Zoltan Kiss, Onet T. - Proiectarea Structurilor de Beton Dupa SR en 1992-1

Zoltan Kiss Traian Onet PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON DUPA SR EN 1992-1 Editura Abel 2008Prof.dr.ing. Kiss Zoltén Prof.dr.ing, Traian Onet Universitatea Tehnied din Cluj Napoca Facultatea de Constructii Catedra Constructii de Beton Armat i Constructii Metalice Sponsori SC. PLAN 31 RO SRL., Cluj Napoca SC. ASA CONS ROMANIA SRL., Turda SC. MACON SA., Deva PEIKKO GROUP HALFEN DEHA ‘Tehnoredactare computerizati ing. Bindea Mihai ing. Muresan Monica ing. Vass Szikszai Melinda Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Ro KISS ZOLTAN Proijectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992-1 / Kiss Zoltan, Traian Onet, - Cluj-Napoca : Editura Abel, 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-114-070-4 miei I. Onef, Traian 624,012.45 PREFATA in ultima perioad’ tehnica betonului armat a inregistrat progrese de neconceput in trecut, coneretizate printr-un mare volum de luerari remarcabile. Constructiile din beton armat, avand un domeniu larg de utilizare, prezinti 0 important tehnicd si economied ridicat. Tocmai de aceea susfinerea dezvoltitii in acest domeniu este esengial pentru intreaga industrie a construcfiilor. Cultul constructiilor, raportul cheltuieli salariale/materiale, materialele de constructie disponibile si tehnologiile prezint’ diferente mari de la o tari la alta, Trebuie si lum in considerare ins o Europ’ fir granite in care tehnologiile si materialele noi se distribuie rapid, indiferent de pozitia geografica a unei tari Uniunea European favorizeaz libera cireulafie a produsului construit si a serviciilor ingineresti, intre {arile membre, prin elaborarea directivelor produselor construite (Construction Products Directive — CPD). Parte integranta a acesteia, o formeazii elaborarea standardelor destinate proiectarii structurilor de rezistenta. in trile membre ale Comunititii Europene prescriptiile referitoare la proiectarea structurilor prefabricate, atat la nivel de siguranyi cat si in privinfa principiilor de proiectare au fost foarte diferite. Aceasta era motivul pentru care firile membre, incd de la inceputul anilor 1970 au decis unificarea standardelor in vederea realizarii unei piefi unitare, Prescripfiile tehnice referitoare la proiectarea structurilor de rezistenfi sunt denumite Eurocoduri pentru Structuri (Structural Eurocods), sau pe scurt Eurocoduri (mai general Standarde EC). in Uniunea European elaborarea acestora a fost ineredinfat Comitetului European pentru Standarde (Comité Eurpéen de Normalisation, CEN). Primele rezultate ale striduinfelor uniformizirii standardelor najionale au aparut la sPargitul anilor 70 si tot atunci au aparut primele recomandari de proiectare unitard, asa numitele Model — Cod-uri (MC). Elaborarea acestora a fost precedata de o activitate pregittitoare care in principal a constat in evaluarea comparativa a standardelor nafionale. Prescriptiile referitoare la proiectarea structurilor din beton au fost comparate cu ajutorul exemplelor numerice, de unde a reiesit clar ci nivelul cel mai sedzut de siguranti I-au avut firile din estul Europei. Proiectarea dup’ metoda stirilor limita, insd, in aceste {ri se folosea de mult, pe cand in farile vestice ined nu era in uz. Lansarea reali a programului Eurocod a avut loc in 1989. La aceasta dati {rile membre ale Uniunii Europene s-au decis asupra elaborarii reglementarilor proieetirii structurilor de rezistenta, ‘asa numite prestandarde (ENV). Cresterea vertiginoasi a volumului de informafii a permis imbundtifirea substangiald: a prescripfiilor de proiectare ale cAror prevederi reflect mai fidel comportarea reali a constructiilor de beton armat conferind o siguranfé mai mare structurilor realizate Prestandardele au ficut posibil ca anumifi parametri si proceduri de caful s& poati fi alease in mod diferit in farile membre, Acesti parametri in ENV sunt numiti valori recomandate. Tarile membre, pe ling prestandarde, trebuie si pregiteasci Documente Nafionale de Aplicare (National Application Document, NAD) care contin proceduri de calcul, explicatii de interpretare a standardelor in concordant cu specificul geografic, meteorologic, ete., respectiv nivelele de siguranfi care decurg din acestea din urmd, pentru arile respective. Documentele Nationale de Aplicare nu fac parte din ENV, dar in cadrul unei iri membre UE cele dow’ se pot folosi doar impreuni.{in prezent siandardele existente gi Eurocodurile se pot folosi in paralel, urmand ca din anul 2010 in toate tarile Uniunii Europene sa se treaca la utilizarea exclusiva a normelor EN. Din picate, pani in prezent in Roménia nu a aparut Documentul National de Aplicare. Lucrarea de fafi s-a elaborat pe baza standardului SR EN 1992-1 (utilizand valorile recomandate) la care s-au adaugat si prevederile din noul cod P100-2006. Prin coninut si modul de abordare a subiectelor, manualul se adreseaza att studentilor c&t gi inginerilor din proiectare si executie, Autorii adreseazi mulfumiri doamnei ing. Vass Szikszai Melinda pentru ajutorul dat la (chnoredactarea fucrarii, Cluj ~Napoca, aprilie 2008 Autorii ia 12 124 1.22 1.23 13 14 1s 15.1 15.2 153 16 17 AA 1.72 1.73 18 19 1.9.1 19.1.1 1.9.1.2 19.1.3 1.9.2 1.9.3 19.4 1.9.5 21 211 21.2 213 214 215 2.1.6 22 2.2.1 2.2.2 23 23.4 23.2 2.3.3 2.3.4 CUPRINS PREPATA.. CUPRINS. sessee NOTATII PRINCIPALE. CONCEPTUL GENERAL Reglementiri tehnice europene pentru structuri din beton. ‘Scopul si cerinfele proiectiri Scoput proiectiri, Cerinfe fundamentale... Cerinte de durabilitate.. Durata de viata proiectata, Siguranta optima sau riscul acceptabi Aplicarea condiiei de siguranti la studiul structurilor, Stabilirea nor sti Himitl...nnn Gestionarea sigurantei structurale... Metodele de calcul... Semmificalia coeficientului de comportar Metoda coeficientilor de sigurang& parfiali (metoda stiilor limita). Stiri limit. Situatii de proiectare. Principiile de proiectare la starile limit Metoda bazati pe analiza comportirii sigure. Analiza structurala. Modelarea comportarii structurale... Analiza liniard elastied cu sau fird redistribuir Analiza plastica, ‘Analiza ne-liniar’, Consideratea imperfeejiunilor geometrice 5a efectelor de ordinal Il sub incrciri axiale... enn Ffectele secundare ale precomprimiari.. Condifii de ductilitate de ansamblu si local... Regul suplimentare pentru elemente si structuri prefabricate.. CARACTERISTICILE DE CALCUL ALE MATERIALELOR, $1 ACTIUNILOR........ Betonul... Rezistenjele betonului.. Deformatiile elastice. Curgerea lenti si contractia, Diagrama efort-deformatie.... Betonul continat, Betonul eu agregate usoare.. Armituri........... ‘Armiitura nepretensionat Asmiitura pretensionati, Actiuni in construeti Clasificarea actiuni Intensitatile caracteristice ale actiunilor.. Intensitatile de calcul ale actiunitor... Combinafia actiunilor pentru stitile limita ultime (fara oboseala) 5 29424 Combinafia actiunilor pentru starile limita de serviciv.... PROIECTAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT IN STAREA LIMITA ULTIMA. Incovoierea cu sau fara forta axiala.., Ipoteze de calcul Relatii de calcul... Dimensionarea grinzilor Sectiuni dreptunghiula Seetiuni in forma T.... Dimensionarea stalpilor. Sectiuni dreptunghinlare. Sectiuni circulare si inelare. Fora taietoare. Determinarea forfei tdietoare de calcul Ves. Grinzi simplu rezemate sau continue... Elemente structurale participante la preluarea forfelor seismice. Calcutul la forts taietoare. Etapele de calcul Elemente care nu necesiti armaturi transversala din calcul (Vea < Vea! Elemente care necesita armturd transversala din calcul (Vu > Vac) Cazuri speciale de verificare a armaturilor transversale... Forfecarea intre inima si placa grinzilor T. Verificari ale zonelor de contact dintre betoane turnate in etape diferite Console scurte... Colturile grinzilor frént Noduri de cadru. inciredri aplicate pe inalfimea grinzii sau mu suspendate.. Goluri in inima grinzilor. Torsiunea... Stabilizea sectiunii de calcul... Modelul de calcul la torsiune...... Calculul armaturilor pentru preluarea torsiuni Stripungered.... Perimetrul de control... Determinarea efortului de calcul vi Calcutul la stripungere.. Btapele de calcul. Capacitatea portant la strdpungere a plicilor fara armatura specific (Vea VRae) + Cpacitatea portanté la strapungere a plicilor cu armaturd specifics (¥e4> Vie) . incdreati locale... Verificarea in starea limita de oboseald.. Eforturi pentru verificarea la oboseali, Procedeul de verificare a armiturilor. Procedeul de verificare a betonul VERIFICAREA IN STARILE LIMITA DE EXPLOATARE. Limitarea eforturilor.. Fisurarea, Conttolul fisurdrii &r% calcul direct. 49 51 51 51 52 55 55 58 59 59 65 67 61 67 69 n n 2 B 71 77 9 81 87 88 89 92 93 94 96 96 97 100 100 100 101 102 103 103 106 107 109 109 109 uw Calculul deschiderii fisurito Deformatii. Verificarea fra calculul explicit...... Verificarea sigefilor prin calcu... REGULI DE ALCATUIRE CONSTRUCTIVA, Reguli generale pentru armare... Stratul de acoperire cu beton.... Acoperirea minima eu beton, Cig. Tolerante admisibile in pozitia armiturilor... Distanfa dintre barele longitudinale. Ancorarea gi inndidirea armturilor pentru beton armat.. Ancorarea armiturilor... inniidirea armaturilor. - Ancorarea si cuplarea armiturilor pretens Ancorarea armiturilor preintinse Ancorarea armiturilor postintinse.. Cuplarea armiiturilor pretensionate. Reguli de armare pentru elemente structurale. Plici. Grosii Dispozitii privind armatura din i incovoiere. Dispozitii privind armarea la forti taietoare, Placi tip dala. Realizarea golurilor in plic Armarea plicilor fifinte (rampa scar: $i podest) Centuri.. . Grinzi.. Forma si dimensiunile seetiunii transversale. Dispozitii constructive privind armarea longitudinal Dispozitii constructive privind armarea transversal sionate Forma si dimensiunile seetiunii transversale. Armatura longitudinal de rezistenta. Armitura transversali.. Noduri de cadre. Tipuri de noduri monolite.... Armarea cotjului de cadru monolit Armarea nodurilor superioare monolite. Armarea nodurilor de cadre etajate monolite... Perefi din beton armat (diafragme) . Forme si dimensiuni.. . Armarea peretilor... Armarea riglelor de cuplare. Armarea intersecfiilor de pereti la rezervoare si bazine. Reguli suplimentare pentru, elemente gi structuri prefubricate. Plangee nn sees Elemente prefabricate de suprata Alciituirea plangeelor. 113 115 1s 116 119 119 119 9 121 121 122 122 128 132 132 133 134 134 134 134 135 142 142 145 147 147 148 148, 149 153 155 156 157 157 157 158 159 162 162 163 164 164 169 169 170 175 176 m7 17 V7 1753.13 5.3.2 53.2.1 5.3.2.2 53.2.3 533 533.1 5.3.3.2 5333 534 $34.1 5.3.4.2 53.4.3 53.5 53.5.1 53.5.2 5.3.5.3 6.1 62 62.1 6.2.2 622 63 11 Td TA 73 TA q1Al 7142 7143 TA44 TAS 115.1 TAS2 7153 TSA 116 7.1.6.1 71.6.2 7.1.63 TGA WT TAB 72 Decofrarea si montajul elementelor de suprafati. Grinzi. Forma si dimensiunile sectiunii transversale Aparate de reazem. Montajul grinzilor prefubricate Stdlpi...... Forma gi dimensiunile stalpilor.. imbinarea stilpilor. Montajul stalpilor... Noduri de cadru.... Tipuri de noduri Noduri articulate........ Noduti rigide sau semirigis Pereti... Forma elementelor prefabricate... imbinarea elementelor prefabricate, Decofrarea si montajul panourilo1 PROTECTIA ELEMENTELOR DE BETON ARMAT SI PRECOMPRIMAT IMPOTRIVA INCENDILOR. fore Criterii de rezisteng la incendi Aprecierea rezistengei la foe a unui element structural Efectele incendiilor... Tabelele de calcul. Metode simplificate de calcul. Masuri suplimentare de protectie impotriva focului la elementele din beton armat... EXEMPLU DE PROIECTARE PENTRU 0 STRUCTURA, DIN BETON ARMAT. Planseu curent din plac armati pe o directie, eri Date de proicctare..... Alegerea materialelor ee Predimensionarea sectiunilor de beton. Placa... Evaluarea acfiunilor.. Calculul static... . Dimensionarea arméturilor de rezistent Ancorarea armituriloy Grinda secundara (nervura) Evaluarea actiunilo Calcutul static. Dimensionarea armaturilor de rezistenfa.. Determinarea rotirii O¢. Dimensionarea Verificarea 8 178 178 178, 179 180 181 181 182 184 184 184 184 187 189 189 190 192 193 193 194 194 196 201 206 209 209 209 210 211 212 212 213 214 218, 223 223 223 226 238 241 241 242 246 255 260 263 271 721 72.2 1221 7.2.2.2 7223 723 7231 723.2 124 1241 7.24.2 1243 13 731 73.2 733 7331 733.2 134 1341 73.4.2 73.43 13.44 1345 ANEXE LL 12 13 it m1 m2 3 4 ML. qV. Wa IV.2 Vl v2 v3 VI. VILL V2 VL3 VL4 VLS VIL. Date de proiectare. Placa. Evaluarea actiunilor. Caleulul s Dimensionarea armaturilor de rezistengi. Grinda transversal GR1-25x50.. Evaluarea incircarilor si calculul static Dimensionarea armaturilor de rezistenfi. Grinda longitudinal GR2-25x45.... Evaluarea incdrcdrilor si calculul static. Dimensionarea armaturilor de rezisten Ancorarea armaturilor longitudinale si stabilirea lungimilor. Plangeu curent fara grinzi, . Date de proiectare. Evaluarea actiunilor.. Proicetarea planscului dala la moment incovoietor. Calculul static Dimensionarea armiturilor de rezistent Verificarea la stripungere. rnc rea forfei de strpungere Vy. Capacitatea Ia strapungere a dalei ira armitura specific. Calculul armiturilor transversale necesare la stripungere.. Ancorarea armaturilor.. CERINTE DE DURABILITA’ Generalitati Clase de expunere.... Crin{e minime la stabilirea compozitiei betonului... . MODELAREA GEOMETRICA LA ELEMENTELE STRUCTURALE. Definirea elementelor structurale. Determinarea lifimii efective a se Deschiderea efectiva a plicilor gi grinzilor... Reducerea momentelor pe reazeme. IMPERFECTIUNI GEOMETRICE.. CRITERI PENTRU NEGLUAREA EFECTELOR DE ORDINUL 1 Criterii pentru elemente izolate... . Criterii pentru structuri METODE DE CALCUL AL EFECTELOR DE ORDINUL Il SUB INCARCARI AXIALE. “ Metoda generald de anali ‘Metoda bazati pe rigiditatea nominali a elementului. Metoda bazatii pe curbura nominal a elementului. INSTABILITATEA LATERALA A GRINZILOR ZVELTE, Fenomenul instabilitatii laterale..... Situafii in care instabilitatea lateral se poate neglija... Procedee de verificare. : Solicitarile in reazem. Legiturile de rigidizare......... STABILIREA FORTEI DE PRECOMPRIMARE LIMITAREA EFORTURILOR UNITARE....--.0.--0 cecttcesesnnen an 272 272 273 214 277 277 279 290 290 291 295 297 297 298 298 298 300 300 300 300 302 303 305 309 309 309 312 318 318 318 319 320 323 325 325 328 329 329 329 330 332 332 333 333 341 342VII vil2 vu VIL3.1 vil.3.2 ‘VIL3.2.1 VUL3.2.2 VHL3.2.3 VH3.2.4 VUL3.3 VIL4 VL. VILL VILA. VULLAA VUL.1.1.2 ViHLA.2 VILL.21 ‘VIIL1.2.2 VINL2 VINL2.1 VUIL2.1.1 ‘VIIL2.1.2 ‘VIIL2.2 IX, 1X1 IXL1 IX.1.2 1X2 1X21 1X.2.2 x. XA X.2 x3 X4 Xi. xm. XILI XIL2 XI, XIV. XV. XVI Xvi. Forfa de precomprimate.....en Forfa de pretensionare maxim. Pierderi de tensiune. Pierderi instantanee in cazul pretensionirii prin preintindere.. Pierderi instantanee in cazul precomprimarii prin postintindere. Pierderi datorita deformatiei instantanee a betoMlli......esnnns Pierderi datoritd frecdr Pierderi in ancoraje.... Pierderi datorité tratamentului termic.....0-. Pierderi de tensiume dependente de timp in armaturi pre sau postintinse... Limitarea eforturilor unitare in beton... 7 CALCULUL STATIC AL PLACILOR. Caleulul in domeniul elastic... Plici care luereaaii dupa o singura directie 1, /1,>2). Plici cu deschideri cgale.... Plici cu deschideri neegale. Phici care lucreazii dupa doui direct (1, , <2)... Plici cu deschideri egale. Plici cu deschideri neegale Calculul in domeniul plastic. sess Plici care lucreazi dup’ o singura direcfic... - Plici cu deschideri egale. Plici cu deschideri neegale. Plici care Iucreaz’i dup dow’ direct... CALCULUL STATIC AL GRINZILOR. Calculul in domeniul elastic Grinzi cu deschideri egale. Grinzi cu deschideri neegale.. Caleulul in domeniul plastic. Grinzi cu deschideri egale.. Grinzi cu deschideri neegale.. INNADIREA ARMATURILOR PRIN SUDARE. innddirea prin sudurd cap la cay innddirea prin suprapunere. {nnddirea cu plici de ancorare......... innadinea cu profite tnetalice. APARATE DE REAZEM... Dimensiunile aparatelor de reazem..... Ancorarea armiturilor in dreptul reazemelor. SISTEME DE RIDICARE. PLASE SUDATE. rs CODURI DE FASONARE ARMATURI SI LUNGIMI DE ANCORARE. CONSOLE METALICE TIP PEIKKO PENTRU REZEMAREA GRINZILOR SECUNDARE $I ELEMENTELOR DE PLANSEU TT. BIBLIOGRAFIE.......... sete ee . 343 343 344 344 344 344 344 345 345 345 346 348 348 348 348 348 348 348 349 349 349 349 349 350 358 358 358 359 360 360 361 362 362 362 362 363 364 367 367 368 369 371 374 377 379 380 Asw Dea E Eo Ecos Eve Bea Eon Edy) Ey E; Fa Fr NOTATH PRINCIPALE Actiunea accidental Aria sec{iunii transversale Aria sectiunii transversale de beton Aria de beton cuprinsa in interiorul liniei mediane a peretilor subjiri Aria sectiunii armiturilor pretensionate Aria sectiunii armiiturilor pentru beton armat, Aria sectiunii minime de armatur’ Aria armaturilor transversale Indice de degradare datoriti oboselii Efeot al actiunilor ‘Modulul de elasticitate tangent in origine (la un efort o. = volumicd normala la 28 zile Modulul de clasticitate efectiv al betonului Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al betonului Modulul de elasticitate secant al betonului Modulul de elasticitate tangent in origine (6, = 0) la timpul ¢ pentru un beton de mas& volumica normal Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al armiturilor pretensionate Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al arm&turilor pentru beton armat Valoarea de calcul a unei actiuni Valoarea caracteristicd a unei actiuni Vatoarea caracteristici a unei acfiuni permanente Momentul de inertie al sectiunii de beton Gradul de precomprimare al sectiunii de beton Valoarea de calcul a momentului ineovoietor Momentul incovoietor clastic Valoarea de calcul a fortei axiale Forfa de precomprimare Forfa initialé la extremitatea activa a armiiturii pretensionate imediat dupa tensionare Probabilitatea de cedare Probabilitatea comportirii sigure Valoarea caracteristici a unei acfiuni variabile Valoarea caracterist Capacitatea portant Momentul sta Valoarea de calcul a momentului de torsiune Valoarea de calcul a forfei tlietoare aplicate Distant Dati geometrici Toleranga pentru datele geometrice Lafimea total a unei sectiuni transversale sau Litimea reali a tlpii unei grinzi in forma de T sau L Latimea inimii grinzilor in form de T, 1 sau L Stratul de acoperire cu beton Diametrul inalfimea utild a unei sectiuni transversale Dimensiunea nominal a agregatului Diametrul domulni de indoire 0) pentru un beton de mastdy Sit Sea Sa fon fe fam So ast Sot.tk Som Vest eget Yo ue ve yo Ys Diametrul armaturilor longitudinale Excentticitatea Bfortul unitar ultim de aderengs Valoarea de calcul a rezistenfei la compresiune a betonului Valoarea caracteristic’ a rezistenjei la compresiune a betonului, misuratd pe cilindri la 28 de zile Valoarea medic a rezistentei la compresiune a betonului, masuratd pe cilindri Rezistenta caracteristicd 1a intindere direct a betonului Valoarea medie a rezistentei la intindere directa a betonului Rezistenta caracteristica la intindere a armiiturilor pretensionate Limita de elasticitate conventionala la o alungire reziduali de 0,1% a arméturilor pretensionate Valoarea caracteristica a limitei de clasticitate conventionale la 0 alungire reziduali de 0,1% a armaturilor pretensionate Valoarea caracteristicd a limite’ de elasticitate conventional Ia 0 alungire rezidualii de 0,2 a armiturilor pentru beton armat Rezistenfa caracteristic’ la intindere a armiturilor pentru beton armat Limita de curgere a armiturilor pentru beton armat Limita de curgere de calcul a armiturilor pentru beton armat Limita de curgere caracteristic a armfturilor pentru beton armat Limita de curgere de calcul a armaturilor transversale Funetia de randament Inaltimea totalii a sectiunii transversale Indltimea plicii Raza de giratie Coeficient, factor Lungime, deschidere Masa Cooficient de echivalenta Raza Curbura intr-o seofiune data Grosimea Moment de timp considerat Varsta betonului in momentul aplicirii incarcirii Perimetrul sectiunii transversale de beton a cirei arie este A, Componente ale deplasirii unui punct inditimea axei neutre Coordonate Bratul de parghie al eforturilor inteme Coeficienfi de sensibilitate Coeficient partial pentru actiunile aceidentale A’ Coeficient partial pentru beton Coeficient partial pentru actiunile F Coeficient partial pentru oboseala betonului Coeficient partial pentru actiunile de obosealt Coeficient partial pentru actiunile permanente G Coeficient partial pentru proprictatea unui material, care fine seama de incertitudinile asupra proprictitii insigi, asupra imperfectiunilor geometrice si asupra modelului de calcul utilizat Coeficient partial pentru acjiunile asociate precomprimitii P Coeficient partial pentru aciiunile variabile Q Coeficient partial pentru armiturile pentru beton armat sau precomprimat 2 Yafoe oF Ys Pn eer fou p(t.t0) ‘o(ea10) y o Coeficient partial pentru armturile pentru beton armat sau precomprimat sub incircarea de oboseall Coeficient parfial pentru actiuni, care nu tin seama de incertitudini de model | Coeficient partial pentru actiunile permanente, care nu {ine seama de incertitudini de model Coeficient partial pentru proprietfile unui material, numai incertitudinile asupra proprietitii materialului fiind late in considerare Increment/coeficient de redistribuire Coeficient de reducere/coeficient de distribuire Deformatia specifica la compresiune a betonului Deformatia specifica la compresiune a betonului corespunzatoare efortului unitar max. f Deformatia specifica ultima a betonului la compresiune Deformatie specific’ a armaturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim Valoarea caracteristicd a deformatiei specifice a armiturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim Rotirea plastic admisi Rotirea elementului sub incirearile de calcul Coeficient de zveltefe Valoarea relativé a momentului incovoietor de calcul Coeficient de frecare intre armiturile pretensionate gi canelele lor Valoarea medie a unei variabile aleatoare Coeficientul lui Poisson Coeficient de reducere a rezistentei betonului fisurat la forfa tietoare Raportul intre capacitatea de aderen{& a armiturilor pretensionate si capacitatea de aderenfa a armaturilor de beton armat Pozitia relativa a axci neutre Masa volumica a betonului uscat in etuva, in kg/m? Valoarea pierderii prin relaxare (in %), la 1000 de ore dupa tensionare, la o temperaturii medie de 20°C Coeficientul de armare longitudinala Coeficientul de armare transversalit Efort unitar de compresiune in beton Efort unitar de compresiune in beton datorit unei forfe axiale sau precomprimarii Efort unitar de compresiune in beton corespunzand deformatiei ultime Ia compresiune ey Abaterea variabilei aleatoare g Efortul unitar tangential Diametrul unei bare de armatura sau al canalului de cablu de precomprimare Diametru echivalent al unui pachet de bare Coeficient de fluaj, definind fluajul intre timpii t si 10, in raport cu deformatia elasti 28 de zile Valoare final a coeficientului de fluaj Coeficienti care definese valorile reprezentative ale actiunilor variabile Coeficient Bday Set fea fe Sem Ses fem Joa Saw Sask Sie b Se rte Soa BETA thst Pepa Yr pas Ye ye ye Yo Ye Diametrul armaturilor longitudinale Excentricitatea Efortul unitar ultim de aderenfi Valoarea de calcul a rezistenfei la compresiune a betonului Valoarea caracteristici a rezistentei 1a compresiune a betonului, misurat pe cilindri la 28 de zile Valoarea medie a rezistentei la compresiune a betonului, masuratd pe cilindri Rezistenta caracteristica la intindere direct’ a betonului Valoarea medie a rezistentei la intindere directa a betonului Rezistenta caracteristici la intindere a armiturilor pretensionate Limita de elasticitate conventional la o alungire reziduali de 0,1% a armaturilor pretensionate Valoarea caracteristica a limitei de elasticitate conventionale la o alungire reziduali de 0,1% a armaturilor pretensionate Valoarea caracteristic’ a limitei de elasticitate conventionale la o alungire reziduala de 0,2 a armaturilor pentru beton armat Rezistenfa caracteristicd fa intindere a armiturilor pentru beton armat Limita de curgere a arméturilor pentru beton armat Limita de curgere de calcul a arméturilor pentru beton armat Limita de curgere caracteristici a armiturilor pentru beton armat Limita de curgere de calcul a armaturilor transversale Funefia de randament naljimea totali a sectiunii transversale inaltimea plicii Raza de grat Coeficient, factor Lungime, deschidere Masa Coeficient de echivalents Rava Curbura intr-o seefiune data Grosimea Moment de timp considerat Varsta betonului in momentul aplicdrii incdncari Perimetrul sectiunii transversale de beton a carei arie este Ae Componente ale deplasiii unui punet inaljimea axei neutre Coordonate Bratul de panghie al eforturilor interme Coeficienti de sensibilitate Coeficient partial pentru actiunile accidentale A’ Coeficient parfial pentru beton Coeficient partial pentru actiunile F Coeficient parfial pentru oboseala betonului Coeficient partial pentru actiumile de oboseali Coeficient partial pentru actiunile permanente G Coeficient partial pentru proprictatea unui material, care fine seama de incertitudinile asupra proprietiii insigi, asupra imperfectiunilor geometrice si asupra modelului de calcul utilizat Coeficient partial pentru actiunile asociate precomprimarii P Coeficient partial pentru actiunile variabile Q Coeficient parfial pentru armiturile pentru beton armat sau precomprimat 12 Sut Gpuat oe o(tt0) ofeat0) v © Coeficient parfial pentru armaturile pentru beton armat sau precomprimat sub incérearea de oboseala Coeficient parfial pentru actiuni, care mu fin scama de incertitudini de model Coeficient partial pentru actiunile permanente, care nu fine seama de incertitudini de model Coeficient parfial pentru proprietijile unui material, numai_ incertitudinile asupra proprietiitii materialului fiind luate in considerare Increment/eoeficient de redistribuire Coeficient de reducere/coeficient de distribuire ‘Deformatia specifica la compresiune a betonului Deformatia specific’ la compresiune a betonului corespunziitoare efortului unitar max. f Deformatia specifica ultimi a betonului la compresiune Deformatie specific’ a armiturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim Valoarea caracteristic’ a deformafiei specifice a armaturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim Rotirea plastica admis Rotirea clementului sub inciredrile de calcul Coeficient de zvelice Valoarea relativa a momentului incovoietor de calcul Coeficient de frecare intre armaturile pretensionate si canelele lor Valoarea medie a unei variabile aleatoare Coeficientul lui Poisson Coeficient de reducere a rezistenfei betonului fisurat la for(i taietoare Raportul intre capacitatea de aderen{a a armiturilor pretensionate gi capacitatea de aderenga a armaturilor de beton armat Pozitia relativa a axei neutre Masi volumica a betonului uscat in etuva, in ke/m* ‘Valoarea pierderii prin relaxare (in %), Ja 1000 de ore dup’ tensionare, Ja o temperatura medie de 20° C Coefieientul de armare longitudinal Coeficientul de armare transversal Efort unitar de compresiune in beton Efort unitar de compresiune in beton datoriti unei forfe axiale sau precomprimarii Efort unitar de compresiune in beton corespunzand deformafiei ultime la compresiune é.. Abaterea variabilei aleatoare g Efortul unitar tangential Diametrul unei bare de armatura sau al eanalului de cablu de precomprimare Diametru echivalent al unui pachet de bare Coeficient de fluaj, definind fluajul intre timpii t si 10, in raport cu deformatia elastica Ia 28 de zile Valoare final a coeficientului de fluaj Coeficiengi care definese valorile reprezentative ale acfiunilor variabile Coeficient a1. CONCEPTUL GENERAL DE PROTECTARE L1 Reglementiri tehnice europene pentru structuri din beton in conformitate cu Directiva pentru Produse de Construcfii CPD, un produs de constructii poate fi folosit in Uniunea European numai daca rispunde mai multor cerinte care se refer’ la: rezistenfa si stabilitate, siguran{i in caz de incendiu, igien’, sinitate si mediu, siguranti in exploatare, protectia impotriva zgomotului gi respectiv la economia energiei si conservarea cildurii Eurocodurile reprezinti un grup de norme pentru calculul structurilor din domeniul constructiilor civile gi industriale, Aceste norme sunt folosite ca documente de refering pentru a dovedi ci luctiitile de inginerie civil si cladirile satisfac cerinele CPD, respectiv ca un cadru pentru armonizarea actelor normative folosite la realizarea produselor de constructii. in continuare se prezinti lista principalelor Standardele Europene EN utilizate la proiectarea structurilor din beton, beton armat si beton precomprimat EN 1990 (ECO) BAZELE PROIECTARI STRUCTURILOR. EN 1991 (BC1) ACTIUNI IN CONSTRUCTIL EN 1991-I-1 Actiuni generale, Densitdfi, greutatea proprie si clitdiri EN 1991-1-2- Acfiuni generale, Actiuni asupra structurilor expuse la foc EN 1991-1-3 Actiuni generale. Actiuni din zdpada. Acfiuni generale. Actiuni din vant. Aetiuni generale. Actiuni termice. Actiuni generale. Actiuni in timpul executici. Actiuni generale. Actiuni accidentale din impact si explozie. EN 1991-2. Actiuni din eirculatia pe podurt. EN 1991-3 Actiuni din poduri rulante $i instalafii. EN 1991-2 Actiuni pe silozuri si rezervoare. EN 1992 (EC2) PROIECTAREA STRUCTURILOR DIN BETON, EN 1992-1-1 Reguli generale si reguli pentru eladiri, EN 1992-1-2. Reguli generale. Proiectarea structurilor la foc. EN 1992-2 Poduri din beton, EN 1992-3 Structuri pentru retinerea si inmagazinarea lichidelor. EN 1997 (BC7) PROIECTAREA GEOTEHNICA. EN 1998 (EC8) PROIECTAREA SEISMICA A CONSTRUCTIILOR. EN 1998-1 Reguli generale, actiunea seismica si reguli pentru cliidiri. EN 1998-2 Poduri. EN 1998-3 Consolidarea si mentinerea cliidirilor. EN 1998-4 Silozuri, rezervoare yi conducte. EN 1998-5 Fundatii si aspecte geotehnice. EN 1998-6 Turnuri. incaredrile utile pentru Eurocodurile de mai sus contin toate regulile generale de proiectare atét pentru structurile gi clementele traditionale cat si pentru cele de concepfie now, Pentru proieetarea unor strueturi eu forme speciale sau pentru situafii de proiectare mutt diferite de cele obignuite se vor utiliza alte reguli fundamentate teoretic si verificate practic. ‘Totodata conceptul de standardizare curopeand realizeazd interfata intre proiectare, execufic si materialele utilizate (de exemplu compozitia si producerca betonului etc.). 18fn anul 2000, au aparut standardul pentru cimenturi curopean gi standardul european pentru beton. Ambele norme au fost adoptate gi in Romania. Au fost elaborate norme europene gi pentru ojeluri, dar gi pentru elemente prefabricate si executarea structurilor din beton. EN 197 Ciment: compozitie, specificatit si criterti de conformitate ale cimenturilor uzuale. EN 206 Beton: proprietiti, preparare, punere in opert, condiit de calitate. EN 10080 Ofel beton. Ofelul sudabil. Generalitai. EN 10138 fel pentru precomprimare EN 13369 Elemente prefabricate din beton. Reguli generale. EN 13670 Executarea structurilor din beton. in codurile EN, aliniatele marcate cu © cifrd urmati de litera P sunt considerate principii de bazi fri alternative, iar cele numerotate in parantezi sunt reguli de utilizare (conforme cu principiile de baza). Th local régulilor de utilizare enunjate se pot folosi si alte reguli, daca se demonstreaza ca sunt conforme cu principiile de baza si conferd structurilor siguranga mecanicd, de utilizare gi durabilitate cel pugin egalii cu cea din Eurocodurt. Eurocodurile se pot utiliza in fieeare fara pe baza Documentului Nafional de Aplicare NAD care confine textul complet editat de catre Comisia Europeani de Standardicare CEN (impreuni eu toate anexele) precedate eventual de o pagina cu titlil normei gi o prefafi nationald, iar la urmi 0 anexii national. ‘Anexa national poate contine doar informatii despre acei parametri care au fost lasati deschisi in Eurocod in functie de situafia nafionala, cunoscufi ca parametri definiti national (NDP), si care pot fi folositi pentru proiectarea cladirilor si luerarilor ingineresti din fara respectiva. Acesti parametti pot fi: — valori gi clase pentru care se dau altemative in Eurocoduris — valori pentru care in Burocod se da doar un simbol; ~ date specifice ficcarei fari (geografice, climatice etc.) de exemplu: zonarea la zApadi; ~ procedura care se poate folosi acolo unde se dau proceduri alternative in Eurocod; — detalii despre aplicarea unor anexe informative; referinfe la informatii complementare (non-contradictorii) pentru a ajuta la aplicarea Eurocodului. Pentru c& trebuie si existe concordant’ intre specificatiile tehnice armonizate pentru produse de constructii (Agrement ‘Tehnic European ETA) gi regulile tehnice pentru lueriti de constructii (EN), toate informatiile care insofesc CE (Marcajul European de Conformitate) a unui produs (de exemplu un clement prefabricat) trebuie si menfioneze in mod clar care sunt parametti definifi national ce au fost luafi in considerare. Daci EN-urile sunt utilizate la elaborarea unor specificafii tehnice pentru produse de construcfii nu este posibiki folosirea unor reguli de utilizare alternative datorité marcajului C Programul de eliberare a normelor europene contine o serie de standarde pentru elemente prefubricate din beton numite standarde de produs: EN 1168 Fasii cu goluri. prEN 12794 Pilofi. EN 12843 Stalpé pentru antene, EN 13224 Elemente de plangeu cu nervuri. EN 13225 Elemente strueturale liniare. EN 13693 Elemente speciale de acoperis. prEN 13747 Plici pentru sisteme de planseu. prEN 13978 Garaje din elemente de beton precomprimat. prEN 14843 Sediri prEN 14991 Blemente de fundagii 16 oa prlEN 14992 Elemente pentru pereti. Performanta si proprietafile produselor. Notafia pr. inaintea normei arati ci acel standard este inca in varianta de proiect (inainte de redactarea final) tari 1.2 Scopul si cerintele pr 1.2.1 Seopul proiectii Scopul general al proiectiti este acela de a asigura, cu o probabilitate acceptabild, ca structura proiectata si se comporte satisficitor pe durata de viata programati. Dupi determinarea stirii de solicitare si deformare a unei structuri sub efectul tuturor aotiunilor care pot si intervind in timpul executiei sau a exploatirit ei, urmeazi etapa de dimensionare si aleituirea elementelor structurale. in proiectare pot sa apara douti situagii de caleul: ~ dimensionarea unei structuri, eu scopul determindrii dimensiunilor sectiunilor de beton si a ccantititii de armtur’; aceasti determinare se poate face pe de o parte prin calcul, pe de alta parte prin aplicarea unor prescriptii constructive care fin seama de aspectele ce mu sunt reflectate in calcul; ; evaluarea capacitéfii portante a unei structuri cu alcétuirea cunoscutd (dimensiunile seojiunii de beton gi armarea clementelor); in acest caz se determin’ in general efortul sectional capabil. 1.2.2 Cerin{e fundamentale Cerinta fundamental fati de o structuri de rezistenti este aceea de a poseda suficienti siguranfi mecanica, parametrul de care depinde insigi viafa si integritatea persoanclor care folosese constructia respectiva. - De aici rezulti c& rolul prineipal al unui proiectant este si evite eventualele defecte sau cediri prin luarea urmitoarelor masuri ingineresti: — eliminarea sau reducerea riscurilor la care structura poate fi supust; ~ alegerea unei forme structurale care are o sensibilitate redusi Ia riscurile considerate; — alegerea unei forme structurale care si poatd suporta eliminarea accidentald a unui element sau aparifia unor deteriorari locale acceptabile; — evitarea sistemelor structurale care pot ceda fara preavizs — legarea elementelor structurale intre cle. 1.2.3 Cerinfe de durabilitate O cauzi care a condus la comportarea inadecvata in timp a construcfiilor a fost si cea a considetirii betonului ca un material durabil in sine, fird si fie necesar si se ia masuri speciale. fn aceste conditii, proiectantii de structuri au tendinfa si se ocupe doar de caractetisticile de rezisten(a ale betonului, Eurocodutile pun un accent deosebit pe asigurarea durabilitafii constructiilor, Misurile pentru asigurarea duratei de viati depind de conditiile de mediu si de importanfa constructiei. Condifiile de mediu reprezinta toate actiunile chimice, fizice si biofizice la care constructiile sunt expuse si care nu sunt Iuate in considerare ca actiuni in proiectare, Se pot defini, pe lingit condifiile de macroclimat in care se aflé intreaga constructie si conditiile de microclimat, din imediata vecinatate a suptafefei clementului considerat, Pozitia elementelor in structuri (vertical sau orizontalf, supra - sau subterani), expunerea Ia soare, vant gi ploaie, pot determina condifii de microclimat mult diferite. Durabilitatea betonului nu este o caracteristicd absolut’, Un beton poate fi proicctat si fie durabil in anumite condifii de mediu, utilizarea lui putind fi inadecvata la schimbarea acestor 7. Din aceasti cauzi este necesar ca betonul si fie proiectat inclusiv din punct de vedere al ‘compozitiei in functie de condifiile de mediu de exploatare (Anexa D). 1.3 Durata de viatd proiectatt Pentru fiecare constructie trebuie si existe o perioad minima de serviciu, exprimata in ani, perioad’ in care nu este nevoie de nici o reparatie major’ pentru menginerea starii tehnice a ci. Perioada de serviciu este de fapt durata de viat& proiectati (7) a constructiei, si se obtine din tabelul 1.1 in functie de importanta sa. Tabelul 1.1 Clasificarea constructiilor in functie de durata de viata proicctata Daraia de viagh Casa | ee ca - Exemple - i 10 Struckur provizori Elemente structurale care sc pot schimba pe durata de vial 2 10.25 (de exemplu calea de ralare gi elemente de fixate ale podurilor rulante). 3 1530 ‘Construefit agrioole gi construcii asemfaitoare 4 50 Construcii obisnuite 5 100 ‘Constructii foarte importante,(de exemplu: monumentele, podurile ete.). Pe durata de viati proiectati 7: OsisT (uty a unci structuri este valabild relatia (fig. 1.1): Prob [Ryy ~ Ey = Agel!) 2 0]2 P, (1.2) in care P,= 1 ~ P; reprezinta probabilitatea comportirii sigure (reliabilitatea) si P; probabilitatea de cedare, iar £(#) este efectul acfiunii si R(2) este raspunsul structurii la timpul ¢. in figura 1.1 E si R sunt reprezentate prin distributiile lor statistice. ER A RW) ~ ) RO 3 K g aS | te 7 E(t) | EO a Te t a 7 Figura 1.1 Variafia in timp a capacitifii portante (R) si a solicitirilor (E) La structurile din beton armat se poate neglija reducerea capacitifii portante pentru 7< 50 ani, tinand cont de: — eresterea in timp a rezistenfei betonului; ~ stratul de acoperire cu beton previzzut; — limitarea deschiderii fisuritor; — prevederea unor pelicule de protectie ulterioare, Pentru 0 duratii de viata proiectata mai mare de 7> 50 ani, in general se va fine cont de o eventuald reducere a capacitifii portante. ‘Trebuie precizat ci dupa trecerea duratei de viat proiectat& structura nu isi pierde imediat capacitatea portant sau nu devine inutilizabilé. in cele mai multe cazuri numai cheltuielile de intretinere vor creste. 