Sunteți pe pagina 1din 28

1.

DESCRIEREA INSTALATIEI DE RAFINARE SI PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE

Instalatia de rafinare discontinua se caracterizeaza prin rafinarea spirtului brut in sarje obtinandu-se fruntile, spirtul rafinat si apoi cozile. Instalatia are ca aparat special blaza 1 deasupra careia se afla coloana de rafinare 2 . Pentru racirea vaporilor alcoolici instalatia e prevazuta cu deflegmatorul 3 si condensatorul racitor 4 . Condensatele obtinute in procesul de rafinare sunt trecute prin felinarul de control si filtrul !. "laza e prevazuta cu o serpentina de abur 1 si cu un barbotor de aburi #. $pirtul brut se introduce prin racordul 1% iar apa de luter se evacueaza prin racordul 11. &e asemenea blaza e prevazuta cu aparate de control si anume' regulatorul de aburi ( si manometrul 12 . Coloana de rafinare e cu talere, numarul acestora fiind de 4%- % talere.

Procesul de rafinare discontinua se realizeaza astfel ' - se introduce in blaza o cantitate masurata de spirt brut diluat pana la 4%- % grade alcoolice. - se face incalzirea spirtului cu abur direct prin barbotorul # timp de 1%-2% minute - se continua incalzirea cu abur indirect cu ajutorul serpentinei cu abur 1 timp de 3%-!% minute. Incalzirea se face astfel incat mai mult de 2)3 din

coloana se incalzeste. *ceasta situatie marc+eaza faptul ca o parte din vaporii alcoolici au ajuns in deflegmatorul 3 . - se da drumul la debitul ma,im de racire in condensator si deflegmator.-aporii condensati in deflegmator se reintroduce in coloana sub forma de refu, e,tern. - se micsoreaza debitul de racire si se incepe colectarea spirtului frunti cu o concentratie de .2-.3 grade / acest proces dureaza 2-3 ore - se distila spirtul rafinat / aparitia lui fiind marcata de o culoare alba a condensatorului si de o concentratie de .! grade alcoolice/ acest proces de distilare dureaza 4% de ore . 0a inc+eierea procesului de rafinare spirtul rafinat e trecut prin felinarul de control si filtrul ! fiind apoi colectat si depozitat in rezervoare speciale.

2.

PROCES DE RAFINARE, PROCEDEE DE RAFINARE

$pirtul brut obtinut in urma procesului de distilare pe langa faptul ca are o concentratie alcoolica mai mica 1#%-# grade alcoolice2, contine si o serie de substante care sunt daunatoare organismului si care trebuie eliminate. 3liminarea acestor substante se realizeaza printr-o serie de distilari repetate , acest proces purtand numele de rafinare . In urma rafinarii se obtine un produs cu puritate ridicata numit spirt rafinat , al carui concentratie alcoolica trebuie sa fie de minimum .! grade pentu a fi de calitate . Prin procesul de rafinare impuritatile din spirtul brut se elimina astfel incat spirtul rafinat are un miros si gust placut . Impuritatile mai volatile in procesul de distilare vor fi ridicate de vaporii alcoolici spre varful coloanei de unde vor fi evacuate in stare de vapori sub forma de frunti . *paritia fruntilor in procesul de rafinare este marcata de culoarea usor verzuie a condensatului obtinut si de o concentratie alcoolica in jur de .2-.4 grade alcoolice . Impuritatile cu volatilitate mai redusa , odata cu cresterea concentratiei alcoolice nu se vor ridica in coloana ci , fiind mai grele vor curge spre baza coloanei de unde sunt eliminate si colectate separate . *ceste impuritati mai grele poarta denumirea de cozi . In procesul de rafinare se obtin trei calitati de spirt ' frunti , spirt rafinat si cozi . Procedee de rafinare Procedeele de rafinare sunt ' a) procedeul incarcarilor simple cu spirt brut diluat b) procedeul incarcarilor simple cu spirt brut nediluat c) procedeul incarcarilor repetate cu spirt brut nediluat -arianta a2 consta in diluarea spirtului brut cu apa obtinandu-se un amestec cu o concentratie de 4%-4 grade alcoolice . *mestecul se introduce in blaza coloanei de rafinare continuandu-se procesul de incalzire al coloanei si de distilare al amestecului . Prin acest procedeu se realizeaza o separare mai buna a impuritatilor si un spirt de o calitate mai buna . -arianta b2 nu necesita o diluare prealabila cu apa . $e introduce spirtul brut nediluat , procesul de rafinare desfasurandu-se dupa o anumita te+nologie . -arianta c2 presupune urmatoarele etape ' - se incarca blaza cu spirt nediluat /

