ului dintre 'eniturile pe cap de locuitor$ conditiile de crestere a producti'itatii si con'er(entei preturilor relati'e. In conditiile in care ma4oritatea celor 1. tari care au aderat la UE la 1mai -..1$ dar mai ales 2olonia$ Repu"lica ;e)a$ Slo'acia$ Un(aria$ sunt interesate de adoptarea cat mai rapida a monedei euro$ pentru Romania este &oarte important de urmarit calendarul intrarii acestora in !ona euro pentru a se putea &ormula o strate(ie adaptata la conditiile concrete si de e'olutie a eurosistemului 9coordonarea inte(rarii europene5 dorinta noilor state de a adopta moneda euro5 conditia capacitatii de (estionare a pro"lemelor le(ate de &unctionalitatea unei !one monetare cu -? mem"ri:. oua dintre aceste pro"leme preocupa la aceasta ora Banca ;entrala Europeana si actualele state mem"re ale !onei euro3 1. asimetria socurilor5 -. de!'oltarea institutionala asociata lar(irii eurosistemului.
?-

Directii necesare de de7$oltare institutionala a )E in raport cu de7$oltarea sa pe ori7ontala Ce3tinderea9 Paul Fudulu, Anton Comanescu, Dragos :egrescu, Petre Prisecariu. Bucuresti, 200(.

>.

2rima pro"lema se re&era la anumite tari din !ona euro$ in di'erse perioade sau sistemetic$ in care pot e#ista cresteri economice si presiuni in&lationiste$ sau la altele in care se pot mani&esta tendinte de&lationiste. Aceasta situatie 9pre!enta la o scara redusa: crea!a di&icultati in &ormularea si implementarea politicii monetare. 2erspecti'a adoptarii monedei euro de catre noile state mem"re si e#tinderea !onei euro alimentea!a pe de o parte de!"aterea pe mar(inea !onei monetare optime$ iar pe de alta parte$ in(ri4orarile le(ate de capacitatea noilor state de a raspunde cerintelor de aderare la eurosistem. Studii recente asupra celor -? de state ce ar putea &ace parte intr-un 'iitor pre'i!i"il din !ona euro arata ca$ cel putin teoretic$ adoptarea monedei euro de catre noi state nu 'a duce la o !ona monetara optima. Alt criteriu luat in considerare la de&inirea !onei monetare optime este (radul de desc)idere comerciala. Aceasta este calculata pe "a!a ponderii comertului cu Uniunea Europeana. 2entru Romania$ procentul este de -?6$ iar ponderea UE in comertul e#terior este de =.6. 2entru Romania$ a'anta4ele adoptarii monedei euro sunt e'idente din punct de 'edere al (radului de desc)idere comerciala &ata de UE.?0

?.1. E#perienta Un(ariei3 intrarea prematura in mecanismul European al Ratelor de Sc)im" 9ERM--:5 lectii pentru Romania?1 oua deci!ii de o importanta cruciala pentru politica monetara a unei tari care urmareste sa adopte euro ca moneda nationala pri'esc3 1: -: momentul intrarii in mecanismul ERM-durata sederii in interiorul acestui mecanism. Recomandarile ;omisiei Europene si ale Bancii ;entrale Europene in aceste doua pro"leme sunt3 intrarea in mecanismul ERM-- sa se &aca dupa aderarea tarii respecti'e la Uniunea Europeana5
?0

Directii necesare de de7$oltare institutionala a )E in raport cu de7$oltarea sa pe ori7ontala Ce3tinderea9 Paul Fudulu, Anton Comanescu, Dragos :egrescu, Petre Prisecariu. Bucuresti, 200(.

7$

Drumul spre Euro- ,alentin -a%ea(

>1

durata sederii in ERM-- sa depaseasca in anumite situatii perioada o"li(atorie a celor - ani$ ast&el incat tara respecti'a sa indeplineasca$ la momentul adoptarii euro$ totalitatea criteriilor de con'er(enta nominala si ma4oritatea criteriilor de con'er(enta reala. ;ea de a doua recomandare se "a!ea!a pe ipote!a ca mecanismul ERM-- este$ el insusi$

un &actor de disciplinare a autoritatilor si un catali!ator pentru re&orme structurale. ;u alte cu'inte$ sederea indelun(ata a unei tari inauntrul ERM-- ar (aranta &aptul ca politicile urmarite sunt cele corecte. In plus$ mecanismul ERM-- ar &i si su&icient de &le#i"il$ permitand re'ederea de comun acord a ratelor paritatilor centrale. Aceste ipote!e optimiste au &ost in&irmate de e#emplul Un(ariei$ care a aratat in practica &aptul ca riscurile asociate cu o sedere indelun(ata intr-un mecanism similar cu ERM-depasesc cu mult "ene&iciile. Mult prea incre!atoare in per&ormantele economiei sale$ Un(aria a ales3 sa intre in mecanismul ERM-- in mai -..1$ cu trei ani inaintea aderarii la UE 9U:$ i(norand ast&el recomandarea institutiilor europene5 sa petreaca in interiorul respecti'ului mecanism un numar de minimum >-= ani 9cu mult peste perioada minima o"li(atorie de - ani:$ pana la adoptarea euro in -..= sau -..?. E'enimentele ulterioare au aratat ea planurile pot &i deturnate de o com"inatie de &actori3 a: ": c: d: e: politici &iscale si salariale necorelate cu politicile monetare5 o intele(ere redusa din partea pu"licului si un spri4in sca!ut in urmarirea o"iecti'ului de!in&latiei5 dorinta speculatorilor de a testa mar(inile "en!ii 'alutare pe masura ce aderarea la UE se apropie5 rate inca &oarte inalte ale do"an!ii$ care &aceau atracti'e in&lu#urile speculati'e$ in conditiile li"erali!arii depline a contului de capital5 neintele(eri cu (u'ernul in ceea ce pri'este rolurile in stimularea e#porturilor.