18 1.4 Siguranta optima sau riscul acceptabil La proicctarea si realizarea oricirei construcfii se urmireste obfinerea urmatoarelor calitifi: 0 bund functionalitate, siguranfa ridicata in exploatare, consum minim de materiale si manoper, cost total cat mai redus si posibilitatea de exploatare cu cheltuieli minime, Prevederea unui nivel de siguranfi ridicat ar tnsemna in primul rand sporirea rezervei de capacitate portant, dar si o crestere a cheltuielilor materiale inifiale, pe de alti parte daca s-ar urmiérii realizarea unci structuri de rezisten{a cu cheltuieli de investitii nerational de reduse, ar apirea in mod inevitabil defecte ca fisuri deschise peste limita maxima admisibili, deformafii mai mari decat cele acceptate de exploatarea optima etc. Prezenfa acestor defecte impun cheltuieli mari de remediere si intretinere. Prin urmare, cheltuiclile totale necesare pentru menfinerea unei constructii (fig.1.2), se compun din cheltuiclile initiale (Cp) si cheltuielile de intreginere (C\). cheltuieli [2CInin siguranti sigurantt ‘optima Figura 1.2 Siguranja optima intr-o formulare simplisté in cheltuiclile de intretinere C; se poate introduce si cheltuielile datorate unor eventuale cedari, GCF Ga (13) unde: C),; —cheltuielile efective de intretinere; C.2 ~ reprezint& cheltuielile datorate pierderilor materiale si umane la o eventual cedare a structurii cu probabilitatea Ps Siguranta optima cu un rise acceptabil de cedare (Pros) se obfine atunci cand valoarea totalé a cheltuielilor generalizate este minima [2C]uin. Prin stabilirea siguranfei optime nu se obtine o siguranti absoluid a structurii decat se tinde citre 0 siguranga suficienti. Siguranta suficicnté reprezinti acea capacitate a structurii care pe parcursul duratei de viii proicctata asigura o utilizare corespunzitoare construcfiei. Cu cat nivelul de asigurare este mai mare cu att probabilitatea de cedare este mai mic si siguranfa structurii este mai mare. Marimea siguranfei optime sau altfel spus riscul acceptabil de cedare Prop, difer’ pentru fiecare structura in parte, dar poate sa difere si pentru partile componente ale sale. La nivelul societitii civile valorile riscului de cedare (P)), pentru o pericada de refering 1 an, se poate clasifica astfel ~ Pr 10% inacceptabil; — P= 10%,..107 acceptabil; — Py 107 neglijabil. Valorile probabilititilor de pierdere a capacitiii portante (cedare), din interiorul domeniului acceptabil, se pot diferentia in functie de importanta constructiei, dupa cum urmeazé: 19~ P= 10°...107 constructii de importanta deosebiti: — Py= 10%...10° constructii de importanf normal; — Py= 10°...10 constructii de imporianfi redusi. Este bine de stint cit la 0 proiectare mai curajoasi, adica la prevederea unui siguranfe mai mici decdt cea optima, creste gi riscul de cedare peste valoarea optima sau de cele mai multe ori se reduce durata de viatii proiectatd, 1.5 Aplicarea condifiei de siguranfa la studiul structurilor 1.5.1 Stabilirea unor stiri limit’ Elementul cel mai important in evolutia metodelor de calcul al constructiilor il constitui filozofia conceptului de sigurangi. Pentru a garanta un grad de siguranti corespunzitor la proiectare trebuie Iuate in considerare toate situatile periculoase, care pot si apard pe durata de serviciu (7) a unei construc Abordarea problematicii siguranfei structurilor numai prin prisma riscului de cedare sau a capacitttii portante optime (vezi pot. 1.4) nu este posibili deoarece in unele cazuri structura devine nepotrivitd pentru utilizare datorita unor modificari structurale (de exemplu deformatii exagerate ete.). Pentru a demonstra ci o structurai nu mai satisface criteriile de performan{& pentru care a fost conceputi, este mai potrivit sii se studieze probabilitatea aparitiei unor sidri limita, fizic posibile, iar dimensiunile structurale si rezulte dupa starea limit’ mai defavorabila in functic de particularitatile pe care le prezintl, stiile limita se clasificd in dou categorii: ~ stiri limita ultime sunt acele stiri limita care sunt in legdturd cu siguranfa oamenilor si/sau siguranfa structurilor (de exemplu: pierderea echilibrului, cediri prin rupere sau prin deformatii a unor parfi sau a intregii structuri si oboseala sau alte distrugeri dependente de timp etc.); ~ stiri limita ale exploatirii sunt acele stiri limita care se referd la comportarea normal a structurilor sau sunt in legiiturd cu starea de confort al utilizatorilor, dar si cu aspectul exterior al constructiilor (de exemplu deforma(ii, fisuri si vibrafii excesiv de mari sau probleme de durabilitate ete. 1.5.2 Gestionarea siguran(ei structurale La stabilirea nivelului de siguranja acceptabili la o structurd se vor Iva in considerare urmitoarele aspecte: — cauza si/sau modul de depsisire a stiri limits consecinfele vitale si economice ale unei eventuale cedar, repulsia public& fat de o cedare; cheltuielile suplimentare pentru reducerea riscului de cedare, Se pot utiliza diferite niveluri de siguranti pentru diferite stari limita, Incadrarea intr-un nivel de siguranfi se poate efectua prin clasificarea intregii structuri si/sau a unor parti structurale. Nivelul de siguranfi acceptabila pentru capacitatea portant si comportarea in exploatare a tunei structuri se pot objine in general, prin dous cai: 2) printr-un calcul adecvat si misuri de proiectare; ) prin luarea unor masuri de verificare a calitatiiatat in execufie cét si fn proiectare. Evident c& aceste misuri se pot utiliza cel mai cficient in combinafie: ~ misuri privind calculut de rezisten{i (alegerea valorilor reprezentative ale actiunilor gi alegerea coeficientilor de sigurant& parfiali); ~ misuri_privind procesul de proiectare (cerinfe fundamentale, integritatea si robustefea structurabi, alegerca duratei de viati proiectat, durabilitatea, nivelul gi calitatea actiunilor posibile ale mediului inconjuritor gi ale terenului de fundare, precizia modelelor mecanice utilizate, reguli de aledtuire); ' I 20 misuri preventive si de protectie (de exemplu masuri de protectie active si pasive impotriva incendiilor sau coroziunii ete.); ~ miisuri privind reducerea greselilor umane ati in proiectare eat gi in exec ~ misuri privind asigurarea calitati; © executie eficienti; ~ efectuarea tuturor verificitilor prevaizute in proiect privind execufia lucrdrilor. Pentru stabilirea nivelului de siguranti (referitor Ia capacitatea portant) constructiile si structurile se pot incadra in elase de rise in functie de pagubele care apar in urma unci cediri, adic pierderi sau accidentiri umane gi consecinfele economice, sociale si de mediu (tab. 1.2). Se observa o similitudine intre clasele de rise gi importanfa constructiei (vezi pet. 1.4). Pentru cele trei clase de rise CCI...CC3 din tabelul 1.2, corespunde eate un grad de asigurare RCL..RC3. dn EN 1990 sunt prezentate, cu titha informativ, doua modalitifi pentru obfinerea nivelului de asigurare la structuri in proiectare in functie de: ~ coeficientul de comportare sigurii ~ coeficientul suplimentar de siguranta yr ‘Tabelul 1.2 fncadrarea in clasa de rise Tneadrare in is » struct These ie Comecne _Bremple de rt isc maeTa perder de vie : : “Tribune isla aglomert de ccs | omency concn econo, mene consis eonomise, | ayn (de ep sal Je cn) Rise mediu in pierderi de victi cz} omens gconseentecconomce, | lt doe ion sav ate | sociale $i de mediu considerabil, vile | min lr de viet Copsai acl inca de obi cel si Ne ‘nu se afl oameni (de exemplu: Soo de medi mit sa Hume (Se neglijable. _ lepozite, sere). {in tabelul 1.3 sunt tecute valorile minime ale coeficientului # pentru cele trei grade de asigurare fn functie de perioada de refering’. Tabelul 1.3 Coeficientul de comportare sigura f pentru capacitate portant ‘Valour nimi a hi B eee |“ Peioadk de Petioadi de refering tan | refer 50 oi RG 52 43 RoE fa 38 RCI 42 BS Pentru obtinerea nivelului de siguranti acceptabil dorit se pot utiliza coeficienti suplimentari atat la actiuni (tab. 1.4) ct gi la rezistenfele materialelor (folosifi mai rar), Accast% metoda este utilizata in prezent de normele roménesti in calcule seismice. Tabelul 1.4 Coeficienfi suplimentari yy pentru aofiuni Gradul de asigarare Coefciental perp RO RG 09 10 Ll Nivelul de asigurare stabilit pentru o structurd de rezisten{ai se poate realiza in primul rand prin aplicarea reglementirilor de proiectare cuprinse in EN 1990 ... EN 1999, dar si prin prevederea unor misuri de asigurare a calitifii si elimindrii unor posibile greseli umane att in proiectare eat i in executie,jin EN 1990 au fost stabilite trei clase de verificare care sunt in concordant cu nivelului de siguranfé (conform tab. 1.2 respectiv tab. 1.3): ~ DSL 3 (RC3) ~ verificarea de ciitre un verificator independent de firma de proiectare; = DSL 2 (RC2) — verificarea de catre un verificator din cadrul firmei de proiectare, dar independent de proiectantul responsabil; ~ DSL 1 (RCI) - verificare de citre proiectant (autoverificare), Pe Kinga verificirile de mai sus se pot aplica si alte masuri ca de exemplu clasificarea dup nivelul de competent al proiectanjilor gi organelor de verificare. in EN 1990 ca alternativa la asigurarea nivelului de verificare accept si stabilirea unor metode care permit verificarea aminunfit’ a tipului si marimea actiunilor sau aplicarea unor sisteme active si pasive de verificare si limitare ale acestor actiuni (de exemplu: limitarea grosimii stratului de Zipadi pe acoperisuri si metode de indepartare in cazul depaisirii acestor limite). Verificdrile obligatorii la fafa locului a executiei sunt clasificate astfel: ~ IL 3 (RC3) — verificare independenti — IL 2 (RC2) — verificare in cadrul firmei de executie, — IL 1 (RCL) — autoverificare. Dupéi cum se observa verificirile pe santier (IL) sunt in concordant cu gradul de asigurare (RC). 1.5.3 Metodele de calcul Metodele de calcul utilizate in practica de proieotare pentru obfinerea sigurantei structurale folosese coeficien{i de siguranféi cu care se limiteaz’ efeetele datorate nesiguran{elor care apar la determinarea paramettilor care intervin in calcule, dar au fost elaborate si metode fara coeficienti de aan Tnifial s-a utilizat un singur coeficient de siguranfi care cu timpul a fost divizat si a apairut metoda coeficienfilor de siguran{& partiali analiza probabilistd completi a unui structuri ar necesita cunoasterea legilor statistice de disteibutie ale acfiunilor si deforma(iilor impuse (contractia si curgerea lent a betonului, vat de temperatur’, denivelitrile de reazeme, precomprimarea etc.), a legilor de distributie a solicitirilor produse de aceste actiuni, precum gi cunoasterea variabilititii proprietifilor fiz materialelor, a dimensiunilor geometrice ale sectiunilor 51 structurilor ete. {fn cadrul unei metode probabilistice de calcul se poate proceda in felul urmtor: — se determina riscul de depiisire a unei stiri limita (sau nivelul de comportare sigur a structuri) si se compara cu o valoare acceptabila sau — se determin capacitatea portanti necesari in functie de nivelul riscului acceptabil si se verificd realizarea cerin{elor minime ale stirilor limit; aceast variant’ se mai numeste si metoda de analiza comportarii sigure (de fapt metoda se bazearii pe coeficientii parfiali de sigurangi intr-un mod mascat) in prezent se utilizeazi metoda coefi viitor un calcul probabilist, in EN 1990 comport sigure” (analiza reliabilitiii). Valorile coeficientilor de siguranfi parfiali y si a coeficienfilor de simultaneitate y, se pot stabili in dou’ moduri: — prin yalorificarea experienfelor acumulate in timp (in Eurocodurile actuale se utilizeazd acest principiu la majoritatea coeficientilor); — prin prelucrarea statistic a datelor obfinute experimental sau prin observa va utiliza metoda probabilista in cadrul unei analize de comportare sigur’). Indiferent daci se utilizeaz metoda a doua sau in combina(ie cu prima metod& determinarea coeficientilor de siguran{i parfiali se face in asa fel ca nivelul de sigurant obfinut pentru o structura si fie clit mai aproape de coeficientul de comportare sigur f preconizat (vezi pet. 1.5.2). anilor de siguranfa parfiali dar pentru a putea folosi in 1 fost introduse si bazele unei metode de analiza a general se 2 in ECO sunt precizate dou metode pentru determinarea coeficientilor parfiali in cadrul unei analize de comportare sigurd (fig. 1.3): — o analiza probabilist’ completa (nivelul III); 6 metoda primara de analizit a comportarii sigure denumiti FORM (nivelul 11). Metode deterministe Metade probabiliste (bazate pe experientd) | Mietoda primar FORM | Analiza probabilistt (ivelul 1) complet (nivelut 11) [ apc | cemipcbiie | (nivetul 1) _|Metoda coefici S| Se sigurang para | Figura 1.3 Metode pentru obfinerea comportarii sigure a structurilor fn general atat la metoda de nivelul I cat si la cea de nivelul IIT gradul de asigurare al siguran(ei, Ia 0 structurd, se obfine cu probabilitatea de comportare sigura P=(1-P), unde Py este probabilitatea de cedare pentru o perioada de referint Daci probabilitatea de cedare este mai mare decét o valoare stabiliti ca admisibilé Po (0 valoare din intervalul acceptabil prezentat la punetul 1.4), atunci se considera c& structura respectiva nu prezinti o siguranté suficient. Probabilitatea de cedare P; $i coeficientul de comportare sigur # corespunzitoare sunt marimi imaginare, pentru ci nu reprezint& neapdrat un numar real de cedati decét valori de comparatie larg acceptate gi previizute in norme. {in Eurocodurile viitoare pentru determinarea coeficientilor de sigurant& partiali se va utiliza 0 metoda semiprobabilisticd (nivel I) objinuta dintr-o metoda probabilist de nivelul 11. Un exemplu il reprezint& metoda de proiectare ajutatd de incerciri experimentale prezentati informatiy in EC 1990. 1.6 Semnificatia coeficientului de comportare siguri f Coefieientul f reprezint& exprimarea valorici a siguranfei structurale si are o important deosebiti intr-o proiectare modemé a structurilor. Legatura intre coeficientul de comportare sigura si probabilitatea de cedare se prezint& fn tabelul 1.5. Tabelul 1.5 Legitura dintre f si Py By 1o' | 107 | 10% | 10% | 10% | 10° | 107 B | 128 | 232 | 309 | 3,72 | 427 | 475 | 5,20 Daci R reprezinta functia capacitatii portante, iar E functia de solicitare, atunci functia de randament g se poate exprima cu relafia. g-R-E aa) unde R, E si g sunt variabile aleatoare (probabilistice). Probabilitatea de cedare Py se poate exprima prin functia de randament g in felul urmitor (figura 1.4): 23 eeePy= Prob (g <0) (1.5) Daca funcfia g are o repartifie normal coeficientul de comportare sigur f se poate exprima cu raportul: ate (1.6) o, unde jy este valoarea medie, iar 0, abaterea variabilei g. g 0 cedarea structurii nu intervine, Aceasti siguranfl a structurii, in mod practic, se poate obfine daca coeficiontul de comportare sigura f este mai mare decat o valoare prescrist. Valorile minime ale coeficientului de comportare sigur f pentru diferite st&ri limit& si pentru © perioada de referinfi de 1 an respectiv 50 ani se prezinta in tabelul 1.6. Valorile trecute in tabel corespund unui grad de asigurare RC2. Tabelul 1.6 Valorile minime ale coeficientului de comportare sigura f pt. diferite stiri limita si RC2 —— Valoarea cosficientalu Stare limit | prfoada de veferingS1 an | Perioada de refering 50 ani Capacitae portant ar ~* Oboseald 15-38 Exploatare 29 15 1.7 Metoda coeficientilor de sigurant partiali (metoda stirilor limit’) 1.7.1 Stari timita Starile limita ale elementelor din beton armat sunt grupate in doud categorii si anume: a), Stirile limita ultime sunt: ~ pierderea echilibrului parfial sau total al unei structuri fara depiisirea rezistenfei materialelor (EQU); ~ cedarea prin rupere sau exces de deformafii (STR); cedarea prin rupore sau deformatie a stratului de fundare daca rezistenta pamantului sau a rocii de fundare are un rol important in capacitatea portant (GEO); ~ distrugeri datorita obosclii sau altor actiuni dependente de timp (FAT). b). Stirile limité de exploatare sunt: ~ deformatii ori deplasiri care afecteaz aparent ori efectiv utilizarea structurii, care cauzeazi avarii elementelor de finisaj sau nestructurale; vibratii care cauzeazi disconfort oamenilor, distrugerea structurii sau constructici in ansamblu ori limitiri ale functionarii normale; ~ fisuri ale betonului care afecteazd durabilitatea, permeabilitatea saw/si aspectul; = degradari ale betonului in prezenfa unei coroziuni agresive care conduc la micsorarea durabilita Trebuie ficuta o distinetie intre stirile limits de exploatare reversibile gi ireversibile (dact efectele nu dispar odati cu disparitia actiunilor). fn practicd, se efectueazi un calcul detaliat 1a starea limit cea mai periculoasd (pentru majoritatea constructiilor, aceasta este starea limita de rezistenta), iar pentru celelalte, se recurge doar la verificiri prin calcule aproximative, sau se adopt misuri de aledtuire constructiva. 1.7.2 Situatii de proiectare Verificdrile la starile limita trebuie ficute in urmitoarele situatii de proiectare: * situapii persistente corespunzand conditiilor normale de exploatare ale constructici; © situapii tranzitorit (de exemplu executie sau repara{ii); * situafii extraordinare (de exemplu foc, explozie, cioenire sau consecintele unor degrada locale); © situasii de proiectare seismicé. 1.7.3 Principiile de proiectare la starile limit Metoda coeficienjilor de siguranfé parfiali este folosité la noi sub denumirea de metoda stirilor limita, Metoda stirilor limit se poate considera ca si o metoda semiprobabilistica, in cadrul acestei metode coeficienfii partiali de siguranti utilizati pe de o parte sunt stabiliti pe baza riscului acceptabil (sau optim), iar pe de altd parte pe baza experienfelor acumulate. Pentru fiecare stare limita este necesar, in procesul proiectirii, un model de calcul care si includ variabilele specifice aferente actiunilor precum si cele aferente rispunsului structurii in ansamblu si a comportitii elementelor sale componente. Verificdrile la starile limiti trebuie facute in toate situatiile posibile de proiectare si pentru toate cazurile de inciircare. Pentra o situatie de proiectare aleasi se vor stabili situatfiile de incdrcare critice. La stabilirea cazurilor de incarcare trebuie Iuate in considerare aranjamentele posibile ale incarcarilor din acelagi timp precum si combinafiile cu deformatiile si imperfecfiunile posibile. La baza proiectirii sta utilizarea coeficienjilor parfiali de siguranta (y).. Prineipiul metodei consti in a demonstra cd starea limiti ultima nu va fi depisiti in cazul utilizarii valorilor de proiectare (calcul) atat la actiuni, Ia rezistenfele materialelor, precum si la caracteristicile geomettice. Stirile limit de exploatare nu vor fi depasite in cazul utilizarii valorilor de baza (caracteristice). Valorile de baz (caracteristice) se determin’ astfel: ~ la solicitari, media valorilor maxime pe durata de via proiectati; — Ia rezistentele materialelor yaloarea minima inferioara determinati cu probabilitatea de 5% de a nu fi depigita in sens defavorabil, respectiv valoarea care poate fi garantat% statistic cu probabilitatea de cel putin 95%,Valorile de calcul se obfin: — pentru solicitari, prin inmulfirea valorilor de baz cu coeficienti yy, supraunitaris ~ pentru rezistenfe, prin imparfirea valorilor caracteristice cu coeficienti y,, supraunitari. generalii de verificare a capacitfii portante la starea limit ultima este: ~ pentru stabilitate (EQU): Egin S Ease (1.10) unde: Eyds—solicitirile de calcul din actiunile de destabilizare; Eas — solicitirile de calcul din actiunile de stabilitate. — pentru rezistenfi (STR si GEO): E,SR, ay unde E,este valoarea de calcul a efortului sectional (moment sau fort) produs de valoarea de calcul a acfiunilor, iar Ry este valoarea de calcul a capacititii portante gi se obfin cu relatiile Cone Fig = Fea 3) Fraps Qa) (1.12) 1 kes Ry =——R(—“:.4,), i2t (1.13) Va Vos sau intr-o variant’ mai simpla: Eig = EG p43 Feup 3344) (1.14) Ry = RO say), (1.15) Yn in relatiile de mai sus: — Fray este valoarea reprezentativis a actiunii (pet. 2.3); — Xx valoarea caracteristicd a rezistentei materialului (pet. 2.1.1); — aq valoarea de calcul a caracteristicilor geometrice; — yet s Yea Coeficienti partiali de sigurangi care fin cont de incertitudinile care apar ta modelarea actiunilor si modelelor de calcul ale solicitirilor sau ale capacitafii portante; ~ + %m coeficienfi partial de siguranta care {in seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile si nealeatoare a valorii actiunii respectiv a rezistentei materialului de ta valoarea caracteristica. — Fe =Ya'¥e> Yu=Yra'¥m Cocticienti partiali de siguran{i pentru actiuni respectiv rezisten{a materialelor; — n coeficient care tine cont de efectele de conversie (de volum, sear, umiditate, temperatur’, timp asupra rezistentei materialului), Valoarea de calcul a caracteristicilor geomettice, 4, =4,,,+Aa - (1.16) unde: dyom— valoarea prevazuti in proiect, ‘Ad ~ valoarea aditionala. ' in general valoarea aditionala se poate considera Aa = 0, Valoarea ay poate reprezenta si o imperfectiune daca dom 1.8 Metoda bazati pe analiza comportirii sigure intr-o metoda de analizi probabilisti a sigurantei pentru fiecare variabila a proiectirii trebuie S8 se stabileasci o valoare de proiectare (calcul). Proiectarea se poate considera satisficitoare doar atunci cdnd cu aceste valori de calcul nici o stare limit nu este depasita. Valorile de proiectare trebuie s& se obfina din variabilele care apartin punctului proiectat, 26 Punetul proiectat este acel punct de pe suprafata de cedare (g = 0) care se afl cel mai aproape de locul obfinut cu valorile medii ale variabilelor aleatoare, iar distanfa dintre cele doud puncte este B (fig. 1.5). Prin valorile de calcul ale solicitirilor Hy si ale capacitijii portante Ry se infeleg acele valori ale caror nerealizari au probabilitatea: P(E > E,)= 6+ a) aay PIRSR,)=9(-a,f) (18) Dac raportul abaterilor se situeaza intre limitele (fig.1.4): 016 <2£<7,6 (1.19) op valorile coeficientilor de sensibilitate se considera ag~-0,7 respectiv ag~ 10.8. Daci relatia (1.19) nu este satisfiicuti atunci pentru op/op> 7,6 se consider’ a1, iar dact ov/on< 0,16 atunci a~+0,4, Valorile de calcul, in cazul unci repartifii normale ale variabilelor, se objin cu relafia: un apo (1.20) iar in cazul unei repartitii lognormale Hexp(-afv) (21) daci y=" <0,2. a in relafiile de mai sus j este valoarea medie, o abaterea si v coeficientul de variatie a variabilelor. Blow db ate (8) Drewpa imita de eedare | / P Punctul proiectat \ if Figura 1.5 Punctul proiectat si coeficientul de comportare sigurd #'in metoda primari de asigurare (nivelul 11) pentru variabile aleatoare independente cu distributie normal ‘in EC1990 se prezinta doua tipuri de repartitie: = lognormali: we unde V=2<02 (1.22) # ~ Gumbel: H-0,45o(1-V3Inf- Ing(—af)}} (1.23) fn general se poate utiliza repartifia normali pentru ambele variabil prozinti in figura 1.4 dar si o combinatie a celor dou repartfii: normal pentru solicitare Ey = By af0, (1.24) si lognormald pentru capacitate portant Ry = Ry, exp-aehV 9) (1.25) Conform figurii 1.5 starea limita ultima este satisficuta dact: g=R,-E,20 (1.26) sau utilizénd relatiile (1,24) gi (1.25). 2 mn TI aaacacaaaasaa a T |Ry, = Ey (1, B¥, )explgvg) (127) Daci coeficientul global de siguranfa se considera: In = (lag rg expe) (1.28) relafia (1.27) devine: Ry 2 YE (1.29) Valoarea medic a efortului sectional £,, de fapt confine solicitirile produse de acfiunile permanente Gy, si temporare Qy (vezi pet. 2.32): Ey =Gy+Qy (1.30) Relatia (1.27) se poate pune sub forma R,, 2 (G1 af¥q)* Onl GyBVo)} expla,BV) ast Gay Qala, Rive unde a% = 3 aa (1.32) rey Ley“ de = LEGS = Grek Ovo h + RiveF (1.33) Daci se noteazi Q,, = HG,,, coeficientul global de siguranfii se obfine cu relafia: Eee. [gl eotrede A ~ hr) -eehr) 34 In concepfia EC coeficientul de variatie vg a fost extins fafa de 0 abordare obisnuit dependent de trei coeficienti de variafie: vp = We tan +Vie (135) & in care v,, =—* - variafia rezistenjelor misurate; R, Lt) 5 fi oi — abaterea caleulata pe baza valorilor particulare ale parametrilor participanti la functia capacitafii portante Ven — nesiguranfa modelelor de calcul: vac — nesiguranfa datelor geometrice La fel se stabilese in cazul solicitatilor coeficienfii de variatie a ax $i vo 1.9 Analiza structural 1.9.1 Modelarea comportirii structurale O proiectare eficienti trebuie si garanteze siguranja structurii raportati la toate situatiile defavorabile care pot si intervin pe parcursul funefionacii ei, in primul rand prin metodele de calcul dar si prin aprecierea comportirii cit mai aproape de realitate a materialelor si a struct © construcfie de beton armat se schematizeaz prin sisteme rezistente la acfiuni verticale si laterale, legate sau nu prin plangee considerate ca niste diafragme orizontale. Analiza structural are ca scop determinarea distribufiei solicitirilor (eventual a eforturilor), deformatiilor si deplasarilor sub efectul actiunilor pentru intreaga structur’ sau a unor parti componente ale acesteia. Combinafiile de inciredri considerate trebuie si tin seama de cazuri de inclireare pertinente, permigand stabilirea conditiilor de dimensionare determinante in toate seetiunile structurii sau intr-o parte din acestea. Atunci cénd interacfiunea sol-strueturd are o influent semnificativa asupra efvetelor actiunilor in structurd, proprietitile solului si efectele interactiunii trebuie luate in calcul. 28 Caleulele trebuie efectuate modelénd geometria si comportarea structurii pentru fiecare stadiu de construire. Geometria este, de obicei, modelati considerand ca structura este aleatuita din bare liniare sau curbe si din suprafete plane sau curbe (Anexa II). in general modelele de comportare utilizate pentru calcul sunt: ' — comportare elastic-liniara cu sau fri redistribuire; { = comportare plastica; ' = comportare neliniari, Metodele de calcul liniar si neliniar se aplicd atat stirilor limit de serviciu cat gi starilor limita { ultime, iar metodele plastice se pot utiliza doar pentru stirile limita ultime. | La clidirile aflate in zone seismice modelul structural plan sau spatial, trebuie si reprezinte cit mai fidel configurafia general geometricd, dar si distributia caracteristicilor inertiale (mase de nivel, momentele de inerfie ale masclor de nivel etc.), a caracteristicilor de rigiditate si de i amortizare. Pentru determinarea efectelor structurale se utilizeazi metode de calcul care des comportarea structurii la actiunea seismica: — metoda de calcul dinamic liniar, i — metoda de calcul dinamic neliniar. | Pentru proiectarea curenti, insi, in funcfie de caracteristicile structurale si de importanfa | constructiei se poate utiliza una din urmitoarele metode de calcul: ~ metoda forfelor laterale asociate modului de vibrafie fundamental; — metoda calculului modal cu spectre de rispuns, aplicabila in general tuturor tipurilor de clidiri | In metoda de calcul cu forte laterale, caracterul dinamic al acjiunii seismice este reprezentat in mod simplificat prin distributii de forte statice. Pe aceasti baz metoda se mai numeste si metoda statici echivalenta, 1.9.1.1 Analiza liniardi elasticd cu sau faird redistribuire Calculul elementelor poate fi efectuat pe baza teoriei elasticititii, aeceptdnd ipoteza sectiunilor nefisurate, a relafici efort-deformatie liniard si considerind valorile medii ale modulului de clasticitate, Capacitatea de rotire nu se verificd dacii procentul de armare a elementului se incadreaza intre procentul minim si maxim de armare. La elementele care sunt solicitate preponderent la incovoiere trebuie respectati conditia x/d <0,45 pentru betoane pani la clasa C50/60 respectiv x/d <0,35 pentru betoane obisnuite peste clasa C55/67 si betoane usoare. Pentru efectele deformatiilor din temperatura, tasirilor si contractiei la starea limit ultima, se poate admite o rigiditate redusi, corespunzatoare sectiunilor fisurate, neglijind participarea betonului intins, dar {inind seama de efectele curgerii lente. Pentru starea limits de servieiu, se recomanda si se considere o evolufic gradualé a fisurdi La grinzi si la plici continue (fig.1.6) al ciror raport intre deschiderile adiacente este cuprins ‘ntre 0,5 50/60 sonst tao Bt) asn ban) Kx B ne ors < bara Figura 1.6 Grinda sau placa continuil cu doud deschideri inegale 29b) pentru armaturi de clasi B sau 6 20,7 (1.38) pentru armituri de clas A S208 (1.39) incare 5= ae este raportul dintre momentul dup’ redistribuire gi momentul elastic (fig.1.7); A xy este indl|imea axei neutre la starea deste indil\imea util a secfiunii; fq este deformatia limita a betonului la compresiune ultima dupa redistribuire; La calculul stilpilor, se recomanda si nu se find seama de nici o redistribuire a momentelor elastice provenind din efectul de cadru. pe pet ng pebdeb yids L 1 ‘ A Me pai Mer-5 Mi jg Figura L.7 Redistribuirea momentelor intr-o analiza liniar elastic’, 1.9.1.2 Analiza plasticit Proprietitile de deformare postelastici a elementelor structurale prezint& important structurile de beton in urmitoarele cazuri — in situafiile in care prin redistribuirea eforturilor in structuri in raport cu distribugia corespunzitoare comportirii elastice liniare se pot obfine solufii mai avantajoase din punct de vedere tehnic si economic (fig, 1.8); ~ in cazul structurilor proiectate pentru a prelua efectul forfelor scismice, asigurarea unei capacitifisubstantiale de deformare postelastic’ reprezentind un obiectiv esential al proiectirii (vezi pet. 1.9.4). pentru PEE pati bi pviyy sd | L 1 OMe pas \ \ Me N articulatie plasticd Ww ~~ an Figura 1.8 Redistribuirea momentelor intr-o analiz& plastica Analiza plastici a plicilor, grinzilor si cadrelor se poate utiliza in cazul in care ductilitatea sectiunilor critice este suficient& pentru ca mecanismul de rotire si se producd. Ductilitatea ceruti poate fi considerati suficient dact sunt satisficute condigile: ) aria armaturilor intinse este limitatt in toate sectiunile la: 30 a * 0,28 pentru betoane < C50/60; = <0,15 pentru betoane > C50/60; b) armaturile utilizate aparfin clasei B sau C; ©) raportul dintre momentele pe reazemele intermediare si momentele din camp este cuprins iintre 0,5 gi 2,0. Atunci cand se efectueaza analiza plastica a plicilor, se recomandi si se {ini seama de orice ncuniformitate a armarii, de fortele din armiiturile ce impiedic’ ridicarea colturilor si de torsiunea in Tungul laturilor libere. Metodele plastice pot fi extinse la plici a ciror sectiune nu este plini (plici nervurate sau cu goluri) dac& acestea au comportare similar unei placi pline, in special in ceea ce priveste efectele torsiunii. in cazul stilpilor se recomandi si se verifice momentul plastic maxim ce poate fi transmis prin legaturi. Acest moment trebuie inclus in calculu! la strapungere la plansee dali. Metoda simplificata utilizata pentru grinzi gi plici continue armate pe o singurit direetie este bazati pe capacitatea de rotite a unor portiuni de element cu o lungime egal cu 1,2 indlfimea sectiunii. Daca este nevoie de verificarea capacititii de rotire in starea limit ultima, se determina rotirea 6, sub incircatile de calcul considerate, utilizind proprietijile de calcul ale materialelor, valoarea medie a precomprimarii in momentele de timp relevante i se compari cu rotirea plastic’ admis’ Opua. 05K 0,4 (1.40) Valorile de baz a rotirii admisibile Oza se objine din figura 1.9 in funcie de clasa de ductilitate a arm&turilor si raportul x,/d. Pentru betoane cu clasa cuprinsa fntre C50/60 si C90/105 se interpoleazi. Coeficientul K; se determina in funetie de flexibilitatea la fortd tdietoare cu relatia: Mes 3dV pg aay in cazul betoanelor cu agregate usoare valorile rotirii Qj din figura 1.9 se multiplica cu factorul éia2/¢a (vezi punctul 2.1.2 $i 2.1.6), 4 Opa [mrad] 35 clasa B —-- clasaC €90/105 eld 0 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45 Figura 1.9 Valorile de baz a rotitii admisibile 6p. 31La o analiza plastica se poate utiliza si modelarea prin biele si tiranfi. Aceasti modelare consti in a defini biele, care reprezinta cAmpuri de eforturi de compresiune, tiranji care reprezinti armiturile, si noduri care asiguri legitura lor, 1.9.1.3 Analiza neliniards Caracteristicile materialelor care se introduc in analizele neliniare twebuie si reflecte rigiditatea lor in mod realist gi sa fini seama, in acelasi timp, de incertitudinile referitoare la modul de cedare. Caleulul poate fi de ordinul I sau TL 4.9.2 Considerarea imperfectiunilor geometrice gi a efectelor de ordinul II sub inedredri axiale Analiza clementelor si structurilor trebuie si fink seama de efectele defavorabile ale eventualelor imperfeotiuni geometrice precum si de abaterile in pozitia incdrcarilor (anexa IID). Abaterile de la dimensiunile sectiunilor sunt, in mod normal, luate in calcul prin coeficienfi parfiali de siguranfi. De aceea, aceste imperfectiuni nu sunt incluse in analiza structurii, Pentru calculul elementelor comprimate, in starea limita ultima, se indici o excentricitate minima, Eforturile determinate fir’ a lua in considerate deformatiile structurale dar incluzand efectele imperfectiunilor se numese efecte de ordinul I. Cresterea eforturilor din cauza deformatiilor structurale se numesc effecte de ordinul II. Efectele de ordinul II se pot neglija daci reprezint& mai putin de 10% din efectele de ordinul I corespunzatoare. in anexa TV se prezinta criterii simplificate pentru elemente si structuti privind posibilitatea neglijarii acestor efecte. Bfectele de ordinul II trebuie luate in calcul atunci cand acestea afecteaz’ semnificativ stabilitatea in ansamblu a structurii precum gi atingerea stirii ultime in sectiunile critice. in anexa IV se prezinti o metod’ general bazat’ pe o analiza neliniara si dou metode simplificate: una bazati pe tigiditatea nominalA, iar cea de a doua pe curbura nominala, 1.9.3 Efectele secundare ale precomprimarii Efectele precomprimatrii pot fi luate in calcul ca 0 actiune sau ca o rezisten{a obfinutd printr-o deformatie inifial’. Forfa de precomprimare a betonului, in afara zonelor de transmitere se consider egali cu proicefia dup axa barei a rezultantei eforturilor din armaturile din seefiune, Stabilirea forfei de precomprimare se face dupi evaluarea pierderilor de tensiune (anexa VII), in cazul grinzilor simplu rezemate precomprimarca nu produce reacfiuni exterioare, sistemul \d in echilibru, in cazul grinzitor static nedeterminate efectul de precomprimare, reprezentat prin acfinnea unor forfe introduse inifial, conduce in mod consecvent, la aparifia unor stiri de eforturi secundare (parazite), datorate legaturilor suplimentare, care se opun deformitii libere. inte-o analiza liniari trebuie considerate atat efectele primare cit si cele secundare ale precomprimitii, inainte de a lua in considerare orice rédistribuire de fore si de momente (vezi punetul 1.9.1.1). in_analiza plastic& gi in analiza neliniard, efeetele secundare ale precomprimirii pot fi tratate ca rotafii plastice aditionale ce trebuie introduse in verificarea capacitii de rotatie. Precomprimarea exterioari poate genera momente de ordinul II. La elementele realizate cu armaturi postintinse se poate admite existenfa unei aderenfe bune intre ofel gi beton dupi injectarea canalelor. Totusi inainte de injectare armaturile sunt considerate neaderente. 32 1.9.4 Conditii de ductilitate de ansamblu si local Ductilitatea unei seefiuni a unui clement sau a unei structuri din beton armat reprezinti aptitudinea de dezvoltare a unor deformatii plastice importante inainte de rupere. Concepfia actual de proiectare antiseismicd impune ca structurile si reziste in domeniul elastic numai la solicitari moderate; energia suplimentara degajati de cutremurele puternice urménd a fi disipati prin freciri interne si absorbiti prin deformiri plastice si prin deteriorari locale fri formarea_mecanismului de cedare, Ca urmare, inzestrarea strueturilor eu 0 capacitate corespunzitoare de deformare in domeniul postelastie este hotratoare pentru supraviefuirea lor la actiuni seismice. Mecanismul de disipare a energiei (plastificare) trebuie si apari in mod favorabil: ~ la structuri tip cadre etajate, deformatiile plastice sii apari mai intdi in sectiunile de la cextremititile riglelor si mai tarziu si in sectiunile de la baza stalpilor, iar nodurile si rimana in domeniul elastic; ~ in cazul structurilor eu perefi (diafragme), deformafiile plastice si se dezvolte in grinzile de cuplare (daci acestea exist) si in zonele de la baza peretilor Indiferent de tipul structurii, zonele disipative trebuie si fie distribuite relativ uniform in {intreaga structurd, evitindu-se concentrarea deformatiilor plastice in cateva zone slabe (de exemplu, in stalpii unui anumit nivel), iar deplasirile laterale vor fi suficient de reduse pentru a nu apirea pericolul pierderii stabilitifii sau pentru a spori excesiv efectele de ordinul Il De fapt, mérimea deplasirilor laterale reprezinti parametrul esenfial pentru caracterizarea (calitatea) rispunsului seismic al structurilor pentru ci de acestea depinde mirimea degradarilor elementelor structurale si nestructurale. Verificarea formirii unui asemenea mecanism se poate realiza utilizind calculul dinamic neliniar cu accelerograme compatibile spectrului de proiectare. Zonele plastice potentiale capati o aleatuire speciala prin controlul zonelor comprimate din secfiune, prin misuri de confinare, prin misuri care si impiedice ruperea prematuri a elementelor tc. (vezi capitolut 5). structura de beton armat poate fi proiectati pentru clasa de ductilitate inaltd (H) sau pentru clasa de ductilitate medie (M). in primul caz forta lateral de proiectare este mai mic decd in cazul al doilea, dar masurile pentru asigurarea ductilitifii locale gi de ansamblu sunt mai ample (fig. 1.10). Fh Blastic 's Fu> Fu 1 etsacay ARS Asani 0 Am Au Figura 1.10 Relatia forfi-deplasare pentru elemente cu ductilitate inalta, respectiv medie incadrarea in clasa M este indicati mai ales in situafiile in care clidirea se proiecteaza la forte laterale reduse (de exemplu, in zone caracterizate de acceleratii ale terenului mici a, <0,12g) si armiturile rezulté constructive. 