- se rafineaza cam .%4 din cantitatea de spirt introdusa / - se incarca din nou blaza cu spirt brut rafinandu-se tot cam .%4 din cantitarea introdusa / - se reincarca din nou si se procedeaza ca mai sus / - dupa 3 incercari succesive cu spirt brut se procedeaza la recuperarea cozilor si a uleiului , spirtului rafinat si a fruntilor .

3. PROIECTAREA COLOANEI DE RAFINARE 3.1 5eneralitati Coloana de rafinare este un recipient cilindric e,ecutat in constructie sudata, format din mai multe tronsoane, fiecare tronson fiind e,ecutat prin sudarea unor profile laminate, fabricate din oteluri cu caracteristici mecanice superioare . Coloana este prevazuta cu talere cu clopote .

In coloana din figura 3.. lic+idul curge de pe talerul superior prin tubul deversor , parcurge suprafata talerului, trece peste un prag deversor , care fi,eaza nivelul nivelul lic+idului pe taler si curge prin spatiul dintre coloana si placa 4 , pe talerul inferior . 6ubul deversor se afunda in lic+idul de pe talerul inferior formand impreuna cu placa de preaplin !, o inc+idere +idraulica, care impiedica trecerea vaporilor prin zona deversorului, de la talerul inferior la cel superior . 3ficacitatea talerului este influientata de circulatia lic+idului pe taler . 0a coloanele cu diametru mare si debite mari de lic+id, stratul de lic+id care curge pe taler nu este orizontal , avand o grosime mai mare la intrarea

pe taler, si mai mica in dreptul pragului de deversare . $e va avea in vedere ca debitul de vapori este mai mare in zona in care rezistenta este mai mica . 0a coloanele cu talere cu un singur curent de lic+id deoarece drumul parcurs de lic+id este lung, concentratia lic+idului variaza in directia curentului . Circulatia celor doua faze este in contracurent .

3.2 &iametrul interior al coloanei


&iametru interior al coloanei se calculeza cu relatia ' &i 7
4 VD w0

8 m9

unde ' -& : debitul volumic al distilatului ;% 7 %,# -viteza libera a vaporilor prin sectiunea coloanei -& 7 34%% < 1%% = n 8 >g)+ 9 n 7 3 : numarul de talere -& 7 3(%% 8 >g)+ 9 7 1,%2 8 >g)s 9
Di = 4 1,02 =1,27 1,3 3,14 0,8

8m9

3.3 &imensionarea talerului cu clopote


&eoarece talerul are rolul de a sc+imba componenta vaporilor care intra si a lic+idului care paraseste talerul, elementele sale componente trebuie sa asigure un contact cat mai bun intre faze . 6alerele cu clopote au o constructie asemanatoare celei din figuara de mai jos . 6alerul este prevazut cu canale deversoare de primire a lic+idului de pe talerul superior respective de golire pe cel inferior . Cele mai utilizate clopote sunt cele rotunde si cele tunel . &iametrul clopotelor rotunde d2 7 %?1 % mm . Clopotele se aseaza in siruri perpendiculare pe directia curentului de lic+id 1fig 3.12 , dupa o retea dreptungiulara 13.1!2 .

3.3.1 &eterminarea numarului total de clopote


&imensiunile clopotelor se determina pe de o parte din conditia repartitiei lor pe suprafata talerului si pe de alta parte din considerente economice . - diametrul clopotelor ' &i 8 m 9 d@2 8 mm 9 d@2 7 #% mm - pasul t ' t ) d@2 7 1,! t 7 1,! = #% 7 12# mm %,# : 1,4 #% 1,4 : 3 1%% 3 1 %

Pentru diametrul d@2 ales, numarul posibil de clopote in lungul diametrului & i este '
mc = Di 2 lc + d 2
'

+1

= 1 +
'

d2 2

'

1 = 40mm

= 80

l c = t d 2 = 128 80 = 48
mc = 1300 2 80 + 1 = 10 48 + 80

3.3.2 &imensionarea clopotelor si a racordurilor


Capacul clopotului se asambleaza pe taler demontabil si corespunde variantei din figura de mai jos .