In cadrul BNU au &ost e#trase urmatoarele lectii din participarea Un(ariei intr-un mecanism DGuasi-ERM--D3 A'anta4ele unei in&latii sca!ute tre"uie e#plicate in mod repetat clasei politice si populatiei5 altminteri$ spri4inul acestora poate lipsi e#act in momentele cele mai delicate ale luptei antiin&lationiste 9ca urmare a crestereii salariilor "u(etarilor$ BNU a &ost

>-

ne'oita sa cresca ratele do"an!ilor ce au declansat in&lu#uri speculati'e$ceea ce a antreanat presiuni asupra cursului:. Independenta "ancii centrale tre"uie (arantata nu numai pe )artie$ ci si in practica. Alt&el$ ea risca sa &ie prinsa intre o"iecti'e con&lictuale. Odata anuntata data pro"a"ila de adoptare a euro$ intrea(a societate tre"uie sa se mo"ili!e!e in spri4inul acestei optiuni$ iar deci!iile de politica macroeconomica si microeconomica tre"uie sa i se su"ordone!e. O sla"ire a politicii &iscale cere cati'a ani pentru a &i corectata. restructurare a "u(etului care poate &i dureroasa social. In economiile mici si desc)ise este &oarte di&icil 9aproape imposi"il: sa se mentina procesul de!in&lationist atunci cand are loc deteriorarea contului curent$ datorita canalului de transmitere a in&latiei prin cursul 'alutar. 9Romania nu este inca o economie desc)isa$ dar este pe cale de a de'eni:. Este periculos a lasa cursul sa &luctue!e in apropierea mar(inilor "en!ii$ intrucat poate in'ita la atacuri speculati'e. Incercarea$ concomitenta$ de Tintire irecta a In&latiei si de mentinere a sta"ilitatii cursului de sc)im" solicita un a4utor &oarte puternic din partea politicilor &iscale si de 'enituri$ precum si spri4inul neconditionat al (u'ernului si al populatiei. In a&ara de conclu!iile BNU$ pentru Romania ar mai putea &i pertinente si urmatoarele o"ser'atii3 1: in&latiei. -: Intrarea in ERM-- ar tre"ui sa se &aca numai atunci cand toate criteriile de con'er(enta nominala si ma4oritatea criteriilor de con'er(enta reala 'or &i &ost indeplinite. Ast&el$ la s&arsitul celor - ani se 'a putea trece la adoptarea euro. 0: 2entru o tara ca Romania$ per&ormanta "u(etara ar tre"ui apreciata luandu-se in considerare si de&icitul c'asi&iscal. 1: upa acest criteriu$ situatia nu mai apare la &el de &a'ora"ila ca si in ca!ul de&icitului "u(etar propriu-!is. 2re!inta un risc deose"it de mare li"erali!area deplina a contului de capital$ inainte ca in&latia si ni'elul do"an!ilor sa &i co"orat la ni'eluri care sa &aca neatracti'e in&lu#urile de capital speculati'. 2erioada de sedere in ERM-- nu ar tre"ui sa depaseasca cei - ani o"li(atorii$ tocmai datorita di&icultatii de a reconcilia politica de curs cu tintirea directa a e asemenea$ ea cere o

>0

>:

La &el de importanta ca si politica &iscala si salariala este si politica de tinere su" control a e#pansiunii creditului. aca aceasta este scapata de su" control$ consecintele asupra contului curent si in&latiei pot &i de'astatoare.

=: centrala.

Este ne'oie de o comunicare &oarte "una intre (u'ern si "anca e(ea"a au$ atat Un(aria cat si 2olonia$ comitete interministeriale la ni'elul Ministerelor de +inante si al Bancilor Nationale pri'ind etapi!area adoptarii euro$ daca respecti'ele institutii urmaresc strate(ii di&erite.

?:

@u'ernul ar tre"ui sa &ie mai putin in(ri4orat de soarta e#portatorilor si Dsa-i impin(a in apa pentru a in'ata sa inoateD3 competiti'itatea intr-o piata unica nu se casti(a prin de'alori!ari$ ci prin ino'atie$ desi(n$ li'rare la timp$ rete Ie de distri"utie$ acti'itate de ser'ice si (arantie$ cunoasterea clientelei etc.