331.9.5 Reguli suplimentare pentru elemente si structuri prefabricate Aspectele de luat in considerare la calculul elementelor si structurilor prefabricate sunt: ~ situalii tranzitoriis ~ aparate de reazem (provizorii si permanente); ~ inelinari intre elemente. Situatiile tranzitorii includ: decofrarea, transportul pani la zona de depozitare, depozitarea cu. rezemarea si incdrcarea specifica, transportul pani la gantier, montajul si asamblarea, Daci este cazul, trebuie finut cont de efectele dinamice in situafii tranzitorii, printr-un calcul exact sau prin ‘multiplicarea cu un coeficient corespunzitor al efectelor statice, Analiza structurala trebuie s& tind cont de urmatoarcle: — comportarea elementelor structurale in toate stadiile constructiei (utilizind caracteristicile geometrice si proprietijile valabile in stadiul considerat) si interactiunea cu celelalte elemente (cu beton turnat monolit sau cu celelalte elemente prefabricate); —comportarea sistemului structural tinand cont de deformatiile si rezistenta reali a imbindtlor, de imperfectiunile geometice gi toleranfele de pozitionare ale elementelor. Nu pot fi luate in considerare efectele favorabile ale frecdrii intre elementele prefabricate, decat in zonele fia cutremure gi doar atunci ciind; — stabilitatea de ansamblu a structurii nu se bazeaza numai pe frecare; ~alcétuirea reazemului exclude posibilitatea unei acumuliri de lunecariireve clementelor; — eventualitatea sarcinilor de impact importante este elimina Plangeele din elemente prefabricate pot fi considerate ca saibe rigide daca: modelul structural adoptat fine seama de compatibilitatea deformatiilor saibei cu cele al clementelor verticale de rezistent, ¢ fine seama de efectele deformatiei orizontale pentru toate pirfile s transmiterea sarcinilor orizontale; se prevede in plac o armiturd care si permit pretuarea eforturilor de intindere indicate de modelul structural; se fine seama pentru definirea alcituirii constructive a arméiturii, de concentritile de eforturi la nivelul golurilor si rosturilor. te in uucturii impli 34 2. CARACTERISTICILE DE CALCUL ALE MATERIALELOR SI ACTIUNILOR 2.1 Betonul La realizarea elementelor si structurilor din beton armat sau din beton precomprimat se pot utiliza betoane de rezistenta normal (pana la clasa C50/60) san de inalt@ rezistena (la clase mai mari). Dupé densitatea aparenti in stare uscati betoanele pot fi de densitate normala (cele densitatea peste 2200 kg/m’) sau betoane ou agregate wsonre avin structura inchisi, densitaten pt a 2200 kg/m’ si contindnd agregate artificiale sau naturale cu densitatea particulelor sub 2000 kg/m’. Alegerea tipului de beton se face in functie de natura constructiei, destinatia sa, actiunile pe care trebuic si le suporte gi cerinfele de ordin economic si functional 2.1.1 Rezistenfele betonului Rezistenta la compresiune a betonulni este definiti de clasa de rezistenti a acestuia care reprezintd rezistenta caracteristica (cu riscul de $%) pe cilindu (f), sau pe cub (za), determinata a 28 de zile. Caracteristicile de rezistenfi ale betoanelor de densitate normal’, necesare la proiectare, sunt date in tabelul 2.1, reprodus dup3 EC2. intre rezistenjele caracteristice la compresiune pe cilindri fy si rezistengele medii la compresiune pe cilindri fi» si rezistenjele medii la intindere axial% fiw din tabel exist urmatoarele relatii: Soy = fq +8 (MPa) 1) Sein = 9,30: £3 pentru < C50/60 (22) Sovq =2,12-In(1 + 0,1f,,,) pentru > C50/60 23) Rezistenta caracteristici la intindere axial cu fractilul de 5%, notata cu fagnos respe fractilul de 95%, notata cu,f-a.095 se obfine in functie de valoarea medie fe Cu relatiile: Foae005 = 07 * Fam QA) Soi.o95 13 Som (2.5) Rezistenfa la intindere axialé fy poate fi stabilit in funcfie de rezistenfa la despicare foxy cu relatia: Sn 09 Faso (2.6) Rezistenfa medie la intindere din incovoiere (f-m,1) depinde de tezistenta medic la fntindere axiala (f-m,) si de indlfimea sectiunii transversale (h) potrivit relatiei: Fm p= 025 {(16 ~ (1000) fr Fon} 7 in care h se introduce in mm. Relatia de mai sus se poate aplica si pentru valorile caracteristice ale rezistentei la intindere. Rezistenfele betonului la compresiune fn si intindere femp, la 0 varsti ¢ gi la o temperatur’ de 20°C, pot fi estimate cu relafiile: Sent) = Belt) Son (2.8) Sent) = Weel OF Sw es) 35we in care: Bed) = of (4) I (2.10) s~coeficient care depinde de tipul cimentului, .20 pentru ciment cu rezistenfa superioara si intarire rapid, 50,25 pentru ciment normal si intirire rapid, $= 0,38 pentru ciment eu intirire lent, {~varsta betonului in zile; a= 1 pentru <28, a= 2/3 pentru t= 28, Reristentele de calcul fa compresiune (fz) si la intindere (fd) se stabilesc cu relatiile: fog = Pal Qin Ye pe lenin ean Ye unde: dr gi ae sunt coeficienti care iau in considerare efectele de jungi durati gi efectele defavorabile rezultate din modul de aplicare a inoaearilor; ye~ coeficientul partial de siguranfa pentru beton, 1,5 pentru situafii de proiectare permanente gi tranzitorii; ye= 1,2 pentru situafii accidentale. Coeficientul age variaza intre 0,8 gi 1,0. In EC2 valoarea recomandabild pentru dig $i der este 1,0. Dac’ rezistenta betonului este determinati la 0 varsti > 28 zile, valorile dg si da Se reduc prin multiplicarea lor cu factorul k,= 0,85. 2.1.2 Deformatiile elastice Valorile modulului de elasticitate secant (intre a. ~ 0 i 0,4 fon) Ee Sunt date in tabelul 2.2, Variatia modulului de elasticitate in timp poate fi estimati cu relatia: Eogte) = ent) Son Ban (2.13) unde fon) este data in relatia (2.9), iar fox se ia din tabelul 2.1 Coeficientul lui Poisson se ia egal cu 0,2 pentru betonul nefisurat si 0 pentru cel fisurat Coeficientul de dilatare termici liniard se poate lua egal cu 10 x 10°C. 2.1.3 Curgerea lenti si contractia Deformatia de curgere lent a betonului e.c(s0/o) 1a timpul ¢ = co pentru un efort de compresiune o- constant in timp poate fi caleulati cu relatia: Fc(®fo)= (4 X0./ Boo) (14) unde: (vo) este coeficientul final de curgere lenti, stabilit cu procedeul din figura 2.1; Fy modulul de elasticitate tangent la timpul fo; Simbolurile utilizate in figura 2.1 sunt fo ~ varsta betonului in zile la incrcare; hg = 24/u~ dimensiunea nominal’; Ac~ aria sectiunii transversale de beton; u—perimetrul parfii care este expusti la uscare; S,N, R— ciment cu intatire lent, normal, respectiv rapid, 36 cen ale betonului de densitate normala (MPa) Tabelul 2.1 Caracteristicile de rezi sé) | a Sle BSlel/aal-e alalwolo}s))o S |S)/S/8) a] S) 2) Fad aa aya Co o SF |e} 2] x10] +] 9) ZS] og fale als) false) B |2/8/B/ Sais BF laala asaya & & | S lelwlelsias S|] 5 l[sieisic eels € |E/S/2|S/a\S & | F lec ded) Set 5 5 5 lelale) slate. |S) |slelalals|ala g |e ssaye 1S) A [Sela BAe 8 1s S lelejielalels ES) 2 lalalalaielef= BAIS SIG Ala 6) 8 [asia a|S] Ale & | 6 I gS $s 9 $ lslelelsiaicl Slo l¥ | 5 Fei] 2) 5/3 1s o Tw a |S lelalafalela Slo ls BSA al alas SL alS /2 2 3 é S e S lelele|a} a} Bln fen | 6S |SS/S alas gala | & é i = lulolelala 2 8 lale|eiayaye bala ia Co uo = re | S jelelelajctec -|Sla alsa sega S alse Qaye Ble Sansa C 2/0 [2 2 = Els S lalele| S|] 2lelaln 8 88/8) S23 2/8) a la 5 =| 5 2 6 zl x § lelalelalala g 2. Sea aa 3h €&| 2) & la S 3/38 a ale 3 Alen} 2)$ a Sala 234 3/2) 8/3 6 2/5 ra a 5 lalelelsicle 2/slsle & |a)2/8) 2/48 Byajajs 5 6|o 3 | al ai3 agleiaie| aie 3 Sls] asia} =] S 2g Seglee 2)S) ./2/= g gS) 8 q| 28 sI8o} 5] ssl gy =) S aa eysjafe Ser Sa asa jag L - &Ln a)in interior eet, home) Notdi: - punctul de intersectie al liniilor 4 si $ poate fi si deasupra punctului 1; = pentru fo > 100 este sufi considere fo = 100 (si tangent’). It de exact si se se utilizeze linia b) in exterior ,, RH=80% ' 5 0 » ° Te CC} ole) (am Figura 2.1 Metoda pentru determinarea coeficientului o(20,t0) pentru beton in condifii normale de mediu. Atunci cand efortul de compresiune in beton la varsta fo depiigeste valoarea 0,45 fu(la) se va utiliza un coeficient nominal neliniar de curgere lent obfinut cu relaia: (sto) = olerstJoxplL.s(k, ~0.45)] @.15) unde: k=O.) faylto) a, este efortul de compresiune; Som(to) — rezistenta medic la compresiune in momentul incaredrii, Deformatia total de contractie a betonului (¢,) rezulei prin insumarea deformatici de contractic la uscare (¢,<) gi a deformatiei de contractie endogene (¢.:). Valoarea final a deformatiei de contractie la uscare (¢qi, 0) este: Ecie = By Eos (2.16) in care: ky este un coeficient care depinde de dimensiunea nominalai jy si are valorile din tabelul 2.3; od — deformatia finald de contractie la uscare libera, cu valorile din tabelul 2.4. Dezvoltarea in timp a deformatiei din contractie la uscare urmeazi relafia 38 Fadl) Balt) ky 8.5 unde: Balt-t,) (2.17) (2.18) tet, (2-004 ion) ‘+ varsta betonului in momentul considerat in zie. t, — varsti lai » ‘5 varsta betonalui (Zle) la inceputul contractie la scare (sau a umf). i 1,00) 85 300 0,75. 800. 0,70 Tabel 2.4 Valorile nominale ale contrac libere la uscare a betonuh mee cont eto Solfon ay 20/25 80 90. 100. 40/50. 0,50 031 O17 0 6077s “ogo 035 | 0 0 $055 032} 090 | ~e.tt 0 30/105 026} 0,16 | 009 0 023 [015 | 005 0 Deformatia de contractie endogeni(t- in zile) se stabileste cu relatia: Fal)= Ball) Ea (219) ineare: By (t)=1~exp(0,20°*) 220) Eeaco = SUF, ~10)- 19° on 2.1.4 Diagrama efort-deformatie Diagrama efort-deformatie a betonuh a lati este descris& prin exprosie lui solicitat Ja un efort de compresiune axial de scurta o. __kn=* fy V(k=2)y (2.22) si este reprezentaté in figura 2,2, Mai sus s-au notat: KA105- By Call Toe = o/b a1 ~ ou valorile din tabetul 2.2 Pentru dimensionarea sectiun din figura 2.3, descrisa prin relatiile, o, -1di-f-2) Jroosece (2.23) unde: «ander foe (2.24) Bay baa ile cu Valorie i / 1 exponent dat in acelasi tag) “i Mell 2.25 lor transversale se poate utiliza diagrama paraboli-dreptunghi 390.4 fem| Bel Boul Be Figura 2.2 Diagrama efort-deformatie pentru analiza structural’ neliniari Se pot utiliza si alte diagrame ¢, ~ 2. simplificate, cum ar fi diagrama biliniard din figura 2.4, cu valorile 2s si gaa din tabelul 2.2. Geb om fee 0 ea, ear “Eo 0 ec Gas “Ee Figura 2.3 Diagrama paraboli-dreptunghi Figura 2.4 Diagrama biliniar’t pentru betonul comprimat 2.1.5 Betonul confinat Confinarea (fretarea) betonului, prin armarea sa transversal adecvatii, conduce la modificarea relafiei efort-deformatie, constind in sporirea rezistenfei si a deformatiilor critice, asa cum rezulti din figura 2.5 si este deserisa prin relatiil o1fere Ge hk “beton 7 necontfinat oO 03(=02) 0 Eeu Ei - Eure Ee Figura 2.5 Diagrama efort-deformatie pentru betonul confinat fae = Fx (L0+5,00,/ fo.) pentru o2 < 0,05fe« (2.25) 40 Sage = Fa(Il25+2,5005/ fg) pentru or > 0,05 for (2.26) Fe Mirel ba) (2.27) Fate = Faun + 0209) So (2.28) Valotile &2 $i éan se iaw din tabelul 2.2. 2.1.6 Betonul cu agregate usoare Clascle de rezistenfi ale betonului cu agregate usoare sunt precedate de simbolul LC. Caracteristicile de rezistengi ale betonului usor sunt date in tabelul 2.5 si sunt notate suplimentar eu indicele 1 Unele din acestea au valori distincte, iar altele se obfin prin multiplicarea caracteristicilor betonului de densitate normali (din tabelul 2.1) cu un coeficient 1 = 040+ 0,60/2200 (2.29) care depinde de densitatea in stare uscata p corespunzatoare limitei superioare din tabelul 2.6. ‘Tabelul 2.5 Caracteristicile de rezistenfa ale betonului usor (MPa) com}2le/alalslalsisis/sislels # |S/2islelsls/s; LC 20/25, Valoarea finali a deformatici de contractie la uscare poate fi obinut prin multiplicarea valorilor din tabelul 2.4 eu factorul: y= 1,5 pentru fe LC 16/20, ny = 1,2 pentru fig 2 LC 20/25. Diagrama efort-deformatie a betonului usor are alura din figura 2.2, 2.3 sau 2.4 in care valorile &.1 $i Gau13 G2 $i Gau2 Tespectiv 25 gi gaa Se inlocuiese cu valorile corespunzatoare ect $i cuts Gea $1 Exe TeSpectiV £13 $i Cis din tabelul 2.7. ‘Tabelul 2.7 Caracteristicile de deformatie ale betonului ugor ‘Clasele de rezistenf peatru betoanele cu agregate usoare is fiéy [12 [16 fo [25 fo Bs | 40 | a5 | s0 | ss | oo | 70 | 80 Bion GP) Een = Eon “The Ne = (0/2200) ~ Hee MEig-the)s R= 1,1 pontru betonul eu adaos de nisip “ ,0 pentru toate betoanele cu agregate usoare: a 0) ut £1 (a) a 22 | 23 | 24 | 25 ia Os) 3.lm [2.9m [2.7m 6m 2 20 175 | 16 | 145 [14 ta 1,75 ts | 19 | 20 [22 tion) 350 Salm | 2.9m | 2.7m 6m Diagrama efort-deformatie pentru hetonul confinat din figura 2.5 poate fi ulilizata si in cazul betonului cu agregate usoare prin sporirea caracteristicilor de rezisten(a si deformare dupa cum urmeaza: Fieve = Sia l0 + ko5/ fo) (2.32) in care k= 1,1 pentru betonul cu adaos de nisip; - k= 1,0 pentru betonul cu agregate ugoare fine si grosiere, Fire = Fea VFere/ for) (2.33) Fate = Fea + 020 / fic, (2.34) 2 2.2 Armiaturi 2.2.1 Armatura nepretensionati Armaturile din ofel utilizate Ja betonul armat (denumite si armituri pasive), se realizeazi din bare, sirme (derulate din colaci), plase sudate gi grinzi cu zibrele bi sau tri — dimensionale realizate din bare cu profil periodic. Proprietitile acestor armituri trebuic si fie in concordant cu EN10080 si se referd la: = limita de curgere (fx sau fuzi), cu. foge s~a notat efortul unitar corespunzitor unei deformatii remanente de 0,2%; — limita de curgere reali maxima (fyna); rezistenta de rupere la intindere (f); = ductilitatea (6x1 si fif)s ~ aptitudinea de indoire; ~ caracteristicile de aderenfi (fg-aria relativa a nervurilor transversale sau factorul de profil); — dimensiunile sectionale gi tolerantele; ~ rezistenta la oboseali, ~ sudabilitatea; — rezistenta la forfecare a imbinatilor sudate la plase sudate gi la grinzi cu zabrele (carcase sudate). Limita de curgere si rezistenta de rupere sunt definite ca valori caracteristice a fortei de curgere respectiv a forfei maxime, divizate prin aria nominalai a sectiunei transversale, Diagrama reala o-¢ pentru armaturile din ofel laminate la cald sau prelucrate la rece, se inlocuieste in calcul cu o diagrama idealizata biliniara ca in figura 2.6, Pentru proiectarea curenti se poate utiliza oricare din urmatoarele diagrame de calcul: ~ 0 diagrama cu ramura superioara inclinatd, cu alungirea limit’ eg si efortul maxim egal cu Kid Sa. — o diagrama cu ramur superioar’ orizontal’ gi ira limitarea deformatiei. 1 diagrams kfyec ideglizata oo eeekfye Leen ck fylys k=(fv fy) 0 fwEs eS ke Figura 2.6 Diagrama efort-deformatie idealizata si de calcul pentru armatura obignuit (intinsa si comprimata) Coeficientul partial de siguranf& p, are valorile: ye= 1,15 pentru situatii persistente si tanzitorii de proiectare. Ye 1,00 pentru situafii accidentale. Valoarea de calcul a alun; td (ex) Se Stabileste tn functie de valoarea caracteristic’ (se) cu relatia: Fy = 096 5 (2.35) Ofelurile recomandate pentru armituri, dup EC2, au limita de curgere caracteristicd pani la fi= 600 MPa. aNormele europene restrictioneaza gi metodele de sudare a acestor armituri in finctie de modul de inciircare al elementelor structurale si de natura efortului din bare. Proprietatle armiturilor utilizate la realizarea elementelor din beton atmat sunt date in tabelul 2.8. in plus ofelurile trebuie si indeplineasci ceringe referitoare la rezistenta la oboseala, incercarea de indoire/dezdoire, rezistenta la forfecare, cerinjele minime de aderent’ (fipia) $i la abateri maxime de masi. Tabelul 2.8 Proprietafile armiturilor pentru beton armat Forma armitari Bue sisime Plage sudate Clasa A [BU] ¢ A] BU [Te Timila de eurgere caractristict fy sau 400 Ia 600 foas(MPa) Valoaren minim kei Deformaja cilafoya | >2,5 | 250 | 27,5 {_marxima eg (%) Shas <135 SiS 2105 | 21,08 ey 21,05 25.0 21S Produsele de ofel, autohton sau import, utilizate ca armaturi in {ard sunt prezentate in tabelul 2.9 si 2.10 cu denumirile lor comerciale. Valorile limitei de curgere i a rezistentei de rupere sunt cele minime admise, Dupa litera $ urmeaza valoarea limitei de curgere in N/mm? ‘Tabelul 2.9 Caracteristicile armiturilor flexibile | Diametral | Cimita de curgere | Rezisteaja de | ~Denumire ; Marse@ll | pomina (mm) | fu [Nénm'| | rupere/;[Ninm?] | comercial | POVEnients $285 Be b2 255 [8235 14...40 [235 360 OB 37 S355 6.214 355 S35 16...28 345 10 Pes Ro ‘S335 32.40 | 335 $420 6.1.12 420 S405 [14.28 590 P60 $395 [32...40 S 500 628 350(525)__| BH5008 [Ro Dak $490 10.40 590) 136050 H Ro. —Rominia, D.— Genmania, H.— Ungar, Tabelul 2.10 Caracteristicile armiturilor pentru plase sudate Timita de Diametrul Rezistenja de | Demumire Meret | yominl (nm) | GUE | pore iMinn’] | comers | PENNE S490 Baad 490. ‘590 (600) sao | 45...7,1 440 540 (550) STNB Ro. 3390) 10 390 | 490,500) S500 Baal. 500 550 (525) Bst 500M_[Ro., D, H. $460 6.810 460 [510 SPPR Reo. in general utilizarea ofelului OB 37 nu este economic, iar impreun cu ofelul PCS2 nu se incadreaza intre limitele de curgere prescrisé in tabelul 2.8. In cazul ofelurilor curopene proiectantul poate si precizeze pe plansele de executie $500, $345 etc. sau denumirea comerciali a ofelului (de exemplu Bst 500S sau B50,60 etc.) Otelul OB37 si PCS2 se considera avand clasa de ductilitate C, iat la ofelul $500 se va indica obligatoriu gi clasa de ductilitate. 44 Este de preferat utilizarea unui singur tip de ofel la o lucrare, mai cu seami in fabricile de prefabricate, pentru a elimina posibilitatea gregelilor datoriti incurearii marcilor. Valoarea de calcul a modulului de elasticitate E, poate fi luati egali cu 200000 N/mm’, iar valoarea medic a densititii 7850 kg/m’, 2.2.2 Armitura pretensionati Armiturile pretensionate (denumite si armituri active) se realizeaza din sdrme, bare si ‘oroane. Ele constituie aga zisele tendoane pretensionate ale structurilor din beton precomprimat si trebuie si satisfacd cerinte de rezistenta, ductilitate, oboseal si coroziune. Tendoanele pretensionate pot fi clasificate in functie de ~ reristenfi definité de valoarea limitei de elastvitate convengionale fa, de raportul fu/fanse si alungirea la sarcina maxima fa; ~ clasa, indicdnd comportarea la relaxare; ~ dimensiuni; ~ caracteristici de suprafata. Mai sus s-au notat: J —tezistenta caracteristic’ la intindere a armiturii pretensionate; Jpox— efortul unitar corespunziitor unei deformatii remanente de 0,1%. Eurocodul 2 defineste trei clase de relaxare: * Clasa I- sarme $i toroane (tendoane pretensionate obignuite): * Clasa 2 - sdrme gi toroane cu relaxare redusa; * Clasa 3 - bare laminate la cald gi bare prelucrate, Pentru fiecate din aceste clase se prescrie pierderea de tensiune din relaxare (Aaj) raportata la efortul initial din precomprimare (7), in functie de pierderea de tensiune din relaxare la 1000 ore (P1000) de timp (¢ in ore) si de raportul p-Gpmulfis Ome find efortul in tendon imediat dupa tensionare sau transfer. Fiecare lot de armiituri va fi insofit de un certificat continand toate informatiile necesare pentru identificare referitor la criteriile de clasificare Mentionate mai sus, precum si informat suplimentare acolo unde este necesar. Cerinfele de rezistengi si deformare pentru. armiturile pretensionate sunt reflectate prin diagrama efort-deformatie, care trebuie si Insojeased certificatul cliberat de producitor $i din care sik rerulte fo. fa $i Sake Valoarea de calcul a efortului unitar din armétura se stabileste cu relatia: Su Le 236) A in care coeficientul partial de sigurangi y, are aceleasi valori ca si pentru armétura nepretensionati (vezi pet. 2.2.1), Pentru proiectarea sectiunilor se poate adopta una din urmatoarele ipoteze: ~ diagrama idealizatd biliniard notat& cu A in figura 2.7, se poate inlocui cu o diagrama de calcul (notatd cu B) avand ramura superioara inclinata gi deformatia limita 2,7 = 0,96, sau in lipsa unor valoti mai exacte ta 0,02 $i foi! ft = 0,9. ~ diagrama biliniara idealizati A se poate inlocui cu o diagrama de calcul B avand ramura superioara orizontala si fara limitarea deformatiei Cerinjele de ductiliate si de oboseali ale armiturii pretensionate sunt specificate in EN 10138. Ductilitatea adecvata se considera satisficuti daca tendoanele pretensionate ating raportul Joos! Ju presetis de norme. Valoarea recomandali este fgy4/f,4 =09 Valoarea de calcul a modulului de elasticitate (E,) poate fi luat egal cu 205 GPa pentru sérme $i bare. Valoarea realli poate varia intre 195 gi 210 GPa, in functie de procesul de fabricatie. In cazul toroanelor modulul de elasticitate variaza intre 185 si 205 GPa si se poate lua egal cu 195 GPa. 45Densitatea medic a tendoanclor pretensionate poate fi admis in mod normal ta proiectare egal cu 7850 kg/m’, "tw ames, fk f wees fx ~ frais fpa=fpo.klys Fy — Beet 0 foe Figura 2.7 Diagrama efort-deformatie idealizatt gi de calcul pentru armiitura pretensionati Produsele de ofel sub forma de toroane TBP (703...5) sau sitme o3...7mm gi fascicule de sirme utilizate tn fari se prezinti in tabelul 2.11. Fati de ofelurile obignuite la cele pentru precomprimate dupé litera S urmeazit rezistenta la rupere minima. Tabelul 2.11 Caracteristicile ofelurilor pentru precomprimare vel | Rezistenfa la curgere | Revistenfa de Marea ofel ne[Nimm’] | rupere fg [Némm?} 51660 1494 1660 S170 1593 170 S 1860 1579 1860 Toroanele produse in fara sau aduse din UE. sunt trecute in tabelul 2.12, ‘Tabelul 2,12 Caracteristicile toroanelor Diametral Tad ‘Toron nominal | 4,(mm*) | Ofel ee nin provenienti 92. 50 31770 Ro, mere 95 55 $1770 DH 12,2 90 S 1660 Ko. ‘TBPI2 12s 95 $1770 129 lod | 81770 Dol 152 140 $1860 Tar ls 157 150) ‘S170 >. 2.3 Actiuni in constructii 2.3.1 Clasificarea actiunilor Actiunile (#) se clasifica in prinul rnd dup variafia lor in-timp: — acfiuni permanente (G), ca de exemplu greutatea proprie a structurilor, a utilajelor fixe; a ii la poduri. sau contractia betonului gi deformatia inegald a reazemelor, ete; ~ actiuni variabile (Q), ca de exemplu incArcarile utile ale plangeelor, grinzilor, acoperigurilor sau inctcarile din zpada, vant si variatia temperaturii ete; ~ acfiuni accidentale (A), ca de exemplu explozii, incendii, impactul de la yehicule sau migcdri seismice (Ae). incarcirile prove din actiunea lichidelor, in functie de variafia presiunii in timp, pot fi considerate actiuni permanente si/sau variabile. Actiunile se mai pot clasifica si dupa urmatoarele criter origine (acfiuni directe sau indirecte); — pozitia in spafiu (fix sau mobil’); — natura gi/sau rispunsul structurii (statice sau dinamice) 46 | | | ‘ 2.3.2 Intensitatile caracteristice ale actiunilor Valoarea reprezentativi principal’ a actiunilor este intensitatea caracteristicd F,, fiind specificati ea: — valoarea medie, minima sau maxim, sau ca valoare nominala (care nu corespunde unei distributi statistice); valoarea impusi in documentatia proiectului, corespunznd prineipiilor din EN 1991 Valoarea caracteristic’ a unei acfiuni permanente poate fi: Ge atunci cénd variabilitatea intensitifii este micd, sau Gyn Tespectiv Grzyp atunci cAnd variabilitatea este semnificativa, La determinarea valorii reprezentative a precomprimatii (P:) se va fine seama de variatiile posibile ale forfei prin definirea a dou valori caracteris ferioar’, la starea limit’ de serviciu: Frais (2.37) Faint = FopPmy (2.38) Valorile recomandate pentru rap $i reg Sunt urmiitoarele: = pentru armituri preintinse si armituri neaderente riyj=1,05 gi rint=0,95; — pentru armituri postintinse cu armaturi aderente rsiy=1,10 gi ris=0,90; = cfind se iau misuri corespunzitoare pentru determinarea exacti a fortei de precomprimare (de exemplu misuritori directe) riyj=rni1,00, Valoarea medic a fortei de precomprimare Pa(t) se obfine din anexa VIL in starea limita ultima se va utiliza o valoare medie P,(2). Valoarea caracteristicd a unei actiuni variabile Qs poate fi — 0 valoare superioari cu o anumita probabilitate de a nu fi depagiti sau una inferioar’ cu 0 anumiti probabilitate de a fi atinsi, pe anumite perioade de refering’. © valoare nominald in cazurile cand o distributie statistic’ nu este cunoscutd. in cazul actiunilor variabile se mai au in vedere urmatoarele valori reprezentative: ~ valoarea de combinafie yoOy, folositi la verificdrile la stirile limit ultime si starile li ireversibile de serviciu; = valoarea frecventi wir, folosita la verifictirile la stirile limit ultime cénd sunt implicate si actiunile accidentale gi la verificarile la stirile limita reversibile de servieiu. In cazul constructiilor civile si industriale valoarea frecventa se consider’ acea valoare pe care actiunea o depigeste in 0,01 din timpul de referinti; in cazul podurilor valoarea frecventi se considers actiunea revenitS Ia o siptimind. = valoarea cvasipermanenti y2Qx, folositi pentru evaluarea efectelor de lung’ durati, precum gi in cazul verificarilor specificate la valoarea frecventa. Cu aceasti valoare se lucreazai si in cazul acfiunilor dependente de timp. In cazul constructiilor civile si industriale valoarea cvasipermanenta se considera acea valoare pe care actiunea o depiseste in 0,5 din timpul de referinf’; pentru actiunea vantului sau a convoaielor mobile (la poduri) valoarea evasipermanenti este nula (y= 0). td 2.3.3 Inter it{ile de caleul ale acfiunilor Intensitatea de calcul Fya unei aciuni F este F,=y/F, (2.39) Pray incare: F., =W-F, este valoarea reprezentativa a actiunii; 7, cocficientul partial al actiunii, care fine cont de posibilitatea abaterilor defavorabile ale actiunii de la valoarea reprezentativa, Wo valoare dintre 1,0 sau yo $i wi Sau Wo (tab, 2.13). 47Conform relafiei 1.12 la determinarea valorii de calcul al efortului sectional £ valoarea de calcul a acfiunilor se obfine cu relatia: Fy Ver Vp Fray =I Frey (2.40) fn care: y,, este coeficientul partial al actiunii, care fine cont de incertitudinile ale modelelor de calcul adoptate sau in unele cazuri chiar Ia modelarea actiunilor, ‘Tabelul 2.13 Valorile recomandate pentru coeficienfii y la clidiri ‘Actin % ¥, | Tncaredrile utile (EN 1991-1-1) Locuinfe gi birour oF 05 03 Sali de adunare si spatii comercial: 07 07 06 Depozite: 10 09 08 Cireulatia vehiculelor, vehicole < 30 KN: 07 07 06 30 KN 1000 peste nivelal mati o7 | os | 02 Penir amplasamente situate a altbaini H < 1000 peste nivelul mirii 05 0.2 o Tlic din vant GN 1991-1-4) 06 [02 [0 ‘Acfuni din variafit de temperaturi EN 199I-L-s) [06 [0s [0 Valoarea coeficientilor partiali ai actiunilor y, sunt prezentati in tabelul 2.14, Pentru actiunile accidentale, valoarea da calcul Ay trebuic si fie specificatd in fiecare proiect, iar pentru actiunea seismic’, valoarea de calcul Arq trebuie stabilit& pe baza valorii caracteristice Ax sau se prescrie pentru fiecare construcfie pe baza réspunsului dinamic al structuri, finand cont de specificafiile cuprinse in EN 1998. Tabelul 2.14 Valorile coeficientilor partiali de siguranta Ge ims |____ Aelia permanent ccd | rm ton yo. sau you_ | QU i os 15 ‘STR 135, AL 15 GEO. 10 io 135 2.3.4 Combinafia actiunilor pentru stirile limita ultime (fri obosealit) = Combinafiile fundamentale se constituie pentru’ situafiile de proiectare persistente gi tranzitorii in baza relatici: DrosGas"e VP Voie"! YoMoiPes Qty sau ca alternativa la stitrile limita STR si GEO cea mai defavorabili situafic dintre urmitoarele dou’ expresii: Dra sGes1eP Ya iHo Oss" Ye oiOis (2.42) DEre Ges PV aes LT hers 2.43) unde ¢ = 0,85 coeficient de reducere in cazul in care incdircarea permanent actioneazii in sens defavorabil cu valoarea recomandatil. 48 Combinaiile aceidentale se pot obfine cu relatia: LSP d,s ys JO." Lyi, (2.44) Alegerea intre yer $i yo.Qe1 se face in functie de caracteristica situafiei de proiectare accidentald (impact, incendiu respectiv situafia dupa un eveniment exceptional). in general combinatia accidentali contine o singuri actiune excepfionali A (incendiu explozive sau impact) sau se refer’ la o situatie dupa un eveniment exceptional cand A = 0. Precomprimarea este destinatd, in majoritatea situafiilor, si aiba efecte favorabile; de aceea, pentru verificatile in starea limita ultima se utilizeaza cocficientul Yp,av=1,0. Aceasti valoare poate fi utilizata siin verificarile la oboseala Pentru verificsti la starea limiti de stabilitate, in prezenta precomprimirii exterioare, dact 0 crestere a valorii precomprimérii poate fi defavorabila se utilizeaza cocficientul partial Ypset=l3. Pentru verificari ale efectelor locale se va utiliza cocficientul Ypneav-1,2. Valoarea medie a forfei de precomprimare P,, se obfine din anexa VII = Combinafia in situatie de proiectare seismica se objine eu relafia: LG Pe Ago Oe (2.45) ‘al La combinatiile de mai sus valorile de calcul ale actiunilor in starea limita ultima sunt trecute in tabelul 2.15. ‘Tabelul 2.15 Valorile de calcul ale actiunilor in starea limit ultima [ Aaja variable carne ‘Acfiuni permanente } sunt dominante dar cjuns | SOREN acai . timp Combi Relay variable a avons | Bene donne | AeBanes | principalé | Resta Favorabil | Defavorabil init | exist) Gar Ginn | Paint Guat | 2010es Frndaner- [09421 [ pace Gaon | tae Cae |= | Yara 2.43) am Cian | ron Guat | Yos0s. |= Accidentalé ) 2.44) | Gey Gaye ae | een Seismioa_|_(2.45) Guy Gyior | Ana ~ i de serviciu 2.3.5 Combinafia ac| ilor pentra starile limi Pentru verificitile la aceste stiri limit’ se definese urmatoarele trei situafii: = Combinatii caracteristice pentru stitile limita ireversibile de serviciu, conform relatiei: DG PHO." Mo ies (2.46) ma a ~ Combinafii frecvente pentru starile limitl reversibile de serviciu, conform relatie: LG PHY Ors! Ls, (247) mt ~ Combinafii cvasipermanente pentru efectele de duratt si aspeetul structurii (fisurarea gi deformatiile), conform relafici LG HP Lv, 48) 49Dacé EN 1991-EN 1999 mu dispune altfel, in cadrul stirii limit de serviciu cocficienfii partiali ‘ ye vor avea valoarea 1,0 (tabelul 2.16). 3. PROIECTAREA ELEMENTELOR IN STAREA LIMITA ULTIMA ‘Tabelul 2.16 Valorile de calcul ale actiunilor utilizate in combinatii " ‘Acfiuni permanent, Gz ‘Acfiuni variabile, Oy { . ee Combinatii | Defavorabile | Pavorabile ‘Dominante Allele 3.1 incovoierea cu sau fara forti axiali Caracteristice Guay Gynt rom WoiQri 3.1.1 Ipoteze de calcul Frecvente Gyaup Guinn Vise W2Des Cyasipermanente Gy Grint vO WriQs Analiza unei sectiuni transversale in vederea determindiii rezistenfei ultime a ei necesiti adoptarea urmatoarelor ipoteze simplificatoare: — sectiunile rman plane dupa deformare; = deformatia specified a armaturii aderente, la intindere ori la compresiune, este aceeasi cu a betonului inconjuritor; — rezistenfa la intindere a betonului se neglijeaz’; ~ eforturile din betonul comprimat se deduc din diagrama de calcul efort-deformatie din figura 2.3 sau 2.4; eforturile din armétura obisnuiti sau pretensionati se obfin din diagrama prezentat% in figura 2.6 sau 2.7; ~ deformatia specifici a betonului din sectiunile transversale supuse la compresiune aproximativ contrica (e/h <0,1) se limiteaza la g= 2%o pentru betoane cu fx < 50 N/mm’, iar pentru valori mai mari conform tabelului 2.2; — pentru sectiunile transversale care nu sunt in intregime comprimate, deformatia limit la \ compresiune s¢ ia &u2~ 3,5%o pentru betoane cu fox = 50 N/mm’, iar pentru restul cazurilor conform tabelului 2.2; ~ pentru, cazuri intermediare, deformatia specifica la compresiune se obfine presupunind c& scefiunea se roteste in jurul pivotului C (fig. 3.1). Acs & Bb ete yedes)” \ Figura 3.1 Distributiile posibile de deformatii in secfiunea transversal Daca se va utiliza diagrama efort-deformatie din figura 2.4, cele de mai sus riman valabile, Snlocuind g.2 cu &.s, respectiV Gex2 CU be Deformatia specificd total’ a armaturii pretensionate in starea limita ultima este: i 8p = Fo) + Ab, {in care: 4) este deformatia specifica din precomprimare; As, — deformafia specifick adijionali (cresterea deformatici specifice a armiturii pretensionate 4, din momentul decompresiunii betonului in fibra adiacenta pana in ‘momentul atingerii scurtarii limit a betonului in zona comprimata ¢., )- Deformatia specifica pentru armaturile obignuite si cele pretensionate se limiteaza la valoarea 4a conform paragrafelor 2.2.1 respectiv 2.2.2. Distributia eforturilor unitare pe indljimea zonei comprimate de beton rezulta de forma parabolic dreptunghiulari daci se utilizeazd diagrama 9,-2. din figura 2.3, Avand in vedere mecanismul destul de laborios de calcul, exist posibilitatea ca pornind de la diagrama specificat 66, din figura 2.4, si se foloseasc’ o diagram’ dreptunghiulard pentru distributia eforturilor unitare de comprsesiune in beton, conform figurii 3.2. 50 slFigura 3.2 Distributia deformatiilor gi a eforturilor in sectiunea transversal Factorul 2 din figura 3.2 defineste iniltimea efectiva de calcul x, a zonei comprimate de beton $i 8c stabileste astfel: A=08 pentru f., C50/60, iar cocficientul 7 de reducere a rezistenfei betonului tine cont de efectele de hungii durati si efectele nefavorabile rezultind din modul de aplicare a inedrcdrii gi se determin dupa cum urmeazi: n=1,0 pentru f,, C50/60. Dac zona comprimats descreste in directia fibrei extreme comprimate, valoarea 71 fog se reduce cu 10%, 3.1.2 Relafii de ealeul Determinarea momentulut incovoietor capabil se face wilizand cele dou ecuatii de echilibra static precum si relafile dintre deformatiile specifice, relafii ce rezult& din ipoteza sectiunilor plane. De asemenea, atunci cand este necesar, se folosesc curbele caracteristice ale celor douii materiale pentru a stabili efortul unitar in functie de deformatia specifica. in tabelul 3.1 sunt date schemele si relafiile de calcul pentru sectiunile de forma dreptunghiulara solicitate la incovoiere cu sau fird forte axiale, Calculul sectiunilor de forma T se face dup schemele gi relatiile de caleul din tabelul 3.2. in cazul solicititii la intindere cu mici excentricitate (ey =Mry/ Neq< h/2-d,) nu se conteaz’ pe Participarea betonului la preluarea eforturilor. Relatiile de calcul in acest caz sunt: Man = (Aa + Aa @.13) Moia = Mea Neg “Yn =—Ayy* foal dy) (3.14) Mag + Nex (d Yq ~dz)= Avy: fy(d =A) G.15) {in care Mras1 si Mras2 reprezint& momentele de fncovoiere in:raport cu centrele de greutate ale ammiturilor 4, respectiv Ae. La solicitarea de intindere centric’, capacitatea portant a sectiunii are valoarea: Ney = Ae Sop in care A, este aria total de armatura dispusii simetric in sectiune, Atunei cfind momentul ineovoietor este insotit de o forfi axial’ de compresiune, valoarea momentului incovoietor de calcul, objinut din analiza staticd va fi egala cu cel putin e9Ngyin care e0=h/ 30> 20mm, Calculul secfiunilor solicitate la incovoiere se face cu relafiile prezentate mai sus, in care se consider Nza= 0. Starea limit ultimés industi de deformarea structuraldi (ambajul) se referd la structuri saw la clemente flexibile, solicitate indeosebi la compresiune, a ciror capacitate portanti este influentatd in mod semnificativ de deformatiile lor. 3.16) 2 Tabelul 3.1 Relatii pentru calculul sectiunilor dreptunghiulere oa ele¢e gz coe @ eS jedgsd © ga ws | a9 @ oS | 4). 82a) MIS fe Se Ble Te se a gy 2 8 4 3s ae Sry) et 3 i i 2 8 oe ~ S x gira eg ob 2 ak 1a a qa lea 2 Z|! a5 Nig ¥ x gz A vuln Wa fe & + % 24 Sy 4 ao = gaev Jd jos z Bay 1 TR Ey é i : ys feu’ & sy o¥ y eS ° She e fe 2S ® = ag » (as! a HEF é se [2 " 3B | Bs eats k hog ay bs 4 2 25 saw [2 lk 3 3 8 v Ba T Je /8 x 3 Beh BR baile aé bo Te le i a 3 5 3 a ipresiunii. * In relafii semnul superior pentru Nez corespunde intinderii, iar cel inferior com,Tabelul 3.2 Relaii pentru calculul secfitnilor T gs 248 + se z ay et 3 2 ae Ss g eos v2 =z ~ Le Sos 3 ay ss 3 ae 4 Sa 2 a Be > Sane Sg 1 ee ef Bara ¢ se zac: sa Sey ss 33% } 3324 Te Ue es was 2828 8 = GY 2 og z ax ass 6 & fost 3 a 3 SEK = g vig a i Yas * gy ia =, =| Sy ey z g ~ + ” 2 a a 3 2 i a A 2 we = a _ ferior compresiunii. iar cel infe * In relafii semnul superior pentru Nzy ‘corespunde intinderii, Proicctarca la stabilitate structural siguranfa cd, pentru cele mai defavorabi produce pierderea echilibrului static (Local ‘ransversale individuale solicitate la incovoiere si forte longitu Comportarea structurala trebuie si fie verificati in of efectelor de ordinul doi poate apiirea. Posibilele incertitudini referitoare la ri Aspecte ale analizei efectelor de ordinul IT sub i 3.1.3 Dimensionarea grinzilor 3.1.3.1 Sectiuni dreptunghiulare Conform relafiei din tabelul 3.1 gia Tabelul 3.3 Valorile coeficientilor Ein $i jain in functie de clasa b finand seama de efectele de ordinul doi trebuie s& ofere le combinatii de acfiuni in starea limitd ul sau al structurii in mi, nu se ansamblu), sau rezistenfa sectiunilor idinale nu este depasita rice directic in care ruperea datoriti igiditatea conexiunilor trebuic luate gi ele in considerare. “irciri axiale sunt prezentate in anexa IV, figurii 2.6, pentru ofelul $500 se obfine gin, apoi utilizind ‘elatia 3.6) se pot calcula valorile coeficientului sain in funetie de clasa betonului (abelul 3.3), etonului pentru ofel $500 Clasa de | ~~beton | = C5060 | 35/65 | coos } crass | c8o9s | connos Coeticiental _ _ pa e000 [ores ars0 | o7a00~ | e725 | a.7a007 ——| 1.0000 {0.9750 | 0,9500 | o,9000| 0:8500-| 0. a000 im 617 “| 0,588 |~0,572_|" 0,554 | 0,545 1 0.545 ei 03m [0347 [0,328 [0,296 [0269 [02477 Pentru betomul usor aviind clasa LC-< 50/55 si ofel $500 valorile Ej, tabelul 3.4 pentru diferite clase de densitate, a $i Zim Sunt trecute in Tabelul 3.4 Valorile cocficientilor Ein $i fin pentru ofel $500 gi beton ugor LC < 50/SS 2} <800 | <1000 | < 1200 | < 1400 | <1600 | <1800 | <2000 Sm | o4988 | 0.5199 | 0.5393 | 0.5572 | 0.5738 | 0.5892 | o.030 [Him | 0,319 | 0,329 | 0,338 | 0346 Posse 0360 | 0,366 Utilizarea otelurilor PCS2 si OB37 la betoane cu cl motiv se prezinta valorile im $i dim pentru betoane pand | B37 PC52 PC60 STNB 44,5, Sim = Sa Stn 665; 1647; lase superioare nu este rentabil’, din acest fa clasa C50/60: Valoarea relativa a momentului incovoietor Mua. se obfine cu relatia: Mea bd? fog “es Armarea simpla se foloseste dack 11< ftjm, aria de arméturd calculindu-s A,=0-b-dtasNa we Sw in care: ork’ Coeficientii € si a se determina in funct 3.5b pentru betoane > C60/75 indiferent de mi $8 G.17) cu relafia de mai jos: G18) (3.19) tic de u din tabelul 3.5a pentru betoane < C60/75 si area ofelului.Tabelul 3.5a Coeficientii pentru calculul sectiunii dreptunghiulare incovoiere cu/fara forta axial’, pentru beton < C50/60 implu armate supuse la C501 SSE C6075 [eal | | la ail Ooo | 25 | dors [opie | 25 aoi01 | 35 25 | 00197 |orst_| 25 o.0151_| 35 25 | 0.0263 _|"o,o202_| 25 ‘020225 25 [0.0330 [0.0283 [2s 0,0253_| 25 25__[o397 [0.0305 | ~25 0.0305 | 25 25 [0046 |_o0357_| 2s o357_| 2s 25__| 0.0833 _|0.0409"| 25 0.0400 | 25 25 | 0.6600” | o,oaet_| 25 0.046125 25 | 0.6668 | o0sta_| 25} 0.0514, 25 25__| 0737 [0.0566 | 25 ‘0567 | 25 25 | 00x07 | 0,0620_ | 25 0,0620_| 25 | 25 [0.0876] 0,0673_| 95 o.o6rs | 25 25} e006 | p.o727 [9s Dore | 3 25 0,1017| 00781 [25 0,0782_| 24 25 | o.1088_|0.0836_ [25 0.087 | 33 25__[ 0,115 | 00891 [ 2a 0.0802 [2 25 | 0,i2a1 [0,046 | 22 o.ose7_| 20 25 | 0.1303 | 0.1001 21 alas | Is 0.1056 |_23 [0137 0.1087 | 19 0.1059 | 17 0112| "32 9,144 ona [is ontis | 16 O.1168_[ 20 [0.1823 Ponti [17 | o.1i72 | 1s 0,225 [19 |-0,1597_[0,1227 | 16 0.1230 [14 0.1282 | 18 [0,167 0.1285 | 1s o2e7 [14 04340 |_| 0,i7a7 | 0.130] 13) 0.345_| 13 0.1398 | 17 | 044823 | o.taoi | 1a 0.1404 [12 0.1456 | 16 | 0.1899 | o.1as9 | 13 0,468 [12 ‘o,is15_ [15 [a,197%6_ [oss | “13 0,152 [11 0.1574 [14 [20837 0.1578 [12 0,1582_[1r 04163_[ 14 [03131 [0.1638 11 0.1642 [10 04163_| 13 | -02210_[0,1698 [11 0,1703_[ 10. 0,734 | “12 | 0228 |0,1759-| 10 0.1764 [— 9 [-0,i8is- 12} 032369 0,18207| 10 oss [9 0.1876 | 11 | oa49- ose | —10 [0.1888 |e 0.1938 [11 [92530 aimia [9 0.1950_| 8 o2000_| 1 [0.2612 [0.2006 |e 2013 [8 0,2063_[ 10 | 02594 [02070] 8 02077 -| 7 o2i26_| 0} 02777 [02133 | 8 ‘oziai_| 7 0.2190 | 9 | 02860 | 02108 | 02206 | 7) 02284 |_9 [02945 [ 03263 [7 on | 6 02319 | 903030 [92328 | 7 02338 | 6 02388 | 8 |“o3it6_[-og391_[—7 02404 [6 02450 [8 [e320 02480 [7 ona 6 o2si7_| 8 [03200-03528 |6 025396 o2se_[ 703378 [02505 | 6 0.2608_[ 5 02652_[ 70,3467 [06506 267 | 5 o2m0_| 7 _| 03557 oss | 6 zm | 5 3789 | 7 | o3oa8_| 0.2803 | —s ous |S o28s9 | 6 | 03740 | 871 | 5 o2889 | 4 ‘O29 | 6 | o383 | opeas | 5 02962 [4 0.3000 | 6 | 03926 [o,s017_[—s 03035 [4 o3072_[ 6 | -a.4eai [0.3089 [5 03109 [ 4 (asia [5 4 o3i8s [4 os2i8 | 5 a 3259 [4 O32] 5 4 3336 [4 ose [5 4 oMis [3 O34 [5 4 osm | 3 03819 | 4 4 oss [3 03507 [a 3 0:305_[ o307s [4 3 oa [3 oats [4 3 oasi7 | 3 ose [a 3 [coxs01 | 3 56 yh a SHG ears é @ eu %0) é o. éxj[%o] & @ aif Ko) O35 | “oato7 [oor | 4 asia | oao0 [3 Dasara | oporep S 0.320 | 95002-4002 | 3 [soa [oa0s7 [3 assis oars] 3 0x28 0510 oans [3 Tosa [oars [3 Loss [oars 2 [0.330 [osat1 } ogiss [3 Tosa? [asus [3 0,335 | 05319 | 04255 [3 0,5593 | "04297. 2 I O340 04343_| 3 | o3n0 [osie7 | 2 0345 0.4432 3 05829 T0,4479_ z — | _ or aaoe[ 3 oste | ousie | 2 0350 04sz | 3 0,355, 04615 3 — 0,360_|~osa86 [0.4708 [2 0,365 | 0.6005 | 0.4804 2 [ — 0.370 os126_|-0.4901_| 2 372 [os17s | 0.4s90 | —2 Tabelul incovoiere cu/far’ forta 3.5b Coeficientii pentru calculul seetiunii dreptunghi axiala, pentru beton > C60/75 iulare simpli armate suj ipuse la tin aviile de armaturd determinandu-se cu relatiile 3.1, 3.2 si 3.4 dupa cum urmeazi: Mo ~ Hib fe Ay = Me Math So 3.20 eo ald =2;) 62) A= Onfasbinbd +402 #Nw) G21) tou Dack &,, > &,y 8¢ consider’ oj» ~ fy, iar relatile (3.20) si 3.21) se pot pune sub forma H=Hin yg? Sos Aj, = —— hm bd? ot (3.22) d-d, Soa Leas 4 4 Mes Ay = Oygbd f+ 4, Mee 3.23) tw Soa in relafia 3.18 si 3.21 semnul superior corespunde intinderii, iar semnul inferior compresiunii. Pentru grinzi dreptunghiulare realizate din beton usor se utilizeaza relatiile de mai sus inlocuind fez cu fica (conform punctului 2.1.6). 3.1.3.2 Sectiuni in form T Daca 6/by > 5, in general axa neutra este in placa x < hg sau daci este satisfacutd condifia: M, b hy hy ecg Pl y_oshe G.24 OO pd fg Ty » d {in aceasta situafie dimensionarea secfiunilor de forma T se face cu relatiile de la seofiunile dreptunghiulare, inlocuind Litimea grinzii cu kifimea plicii. ‘Daca axa neutra se aflit in grind’ (x > hj) se determin momentul redus (3.25) si se compari cu valoarea limita din tabelul 3.3. 