In functie de diametrul clopotului se adopta celelalte dimensiuni din figura . -capac ' d2@ 7 #% mm + 7 #% mm s 7 2,% mm - fante ' z 7 3% b 7 2% mm - racord ' d1 7 ( mm s1 7 3, mm +r 7 (% mm +r@ 7 !% mm $ectiunile succesive pe traseul vaporilor in clopot de deduc din conditia de mentinere constanta a vitezei in racord, sub clopot si in fantele acestuia .
d1 = zba 4 2 d1 3,14 57 2 a= = = 4,25 5mm 4 z b 4 30 20
2

3.3.3 &eterminarea dimensiunilor caracteristice talerului cu clopote

10

$e vor determina dimensiunile corespunzatoare cotelor inscrise din figura 3.3 .

d1 ' = d1 h0 4 2 d 57 2 h0 = 1 ' = = 13mm 4 d1 4 64


2

d1@ 7 d1 < 2s1 7 ( < 2 =3, 7 !4 mm +1 7 1% mm +2 7 +3 < b 7 2 <2% 74 mm +3 7 2 mm c 7 2 mm d2 7 d2@ -2s 7 #% : 2 . 2 7 (! mm &imensionarea deversorului
ld = 0,75 Di

ld 7 %,(

&i

ld 7 %,(

13%% 7 .( mm 7 %,.( m

- Inaltimea deversorului placa ' +z 7 + 1 < b < + 3 - + d

11

+z se coreleaza cu dimensiunile clopotului astfel ca + s < +d si +s sa aiba orientativ urmatoarele valori ' - +s < +d 7 2 ? % mm , iar +s 7 1 ?3% mm +s 7 1 mm / +d 7 3 mm / + s < +d 7 %

+z 7 1% < 2% < 2 : 3 7 2% mm - Aarginea superioara a racordului ' Br 7 +z <+d <1 Br 7 2% < 3 < 1 7 (% mm - *dancimea de barbotare a vaporilor '
b 2 hb = 35 + 15 + 10 = 60mm hb = hd + hs +

- Inaltimea clopotului deasupra talerului ' B clopot 7 Br < +% < sc B clopot 7 (% < 13 < 2 7 # mm - *ria sectiunii transversale a coloanei '
D S = i = S a + 2S d 4
S= 3,14 1,3 2 = 1,326m 2 4
2

3.3.4

&imensionarea talerului

&iametrul talerului este acelasi cu diametrul interior al coloanei. - 5rosimea talerului st 7 s < c1 < c2
s = KR q

ai

12

unde ' s : grosimea teoretica a talerului c1, c2 : adaosul de coroziune pe cele doua fete ale talerului c1 < c2 7 1 : 1, 8mm9 C : coeficient care depinde de rezemarea talerului '
K=
= 0,28

6(3 + ) 16

- coeficientul lui Poisson


K = 6(3 + 0,28) = 1,1 16

D : sarcina uniform distribuita pe suprafata talerului


q = g (h1 + h2 ) 10 3 l
q = 9,81 (10 + 45) 10 3 750 = 405 8

E)m2 9

F : coeficient de stabilire a talerului datorita gaurilor cu diametrul d 1@


0,128 0,064 t d1 = 0,5 = / = 0,128 t
'

ai = 150 10 6 8E)m29

G : raza talerului , G 7 &i)2 7 %,! 8m9


s = 1,1 0,65 405 = 1,658 10 3 m 0,5 150 10 6

c1 < c2 7 1, mm st 7 1,! # < 1, 7 3,1 mm 7 4 mm - $ageata ma,ima a talerului


f max = 5 + q R4 1 + 64 D

in care '

D=

E s2 12(1 2 )

3 : modulul de elasticitate al otelului / 3 7 2,1 . 1%11 8 E)m29


D= 2,1 1011 (1,658 10 3 ) 2 = 0,68 10 6 12(1 0,28 2 )

