Sunteți pe pagina 1din 9

, Univeristatea Dunarea de Jos din Galati

Facultatea de Metalurgie si Stiinta Materialelor

REFERAT
STICLE METALICE

Disciplina Materiale !etalice re"istente la coro"iune Autor A#in Adrian

A$UL U$I%E&SITA& '(()*'((+

' Univeristatea Dunarea de Jos din Galati


Facultatea de Metalurgie si Stiinta Materialelor

1.Nasterea sticlelor metalice


-ri!a sticla !etalica a .ost un alia/ AU)(Si'( produsa la CALTEC0 de catre -ol Du1e" in ,+234Aceasta si alte alia/e ale sticlei au tre5uit sa .ie racite rapid pentru evitarea cristali"arii46 i!portanta consecinta a acestui .apt7este ca sticla !etalica poate .i produsa doar intr*un nu!ar li!itat de .or!e8panglici7.olii sau .ire9 in care di!ensiunile sunt !ici incat caldura sa poate .i e#trasa su.icient de rapid pentru reali"area ratei necesare de racire4Ca re"ultat7speci!enele de sticla !etalica8cu cateva e#ceptii9 a .ost li!itata la grosi!i de !ai putin de o suta de !icroni 8Fig4,9

Fig4, -ri!ele sticle !etalice In ,+:+7un alia/ de 3342; palladiu!7:; cupru si ,:42; silicon a a .ost gasit avand rata de racire critica intre ,(( si ,((( <=s4 In ,+3: H. Liebermann si C. Graham au de"voltat o !etoda de a .a5rica panglici su5tiri de !etal a!or. pe o roata supraracita care se invarte .oarte rapid4 Acesta era un alia/ de .ier7 nic>el7 .os.or si 5or4 Materialul nu!it METAGLAS a .ost co!erciali"at la inceputul anilor )( si .olosit la trans.or!atoare electrice de distri5utie cu pierderi putine 8trans.or!ator cu !etal a!or.94 La inceputul anilor )(7 lingouri sticloase cu dia!etrul de 2 !! a .ost produs dintr*un alia/ co!pus din 22; paladiu7 ''72 ; plu!5 si ''72 ; anti!oniu prin gravare ur!ata de cicluri de incal"ire*racire4 Folosind un .lu# de 5or7 grosi!ea reali"ata a crescut la , c!4 In ur!a unor cercetari Universitatea To>o?u si Caltec> au o5tinut alia/e !ultico!ponente 5a"ate pe lant>an7 !agne"iu7 "irconiu7 paladiu7 .ier7 cupru si titaniu7 cu rata critica de racire intre ,?=s si ,((?=s4 Multe alia/e a!or.e se .or!ea"a prin e#ploatarea unui .eno!en nu!it @e.ect de con.u"ieA4 Ase!enea alia/e contin atat de !ulte ele!ente di.erite 8 adesea ,' sau !ai !ule9 incat prin racirea la rate

E Univeristatea Dunarea de Jos din Galati


Facultatea de Metalurgie si Stiinta Materialelor

su.iciente de rapide7 ato!i constituentii pur si si!plu nu se pot coordona intr*un ec>ili5ru cristalin inainte de a le inceta !o5ilitatea48.ig4'94

Fig4 ' Structura nanocristalina a sticlelor !etalice In anul ,++' sa reali"at pri!ul alia/ a!or. co!ercial nu!it %itreloB 8C,7'; Dr47 ,E7); Ti7 ,'72; Cu7 ,(; $i si ''7 2 ; Fe9 .iind de"voltat la Caltec>7 ca parte a departa!entului energie si cercetarile $ASA pentru noi !ateriale aerospatiale4 Un alt produs descoperit de catre Caltec> care pre"inta aceeasi structura nanocristalica este asa nu!itul @otelul sticlosA4 -rodusul este non*!agnetic la te!peratura ca!erei si pre"inta o duritate ' ori !ai !are decat cea a oricarui otel cunoscut de catre o!7 insa acest !aterial inca nu este dar in .olosinta in industria civila sau !ilitara ra!anand sa .ie in continuare studiat48.ig4E9