1 acd f1 < pin Se foloseste armarea simpli; din tabelul 3.5 se obfin cocficientii w si Ecu care se determini aria de armatura: - wes pg Sot Now 4, -[# aft Ib ag fea 6.26) 0,0035(1-) in cazul respecttiii inegalititii ¢,, > by é © dacl s/2 pin este necesard armarea dubli (27) New 6.28) = byd2Sin + (0D, My at + A tw fat in relatiile de mai sus Ney se considera cu semnul intinderii. in cazul compresiunii si cu +” in cazul 3.1.4 Dimensionarea stilpilor 3.4.1 Sectiuni dreptunghiulare in mod curent, stilpii se armeazi simetric 4, =A,,. Determinarea armiturii totale Ag, = Ay + Ay =2.4,, 80 face pe baza valorilor: et Na, tote 629) bh fa bhfg hh cu ajutorul figurii 3.6, pentru betoane cu clasa < C: Aor = Oph Foal ft 3.30). Daci cantitatea total de armatura se repartizeaz uniform pe cele patra fete ,,,/4 se vor utiliza tabelele din figura 3.7. Coeficientul co, corespunde de asemenea pentru betoane cu clasa < C50/60. Stalpii solicitati de o fort axial Nea si un moment incovoietor Mpg, Ia care planul de actiune al momentului incovoietor nu coincide cu planul de simetrie al sectiunii se considera solicitati Ia compresiune excentrica oblicit. Avand in vedere c& la marea maj programe de calcul tridimensionale, I Mray $i Mpa: (fig. 3.8a). itate a structurilor solicitérile se obfin cu ajutorul unor Ipi se objin momente dupa axele principale ale sectiuniit 1.60 A i 0 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0,35 0.40 0.45 0.50 0.55 Figura 3.6 a) Diagrame pentru caleulul stilpilor d/f=0,05A 0.05 0.10 0.15 0.20 “ toto 0.25 0.30 0.35 040 0.45 0.50 Figura 3.6 b) Diagrame pentru calculul stalpilor d/f=0,10 60, 40 0.45 0.50 Figura 3.6 c) Diagrame pentru calculul stalpilor d/f = 0,15 Bw | d,/n=0.20) 05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45 0.50 Figura 3.6 d) Diagrame pentru caleulul stalpilor d/h = 0,20 0 0.10 020 030 040 0.50 ZL 0.60 Hes 070 980 0.90 1.00495 Figura 3.7 a) Diagrame pentru calculul stalpilor dy/h=0,10 6c12/16-c50160 i=0.20 i U N in - - i) I | Ep t t ° 7 t t ea © 010 020 050 040 050 060 070 080 099 100,95 Figura 3.7 b) Diagrame pentru calculul stalpilor di/h=0,20 in absenfa unei metode detaliate, se acceptii un calcul de dimensionare separat pe cele dows directii principale ale scctiunii, asa cum s-a aritat mai sus dupa care se verified sectiunea objinuta la compresiunea excentrica oblica cu relatia de mai jos: (My /Mra)* + (Maa /Mra.)® $1 31) unde: Mr, $i Meu: sunt momentele incovoietoare de calcul pe cele dout direct, inclusiv efectele de ordinul dois Mpay $i Mraz Sunt momentele incovoietoare capabile pe cele dou directii, calculate in ipoteza compresiunii excentrice drepte, sub actiunea forfei axiale de calcul Negus a este coeficientul care se determina din tabelu! 3.6 in functie de valoarea de calcul a fortei axiale de compresiune Ney si de forla axiali capabili la compresiune centric& Neg = Dhifea + Aun Sot Tabelul 3.6 Valorile coeficientului a, NealNew OL 0,7 10 & 10 1s 2,0 Dimensionarea armaturilor se poate face gi cu ajutorul diagramelor de interactiune din figura 3.9. Aceste diagrame de interacfiune sunt reprezentate pentru tipurile de armaturi din figura 3.8: — armaturi concentrate in colfuri (fig. 3.8b); armiituri uniform repartizate pe patru laturi (fig. 3.8c); — armiituri repartizate pe dows laturi (fig. 3.84), Se calculeaza coeficientit v, Ne Mey Mg ts y,, = Mew = Mow 3.39) = pap, Me py, MH, 3.32) 2 | ifee} | NA . [Ma Aces hf he <— S hf Yo | Lo i] ale ° dy _ b a ded A, Figura 3.8 Compresiune excentric& oblicd Dacd sigy > pq atunci pentru modurile de armare din figura 3.8b si 3.8¢ se consider Hy = Hay SE Hy = Mpae » AMAL fy = Lygy Sh ba = May Pentru modal de armare din figura 3.84 14 = fg,Si Ms = Hen Din diagramele prezentate in figura 3.9 se obfine coeficientul @pr cu care se determin’ cantitatea de arméturii cu relatia 3.30. a) pty oo) crans-65069 rata sfoeaio 4, is) ox oso 0 0m 0m” 010" 008, 010 0m) 0m O40 OS) " BBY Figura 3.9 Diagrame de interactiune N, M,, M;i 3.1.4.2 Secfiuni circulare si inelare Armatura rezultata din calcul se distribuie uniform pe perimetrul secfiunii, dispunéindu-se cel putin sase bare. Aria totala de armétura rezulti din relatia: Sea 3 Aros = Pore (3.33) Sou ~ pentru sectiuni circulare coeficientul oy se obfine din figura 3.10 in functie de dy/h . M, - Nyy» ah* respectiv fp) = EL sivg, = in care 4, = 3.34) SPeCHIV {py Al, sivy Af Ae 4 G34) pentru sectiuni inelare cocficientul ey se obfine din figura 3.11 pentru rapoartele: “2 = 0,90 respectiv Ca {in functie de coeficientii zp si va determinati cu relatiile 3.34 in care aria HF de beton se obtine cu relatia 4, = 0,597r? = 0,149h". Diagramele sunt valabile pentru betoane cu clasa < C50/60, aes dm ow ,omy, Om em oa aw 3.00 a oe om (012/16-650160 Figura 3.9 Diagrame de interaefiune N, M,, M, 00 | 040 \ —— 0.20 ° 0.10 0.20 0.30 040 050 080 0.65 Figura 3.10 a) Diagrame pentru caleulul stilpilor eirculari d/h = 0,10 ° veoh err “0 oe Ty hy Figura 3.9 Diagrame de interaofiune N, M,, M. i 64 652.80 200 240 1.80 |< = o 010 020 030 040 0.60 0.60 065 Figura 3.10 b) Diagrame pentru calculul stalpilor circulari d/h = 0,20 020 C [a ZA / Eo ZA) FT | pea O10 020 oan 4000” 060 | o70 ore Figura 3.11 Diagrama pentru calculul stalpilor inelati 0.00 66 3.2 Forta tiietoare 2.1 Determinarea forfei tiietoare de calcul Vig 3.2.1.1 Grinzi simplu recemate sau continue Forfa tiictoare de calcul Veg, se determin’, intr-o sectiune considerati, din incircarile exterioare aplicate si din precomprimare (armituri aderente sau nu), Ca si la moment incovoietor verificirile se efectueazi la valoarea maxima a forfei tiietoare, in rma calculului static forta téietoare maxima se obtine in axul reazemului. in apropierea reazemelor o parte a incdrcdrii poate fi preluati de reazem prin transmiterea direct, deci, se poate admite o reducere a fortei tiietoare de solicitare (fig. 3.12). Figura 3.12 Preluarea direct a forfclor uniform distribuite a), b) si a cclor concentrate c) de catre reazeme, Astfel dact pe o placd sau grinds actioneaz’ incAredri uniform distribuite, Viarea 8¢ poate determina la distanfa d misurati de la fata reazemutui in cazul unui reazem direct (fig. 3,13.) si la fafa reazemului in cazul unei rezemiiri indirecte (fig. 3.13.b). 9 OPT ELLE Veet dy Figura 3.13 Reducerea forfei taietoare la 0 placid sau grind’ in cazul unei rezemii directe a) sau indirecte b) i in cazul fortelor concentrate aplicate la o distanta de 0,5d < a, < 2,0d de la fata reazemului, se poate admite transmiterea directa la reazem a unei parti din incdtcare. (fig. 3.12.c). Dacd distanta dintre forta gi reazem este mai mica decat a, < 0,5d se poate considera in calcule a, = 0,5d. Reducerea forfei tdictoare de calcul Ve, pe portiunea situati intre reazem si forfa concentrata P se poate obtine cu relatia: AV, =Ve(l-B) G35) unde # este un coeficient subunitar si se determin dupa cum urmeaza: 6B (3.36) 2d in figura 3.14 se prezint un exemplu de determinare a forjei taietoare de calcul {indind cont de reducerile de mai s P Figura 3.14 Forfa tdietoare de calcul Mc la 0 grinda simplu rezemata Reducerea fortei idieioare de calcul se admite numai dacd armalura longindinala tnlinsa este ancorata corespunzator. Armaturile pentru forta tdietoare se duc pand la reazem. Se verificd forta taietoare pe reazem Vey sd fie mai micd de cat Ves nax La elementele cu iniltime variabila forta tiictoare de calcul Vy pe Manga cele aritate mai sus, ‘se mai poate corecta si cu component verticale ale forfelor inclinate (fig, 3.15). Vesoat “Ven Vo Var Vo Gan Vexq ~ componenta forfei de compresiune din beton, paralela cu Vg, dacé fibra comprimati este inclinata; Va Voa —~ componenta fortei din armatura intinsa (obisnuité sau precomprimat’), paraleli cu Vea daca fibra intinsd este inclinata, 6.38) @.39) 6.40) 68 fn care: Mpg =M gq — Nog “2 F, ‘ua = Py, —forta de precomprimare medie probabil (vezi anexa VIL). 3.2.1.2 Elemente structurale participante la preluarea forfelor seismice a) Structuri in cadre multietajate La grinzi, pentru fiecare sectiune de capiit, se calculeazi doui valori ale fortelor thietoare de proieetare, maximi Veumes $i minim’ Vaan corespunzéind valorilor maxime ale momentelor pozitive si negative May,, care se dezvolta la cele doua extremitifi (7 = 1 si 2) ale grinzi ‘ncdrcarea verticals din gruparea seismic: Minal ict Gan Momentele de la extremititi se determin’ conform figurii 3.16. =, = YaaM ro ni «| (3.42) Mw jn care: Mrp, este valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, in sensul momentului asociat sensului de actiune a fortelor; yea factorul de suprarezistenfa datorat efectului de consolidare al ofelului, pentru clasa de ductilitate inalti (H) yxa= 1,2; iar pentru cea medie (M) yra= 1,05 EMpe $i EMy — sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stlpilor si grinzilor care intra in nod (fig. 3.16); valoarea Me trebuie si corespundi fortei axiale din stalpi in sensului considerate al actiu M, puafia aso Mas=yisMlins(2Mi/EMe) =Me. T grved NE tl Marly "HIRD ' fehl — fF = me te 2 1 : Mla ol! i ADM EM) IMe —.-! 4 sistem cu perete sistem dual + Vu» * Figura 3.17 infiguraitoare de proiectare a momentelor incovoietoare in perefi zvelti Figura 3.18 infasuratoarea de proiectare a forfelor tdietoare in perefii unui sistem dual fn cazul perefilor scurfi, cu raportul inalfime/lungime Hy/ly < 2, valorile de proiectare ale momentelor sunt cele obfinute din calcutul structural ta incdrcdrile seismice de proiectare, Forfa taietoare de proieetare se calculeazi cu expresia: Mag Y, Vn SQV py 49) in care valorile Mga si Meg sunt determinate la baza peretilor, iar g ca si la relafia (3.48). 3.2.2 Caleulul la fort tiietoare 3.2.2.1 Etapele de caleul Btapele de caleul sunt: ~ stabilirea diagramei forfelor tietoare de caleul Vs, ~ corectarea diagramei cu reducerile posibile; ~ caleulul capacitifii portante a secfiunii de beton Pest verifici conditia Feat Vacs Se caleuleazi capacitatea portant a diagonalelor comprimate de beton Vadouax in funcfie de tipul de armaturd transversalt utilizat& (verticald sau inctinatd) $i se verificd conditia: Veg SV G51) inegalitatea nu este satisfiicut§ se miresc dimensiumile sectiunii de beton; — se calculeaz capacitatea portanti a armiturilor transversale Vaz; prin alegerea unui. diametru si a unei distante dintre bare Ayy/s dupa care se verifict conditi Vea G.52) = in lungul elementului raportul A,y/s se alege in concordanfi cu diagrama Vi, Vega 3.2.2.2 Elemente care nu necesité armitturé transversal din calcul (Via Inctd (fig. 3.19); J4q— lungimea de ancorare a armiturii longitudinale; by Kitimea minimd a sectiunii in zona intinsé, in mm; Oy = Nog! A, <0,2/-y~ efortul unitar mediu sub efectul forte’ axiale Ney (Nea > 0 pentru compresiune) in Nimm?; Ac ~ aria sectiunii transversale de beton, in mm”; Cates Ynin $i ky Sunt date fn anexele nationale, valorile recomandate fiind: Cure = 08/7, pentru beton grew Crae = OS! pentru beton usor (3.55) Vin = 0,0354"7 £3? pentru beton grew ,030k"!?,f4!? pentru beton usor 3.56) # = 015 n=10 pentru beton greu 1m conform punctului 2.1.6 pentru beton usor Vee Ve Figura 3.19 Definirea ariei de armiturd 4,, in sectiunea considerata I n Forfa tictoare de calcul Via, determinati fard reducerea cu f pe portiunea a,, trebuie si satisfac relatia: Veg SOSA g 3.57) {n care v este factorul de reducere a rezisten{ei, care fine seama de fisurarea betonului datorité forte tietoare, avand valoarea recomandati: v=0,6 1-22) pentru beton grew 200, v= fia sn] 1-2 | pentru 3. | £4 | pentru beton usor G.58) Pentru elementele de beton precomprimat cu o singura deschidere, care mu au armatura pentru fort Wietoare, forfa Wietoare capabili in zone fisurate la tncovoiere poate fi calculaté cu relatia (3.54), fn zonele nefisurate Ia incovoiere (in care efortul de intindere din incovoiere este mai mic decat fa.o05/7.) Se limiteazd capacitatea la fort thietoare prin rezistenfa la intindere a betonului in aceste zone forfa téietoare capabild este indicat de: I-b — Paso =" Wa) $F oy' Fat (59) in care: J este momentul de inertie; by, ~ lifimea secfiunii la nivelul centrului de greutate, prezenta canalelor find luati in calcul conform expresiilor: ~b, ~0,5E¢ pentru canale injectate , cu diametrul > b,/8; ~ Prom ~B, pentru canale injectate, eu g0 Ia compresiune). Pentru sectiunile drepte Ia care litimea variaza in functie de inaltime, efortul principal poate fi maxim in alt loc decat la nivelul centrului de greutate. Jn acest caz, valoarea minima a for{ei tietoare capabili se stabileste calculéndu-se Frse fat de diferite axe ale secfiunii. 3.2.2.3 Elemente care necesita armitturé transversala din calcul (Vs4> Vrac) Caleulul armaturilor transversale se face in aga fel incat sé fie satisficuta relatia: Vig SV pg 3.60) in care: Vay este forta tietoare capabili a elementului cu armétura transversala specifica, definita in cele ce urmeaza Caleulul dupi modelut grinzii cu zAbrele (figura 3.20) se bazeaz pe ipoteza ci ruperea se poate produce fie prin cedarea armiturilor transversal intinse (Vza = Vad), fie prin zdrobirea detonului din diagonalele comprimate (Vag = Vegnax). Pentru asigurarea unei ruperi ductile este necesar si fie satisfiicuti (Vas < Veda) Valoarea unghiului 4 trebuie sa respecte limitele: BDI << 4S", (2,5> clgO= 1,0) a) Ve “0 Vise s vi =H === = = bore comprimte bare intinse °). re = | | J [&. al el [om Figura 3.20 Modelul de calcul Ia actiunea fortei téietoare a) armat cu etrieri; b) armat cu bare inclinate In funcie de inclinarea 0 aleasé, vor rezulta cantitagi diferite de arméitura transversala si longitudinalii, datorité solicitérilor diferite in diagonalele comprimate, respectiv in barele intinse (atét in etrieri cat si in barele longitudinale). Dacé in mod simplificat se considera limita superioart 0 = 45° respectiv ctg0=1 se objine -antitatea maxima de armatur’t transversald. Nu se recomanda aceasta varianta. Rolul proiectarii este sd optimizeze cig 0 in maniera de a conduce la 0 cantitate minima total le arméturd si manoperii. Se poate alege urmétorul mod de lucru: ~ se determinti Veamax pentru valoarea minimé a unghiului 0, adicd ctg0 = ‘pozifia fortei taietoare de calcul fata de limitele Prise S Vad et $ Via,nes (S08) = dacii forja taietoare de calcul Vearea se afta intre limita inferioard si aproximativ jumétatea domeniului se alege 2,5 > ctg@ > 1,75. in functie de apropierea fafa de o limita; ~ dac& valoarea forjei tdietoare de calcul Veayes tinde catre limita superioaré cig se determina: cu relafia: 5 si se verified 9. ace le. (3.63) I cig = Ved au dacé lipseste forta de compresiune din secfiune (0, ~0) 12 1 Vase Vest cot dar se va considera intre 1,0 si 1,75. cig = GB.64) Forfa tiietoare capabili a elementelor armate cu etrieri (fig. 3.20a) este valoarea cea mai mica dati de relatiile: Y, foes. fg G65) : ™ Vrea.wax = GoPrc2Vi fos (cig +#g0) fn care: Avy — aria tuturor ramurilor de armiturd dintr-un plan transversal; Sud ~ rezistenfa de calcul a arméturii transversale; dact f,,.y $08 fe, in relatia (3.61) se ia Sooa = O8Fy4 2 —braful de pirghie al forfelor interne, pentru calcul se poate adopta valoarea aproximativ’ 0,9 d (dacii nu existé fort’ axial); s~distanta dintre etrieri (fig. 3.200); +, ~ Kitimea minim’ a sectiunii transversale (fig. 3.20c); yj ~ factorul de reducere a rezistenfei; valoarea recomandata pentru v; este v din relafia (3.58); dae fy S O8fo., 8¢ ia v,=0,6 pentru betoane cu f., $60 Nimm* sau 6.66) ¥, =0,9 a > 0,5 — pentru betoane cu f,, > 60 N/mm’. dou ~ 1,0 pentru betonul armat deci anexele nationale nu dau alti valoare; doy = MGephfog— pent 0< Gy $0,25 fog 5 og = 1,25 — pentru 0,25 fxg < Oxy $055 fey Gon = 2,5(I-Gephfod) — pentru 0,5 fy < Oxy £10 fogs unde g., este efortul unitar de compresiune in beton din forja axial de calcul in vederea asiguririi unei ruperi ductile, sectiunea etrierilor nu va depiisi valoarea maxima data de relatia: Sa MF (3.67) Forta taietoare capabilii a elementelor armate cu bare inelinate (fig. 3.20b) este cea mai mic’ valoare dati de relatiil Vey, = “ez: f,,(etgd-+etg’)sine (3.68) 3 120 + ctger) Vramun = Gobo fos 3.69) ‘naman = Cen? ¥ Fea + og (3.69) Valoatea maximi a ariei seofiunii armitutii transversale se obfine efind clg@~ | cu relatia: 4 wt snarbyot < OSC Soa 70) bs sina n cazul in care la elementele cu incarciiri concentrate s-a luat in considerare reducerea cu f a forfei taictoare de calcul Vzg aceasta trebuie sa respecte si relatia: Veg < Ag S yg Si G71) in care: A,y este armatura transversala care intersecteazi fisura inclinata dintre forta concentratt si reazem, luand in considerare doar cele de pe intervalul 0,75a, (fig. 3.21). 10.75 a, | L 7 \\A Figura 3.21 Cazuri speciale de preluare a forfei taietoare 1 75Calculul ta forfi tictoare dup modelul grinzii cu zibrele conduce la o valoare mai mick a efortului de intindere M2 in armiitura longitudinala in raport cu situaia reald, Forfa de intindere adifionala din armiitura longitudinal este dati de relatia. AF, = 0,5V ,4(ctg@ — ctger) pentru armaturi inelinate, AF y= 05¥ ,ctg0 pentru etrieti @.72) cu condifia: (3.73) {in zonele unde nu sunt discontinuititi ale lui Vey (de exemplu, pentru incaredri uniform distribuite), determinarea armaturilor pentru forta taietoare pe o lungime / = z(ctg@+ctga) se poate face utilizéndu-se cea mai mic valoare Vzq de pe aceasta lungime. tn figura 3.22 se prezinti dependenja dintre valoarea aleasi pentru ctg@, armitura transversala (distanta s) si armatura longitudinala (lungimea de ancorare /n) pentru o grind’ simplu rezematit acfionatd de o incireare uniform distribuitd si armata transversal cu etrieri verticali. and (iG cht 1 (Fs) Beste) 7 PSST] MeT||| =f(etg8) as armare constructiva, Ago Sas 220180 a,+d <0,9d-ctg0, 5S Yeas Figura 3.22 Calculul distanjei dintre etrierii s si lungimea de ancorare a barelor Iongitudinale Iya lao grind’ simplu rezematii acfionati de o incarcare uniform distribuita Dupa cum se observa pentru cig@=1 rezulti o cantitate mai mare de etrieri (distanta » mai mic) dar forta la care se ancoreaz armitura longitudinala este mai mici si invers, daci se alege pentru cig@ o valoare peste 2, distanta dintre etrieri rezulti mai mare (un consum mai mic de 16 ctrieri) dar forta la care so ancoreazii este dubldi (Iungime de ancorare mai mare sau 0 eantitate de armatura longitudinala mai mare). La clementele cu armituri pretensionate inclinate, se previd armituri longitudinale pasive (ne pretensionate) la fata intinsi pentru a prelua forja de intindere longitudinal datorata forjei taietoare, calculata cu relafia (3.72). yy Au sau Co Felt Figura 3.23 Asezarea armaturilor longitudinale pasive fa elemente cu armituri pretensionate ‘nclinate 3.2.3 Cazuri speciale de verificare a armaturilor transversale 3.2.3.1 Forfecarea intre inima si placa grinzilor T La grinzile cu sectiunea transversala in formd de T, suprafuta de legitur’ a inimii cu placa ‘AX, transmite un efort de lunecare longitudinal vz (fig. 3.24) dat de relatia: (3.74) ia forfei normale in aripd pe lungimea AX — lungimea considerati (fig. 3.24), care se ia cel mult jumatate din distan{a dintre punctul de moment nul si cel de moment maxim; in eazul forfelor concentrate, AX este cel mult distanfa dintre doud forfe concentrate, Xt EM: Axl Figura 3.24 Modelul pentru lunecarea intre inim si placa daci placa se afl in zona comprimatt nVariatia forfei normale AF ,y este: ~ dacii placa este in zona comprimati a sectiunii (pentru x2h,se admite cA secfiunea comprimaté de beton luati in considerare si se limiteze prin x = h,) (3.75) daci placa este in zona intins’ a secfiunii si o parte din armatura longitudinala 4, s-a asezat in zonole de placa aferente (3.76) in care: Ay-— este partea din armaitura intins& A, plasatd in aripile sectiunii (fig. 3.25); AM ~ variatia momentului incovoietor pe lungimea Ax; z= (d-hy/2)— bratul de parghie. Forfa tdictoare capabilé a clementului din zdrobirea diagonalelor comprimate de beton, trebuie si respecte conditia: Vp SV SuqSin 8, COS, (3.77) unde v este factorul de reducere a rezistentei, definit la punetul 3.2.2.2. zona “omprimata bet 4)3) B- As AstrtAas2 AsAgtAn Figura 3.25 Modelul pentru lunecarea intre inima si plac’ d Aria armiturii transversale ay pe un metru de pl. +s, se determina din condi 160, G78) In cazul in care intre placd i inima solicitarea este de forti tiietoare combinati cu incovoiere pe directia transversal’ (fig. 3.26), aria de armiturd trebuie si fie cea mai mare valoare dintre cea rezultaté din relafia (3.78) si suma dintre aria de armituri necesard din incovoiere gi jumiitate din aria rezultati din relafia (3.78). Mona Asc t0,58>As1 Me == Pe) “S0,5@r Figura 3.26 Asezarea armiturilor in placa pentru solicitarea combinata forti taietoare cu incovoiere 8 Dack vp) Vago 8¢ previid etrieri inchisi verticali, cu F, Ay jg 20,5: (3.90b) Sa Veq.o se obtine cu relatia (3.53) sau (3.54). 2 a) ancora b) | _ancoraje ry | | DA = EAggeain | a iver atizontal Bier! vertical Figura 3.33 Armarea consolelor scurte pentru: a) ax/he 0,5;b) acthe> 0,5 Consolele scurte ale grinzilor si plicilor se armeaz cu bare longitudinale gi etrieri verticali sau bare longitudinale gi bare inclinate in conformitate cu cele doui modele bazate pe ,,biele- tiranti”. Decuparea elementelor la capete poate avea diverse forme i dimensiuni (fig. 3.34). Consolele seurte se pot realiza la grinzi si la placi groase. Dac raportul h/h > 0,5 se poate alege pentru armare modelul din figura 3.35a), iar dacd decuparea este foarte mare, adiedi hh < 0,5 se va utiliza varianta cu armituri inclinate din figura 3.35). biel comprimati —— rant Figura 3.35 Modele biele-tiranti la o grinda decupati a) armituri orizontale gi etrieri verticali, b) armituri orizontale gi inclinate Aniile diferitelor tipuri de armaturi (fig. 3.36) se obtin cu relatiile: Fg + H gy (yy + Zo 4 Fro een Fig ae 6.92) Fos (3.93) Ag = * sin B-O8 fy, 8in care ¢ este excentricitatea fortei Fxy faffi de centrul de greutate al etrierilor verticali (tig, 3.35 si 3.36) situati pe o lungime maxima 2/2, masurati de la capitul decupat, iar zo = 0,85d. In capitul grinzii, pentru ancorarea arméturilor longitudinale de rezistenta 4, se prevede o armitura A,q in forma de agrafa (fig. 3.36). Sectiunea acestor bare va fi egali cu sectiunea etrierilor suplimentati 4,, = 4,; Figura 3.36 Armaturile caracteristice capatului de grind’ cu consol ‘fn cazul in care reactiunea orizontali Hey nu se determina in mod explicit, se va considera aproximativ la valoarea H,, ~0,2F gy, iar relatia (3.91) se scrie sub forma: _ Foy e402: Soa 2p Din experienja acumulati in decursul timpului se recomanda wlilizarea Combinata @ color foudt modele (fig. 3.35a si b), in primul rand datorita nesiguranfei echilibrului interior al fortelor, lar $i pentru a evita aparifia unor fisuri inclinate in colful intrand al decuparii. In acest caz santitatea de arméturd verticalit 4,3 st cea inclinata A,; calculaté eu relapile (3.92) si (3.93) se inmultesc cu 0,7. 94) Cantititile efective de armituri se verified cu urmatoarele relafii: Ay? 608A ph 2 Fy, 3.95) ( it O84, oos6 ev 025e, 7! G.95) (4+ Ay sin A) fy 21,75 Foy (3.96) 3.2.3.4 Colturile grinzilor frante in cazul clementelor solicitate la incovoiere, cu sau fir efort axial, care prezinti unghiuri intrnde in zona intinsi a secfiunii (fig. 3.37) exist pericolul smulgerii armaturilor longitudinale de rezistenta de pe traiectoria prevazuta in proicct. in aceasti situatie, in functie de particularitiitile de armare ale zonei finte, se dispun ctrieri suplimentari cu rol de armaturi de suspendare. Me: Figura 3.37 Tipuri de grinzi frénte cu unghiuri intednde in zona intins’ 84 La grinzile frdnte cu a < 10°, se admite ci armatura intinsi (4) si fie dus continua peste ‘unghiul intrénd. In zona schimbarii de directie 2 armiturii longitudinale in afara etrierilor din forfa tiietoare se previd etrieri suplimentari de suspendare pe o lungime s/2 de o parte gi de alta a unghiului intrand (fig, 3.38). Lungimea pe care etrierii se consider activi ca armituri de suspendare, se determina cu relatia: (3.97) 2,92, “\ettieri_ suplimentari (dm) "corer suplimentari (4x) Figura 3.38 Zona de armare cu etrieri suplimentari la a) grinzi frante cu a < 10°, b) grinzi cu vute Aria total a etrierilor (4,y) se obtine din inegalitatea: A,, > Ay Pet 90 - 5) (3.98) 2 Daca armiturile din zona intinsd sc intersecteaza in se nd tunea de frangere si sunt prelungite lor de ancorare /,¢, nu este necesar un and in zona comprimata a secfiunii, cu respectarea hung calcul al etrierilor ca armaturi de suspendare. Etricrii suplimentari se prevad sau nu in element in functie de modul de ancorare a armaturilor longitudinale intinse (fig. 3.39). a<45 tries siplimentati Lod Figura 3.39 Variante de armare pentru grinzile frinte, solicitate la momente pozi fort tlietoare nu sunt figurati) ve (etrierii din Solutiile alternative de armare, prezentate in figura 3.39, se pot utiliza in cazul unor momente pozitive moderate. Daca solicitirile sunt mari, pentru prevenirea aparitiei unor fisuri care se dezvolti incepand din franturi spre interiorul grinzii, se prevede armiituri suplimentara (4,.) (fig. 3.40). 85! fod Figura 3.40 Variante de armare pentru grinzile frinte, solicitate I momente pozitive mari (etrierii din forfd thietoare nu sunt figurati) ‘CAnd ancorarea armaturilor longitudinale intinse se face fara bucle sau iniljimea sectiunii este mai mare de 100 cm (in acest caz mu se poate dovedi eficienfa buclei) se previd etrieri suplimentari si/sau armaturi inclinate. Cantitatea de armiturii dy, se determin din tabelul 3.7 in funcjie de procentul de armare longitudinal p si unghiul franturii 0. diturii Ass Tabelul 3.7 Determinarea a ay ‘Camusi de grinzi frinte max pi] ds <04 | armare construct 4 24s 20 Ag 0:5 max Ay =100 si P10 | a2 10 max Ay fy sity © 100 orm rier din fora tietoare nu sunt figura | = 100 intoate | esto nevoie de vuti canutile | Ay> 1,0 max Ay Mes T Calculat in seofiunea 1-1 sau 2-2: p, = 100-Aw(d) in cazul in care din anumite motive se renunfi la armitura suplimentara A,., armitura longitudinala 4,, trebuie suplimentaté cu o cantitate de armituri A As: (fig. 3.41) care in mod obisnuit (pentru unghiul de inclinare a armaturii f= 45°) se consider la valoarea: Ad, = 1,24, 3.99) 86 Figura 3.41 Variante de armare la un nod de cadru Deoarece asezarea etrierilor suplimentari in pozitie inclinat& este dificil (rezultand lungimi diferite pentru fiecare etrier) si ingreuneaz4 betonarea nodului, se prefer prevederea unor etrieri orizontali si verticali (fig. 3.41), avand aria: 124,, 3.100) uty = Ay La grinzile de acoperis poate si apart situafia in care tilpile nu sunt paralele (fig. 3.42). in acest caz fortele de compresiune F.y isi schimba directia, dnd nastere ta o forfi de intindere pe F., sin(@/2) care trebuie preluat cu etrieri suplimentari, ol2 4 Mat etrient suplimentari Figura 3.42 Armarea cu etrieri suplimentari Ia o grinda de acoperis 3.2.3.5 Noduri de cadru Pentru comportarea siguri a nodurilor de cadre la aetiunea seismica este necesar si se asigure © sectiune suficienti de beton (pentru a evita ruperea frail a stélpului de la partea inferioara), si o armare corespunzaitoare a nodurilor. Forfa de compresiune inclinati (produsé in nod de mecanismul de diagonal’ comprimati) nu ‘va depisi rezisten{a la compresiune a betonului solicitat transversal la intindere. Aceasti cerinfii se considera satisfacuta daci: ~ la noduri interioare: — Ving SD Say Abi .101) 0,6(1— f,,/250) Nee Ae Sea b, =min{b,;(b, +0,5h,)} — litimea de proiectare a nodului (b., he dimensiunile sectiunii ~ for{a axial normalizati in stdlpul de deasupra; transversale ale stilpului, b,,ligimea grinzii); 4ij.— distana dintre réndurile extreme ale armaturii stalpului. — la noduri exterioare: ¥, Pag <080° fog i! —— bh 3.102) 7 Armétura transversali sub forma de etrieri orizontali (fig. 3.43), se va dimensiona pe baza relatiil 87= la noduri interioare: Anuifroa = 98(41 + Arr ull 08¥,) (3.103) — la noduri exterioare: Aras Lona 2 O84 Spell 08%4) (3.104) | bre verte in aod J ‘grinds r 4 J soctiunea ae PATE | etter orizontati jin nod (Ama) Figura 3.43 Armarea nodurilor cadrelor rezistente la seism Forfa axial normalizati yg corespunde stdlpului inferior. Relafiile (3.103) si (3.104) sunt valabile dack exist grinzi care intra in nod in direotia transversald, in caz. contrar coeficientul 0,8 se mireste fa 1,0. 3.2.3.6 Incitredri aplicate pe inilfimea grinzii sau suspendate Citeva cazuri de solicitare cu forte concentrate se prezinté in figura 3.44. in cazul rezemirii unei grinzi pe o alta grind, armatura de suspendare din grinda purtitoare, i caleulata s ntreaga reacliune adusi de grinda purtata (fig. 3.45) yn @D prinda punta ton (> rind purtatdtoare A> om 40am ST i profil Figura 3.44 Cazuri tipice pentru actiunea fortelor concentrate: a) grinzi monolite; b) plangee ‘monolite sau prefabricate; c) conduete si/sau tavan fals; d) grinzi de rulare 88 Armitura de suspendare va fi de prefering’, alcdtuiti din etrieri si armatura principal’ a elementului purtitor. Parte din acesti etrieri vor fi distribuifii tn'exteriorul volumului de beton, care este comun celor doua grinzi, conform indicafiei din figura 3.46. ene \ ‘Acs t(n-1)Ag Mine Htc Te Avio=nAsi n=E/Eon ‘Vsup, Vint i +T TT Figura 3.51 Modelul de cadru pentru calculul eforturilor la goluri mari Forfa axial, forfa thietoare si momentul din tilpi se obfin cu relatiile: 3.108) 3.109) y i og Fag (3.110) Magy =F Vig (G.111) In relajiile de mai sus Nay Vex respectiv Myy sunt solicitirile de calcul din incircétile exterioare, in mijlocul golutui, Daci axa neutri intersecteaza golul trebuie si se verifice dacd betonul si armiturile din talpa comprimati rimas& pot prelua forfa de compresiune. Pentru situafiile in care in exploatare se presupune o talpa inferioaré fisuratii sau cu o arie de beton foarte mici se poate utiliza o metodi mai simpli pentru determinarea forjelor tlietoare: Vag = (08-09 Veg @.112) Foe =(0,2-01 Peg (3.113) in cazurile curente se propune urmatoarea regula simplificata de dimensionare: = dimensionarea grinzii in afara golului la incovoiere si forta taictoare; — dimensionarea la forta taietoare a talpii inferioare si superioare pentru valorile obfinute cu relafiile (3.112), 3.113); ~ dimensionarea tilpilor la forfa axiala si moment incovoietor; — Lingii gol pe ambele fete se prevad etrieri suplimentari dimensionati la 0.8 Vas ~ la grinzile mari se previd armaturi inelinate la colful golurilor. on3.3 Torsiunea 3.3.1 Stabilirea sectiunii de caleul Rezistenfa la torsiune a clementelor cu secfiuni simple se calculeaz’ inlocuind seefiunile transversale pline cu secfiuni echivalente cu perefi subtiri (fig. 3.52). Sectiunea eu pereti subtiri este caracterizati de urmatoarele valori: Ag — aria cuprinsa in interiorul liniei mediane a perefilor subfiri care formeazd sectiunea, inclusiv aria golurilor interioare ale sectiunilor cu goluris ‘j;~ grosimea efectiva a peretelui secfiunii echivalente; uc— perimetrul exterior al secfiunii de arie A; 2; — lungimea laturii # miisurati inte punctele de intersecfie a liniei mediane a sec{iunii cu perefi subjir A linie median’ /\ DETALIU A 4 Figura 3.52 Seofiunea echivalenti de calcul la torsiune Grosimea efectivi a peretelui sectiunii se determini cu relatia: 6.114) transversale, inclusiv aria golurilor interioare daci acestea exist Valoarea astfel obtinuti nu poate fi mai mic decat dublul distantei dintre marginea sectiunii si centrul de greutate al armaturii longitudinale, iar in cazul sectiunilor chesonate nu poate depisi grosimea efectiva a peretelui in figura 3.53 se prezinta pentru cateva sectiuni simple caracteristicile sectiunii echivalente, Be AG bub Uy (by + hy) 12(B.+ bhi aad [4 ly [4 By by 2h nil, mil, Figura 3.53 Sectiuni simple (pline sau cu goluri) solicitate la torsiune i Daca secfiunea are forma mai complexd, ea se subdivide in forme simple, apoi acestea se modeleaza prin sectiuni echivalente cu pereti subfiri. Impirtirea sectiunii trebuie realizati astfel \ incat si se obfind rigiditatea maxima la torsiune. Caleulul fiecirui clement se face separat dup ce momentul de torsiune este distribuit proportional cu rigiditatea la torsiune a elementelor, determinati in stadiul elastic, nefisurat Capacitatea portanti la torsiune este in acest caz suma capacitijilor portante individuale ale elementelor. \ {n figura 3.54 se prezinta sectiuni transversale de forma I, L si $ care se descompun in secfiuni dreptunghiulare. Momentele de torsiune aferente acestora se calculeaza cu relatile: (3.115) bat . aaa = fa Figura 3.54 Sectiune compusa din dreptunghiuri Momentul de inerfic la torsiune se determini cu relatia: T,=nhb} G.116) ‘in care coeficientul 7 este dat in tabelul 3.8 in funcfie de raportul laturilor A/b a seofiunilor dreptunghiulare. Tabelul 3.8 Coeficientul 4 pentra calculul momentului de inertie 1a torsiune a sectiunilor dreptunghiulare (aie 1 15 2 4 6 8 10) (placi) [on [ona [.is6 P0225 | 26s [east [o297 [007 | 0.333 3.3.2 Modelul de calcul la torsiune Elementul real, solicitat la momentul de torsiune Ty, se modeleaza sub forma unei grinzi eu zibrele spatiale, alcituita din patru grinzi cu zibrele plane, de tipul cetor utilizate la calculul la fort tiietoare (fig. 3.55), fiecare ferma cu zébrele plan urménd sa suporte o fortd tiietoare Vry. Intracét procentul de armare al etrierilor este acelasi in tofi perefii seefiunii casetate echivalente, rezulti cd diagonalele comprimate de beton vor avea acceagi inclinare. In aceasta situatie se poate considera nea momentului de torsiune poate fi inlocuit cu o fort de lunecare z,; uniform distribuita in Jungul conturutui 1, Figura 3.55 Modelul de calcul la torsiune 93Jn cazul torsiunii pure, efortul tangential din torsiune se determina cu relatia: = lw Bun Alyy in care Try este momentul de torsiune de calcul, determinat din caleutul static. Forfa tdietoare rezultanti zy intr-un perete este data de relatia: Vig = Ther (3.118) 3.3.3 Calculul armiturilor pentru preluarea torsiuni ‘Armarea seo{iunii supuse la torsiune se realizeaza cu etrieri si bare longitudinale suplimentare. ‘Armitura longitudinal necesari din (orsiune rezult YA, = tt erga (3.119) 2A Iu in care: este unghiul dintre diagonalele comprimate de beton intins& (fi 3.20) Jfu~ rezistenja de calcul a ofclului din eare este confectionati armitura longitudinal Ay. Armatura longitudinal din torsiune se distribuie pe perimetrul 1; numai in cazul sectiunilor de dimensiuni miei, poate fi dispust concentra, in coltutile sectiunii. Amitura transversal sub form de etrieri necesari din torsiune rezult (4 Tse tg (3.120) s 2A Sos in cazul solicitirilor combinate, se poate utiliza 0 metod simplificata, in care se consider’ separat fiecare solicitare. Ariile de armatura se determin pentru incovoiere, fortd taietoare si pentru torsiune, urmand apoi si fie aditionate (fig. 3.56). a). monty baa (Ands (Anis | (Aalst su, | TI (Ands)r etd 2¢buckbe) Figura 3.56 Model pentru cumularea efectelor incovoierii si torsiunii 4) dispunerea armiiturilor longitudinale; b) dispunerea etrierilor (Ay, — aria tuturor ramurilor forfecate, A, — sectiunea transversal’ a barei) ‘Armatura longitudinal’ dispust din calculul de incovoiere se modified astfel: in zona intinst cantitatea de armituri se mareste cu valorile rezultate din calculul la torsiune, in zona comprimati poate fi redusd, in fimetie de marimea forfei de compresiune. Armiturile longitudinale rezultate din calculul la torsiune (4,) pot suplimenta (cel putin parfial) ariile armiturilor longitudinale rezultate din calculul la incovoiere (4,) cu conditia ca agezarea armaturilor in sectiunca transversala de beton si trascul acestora si satisfacd deopatriva 4 prevederile de alcatuire a elementelor (date in cap. 5) pentru cele doua solicitiri, Se recomanda ins ca armitura longitudinal dimensionata la torsiune si fie dispusi, pe cat posibil, uniform pe periferia sectiunii transversale de beton si in acest caz diametrul, modul de fasonare si de ancorare a acestor armituri diferd de cele dimensionate la incovoiere. Dimensionarea etrierilor suplimentari la torsiune se face de reguli in corelare cu dimensionarea etrierilor la for(i taictoare dati fiind afinitatea intre diagramele celor doud solicititi. Armitura transversal rezultat din calculul la torsiune se poate Mnsuma cu cea dimensionati la actiunea forfei tdietoare numai dac aceasta din urmi este agezati la periferia sectiunii transversale de beton, in cazul in care se folosese etrieri cu doud ramuri de forfecare pentru dimensionarea la fort tietoare, se adopt acelasi diametru al etrierilor si pentru dimensionarea la torsiune. Unghiul @ dintre diagonalele comprimate de beton si armitura longitudinald intinsa in cazul acfiunii combinate a forfei tdietoare si a momentului de torsiune este limitat la 1 in ) In >2(d+hn) capitel eu dala / capitel simp a : ee aia Gros ge ; —— es 2 - A -seetiunea de ‘conte de bara 1 suprafataincarats Figura 3.60 Modelul de calcul pentru straipungere - stalp cu capitel Togs =2,0d ly 05S (3.128) unde: /ry— distanfa de la fafa stalpului la marginea eapitelului; ¢— diametrul staipului, Daca stalpii si capitelurile au forma reetangulard, cu dy; <2,0d, pentru room Se alege valoarea cea mai mic’ dati de relatiile: 0d +0,56h, (3.129) 0d + 0,691, (3.130) unde: 1)= 07+ 2lyy, lo= ¢2+ Zire cu condifia Ip $ I>. in situatiile in care Iyy > 2,0d, se verificd atét sectiunea ce trece prin capitel (perimetrul interior), cat si cea care trece prin placi (perimetrul exterior), conform figurii 3.60b). Prevederile referitoare la perimetrul de control de bazi, respectiv la calcul se aplicd inlocuind dcu dy (fig. 3.560b). Distanfele de la centrul de greutate a sectiunii stélpului pind la sectiunile de control pot fi luate (fig. 3.60b). Toute =lyy + 200d + 0,50 (3.131) Od + hy) +0,5c (3.132) r 3.4.2 Determinarea efortului de calcul yea Valoarea efortului de calcul vgyse determin’ din relaia: Vy = PEt. (3.133) unde d este indltimea utili medic, conform relafici (3.127); uu; este lungimea perimetrului de control considerat, care poate fi perimetrul stalpului sau perimetrul de control de baz’; 7NY B este un coeficient care depinde de distributia eforturilor unitare de stripungere, Coeficientul se caleuleaza cu relafia: pars Mea @.134) unde wy este lungimea perimetrutui de control de baza; k este un coeficient ce depinde de raportul dimensiunilor sectiunii stalpului cy si e2, vind valorile date in tabelul 3,9; W, este 0 functie de uy pentru distributia fortei taietoare din figura 3.61a. Tabelul 3.9 Coeficientul k pentru suprafefe incarcate dreptunghiulare ale [0s [16] 20) 330 1045 | a0 | 0.70| 080 Figura 3.61 Momentul neechilibrat la conexiunea placi-stilp a) nod central, ‘b) nod marginal, e) nod de colt Funetia 7; corespunzitoare distribufiei fortei taietoare din figura 3.61a se determin’ cu relatia: m= flea (3.135) unde dl este lungimea elementara a conturului, iar ¢ distanta de la lungimea elementara dl pani la axa in raport cu care actioneazi momentul Mrz. Pentru un stalp dreptunghiular interior, tinand seama de relatia (3.135), W; este: 98 +0¢, +4, +16d? + 2mdc, (3.136) unde c, si c2 sunt dimensiunile sectiunii stilpului, considerate conform figurii 3.61a. Pentra-un stalp circular interior, valoarea coeficientului f se determind cu relatia: e Bal 06a unde D este diametrul stalpului circular. Pentru un stilp dreptunghiular interior unde, incdrcarea este excentricd fat de ambele axe, se poate utiliza relatia aproximatiy 3.137) e (3.138) unde ey i e- sunt excentricitaile Mya/Verin lungul axelor y gi zs by $i b, sunt dimensiunile perimetrului de control (fig. 3.58a). Pentru un stilp dreptunghiular marginal, daca existi excentricitate dupi ambele direefii ortogonale, f se poate determina din relatia: ay Ba Ree 3.139) unde: u; este lungimea perimetrului de control de bazi din figura 3.57; uu" este lungimea perimetrului de control de baz redus din figura 3.61b; Guar este excentricitatea paralela cu marginea plécii, rezultind dintr-un moment aplicat ca in figura 3.616); k se poate determina din tabelul 3.9, in care raportul cy/cz se inlocuieste eu e7/2c%, W; este calculat pentru perimetrul de control de baza u, din figura 3.58a. Pentru un stalp dreptunghiular ca in figura 3.61b, W; rezulta: $00, +4ed + 8d? + de, (3.140) Patel 4 W,= 4 Dac’ excentticitatea este dirijatd spre exteriorul plicii, se utilizeaza relatia (3.134). La calculul W;, excentricitatea e trebuie mAsurati de la centrul de greutate al conturului de caleul, Pentru un stilp de col{ unde excentricitatea este dirijata spre interiorul placii, f se determina currelatia: ca un Daca excentticitatea este spre exteriorul plicit, se utilizeazi relafia (3.134), G.141) Pentru structuri la care stabilitatea lateral nu depinde de interactiunea de cadru intre plac’ si stalp i la care deschiderile adiacenti nu diferk cu mai mult de 25%, se pot utiliza valori aproximative. In anexele nationale se precizeaza valorile pentru f; valorile recomandate pentru f° sunt date in figura 3.62. eB © B15 \ \ peta Os | J | Figura 3.62 Valorile recomandate pentru coeficientul f | °9 es- rr rr | Daci o forfa concentrata actioneaza aproape de stalp, nu se face reducerea forfei tietoare de calcul conform punetului 3.2.2. 