13

f max =

5 + 0,28 405 0,65 4 = 13,70 10 6 1 + 0,28 64 0,68 10 6 0,5

- $e verifica conditia '


f max 1 R 500
13,70 10 6 1 0,65 500

21,%( . 1%-! H %,%%2 1 * 2

3.3.5 Caderile de presiune in zona talerelor


Caderea de presiune totala ' Ip 7 Ipu < Ipl < IpJ - Caderea de presiune a talerelor uscate '
p u = w1 v 8E ) m29 2
2

K : coeficientul de rezistenta +idraulica a clopotului / K 7 4;1 7 (-# 8m)s9 : viteza vaporilor in racorduri Lv 7 1,# 8>g)m39 : densitatea vaporilor
p u = 5 82 1,8 = 288 2

8 E)m29

- Caderea de presiune in stratul de lic+id Ipl 7 Ll . g1+s < +d 2 Ll 7 ( % >g)m3 :densitatea spirtului brut 1(%42 Ipl 7 ( % . .,#1 . %,% 7 3!(,#( 8E)m29 Caderea de presiune totala este ' Ip 7 2## < 3!(,#( 7 ! 4. ,#( 8E)m29

ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE CORPULUI COLOANEI

14

4.1 &eterminarea dimensiunilor caracteristice ale corpului coloanei - diametrul interior al coloanei &i 8m9 / &i 7 1,3 m - diametrul e,terior al coloanei &e 8m9 &e 7 &i < 2sct sct : grosimea peretelui corpului coloanei &e 7 1,3 < 2 . %,%%( 7 1,!14 m Inaltimea coloanei '
H t H a + H v +H b +H s

Ba : inaltimea zonei active care este determinata de distanta dintre talere Ba 7 1nr : 12B < nrst Ba 7 14% : 12 . 3%% < 4% . 4 7 11#!% mm unde' nr : numarul real de talere / nr 7 4% B : distanta dintre doua talere consecutive / B 7 3%% mm st grosimea unui taler / st 7 4 mm Bv : inaltimea corespunzatoare deasupra talerului superior / se adopta Bv 2B / Bv 7 !%% mm Bb : inaltimea corespunzatoare de dedesubtul talerului inferior/ se adopta Bb 3B / Bb 7 .%% mm Bs : distanta de la partea inferioara a coloanei pana la sol / Bt 11#!% < !%% < .%% 7 133!% mm 5rosimea peretelui coloanei ' sct = sc + sa unde ' sc : grosimea teoretica sa : grosimea de adaos - 5rosimea teoretica se calculeaza cu relatia '
sc = pi Di 2 a

pi : presiunea interioara / pi 7 1,2 . 1% E)m2 /

15

&i : diametrul interior al coloanei 8m9 / F : coeficient de rezistenta a cordonului de sudura / F 7 %,( Ja : rezistenta admisibila a materialului corpului
Rc t R 20 a = min c ;c s 1 s 2

unde ' Gct : limita de curgere la temperature de calcul / G ct 7 2% APa G2% : rezistenta la rupere la tractiune la temperature de 2% % C G2% 7 3!% APa cs1 7 1, si cs2 7 2,4 : coeficienti de siguranta, pentru oteluri
a = min
205 360 ; 1,5 2,4

a = min(136,66;150) =136,66

sc =

1,2 10 5 1,3 = 761,01m = 0,76mm 2 0,75 136,66

- 5rosimea de adaos sa se calculeaza cu relatia ' sa 7 sc1 < st sc1 : adaos de coroziune / sc1 7 ;c . Ms 8mm9 ;c : viteza de coroziune ce depinde de mediul de lucru si de materialul peretelui / ;c 7 %,1 8mm)an9 Ms : durata de service a utilajului / Ms 7 2% ani sc1 7 %,1 . 2% 7 2 mm st : adaos te+nologic / st 7 sa 7 2 <
s ct STAS = 8mm

mm

7 ( mm

sct 7 %,(! < ( 7 (,(! mm

4.2 Predimensionarea fundurilor si capacelor Nundurile elipsoidale sunt standardizate din punct de vedere al dimensiunilor in $6*$ (.4.-#1, fiind e,ecutate prin ambutisare fie dintr-un singur semifabricat , fie din segmenti asamblati prin sudare .