?.>. 2ro(ramul de con'er(enIH -..=--../?> I . Introducere O preocupare permanentH a ;omisiei Europene o repre!intH coordonarea politicilor economice Ji de supra'e()ere "u(etarH$ ca o necesitate pentru creJterea interdependenIei (enerate de &inali!area 2ieIei Unice Ji a Uniunii Economice Ji Monetare. Mai mult$ con&orm Tratatului Ji 2actului de Sta"ilitate Ji ;reJtere al ;. E.?=$ asistenIa "u(etarH Kn Uniunea EuropeanH este promo'atH pe "a!a anali!elor apro&undate Ji corelate ale 2ro(ramelor de Sta"ilitate sau 2ro(ramelor de ;on'er(enIH 9ela"orate de acele state mem"re care nu au adoptat KncH moneda euro:. RomLnia are o"li(aIia de a ela"ora Ji transmite la ;omisia EuropeanH prima ediIie a 2ro(ramului de ;on'er(enIH Kn luna ianuarie$ pentru ca acesta sH poatH &i e'aluat concomitent cu pro(ramele celorlalte state mem"re. 2entru RomLnia$ &inali!area perioadei de Japte ani 9-... - -..=: de pre(Htire pentru aderarea la UE Ji Knceperea unei alte perioade$ a'Lnd apro#imati' aceeaJi duratH 9-..? - -.10: de pre(Htire pentru adoptarea monedei euro$ constituie o oportunitate deose"itH de continuare a
?>

Programul de con$ergenDE 200(-2004, Gu$ernul 1omFniei, BucureGti- ianuarie 200>

76

art. 44, respecti$ 805

>1

re&ormelor Ji de reducere a disparitHIilor economice re(ionale.

Pm"unHtHIirile Kn ceea ce

pri'eJte con'er(enIa realH tre"uie &Hcute de o manierH care sH nu a&ecte!e criteriile de con'er(enIH nominalH$ adicH menIinLnd ec)ili"rele macroeconomice. O"iecti'ul &undamental al policii economice a @u'ernului este acela de a promo'a o creJtere economicH sustena"ilH$ Kn condiIii de competiti'itate$ ce 'a asi(ura la rLndul sHu con'er(enIa nominalH Ji realH cu Uniunea EuropeanH. ;a elemente c)eie cuprinse Kn strate(ia economicH pe termen mediu a @u'ernului e'idenIiem urmatoarele o"iecti'e$ con&orme cu Ielurile ;omunitatii Europene pre'a!ute Kn Strate(ia Lisa"ona relansatH$ Kn Liniile irectoare @enerale de 2oliticH EconomicH Ji Kn 2actul de Sta"ilitate Ji ;reJtere al Uniunii Europene3 - menIinerea sta"ilitHIii macroeconomice$ continuarea procesului de de!in&laIie Ji limitarea de&icitului de cont curent5 - Km"unHtHIirea predicti"ilitHIii Ji per&ormanIelor politicii &iscale pe termen mediu$ inclusi' utili!area e&icientH a &ondurilor de la Uniunea EuropeanH5 - continuarea Ji adLncirea re&ormelor structurale Ji &urni!area de ser'icii Km"unHtHIite de sHnHtate$ educaIie Ji &ormare pro&esionalH$ cercetare Ji de!'oltare precum continuarea re&ormelor necesare pentru a spori ni'elul de responsa"ili!are Ji de e&icienIH5 - asi(urarea sustena"ilitHIii &inanIelor pu"lice pe termen lun(5 - Km"unHtHIirea mediului de a&aceri$ promo'area culturii antreprenoriale$ creJterea &le#i"ilitHIii Ji participHrii pe piaIa muncii Ji o de!'oltare re(ionalH armonioasH5 - re&orma administraIiei pu"lice. II . 2olitica monetarH Ji 'alutarH Noul cadru al politicii monetare a sporit credi"ilitatea procesului de ela"orare Ji implementare a politicilor macroeconomice &acilitLnd continuarea procesului de de!in&laIie Kntrun ritm sustena"il Kn condiIiile menIinerii unui proces de creJtere economicH consistentH. PncepLnd din Au(ust -..>$ politica monetarH s-a reali!at Kn cadrul re(imului de Iintire directH a in&laIiei$ "a!at pe transparenIa acti'itHIilor BNR Ji pe Iinte de in&laIie &ormulate clar$ ce au &Hcut posi"ilH o e'aluare a e&icienIei acti'itHIilor des&HJurate de autoritHIile monetare. Rolul politicii ratei do"Ln!ii se 'a consolida$ Km"unHtHIind prin rolul sHu de semnal$ procesul de ancorare a aJteptHrilor pri'ind in&laIia. In acelaJi timp$ aceastH 'aria"ilH poate &i cali"ratH ast&el KncLt procesul de de!in&laIie sH continue Kntr-o manierH sustena"ilH$ prin menIinerea unei creJteri adec'ate a creditului Ji prin stimularea procesului de economisire. Se poate aprecia cH necesitatea implementHrii unor re&orme structurale suplimentare care sH ducH la cresterea capacitHIii Ji &le#i"ilitHIii economiei romLneJti de a &ace &aIH Jocurilor