3.4.3 Calculul la stripungere 3.4.3.1 Etapele de calcul Calcutul fa strlipungere se bazeazii pe verificarea unei serii de sectiuni de control, care au 0 forma similara cu sectiunea de control de baz, Se definesc umitoarele eforturi de taiere cu valoarea de calcul, distribuite pe unitatea de suprafafa a sec{iunii de control Vege — capacitatea portant la stripungere a plicii fir armaturi pentru preluarea eforturilor din stripungere in lungul secfiunii de control considerate; Veace ~ capacitatea portant’ la strpungere a plicit cu armiturd specificatt in lungul seetiunii de control; Vedmas — Capacitatea portant maximé la strpungere in lungul secfiunii de control considerate. Ven Vgy.¢ este necesar calculul armaturilor specifice, conform punctului 3.4.3.3, Pentru ca si se evite zdrobirea betonului comprimat, valoarea eforturilor unitare maxime din efectul de strpungere vz, distribuite pe perimetrul stalpului sau al ariei incdrcate determinate cu relatia (3.133). 3.4.3.2 Capacitatea portanti la striipungere a plicilor fart armetturd specifieit (v5¢Vrae) Elementul real, solicitat la strdpungere gi moment incovoietor, se modeleaz sub forma unei grinzi cu zibrele spatiald, alcatuiti din suprafete conice de beton (diagonale comprimate), tilpi comprimate din beton, tipi intinse din armatura si montanfi din dornuri speciale ambutisate la capete (fig. 3.63a). Caleulul capacitatii portante Ia stripungere a plicii cu armiturit specific pentru prefuarea ceforturitor din straipungere in lungul sectiunii de control, veges Se face cu relafia: AanStt Si unde: Ay» este aria barelor de pe un perimetra al armaturii de strapungere din jurul stalpului; s, este distanfa dintre armiiturile de pe perimetre succesive, misurati ca in figura 3.63; Fray este rezistenta efectiva de calcul a armiturii pentru stripungere, conform relafiei: Somat op = 250+ 0,25d € fry yi Nita? G15) Vaies =O,75¥—y¢ #15 sina 3.150) cceste unghiul dintre armatura transversal pentru stripungere si planul median al plicii Daci se prevede doar un rand de armiituri inclinate, in relafia (3.150) se inlocuieste s, cu 1,5d. Detaliile de armare pentru preluarea forfei tietoare din stripungere sunt date la punctul 5.2.1.4. Langa stalp, efortul unitar de stripungere este limitat la valoares: V, Vy = Pei & Va ae = SVE y (3.152) ud | unde: up depinde de pozitia stilpului, stilp interior, u-perimetral stélpului; stalp marginal, Uy = C, +3d Se, +2c,; stilp de coll, uy =3d <6, +e3 ci,¢2~ dimensiunile scofiunii stalpului, ca in figura 3.61; ¥— conform relatici (3.58). Perimetrul de control de la care armatura de stripungere mu este necesari, tne Sat Uowg (fig. 3.630), se caleuleaz cu relatia: Pi eg Vere Daci armitura pentru preluarea stripungerii este necesar’ din calcul, ca trebuie plasati intre aria inedrcati Aisa Si la cel mult 1,5d fafa de perimetrul toy SAU Howes (Fig. 3.63), uw, fateh = (3.153) 101a), Linia de moment nul / _Talpa_ Somprimata = = P ~ por ek Via /Suprafete conice de Diagonaia intinsa >< uso go baton comprimate de beton po “aici ' b) __perimetrul tar Figura 3.63 Strapungere: a) model spatial cu z&brele in zona de stripungere, b) perimetrul de control pentru stalpi interiori in functie de modul de asezare al armiturilor transversale 3.5 Incarciri locale In cazul incircirilor locale uniform distribuite pe o suprafati Aco (fig. 3.64), foria de compresiune limita se determina cu relatia: Fate = Acofet ee S30 farce (3.154) in care: fog este rezistenia de calcul la compresiune a betonului; Ag ~ aria inc ta; Aci ~aria maxima de difuzie utilizata pentru calcul. Cole doa arii Aq si Ac au aceeasi formé, iar centrul de greutate se afla pe linia de actiune a inetiredrii, Valoarea Fx, se reduce dac’ inedirearea verticald mu este uniform distribuiti pe suprafata Aco sau daci exista si forte orizontale mari. Daca sectiunea de beton este supusti la mai multe forte de compresiune, ariile Aq1, nu trebuie sil se suprapuni, 102 locale in cazul betoanelor cu agregate usoare forta de compresiune limita se determin cu relatia: Ay |_P. 2 Fry =A, | P<3,0f,,4| 3.155 haha A] 5 520 @.58) in care: fig este rezistenta de calcul la compresiune a betonului cu agregate usoare; 10 p~ densitatea in stare uscata conform tabelului 2.6. Pentru preluarea eforturilor de intindere transversal se previd armaturi. 3.6 Verificarea in starea limiti de oboseala Rezistenfa la oboseali a strueturilor si clementelor structurale se verified in cazuri speciale, atunei cind ele sunt expuse la incirediri ciclice regulate, cum ar fi: grinzile de rulare gi podurile cu trafic freevent. Verificarea se face separat pentru armitura si beton, Combinafiile de acfiuni pentru calculul amplitudinii eforturilor unitare AO = ogy. — ny SORE —combinatia actiunilor statice (combinatia de baz’), echivalent’ cu combinatia frecventit pentru stirile limita de serviciu (SLS). By = YG + PAW Oh +L Vs Qe, (3.156) in care: Gi, este efectul actiunii permanente; P~efectul precomprimarii; Oka $i Oxy — efectul actiunilor neciclice, nepermanente. = combinatia actiunilor ciclice relevante pentru oboseali (Qj), si combinatia de baz defavorabila: By =D Gy, + P+ ¥Qe1 + DOr, + Dee @.157) 3.6.1 Eforturi pentru verificarea la oboseali Calculul ¢forturilor unitare se bazeaz& pe ipoteza sectiunilor fisurate, neglijind rezistenta la {intindere a betonului, dar satisficdnd compatibilitatea deformatiilor. ‘in baza schemei de calcul din figura 3.65 se calculeaza eforturile unitare in fibra extrema comprimat de beton (¢,), cresterea eforturilor in armaturile pretensionate peste valoarea de decompresiune (Agp, si Acp2), precum gi eforturile in armaturile nepretensionate (0;; si 42) cu ajutorul relafiilor: M+ Ay polly dr) ba Gtk, se 9. (3.158) 103(b-b)ow i Ansoe indltimea relativa a zonei comprimate se calculeazii cu relatia: $3-2)K +4(L- 2) 3nd, — 267 =0 re: EAP, = MPy, +N pPpis EMPy A, Pama Pas *My Pa = tt By Sos TAL EA Log K reprezinta gradul de precomprimare al sectiunii Valorile €, Bi, Bp, B se pot obfine mai expeditiv cu ajutorul diagramelor din figurile 3.66, 3.67, 3.68 $i 3.69. 104 AnortAooa ot al * MY 3 8 G.159) 3.160) G.161) 3.162) G.163) @.164) (3.165) (3.166) hsnp a Dap. $065 070 O75 ogo ags"” 100 so B25 026 027 oak 029 030 03102439034 435 i OV ook NN Re VV oo S\N BLN \\ 3s - 9357 NOK | oN \\ onk \ oashe os} VAG om \\ oe \ \ IC a \t WHY ERS Nii os be K = WIE 0 OF a2 03 Od GS Op OF OF WY 1) 2a on Or OF Gr Or Ge Oe AT OF 09 HD TTS 1S Figura 3.66 Diagrama pentru stabilirea inaltimii relative a zonei comprimate Figura 3.67 Diagrami ajutatoare pentru calculul coeficientului B1 Bo ® 0,30 on 02s a8 Ba 020 29 16 . on ond o6}—| ous an| on} A 0,10 ola 7 eA an oud 4 Ze 08 008 6 06 I] 0.05 04 ona i 02 fA | Eup. omy Hog 0° U5 OL Os 02 O35 oar WF 0 OF 10 Figura 3.68 Diagrama ajutitoare pentru caleulul coeficientului B, Figura 3.69 Diagrama ajutiitoare pentru calculul coeficientului B> Efectul aderengei diferite a armaturii active gi pasive se ia in considerare prin sporirea amplitudinii eforturilor unitare din armitura nepretensionati calculata in ipoteza aderentei perfecte prin intermediul coeficientului A +4, n= (3.167) | {@,/ seal] unde: A,, , sunt aria si diametrul maxim al armaturii pasive; 4,, ®p —aria gi diametrul echivalent al armaturii active; (~raportul dintre aderenta tendoanelor si a armaturilor pasive. Relatiile de mai sus se pot particulariza pentru cazul elementelor din beton precomprimat integral considerand 4,=0, 4,=0 si K=1, respectiv pentru elementele din beton armat considerind 4,,= dy. + Aja + Apis =0> Aye =0 gi K=O 1053.6.2 Procedeul de verificare a armiturilor Deteriorarea produsi de 0 singurd amplitudine a eforturilor Ac, poate fi determinati cu ajutorul curbei S-N din figura 3.70 si a parametrilor din tabelul 3.10 pentru armitura nepretensionat, respectiv din tabelul 3.11 pentru armétura pretensionati, Incarcarea trebuie multiplicati cu coeficientul yyy dat in Anexa National la codul european. Valoarea recomandati este 1,0. Domeniul de efort capabil la N° cicluri (Avg) obfinut trebuic impartit cu coeficientul de sigurant’ 7, logAcn, + artitur ta limita de eastcitate Nn" log Figura 3.70 Forma curbei caracteristice de rezistenta la oboseala (curba S-N pentru armituri pasive i pentru armituri pretensionate) Pentru cicluri multiple cu amplitudine variabiki deteriorarile pot fi insumate dup& regula Palmgren-Miner. Ca urmare, factorul de degradare Dg al armiturii produs de incarcirile relevante de oboseali trebuie si satisfack condita Te fe. G.168) N(Ao,) in care: n(Ao,) este numérul de cicluri aplicate pentru o amplitudine Ao, ; Peg N(Ao,) — numirul rezistent de cicluri pentru o amplitudine Ac, Tabelul 3.10 Parametrii curbelor S-N pentru armaturi nepretensionate | Exponentul efortului mitar [Agy,(MPa) pent ‘Pde arms x iy hy 1N"ciclusk Bare dropie gibareindoite" | 10" 9 16255 ‘Bare sudate si plase sudate 10" 5 38, Dispozitive de cuplare 10" 5 35 NOTA |: Valorile Aaya Se referi la bare drepie, Pentru barele indoite se apliew un coeficient de reducere & = 0,35 + 0,026d,,./ 6 incare dy-este diametral dorms @ diamesrl bare nh Rona MPa) Tip do arias v iy ky | pentru" cir Precomprimaie prin pretatindare | 10" 5 3 185 _Precomprimare prin postintindere = monotoroane in canal din ‘material plastic é 5 ~ armituti pretensionate drepte sau | 1 5 ° 185 cate cam dn tol | gp 5 0 150 arin peters cb Ta op 5 7 100 dispozitive de euplare toe 5 $ so 106 Eforturile unitare din arméturi (pretensionate sau nepretensionate) calculate sub acfiunea incircirilor de oboseala nu trebuie si depigeasc’ rezistenfa de calcul la curgere a ofeluilor, verificati prin incercari la intindere. Amplitudinea eforturilor din barele sudate nu o va depisi niciodatt pe cea a barelor drepte gi indoite. in locul verificdrii explicite prezentatai mai sus, verificarea la oboseal in cazurile standard, cu ineiteati cunoscute, se poate face cu ajutorul amplitudinii echivalente de degradare (Ao.n), conform relatiei: AGreplV’)S Aol") (G.169) Foyer Fa om Pasa in care: Ac, (N") este amplitudinea de efort pentru N’ cicluri de incdrcare si se caleuleaz’ eu ajutorul figurii 3.70 si a tabelelor 3.10, respectiv 3.11. in cazul cladirilor Acy4(N") poate fi (Ac, y) Sub combinatia relevant’ de incarcari Se poate admite de asemenea cd rezistenfa la oboseala a armiiturilor intinse este satisfiicdtoare sub combinafia frecventa de incireari daci: Acs 70MPa ~ pentru armatuti nesudate; (3.170) Ao 35MPa ~ pentru armituri sudate, G17) Cand se utilizeazd imbinari sudate sau dispozitive de innidire in betonul precomprimat, nu sunt admise eforturi de intindere in beton pan’ Ia o distanté de 200 mm fat de arméturi (pretensionate sau nepretensionate), sub combinatia freeventi de incircari cu un coeficient de reducere ks = 0,9 aplicat la valoarea medie a fortei de precomprimare Pp. aproximat prin amplitudinea maxi 3.6.3 Procedeul de verificare a betonului Rezistenfa la oboseala a betonului solicitat la compresiune este satisficdtoare daci sunt indeplinite conditiile: Seams < 0,5 40,45. 08:08. Sea, Feast <0,9 pentru f., $S0MPa (3.172) 08 pentru f,, > S0MPa unde: Coax Si Taig €8tE efortul maxim respectiv minim de compresiune intr-o fibri sub combinafia freeventi de incarctiri. Daca efortul o,.., este de intindere, se ia egal cu zero fa) =KB.At)f 1- 3.173) fase khaled 1-2 G.73) k, =0,85 pentru N=10° cicluri; B.At) ~ coeficientul care defineste rezistenta betonului ta prima aplicare a inedredirii; 1, —timpul inceperii incdrcirii ciclice asupra betonului in zile, Conditiile (3.172) se aplicd de asemenea la bielele de compresiune ale clementelor supuse la forte taictoare. In acest caz rezistenta fain Se afecteaz’ cu cocficientul de reducere v. Rezistenta la oboseali a betonului solicitat la forte tiietoare, atunci cind nu este necesari armitura de forfecare din calculul in starea limita ultima, este satisfacitoare atunci cind se verificd conditiile: ~ pentru 107 / i / / / / i 1Pa. <0,5-+0,45. i ,9 pant la C50/60 08 peste C55/67 (3.174) Vein — pentru #488 <9: 0s bee al $0,5 Fee (3.175) ‘a ‘te in care: Vaan $1 Veznia sunt valorite de calcul maxime respectiv minime ale fortelor tHictoare aplicate sub combinatia freeventa de incircadri; Veao~ rezistenja de calcul la forfecare a elementelor fra armare transversal. Atunci cand este necesara armituri transversal, inclinarea bielelor de compresiune Qu in modelul grinzii cu ziibrele se consider 189 = Vig <1,0 (3.176) unde @ este unghiul diagonalei comprimate far de axa elementului in starea limita ultima, 108 4, VERTFICAREA IN STARILE LIMITA DE EXPLOATARE 4.1 Limitarea eforturilor Eforturile de compresiune in beton se vor limita pentru a evita fisurile longitudinale, microfisurile sau deformatiile mari de curgere lent, unde acestea pot avea efecte inacceptabile asupra functionirii structurii dupa cum urmeazt sub efectul combinafiei caracteristice a inciredtilor, pentru pirtile expuse la medii corespunziind datelor de expunere XD, XF si XS (tabelul I-1): 0. <06Ls (4.1) — sub efectul combinatiei cvasipermanente a incArcdilor, pentru a se putea admite curgeri lente liniare: 0. S045 fy (42) peste aceasti valoare trebuie considerat curgerea lent neliniard (pet. 2.1.3) Eforturile din armdtura sub combinatia caracteristic’ a incirearilor se vor limita tn vederea evitirii deformatiilor inelastice precum si a fisuririi si deformrii excesive, astfel — pentru elemente din beton armat: 0, $08f,. (43) — pentru elemente din beton precomprimat: 6, $ 0,75 fy (44) ind efortul este provocat de o deformatie impust: oS fu (4.5) ey, On = Fy = (4.6) le relativa a axei neutre & se obfine in functie de forma scefiunii dup’ cum s-a ariitat la punctul 3.6.1 in calculul eforturilor si a sigefilor, sectiunile transversale se vor considera nefisurate cu conditia ca eforturile de intindere din incovoiere si nu depigeasc’ valoarea faz: Aceasti valoare poate fi luat& egal cu fix Sau fom atata vreme cat calculul armiturii intinse minime este bazat pe aceeasi valoare. La calculul deschiderii fisurilor gi al rigiditafii la fntindere (al efectului de rigidizare din zona intins&) se va utiliza valoarea fon 4.2 Fisurarea Fisurarea va fi limitati la 0 extindere care si nu impiedice fiumefionarea corespunzatoare sau durabilitatea structurii sau sf nu produc’ un aspect inacceptabil. in structurile din beton armat solicitate la incovoiere, forfecare, torsiune sau intindere provenind din actiunea inedreStilor sau a deformatiilor impiedicate sau impuse, fisurarea este un fenomen normal. Formarea fisurilor este permis fir nici un control al deschiderii lor, cu condifia ca ele si nu stinjeneasc3 functionarea normala a structurii. ‘Deschiderea fisurilor se calculeazi cu relafiile de la punctul 4.2.2. 0 altemativa simplificata consti in limitarea diametrului barelor sau a distantei dintre ele conform prevederilor de la punctul 4.2.1, 109Daci este necesar controlul fisurilor, o cantitate minima de arméturé aderenté trebuie previizuté in zonele intinse. Aria ei poate fi estimata din echilibrul intre forta de intindere in beton imediat fnaintea fisuririi si forfa de intindere in armiituri la curgerea ei ori la-un efort mai mic, dacd este necesar si se limiteze deschiderea fisurilor. Deschiderea calculati a fisurilor se limiteaz4 la valorile waex recomandate in tabelul 4.1. Tabelul 4.1 Valorile Wx Tecomandate Elemente din beton armat gi Elemente din beton precomprimat cu armituri | precomprimat cu armturi __neadereate aderente Commbinafii de incdreari ‘Combinatii freevente de Clasele de expunere cvasipermanente incireis XO, XG ___04F 02 XC2, XC3, XC4 02"* ‘XDI, XD2, XSI, X82, 03 decompresiune x83 Noté: *) Aceast mitre garanteaza aspetul accepabil fn lipsa condiilr de aspect aceast mitre poate Fi diminuat, +5) supimentar,decompresineairbuies fe verfeatt sub combina evasipermanente de inches Aria de armatur’i minima necesara se determina cu relatia: (7) fn care: Ayia este aria minima de arméturi din zona intinsa; 6; — valoarea absoluti a efortului maxim admis in armaturd imediat dup’ formarea fisurii (fy sau o valoare mai redust); ke ~ coeficient care ia in considerare natura distribufiei eforturilor din sect inainte de fisurare si schimbarea bratului de parghie. — Pentru intindere puri k=1,0; —Pentru incovoiere sau incovoiere cu forte axiale: o. < k= od win! <1 (48) {n cazul seefiunilor dreptunghiulare sau a inimilor sectiunilor casetate n T, respeetiv k,=09 t= 205 49) Ay Sacg pentru plicile sectiunilor casetate gi fn 7. Mai sus s-au notat: New o.=5 8 (4.10) ‘ofortul mediu in beton actionand asupra pirtii considerate din sectiune, Neg este forfa axiald in starea limiti de exploatare actionind asupra pirfii din sectiune considerate (forta de compresiune fiind pozitiva). Niu se determina considerind valorile caracteristice ale fortei de precomprimare gi a forfei axiale sub combinatia relevanta de incdircai h*=h pentru h<1,0m = 1,0 m pentru h> 1,0 m; ky —coeficient care ia in considerare efectele forfelor axiale asupra distributici eforturilor: ky = 1,5 dac& Neu este o for{a de compresiune, ky = 2h" /3h dacd Negeste o forta de intindere. 10 k — un coeficient care ia in considerare efeetul eforturilor neuniforme de autoechilibrare, care duc la reducerea eforturilor datorate deformatiilor impiedecate, ‘k= 1,0 pentra inimi cu h< 300 mm sau tilpi cu lifimea mai micd de 300 mm, 0,65 pentru inimi cu f > 800 mm sau tilpi cu kitimea mai mare de 800 mm, Pentru valoti intermediare se interpoleaza liniar, Joey’ valoarea medic a rezistenjei la intindere a betonului efectiva la timpul cfnd fisurile pot fi asteptate si apa ‘Ac;~ aria betonului din zona intinsa, chiar inainte de formarea primei fisuri ‘Tendoanele aderente din zona intins’ pot contribui Ja controlul fisuririi in interioral unei distanfe < 150 mm de la centrul tendonului, Acest efect poate fi luat in considerare prin adiugarea termenului é.4,Agp la pattea sting a expresiei (4.7), in care: A, este aria tendonului pre sau post intins din Acuy &;— factor de corectic a rezistenfei Ia aderenti Iuind in considerare diametrele diferite ale armaturilor pretensionate $i nepretensionate. =e £ (4.11) Vv % — raportul rezistentei la aderenta a arméturilor pretensionate si nepretensionate, dat in tabelul 4.2. @,—cel mai mare diametru al armiiturilor nepretensionate; ¢,~ diametrul echivalent al tendoanelor pretensionate #, =1,6,)4, pentru logituri de 3 bare; , =1,75-F,inus— pentru un toron din 7 sérme; 6, =1,20- Gyga— Pentru un toron din 3 sfrme ‘Tabelul 4.2 Raportul intre rezistenta la aderengi (€) a tendoanelor si armaturilor nepretensionate -..,, I z dd | cmtour as i sanasa anderen, postin pretensionati preintinsé ose Barenetele gisinme | _uuse aplicd 03 Toroane 08. 05: Slime ampreniate a7 06 Bare profilate o8 Oo Dacii se foloseste numai armituri pretensionatii pentru controlul fisuririi & = JE. Agp — variajia efortului in tendoanele pretensionate de Ja starea de deformatie zero a betonului de 1a acelasi nivel in clementele din beton precomprimat nu este necesara o armare minima in sectiunile in care betonul rimine comprimat sub combinatia caracteristic’ de incarcari gi a valorii caracteristice a forfei de precomprimare. 4.2.1 Controlul fisurdrii fard calcul direct Pentru plicile din beton armat sau precomprimat in constructiile supuse la incovoiere far cforturi de intindere semnificative, nu sunt necesare mAsuri specifice de control al fisurarii daca ‘grosimea lor nu depaseste 200 mm si sunt luate masurile corespunzatoare de alcituire constructiva. Acolo unde se prevede 0 armaturd minima conform punctului 4.2 deschiderea fisurilor nu va fi lac: — pentru fisuri cauzate dominant de deformafii impiedecate, diametrul barelor nu depaseste valorile din tabelul 4,3. Efortul din armétura are valoarea din relafia 4.7. exes im— pentru fisuri cauzate in principal de incirc&ri sunt satisficute prevederile din tabelul 4.3 fie cele din tabelul 4.4. Efortul din armatura, sub combinatia relevent de incdrcdri, va fi calculat considerdnd sectiunea fisurati. Pentru betonul precomprimat, unde controlu! fisuririi este in principal asigurat prin tendoane aderente, tabelele 4.3 si 4.4 vor fi utilizate cu un efort egal cu efortul total minus pretensionarea. Pentru betonul postcomprimat, unde controlul fisuririi se asigur in principal prin armétura obisnuita, efortul din aceasta armaitura se va calcula incluzind efectul pretensionarii. Diametrul maxim al barelor din tabelu! 4.3 trebuie corectat dupi cum urmeazii: ~ pentru incovoiere (cel pufin o parte a sectiunii comprimati) Ry ; Ls 6-8 UFray! 55 — pentru intindere (toatd sectiunea inti Py A, 12,9, a 6-6 Csar ea) (4.13) unde: 9, este diametrul maxim corectat; ;—diametrul maxim al barelor din tabelul 4.3; hi indiltimea total a secfiunii; hey ~ inaltimea zonei intinse imediat inainte de fisurare, considerdnd valorile caracteristice ale pretensionaiii si ale fortelor axiale sub combinatia cvasipermanenti de actiuni; d—inaltimea utilé (pani la centrul de greutate al randului extrem de armiitura). (4.12) Tabelul 4.3 Diametrul maxim al barelor (¢" ) pentru controlul fisurarii Efortul din ermaturi Diametrul maxim al barelor [mm] [MPa] 04 mm wi=0,3 men wet 160 40 32 200 32 38 240 16 280 12 8 320 0 6 360 8 5 [a0 6 4 450 3 > Tabelul 4.4 Distanta maxima dintre bare pentru controlul fisurdrii Efortal din amature | —_ Disianja marin dine bare [MPa] 4m 0,3 rom, we 02 mam 160 300 200 200 300 — 150) 240 250 100) 280 t 200, 30 320 se L - 300 t 100 - in grinzile cu inalfimea > 1000 mm, unde armiitura principal’ este concentrati numai intr-o parte redus& din indltime, este necesar si se prevad’ o arm&turi suplimentard de suprafata pentru controlul fisurairii pe fefele laterale ale grinzii, Aceasta armitura se va distribui in mod uniform intre nivelul armaturii intinse si axa neutra gi va fi dispusd in interiorul etrierilor. Aria acestei armaturi nu va fi mai miei decat cea obtinuti din relafia (4.7), luand k = 0,5 si 0; = fu. Distanfa gi diametrul corespunzitor al barelor pot fi obfinute din tabelele 4.3 si 4.4, considerind solicitarea de intindere pura gi efortul din armituri egal cu jumitate din valoarea impusi pentru armiitura principala intinsi. 12 © atentie deosebiti trebuie acordati sectiunilor in care au loc schimbari bruste de eforturi si anume: variafii de sectiune, zonele de Kinga forfele concentrate, sectiunile in care se intrerup barele si zonele cu eforturi mari de aderenfi, in particular la capetele suprapunerilor. Masurile necesare constau in diminuarea variatiilor de eforturi oriednd este posibil gi in respectarea prevederilor de alcituire constructiva. Fisurarea datoriti eforturilor tangenfiale poate fi controlati in mod adecvat tot prin respectarea regulilor de alcatuire construetiva, 4.2.2 Caleulul deschiderii fisurilor Deschiderea caracteristica a fisurilor (w,) poate fi obfinuti din relatia: Ws = 5,001 Con ~ Fane) 14) in care: 5,.94x este distanta maxima dintre fisuri; fm — deformatia medie a armiturii sub combinafia relevant de ine’rcari, incluzdnd efectul deformatiilor impuse gi ludnd in considerare efectele rigidizarii din zona intins&; on deformatia medie a betonului intre fisuri; oh Le. (40,- Ppp) =— Pre 9.6 Se (4.15) E, jn care: oy este efortul in armétura intinsa considerdind sectiunea fisurati. Pentru elementele din beton precomprimat o; se inlocuieste eu a.-9 unde a; este efortul total si gp este efortul din pretensionare; k,~factor dependent de durata de inc&rcare: .6 pentru ineareiti de scurté durat |4 pentru incarcari de ung’ durati. (4.16) unde: Azeg este aria efectiva intinsl (aria betonului din jurul armaturii intinse pe indltimea exp) (vezi fig. 4.1); ica ~ cea mai mica dintre valorile 2,5(t-d), (A-x)/3 sau h/2; a, =F, Bay {In situafiile in care armiitura aderenti este dispusii la distanfe < S(c' $/2) (vezi fig. 4.2). Shon = 346 + 425 fe Ky 9] Porte 17 unde: c~este stratul de acoperire cu beton a armaturii; ky —coeficient care ia in considerare proprietitile de aderenti ale armaturii: £; = 0,8 pentru bare cu aderenfi superioari, &; ~ 1,6 pentru tendoane pretensionate. ky cocficient care ia in considerare distributia deformatiilor: a= 0,5 pentru incovoiere, y= 1,0 pentru intindere puri, a= (er £2)/2 a) pentru tntindere excentrica. @ ~ diametrul barelor. Atunci cand sunt bare cu diametre diferite intr-o sectiune (m bare cu diametrul ¢ si nz bare cu diametrul ) se va utiliza un diametru echivalent tid + mgs bo nds Acolo, unde distanta dintre bare depiiseste valoarea 5(ct 6/2) (vezi fig. 4.2) sau unde nu exist armiaturi aderente in zona intinsi: n3a c) element intins Figura Figura 4 Pentru elementele armate a ale eforturilor si directia armatt 2 Deschiderea fisurilor (») I 4.1 Aria efectiva intinsd (cazuri tipice) JA) @xaneutra ID) 42) oe spi dou’ direcfii ortogonale, dact unghivl dintre axele principale depgeste 15° Spray unde: @ este unghiul intre @ Seopa» Sramse ~ distant Sins 14 (A) __ hiivelul centrului {Ale groutateal armateri * & {B)_ suprafata de beton intinsa Ic) distanta dintre fisuri caleutata cu expresia (4.18) 7 distanta dintre fisuri calculata cu expresia (4.17) ea (4.18) aria efectiva intinsa, Aces aria efectiva intinsa, Acest / [B) aria efectiva intinsa pentru fata superioara, Actett / [C] _ aria efeetiva intinsa pentru fata inferioara, Achest ja suprafafa betonului in fimnetie de distanfa dintre bare (4.19) rmiitura dupa directia y si directia efortului principal de intindere; 't dintre fisuri calculata in directia y respectiv z.cu relatia (4.17). 4.3 Deformatii Deformatiile elementelor sau ale structurilor nu vor afecta in mod defavorabil funetionarea corespunzitoare sau aspectul, De aceea este necesar si se stabileasc valorile limita corespunziitoare ale sAgefilor, tindnd cont de natura structurii, de finisaje, de perefii despartitori, de logituri si de functionarea structurii Aspectul si functionalitatea general a structurii pot fi deteriorate dacd sigeata calculata a grinzii, plicii sau consolei, supusi la incdrcéri cvasipermanente depiigeste valoarea 1/250, unde | reprezint& deschiderea. Sigeata se stabileste faféi de linia reazemelor. Se pot realiza contrasigeti pentru a compensa parfial sau total sigefile dar orice contrasigeati introdusi in structur’ nu va depasi in general valoarea 1/250. SAgefile care pot deteriora elementele adiacente ale structurii trebuie si fie limitate la 1/250 pentru inciircéri evasipermanente, Alte limitéri pot fi Iwate in considerare in functie de sens plrtilor adiacente. Verificarea stiri limit de deformafie poate fi efectuati: = prin limitarea raportului deschidere/inaltime utilé (Wd), caz in care calculul explicit poate fi omis; ~ prin compararea sigefii calculate eu 0 valoare limit, 43.1 Verificarea fara calculul explicit in situafii normale este suficient si se limiteze raportul deschidere/inaltime utilé la valorile din tabelul 4.5. Tabelul 4,5 Valorile de baza ale raportului deschidere/inilfime util’ pentru clementele din beton armat incovoiate Sistem srastoral Beton putemic soleiat | Beton lab solicit = 15% = 0,5% Grind Simpl rezemata, Pac simplu rezemati pe una sau dou 4 20 direct Deschiderea marginal a grnailorcontinve, Placi continu eezemati pe o diet san 1s % Placa rezemati pe dows direti,continus pe sirefia hung Deschiderea intrioar a grinilor sau @ plicilor rezemate pe una sau dou directii 20 30 Paci rezemaia pe stp, fit grinai 7 he (Gnraport cu deschiderea lungs) 2 Consola 6 8 Valorile din tabel trebuie multiplicate cu coeficienfi de coreetie pentru a fine seama de tipul ofelului folosit si de alte variabile si anume: — pentru ofeluri avand f, diferit de 500 MPa, factorul de corectie are valoarea: 310_ 500 o, SA, (4.20) unde: o, este efortul in armiitura intinsa la mijlocul deschiderii (respectiv pe reazem pentru console) sub sarcinile de serviciu cu valoare de calcul la SLE; Azyoq~ avia necesari de armatura din sectiune in starea limit ul Aagrov~ aia de armatura prevazuta in sectiune, 15pentru sectiuni in T la care raportul dintre litimea plicit si latimea nervurii depageste valoarea 3, factorul de corectie este 0,8. — pentru grinzi sau plici (altele decat planscele dala) eu deschideri peste 7 m, care suport pereti despiirfitori susceptibili Ia deteriorarea datorita sigefilor excesive, factorul de corectie este Meg (layin metti), ~ pentru plansee dali cu deschiderea cea mai mare peste 8,5 m, care suport aceeasi pereti de compartimentare, factorul de corectie este 8,5/lep: 4.3.2 Verificarea sigetilor prin caleul Elementele care nu sunt incdreate peste limita care poate produce depiisirea rezistentei ta {ntindere a betonului, oriunde in element, vor fi considerate nefisurate. Elementele ce sunt de asteptat si fisureze se vor comporta intr-o manier’ intermediara intre stadiile nefisurat si complet fisurat. Pentru clementele solicitate predominant la incovoiere, aceasta comportare poate fi exprimati prin relatia: a= ba, +(1-¢)a, 4.21) in care: a este parametrul de deformare considerat (care poate fi o deformatie, o curburd, 0 rotire sau 0 siigeata); ay, ay —valorile parametrului calculat pentru situafia nefisurati respectiv complet fisurati; A=) (422) o, { - coeficient de distributie (care fine seama de rigiditatea la intindere), Pentru sectiuni nefisurate (= 0; B ~ coeficient care tine seama de influenta duratei de incdrcare sau a repetarii incdredrilor asupra deformafiei medii, B= 1,0 pentru o singuri inedrcare de seurti durati, B= 0,5 pentru o incdreare de durati sau mai multe cicluri de ineiiredri repetate; ow — efortul in armatura intinsa, calculat considerand sectiunea fisurati in condifiile de inclircare care produc aparifia primei fisuris o,~efortul in armitura intins& calculat considerdnd sectiunea fisurata. Raportul c/o. poate fi inlocuit cu Mc/M sau No/N unde Mc, $i Noe sunt valorile momentului incovoietor respectiv a forfei de intindere la fisurare. Deformatiile produse de inedreari pot fi stabilite utilizand rezistenfa Ia intindere si modulul de elasticitate efectiv al betonului. Pentru rezistenfa la intindere se utilizeaz de regula valoarea fey. In cazul deformatiilor din contraciie si variafii de temperaturi este indicat si se foloseasc’ valoarea fin p Sageata maximi a unui element incovoiat se calculeaza cu relatia: a-s-P4 (4.23) 7 unde: I/r este curbura grinzii la mijlocul deschiderii, sau curbura pe reazem a consolei si corespunde stadiului nefisurat sau fisurat al sectiunii transversale pentru care se calculeazi sigeata; S~coeficient cu valorile din figura 4.3 1 deschiderea elementului, Curbura de seurti durati a unei sectiuni dreptunghiulare din beton armat se caleuleazi astfel: stadiul nefisurat: LL Mea BF fou. Se Bgl OE al Bag (4.24) 116 P Pp J s ~ $=23/216 7 u3 V3 V3 o 1 / 7 7 7 ¢ 2 Figura. 4.3 Valorile coeficientului S pentru calculul sigeti — fn stadiul fisurat: 1 &, o, a 4.25 ry d-x E,(d-x) (425) in care: M,, este momentul de fisurare; T- momentul de inerfie al sectiunii; Een —_modulul de elasticitate secant al betonului la varsta de 28 zile; x~ indltimea zonei comprimate in stadiul fisurat; #,—deformatia armaturii; | 4, efortul unitar din armétura in stadiu! fisurat; d—inalfimea utili a sectiunii; E, ~ modul de elasticitate al armaturii. | inaltimea zonei comprimate a secfiunilor dreptunghiulare simplu armate se calculeaz’ cu relafia x 2 Wyn a.p|-1+ fl+—— (4.26) ap unde: a, = Pp a Pentru alte forme de sectiuni relatiile de caleul sunt date in [66], Valoarea finald a curburii se stabileste cu relafia (4.21). Curbura de lunga durati se calculeaz’ cu luarea in considerare a efectelor curgerii lente si a contractiei betonulu La incéredri de durati, deformajiile totale (care includ curgerea lent) se pot calcula cu ajutorul modulului de elasticitate efectiv al betonului a 1+ lf) unde g{c,2,) este coeficientul (sau caracteristica) curgerii lente, relevant pentru incircare si intervalul de timp considerate, Curbura din contractie poate fi evaluat cu expresia: 1 8 = = (4.28) wea 4.28) Ene = 427 7in care: 1/7, este curbura din contractie; fe — deformatia din contracfia liber’; E, a= Eau S—momentul static al armiturii in raport cu centrul de greutate al sectiuniis I—momentul de inertie al sectiunii S si J trebuie calculate pentru stadiul nefisurat respeetiv complet fisurat, valoarea final a curburii objindndu-se cu relatia (4.21). Curbura din contractie se insumeazii cu cea din inetircitri. ‘Cea mai riguroasi metod’ pentru calculul sigefii, utilizind maniera expus% mai sus, necesiti sf se caleuleze curbura in numeroase sectiuni de-a lungul elementului si apoi si se obfina sigeata prin integrare numerica. in cele mai multe cazuri ins este acceptabil si se calculeze sigeata de oud oti, considerdind ci intregul element este nefisurat si apoi complet fisurat dupa care si se fact interpolarea cu relatia (4.21). 18 5. REGULI DE ALCATUIRE CONSTRUCTIVA 5.1 Reguli generale pentru armare 5.1.1 Stratul de acoperire cu beton Stratul de acoperire cu beton reprevint& distanja dintre suprafafa exterioard a armiturii (incluzdnd conexiunile si etrierii) si suprafafa apropiati a betonului (fig. 5.1). Acesta trebuie s& asigure: ~ conlucrarea dintre armatura de rezistentd si beton in toate stadiile de Iueru, — protectia armaturii impotriva coroziunii, ~ rezistenta la foc. £ LEA ial Croce “Ct ~ Figura 5.1 Stratul de acoperire cu beton Acoperitea cu beton nominal (cyoy) este defi admisti (Aci) : Crom = nin + Scrt 5 @.l) ca acoperirea minima (cy) plus toleranta si va fi specificati pe desenul de executie. Acoperirea de beton mai trebuie si respecte si conditia : Crom 2 4 (62) unde a este distanfa minim’ impusi de la axa armiturii la fafa betonului din considerente de rezistenfi la foc (capitolul 6). 5.1.1.1 Acoperirea minimét eu beton, nin Se alege pentru cnin cea mai mare valoare care satisface atét cond conditiile de mediu. le de aderenfa cat si Cini ‘ain = MARY Cn ter + AC gary ~ AC urae ~ MC 6.3) 10mm unde: ~ Cais,» ~ acoperirea minima datorita conditiilor de aderen{i (tabelul 5.1), ~ China acoperirea minima datoriti conditiilor de mediu (tabelul 5.2, 5.3), = Aciuy — coeficient suplimentar de siguran(a, in lipsa unor norme speciale se poate lua 0, ~ Acdurg ~ 0 reducere a acoperirii minime datoriti folosirii ofelurilor neoxidante, in cazurile obisnuite este 0, 19~ Aédinndd ~ 0 teducere a acoperitii minime datoriti protectiei suplimentare (de exemplu encuiala), in lipsa prevederilor valoarea recomandati este 0. ‘Tabelul 5.1: Acoperirea minimd, cnin,e, din conditii de aderenti Bare individuale =O _(@ - diametrl barci) Beton arinat > ~ diame eckivalent Bare grupate 2H, (G, ~diameteul eckialent, vezi pl 5.12) _ Bare netede Su | 20g - dumeta tare sa ron Beton bare profilate | = 30 (G- diametrul bare’) ‘precomprimat canal circular Diametrul canaluk ‘= 80mm Postntinse anal Max (Go mat mic RR, uma reptunghivlar | din cea msi mare latura)—”“=80mm Tabelul 5.2: Valorile acoperirii minime, cnindon din conditii cu privire la asigurarea durabilitayit armiturilor pasive. Glasa_ [Clasele de expunere structurii_ [XO XCUXGE XDUXSI_| XDWNSI | ADIAST si [10 10 20 25, 30 82 [10 15 25 30 35 3 [10 20, 30 35 40 s4__| 10 25 35 40, 45 S5__ | 15, 30 40 8 50 S6 | 20 35 a5, 30 35 Tabelul 5.3: Valorile acoperirii minime, cmincun din condifii cu privire la asigurarea durabilitatii armiéturilor pretensionate. Glasa | Clasele de expunere strcturii [XO [XC | XCWXCI [ACH | XDIXST | _XDIXSS_| XDINSS Losi io | 15, 20 25 30 35 40. sz | 10 | 45 25 30. 35 40 45 33 20. 