C Univeristatea Dunarea de Jos din Galati


Facultatea de Metalurgie si Stiinta Materialelor

Fig4E &uptura %itreloB 2. Proprietati Un !etal a!or. este de o5icei un alia/ si un !etal pur4 Alia/ele contin ato!i de !ari!i care di.era se!ni.icativ7 ceea ce duce a un volu! li5er si sca"ut in stare topita4 %asco"itatea i!piedica ato!i sa se !iste de a/uns pentru a .or!a o structura ordonata4 De ase!enea structura !ateriala duce la o contractare sca"uta in ti!pul racirii si la re"istenta in ti!pul de.or!ari plastice4 Materialele a!or.e7 te>nic sticloase7 sunt de ase!enea !ult !ai dure si !ai putin .ragil ca la scticlele o#idice si cera!ice48.ig4C9

Fig4 C a9 Scantei in ti!pul raciri 59 supra.ata in ti!pul raciri Conductivitatea ter!ica a !aterialelor a!or.e este sca"uta ca a cristalelor4cu! .or!area sctructurii a!or.e se 5a"ea"a pe raciri rapide7 acest lucru li!itea"a grosi!ile pe care le pot atinge structurile a!or.e4 -entru a reali"a .or!area unei structuri a!or.e c>iar si in ti!pul unei raciri !ai lente7 alia/ul tre5uie co!pus din E sau !ai !ulte co!ponente conducand la unitati cristaline co!ple#e cu energia potentiala !ai !are si sansa de .or!are !ai !ica4 &a"a ato!ica a co!ponentilor tre5uie sa .ie di.erita se!ni.icativ 8peste ,';9 pentru a reali"a o aglo!erare de !are densitate si volu! li5er sca"ut4 Co!5inatia de co!ponente tre5uie sa ai5a caldura negativa la a!estec 7 care sa in>i5e de"voltarea nucleelor cristaline4 Alia/ele de 5or siliciu7 .os.or si alte ele!ete care .or!ea"a i!preuna cu !etalele !agnetice8 .ier7 nic>el7 co5alt9 sunt !agnetice cu convectie !ica si re"istenta electrica !are4 Alia/ele a!or.e au o varietate de proprietati potential utile4 In speta acestea tind sa .ie !ai dure decat alia/ele cristaline cu co!po"itie c>i!ica si!ilara si pot suporta de.or!ari reversi5ile 8elastice9 !ai !ari ca cele cristaline4

2 Univeristatea Dunarea de Jos din Galati


Facultatea de Metalurgie si Stiinta Materialelor

8.ig4294 Duritatea !aterialelor a!or.e deriva c>iar din structura lor nanocristalina7 care nu are nici unul din de.ectele care li!itea"a duritatea alia/elr cristaline4 Un !aterial a!or. cunoscut su5 denu!irea de %itreloB are o re"istenta la tensiuni de aproape ' ori !ai !are decat titaniul4

Fig42 Li!ita elastica -ro5a5il cea !ai utila proprietate a alia/elor a!or.e industriale este ca acestea sunt sticle adevarate ceea ce insea!na ca se in!oie si curg daca sunt incal"ite4 Aceasta per!ite o procesare usoara cu! ar .i in/ectarea in !atrite8!ula/e9 in aproape acelasi !od ca poli!erii4 Ca re"ultat alia/ele a!or.e au .ost co!erciale pentru utili"area la ec>ipa!ente sportice7 dispo"itive !edicale si carcase pentru ec>ipa!ente electronice48.ig439

Fig. 6 Produs din Sticla Metalica Fil!e .ine de !etale a!or.e pot .i depuse7 cu a/utorul te>nici cu o#igen la vite"a !are 8/et de o#igen97 ca straturi protectoare4 -ro.4 Inoue a de"voltat Gsticla !etalica7 avand proprietati !ecanice e#celente cu! ar .i inalta re"istenta la tensiune si .i5re elastice !ari7 .iind in acelasi ti!p lider !ondial in cercetarea din do!eniul stiintei !aterialelor4 Se stie ca atunci cand un solid nu are un aran/a!ent ato!ic siste!atic7 adica se a.la intr*o stare a!or.a7 re"istena sa la coro"iune si duritatea ai sunt i!5unatatite4 6a!enii credeau ca pentru o5tinerea unui alia/ a!or. este necesara racirea rapida a alia/ului topit si ast.el este