>>

asimetrice$ RomLnia nu 'a putea adera la mecanismul ratei de sc)im" doi 9ERM -: mai de'reme de -.1-. Aderarea la ERM II$ pre'a!utH pentru anul -.1-$ 'a repre!enta o etapH importantH pe calea con'er(enIei. Un (rad de sta"ilitate mai ridicat al cursului de sc)im" poate &i atins prin creJterea credi"ilitHIii procesului de con'er(enIH Ji prin sta"ili!area anticipaIiilor pri'ind cursul de sc)im" pe termen lun(. A'Lnd Kn 'edere pre'i!iunile re&eritoare la creJterea producti'itHIii Ji a &lu#ului in'estiIiilor strHine directe Kn perioada urmatoare$ este de aJteptat ca aprecierea pro(resi'H a leului &aIH de moneda europeanH sH continue$ aceastH a4ustare contri"uind la procesul de susIinere a con'er(enIei reale Ji nominale a economiei romLneJti. 2er&ormanIele RomLniei Kn ceea ce pri'eJte reducerea in&laIiei$ deJi mai modeste comparati' cu alte IHri central Ji est-europene$ s-au mani&estat continuu KncepLnd cu anul -.... Ta"elul 13 Rata in&laIiei -..1 Media anualH La s&LrJitul perioadei Sursa3 Institutul National de Statistica 01$> 0.$0 -..--$> 1?$< -..0 1>$0 11$1 -..1 11$/ /$0 -..> /$. <$= -..= =$= 1$<?

Rata in&laIiei calculatH ca medie anualH$ care este luatH Kn calcul Ji de ;omisia EuropeanH$ a a4uns Kn -..> pentru prima oarH Kn perioada de tran!iIie la un ni'el e#primat printr-o sin(urH ci&rH$ respecti' /$.6. @ra&icul 13 E'oluIia in&laIiei-medie trimestrialH

>=

Tr.I%

Tr.I%

Tr.I%

Tr.I%

Tr.I%

-..1

-..-

-..0

-..1

-..>

-..=

In&latia medie

In&latia de "a!a

Sursa*Institutul +aional de Statistic La s&LrJitul anului -..= rata in&laIiei a co"orLt la un ni'el istoric de 1$<?6$ decelerarea in&laIiei &iind mai pre(nantH Kn luna aprilie datoritH unui e&ect de "a!H$ dar Ji Kn lunile iulie Ji septem"rie$ cLnd rata trimestrialH a in&laIiei core1 a arHtat Kn mod clar o decelerare a ritmului de creJtere a preIurilor. Accentuarea procesului de de!in&laIie se datorea!H Kn primul rLnd e&ectelor &a'ora"ile a com"inaIiei de politici monetare Ji &iscale care au &ost implementate$ Km"unHtHIirea aJteptHrilor pieIei cu pri'ire la sustena"ilitatea tendinIei de de!in&laIie Ji creJterea (radului de competiIie Kn sectorul de retail. Pn plus$ ritmul de creJtere a preIurilor administrate a &ost mai temperat$ iar preIurile 'olatile din sectorul a(ricol au a4utat suplimentar pe &ondul Knre(istrHrii unei de&laIii la ni'elul (rupei mHr&urilor alimentare. e alt&el$ Kn luna au(ust -..=$ pentru prima datH dupH 1//.$ in&laIia lunarH a Knre(istrat o scHdere cu .$.?6. +aIH de media anului -..>$ preIurile de consum s-au ma4orat cu =$>=6$ situLndu-se cu -$11 puncte procentuale su" ni'elul Knre(istrat Kn perioada similarH a anului precedent. Pn ceea ce pri'eJte cererea$ potenIialul in&laIionist$ creat de creJterea consumului$ ca e&ect mai de(ra"H al e#pansiunii creditului decLt a 'eniturilor salariale ale populaIiei a &ost temperat de e'oluIia &a'ora"ilH a preIurilor de import$ Kn condiIiile continuHrii aprecierii monedei naIionale. ;ontinuLnd ampli&icarea semni&icati'H a creJterii din anul -..>$ &ormarea "rutH de capital &i# 'a Knre(istra rate de creJtere importante pe seama in'estiIiilor pu"lice anunIate Ji a &lu#urilor considera"ile de in'estiIii pri'ate$ interne Ji strHine$ ca re!ultat al Km"unHtHIirii percepIiilor cu pri'ire la mediul de a&aceri odatH cu aderarea IHrii la Uniunea EuropeanH. Se aJteaptH ca o parte din necesar sH &ie acoperit prin in'estiIii strHine directe care 'or repre!enta Kn medie >$06 din 2IB. Economisirea internH 'a acoperi Kntr-o mai mare proporIie in'estiIiile

>?