30 35_| 40 45 30 S4 25 35 40 45 50 55 S53 is | 30 40, as 50 55 60. s6 | 20 | 35, 45 50 55 60 65 Daca dimensiunea nominala a celei mai mari granule este mai mic de 32 mm, sau in cazul betoanelor cu agregate usoare, valorile acoperirii minime caja, din tabelul 5.1 se majoreazs cu 5mm. La determinarea acoperirii minime cyp.,ar pentru o duratd de viati de 50 de ani se recomands clasa structurala 4 pentru clasa minima a betonului indicati in anexa 1. Aceasti clasi se poate reduce sau mari (tabelul 5.4) in functic de clasa de expunere sau alte situatii speciale (ex. durata de viafi mai mare, calitatea betonului, ete.). Clasa structural minima este clasa 1. Jn situatia in care betonul este turnat peste alte elemente de beton (prefabricate sau monolite) tumate intr-o etapa anterioari, pentru acoperirea minima de beton a armiturii (de la fafa in contact) se poate accepta valoarea corespunziitoare conditiilor de aderenti daci sunt satisficute conditiile — clasa betonului sé fie cel putin C 25/30, — timpul de expunere a suprafefei respective a betonului la mediul exterior si fie scurt (< 28 zile), ~ suprafaja elementului cu care va fi betonul in contact s& fie curdati (ex. spilati sau aspirata). Pentru suprafejele denivelate (ex: agregate expuse) acoperirea minima cu beton trebuie marti cu cel putin 5 mm, 120 Cand sunt asteptate conditii de inghet / dezghe} sau atac chimie (clasele XF si XA) asupra clementelor din beton, trebuic acordati o atenjie special compozitiei betonului. Acoperirea minim cu beton conform tabelelor 5.2 si 5.3 in mod normal este suficienta. ‘Tabelul 5.4: Clasele de structura pentru determinarea lui enindur Clasele de expunere Criteri xCy DIRS | XDIXS xo | xcr | Xa | xc | xm [PS | Os Dartade vat [eee [arte | —ereste | erie [caste | ares | crest 100 de ai elasaa2 | clasneu2 | clasaou2 | clsacn2 | lasecu2 | classe? | clase cu? Fase do SGOT | =CHOST | =C3SMs |= CHOS0 |S CHOIS [> CAIs [> CHSISS eee | seroluce | sereduce | vereduce | sereduce | sorediee | sezeduce | sereduce clasacu | clasacu1 | clsacut | clasneat | claseut | clasaeut_ | clase ov Flea. eu ] geomettie tip dalé | se reduce | sereiuce | sereduce | sereduce | sereduce | Sereduce | se reduce (xcireulabite in | clase cal | clasacut | clasncut | clasacut | clasecut | elasncut | clase ca] timp const) _ | Control special a | sereduce | soveduce | seveiuce | seveduce | seveduce | seveduce | sevedvce cali asiguat_| clsacn | | elaseent | clasacu' | lassen | elasaen | elasncn | clasacn 1 5.1.1.2 Tolerante admisibile in poritia armitturilor Se va face un adaos la stratul minim de acoperire cu beton, pentru a se fine seama de abaterile posibile din execute (fig, 5.2). in fipsa unor norme speciale valoarea recomandata pentru Ac este de 10 mm, in anumite situafii toleranfa admisibila Aci) poate fi redusa dup’ cum urmeaza: — cdnd fabricarea elementelor se face pe criterii calitative si monitorizarea executiei cuprinde si misuritori referitoare la stratul de acoperire (ex. la elemente monolite):10 mm 2 Aci 2 5 mm cid se folosese instrumente precise de misurare a acoperirii cu beton si elementele care nu corespund sunt respinse (ex. la elemente prefabricate):10 mm > Acjor> 0 mm ozitia | 73 executata pozitia Proiectata Acer Cn Aci Figura 5.2 Abaterea nedorita in executie Pentru betonul care intr in contact cu suprafefe neregulate, acoperirea se va mirii p adoptarea unor toleranfe admisibile mai mari, Cresterea este in functie de mirimea neregularitiilor, dar acoperirea cu beton trebuie sé fie de cel putin: 40 mm pentru beton tumat pe suprafefe pregitite (ex. beton de egalizare), ~ 75 mm pentru turnarea betonului direct pe pimant (ex. fundatii), 5.1.2 Distanta dintre barele longitudinale Armétura longitudinali de rezistenfi se ageazi pe unul sau mai multe randuri in funotie de aria rezultata din calcul si de Kijimea grinzi Dispunerea armiiturilor tn secfiunea transversala a elementelor din beton armat se face astfel §ncdt si permit’ turnarea $i compactarea (prin vibrare) corespunziitoare a betonului (tabelul 5.5). in absenfa altor indicatii, regulile pentru bare izolate sunt aplicabile si grupuritor de bare intr-un grup, toate barele sunt de aceleasi caracteristici (tip si clas de ofel) si pot avea diametre diferite dar raportul lor s8 nu fie mai mare decat 1,7. roare PE | Sup ae Figura 5.3 Asezarea armiturilor in sectiune transversal a clementelor de beton armat sau precomprimat: a) armituri normale sau preintinse; b) canalele armaturilor post-tensionate; Tabelul 5.5 Distanja minima dintre bare Tateme 1 a © | Distanta minima intre Element Tipel annitarii sui Observatii = Caml general fey seus, =n * | veri fig. 53.9) E | somins ra 5 | bismite | Duck sinesioes 5 says, +f os valentin cal & smaxio o agrepatlul + Som a a = 16 mm Darelor grupat 4, orizoatal i, +5mm | Vedi fig. 5.3 2) Armiturt 20 mim i preintinse = Pi 7 imin £ “We agregatului £ Bout £ vizoatal Sy 24d, +Smm | veri fig. 53 b A | amis (50 nm postintnse Wot vertical Sq 2d Poona” Siatmetral 40 mm canal in caloule grupul este echivalat printr-o bari fictiv, prezentind aceeasi centru de greutate ca si al grupu Diametrul echivalent , al barei se determina eu relatia: $,= unde: m5 reprezinti numarul barelor grupului, care este limitat la: ny <4, pentru bare verticale comprimate si pentru bare innidite prin suprapunere ny <3, pentru toate celelalte cazuri 5.1.3 Ancorarea si innidirea armiturilor pentru beton armat 3.1 Ancorarea arméturitor Barele de arméturd (sirme sau plase) trebuie si fie astfel ancorate incat eforturile Ia care sunt supuse 8% fie transmise la beton si si fie evitate fisurarea longitudinala si despicarea betonului, Dac& este necesara va fi previizuta armatura transversall, Ancorarea armiturilor longitudinale se face in mod normal cu: ‘© ancoraje drepte, asigurate prin prelungirea armiturii pe o distanti fy. (fig. 5.4 a) suficienta pentru a transmite eforturile de intindere de 1a armétura la beton prin aderenti; 2 * ancoraje curbe care pot fi sub forma unor carlige (ciocuri) la 150°...180° (fig. 5.4 b), {ndoituri (coturi) la 90°...150° (fig. 5.4 c) sau bucle (fig. 5.4 d) ® ancoraje cu cel putin o bara transversald sudata pe lungimea de ancorare (fig. 5.4 e). a) b) 258 Ds 5d Ez 9 _ 1 4 a hn he | 90°S a <150° d . c) $2065 256 we) é eS Tey ~ . Figura 5.4 Tipuri de ancoraje Ancorajele din figura 5.4a si 5.4c nu se pot folosi pentru barele netede solicitate la intindere. Tndoiturile la unghi drept si cArligele nu sunt recomandate pentru utilizarea in zone comprimate. Cedarea betonului din interiorul cérligelor sau buclelor se pot evita dacd se respect un diametru minim de indoire (tabelul 5.6). Tabelul 5.6 Diametre minime ale dormului de indoire (dy) Ciocuri, bucle la bare individuale Ciocuti, bucle la carcase sudate gsl6mm| ¢>16mm / Lat de 3g | 1 <30 saudi {in zona indoiti L476 Sp 5p 206 Diametrul de indoire, dj,, se determina cu relatia: 42h(2+t) 1 (65) a, 26) fa unde: ~ F%, este efortul de intindere dintr-o bara sau un grup de bare in contact Ja inceputul curbei determinat in starea limita ultima, ay este jumitate din distan{a intre centrele barelor (sau grupurilor de bare) perpendiculare planului de indoire. = pentru o bara sau grup de bare adiacente fefei clementului, distanfa ay se ia egald cu acoperirea de beton plus 4/2 Valoarea lui f,, nu se va lua mai mare decat cea corespunzittoare clasei de beton C55/67. Diametrul de indoire nu mai trebuie verificat pentru evitarea cedarii betonului daca se respectii conditiile: ~ ancorarea barei nu necesité o lungime mai mare de 5¢ dupi capatul curbei; ~ bara si nu fie pozitionatit la margine (planul de indoire apropiat de fata betonului) si exist © bari perpendiculara cu diametrul > ¢ in interiorul eurbei. {in cazul betoanelor cu agregate usoare valorile diametrelor dornului de indoire se majoreazs cu 50%, 123Lungimea de ancorare de bazii /rjqa necesara pentru ancorarea fortei de intindere dintr-o bar dreapti se determina cu relatia: Inge = 0,25 9 Tt (56) Sa unde: ¢ —diametrul barei; ¢,, ~ efortul unitar in starea limit ultima, determinata in sectiunea de unde se considera ‘ancorarea barei, care de reguli se poate considera la valoarea fy; fog ~ efortul unitar de aderent’ considerat constant pe lungimea de ancorare (tabelul 5.7). ‘Tabelul 5.7 Valoarea efortului unitar de aderenf’, fy pentru bare profilate cu diametre ¢<32mm. T 12/16) C16/20| C20/25| C25/30}C30/37, 35/45] C40/50| C45/55|CSDI6G C55/67| CO0/7S| deaderents | auderengi bun | 168") 195_) 325 [270 [S00 | 330 | 375 | 40s [43s | 450 | 465 ‘adctenis acer stone | 146 | 137 | 1.58 | 189 | 210 | 231 | 263 | 284 | 305 | 3.15 | 326 Pentru bare profilate efortul unitar de aderenfi se calculeazii cu relajia: Sh Ie Soa 6.2) unde: 4, —rezistenfa de calcul la intindere a betonului, dar nu mai mare deedt valoarea corespunzaitoare clasei C60/75; 1h, —coeficient care depinde de condifiile de aderen{& si pozitia barei in clement la turnaro (ig. 5.) 45 <0 < 90° h> 250mm ! fl t | J a SSS | h< 250mm. > 600mm {Al Directia de tumare (J Condit bune de aderengt (SS) Concifinesatisticitoare de deren Figura 5.5 Conditii de aderenti J, =1,00 —condifii bune de aderenta ; 4h, = 0,70 ~ pentru celelalte cazuri gi pentru elementele structurale (perefi) turnate in cofraje glisante ; hy —coeficient in functie de diametrul barei : fy =1,00 ~ pentru § $32 mm; h, =(132—4)/100 — pentru 6 > 32 mm 124 Lungimea de ancorare de bazii Ings pentru efortul unitar capabil al barei fy ~ 435 N/mm? se prezinti fn tabelul 5,8 in funcfie de diametrul barei, precum si fn anexa XVI tabelul XVL4, tabelul XVLS unde sunt calculate lungimile efective in em. 1La barele indoite lungimea de ancorare de bazi se miisoara de-a lungul axei barei (fig. 5.6). {fn cazul barelor grupate, in relafia (5.6) se utilizeaz diametrul nominal (vezi relatia (5.4)). ‘Tabelut 5.8 Lungimea de ancorare de baza fp _a pentru oy = fur = 435 N/mm? in funetie de diametral barei C12/1 C162} C202) €2513| €30/3| C35/4] C40I5| C45/5| CS0/6, C55/6| C60I7] 6fo}slo}7]/s|o)}s);olais ‘aderenfa buna) 66 | 56 | 48 | 40 | 36 | 33) 29 | 27 [a5 | 24 | 23 d|}djalalta}¢a¢j}alalaljala} adorenti 94] 79 | oo | 38 | 32 | 47 | ai | 38 | 36 | 35 | 33 nesatisticttoare | d | a | a | a | ad ja lalalajale Figura 5.6 Modul de masurare a lungimii de ancorare de baz La betoanele cu agregate usoare in relafia (5.7) se inlocuieste fig cu fie care se calculea7i cu relafia (2.31). Lungimea de ancorare de proiectare necesara Inise determina cu relatia: |, Ing = yay rgt ™ by (5.8) in care cocficientii a,...a, s¢ obfin din tabelul 5.9. Pentru determinarea acoperirii de beton (c,), cu care se intra in tabelul 5.9, se vor respecta condiftiile prezentate in figura 5.7. ' ea | ' la a, | a i Le @| ) ‘ rl 1 1 1 a) bara ta | 'b) bara cu cioc -c) bara cu bucli! ca=min(a/2, c:, C) cx=min(a/2, c1) ci=C Figura 5.7 Acoperirea cu beton, cg pentru grinzi si placi Produsul (2,01,0,) trebuie si respecte conditia: 2,04,07, > 0,70 (69) In tabelul 5.9 s-au utilizat urmatoarele notatii: A=(S Ae YA! A, (3.10) 34, ~aria armaturii transversale de-a lungul lungimii de ancorare adoptata; 1a YA bwin ~ aria minima de amiturd transvers 0,25A, pentru grinzi si 0 pentru pl ns 125 |‘Tabelul 5.9 Valorile coeficientilor a, a4, a4, si Tip de Bara de anmaturd Factor de intl Fact de influent ancoraj intinsi Comprimata Drept @=10 0-07 back gb Forma barelor ‘Atul decat rept ,0/in celelalte eazari aio 7 (pt Valoarea lui cy veri fig. 5.7) Drept | 27S B19 VOA0 | a ig ‘Acoperirea cu beton (pt. vatoatea lui ey vezi fig. 5.7) Altaldeedt | 07< @,~1-0,15(r30¥6=10| 1 _ drept (pt. valoarea lui cy vezi fig. 5.7) a ‘Confinarea realizata de anmnftura transversal | Toate < nesudati de armature | tipurile KA s10 principa Confinarea realizati de | Toate armitura transversalé | tipurile (pt sudati'de armitura | pozitie vezi = 07 2-07 principal t | fig. 5.40) Confinare dai de Toate To cova presiunes transversal’ | tipurile OS G10, 047 S10 - *Poniru rezemiri directe iy se poate Tua mai mic deCAt Tymin dack existi cel putin o bart ‘transversal sudatd in intervalul rezemicii, Accasta ar trebui sa fie la cel pugin 15 mm de la faa reazermului (fig. 5.9) —_ A, ~ aria unei singure bare ancorate cu diametrul maxim; K — coeficient cu valori prezentate in figura 5.8; P~ presiunea transversala [N/mm’] in starea limiti ultima, de-a hingul lui fag. As gy As j by Aw A, $s Ae 1 K=0,05 ‘ K=0 Figura 5.8 Valoarea coeficientului K pentru grinzi gi plicit Pentru Iungimea de ancorare minima /,,.., in lipsa unor reglementiri speciale se va considera valoarea: = armturd intinsa 3dr Iyonig > MAX] 10$ Aly 100 mm = armitur’ comprimati 0.6) 41 yin > MAX410$ 6.12) 100 mm Pentru armature fntinse, lungimea de ancorare necesard, se poate Tua gi la valoarea /,,. care se determin’ intr-un mod simplificat dupa cum urmeazi: Iyoq = Gly, ny — Pentru ancorare tip bucli, cioe si cot (fig. 5.4 b), 6), @)), 126 eo = als yg ~ pentra ancorarea cu bard transversalii sudata (fig, 5.4 e)) Cand pe capitul armaturii longitudinale se sudeaza in sens transversal 0 bar cu diametrul cuprins intre 14-32 mm (vezi fig. 5.9) lungimea de ancorare de baz objinuti cu relatia (5.8) se poate reduce cu factorul F,,/A, unde A, este aria barei longitudinale, iar foria de smulgere Fy, se determing cu relatia: lab Ou 32mm_ barele grupului trebuie decalate pe directia longitudinal conform figurii 5.10. Daci se respect distantele de decalare precizate in figura 5.10 la determinarea Iungimii de ancorare necesara se va utiliza diametrul fiecérei bare in parte, in caz contrar aceste Iungimi se vor determina cu diametrul nominal 4, al grupului de bare Bh 21s | yr aly -. @ AL Figura 5.10 Ancorarea grupurilor de bare prin decalare Figura 5.9 Ancorarea barelor longitudinale cu bara sudata la eapat 127 iBarele de diametru mare (¢> 32mm) vor fi ancorate ca bare drepte sau cu ajutoral unor dispozitive mecanice in afara zonelor intinse de beton. fn zoncle de ancorare se va prevedea 0 armitura transversal suplimentar’ (fig. 5.11), care nu va fi mai mica deca: ~ in direetie paraleli cu fafa inferioari Ay, = 0,254,r, GIN) ~ in directie perpendiculara pe fata inferioara Ay = 0,254,Ny (6.18) unde: 4, ~ secfiunea transversal a barei ancorate; +n, ~ numérul straturilor cu bare ancorate in aceeasi sectiune a elementul ‘n, — numirul barelor ancorate in fiecare strat a) ny; ne b)mi=2; m2 YA, 2054, YA, 2054, DA 20,2544, DAs 2054, LAs Figura 5.11 Armitura suplimentard in zona de ancorare a barelor longitudinale cu g > 32 mm Armiétura transversal suplimentard va fi uniform distribuité in zona de ancorare, la distante ce nu vor depaisii aproximativ de 5 ori diametrul armaturii longitudinale. Ancorarea armiturilor transversale (ctricti, agrafe, barele transversale ale carcaselor Sudate) se face conform conditiilor din figura 5.12. a ‘ > 104 a) 35 um b) Seam °) d) SY Fey 4 550mm Figura 5.12 Ancorarea armiturilor transversale $.1.3.2. funddirea armiituritor innadirea armaturilor poate fi ficut’: ~ prin suprapunerea barelor, cu sau fird cérlige, indoituri sau bucle; ~ prin sudare (anexa X); ~ cu dispozitive mecanice (cuple) care asigur’ transferul forfelor in cazul solicititii de intindere-compresiune sau numai de compresitine (anexa X1);, Este preferabil ca tnnddirile prin suprapunere s nu fie plasate in zonele in care armétura este solicitatd la intreaga sa capacitate de rezistenta, 128 Pe cat este posibil suprapunerile barelor trebuie sii fie decalate $i si fie dispuse simetric si paralel la fafa exterioari a elementului, Distanfa libera (lumina) intre dou bare inniidite prin petrecere va satisface valorile indicate in figura 5.13, Figura 5.13 Dispunerea inndditilor prin suprapunere Lungimea de innadire prin suprapunere se obfine cu relatia: Toe 0,0 40A hy ryt = logrin (5.19) 3c lent unde: /,,,,, > max, 15¢ (8.20) 200 mm 4, nq —lungimea de ancorare de bazii conform relatiei (5.6), Valoarea coeficientilor de corectie «%,c2,,045,ct, cr, sunt cele din tabelul 5.9. Pentru calculul cocficientului a, in relafia (5.9) in locul Y) Ayan se va lua 104,(c,,/f,.) cw A, aria seotiunit uneia din barele innidite prin suprapunere. Coeficientul a, se objine din tabelul $.10 in functie de procentul de armaturi suprapusa in intervalul 0,65/o de la centrul lungimii de suprapunere considerate (fig, 5.14). Tabelul 5.10 Valorile coeficientului | Procentul de armiituri suprapusi intr-o sectiune a 1 AIS 14 15 <25% | 33% 50% | >50% Un general barele groase (#2 32 mm) nu se inndese prin suprapunere. Exceptie fae sectiunile de beton cu dimensiunea minima peste 1,0 m sau cazurile in care efortul din bare nu depigegte 80% din efortul maxim calculat in starea limita ultima. Pentru grupuri aleituite din douk bare cu diametrul echivalent <32 mm. suprapunerea urmireste regulile de la barele individuale cu diferenfa c& ta determinarea Iungimii de suprapunere fo se va utiliza diametrul g,. Dac grupul de bare este aleatuit din trei bare sau dou bare dar cu diametrul echivalent > 32 mm, la innddire barele individuale trebuie si se decaleze pe directia longitudinala cu cel putin 1,3/ , dupa cum se observa in figura 5.15. in acest caz. se poate utiliza diametrul unei bare la determinarea Iungimii fo Se vor evita situafiile in care se utilizeazt mai mult de patru bare suprapuse intr-o sectiune. La betoanele cu agregate uoare se limiteazi la 32 mm diametrul barelor inglobate si nu se utilizeazi pachete constituite din mai mult de dou bare. Diametrul echivalent se limiteaz la 45mm. 129_— EE bara bara It bara IIL bara IV eciumea considerati Figura 5.14 Determinarea procentului de armaturi suprapust intr-o sectiune (ex. bara IT gi bara IIL sunt in afara zonei de suprapunere, deci , = 50% gi a, = 14) Figura 5.15 Innddirea barelor grupate cu ¢ 2 32 mm. in zonele de suprapunere a barelor longitudinale se va dispune o armituri in sens transversal pentru a prelua forfele de intindere ce apar pe directia perpendicular’ barelor inniidite dup’. cum urmeaza: = dac& bara suprapusd este intinsi si are diametrul mai mie decat 20mm sau procentul armiturilor inndite intt-o sectiune este sub 25%, atunci armitura transversal. minim’ prevazandu-se din alte motive (ex. armitura pentru preluarea fortei tfietoare, bare de repattitie) este considerati suficienti, — daca diametrul barei este mai mare de ¢>20 mm atunci armitura transversal trebuie si aiba o arie totald (fig. 5.164) nu mai micd decat aria unei bare innadite (J. A, > 104, si trebuie pozitionati intre armatura longitudinald si suprafata betonului in zonele de capat a suprapuneri — daci mai mult de 50% din armaturile longitudinale sunt suprapuse intr-o sectiune si distanta intre innddirile adiacente a <10¢ (fig. 5.13), se vor utiliza etrieri sau armiituri tangversale in forma de U bine ancorate in corpul secfiunii. ~ daci bara innit’ este comprimati atunci armaturile transversale se vor ageza si in exteriorul zonei de suprapunere la o distanfi maximii de 49 fata de ambele capete (fig. 5.16b). 9 Z 7--Rilfienas —, sls i & 5 ae & SE Ae AST 150mm ALOUD, CITI HHT le Eiplnemar Ta es tan hh a b “h 13 a le Figura 5.16 Armarea transversalit in zona de innidire a barelor longitudinale cu diametrul mai mare de ¢20 mm: a) intinse; b) comprimate; 130 innddirea plaselor sudate alcituite din bare profilate se poate face atat in direcfia barelor principale (de rezistenfa) cat si in cea a barelor secundare (constructive). + innddirea barelor de rezistenta se poate realiza fie prin intrepatrundere (fig. 5.17 a), fie prin suprapunere (fig. 5.17 b). a) b) B & 1200 mm?/m ; 5 considerindu-se distanta dintre bare, iar A, - aria sectiunii transversale a plasei. imbindtile straturilor multiple trebuie si fie decalate cu cel putin 1,3/o unde lungimea by se determina cu relatia (5.19). ‘Atmitur transversal suplimentarii in zona de innddire nu este necesar’. Innddirea plaselor sudate in sensul armiturilor transversale (secundare) se poate face in aceeasi sectiune. Valorile minime ale lungimii de suprapunere sunt date in tabelul 5.11. a, ’) 4 State i, 4 ot tnttte bs bh, Figura 5.18 Innidirea plaselor sudate in sensul armaturilor transversale; a) cel pufin un ochi de plasit; b) cel pufin doug ochiuri de plas Tabelul 5.11. Lungimi de suprapunere recomandate in sens transversal Diametrul barslor (am) b<6 150 min; s cel putin un ochi de plas in intervalul de innadire fig. 5.18a, 250 min, 6<#585 | cot putin dout ockiuri de plast tn 2350 mm; SS<9S12 | cctputin du ochiuri de plas in interval de indie fig. 5.18b, Lungimi de suprapunere tervalul de innidire fig. 5.18b. 1B5.1.4 Ancorarea si cuplarea armiturilor pretensionate 5.1.4.1 Ancorarea armédturilor preintinse La armaturile preintinse se definese trei lungimi (fig. 5.19): +1, lungimea de transmitere este lungimea arméturii pretensionate nocesard transmiterii intregului efort de pretensionare betonului; © fay lungimea de disipare (a zonei de transmitere) este distanfa pe care tensiunile din beton ajung la o distributie liniar tn sectiunea transversali; Jy lungimea de ancorare este distanta pe care forfa total de intindere din bara fn starea limit’ ultima, este complet ancorat in beton (adi ruperea barei intervine mai repede decdt smulgerea) — i | a Ont d i i \ 1 i I 9 ~ Distributia liniard a tensiunilor in sectiunea transversal Figura 5.19 Lungimi caracteristice la transferul forfei de precomprimare la beton, ‘Valoarea de baz a lmgimii de transmitere se determing cu relafia: cy, p20 (21) Fre unde: @, = 1,0 pentru transfer lent; ~ 1,25 — pentru transfer bruse; 25 — pentru tendoane cu sectiune transversal’ circular; ),19 —pentra toroane din 7 same; @ ~ diametrul toronului; myo ~tensiunea din armatura pretensionata in momentul transferuluis Figs ~ efortul unitar de aderentai fa transfer; Efortul unitar de aderenta, considerat constant in lungul armaturii pretensionate, se calculeazi in starea limita ultima eu relatia Sigs = Meath Soaco (8.22) 7 — pentru sarme profilate; .2. — pentru toroane din 3 si 7 sarme; Pentru alte tipuri de armituri pretensionate se va lua valoarea datti in figa produsului. ,0 — pentru condifii bune de aderenti; ,7 —in celelalte cazuri (in situatii justificate se poate lua o valoare mai mare) Fagyy~ e8te valoarea de calcul a rezistentei la intindere a betonulu unde: 7,1 in momentul transferului Salt) = 20° 2S 132 Jn functie de situatia de proiectare valozrea de calcul a lungimii de ansmitere se ia cea mai defavorabilit dintre cele doua valori (fig. 5.20): Lj =081,, ~ pentru calculul solicitarilor locale la transfer; Ina. ultima (la fort tiietoare, ancorare ete.) 21, — pentru caleulul in starea limit tensiunea, in toron Ow 1 — distan fal de capat Figura 5.20 Tensiunea in zona de ancorare la elementele pretensionate: (1) la transfer (2) starea limita ultima Lungimea de disipare se objine cu relatia: (6.23) Lungimea de ancorare pentru o tensiune de cin armétura pretensionati se determing cu relatia: (5.24) unde: ~ efortul unitar in armiitura pretensionati (inelusiv efectul fortei tictoare) caleulat intr-o seefiune fisurata (adicd 0 zon unde efortul unitar de intindere din beton depaseste valoares f.o.05) Gyo efortul unitar in arnmitura pretensionati dupd consumarea tuturor pierderilor de tensiune; Sips ~ ofortul unitar de aderenga in starea limita ultim’. Valoarea efortului unitar de aderenfa se determind cu o relafie asemnatoare ea si la transfer: Sips = Mp2 h Seas (5.25) unde:7j,, = 1,4 —pentru srme amprentate; = 1,2 pentru toroane din 7 sarme; Jag —Tezistenta de calcul la intindere a betonului, 5.1.4.2 Ancorarea armitturilor postintinse Armaturile postintinse transmit fortele de precomprimare betonului prin intermediul ancorajelor. Tipul acestora depinde de felul arméturilor active, de marimea fortei de precomprimare, de modul de intindere a arméturilor gi de utilajele folosite pentru intindere, Practica precomprimarii cunoaste in prezent o diversitate foarte mare a tipurilor de ancoraje in functie de firma producitoare. . Forta de compresiune exercitati de armatura pretensionata prin ancoraj trebuie si fie preluata de rezistenja betonului la compresiune si de armaturile prevazute in acest Seop. 133Forfa concentrata din zona de ancorare, reprezentind efectul precomprimarii, are valoarea de calcul bazati pe valoarea medie a fortei de precomprimare si trebuie si fie in concordanti: cu valoarea caracteristic’ minima a rezistentei la intindere a betonului. Tensiunile de intindere din beton datorita actiunii forfei concentrate se determing cu ajutorul inti sau alte metode adecvate. Armiturile previizute pentru preluarea acestor ‘unui model biele- eforturi de intindere se vor considera cu rezistenfa lor de calcul. Daca efortul in armitu depiigeste 300 MPa verificarea deschiderii fisurilor nu este necesara. {in mod simplificat se poate considera ci forfa de precomprimare s disperseazi sub un unghi de 26 (fig. 5.21) pornind de la ancoraj, unde f se poate considera arctg 2/3. vedere de sus mu B=anctg(2/3)-33.7° vedere lateral armaturi | pretensionata | y> BE Figura 5.21 Dispersia forfei de pretensionare la armaturi postintinse 5.1.4.3 Cuplarea armiturilor pretensionate Cuplarea a dowi armituri se poate face inainte de intindere, cand cuplele sunt mobile, sau dupa intindere (a uneia sau a ambelor armituri), cand cuplele sunt fixe. Dispozitivele de cuplare vor fi astfel pozitionate (Iuand in considerare interferenfa creat de aceste dispozitive) incat si nu afecteze capacitatea portant a elementului si s& permit introducerea intr-o manier’ satisfécatoare a unor ancoraje provizorii necesare in timpul executiei in general, dispozitivele de cuplare trebuie amplasate departe de reazemele intermediare. intr-o secfiune transversal nu se vor cupla mai mult de 50% din armaturi Caleulele pentru ofzete locale in beton si pentru armitura transversal trebuie si se facdl in conformitate cu capitolul 3. 5.2 Reguli de armare pentru elemente structurale 5.2.1 Phici 5.2.1.1 Grosimi Grosimea plicilor din beton armat se determina prin calcul ca urmare a verificdrilor in stirile Jimita ultime sau de exploatare normala tindnd seama totodati de eriterii economice, de necesititi de tipizare a cofrajelor i armirii precum gi de conditiile tehnologice de executie, Dimensionarea grosimii plicilor trebuie si asigure: ~ realizarea unui procent mediu de armare sub 0,5% la plicile armate pe doua direcfii si sub 0,8% la cele armate pe o directie; — deformatii (siigeti) in limitele admise; masa necesari pentru asigurarea izolarii la foc si la zgomotele din aer, ~ rezistenta la strpungere, in cazul plangeelor rezemate direct pe stalpi (fird grinzi), Grosimea minima a plicilor se va lua dup’ cum urmeaza; 134 a) La plici armate pe doua direcfii (/,//)<2 unde latura scurta este /;) : 1)/40 — cand placa este simplu rezemata pe contur; 11/45 — end placa este incastrati elastic pe contur. b) La plici armate pe o directie (Iy/ly>2) : 11/30 ~ cfind placa este simplu rezemati pe tot conturul; 1/35 ~ cfind placa este incastrati pe tot conturul; 1/25 — cfnd placa este simplu rezemati pe dou’ Iaturi paralele; 41/30 — and placa este incastratii elastic pe dou laturi paralele; 1\/12 - cand placa este in consol ¢) La plangee fri grinzi: 1/30 — cd stalpii sunt fra capitel; 4/32 ~ cand stalpii au capitel simph 1/35 — cfind stalpii au capitel cu frantur’ sau cu plac Grosimea aleasa pentru placi trebuie si respecte si valorile prevazute in tabelul 4.5, Grosimea minima a placii pline pe grinzi, din conditii de rezistenti, este de 50mm, dar trebuie s& respecte si prevederile minimale din capitolul 6 referitoare la rezistenta la fo Plicile de beton armat pot indeplini rolul de diafragma orizontala pentru incarcaiti aplicate in planul lor, dac& au grosimi de cel putin 80 mm. La dalele unde se prevede armaturii pentru forfi taietoare grosimea minima va fi de 200 mm. Pentru plicile pline portante, tumate in situ, armate pe dowd directii sau armate pe o directie — pentru care b> Shy $i lyr Sh(vezi anexa Il) — se aplicd prevederile de mai jos 5.2.1.2 Dispozifii privind armétura din incovoiere Sectiunea armaturii de rezistenti rezult& din dimensionare. Diametrul barelor gi distanta dintre ele, pentru o sectiune dati, se alege folosind anexa XVI. La plicile avand h/l, > 2, cu armitura de rezistent dispusi pe o ditectie, se prevede 0 armiituri de repartijie perpendicular pe cea de rezisten{i, reprezentind cel putin 20% din aria armaturii de rezistenfi din sectiunea cea mai solicitati. Armitura de repartitie se ageazii atat in cimpurile edt i pe reazemele plicilor continue (fig. 5.22) In cazurile cand armitura de rezistenti este prevazuti in aceeasi sectiune atat la partea inferioara cft si la cea superioari a plicii, armiitura de repartitie se dispune pe ambele pari. Procentele minime si maxime de armare vor respecta prevederile de la pet. 5.2.2.2. Diametrul minim, pentru bare profilate de rezistenfa se ia dup’ cum urmeazk: ~ la plangee cu grinzi ........ 6 mm (5 mm la plase sudate) ~ laplansee fiiré grinzi .... 8 mm (10 mm pe reazem) ~ la fundafii sila placi situate in medii corozive ...... 10 mm (8 mm la plase sudate). Diametrul minim la bare netede de rezisten{a se ia de 6mm in cmp si 8 mm pe reazem si de 6 mm (indiferent de pozitie) pentru barele de repartitie, Diametrul maxim se consider 0,14;+2 mm, unde hyse ia in mm. Distanta maxima dintre axele armiturilor se va lua: la armiatura de rezistenta: 200 mm la placi cu h, $300 mm, =3h, $1250 mm la placi cu 300 mm 400 mm, Soux = 2h, $200 mm pentru plici incdreate cu forte concentrate. © la armatura de repartitie: 250 mm, hy S27 200 mm (la plase sudate), 627) 135ate cu forte concentrate. armiturd de sezistent h, pentru plici fn ammitura de {\repartitie | | citaret | | bari dreapti rH Figura 5.22 Procedee de armare a plicilor continue cu armaturi de rezistenti pe o directie folosind plase legate a) deschideri mici, b), ©) deschideri mari tare in mm in fara noastra, Norma european’ EC lasi la latitudinea fiecirei fri aceste limitiri, previizind insti urmitoarele valori maxime: 400 mm pentru armitura de rezistenfi (250 mm la forte concentrate) gi 450 mm la armiitura de repartitie (400 la forte concentrate). Numérul maxim de bare in camp si pe reazeme este de 12 bare / metra, Intreruperea armiturilor de rezisten{’ se va face in conformitate cu reglementirile de la grinzi, inlocuind in figura 5.43 pe a cu d (adic ay = d), relafiile (5.26) si (5.27) sunt din reglementirile in vigoare la ora actual Armarea pLicilor din beton armat depinde in principal de urmatorii parametri: © modul si caracterul actiunilor (directe sau indirecte); * dimensiunile geometrice ale plicii * condifiile de rezemare; © tipul armaturii utilizate (plase legate sau sudate). Cateva procedee de armare a plicilor monolite continue, folosind bare independente asociate in plase legate, sunt prezentate in figura 5.22. 136 La plicile dreptunghiulare cu f/f > 2 armatura de rezisten( cul a plicit (pa incovoietor. Plicile sunt armate de obicei ca in figura 5.224, adied armitura de rezistenti este aledtuits dintr-o plasi legati agezati continu la partea inferioara a plicii gi plase legate izolate alcatuite din ccAltreti dispuse deasupra reazemelor. Placile mari pot fi armate ca in variantele din figura 5.22b gi 5.22c. Cel putin jumitate din aria seo{iunii armiturii intinse din zona momentelor pozitive si minimum 3 bare pe metru, se continua dincolo de marginea reazemului, respectind recomandarile din figura 5.23. Armitura de la partea inferioard care nu se prelungeste dincolo de reazem se poate ridica gi folosi la preluarea momentelor incovoietoare de pe reazem (fig. 5.23). dispune dupa des alel cu latura mic 1)) in zonele intinse conform diagramei momentului he armature 4 4 PS repartitie 7 Ly hy. ] 1 5h Farmaturd de rezistenti Figura 5.23 Armarea plicii rezemati pe centuri din beton armat Daca nu se face un calcul special, conform figurii 5.22 ridicarea armiturilor se face ta dy/5 (In fiind distanta dintre fetele opuse ale celor doua reazeme consecutive, numita gi lumina). in cazul plicilor continue cu deschideri egale (in aceeasi situatie se incadreaza gi cazul cand deschiderile nu diferd intre ele cu mai mult de 20%) arméturile ridicate intr-o deschidere patrund in deschiderea vecind cu cel putin J,/4, unde se pot termina drept sau cu o indoituri la 90° (fig, 5.22). Daca armitura ridicata pe reazeme nu este suficienti pentru preluarea momentului negativ, aceasta se completeaz cu cAldreti care pitrund in cdmpurile adiacente , de ficcare parte a fefelor reazemului cu /, /4. Caldrefii se termina drept sau se pot termina cu picioruse de rezemare (fig. 5,22). in cazul placilor continue cu deschideri inegale, locul de oprire a barelor ridicate sau a cifarefilor se calculeazii in functie de lumina cea mai mare aferenta reazemului respectiv. La reazemele marginale ale plicilor simplu rezemate se recomanda ca ridicarea armiturii de vezistenfa si se fact la /,/10 (fig. 5.22). Simpl rezemare se consider atunci cénd placa nu face corp comun cu grinda sau centura pe care reazemii sau dacd reazemi direct pe zidiirie (fara intermediul unei centuri) precum gi atunci cAnd grosimea peretelui este mai mici decat 250 mm sau Litimea pe care reazemi placa (dimensiunea a din fig. 5.22) este mai mica decat 1,5/ Atunei eind placa este incastraa elastic in reazemul marginal, adic& face corp comun cu grinda sau centura marginal’, sau patrunde in zidiirie pe o litime de cel putin 2h, modul de asezare aarmaturii de rezistenfa pe reazemul marginal va fi acelasi cu cel de pe reazemele intermediate. in cazul cand la reazemele marginale exista posibilitatea realizirii unei incastriri elastice, de care nu s-a tinut seama in calculul solicitarilor, se va prevedea o armituri la partea superioar’ a reazemului de cel putin 0,25 din armatura din cimpul adiacent. La dimensionarea placilor incastrate in zidirie, efectele defavorabile ale momentelor de incastrare perfecta se iau in proporfie de 100%, iar efeetele favorabile in proportic de 50%. La plicile armate pe o directie se previd armituri transversale secundare reprezentind cel putin 20% din armaturile de rezistenti. In vecinatatea reazemelor mu sunt necesare arméturi transversale pe barele de rezistent superioare dac& nu existi un moment incovoietor transversal. 137 aLa plicile ou armitura de rezistenfi pe o directie, se prevede peste reazemele paralele cu armatura de rezistentt din plac, o armare suplimentar’ aleituitt din c&tareti asezati perpendicular pe armviitura de rezistenti din plact (fig. 5.24). Secfiunea cilaretilor va reprezenta cel putin 796 mm/m pentru bare profilate sau 548mm/m pentru bare netede. Cakiretii vor piitrunde in plac de fiecare parte a reazemului pe o lungime de 4 din deschiderea de calcul a plicii (latura sourt), Reazemul deasupra caruia se aseazii armitura suplimentara poate fi o grind principal (ca fn figura 5.24), un perete de zidirie sau din beton armat (diaftagm®). in cazul cind plicile sunt solicitate de incire&ri temporare sau mai mari decdt 10 KN/m’, se recomandi ca aria armiturii suplimentare a cakiretilor si fie verificatd si prin calcul. b>2h SECTIUNEA 1-1 arma a b suplimentar = 4a (clue calareti tlt T i wll La Moy pa xing tind Principal ‘gu |] 7 peincipala Figura 5.24 Armarea suplimentara a pl ii pe reazemele paralele cu armatura de rezistenfa dispus peo directie Armarea cu plase sudate se face utilizind sortimentele catalogate sau plase alcdtuite in conformitate cu anexa XIV. ‘Modul de armare a placilor monolite cu armatura de rezistentai pe o directie este prezentat in figura 5.25, Se utilizeazi plase plane (tig. 5.25 a...c) sau in rulouri (fig. 5.25 d). Cel pufin 1/2 din aria sectiunii armaturii aferenti momentului incovoietor maxim din cimp se prelungeste peste reazeme, Deasupra reazemelor intermediare, plasele plane pitrund in plack de ficcare parte a reazemului cu 1/4 din lumina cea mai mare aferenti reazemului respectiv (fig. 5.25 a), CAnd aria arméturii este mai mare se pot utiliza, pe reazeme sau /-si camp, doud randuri de plase plane de aceeasi ltime asezate decalat (fig. 5.25 b) sau cu Istimi diferite asezate suprapus (fig. utilizarea plaselor in rulouri, acestea se ridied pe reazemele intermediare la 1/4 din lumi unde se intrerupe si eventuala armaturd suplimentark necesaré cdmpului marginal (fig. 5.25 d) Daci existi posibilitatea unei incastréri parfiale a plicii in reazemele marginale, de care nu s-a {inut seama in calcul, se prevede o plasi suplimentara care pitrunde in deschidere pe o lungime de 0,20 J, masurat de la marginea reazemului (fig, 5.25 a). Armatura perpendicular pe reazem, din aceastii plas’, va reprezenta un procent de armare de 0,13%, recomandandu-se si nu fie mai mica de 645,6 mm/m. Ancorarea acestor plase se face prin dispunerea unei bare transversale dincolo de reazemul teoretic. {in cazul unei incastrati de un grad mai ridicat, ancorarea plaselor se face pe 1,5 ochi de plas’, capiitul acesteia putindu-se indoi in jos la 90° (fig, 5.25). Diametrul barelor transversale dispuse dincolo de reazemul teoretic trebuie si fie minim jumatate din diametrul barelor longitudinale de rezistent’. La planseele cu grinzi principale si secundare (la care armatura de rezistenfa din placii este de obicei paralela cu grinzile principale) se ayeaza peste grinzile principale plase sudate cu o armatura minima 54/150 mm, in conditiile prevazute la plasele legate (vezi fig. 5.24). 025, | 025k b h GZ 4 » 7 i Yn. L be i 1 L ah Le Figura 5.25 Armarea plicilor monolite din beton cu armatura de rezistenfi pe o directic folosind plase sudate La phici dreptunghiulare cu [2 /h <2 (lr — fiind latura mai mare a panoului) in cémp, armatura paralel& cu latura mick a plicii (J) se aea7i mai aproape de partea inferioari a plicii. La plicile incastrate pe contur (plici continue) cel putin 1/2 din aria armaturii din cmp, dar cel putin 3 bare pe metru, pe fiecare directie, se prelungesc dincolo de reazem, ancorandu-se (dact se Intrerup) conform prescriptiilor din acest capitol. Restul barelor se ridic% pe ambele direefii dupa um calcul aferent sau la distanfa de 1/5 din lungimea misurati dupa deschiderea mica (fig. 5.26). Barele ridicate se pot intrerupe in c4mpul aliturat la 1/4 din lumina masurat dupa deschiderea mied. Figura 5.26 Asezarea armaturii de rezistenfa pe dowd directii sub form de bare independente asociate in plase legateLa plicile cu o suprafa(i mai mare de 15 m’, armitura din cimp dimensionati la moment maxim pe fiecare directie se poate reduce cu 50% in fisiile marginale Lifimea fasiilor se stabileste in functie de modul de rezemare conform precizrilor din figura 5.27 a Ja ihe b) ) = a pat ) 3 oS [a ae] ate Ose ala | fa} i la 3 z = 2] | 13 s 4a, 3] Figura 5.27 Fasii marginale la plici armate erucis in functie de modul de rezemare La pkicile mirginite pe tot conturul de grinzi cu care fac corp comun, se pot reduce momentele incovoietoare sau aria secfiunii de armaturd, dupa cum urmea — in toate cdmpurile intermediare si pe reazemele intermediare incepand cu al treilea de la margine, eu 20%; in deschiderea marginald si pe al doilea reazem de la margine cu 20%, daca h/h < 1,5 si eu 10% dacd 1,5< blr<2. Armitura pe reazem se aseazi uniform distribuit pe laturile plicii si se poate reduce cu 50% in fagiile de margine, Barele ridicate din cdmp se completeaza fie cu barele ridicate din cdmpul alaturat, fie cu calareti care se opresc la 4 din lumina deschiderii mici a placii (fig. 5.26). Armarea zonelor de colt se face la plicile simplu rezemate pe contur, ale cZror colfuri sunt impiedecate a se ridica (fie prin ancorare, fie prin inciircarea fiec3rui colt cu cel putin 1/16 din incdtearea total a plicii). Aria sectiunii de arméturi se consider’ egal’ cu cea maxima din cimp, iar modul de agezare este precizat in figura 5.28, ‘Tinand seama de solicitiirile ce apar in colturi, armatura rationala este cea oblica, care necesiti ins o manoperd mai mare, fn practic se prefer utilizarea unor plase ortogonale, mai usor de executat desi consumul de material este mai mare (aproximativ de trei ori) fati de varianta precedenti, Daca se utilizeaza plase sudate la armarea plicii — agezarea anmiturii in cmp se face findndu-se seama de posibilitatea reducerii cu 50% pe fasiile marginale definite in figura 5.27. In acest scop in zona centrali a plicii se ageazi plase suplimentare intr-una sau mai multe bucdi{i cum se arata in figura 5.29. innddirea 140 plaselor se face conform figurilor 5.17 si 5.18. Peste sectiunea in care armiturile plaselor suplimentare (pe randul 2) nu mai sunt necesare din calcul, acestea se ancoreazi astfel: — la reazeme incastrate, cu 15 d sau cel putin cu 200 mm, din sectiunea 0,2 /; misurati de la ‘marginea reazemului; — la reazemele simple, cu 30 d respectiv eu un ochi de plasi, din sectiunea 0,125 J, misurati de la marginea reazemuh a) 03k, lsau cu plase sau cu plase| ‘ortogonale oblice’ iL te Figura 5.28 Armarea zonelor de colt ale plicilor simplu rezemate pe contur avand colfurile ancorate: a) armare superioard; b) armare inferioara Ca si in cazul plaselor legate, armatura din fasiile marginale trebuie si satisfacd conditiile de procent minim de armare, diametre minime si distanfe maxime dintre bare. Armarea pe reazeme cu plase sudate se face utilizandu-se o singurd plasi, plase suprapuse de litimi diferite sau plase suprapuse de aceeasi Litime montate decalat (fig. 5.30). Armatura se aseazii uniform pe reazeme, litimea plaselor si modulul de suprapunere se determin’ din conditia ca plasele din primul rnd s& patrund’ in cmpul adiacent cu 0,25!) iar cele suprapuse cu 0,15%nieintocmai ca gi la armarea pe reazeme pe o directie cu plase sudate (vezi fig. 5.25). Pe fisiile de ‘margine, armatura de pe reazeme se poate reduce cu 50%, ayo ST» OE = TI 10, —_ I oO oO" fo” } ' 1 ' oy; 1 ' 1 ' q » lo th / ie WT fk Ve ! ' ' ' ) ! pif ! oe OU eS Figura 5.29 Moduri de armare in edimp a placilor armate pe douii directii folosind plase sudate suprapuse: a) plasii suplimentara dintr-o bucatii; b) plasii suplimentara din dowd (sau mai multe) bueaji. Armarea zonelor de colf a plicilor simplu rezemate se face conform precizarilor de la plasele legate, utilizindu-se plase sudate ortogonale, asezate la partea inferioara si superioara a colfurilor la dimensiunilor ariitate in figura 5.28. 