16

5rosimea de proiectare a fundului sau a capacului '


s pf = pi R + sa 2 a pi

8mm9

G : raza de curbura la centrul fundului si se calculeaza cu relatia '


D R= i 4hi
2

unde ' +i 7f 1 &i 2 / +i 7 32 mm sa : grosimea de adaos / sa 7 sc1<st<st@ st@ : grosimea de adaos te+nologic pentru compensarea subtierii tablei prin ambutisare / st@ 7 %,# mm sa 7 2 <
R=

< %,# 7 (,# mm

1300 2 = 1300mm 4 325


0,12 1300 + 7,8 = 8,56mm 2 0,75 136,66 0,12

s pf =

spf$6*$ 7 . mm 0ungimea partii cilindrice +1 a fundului 7 2 mm Inaltimea totala a fundului elipsoidului ' B1 7 +1 < +i <spf B1 7 2 < 32 < . 7 3 . mm 4.3 &imensionarea flanselor de legatura a tronsoanelor

17

$e va adopta forma PO : cu suprafata plana cu umar .

&imensiuni principale ' d1 7 142% mm / n,d3 7 2,1# / c1 7 13 3 mm / c4 7 132! mm d2 713#% mm / b 7 % / c2 7 13 4 mm / surub ' A1! d4 7 132% mm / c 7 13 # mm / c3 7 132# mm / masa ' (% >g)buc Aateriale recomandate ' - pentru flansa ' C 4!% $6*$ 2##3)3-## - pentru suruburi ' P0C 3 *$ $6*$ 112.%-#. / - pentru piulite ' P0C 2 *$ $6*$ 112.%-#. / - pentru garnituri ' marsit $6*$ 34.#-#( 5arniturile dintre flanse corespund figurii de mai jos si are urmatoarele dimensiuni '

d1g 7 13!4 mm / d2g 7 131# mm

Calculul fortelor ce actioneza asupra asamblarii cu flanse


a. Norta de strangere initiala la montaj

ND 7 *D . D unde ' *D : aria garniturii / D : presiunea de strivire a garniturii

18

Materialul garniturii Placa de azbest si clingherit(azbest cu liant adecvat conditiilor de exploatare)

m mm !"##

q[MPa] $$"#

*D 7 Q . &3 . b 7 3,14 . 1342,%# . (,.! 7 33 44, mm2 &3 7 c-2b7 13 # : 2 . (,.! 7 1342,%# unde' &3 : diametrul cercului pe care este repartizata reactiunea garniturii , mm / b : latimea eficace de calcul a garniturii , mm . 0atimea RbR depinde de latimea de strangere a garniturii R" %R, care este in functie de forma si dimensiunile suprafetei de etansare .
B0 = c d 2g 2

B0 =

b0 =

- pentru b% S !, mm ND 7 33 44, b.

B0 2

1358 1318 = 20 2 20 b0 = = 10 2

b = 2,52 b0
.

/ b 7 (,.! mm

11 7 3!#.#., 8E9

Norta de strangere a garniturii in e,ploatare N5 7 2Q . &3 . b . pe

unde ' pe : presiunea de etansare / pe 7 m . pc / pc 7 pi m : raportul dintre presiunea de strangere a garniturii si presiunea interioara / m 7 2 pe 7 2 . %,12 7 %,24 N5 7 2. 3,14 . 1342,%# . (,.! . %,24 7 1!1%1,3 8E9 c. Norta totala de strangere a suruburilor in e,ploatare Nt 7 N < N5 unde ' N : forta de e,ploatare

19

F=
F=

D3 pc 4

3,14 1342,08 2 0,24 = 339342 4

8E9 443,3 8E9

Nt 7 33.342 < 1!1%1,3 7 3

d. Norta de e,ploatare rezultata din aplicarea presiunii pe aria deteminata de diametrul & '
FD

D2 pc 4

FD =

3,14 1300 2 0,24 = 318396 8E9 4

e.