Tr.I%

Tr.III

Tr.III

Tr.III

Tr.III

Tr.III

Tr.III

Tr.II

Tr.II

Tr.II

Tr.II

Tr.II

Tr.II

Tr.I

Tr.I

Tr.I

Tr.I

Tr.I

Tr.I

1> 1. 0> 0. -> -. 1> 1. > .

pre'i!ionate 9&ormarea "rutH de capital:$ respecti'

>-$=6 Kn -..= Ji >/$/6 Kn -../.

asemenea$ 'a creJte ni'elul de &inanIare a in'estiIiilor prin trans&eruri de capital din strHinHtate$ care 'or determina o reducere a necesarului de &inanIare din surse e#terne cu 'alori cuprinse Kntre 1$16 Ji -$16. in punct de 'edere al de!'oltHrii economice$ RomLnia se a&lH KncH mult Kn urma celor mai multe IHri europene. 2rodusul intern "rut pe cap de locuitor e#primat Kn puterea de cumpHrare standard 922S: a &ost de doar o treime din media UE -> Kn -..> Ji de doar >.6 din media noilor state mem"re ale Uniunii. Se aJteaptH ca Kn anul -../ produsul intern "rut pe locuitor e#primat Kn 22S comparati' cu UE-? sH repre!inte circa 1.6. 2e termen mediu$ Kn perioada -..?--../$ se estimea!H continuarea procesului de reducere a in&laIiei prin menIinerea conduitei &erme a politicii monetare Ji promo'area unor rate reale po!iti'e ale do"Ln!ilor. Pn plus$ reducerea (radualH a creJterilor preIurilor administrate$ promo'area unei politici salariale prudente Ji continuarea re&ormelor structurale 'or menIine procesul de de!in&laIie pe o traiectorie sustena"ilH. e asemnea$ accelerarea procesului de de!in&laIie 'a a4uta la scHderea suplimentarH a aJteptHrilor in&laIioniste. Un alt mi4loc e&icient de ancorare a anticipaIiilor in&laIioniste 'a &i menIinerea tendinIei de apreciere Kn termeni reali a monedei naIionale Kn raport cu euro. Acest &apt este posi"il dacH se are Kn 'edere perspecti'a unei creJteri mai accelerate de producti'itate a muncii Kn economia romLneascH &aIH de principalii sHi parteneri e#terni.

III. Re&orme structurale Una dintre pro'ocHrile principale actuale Kn domeniul politicii economice este necesitatea de a crea condiIii adec'ate pentru &uncIionarea pieIei muncii Ji stimularea antreprenoriatului. Aceste domenii sunt cruciale pentru susIinerea unui proces rapid de con'er(enIH realH Ji pentru creJterea competiti'itHIii economiei. +le#i"ilitatea pe piaIa muncii este esenIialH pentru creJterea per&ormanIelor economice ale Kntreprinderilor Kn condiIiile dinami!Hrii Ji (lo"ali!Hrii economice. Ast&el$ de!'oltarea unei pieIe a muncii mai &le#i"ilH Ji mai competiti'H poate conduce la reducerea de!ec)ili"relor Ji la menIinerea sta"ilitatii economice. I%. 2olitica &iscalH Pn ceea ce pri'eJte o"iecti'ul speci&ic pe termen mediu$ s-a pornit de la premisa cH de&icitul (u'ernamental structural 'a &i de .$/6 din 2IB Kn -.11. Acest ni'el asi(urH o mar4a

><

su&icientH de si(uranIH pentru e'itarea depasirii limitei de 0 6 din 2IB a de&icitului "u(etar$ in conditiile aparitiei unor posi"ile socuri ad'erse la adresa ritmului de crestere economica. E&orturile pe termen mediu ale @u'ernului sunt Kndreptate cHtre crearea unor condiIii propice pentru menIinerea sustena"ilitHIii &inanIelor pu"lice pe termen lun($ inclusi' costurile de lansare al celui de-al doilea pilon de pensii$ ceea ce KnseamnH Kn principal a4ustarea "u(etelor pu"lice la consecinIele procesului de Km"HtrLnire a populaIiei. PncepLnd din -..> cadrul le(al pentru mana(ementul datoriei pu"lice este repre!entat de Le(ea datoriei pu"lice nr.010E-..1. ;on&orm acestei le(i$ Ministerul +inanIelor 2u"lice are responsa"ilitatea de a contracta Ji (estiona datoria (u'ernamentalH. Rata datoriei pu"lice pe care o are RomLnia este su" -.6 din 2IB$ mult mai redusH decLt pla&onul de =.6 sta"ilit de Tratatul de la Maastric)t. La s&LrJitul anului -..>$ datoria (u'ernamentalH$ calculatH dupH metodolo(ia UE 9ESA/>:$ a repre!entat 1>$/6 din 2IB$ din care datoria internH a &ost de 0$-6 Ji datoria e#ternH de 1-$?6. 2entru s&LrJitul anului -..= ni'elul acestui indicator este estimat la 1-$<6 din 2IB. @ra&icul -3 Structura datoriei pu"lice
18 16 14
% din PIB

3,2 2,1

12 10 8 6 4 2 0 2005 12,7

10,7

2006 (estimari)

atorie interna

atorie e#terna

Sursa* Ministerul Finanelor ,ublice

%. Mediul economic internaIional ;a economie desc)isH Ji puternic inte(ratH Kn economia Uniunii Europene$ RomLnia este sensi"ilH la sc)im"Hrile mediului economic e#tern Ji Kndeose"i la e'oluIia economicH a principalelor IHri partenere comerciale din Uniunea EuropeanH$ partenere comerciale. 2entru anii -..? Ji -..< economia Uniunii Europene este de aJteptat sH creascH aproape de potenIialul sHu. 2ro(no!a de toamnH a ;omisiei Europene estimea!H cH Kn anul -..= * cel