14a) by) Osh, Bish oc) le, push F = t =a FS —T 5 oO , O Le 4 + 4 a 1 wa 1 at ~ ® ~ 1 ~ \ 1 4 4 lo 77 | HHett. Figura 5.30 Moduri de armare cu plase sudate a reazemelor intermediare ale placilor armate pe doua direcfii: a) un singur rand de plase; ) plase suprapuse de litimi diferite; c) plase suprapuse montate decalat in tungul marginilor libere (fara reazeme) atit la plici armate cu plase legate cat gi la cele sudate), placa va confine armituri longitudinal si transversal suplimentari conform figurii 5.31. Armaturile proprii ale placii pot juca rolul de armituri ale marginii, —— 4 bare suplimentare i > dy . cltriesi suplimentari Figura 5.31 Armarea marginii libere a plicii 5.2.1.3 Dispocifi privind armarea la forfa tiietoare 0 placi in care se prevede armaturd la fort tlietoare va avea grosimea de cel pufin 200 mm, Pentru dispunerea armaturii la forfa tiietoare se vor aplica regulile de la grinzi, cu exceptia modificirilor prezentate in cele ce urmeazi. Unde este necesari armétura la forfecare, aceasta nu va fi mai micd decat 60% din valorile minime prevazute la pet. 5.2.2.3 pentru grinzi. in placi, daca [Vy] < May mx (vezi cap.3), armatura la forfecare este constituita in intregime din bare ridicate ori din ansambluri de forfecare Distanta maximi (Spex) dintre etrieri este 0,754, iar intre barele inclinate d (Spex Se masoarii dupi axa plicii). Distanfa transversaki maxima intre armaturile de fortd thietoare se limiteazi la 1 Sd. 5.2.1.4 Plici tip dal © Armitura de rezistenta pentru preluarea momentelor incovoietoare in zona stilpilor intermediari, 0,5 Aq din armitura rezultati in urma dimensioniirii la momentul negativ se va repartiza pe 0 lafime egal cu suma a 0,125 ori lifimea panoului de dali de © parte si de alta a stilpului; Ay reprezint& aria sectiunii arméturilor necesare pentru a prelua momentul negativ (otal care actioneazt pe suma a dous jumititi de panouri adiacente stalpului La partea inferioari a dalei se vor prevedea cel putin doua bare dupa cele dou’ directii principale, ortogonale (5.32). 142 in zona stilpilor marginali si de colt armatura de rezistenta se va amplasa pe lifimea activi by conform figurii 5.32b, unde y reprezint’ distanfa de la marginea dalei la fafa stalpului interioaré dalei, Putem avea situatia y > c, pentru stilpii de margine sau z>c, si y > c, pentru stalpii de colt. — Aw a) 1 — 1 -4 s - (roe vin, 2 bal zs 1 ' | 1 1 Le ls J tin ae pares nfrona b) & margines oe — mnargica D 3 al = Ppanginea placii Figura 5.32 a) Armatura de rezistenta pentru preluarea momentelor incovoietoare la plicile tip dali; b) Latimea activa, b., a unui plangeu dala 143Modul de armare si locul de oprire al barelor de rezisten{i dupa [1] se prezinti in tabelul 5.12. fee ee © (Goan) © cm cantblatn pls) (occontnain rb) ‘Tabelul 5.12 Modul de armare si locul de oprire al barelor de rezistent al Eleé 28 bs FARA CAPITEL cucapme. #/S\2e See cao, | foam, enh | ef | a8 2 1 a pas oath wea a] 2 | a i | 2|8 T 1 Sp tare conn z t ipa spoT L — — \ t i = t FelahoEL ome fly omh oma _f | js]? MT 1 nN \2 | I t | 8) | 50 fF T g 1 Beto | | ae a - | t i nia nina +4 (ha raze fia reonulsi—_ 1 | fina ‘nraxs1 \ t c + Armatura necesara din strpungere La strpungere se poate lua in considerare numai armitura situati fntre aria incircatd (aria stilpului) si petimetrul de control A (fig. 5.33a,b). Anmitura sub form de etrieri se va ayeza perimetral, pe cel putin dowd rénduri, iar distanta fntre acestea nu trebuie si depiigeascd 0,75d (fig. 5.33a), Ia fel in cazul utilizirii unor domuri speciale cu capete in forma de ancoraje (fig. 5.33b) Distan{a intre etrieri miisurati tn jurul perimetrului de baz’ de control (A) nu trebuie si depiseascd 1,5d, iar in jurul perimetrului pan unde se aseazt armatura transversal (B) s& nu fie mai mare de 2d (fig. 5.33b).. Intre perimetrul B si perimetrul de unde nu mai este nevoie de armatura C , distanta trebuie si fie mai mica decat 1,54 in cazul uti perimetrali este suficient. Acolo unde este nevoie de armétura transversala pentru stripungere aria minimi a unui etrier (sau echivalent) se verifica cu relatia: arelor inclinate dispuse conform figurii 5.33c). un singur rind de etvieri LSsina + cosa bain 2 0,08 tn unde: 5, ~ distanfa in sens radial intre etrieri; 5: ~ distanfa in sens tangential intre etrieris @ ~unghiul dintre armatura transversala si cea longitudinalai (pt. etrieri verticali @ = 90" gi sina =1). Numai acele armaturi inclinate se pot Iua in considerare in caleule care tree prin zona inedtcatd sau la o distantl ce nu va depigi 0,25 d de la periferia acestei zone (fig. 5,33c). Distanfa intre fafa interioara a reazemului si armitura inclinati cea mai apropiatd Iuat& in considerare conform calcului, nu va depisi 0,5 d (aceast distanf& se va considera de la nivelul a4 (5.28) armaturit intinse). Dact barele ridicate sunt previzute numai intr-un singur plan, inclinarea lor se poate reduce la 30’. a i ‘ATT oT ower - ast | / i tL Suhel [Bl pinett de toncont {pein eno pd caowc emt nl {) perm cou dee | se dra arn t ») Figura 5.33 Armarea la strpungere: 2) povifia etricrilor, b) pozitia domurilor, c) pozitia barelor ridicate 5.2.1.5 Realizarea golurilor in plicit Capacitatea portanta a plicilor cu goluri depinde de pozitia, marimea si forma golului, de modul de rezemare si de armare a plicii precum si de modul de aplicare al inedrcltilor, La plicile cu armatura de rezistenti pe o singur directie, agezarea armaturilor in jurul golului depinde de marimea acestuia. Cand dimensivnile golului sunt mai mici deeat 1/5 din Geschiderea plicii, armitura echivalenti cu cea care intersecteazi golul se ageazi 1a marginile acestuia prelungindu-se cu Jungimea de ancorare (fig. 5.34). fn cazul golurilor mari asezate la mijlocul deschiderii plicilor armate pe o directie (fig. 5.34) armiitura pe deschiderea de calcul ([,) se dimensioneaz la un moment incovoietor majorat dat de relatia aproximativa: 2 a(2b) | > m, =| 0125-094 { 7% he ta) | (5.29) 145si se aycaza de o parte si de alta a golului pe o litime: (5.30) el max (a; 2) <0,2 le en a > She ar 2 1 of} bace suplimentare de bona Figura 5.34 Asezarea armituri in jurul goturilor miei Pe directia armaturilor de repartitie, de o parte si de alta a golului—atunci cand b/a > 0,5 —se aseazi o armaturii dimensionati la momentul incovoietor: m, =0,125qa(a+2b,,) (8.31) Daci b/a<0,5, momentul de margine m, se calculeaz4 ca pentru o placd rezemati articulat pe trei laturi si liber pe Tatura a Marginile golului se armeaz prin indoirea barelor (sau a plaselor) din camp sau prin prevederea nor armituri speciale in form’ de agrafe (fig, 5.35a) respeetiind cele aritate in figura 5.31. Plicile dreptunghiulare armate pe doua directii, prevazute cu goluri, se pot trata, in cazul golurilor mici ca si in figura 5.34, iar pentru golurile mari in mod simplificat, ca plici rezemate pe frei laturi (fig. 5.35b). La o alegere rationala a conditiilor de margine se pot determina solicitirile cele mai defavorabile in scopul dimensionarii armaturii, Armiturile suplimentare, care marginese golurile, se dispun pe lungimea deschiderilor de ia reazem la reazem, Marginile golurilor se armeazi longitudinal, 1a partea inferioara si cea superioard, realizindu-se grinzi avand inaltimea egal sau mai mare decat grosimea plicii. Armitura superioara are menirea de-a acoperi eventualele incompatibilitii ce nu pot fi evitate la utilizarea unor metode aproximative de calcul a solicitirilor. Armatura inferioard pe directia solicitirilor maxime se continu’ pe reazeme fri a se reduce secfiunea transversali. ceca yt + Seal | fe) agra |e pear Zealelst pentm me 5 isrbuyiaarmaturit dps SECTIUNEA 22 “UY | Ae "pentru m, Aistibatia artun dup J, Figura 5.35a) Zonele si modul de armare a placilor in vecinitatea golurilor mari la o plac& armatit pe o singuri directie; 146 @ Cilia. aa Lilal o! a CRE... LAME, @ — latura rezemata ~ ~~ latura libera Figura 5.35b) Modul de calcul la 0 plac armati pe douii directii prevaizut cu un gol mare 5.2.1.6 Armarea plicilor frdnte (rampa seirii si podestul) in figura 5.36 se prezinta armarea unei rampe si a podestului la o scar. Dacti podestul este mai lat se poate prevedea grinzi de vang la partea superioara gi inferioar’ a rampei. OO”, Treptele smu se armeaza > Ina se va tine cont sus. {3 de momentul negativ jos__2 jos v Figura 5.36 Armarea rampei si podestului la 0 scar 5.2.1.7 Centuri Se recomandi ca plangeele din beton armat care reazemi pe zidirii marginale la clidiri situate in Zone seismice sau amplasate pe argile contractile si fie prevaizuto cu centuri de beton armat (fig. 5.37) avand aria sectiunii transversale cel putin 50.000 mm? (250 mm x 200 mm). Latimea si inilfimea scofiunii transversale a centurilor vor respecia si urmétoarele condi minimale: ~ latura mic > 250 mm dar > 2/3 din grosimea peretelui; ‘iltimea minima 200 mm; ~ procentul minim de armare longitudinal va fi; — 1% pentru zonele seismice cu ay > 0,20 g; 147— 0,8% pentru zonele seismice cu ay <0,16 g. Diametrul barelor longitudinale va fi de cel pufin 10 mm. Diametrul ettierilor va fi > 6 mm si se dispun la o distant maxima de 150 mm in cmp curent si 100 mm pe lungimea de innidire prin suprapunere a armatutilor longitudinale. Inniditea baretor longitudinale din centuri se va face prin suprapunere, fri eArlige, pe o fungime fp > 60 d. Secfiunile de innidire vor fi decalate cu cel putin 1,0 m; intr-o sectiune se vor indi cel mult 50% din barele longitudinale. Centurile vor fi continue pe toati ungimea peretelui si vor alcdtui contururi inchise. La colturile, intersectiile si ramificafiile peretilor structurali se va asigura legitura monoliti a centurilot amplasate pe cele doua directii, iar continuitatea armiturilor va fi realizata prin ancorarea barelot longitudinale in centurile perpendiculare cu fyy> 60d, Centurile de la nivelul plangeelor curente si de acoperig ale constructiilor din zone seismice cu 4, 20,20 g nu vor fi intrerupte de golurile de zidarie. Pentru a, <0,16 g se accept intreruperea in dreptul casei sedrilor sau a lucarnelor cu conditia sa se prevada doi stilpigori de beton armat monolit Ja marginea golurilor. bh, Ac> 50000mm" Etrieri ¢> 6mm Ay Siow 150mm el he=200mm. p> Wopt.ae>022 dz 10mm 5 0,8% pi. ar < 0,16 ‘, be> min 250mm be 2/3 be Figura 5.37 Armarea centurilor 5.2.2 Grinzi §.2.2.1 Forma si dimensiunile sectiunii transversale Forma sectiunii transversale a grinzilor monolite este de reguli in T gi mai rar Greptunghiulard, trapezoidal sau alte forme. inaltimea minima a grinzilor se considerd o fractiune din deschiderea de calcul f, dup’ cum urmeaza ~ pentru rigle de cadra si grinzi principale ........... a ms = penira grinzi secundare si nervuri dese simplu rezemate.........ses 20 — pentru nervuri dese incastrate elas 128 ~ pentru nervuri la plangee casetate simplu rezemate pe contur... 130 ~ pentru nervuri la plangee casetate cu continuitate pe cel putin o laturli.......... U35 ie we indltimea aleasd pentru grinda trebuie s& respecte si valorile indicate in tabelul 4.5. Raportul dintre indlfimea si litimea secfiunii transversale va fi mai mic decit 4, dar se recomanda urmitoarele valori: W/b=1,5...3 pentru grinzile cu secfiunea dreptunghiular’ gi h/b = 2...3 pentru cele cu secfiunea in T. Daca stabilitatca laterala a grinzilor este asigurata (ca de exemplu la plangeele casetate), se pot adopta si rapoarte mai mari, Grinzile solicitate Ia incovoiere eu torsiune, cAnd momentul de torsiune este cel pufin 1/3 din momentul de incovoiere, se recomandii s& aib& raportul h/b < 2. Lifimea secfiunii transversale de beton b trebuie si respecte gi prevederile de la punctal 6.2.1, adicd dimensiunea minima pentru rezistenta la foc. Lifimea minim& a grinzilor va fi cel putin 200 mm. La grinzile monolite dimensiunile sectiunii transversale se stabilesc de regula multiplu de 50 mm. 148 Grinzile monolite au, de regula, sectiunea transversal constant pe deschidere. La solicitari gi deschideri mari grinzile se pot ingrosa pe reazeme sub forma unor vute (fig. 5.38). Panta maxima a vutelor ce se ia in considerare in calcul este de 1/3. h —_ SOhh Figura 5.38 Geometria vutelor {in functie de raportul dintre deschiderea grinzii 1 si iniltimea h a secfiunii transversale, atinzile se considera; ~ lungi (zvelte), daci ih > 8; = scurte (scunde), daci 2 < Ih <8; = pereti, dack Ih <2. 5.2.2.2 Dispocitii constructive privind armarea longitudinal Procentele minime si maxime de armare vor respecta urmiitoarele dispozitii: ~ seofiunea minima a armaturii intinse se determing cu relatia: Avnin = 0.26£2 6, d > 0,0013),d fn zon nes ismicd (5.32) so fen, Six unde 6; este latimea medic a zonei intinse (pentru o grind in T, cu placa in zona comprimati, se considera numai Lifimea inimii). ~ suprafata efectiva a seofiunii armaturii intinse trebuie si fie mai mare decét cea necesar din verificarea la fisurare (vezi cap, 4); ~ secfiunile de beton cu arii de armituri mai miei decat cea dati de relafia (5.32) se vor considera ca nearmate. ~ secfiunea maxima a armaturii intinse sau comprimate, in afara zonelor de suprapunere, corespunde iniltimii maxime a zonei comprimate x=£-d admisi de normele din tard, unde: & <0,25, pentru zonele plastice ale grinzilor, ES Gq, pentru celelalte cazuri dar nu va depiisi 4% din aria sectiunii de beton (,, A= 7d in zona scismica indiferent de clasa de ductilitate (6.33) 0,04.4,), Procentele medi de armare recomandate in cazuti obisnuite de armare (in absenta unor considerente deoscbite) se situeazi intre 0,8 gi 2,0%. La reazemele marginale ale grinzilor continue, este indicat si se prevadi o cantitate de armitura la partea superior a grinzii Aria armaturii se determina dintr-un moment de incastrare parfiala reprezentind cel pufin 15% din momentul incovoietor maxim al cAmpului adiacent reazemnului respectiv, dat trebuie s& fie mai mare decat cea minima determinati cu relatia (5.32). Asezarea armitturii. Rationalizarea armiturii in sensul reducerii_prefului de cost, este influentat’ in mare parte de operatiile de fasonare gi de montaj, 149Tn scopul simplificarit acestor operatil se recomanda. © limitarea numarului diametrelor barelor folosite; + Jolosirea in et mai mare mésurd a barelor drepte fra cdlige la extremitifi; * limitarea barelor indoite ca numér si forma; S © alegerea celor mai adecvate sisteme de imbinare; * folosirea procedeclor mecanizate de debitare, fasonare si asamblare a arméiturilor, Armitura longitudinal’ de rezistenta este constituité de regula din bare flexibile asociate, eu ajutorul armituritor de montaj sia celor transversale, in carcase spatiale legate (cu sfirma) sau sudate sau in carcase plane sudate. Asezarea barelor de rezistenfii in sectiune transversali trebuie si respecte distangele minime precizate la pet. 5.1.2 . Se recomanda ca distanta maxima dintre axele barelor de rezistenti sii nu depiiseasca 200 mm deciit in cazuri justificate. ° La reazemele intermediare ale grinzilor continue, (care nm face paste dintr-o structuri antiseismica) cantitatea totala de arméturi intinsi A, pentru o sectiune in ‘T, se va repartiza pe litimea efectiva a tilpii superioare. O parte din aceste armituri poate f, concentrata pe lxfimea inimii (fig. 5.39). In zone seismice se va respecta prevederile de ta punctul 5.2.4.4, in zona comprimata a seciunilor din cémp, dact nu rezulté din caleul armatuti comprimate, se previd minimum doui bare de montaj nevesare pentru susfinerea etrierilor (fig. 5.40) Cand grinzile sunt mai inalte de 700 mm, pe fefele laterale se dispun i constructive la distanfa maxima de 400 mm intte ele. Aceste armturi pot fi prinse la fiecare 2 ctrieti cu agrafe avand diametrul de 6 mm. Se recomanda ca aria totala a armitucii longitudinale laterale sa reprezinte cel putin procentul minim din aria de beton hasuratd (fig, 5.40) sunsliur de monty arméturi longitudinale i f- ba », be 4 le oo Figura 5.39 Pozitionarea armaturii Figura 5.40 Dispunerea ‘arelor intinse in reazemele intermediare constructive Cand grinzile au, inilfimea > 1000 mm se respect prevederile de 1a punctul 4.2.1 privind armaturile de pe fefele laterale, Asezarea armaturii in lungul grinzii, depinde mai eu seamd, de alura diagramelor soli (moment incovoietor sau intinderea in armituri si for(i tietoare), de condigile de rezemare a srinzii (rezemare simpli, incastrare sau continuitate), de 2veltetea grinzii (raportul U/h) $i de tipul armaturii folosite (carcase legate sau sudate). La grinzile scurte simplu rezemate, solicitate moderat de © incdtcare uniform distribuitd, armatura longitudinal se prevede constant pe intreaga lungime. Aceast armatura poate fi 0 carcasi spa(ialX legat sau mai multe carease plane sudate (fig, 5.4 1a). La grinzile continue solicitate predominat cu incdrcare uniform distribuita avand o intensitate redusi,, oprirea armituritor longitudinale se poate face in mod simplificat in locurile indicate in figura 5.41b. frilor 150 9 coo sea * 4 (J ole “So Lo it Me >max(0.3 . Pmax( : armas b) FmanSlon0Flap FOAM Oe) onsale! aE, SW An 125i Tl eA AN Rev la ‘min 2 bare to] Figura 5.41 Armarea grinzilor solicitate moderat de o incircare uniform distribuitk: a) grinda scurta simplu rezemati; b) grind contimud La grinzile continue solicitate de forfe concentrate importante plasate in apropierea reazemelor (salturi mari in diagrama de fort tlictoare) se poate opta pentru ridicarea barelor longitudinale (fig. 5.42). Pe reazeme armaturile ridicate pot participa pe lang barele independente (cdlareti) la preluarea momentelor negative P \P Aa \> V4Aa Ve aan Aa! min, 2 bare ‘min. 2 bare Figura 5.42 Ridicarea armaturii intinse (S14, este distanta maxima dintre etrieri, vezi pet. 5.2.2.3) ‘Aria barelor longitudinale si lungimea carcaselor, atat la grinzile simplu rezemate cat sila cele continue, se stabileste din condifia ca momentele capabile si urmiireasci (cit mai aproape) diagrama momentelor cauzate de inedredt (fig. 5.43). La grinzile puternic solicitate locul de oprire a barelor drepte si a celor ridicate se poate stabilii in functie de diagrama momentelor capabile sau in functie de diagrama forfei de intindere 151capabile din armitura de rezistenfa care se obfine, de fapt prin reducerea diagramei de momente capabile cu valoarea bratului de parghie z. in zonele seismice cel pufin jumitate din sectiunea de armiturd intinsa se prevede si in zona comprimatt, Se prevede armare continua pe toati deschiderea grinzii dupa cum urmeaza: ~ It partea superioara i inferioara a grinzilor se prevad cel putin céte douit bare cu suprafafi Profilati cu diametrul > 14 mm; ~ cel pufin un sfert din armatura maxim de la partea superioari a grinzilor se prevede continua pe toata lungimea grinzii. a b Infaguritoarea efortului de intindere Fu ———————— din solicitate (Mea-+ Nu) de rezistenti > a | ~ dog Infisuritoarea efortuh de intindere dilatats il | ri Diagrama fortei de intindere capabili in armditura de rezistenié Fe \~ Figura 5.43 Curba infiguratoare pentru calculul elementelor incovoiate, Lungimi de ancorare a) findnd cont de variafia liniard a efortului in armatura pe iungimea fj, b) in mod acoperitor Lun; recomandatri; ~ curba infisurdtoare a forfei de intindere din arméturile longitudinale se obfine printr-o deplasare eu a; fafi de curba infiguritoare a lui Fy (Fw este forfa de intindere din armitura Jongitudinala determinata din calculul secfiunii transversale, vezi cap. 3); ~ daca armitura transversala este necesara din calcul, a, =0,52-(ctg0- ctga); ea armiturilor longitudinale intinse se determind respectind urmatoarele ~ daci armiitura transversal mu este necesard pentru preluarea fortei taietoare, a,=d; ~ pentru armatura din talpd, situata in exteriorul inimii, a; va fi sporita cu distanta de la bark pani la inima (figura 5.39); ~ cin punctul in eare barele nu mai sunt necesare ele vor fi prelungite cu lungimea /,, 2d, ~ diagrama efortului capabil de intindere in armaturd Ja starea limiti ultima trebuie si se situeze in afara eurbei infisurdtoare a efortului de intindere in armiturd produs de actiuni, deplasati ca in figura 5.43, ~ este permis’, de asemenea, utilizarea unei diagrame in care rezistenta la intindere este seazuti progresiv pe lungimea [,,, ~ lungimea de ancorare a barelor inclinate, care Iucreazi la fort tietoare, ma va fi mai mick de 1,30-/4, in zona intinsd si de 0,70-/,, in zona comprimati 152 + “| Figura 5.44 Ancorarea armaturii inferioare la un reazem marginal: a) direct, b) indirect, Ancorarea armiturii inferioare Ia un reazem marginal, cu sau fir incastrare partial astfel ~ cel putin 1/4 din armiturile longitudinale ale cémpului vor fi prelungite pe reazem, ~ ancorarea armaturii va fi capabili si reziste la o Forti de intindere: Vi| a Vesloas Neg (5.34) z unde Nz teprezinta forfa de intindere de calcul, ~ lungimea de ancorare se masoari de la (fig. 5.44) si se va lua conform relatici (5.8). a, se va face ia de contact dintre grindi si reazemul ei Ancorarea armiiturii inferioare pe reazemele intermediare se va face astfel ~ cel pufin 1/4 din armiturile longitudinale ale cémpurilot vor fi duse peste reazeme, ~ ancorarea armiturii va avea lungimea de cel putin 10d (pentru bare drepte) sau nu mai afin deat diametrul dormului dy la d<16 mm si 2dy la d>16mm (pentru indoituri si ciocuti) (fig, 5.45a) ~ se recomanda ca armatea si fie continua si capabili si preia momente pozitive accidentale (tasarea reazemului, explozii), (fig. 5.45b sau c), Figura 5.45 Armarea pe reazemele intermediare 5.2.2.3 Dispozifii constructive privind armarea transversal Armitura necesari pentru preluarea forfei thietoare va respecta urmitoarele prevederi: ~ va forma unghi de 45°...90° cu axa longitudinal’ a elementului structural, ~ va consta dintr-o combinafie de: ~ etrieri ee cuprind armaitura longitudinala intins® si zona comprimata (fig, 5.46), bare inclinate, ~ansambluri de forfecare in forma de carcase, sedrite etc, din bare de fnalti aderenti, independente de armitura longitudinal& dar care trebuie ancorate corespunzitor in zonele comprimate si intinse. ~ etrierii vor fi ancorati corespunzitor; Este permisii o innddire prin suprapunere a ramurii de lang suprafata it conditia cd ctricrii nu sunt solicitafi la torsiune; 153~ cel putin 50% din armatura necesara pentru preluarea forfei tietoare va fi sub forma de trier’ gi agrafe. ett intro | bie i “pest I wer arr evi ett primetal permet i imeror chs desis imetor | Figura 5.46 Exemple de combinatii de etrieri si armituri transversale Coeficientul efectiv de armare transversal p, se determin& cu telatia: pr (535) aan . . Figura 5.48 Armarea transversal a grinzilor late a) prefabricate, b) monolite unde: yy — aria armaturii transversale tn interiorul lungimi $~ distanta dintre armiturile transversale, La grinzile care fac parte din structuri antiseismice zonele de la extremitijile grinzilor cu bw — lagimea inimii elementului, _ ae _. Iungimea /.y masuraté de la fafa stalpilor (fig. 5.49), precum si zonele cu aceasta lungime, situata de @ —unghiul dintre armitura transversal si axa longitudinala (pentru etrieri a = 90" gi © parte gi de alta a unei sectiuni din cimpul grinzii unde poate interveni curgerea in cazul sine =1) combinatiei seismice de proiectare, se consider’ zone critice (disipative). Coeficientul efectiv de atmare transversal trebuie si fie mai mare decat valoarea minima _ obfinuti cu relatia: t | < 50mm Presa = oo3le (5.36) | — ; fx < in zonele plastice potentiale ale grinzilor participante la structuri antiscismice cu a,>0,12¢ trebuie si se respecte si conditia ,,.,. >0,002 thor Distanja maxima sine Pe directia longitudinal intre ansamblurile de forfecare (fig. 5.47) este L Lhe definita eu relatia: eel : ane ler = 1,5h - pentru clas de ductilitate H Sim =0,75d (I+ ctgee) (5.37) Sh - pent clast de ductlitate wo ler=h = pentru clasi de ductilitate M simu va depasi valoarea de 300 mm, Figura 5.49 Zone critice la grinzi fom Et Et ‘buie si itil Ca S Sime SSeS . ‘trierii prevazui in zona critica trebuie si respecte conditiile: > ol i a asa $600mm = diametrul etrierilor d,,, 2 6 mm; ‘I NJ ‘I ~ ) — distanta maxima dintre etrieri va respecta conditiile: t= NN N NN Sina S win 150 anid pentru clasa de ductilitate HI (5.40) h N IN 4 al ; by Siax $ ain| 200 mm:8dy} pentru clasa de dvctlitate M (41) Figura 5.47 Distanfe maxime intre armaturile transversale. " 4 J | in care dp; este diametrul minim al armiiturilor longitudinale, Distanfa maxima pe dircctic longitudinala dintre barele Inclinate este definitd de: Span = 06d (140192) (5.38) 5.2.2.4 Armarea la torsiune Distanta transversald dintre ramurile de etrieri sau agrafe nu va depagi in cazul grinzilor solicitate la torsiune trebuie si se respecte urmatoarele reguli Sino = 0,75 S600 mm (5.39) ~ etrierii vor fi inchisi si ancorati prin suprapuneri sau cu cérlige la capete, conform cu figura La grinzile late b > 650 mm se preva etrieri suplimentari sau etrieri dubla(i (fig. 5.48). | 5.50 si vor forma un unghi de 90° cu axa elementului structural, 154 158~ cel putin 0% din armétura necesaré pentru preluarea fortei tHietoare va fi sub formi de etrieri si agrafe. lhe wma tir ei ermal petimet Se interior Ethie eschis iano Figura 5.46 Exemple de combina(ii de etrieri si armaturi transversale Coeficientul efectiv de armare transversal’ p, se determin’ eu relatia: Aw (5.35) ‘sb, sina unde: Aye ~ aria armaturii transversale in interiorul lungimii s; 5 —distanta dintre arméturile transversale, by— lijimea inimii elementului, @ — unghiul dintre armatura transversala si axa longitudinala (pentru etrieri a = 90° gi sina =1) Coeficientul efectiv de armare transversali trebuie si fie mai mare decat valoarea minima ‘objinuté cu relafia Pw Prrsin = 9,08 (5.36) In zonele plastice potentiale ale grinzilor participante la structuri antiseismice cu a,> 0,12g trebuie si se respecte si condifia P,,, 20,00 Distanfa maxima sin. pe directia longitudinala intre ansamblurile de forfecare (fig. 5.47) este definita cu relatia: Sham = 0.75¢ (Lb elg er) (637) sinu va depisi valoarea de 300 mm, < 50mm re al ba Figura 5.47 Distante maxime intre armaturile transversale. Distanta maxima pe directie longitudinala dintre barele inclinate este definita de: naa = 0,6d (I++ lg et) (5.38) Distanfa transversali dintre ramurile de etrieri sau agrafe nu va depasi: Sime = 9,750 S 600 mm (5.39) La grinzile late b > 650 mm se prevad etrieri suplimentari sau etrieri dublafi (fig. 5.48). 154 Figura 5.48 Armarea transversal a grinzilor late a) prefabricate, b) monolite La grinzile care fac parte din structuri antiseismice zonele de la extremititile grinzilor cu Jungimea /,, misurata de la fata stalpilor (fig. 5.49), precum gi zonele cu accasti lungime, situat’ de © parte si de alta a unei secjiuni din cAmpul grinzii unde poate interveni curgerea in cazul combinafiei seismice de proiectare, se considera zone critice (disipative). < 50mm, | a [ Te Sim L le Ter=h — ~ pentru clas de ductilitate M 5h - pentru clas de ductilitate H Figura 5.49 Zone critice la grinzi Etrierii prevazufi in zona critica trebuie si respecte conditiile: = diametrul etrierilor d,, 2 6 mm; ~ distanfa maxima dintre etrieri va respecta condi(iile Sina S win 150 7 pentru clasa de ductilitate H. (5.40) Sioax S avin( 200 sum pentru clasa de ductilitate M (5.41) in care dj, este diametrul minim al armiturilor longitudinale. 5.2.2.4 Armarea la torsiune in cazul grinzilor solicitate la torsiune trebuie si se respecte urmatoarele reguli: = etrierii vor fi intchisi si ancorati prin suprapuneri sau cu cArlige la capete, conform cu figura 5.50 si vor forma un unghi de 90" cu axa clementului structural, 158~ mirimile prevazute la pet. 5.2.2.3 referitoare la procentul minim de armiturd transversal’ si distanfa maxima dintre armaturile transversale sunt valabile si la elementele torsionate, ~ suplimentar, distanfa longitudinala dintre etrieri nu va depagi 5, a. <1 /8, — armiitura longitudinal va fi astfel distribuiti ca in fiecare colf si se afle cite o bara; cclelalte vor fi distribuite uniform pe conturul interior al etvierilor Ia maxim 350mm distan(3 intre axele lor. b) Figura 5.50 Exemple de armare la torsiune: a) situafii recomandate, b) situatie nerecomandati 5.2.2.5 Armarea de suprafati in anumite cazuri este necesari prevederea unei armituri de suprafags, fie pentru controlul fisuraii, fie pentru asigurarea unei rezistente adecvate la exfoliere a stratului de acoperire. Armitura de suprafata destinati impiedicarii exfolierii, de exemplu la acfiunea focului (capitolul 6), sau unde sunt utilizate grupuri de bare, sau bare cu diametrul peste 30 mm, va fi aledtuit sub forma unei plase din sirme cu diametrul mic, de inaltd aderenta si va fi amplasat in exteriorul etrierilor, conform figurii 5.51 Aria armiturii de suprafata (pe cele doud directii) Azsws trebuie si nu fic mai mick decit O,01Acrex Sat 0,00SAczex pentru stratul de acoperire mai mare de 70mm, unde Agwxr este aria betonului (hasurat in figura 5.51) care se exfoliaza. Acoperirea minimii necesari a armaturii de suprafafi va respecta prevederile de la pet, 5.1.1. Barele longitudinale ale armiturii de suprafafa pot fi Iuate in considerare ca gi armituri longitudinal de incovoiere, iar barele transversale ca armiturli de forfecare, cu conditia satisfacerii sitatilor de dispunere gi de ancorare, pentru aceste tipuri de armatura L i ' ' 1 O.0 Base < Acsus i ! ' - i i f | (dx) Asoup (00mm y+ 232mm Acie i {575150 mm 2x indltimea zonei comprimate in starea limit’ ultim’ Figura 5.51 Exemplu pentru armarea de suprafagi 156 5.2.2.6 Armarea in jurul golurilor Golutile se pot prevedea in zone cu forfa tiietoare mari numai cu conditia si nu se Intrerupa bielele comprimate importante (fig. 5.52a) sau dup decupare tilpile si formeze un cadru inchis cu rigiditate suficienti. fn zona cu forte thietoare mici se pot admite goluri cu lungimi relativ mari (fig. 5.524). Golurile rotunde sunt mai avantajoase decdt cele dreptunghiulare. La cele dreptunghiulare, daci este posibil, colturile se rotunjesc. b) ¢) f i ~~ i bicla comprimata de boton by Figura 5.52 Pozifionarea golurilor in zona grinzii Armarea suplimentarit fn jurul golurilor se prezinti in figura 5.53. Distan{a minima intre dow goluri succesive se determina cu relatia (3.107), dar va fi mai mare decat 5 em. tet suptimenta pent 08 Vos HEE Re Nee Figura 5.53 Armarea eu bare suplimentare a grinzilor in zona golurilor 5.2.3 Stalpi 5.2.3.1 Forma si dimensiunile sectiunii transversale Forma uzualii a sectiunii transversali a stilpilor este patrat sau dreptunghiulari Dimensiunile sectiunilor patrate sau dreptunghiulare se iau multipli de 50 mm, Se pot admite si alte marimi in condifi speciale care impun anumite dimensiuni sau forme diferite ale stalpilor. Dimensiunile minime ale secfiunii se stabilese din condifia ca flexibilitatea stilpilor (/,/7) s& respecte valorile: },/i = 140, pentru betonul obisnuit; 1, [i= 70, pentru betonul cu agregate usoare; 1,/i=35, pentru stilpii fretati, in care J, este hingimea de flambaj, iar / raza de giratie. Dimensiunile minime ale sectiunii transversale se iau 250 mm la stalpii eu solieitiri reduse si Ja stilpigorii zidariilor si 300 mm in restul cazurilor, 197Daca efectul de ordinul doi este semnificativ, adica @> 0,1 dimensiunite sec{iunii transversale a elementelor seismice primare nu trebuie si fie mai mic decét 1/10 din distanta intre punctul de inflexiune a momentului si capatul stilpului, pentru incovoierea intr-un plan paralel cu dimensiunea stilpului considerati. Coeficientul de sensibilitate la deplasari relative de nivel, 0, se determina cu relatia: (5.42) unde: Pj, ~incdrearea verticala totala la nivelul considerat in gruparea special’; d, ~ deplasarea relativi de nivel, determinata ca diferenta deplasiritor medii ta partea superioara si cea inferioari a nivelului considerat; Voy ~forta tdictoare totala de nivel; 1 —inalfimea etajului (misurata inter ax), La stilpii cu secfiunea circulard se recomanda ca diametrul sectiunii transversale de beton si fie cel pufin 250 mm, iar cel al smburelui fretat de cel putin 200 mm. Raportul laturilor secfiunilor dreptunghiulare va fi de reguli:h/b <2,5. La stalpii cu sectiunea de L, T, cruce etc. limitarea se referi la raportul dintre dimensiumile maxime de pe cele dou diroctii. Fac excepfie stélpii halelor cu pod rulant gi ai altor structuri la care, pe directia dimensiunii mici a sectiunii stalpilor, se prevede structurd distinct de contravantuire precum si stilpii structurilor de tip tub perforat, Recomandatile de mai jos se referd la stalpii care au dimensiumile sectiunii transversale hs 4h, unde b este dimensiunea minima, iar h dimensiunea maximnd a seefiunii transversale. 5.2.3.2 Armittura longitudinald de rezistentit 1n zonele critice ale stalpilor (vezi punctul 5.2.3.3) se vor utiliza ofeluri cu alungiri specifice corespunziitoare efortului unitar maxim de cel putin 7,5% pentru clasa inalt& (H) de ductilitate si de cel putin 5% pentru clasa medie (M) de duetilitate, Diametrul minim se considera de 8 mm; (la stalpii de beton armat turnati in pereti de zidarie). Pentru zone seismice se recomanda 12 mm. Procentul minim de armare al intregii arméturi longitudinale se obfine din aria minim determinata cu relatia: Avan = NON » 0,002.4, (6.43) fat unde: NVzy este solicitarea de calcul la compresiune axial, fy este limita de curgere de caloul a armiturii; A, este aria secfiunii transversale de beton, Pentru zone seismice aria minima trebuie si respecte urmatoarele condifii in fimefie de casa de ductilitate ~inalti(H) A, gi, 2 0,014,: — medic (M) A, aj, 20,0084, Procentul maxim total de armare longitudinal se consider 4%. fn cazul innédirit prin suprapunere a barelor aria de armaturi nu poate depagi limita de 8%. Barele longitudinale vor fi distribuite la periferia sectiunii (fig. 5.54) dup’ cum urmeaz’: ~ pentru sectiunea poligonala in fiecare colt va fi previizuti cate o bar’, iar in zone seismice pe fiecare laturi cel putin cate o bard intermediara; ~ pentru seetiumea circular’ numérul minim de bare este 4, dar se recomandi 6, 158 a) 510m etre peritetal elier | I $ ‘suplimentar Zier perieteal legaturile consective trebuie sa aiba ciocurile pe laturi opuse ale stalpului [sit P| [ | stalp de colt special » < 150mm ( Coy £2200 Co 4 & 7 Zo ay c= [ ‘stalp-perete special oe 5 ] “Bare interioare sgrupate <2! +150 mm (H; 200 mm (M) Figura 5.54 Armarea stalpilor: a) cu see{iunea dreptunghiulari; +b) cu sectiunea in forma de ,1”, c) cu seetiune lamelar 5.2.3.3 Armétura transversalit Diametrul armiturii transversale (etrieri, bucle sau spirala elicoidali) trebuie si respecte conditile urmitoare: ~ clasa de ductilitate inalta (H) d,, > 0,4dy Toa Toa in care dy este diametrul maxim al barelor longitudinale (Oi); Svas foaw— tezistenja ofelului din care se confectioneazi armatura longitudinal respectiv cea transversali. fdy/h — clasa de ductilitate medie (M) dy = i 3 6mm Diametrul sarmelor plaselor sudate wzinat, ca arméturd transversal nu va fi mai mic de 5 mm, La stilpii participanti la structuri antiseismice, care prezint deformafii_post-elastice semnificative, zonele de la extremititi pe o distanf’ Jy (Fig. 5.55) se vor considera zone critice. 