Norta N6 N6 7 N - N& N6 7 33.342: 31#3.! 7 2%.4! 8E9

Calculul ariei totale a sectiunilor suruburilor necesare


*ceste arii se calculeaza din conditii de ' - asigurarea strangerii garniturii cu presiunea de strivire '
Aq = Fq f as
20

unde ' f as =

20

R0 , 2 c ss

20

f as

20

300 = 128,75 2,3

css : 2,3 : coeficient de siguranta


Aq = 368989,5 = 2866 128,75

- prevenirea pierderii etanseitatii in timpul e,ploatarii '


A0 =
A0 =

F + FG / f t as

t unde ' f as =

R t 0, 2 278 = = 119,31 c ss 2,33

339342 +16101,35 = 2979mm 2 119,31

*ria necesara se calculeaza cu relatia ' *nec 7 ma,1*D/ *%2 *nec 7 2.(. mm2

20

*ria totala efectiva a sectiunilor suruburilor este '


Af =

d1 n 4

unde ' n : numarul suruburilor din asamblare / n 7 2 d1 : diametrul interior al surubului / d1 7 13,# 3 mm
Af = 3,14 13,853 2 52 = 7833,58mm 2 4

$e considera ca suruburile sunt corespunzatoare daca este indeplinita conditia '


A f An
c

(#33, # S 2.(. -erificarea garniturilor - la montaj


q
f ,m

Fq

D3 b

g dist!ug !

Ddistrugere 7 >g . D 7 2 . 11 7 22 >g 7 1, ?4


q
f ,m

368989,5 =11 < 22 33544,5

- in e,ploatare
q
f, "

F + FG q dist!ug ! D3 b

f, "

355433,35 = 10,59 < 22 33544,5

-erificarea flanselor Calculul momentelor incovoietoare a. la strangerea initiala As 7 a5 . Ps unde ' Ps : forta de calcul din surub
#s = An c + A f 2 f as
20

21

#s =

2979 + 7833,58 128,75 = 696059,8 2

8E9

a5 - distanta radiala dintre cercul de asezare a suruburilor si cercul pe care este reprezentata forta N5
aG = d 2 D3 1380 1342,08 = = 18,96 2 2

As 7 1#,.! . !.!% .,# 7 131.(2.4 b. pentru conditiile de e,ploatare A% 7 a& . N& < a5 . N5 <a6 . N6 Pentru flanse de tip integral '
aD = d 2 D s p1 2 2

aD =

1380 1300 8 = 36 2 2

unde ' sp1 : grosime de proiectare a gatului flansei la capatul dinspre taler / sp1 7 sp 7 # mm
aT = D3 D 1342,08 1300 + aG = + 18,96 = 29,48 4 4

A% 7 3!. 31#3.! < 1#,.! . 1!1%1,3 < 2.,4# . 2%.4! 7 123# %2! Calculul tensiunilor din flansa a. &eterminarea factorilor de forma ai flansei - Nactorul liniar , 0%
$0 = D s p% = 1300 8 = 102mm

unde ' spo : grosimea de proiectare a gatului flansei / s po 7 . mm - se determina factorul C


K= d1 1420 = = 1,09 D 1300

b.

&eterminarea coeficientilor de corectie b1. Nactorul de corectie a tensiunilor in directie a,iala ,C f Cf 7 1

22

b2. Nactorii de forma C- si CN C- 7 %, / CN 7 %,.

b3. Nactorul de corectie CA pentru pasul suruburilor '


K& =

d 2 n ( 2d + h )

unde ' d2 :diametrul de amplasare al suruburilor n : numarul de suruburi + : grosimea flansei / + 7 b : 2 7 4# d : diametrul nominal al surubului / A1!
K& = 3,14 1380 = 1,02 52(2 16 + 48)

6 7 1,#( / O 7 2%,( / T 7 1.,3 / U 7 1% b4 . $e calculeaza factorii de corectie '


K1 = KF h $0

K1 =

0,9 48 = 0,42 102

K2 =

KV h 3 ' $0 s p%
2

K2

0,5 48 3 = 0,41 20,7 102 8 2


1 + 0,42 + 0,41 = 1,17 1,87

K3 =

1 + K1 + K2 T

K3 =

c. Calculul tensiunilor din flanse - in directie meridioanla '


fA = K f K & & c K 3 D s p1
2

fA =

1 1,02 12385026 = 129,77 1,17 1300 8 2

- in directie radiala '

23

4 1 + K 1 K & & c 3 fR = K3 D h2

4 1 + 0,42 1,02 12385026 3 fR = = 5,62 1,17 1300 48 2

- in directie inelara '


fT = ) K& & c 19,3 1,02 12385026 10 5,62 = 25,2 ( f R / fT = 2 1300 48 2 Dh

4.4 $uporti de sprijin Corpul cilindric al coloanei se prelungeste in partea inferioara cu o virola cilindrica sau tronconica 1figura de mai jos2 , prin intermediul careia coloana se reazema pe fundatie .