: Univeristatea Dunarea de Jos din Galati


Facultatea de Metalurgie si Stiinta Materialelor

destul de di.icila o5tinerea unor ast.el de alia/e in !odul grosier4 Contrar parerii generale7 pro.4 Inoue a reusit pentru pri!a data de"voltarea sticlei !etalice7 ceea ce .ace posi5ila prepararea unor alia/e a!or.e .ara o racire rapida4 Cand un !aterial lic>id e racit .oarte rapid su5 punctul de ing>et7 el nu se cristali"ea"a in !od uni.or! si isi !entine starea lic>ida7 nu!ita stare super*racita4 Un alia/ 5a"at pe Dr care isi !entine starea de super*racire pana la o te!peratura egala cu :(; din punctul de ing>et c>iar si racit cu o rata de pana la ,(<=sec7 care apoi s*a solidi.icat ca sticla4 Acest alia/ pre"inta proprietati !ecanice di.erite in .unctie de structura !icroscopica alia/ul cristali"at a .ost spart in 5ucati in !o!entul lovirii cu ciocanul7 in ti!p ce alia/ul sticlos este destul de re"istent la acelasi i!pact44 Alia/ul sticlos .iind Go sticla !etalica8.ig439

Fig43 Dirconiu in stare lic>ida pentru !etale sticloase

. Pro!ocarea "tiin#i$ic%
Comportarea sticlelor este &nc% necunoscut%' mai ales &n domeniile &n care de!in candidate serioase pentru aplica#ii. Sticlele semiconductoare' ca de pild% cele calcogenice' au posibilit%#i enorme de aplicare &n electronic% "i optoelectronic%. Nu se "tie dec(t $oarte pu#in &n leg%tur% cu separ%rile de $a)e. *ste ne&n#eles $enomenul de separare de bule la procesarea sticlelor. Calitatea optic% impune controlul multor parametri reologici "i mecanici. Se are &n !edere ob#inerea "i studierea compo)itelor calcogenice sticl%+ microcristal' numite !itroceramice de in$raro"u. *le !or repre)enta !iitoarea genera#ie de materiale transparente &n in$raro"u' $ie sub $orm% masi!%' $ie sub $orm% de $ibre.

3 Univeristatea Dunarea de Jos din Galati


Facultatea de Metalurgie si Stiinta Materialelor

,. Pro!ocarea tehnologica
-e)!oltarea de dispo)iti!e electronice "i optoelectronice pe ba)% de sticle' producerea de noi $ibre de in$raro"u. Crearea de noi diode "i tran)istori "i de memorii pentru C-' -.- "i pentru computere super integrate. Se !or de)!olta noi sen)ori chimici/ pentru poluan#i lichi)i' pentru ga)e' pentru umiditate' etc. Se preconi)ea)% de)!oltarea de 0chipuri1 din siliciu amor$ halogenat.Se !or de)!olta aplica#iile sticlelor metalice "i ale matricilor sticloase compo)ite. Se !a e2ploata oportunitatea st%rii lichide subr%cite pentru producerea de componente metalice cu $oarte mare re)isten#% mecanic%' rigiditate' re)isten#% la oboseal%' la u)ur% "i la coro)iune4 3lierea mecanica este o tehnica larg $olosita pentru obtinerea de solutii solide e2tinse' structuri4microstructuri de neechilibru' inclu)and alia5e amor$e' materiale nanocristaline si 6uasicristale. Materiale compo)ite nanocristaline magnetic moi.

7.8ngenio)itatea omenirii
Un nou tip de !aterial este sticla .le#i5ila 8.ig4 ) a759