>/

mai "un de dupH -... * creJterea economicH 'a atin(e -$<6 pe ansam"lul U.E. 9-$=6 Kn !ona euro:$ urmLnd sH se reducH uJor la -$16 atLt Kn -..?$ cLt Ji Kn -..< 9circa -$-6 Kn !ona euro:. Aceste e'aluHri au Kn 'edere o perspecti'H po!iti'H asupra economiei (lo"ale$ c)iar dacH Kn ca!ul S.U.A. se anticipea!H o Kncetinire a creJterii 9de la 0$16 Kn anul -..= la -$06 Kn -..? Ji -$<6 Kn -..<:. Ta"elul -3 EstimHri asupra mediului e#tern

-..1 2IB * economie mondialH 2IB EU * -> din care T consum T in'estiIii 2IB !ona euro 2IB @ermania 2IB Italia In&laIie >$0 -$1 -$. 0$1 -$. 1$1$1 -$1

-..> 1$/ 1$? 1$> 0$. 1$1 .$/ .$. -$1

-..= >$1 -$< -$1$/ -$= -$1 1$? -$0

-..? 1$= -$1 1$/ 0$= -$1 1$1$1 -$0

-..< 1$? -$1 -$0 0$0 -$-$. 1$1 -$.

Sursa* )omisia !uropean - ,rognoza de toamn, #$$.

Un alt element luat Kn considerare Kn scenariul macroeconomic$ Kl repre!intH aJteptatul impact ne(ati' asupra creJterii economice a ma4orHrii T%A-ului Kn @ermania Kn anul -..?. Aceasta cu atLt mai mult cu cLt @ermania repre!intH al doilea partener comercial 9dupH Italia:$ cu o pondere de 1>6 Kn e#portul total 9intra Ji e#tra UE: al RomLniei. Pn ca!ul Italiei$ care deIine o pondere de aproape -.6 Kn e#portul romLnesc$ pentru urmHtorii doi ani se anticipea!H o sta"ili!are a creJterii economice la 1$16 anual. TotuJi$ potri'it estimHrilor recente ale unor instituIii de specialitate internaIionalH$ perspecti'ele de creJtere economicH Kn principalele IHri partenere Ji$ c)iar pe ansam"lul !onei euro Kn anul -..? sunt mai "une decLt se anticipase iniIial. Ast&el$ pu"licaIia M;onsensus +orecast8 Ji-a re'i!uit pro(no!a pri'ind creJterea 2IB Kn !ona euro de la -$>6 Kn septem"rie -..= la -$?6 Kn decem"rie 9pentru3 Italia de la 1$=6 la 1$?65 @ermania de la -$-6 la -$>65 Austria de la -$<6 la 0$165 e#cepIie &ace +ranIa$ unde pro(no!a a co"orLt de la -$06 la -$16:.

=.

Un important suport al de!'oltHrii economice ro"uste a economiei romLneJti Kl 'a repre!enta &aptul cH economia europeanH este condusH de cererea internH. ;reJterea anualH a in'estiIiilor rHmLne mult peste cea din ciclurile precedente. Pn plus condiIiile pentru acti'itatea in'estiIionalH rHmLn &a'ora"ile3 se Knre(istrea!H pro&ituri su"stanIiale$ iar ratele de utili!are a capacitHIilor se Km"unHtHIesc. 2e ansam"lul Uniunii Europene se aJteaptH ca in'estiIiile sH creascH cu 0$=6 Kn -..? Ji 0$06 Kn -..<. e asemenea Kncrederea consumatorilor rHmLne ridicatH$ ceea ce s-a tradus Kntr-o estimare a creJterii consumului Kn anii urmHtori cu peste -6 anual. EstimHrile din scenariul macroeconomic au ca suport$ pe lLn(H creJterea ro"ustH a economiei europene Ji condiIiile economice Ji &inanciare (lo"ale &a'ora"ile$ alte ipote!e precum3 sta"ilitatea preIurilor internaIionale ale mHr&urilor$ creJterea moderatH a preIului petrolului 9Kn 4ur de 16 Kn -..? Ji -$>6 Kn -..<:$ Km"unHtHIirea treptatH a pieIei muncii 9scHderea costului unitar real al muncii Ji a Joma4ului: Ji diminuarea de&icitelor "u(etare.

I%. E'oluIii macroeconomice recente

upH ce Kn anul -..>$ RomLnia a Knre(istrat o incetinire a ritmului de creJtere economicH$ respecti' de 1$16$ pe &ondul condiIiilor interne Ji e#terne deose"it de di&icile$ Kn anul -..= s-a re'enit la o cre/tere a produsului intern brut peste ni'elul sHu potenIial. Ritmul de creJtere a produsului intern "rut$ de ?$<6 Kn primele nouH luni ale anului -..= este cel mai ridicat dintre cele Knre(istrate pentru aceastH perioadH Kn ultimii ani. O caracteristicH importantH a creJterii economice din primele / luni ale anului -..=$ o repre!intH contri"uIia ec)ili"ratH a componentelor cererii a(re(ate Kn care se remarcH accelerarea creJterii &ormHrii "rute de capital &i# Ji a e#porturilor de "unuri Ji ser'icii Kn raport cu cele din -..>.