$uportul coloanei este prevazut cu ferestre pentru trecerea conductelor te+nologice , pentru controlul etanseitatii flanselor sau pentru manevrarea robinetilor de scurgere , cat si pentru controlul vizual al cordoanelor de sudura .

24

$udarea suportului de rezemare de coloana se face dupa una din solutiile constructive indicate in figura de mai jos .

4. "osaje si racorduri Gacordurile se realizeaza, in general, din acelasi material cu corpul coloanei . Nlansele racordului se realizeaza din acelasi material cu cel al racordului.

25

In figura 4.12 este prezentat in detaliu racordul conductei pentru introducerea reflu,ului in coloana . Gacordul de alimentare pentru substante puternic corozive este necesar sa depaseasca suprafata interioara a recipientului cu o anumita cota . Gacordul de golire trebuie sa permita golirea completa a recipientului . In figura de mai jos se prezinta partile componente ale unui racord.

*legerea racordurilor a. 6eava $e e,ecuta din oteluri pentru tevi utilizate la temperaturi ridicate , avand urmatoarele caracteristici ' - marca otelului ' P06 3 C - grosimea ' 1! mm - limita de curgere ' 23 APa - rezistenta la rupere ' 3 %-4 % APa &iametrele nominale ale tevilor ' & n 7 2% mm : racordul de alimentare

26

&n 7 4% mm : racordul de evacuare b. Nlansa $e recomanda utilizarea flanselor plate e,ecutate din otel forjat sau laminat, avand suprafata plana de etansare . Nlansele se utilizeaza pentru sudare la capatul tevilor, in scopul imbinarii elementelor de conducta, pentru diferite presiuni nominale . Norma acestor flanse se prezinta in figura de mai jos .

&imensiunile flanselor ' &n 7 2% mm / d 7 2 mm / a 7 1 mm / d1 7 .% mm / d2 7 ! mm / n,d3 7 4,11 / d4 7 2 , mm / b 7 1% mm / e 7 2 mm / c 7 % mm / surub ' A1% / masa 7 %,44 >g)buc &n 7 4% mm / d 7 4# mm / a 71 mm / d1 7 13% mm / d2 7 1%% mm / n,d3 7 4,14 / d4 7 4#, mm / b 7 14 mm / e 7 3 mm / c 7 #% mm / surub ' A12 / masa 7 1.%% >g)buc 4.! 5uri de vizitare $e aleg guri de vizitare rotunde cu desc+idere rapida si capac rabatabil $6*$ !!)1-(( .

27

&etalii gura de vizitare

28

29

5. TEHNICA SECURITATII MUNCII PRIVIND INSTALATIILE MECANICE SUB PRESIUNE

0a proiectarea instalatiilor mecanice sub presiune se vor prevede dispozitivele de siguranta si aparatele de masura si control necesare , care sa permita e,ploatarea acestor instalatii in conditii de securitate a muncii. Aaterialele folosite pentru construirea si repararea elementelor instalatiilor mecanice sub presiune vor corespunde, in privinta conditiilor te+nice , regulilor pentru verificarea calitatii, marcarii si livrarii, instructiunilor ale Inspectiei pentru cazane, recipiente sub presiune si instalatii de ridicat, precum si a standardelor de stat in vigoare . Procedeele te+nologice, inclusiv operatiile de control ce trebuie respectate la construirea si repararea instalatiilor mecanice sub presiune, vor fi prevazute in proiectele respective. Conductele imbinate cu flanse, prin care se transporta lic+ide sub presiune ce pot provoca arsuri, vor fi prevazute cu mansoane de protectie. Conditiile de amplasare a instalatiilor mecanice sub presiune vor tine cont de conditiile de prevenire a incendiilor. Proba de presiune la incercare, conform documentelor de e,ecutie, se va face dupa construire, reparare, periodic la scadente si ori de cate ori conditiile de securitate inpun efectuarea acestei operatii. 3,ploatarea instalatiilor mecanice sub presiune se va face in conformitate cu instructiunile intocmite de beneficiar si proiectant, cu respectarea normelor te+nice I$CIG.

30