a9 structura biochimica Fig. Sticla $le2ibila

b9 !edere microscop

) Univeristatea Dunarea de Jos din Galati


Facultatea de Metalurgie si Stiinta Materialelor

Intr*un articol al revistei Science7 pu5licat in luna !artie7 cercetatorii pre"inta o noua descoperire sticla care se indoaie4 Ec>ipa de cercetatori a reali"at un nou tip de sticla !etalica care este .le#i5ila si se indoaie ase!enea unui .ir de cupru4 Acest tip de !aterial ar putea desc>ide calea descoperirii unei noi clase de !ateriale neconventionale4 Sticla !etalica ultrasu5tire a .ost reali"ata in ur!a cu cateva decenii4 Materialul a devenit popular in ur!a cu apro#i!ativ ,( ani cand7 datorita unor i!5unatatiri te>nologice7 a inceput sa .ie utili"at in diverse scopuri4 Din pacate acest tip de sticla !etalica pre"inta un de.ect se sparge la .el de usor ca orice tip de sticla nor!ala4 Materialul este .ragil deoarece ato!ii din structura !aterialului se a.la in po"itii .i#e7 rigide4 In sc>i!57 in ca"ul noului tip de sticla .le#i5ila7 ato!ii sunt aliniati in structuri cristaline uni.or!e 8ase!nea unor granule94 Atunci cand este aplicata o .orta din e#terior7 aceste granule aluneca unele printre celelalte si in loc sa se sparga7 sticla se indoaie4 In trecut7 au !ai .ost create varietati de sticla !etalica capa5ila de indoire prin a!estecarea ele!entelor !etalice cu nanoparticule dar .le#i5ilitatea acesteia era li!itata4 -e de alta parte7 reali"area unor ase!enea !ateriale s*a dovedit a .i costisitoare4 Din aceste !otive7 Hei 0ua Hang7 .i"ician la Institutul de Fi"ica al Acade!iei de Stiinte din Fei/ing7 a cautat i!preuna cu colegii sai o solutie !ai si!pla si !ai e.icienta4 Ei au !anipulat co!po"itia unei sticle !etalice clasice constituita din "ircon7 alu!iniu7 cupru si nic>el4 In .inal au o5tinut o reteta si!pla in ur!a careia re"ulta un a!estec de regiuni de !aterial dur si dens incon/urate de "one de !aterial cu duritate !ica4 Atunci cand sticla ast.el o5tinuta este indoita7 .racturile care apar intr*o anu!ita "ona nu se propaga in aria incon/uratoare4 Ast.el7 in locul aparitiei unei .racturi !a/ore care sa duca la spargerea sticlei7 !aterialul disipea"a .orta intr*o !ultitudine de crapaturi !ici si se poate indoi !ult !ai !ult decat alte !ateriale si!ilare4 Cercetatorii atentionea"a insa ca studiile au caracteri"at nu!ai co!porta!entul noului tip de sticla la co!presie dar nu se stie inca in ce !od se co!porta la intindere4 Daca noul !aterial va .i la .el de re"istent si la intindere7 atunci isi va gasi aplicatii in do!enii din cele !ai diverse7 de la reali"area de suporturi structurale pana la .a5ricare de crose de gol.4

+ Univeristatea Dunarea de Jos din Galati


Facultatea de Metalurgie si Stiinta Materialelor

34 FIFLI6G&AFIE * GIDEA7 S47 -ET&ESCU7 M4 Metalurgie .i"icJ Ki studiul !etalelor7 ED- L Fucuresti7 ,+),M * IS-AS7 St4 Materiale co!po"ite7 ETL Fucuresti7 ,+)3M * TE$TULESCU7 D4 Fi5re de sticlJ7 ET L Fucuresti7 ,++CM * IAC6FESCU7 A4 Materiale co!po"ite7 cera!ice7 !inerale Ki sinteri"ate L procedee Ki te>nologii de prelucrare7 Editura Acade!iei Trupelor de Uscat7 Si5iu7 '(('M * TGF*5eta regulates t>e !ec>anical properties and co!position o. 5one !atri# Authors: Guive Balooch, Mehdi Balooch, Ravi K Nalla, Stephen Schilling, Ellen H Filvaroff, Gra son ! Marshall, Sall " Marshall, Ro#ert $ Ritchie, Ri% &er nc%, 'a(ara Alliston) * Solution to t>e pro5le! o. t>e poor cBclic .atigue resistance o. 5ul? !etallic glasses Authors: Ma*i(ilien E +aune , &ouglas , Hof(ann, !illia( + "ohnson, Ro#ert $ Ritchie) * CI6CI&DIA7 C4 Ki colectiv Alia/e dure sinteri"ate din car5uri !etalice7 ET L Fucuresti7 ,++'4