=1

@ra&icul 0 E'oluIia 2IB Ji a principalelor componente

=-

25.0 - modificari procentuale (an an! 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0 -5.0 -10.0 Q1 2005 Q2 2005 Q3 2005 Q4 2005 Q1 2006 Q2 2006 Q3 2006 6.0 6.9 2.4 4.3 7.8 8.3

4.5

e "port ne t (# din $%& re al! $%& formare a 'ruta de capital fi " con sumu l indi(idual e fe cti( al )ospodari ilor

Sursa*Institutul +aional de Statistic ;ontinuLnd tendinIa Knre(istratH KncepLnd cu trimestrul I% -..>$ Kn primele trei trimestre ale anului -..= produsul intern "rut s-a ma4orat ca urmare a unor dinamici superioare ale &ormHrii "rute de capital &i# Ji a ameliorHrii contri"uIiei ne(ati'e a e#portului net$ comparati' cu primele trimestre din anul -..>$ ca e&ect al accelerHrii e#porturilor de "unuri Ji ser'icii. Aceste e'oluIii au condus la creJterea &ormHrii "rute de capital &i# pe primele / luni din -..= cu 10$?6 comparati' cu /$16 Kn primele / luni din -..> Ji la reducerea contri"uIiei e#portului net la creJterea realH a produsului intern "rut de la >$? puncte procentuale Kn primele / luni din -..> la 1$= puncte procentuale Kn primele / luni din -..=. Vn primele 11 luni -..=$ de&icitul contului curent s-a mHrit cu 11$<6 &aIH de cel din perioada similarH a anului anterior$ creJterea datorLndu-se Kn cea mai mare parte ma4orHrii de&icitului comercial cu 1<$16$ Kn principal pe seama accelerHrii acti'itHIii de in'estiIii$ ceea ce a condus la ma4orarea importurilor "unurilor de capital. Acesta a &ost acoperit aproape inte(ral prin in'estiIii strHine directe 9/0$16:$ care au cumulat <$0 miliarde euro Kn perioada ianuarienoiem"rie -..=$ comparati' cu 1$> miliarde euro Kn perioada corespun!Htoare din anul -..>. E&ectele po!iti'e ale creJterii economice$ Kn special ca urmare a ampli&icHrii creJterii in'estiIiilor$ s-au re(Hsit atLt Kn Km"unHtHIirea structurii ocupHrii pe sectoare de acti'itate$ cLt Ji Kn ma4orarea populaIiei ocupate cu -$16 pe / luni -..= &aIH de / luni -..>. ;ele mai mari creJteri s-au Knre(istrat Kn sectorul construcIiilor Ji Kn ser'icii. 2onderea populaIiei ocupate Kn a(riculturH s-a redus la 0.$<6 din totalul populaIiei ocupate. @ra&icul 1 E'oluIia populaIiei ocupate

=0

= > - modi&icari procentuale anEan 1 0 1 . -1 --0 W I -..> W II -..> W III -..> W I% -..> W I -..= W II -..= W III -..=

Sursa3Institutul NaIional de StatisticH Rata de ocupare a populaIiei Kn 'LrstH de muncH 91>-=1 ani: se a&lH pe un trend crescHtor KncepLnd cu anul -..>$ Knre(istrLnd pe / luni -..= un ni'el de >/$06$ superior celui din perioada corespun!Htoare din -..> cu 1$> puncte procentuale. Semni&icati' este cH se aJteaptH ca e'oluIia populaIiei ocupate sH KJi sc)im"e tendinta KncepLnd cu anul -..?$ ceea ce 'a a'ea ca re!ultat o contri"uIie po!iti'H la creJterea produsului intern "rut potenIial. Rata Joma4ului BIM s-a redus continuu$ trimestru de trimestru$ a4un(Lnd la ?$.6 Kn trimestrul III -..=. 2roducti'itatea totalH a &actorilor 9T+2: 'a continua sH ai"H contri"uIia cea mai semni&icati'H$ datoritH cisti(urilor calitati'e din punct de 'edere te)nolo(ic asociate cu in&lu#urile de in'estiIii strHine directe$ precum Ji Km"unHtHIirii mediului de a&aceri. @ra&icul >3 ;ontri"uIia &actorilor la creJterea 2IB-ului potenIial

=1

Sursa* Ministerul Finanelor ,ublice0 )omisia +ationala de ,rognoza, D1FI+ 2reIurile producIiei industriale 'or continua trendul descendent$ comparati' cu preIurile de consum$ menIinLndu-se totuJi la 'alori superioare. Ecartul dintre cele douH cate(orii de preIuri urmea!H a se diminua semni&icati' Kn perioada de pro(no!H. @ra&icul =3 ;reJterea preIurilor de consum Ji a preIurilor producIiei industriale. Sursa3 ;omisia NaIionalH de 2ro(no!H
%

550 330 220 880 0

2008

2002

2003

2005

200-

200(

200>

2006

2004

*PC medie;medie *PC dec.;dec

*PP dec.;dec *PP medie;medie

2entru anul -..? principalele in&luenIe sunt estimate cH 'or 'eni din preIurile re(lementate cLt Ji din pro(ramul con'enit cu Uniunea EuropeanH de creJtere a acci!elor. Pn conclu!ie$ perspecti'ele de creJtere economicH pentru urmHtorii 0 ani e'idenIiate prin acest scenariu au un (rad de predicti"ilitate ridicat$ &iind Kn concordanIH cu potenIialul economiei romLneJti Ji corelate cu resursele disponi"ile de &inanIare. +lu#urile de in'estiIii strHine preconi!ate a &i atrase sunt su" ni'elurile record reali!ate Kn -..> Ji -..=$ iar etapi!area atra(erii &ondurilor comunitare Iine cont de capacitatea economiei romLneJti de a"sor"Iie. ;a urmare$ cererea a(re(atH se menIine la un ni'el ridicat$ iar o&erta internH * urmare a Km"unHtHIirii utili!Hrii &actorilor de producIie * poate acoperi Kntr-o proporIie sporitH aceastH cerere. e aceea se poate aprecia cH riscurile de naturH economicH care sH determine o decelerare puternicH a creJterii economice sunt mult mai reduse. %. Impactul deprecierii cursului de sc)im" E'oluIia cursului de sc)im" Kn ultimii ani a 4ucat un rol important Kn susIinerea procesului de de!in&laIie Ji a tendinIei po!iti'e a consumului$ Kn condiIiile Kn care a crescut

=>

semni&icati' puterea de cumpHrare. Acest scenariu e'aluea!H e&ectele pro"a"ile ale unei deprecieri nominale cu > puncte procentuale a cursului de sc)im" Kn -..? comparati' cu scenariul de "a!H. E&ectul cel mai 'i!i"il este cel asupra in&laIiei$ cu o ratare a Iintei Kn -..? de mai mult de un punct procentual &aIH de limita ma#imH a acesteia Ji o per&ormanIH similarH Kn -..<. e&icitul "u(etar 'a &i mar(inal mai redus$ datoritH unui produs intern "rut mai mare. Acest tip de Joc are un e&ect po!iti' asupra "alanIei comerciale$ care se 'a situa la un ni'el mai redus Kn &iecare an al perioadei de proiecIie 9&aIH de scenariul de "a!H:$ menIinLndu-se$ KnsH$ pe o tendinIH crescHtoare pe termen mediu Ji lun(. ??

<. ;ON;LUCII 2rintre actiunile ;omunitatii Economice Europene enumerate in art. 0 din tratat la punctul ( s-a scris despre 7aplicarea procedurilor care permit coordonarea politicilor statelor mem"re si de e'itare a de!ec)ili"relor in "alantele lor de plati8. Era un enunt din care nu re!ulta ca politica monetara era 'a!uta ca un domeniu de mare atentie din partea comunitatii. Sistemul de la Bretton Woods$ care a instaurat rate de sc)im" &i#e$ o"li(a statele sa adopte masuri &iscale pentru a e'ita de&icitele in "alantele lor de plati. E'olutiile ulterioare ale re(lementarilor in materie de politica monetara sunt contro'ersate. Tratatele de la Roma$ raportul Werner$ sarpele monetar european ilustrea!a tendintele inre(istrate de-a lun(ul anilor si re&lecta interesele statelor in ceea ce pri'este o politica monetara comunitara. Adoptarea Tratatului de la Maastric)t repre!inta punctul culminant in ceea ce pri'este politica monetara comunitara. In partea 72rincipii8 din Tratat$ un nou articol 0A$ preci!ea!a ca actiunea 9a statelor mem"re si a ;omunitatii: comporta &i#area ire'oca"ila a ratelor de sc)im" care conduc la instaurarea unei monede unice ecu$ precum si la de&inirea si conducerea unei politici monetare si de sc)im" unica al carei o"iecti' principal este asi(urarea sta"ilitatii preturilor. Scenariul initial al Tratatului pre'ede trei &a!e3

??

Programul de con$ergenDE 200(-2004, Gu$ernul 1omFniei, BucureGti- ianuarie 200>

==

+a!a I3 1//- * 1//03 tarile care 'or intra in Uniune 'or indeplini conditiile de con'er(enta monetara si "u(etara5 +a!a a II-a3 in cadrul careia se in&iintea!a Institutul Monetar European si Banca ;entrala Europeana5 +a!a a III-a3 in timpul acesteia ratele de sc)im" 'or &i in mod ire'oca"il &i#ate si moneda unica introdusa. In cadrul ;onsiliului European de la Madrid din 1//> se pune la punct pro(ramul

introducerii monedei unice$ ce se 'a numi euro. ;oncreti!area e&orturilor spre reali!area unei politici monetare unice la ni'el european are loc prin introducerea monedei unice EURO la 1 ianuarie -..-. Uniunea Monetara este una din reali!arile cele mai importante ale istoriei comunitare$ iar introducera monedei unice este un e'eniment &ara precedent in istoria monetara a continentului. ;redi"ilitatea si sta"ilitatea monedei unice 'a depinde insa de o politica &iscala ri(uroasa. Insa nici politica monetara unica nu 'a putea (aranta sin(ura sta"ilitatea preturilor. %a tre"ui insotita de o politica &iscala adec'ata la ni'elul intre(ului ansam"lu al Uniunii Economice si Monetare.

=?