159“H{)_ grinda sau placa f zona = critica, fa da de LS dh 3 zona | le ~grindai sau placa Figura 5.55 Zone critice la stilpi participant la structuri antiseismice in afara cazului end este determinati print-un calcul riguros, lungimea zonelor eritice se obfine in functie de clasa de ductilitate cu relatiile: Atuetilitote inal CH), , atnei se pot uliza bare speciale de indie (ig, $69) a ciror Jungime este egala ou ungimea de suprapunere Jp plus lungimea de ancorare fig. Barele de innidire trebuie si aibi aria sectitnii cel putin egal cu cea a armiturii de la baza stilpului superior. ey 29 apy Ye Ey ) 8 “EL (A 1a) Figura 5.69 Armarea stalpilor Ia nodurile intermediare ale cadrelor etajate yp | 34] :mea intersecfiei cu grinda, etrierii din stilpi se prevad Ia aceleasi distanfe cu cele din zonele de capat ale stalpilor adiacenti. ‘La nodurile marginale (fig, 5.70), armarea stalpilor se face ca si la stilpii intermediari. Barele din rigld se prelungesc in stalp cel pufin pe lungimea de ancorare, Barele longitudinale din stélpul inferior, care nu sunt necesare in stilpul superior, se pot prelungi, prin racordare, in riglé in scopul preluirii intinderilor. [ tgo af (a \ . ve . . Sf bare trans. diw | a |PR = — | K, || Re 10d 1 2 SHE ne “dow Figura 5.74 Miisuri adifionale pentru ancorare in nodurile exterioare grind#-stilp ~ dacd in stalpii zvelti nu este spatiu suficient pentru ancorare, existd posibilitatea utilizitii unor diametre mai mici ale barelor de armare a grinzilor sau se pot prevedea plici de ancorare sudate pe grupuri mai mari de armaturi (fig. 5.74b); ~ ori de cate oti condifiile arhitectonice o vor permite, sc va prelungi grinda citre fata exterioara a stdlpului, in vederea asiguririi ancorajului (fig. 5.746). in noduri intermediare ancorarea armiturilor inferioare se va realiza in conformitate cu figura 5.75. Barele de armitura inferioare se vor termina cu cate o indoituri la 90° spre interioral nodului, avind capiitul drept vertical de lungime egal cu cel putin 10dy, unde dy, este diametrul barei care se ancorea#i, Armitura inferioari din grind’ mai putin inalt4 poate fi ancorati fri a fi indoitk (fig. 5.756). >40 mm a) oa b) \| a) hal] 20,15he eee Figura 5.75 Forma si ancorarea armiiturilor longitudinale in riglele cadrelor seismice, a) fasonarea armiturilor grinzilor, in nodurile intermediare; b) grinzi cu sectiuni inegale L a hse Diametrul barelor longitudinale din grind ce tree prin noduri trebuie limitat dupa cum urmeaza: 167— pentru noduri marginale TSR Lea 140,80, dy $ a (6.46) Yeah 140.7547) {ermediare dy The Som(y +0,80,) (5.47) Yoab in care: h, este lafimea stalputui paralel cu barele; Nea Sorc situafia de incdrcare seismici; ka este factorul clasei de ductilitate si este egal ou 1,0 pentru (H1) si 2/3 pentru (M); p'~ cocticientul de armare pentru armaturile comprimate din grinda, care tree prin nod; Pox ~ coeficientul de armare maxim permis pentru armaturile intinse; yea ~ factorul de suprarezisten{i datorat consolidirii ofelului si este egal cu 1,2 pentru (H) gi 1,0 pentru (M). Este recomandabil ca majoritatea barelor de armituri de la partea superioari si inferioari s& acesteia si si fie continuate pind in miezul stalpului sau continue », ~ forfa axial normalizaté (redusa), de proiectare, luati cu valoarea minima din in zone seismice cu a, 20,12 se recomanda ca cel putin 75% din armatura longitudinala trebuie si treaca prin, sau sA fie ancorat’ in stilpi. in grinzile cu sectiune in T si L armatura activa suplimentara fafa de cea din secfiunea propriu-zisi a grinzii se consider de pe urmatoarele latimi active de placa in zona intinsi: — in cazul grinzilor, in dreptul stdipilor interiori, Kitimea activa de plac se poate lua 4 hy de ficcare parte a stalpului, daca exist o grind transversala in nod (fig. 5.76); — in cazul grinzilor rezemate pe stdlpi intermediari dar far grind’ transversal in nod, Lifimea activa de placa se considera 2,5 hr(fig. 5.76¢); — in cazul grinzilor rezemate pe stélpi marginali si cand existi grind transversal in nod, litimea activa de placa se consider’ 2 hy(fig. 5.76b); — in cazul grinzilor rezemate pe std/pi marginali dar Piri grind& transversali in nod, litimea activa de placd se consider’ itimea stilpului (fig. 5.764); ) a TS | ate %) am] Lan, f LZ ZX] Thy I Uy Grinda Stalp Grinda ~ Stdlp transversala intermediar transversala marginal gsi] Pt ~T . EL The = 1_s Stalp |b, intermedian |b, marginal Figura 5.76 Latimea grinzilor pentru calculul armaturii active din aripa 168 5.2.5 Pereti din beton armat (diafragme) 5.2.5.1 Forme si dimensiuni {in cele ce urmeazi vor fi analizate diafragmele Ja care lungimea pe orizontala este cel putin egali cu de patru ori grosimea diaftagmei si in care armatura rezulta din calculul de rezistenta la 0 solicitare de compresiune cu moment incovoietor. Pentru peretii supusi predominant la incovoiere in afara planului lor (de exemplu peretii rezervoarelor, etc.), se aplic& regulile de la plici (vezi pet. 5.2) in EC2 sunt pi prevederi privind alcdituirea peretilor structurali, facéndu-se trimiteri la instructiunile nationale. In cele ce urmeazi se vor prezenta prevederile din normativul P85/2004 si P100/2006 respectiv EC8, Pentru elementele structurale verticale, pereti individuali sau pereti cuplafi, se vor alege, de preferinf’, forme ale sectiunii ct mai simple (fig. 5.77). Figura 5.77 Definirea zonelor de capit si a inimii diafragmelor Capetele diaftagmelor, in sectiune orizontal’, pot fi: — lamelate, cfind au aceeasi grosime cu inima diafragmei; ~ cu ingrosiri (bulbi) simetrice sau nesimetrice; = ou talpi, la intersectia a dou’ diafragme ortogonale, Diafragmele pot avea capetele lamelare cind sunt mai pufin solicitate gi in orice caz se consider’ ca atare in dreptul golurilor. La solicitiri mai puternice (cum ar fi de pilda cladirile situate in zonele seismice cu a, 20,20g, cu perefi structurali rari saw/si la clidirile cu mai mult de 6 niveluri), diafragmele au capetele ingrosate, simetric sau nesimetric, sub forma unor bulbi Cand funetiunea cladirii o impune, se vor prevedea in diafragme siruri de goluri suprapuse, cu dispozitie ordonata, conduciind la pereti formati din plinuri verticale (montanfi), legate intre ele prin grinzi (rigle) de cuplare, in situafiile in care se urmireste obfinerea unor elemente structurale cn capacitifi sporite de rigiditate si de rezistenta (de ex. nuclee centrale de perefi) se recomanda decalarea golurilor pe inaljimea clidirii, Se recomanda ca plinul dintre golurile la doud nivele succesive si fie minim 600 mm lungime. Sc va evita amplasarea golurilor pentru usi sau ferestre In aproprierea capetelor libere ale peretilor. Se recomanda ca distanta de la extremitafile peretelui structural lamelar pana la marginea primului gol si fie mai mare de 1200mm, in caz contrar se vor prevedea bulbi sau talpi la capaitul montantului (fig. 5.77). Grosimea minimi a inimilor gi tilpilor peretilor structurali, la care este impiedicati pierderea stabilititi (fig, 5.77a) trebuie si respecte conditia: 169{n caz.contrar (fig. 5.776) (5.48) Dy (B® mex mm " Ais {n care h, este iniiltimea liberd a nivelului. La dimensionarea sectiunii bulbilor se vor respecta si cond 2b, . = dack /, h/IS 2, = dack 1, > won atunei b> A /10 (5.49) Se considera tilpi, lamelele cu grosimea minim de 200 mm si hingimea de cel putin A,/5 dispuse transversal. in zonele seismice cuplarea perefilor prin intermediul plicilor nu trebuie uae’ in considerare pentru ci nu este eficienti, Riglele de cuplare la peretii cu goluri de usi vor avea de reguli aceeasi grosime cu restul peretelui. in cazurile in care din calcul aceasti grosime rezulti insuficient’, riglele se vor ‘ingrosa cu conditia ingrosarii si a perctclui pe o lungime suficienti pentru a asigura ancorarea armaturilor longitudinale din grinds. Se admite inglobarea in peretii structurali a tuburilor verticale de instalatii electrice, respectind condifia ca in grosimea peretelui si nu se afle mai mult de un tub, iar distanfa minima intre doua tuburi, in Iungul peretelui s& fie 200 mm, Tuburile vor avea diametrul de maxim 1/8 din grosimea peretelui si se vor poza intre cele dow’ plase de armare curenta 5.2.5.2 Armarea peretilor La armarea perefilor structurali se vor avea in vedere satisfacerea unor codijii care s& confere acestor elemente o ductilitate suficienti, iar pentru structura in ansamblu si permits dezvoltarea unui mecanism structural de disipare a energiei favorabil. Inaltimea regiunii critice he, (fig. 5.78) de deasupra bazei peretelui poste fi estimatd la: ry i . a < g E fl 8 = | jr < 3 i Figura 5.78 Definirea zonei plastic poter 170 iia diafragmelor dupa P100 f= 0,40, + 0,054, dupa EC8 fh, = max(l,,,H,,/6) (5.50) h, pentru n <6 niveluri cu limitirile: 4, <42h, pentru n > 7 niveluri 2, in care h, este iniltimea liberi a etajului, iar baza este definiti la nivelul fundatiei sau al infrastructurii (la partea superioari a subsolului cu diaftagme rigide si pereti perimetrali), a) Armarea in cimp se realizeazi din plase formate din bare independente ortogonale, dispuse continuu céte una la fiecare fafi a diafragmelor (fig. 5.79). a) b) tT 250 my <350 may [= [= 50 mam 182 agra ¢ 6 m4 Seu 6 buc im Figura 5.79 Armarea continui a inimii: a) sectiune orizontali; b) sectiune vertical’, Aria armiturii vertieale, in zona A, va fi cuprinsa intre 0,003 4, si 0,044. in general jumitatea acestei armituri va fi dispusa pe fiecare fat a peretelui. fn zonele cu scismicitate redust (a,< 0,08g) sau in zona B de perete indiferent de intensitatea zonei seismice, cantitatea minima de armiitur va fi 0,0024,, Diametrul minim al barelor se va lua 10 mm, iar distanfa maxima intre bare se va lua 350 mm {n cazul armarii cu bare independente. Armitura orizontala va fi dispusi intre armitura vertical si cea mai apropiati fai a peretelui si va avea aria cel putin 0,0025 4. in zona A de perete gi 0,002 Ae in zona B sau in zone seismice cu a, <0,08g indiferent dacd se armeazai zona A sau B de perete, Diametrul minim al barelor se va lua 8 mm, la distanfa maxima de 250 mm, in cazul armatii cu bare independente. Plase sudate din sérme ecruisate pot fi folosite, de regula, numai la armiturile constructive. Dacii se asigur 0 comportare a sirmelor in domeniul liniar elastic printr-o asigurare superioard fat de eforturile sectionale se pot utiliza si ca armaturd de rezisten{i. Procentele minime in acest caz sunt 0,25% pentru arméturile orizontale si 0,20% pentru cele verticale. Plasele se leaga intre ele cu agrafe in numir de 4 pe m* daci diametrul barelor este cel mult 10 mm gi de 6 pe m’, in caz contrar, De regulti nu se admit inndditi ale armiturilor verticale in zona A in special a celor de diametre mai mari concentrate la extremitijile secjiunii, Dack nu se poate evita innidirea armaturilor in zona A, se recomand’ ca innadirea armaturilor principale concentrate la extremititile seetiumilor peretilor si se faci prin sudare cap la cap sau prin mangonare (sau alte dispozitive similare). Pentru armaturile din bare independente, lungimile minime de innddire prin suprapunere vor respecta prevederile de Ia punetul 5.1.3.2 dar nu vor fi msi mici de 50d, iar in zona B a peretelui 40d,, (ds: diametrul barei verticale sau orizontale). Barele verticale de rezistenti se ancoreaza direct in fundafie pe o Iungime de ancorare yy dar minim 50d, (fig. 5.80). La intersectia intre diafragme gi plangee se creeaz 0 centurd in care se dispune o armaturi formati din cel pujin 4 bare cu diametrul minim de 12 mm. imBarele orizontale din centuri si barele orizontale independente din armarea de cdimp la intersectiile in forma de T sau L, s¢ vor ancora cu o lungime minima de 40d,, (fig. 5.80b). in cazul golurilor izolate de dimensiuni mari gi al golurilor care nu se suprapun pe verticala, armaturile in jurul acestora se vor prevedea in corelare cu starea de eforturi stabilitd {indind seama in calcul de aceste goluri, rer de hy > 40d; he Figura 5.80 Ancorarea armiturilor ein fundajii; b) orizontale la intersee}i a) verti in jurul golurilor de dimensiuni mici in raport cu cele ale peretelui si care nu influenteazd in mod semnificativ comportarea ansamblului acestuia, se va prevedea 0 armare constructiva avaind pe fiecare latura cel putin doua bare $10 mm si cel pufin sectiunea echivalent’ armaturilor intrerupte pe portiunea de gol aferent& Pentru barele de bordare a golurilor, lungimea de ancorare (I, respectiv /,,) se stabileste in conformitate cu cele prezentate in figura 5.81; /hy reprezinta lungimea de ancorare stabilitii pe baza prevederilor de la punctul 5.1.3.1. Armiturile orizontale de bordaj pot include si armétura centurii plangeutui, Armatura orizontali prevazuti Ia partea superioari a golului trebuie si preia si eforturile de incovoiere a grinzii create prin introducerea golului, Aria minima de armatura in zona critica va fi 0,006 Ae si 0,005 4- pentru zona B de perete, iar aria maxima 0,04 4. CULL te - i oo PRR DEL psd Lo [ Tp RT LTT TERETE | lip 1058) I t Bot i [ tae Lal BEEP e Figura 5.81 Ancorarea armaturilor verticale de bordare a golurilor b.) Armarea zonelor de capit, pe suprafefele indicate in figura 5.82, se realizeazi cu carcase de tipul celor utilizate ta armarea stalpilor cu armitura longitudinal cuprinsa intre 0,005 4, (pentru zona A) $i 0,04 Ac. 12 a) ke Ot, b Ola, joe Ole ae 1 dw —| Figura 5.82 Suprafefe cu armari locale pentru: a) sectiuni lamelare; a) sectiuni cu bulbi; c) sectiunile peretilor cuplati. Pentru zona seismicd ay<0,08g indiferent de zona de perete aria minima va fi de 0,004 4. Diametrul minim al armaturilor este 12 mm, ‘Armarea locaki va respecta, de regula, din punct de vedere a distributiei gi numdrul minim de bare, detaliile din figura 5.83, Armitura transversal sub forma de etrieri si agrafe se va realiza din bare cu diametrul minim de 6 mm sau dy/4 (dy~diametrul minim al barelor verticale).. Distanfele maxime admise intre etrieri si agrafe vor fi urmitoarele: in zona A de perete: 150 mm in zona seismicd cu a,<0,08g si 120 mm, dar nu mai mult de 10dp,, pentru restul zonelor seismice; ‘in zona B de perete: 200 mm, dar nu mai mult decat 15d Sectiunile se vor alcatui astfel incdt barele longitudinale si se gliseascii la punctul de ind etrierilor perimetrali, al celor intermediari sau al agrafelor. Aria etrierilor trebuie s& respecte cel putin aceeasi capacitate de rezisten{i cu armatura orizontala din cimpurile adiacente. in situafia cdnd armitura orizontal din cdmp se tntrerupe in dreptul carcasei din capatul diafragmei, aceasta se va suprapune corespunziitor cu etrierii carcase. eal ¢.) Armarea intersectiilor interioare intre diafragme se prezinta in figura 5.84. Carcasa de armiturd va avea doi etrieri in eruce care fac legitura cu armarea orizontala a peretilor. Armarea vertical’ minima a zonelor in intersectie va fi de 12¢12 pentru zona A gi 4¢12+810 pentru zona B de perete. Etrierii avand diametrul minim 6mm se aseaza la distanta maxima de 200 mm. Cand armatura in cmp este de rezistenf, etrierii carcasei de intersectie trebuie si aiba aceeasi arie (pentru aceeasi calitate de ofel) cu cea a armiturii orizontale din cémpul diafragmei. ‘Armitura continui din cimp se inndeste cu carcasa de interseciie pe Iungimea de suprapunere. 1Ba) armare cu plase sudate: ‘amare cu bare independente, ae Me “Os 5 E rte wee brat % Caer7 0,1 eter bsai Laas Figura 5.83 Armarea zonelor de capat a diafragmelor: a) capit lamelar; b) capit cu bulb; c) capt cu talp’ _ Bin 2910 + b) | in. agt2 rin, 2610 min. 2410 x Figura 5.84 Armarea intersecfiilor interioare ale diafragmelor: a) cu plase sudate; b) cu bare independente 174 tier 5.2.5.3 Armarea riglelor de cuplare Riglele de cuplare se pot arma cu bare orizontale si etrieri verticali (fig. 5.85a) sau ou bare clinat izate (fig. 5.85b). Armitura longitudinal’ de rezistenti rezultati din dimensionarea la moment incovoietor, se dispune la partea superioara si inferioara a sectiunii, cate doua bare cu diametrul minim de 12 mm. Barele longitudinale intermediare se dispun pe fefele laterale ale riglei de euplare cu diametrul minim de 12 mm. Aria barelor longitudinale intermediare va fi de: pentru grinzi de cuplare la care h 250 mmt’/m. ‘ 4 by + (um) be » Som (on) Verificarea clementului prefabricat trebuie efectuat in toate stadiile constructici, inainte si “400 150 196 7.30 dup’ intirirea betonutui din suprabetonare. = 190 230 10,00 3 =| soo 150 [200 10,00 | ; ; _ 190 240 12,50 5.3.1.3 Decofrarea si montajul elementelor de suprafatit e 150 310 Tio hy 600 190 250 15,00 La proicctarca clementclor prefabricate trebuie si se precizeze schemele de decoftare, ' 00 190 270, 17.50 | transport si montaj. | ; oo, on) b by Iogx (1) | Elementele de agitare (fig. 5.90) trebuie si se dimensioneze la forfa de intindere Z care se - 4 determina cu relatiile: 850 190 250 20,00 | Z=G-a-€/n Ia decoftare (5.52) Z=G-a-yln a montaj (8.53) 1 os0 190 o10 2000 in care: G este greutatea elementului de plangeu; : @ ~ coeficient care depinde de unghiul de inclinare a cablului de agafare (tab. 5.13); ; €=2- factor de desprindere; toh he) ‘ os fos) ~ cl 3150 B 4 y—coeficient dinamic (tab. 5.14). a ee <0 iso 2000 | | 1900 400 190) 25,00 . = 1200 500 190 25,00 ‘Tabelul 5.13 Valorile coeficientului » : 1400 600 | 190 30,00 { a Factorul L 1600 700 250 i [ 1 beeing, 1800 800, 250, \ 30 704 ia 2000 800. 250 cm “ie | 0" Lal ; mm) [by 2 a, so | 400 120 150 Figura 5.90 Schema de montaj la elementele de planseu 1000 | 400 120 150 i 1200 [500 120 160 | Tabelul 5.14 Coeficient dinamic recomandat 1400 600 120 250 | iieakds TZ - 1600 | 700 | 120 | 250 | Dispozitiv de rdicare |} genctU® «| Coefivient dinamic y 1300] 800 150 250] Macara find, rotativl sau 50 To , 2000 | 800 150 350 pe sine 290 213 2200 800 180 350. Neted : 2165 2400__| 800 150 350) Denivelat a 220 Figura 5.91 Tipuri de grinzi prefabricate Urechile de agitare se pot realiza din agrafe obisnuite sau elemente speciale (vezi pet. 1 . ators pret 5.3.2.3). Cablul de ridicare are rol de amortizare a socurilor, cu cat cablul este mai lung cu ata Din punct de vedere economic, se indica pentru grinzile cu armiturdi preintinsd urmatoarele cefectul de amortizare este mai mare. Folosirea unor lanfuri scurte de ridicare sunt dezavantajoase. limite: L > #5 1 20° 130 5.3.2 Grinzi La stabilirea dimensiunilor sectiunii transversale de beton trebuie si se respecte si prevederile 5.3.2.1 Forma si dimensiunile sectiunii transversale de la punctul 6.2.1, adicd dimensiunea minimii dupa rezistenfa la foc. Grinzile prefabricate pot fi realizate intr-o varietate de forme mult mai mare decat cele 4 5.3.2.2 Aparate de reazem monolite (fig. 5.91). , odin cons © eeficienta maxima se poate objine prin proiectare numai dacd se acorda atentie sp Pentru rezemarea grinzilor prefabricate si armarea specificd din zon se vor respecta dimensiunilor optime si daci se urmareste reducerea armaturilor constructive la minim posibil. prevederile prezentate in anexa XII. i 178 1795.3.2.3 Montajul grinzilor prefabricate La grinzile prefabricate, in general, jar la cele zvelte in mod special, trebuie si se fin cont de posibilitatea pierderii stabilitifii si risturnarii laterale in timpul transportului, manipularii_ si montajului, Stabilitatea lateral se obfine prin respectarea prevederilor prezentate in anexa VI Pentru a cvita rastumarea laterali, punctele de prindere trebuie si fie deasupra centrului de greutate a grinzii (fj). Dack grinda se ridici dintr-un capt exist’ un pericol si mai mare de ristumare. De aceea pe capitul opus trebuie si se prevada sprijiniri Jaterale sau punctul de ridicare trebuie indepartat (f) fa{% de linia care leagi centrul de greutate si capitul fix al grinzii (fig, 5.92a). ). Os bePe e NY Figura 5.92 Stabilirea punctelor de ridicare la 0 grind prefabricata Punctele de fixare se previd la cel mult ~a, $1/5 la grinzile de beton armat; ~a, a.nin in cazul grinzilor grele si cu lungimi mari in mod obisnuit se prevad patru puncte de agitare (fig. 5.91) reduciindu-se astfe! forta de intindere care actioneazi pe urechea sau piesa de ridicare. In acest caz distanta a, < L/S atit la grinzile de beton armat cat gi la cele precomprimate. Daci in grinda sunt Hisate urechi de agitare, confectionate in mod traditional cu agrafe din bare de armiturii, unghiul cablului de ridicare cu verticala poate fi cel mult 60°, fn cazul utilizétii uunor piese speciale de ridicare (fig. 5.93) unghiul cablului trebuie si fie mai mic sau egal cu 45°. pest speci ‘ de caucine boll de rcicare Figura 5.93 Dispozitiv de ridicare 180 Dimensiunile bolfului, precum si distanta minima de la capatul grinzii difer’ in functie de capacitatea de ridicare si producdtor (Peikko, Halfen-Deha, Pfeifer, Terwa etc.), in anexa XIII se prezinti caracteristicile pieselor de ridicare produse de firma Deha, In zona piesei de ridicare se prevad armituri suplimentare sub forma unor etrieri deschigi sau inchisi si bare longitudinale. fn cazul in care pozitia cablului de ridicare este mult diferiti de vertical (10° < a < 45°) se prevede si 0 armaturi longitudinaki in formi de agrafii (fig. 5.94), Valorile minime pentru distania bol{ului de ridicare fay de capatul elementului (a) se prezint in anexa XIII (tabelul XII). - etter inchis ~agrafii suplimentara 3) - etrieti suplimentari deschigi ~ bara suplimentard longitudinal “a Figura 5.94 Armarea suplimentard unei grinzi in zona cu dispozitiv de ridicare Dacai grinda este lata si are o iniltime mica (greutatea proprie este mare) se pot folosi bolturi de ridicare cu plici de ancorare (anexa XIII, tab. XIIL2). In acest caz se previid armaturi suplimentare deasupra placii de ancorare (fig. 5.95). Figura 5.95 Armare suplimentara la un dispozitiv cu placa 5.3.3 Stilpi 5.3.3.1 Forma si dimensiunile stilpilor Stalpii halelor parter sau etajate au sectiunes patratl, dreptunghiulard, T sau I. Pe inaltime, pot fi executafi ou sectiunea constanti sau variabil’. La eforturi mari stilpii pot fi eu goluri, cu sectiunea constant sau variabili. La eforturi mari stalpii cu goluri dreptunghiulare, tip Vierendeel, eprezinta 0 solutie avantajoasi datoritd reducerii greutifii proprii a elementului (transport mai ieftin). Dimensiunile golurilor $i modul de armare se prezint& in figura 5.96, La constructiile ctajate se recomanda ca pe indlfime pe cat e posibil s& se adopte sectiunea constant, Stalpii se pot executa din bucai intregi pe toata indljimea construct (Ix ~ 36.40 m) sau se aledtuiese din tronsoane de 1...3 niveluri 181Sectiune a-a =| Figura 5.96 Modul de armare la stalpi cu goluri dreptunghiulare 5.3.3.2 Imbinarea stalpitor imbinarile stilp-stalp din regiunile critice sunt permise numai la clasa de ductilitate M. Este preferabil ca innidirea stalpilor pe indltime si se facd la o anumita distant fati de nivelul riglelor, att datorité faptului ci solicitarea de incovoiere este mai redusé, cét gi faptul ci se Iucreazt mai usor in timpul executiei imbindrilor (fig. 5.97). detaliu de armare Peilcko qrnsP7y Ht y bod 1 piesa metalica "Splits an 4 Hl i i g i q 4% Far | jt tL ge pozal pl) a ! WH TH Hb i) my le ~~ F mortar eu epodur Figura 5.97 imbinarea stalp-stlp fmbinarea stilp prefabricat-fundatie pahar este cea mai simpli si mai putin sensibilé la erorile de executie (fig. 5.98). Adincimea paharului cu perefi netezi trebuie s& fie suficient de mare si asigure incastrarea stalpului fn fundafia pahar, Se recomanda ca: 1>1,2h sau [> 1/8/1, (h— este dimensiunea cea mai mare a sectiunii transversale iar H,— lungimea de calcul a stalpului ce se ia de la mijlocul golului paharului pang la grinda de rulare a podului sau la grinda principal), Ta stabilirea Iungimii / de inglobare a stalpului in pahar se va fine cont si de lungimea de ancorare jy a armiturilor longitudinali din stalp. 182 | Figura 5.98 Stilp-fundafie pahar cu suprafafa imbinirii neted’ Paharele care prezintii, din fabricafie, perefii amprentafi sau nervurafi pot fi considerate ca actioniind monolit eu stilpul (fig, 5.99). New M ane Figura 5.99 Stalp-fundatie pahar cu suprafata imbindrii amprentati Calculul Ia strapungere se efectueaz4 ca in cazul unui ansamblu monolit stilp-fundatie, conform celor prezentate la punctul 3.4.1, cu conditia si se verifice tansmiterea forfecirii intre stilp si fundafic, Dac aceasta condifie nu este indeplinita calculul la stripungere trebuie ficut ca pentru pahare cu pereti netezi. Cand transmiterea_momentului genereazi eforturiverticale de intindere, suprapunerea armturilor din stalpi si a armaturilor din fundatie trebuie si respecte prevederile din figura 5.99 (lg este lungimea de suprapunere, vezi punctul 5.1.3.2). Paharul se poate realiza si in varianta prefabricati (fig. 5.100) cdnd armaturile care se introdue {in talpa fundafici trebuie sa fie ancorate cu cel putin lungimea Jy, iar prin buclele lisate din pahar, trebuie si treaca cel pufin dou’ bare longitudinale din armatura tilpii. Pentru montajul paharului se prevéd cel pufin trei distantieri din feavé cu lungime mai mare decat a mustitilor (fig. 5.100). oo cE pahar feava pentru oF prefabricat ‘montajul paharulu cr pe betonul de egalizer®} mustati & din paar _ ‘alpa “ponolita \ emit amawa 7’ \beton de resistenta ae eulizate Figura 5.100 Pahar prefabricat amprentat 18353.3.3 Montajul stalpitor Pentru montajul stilpilor, de obicei se folosese giuri amplasate in doua sau intr-un singur loc in funcfie de lungimea si grentatea stalpului. Pentru un montaj cit mai precis la stalpii cu H 210 mse va utiliza un dispozitiv special (din dou piese metalice) care se prevede la turnare in capitul stalpilor (fig. 5.101), iar in fundatie se fixeazai cu un mortar de poz. Capitul de jos al stalpului va fi drept sau tesit in functie de latimea (fig. 5.1010). 5), disporitv de centrare metalic c ec AA a = GRR | SH eet “ees —J 6). stilpi cu h > 400 mm Figura 5.101 Dispozitive de montaj 5.3.4 Noduri de cadru 5.3.4.1 Tipuri de noduri Una din problemele esentiale ale constructiilor prefabricate din beton armat este Iegati de conceptia si realizarea nodurilor. Modul de aleZtuire a imbindrilor depinde de tipul structurii si de conditiile de montaj Dupa cum sunt realizate imbinarile din nod (daca pot prelua momente incovoietoare sau nu) aceasta so clasified in: = nod articulat (imbinare fara continuitate); — nod rigid (imbinare cu continuitate); ~ nod partial rigid (imbinare cu continuitate partial. 5.3.4.2 Noduri articulate La nodul articulat atat stalpul edt si grinda sunt prefabricate (fig. 5.102). Rezemarea grinzii pe consola stilpului se realizeaza cu ajutorul unor plici de repartitie (neopren). Capitul grinzii poate fi intact (fig. 5.102a) sau decupat (fig. 5.102b). Placile de rezemare trebuie si prezinte proprietiti de rezistenti si de deformatie conform cu ipotezcle de calcul, Dimensiunile placii de rezemare si distantele minime fata de marginea clementelor rezemate se prezinti in anexa XII. 184 Articulatia se realizeaz’ cu ajutorul unui dorm in forma de U, care porneste din consola stilpului, traverseazi placa neopren si intra in golul Kisat in grinda (fig. 5.102c). O alta variant este de a lisa dou din grind care se va introduce in golul lsat in consol (fig. 5.1024). Dupa ‘montarea grinzii golul se umple cu mortar de ciment expansiv. Dornul se dimensioneaza la solicitarea de forfecare si incovoiere (datoriti plicii neopren) objinutd din reactiunea orizontald. La construcfiile aflate in alte medi decat XO si XC1, dornul din articulafie trebuie si fie dintr-un material rezistent la coroziune. a). b) 7—\-—p_suprabetonare suprabetonare PP asivcn predale ff goturi— QYOLOrd srinda Ly = : : coasole YN preabriete 2 comola 1 grinds LS prefabricata stalp stalp AS * pretabricat (}~\——— prefabricat ~—! Ny 3) Ai " me sronml_fR AF @ dom oa @dom — @ Placa mae on DO copren ‘neopren Figura 5.102 Noduri articulate La asezarea armiturilor in consola stilpului_sub forfa concentrati, mai ales tn cazul armiturilor eu diametru mare (o> 16mm), care necesiti raz de indoire mare (fig. 5.103a) trebuie finut cont de posibilitatea ruperii colfului console’. Din acest motiv este de preferat asezarea armiturilor de rezistenfi Asin (Wezi punctul 3.2.3.3) in pozitie orizontala (fig. 5.103b) sau prevederea unor ancoraje la capetele barelor (fig. 5.103c). ay ») | | ° | | l | i oh placa de | =" ancoray Figura 5.103 Ancorarea armaturilor de rezistenfi in consol Chiar si in cazul armaturilor agezate in plan orizontal ancorarea lor cu bucle trebuie si se fact jin aga fel, incat forla de compresiune si actioneze pe betonul aflat in interiorul armaturilor orizontale gi verticale (fig. 5.104a). 185 a ea aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaasasaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaiaa:° We 10.5d. + placa Figura 5.104 Modul de ayezare a plicii de repartifie in functie de tipul armarii Daca armatura orizontala are diametrul d; cel mult 16 mm se va fasona in conformitate cu figura 5.104b, iar daca este mai mare conform figurii 5.104c. in cazul in care armitura de rezistent se aseazii in plan vertical (de exemplu consolele de la partea inferioard a grinzilor din figura 3.44b) se vor respecia prevederile prezentate in figura 5.105. Foals, oe, placa neopren | Figura 5.105 Pozifia admis a forfei concentrate fafa de marginca consolei Daci litimea grinzii nu permite indoirea armiturilor cu raza minim’, previzuti pentru diametrele utilizate (fig. 5.106a), se prevad plici de ancorare la capetele barelor (fig. 5.106b). longitudinale Figura 5.106 Ancorarea barelor inclinate la grinzile cu console scurte: . a) cu bucle; b) eu placd de ancoraj Consolele scurte ale grinzilor se armeazti cu bare longitudinale si etrieri verticali (fig. 5.107a) sau cu bare longitudinale, etrieri verticali si bare inclinate (fig. 5.107b). Indiferent de varianta de armare adoptati la capitul barelor longitudinale de rezistenji din cdmp se previd agrafe de ancorare. 186 Pe inalfimea fh se vor aseza armaturi constructive sub forma de agraf’, intt-o cantitate de cel putin 1/3 An. etrieri bare longitudinale a) suplimentari de rezisenta (Ax) , 8 | | ") ‘ I Le ' “ | [> Jif ow : a Fe 7] P+ ‘ G agrafa | Pw Fonpitucinala by, Pam trieri__ bare longitudinale inclinata suplimentari de rezisenta (As!) a < ha) ' 1 Nk : q ti NY : as Fre \ 13a AN 1 [3] : Gop agrafa \ bare ae longitudinala constructive Figura 5.107 Armarea consolelor seurte ale grinzilor La grinzile secundare sau la elemente de planseu TT consolele din beton se pot inlocui ou console metalice. fn anexa XVII se prezinta o astfel de rezolvare elaborati de firma Peikko, 5.3.4.3 Noduri rigide sau semirigide La nodul rigid sau semirigid grinda este prefabricata iar stalpul poate fi prefabricat sau turnat monolit. Daci grinda gi stilpul sunt prefabricate (fig. 5.108) in nod armiturile de legituri se vor continuiza, Accasti continuizare se poate realiza prin suprapunerea barelor sau sudarea lor, dar si cu ajutorul unor piese speciale Ia care imbinarea se rezolvi cu mute si bare filetate (fig. 5.109). > - sole” grinda I Ty consola. . ~ consola ~ Console | chertata | | ‘grind ve pat Figura 5.108 Noduri prefabricate stalp-grind 187| Dee (0 Cossesemssmsss | ‘ S geet] sess] | eect] eect “sot ws Figura 5.109 Piese de imbinare a barelor de armitura De obicei la partea superioari a nodului armiturile de continuitate sunt agezate in suprabetonare. La partea inferioara barele de continuizare se pot introduce in canale speciale lisate in grind’, care dupii realizarea imbinarii se injecteaz4 cu mortar expansiv (fig. 5.110a), sau cu ajutorul unor confectii metalice Lisate in stilp si grind’ (fig. 5.110b). in anexa XI se prezinta caracteristicile pieselor de imbinare. 2, SECTIUNE A-A SECTIUNE BB suprabetonme [4 ‘Mortar de unjplere predala | ‘evi din bia onda | ‘cu furtun de aerisire Meni sapinonae ») f al Morse real (/ \ rede mearae PPR 36 Figura 5.110 Continuizarea arméturilor de rezistenga la un nod rigid — grind& si stalpi prefabricafi La nodurile de cadru compuse din stilpi monoligi gi grinzi prefubricate de reguli, grinzile prefabricate vor fi oprite la fafa nodului (fig. 5.111). 188 ly Detaliu A armatuti de rezistenta ‘dispuse in suprabetonare 4 mS \__grinda "de reazem k z prefabricata 25° a <35° +... stalp turmat p> 90° monolit Figura 5.111 Continuizarea armaturilor de rezistenfa la un nod rigid - grind’ prefabricat si stalp monolit in cazurile speciale cand eforturile rezultate din calculul structurii sunt excesiv de mari, grinzile prefabricate pot fi retrase de la fata nodului cu lungimi de b...1,5h (h este indltimea grinzii), daca prin aceasta sol dintre betonul monolit din nod si beton prefabricat din grinzi se micsoreaz sensibil ‘Nu se recomanda ca, prin pitrunderea in nod a unor elemente de reazem din grinzile prefabricate, sf se intrerupa armiturile longitudinale din stalpi sau etrierii din nod. Fetele de capat ale grinzilor prefabricate vor fi verticale, sau usor inclinate si prevazute ct profilaturi astfel proportionate incat transmiterea fortei tdietoare de calcul in sectiunea grinda-nod sa se faci in bune conditii (Vz <0,7b,a" fig). 53.5 Pereti 5.3.5.1 Forma elementelor prefabricate Elementele prefabricate de perefi care alcZtuiese structura clidirii vor fi realizate, de reguk’, sub forma de elemente plane denumite ,panouri mari”. Forma elementelor prefabricate rezulté prin sectionarea peretilor prin tieturi orizontale si verticale (fig. 5.112), sl 1 Cog Figura 5.112 Pere structurali din elemente prefabricate Panourile de pereti interior vor avea o grosime de cel pufin 140 mm pentru. clidirile cu maxim 5 niveluri si de minim 160 mm pentru cliditi mai inalte Panourile de pereti exteriori pot fi cu sau fara termoizolatie inclusi. Cele cu termoizolatie sunt alcituite din 3 straturi si anume: ~ un strat interior de rezistenta din beton armat, grosimea minima a acestuia poate fi cu 20 mm mai mic& de ct cea indicat pentru pereti interiori; — un strat termoizolat intermediar din polistiren extrudat; ~ un strat exterior de protectie, din beton armat; cu o grosime minima de 60 mm, 189a nn a Legitura dintre stratul exterior si interior se va realiza cu ajutorul unor piese metalice (fig. 5.113) sau cu nervuri de legitura din beton armat cu o grosime de 40 ~ 60 mm. Pozitia si numirul elementelor de legitura se va stabili in funcfie de dimensiunile si forma panoului yi a golurilor si de mirimea solicititilor. 220 @ @ D- stratul interior de rezistenta din beton armat; (2)- tormoizolaties - stratul exterior de protectie din beton armat; @)- piese metatice de legaturd Figura 5.113 Piese metalice de legtitura dintre stratul interior si exterior de perete Armarea vertical si orizontali a panourilor va respecta prevederile de la diafragmele monolite (vezi punetul 5.2.5.2). Trebuie prevazuti Confinarea minima a betonului la marginea tuturor panourilor prefabricate cu o secfiune patrata cu dimensiunea by (by este grosimea peretelui). 5.3.5.2 Imbinarea elementelor prefabricate Prin modul de realizare, imbinarile clementelor prefabricate care alcdtuiese peretii structurali, trebuie si le asigure acestora, sub toate aspectele (rezistenti, rigiditate si ductilitate) 0 comportare similaré cu cea a peretilor monolifi. Imbinarile dintre panouri, atit cele verticale cat si cele orizontale, vor fi obligatorin de tip deschis pentru a permite controful vizual al calititii betonului turnat Forfele de lunecare intre panouri se transmit prin alveole, praguri (dinfi), armituri care traverseazii imbinarea si care sunt corespunziitor ancorate. La imbinari, forfele de compresiune se transmit de la panou la panou nemijlocit si/sau prin intermediul betonului din imbinar, iar forfele de intindere exclusiv prin armiturile innadite. ) Imbindri verticale: Fefele laterale ale panourilor vor fi profilate sub form’ de dinti avand de regul configuratia din figura 3.29 cu recomandarea ca raportul dintre lungimea si adincimea amprentei sit fie mai mic de 8, iar adaneimea > 25 mm. Lungimea totald a sectiunilor de forfecare a dinfilor va fi circa jumitate din indlfimea panoului, Mustatile orizontale, de minim 5 bucifi pe inaltimea unui etaj, se pot realiza cu bare drepte, caz in care pozitia lor este la jumtatea grosimii peretelui, sau sub forme de bucle petrecute (fig. 5.114). Figura 5.114 imbinari verticale: a) cu bucle lungi suprapuse; b) cu bucle scurte gi etrieri suplimentai Diametrul maxim din care se poate confecfiona bucla semicircular rezulti din grosimea peretelui de beton si diametrul minim de indoire dy al barei (fig. 5.115). Bucla se va dispune in 190 interiorul celor doua plane de armare a inimii peretilor. La bucle de diametru relativ mare se vor ua misuri de asigurare a unui ancoraj corespunziitor prin prevederea a 2-3 bare transversale sudate. agrafe indoite gi bare verticale _ fixate cu puncte de sudura bare orizontale ’\buclii orizontali Figura 5.115 Modul de dispunere a buclelor Diametrul al ettierilor suplimentari din imbinare va fi de 6 mm. Distanta maxima intre legiturile transversale ale barelor verticale 10 diy. in imbinarile total comprimate, trebuie si se prevada un procent minim de armare de 0.10%, iar in cel partial intinse - partial comprimate un procent minim de armare de 0.25%, Cantitatea de armiturd din imbindri trebuie limitati la maxim 2%, Armitura trebuie si fie distribuita pe intreaga lungime a imbindrii, Pentru clasa de ductilitate medie M aceasti armare poate fi concentrata in trei zone (varf, mijloc, baz). Procentul de arméturi longitudinala in imbinare trebuie si fie cel putin 1%, La imbinatile orizontale se pot adopta amprente cu adancimi de 20~25 mm sau chiar suprafefe plane cu rugozitate sporitt (vezi punctul 3.2.3.2). La nivelul panourilor de planseu montate provizoriu pe popi se vor realiza centuri continue (fig. 5.116). Se admite rezemarea panourilor de planseu pe peretele inferior prin intermediul unor buele intirite. , ” SR tate armare centura\|: (S| se Figura 5.116 Imbiniri orizontale a) perete exterior, b) perete interior Se recomandi ca fefele laterale ale panourilor de planseu si fie realizate cu o ugoara inelinare fat de verticals (cea, 10°). Armiturile verticale din panouri cu rol de conectori gi armiturii de rezistentd intermediara de incovoiere se realizeaza, de regu, din bare mai pufine si cu diametrul de cel putin 14 mm, Continuitatea acestor armiturii trebuie si fie asigurata printr-o sudurai ductili in nige special previzute in acest scop (fig. 5.117). Se admite gi alte solutii de realizare a armaturilor verticale care traverseazi imbinarea rizontali cum este de exemplu solujia cu bucle petrecute, daci acestea satisfac conditiile structurale privind transmiterea eforturilor ce le revin. Armitura transversal a centurilor este realizata de mustitile si etrieri suplimentari) cu diametrul minim de 6 mm. Armiitura longitudinala din centuri se alcituieste din cel putin dowd bare bine ancorate la capete. panourile de planseu (bucle 191Figura 5.117 Continuizarea armaturilor in rosturi orizontale 53.5.3 Decofrarea si montajul panourilor in cazul panourilor tumate in pozifie orizontali, in timpul decofririi apar momente incovoietoare importante care dupa ridicare in pozitie verticala gi in exploatare dispar; la proiectare trebuie si tink seama de aceast conditie de executie (vezi pet. 5.3.1.3). Elementele de agitare pentru transport si montaj (fig. 5.118) trebuie s& se dimensioneze Ia forja de intindere Z care in cazul panourilor de perete se obtine cu relatia’ Z=(Gt fudloln (5.54) in care: G ~ este greutatea proprie (KN); ‘fii ~ efortul de aderenta care se considera la 1kN/m® in cazul cofrajelor netede si unse, 2kN/m? netede dar ne unse gi 3KN/m* pentru un cofraj cu suprafaté rugoasi; 9 ~ coeficient in funetic de unghiul de inctinare a cablutui (tab. 5.12); n—numarul prinderitor. Piesele de ridicare se aseaza fati de margini la o distant minima a, (fig. 5.118) si tabelul XUL.1. In cazul panourilor cu trei straturi piesele de ridicare vor avea o forma speciala (fig. 5.119). Figura 5.118 Schema de montaj pentru un panou de perete Figura 5.119 Dispozitiv de ridicare Ja.um panou cu trei straturi 192 6. PROTECTIA ELEMENTELOR DE BETON ARMAT S$) PRECOMPRIMAT {MPOTRIVA INCENDIILOR 6.1 Criterii de rezistentd la incendiu Pentru a evita izbuenirea unui incendiu major sau pentru a reduce efectele acestuia asupra constructiilor sunt necesare misuri complexe de siguranti care depind de tipul si destinatia, de riscul de incendiu, de gradul de rezistenfi 1a foc al construcfiei si de nivelul de echipare cu instalatii de semnalizare si stingere. Masurile tehnice de siguranfi care trebuie si se respecte in proiectare si executie sunt cuprinse in normele tehnice specitice intocmite, pe baza experienfei acumulate. * Rezistenfa Ia foc. Pentru proicetantul de structuri important este si cunoased limita de rezistenfi In foc a unui element, adicd durata pind la care acesta isi epuizeazi capacitatea de rezistenti la acfiunea unui incendiu. Rezistenta la foc (R) se exprima in minute. Pentru elemente structurale de beton armat sau precomprimat, eu rol portant (de ex. stilpi, grinzi, ferme, etc.), se pot prescrie 30, 60, 90, 120, 180 si 240 de minute de rezistenfi la foe. In afara criteriului de capacitate portant elementele pot avea si rol de izolare termici (D) sau de etanseitate (E), Daca rezistenta fa foc se determina dup toate aceste trei eriterii, se va considera valoarea cea mai mica gi se noteaz4 cu REY urmati de durata in minute. fn aceasti categorie se pot incadra plangeele intermediare si de capit (acoperis) sau peretii portan{i Rezistenta la foc se obtine in functie de tipul elementului gi de gradul de rezistenga la foe din tabelul 6.1. Timpii trecufi in tabel sunt valori minime; pentru anumite elemente cum sunt de exemplu perefii antifoc, normativul prevede si 4 pang la 7 ore de rezistenga la foc. ‘abel 6.1 Condiii minime pentru incadrarea construetiilor in grade de rezistenti la foc Ne | Tipal elementelor de [ Gradui de reristenti la foc [ae ae a FSomin | loan | om | Soma |” =| ag Gin [Simin _| nin [min | fr ems to fo fo fe, fos je sce aie [Slain [Sain Sain | autoportante firi pod. me Panouri de Tnvelitoare 6. | si suport continuy al invelitorii combustible. co cl C2 3 4 15min | - + Gradul de rezistenti la foc reprezinti capacitatea global a constructici de a rispunde la acfiunea focului. O constructie sau un compartiment de incendiu (porfiunile din cladire separate prin pereti antifoc) se incadreaza in cinci grade de rezistenfi la foc. Gradul de rezistenfa la foc se determina de citre athitecti in colaborare cu specialisti in domeniu, in funefie de destinafia cladiii si de riscul de incendiw 193— construcfiile inalte sau cu o inaltime medie, spitale sau sili aglomerate se pot realiza cu gradul I si IT de rezistenga la foc; la gridinife, biblioteci este nevoie de un grad de rezistenta la foc de cel putin I ~ densitatea sareinii termice, funefiunea clidirii cu un anumit rise de incendiu influenteaz’t suprafata maxima admis pentru un compartiment de incendiu; cu eat gradul de rezistenfa Ja foc este mai sever (I sau II) cu atat constructia poate avea o arie desftisuraté mai mare. daed se utilizeaz materiale incombustibile (CO) sau greu combustibile (C1, C2) gradul de rezistentii la foc al cladirii se consider mai mare (J sau I1); cu materiale combustibile (C3, C4) numai claditi cu gradul de rezistenta IV sau V se pot executa, Pentru ca un element al constructiei si corespunda la un anumit grad de rezisten{i la foc, trebuic si indeplineascd ambele condifii minime (atat cea de combustibilitate cat si cea de rezistenti Ja foc) previzute in tabelul 6.1. Se observa ca la aceste cerinje cel mai bine rspunde betonul armat, considerat incombustibil. Gradul de rezistenti la foc se precizeaz’ obligatoriu in documentatia de athitecturs, de unde inginerul proiectant poate stabili in functie de tipul elementului rezistenfa la foe necesari (tabelul 6.1). 6.2 Aprecierea rezistentei la foe a unui clement structural 6.2.1 Efectele incendiilor ‘Temperaturile care se dezvolti fn timpul incendiului intr-o constructie depind, printre altele, de materialele de constructie din incintd si de paramettii fizici specifici ai compartimentului de incendiu. Solicitirile termice intr-un incendiu sunt reglementate de normativul ENV 1991-2-2. in figura 6.1 se prezint cresterea temperaturii gazelor (0,), de la partea superioari a spatiului unde s-a dezvoltat incendiul, in funcfie de timpul trecut de la aparifia primelor flacdiri (8). Curba din figura 6.1 in principiu modeleaza arderea materialelor pe baz de celuloza (lemn, hartie) dar au fost elaborate curbe similare si pentru hidrocarburi sau pentru modelarea comportirii fajadelor cuprinse de flaca, Ge") 200 rao} —— 300) 600) 400] 30S 210240" thin) Figura 6.1 Curba caracteristic’ a solicitirilor termice la foe Rezisten{a la foc @ unui clement structural depinde de distributia acestei temperaturi in masa materialului si de comportarea betonului sia ofelului in functie de calitatea lor la temperaturi inalte, Pe de alt& parte, limita rezistenfei la foc a structurilor din beton armat depinde de modul de aledtuire, sistemul static, de felul gi nivelul solicitirilor (fig. 6.2). Este cunoscut faptul ci odati cu cresterea temperaturii, rezisten{a materialelor de constructie se reduce (fig. 6.3). 194 Solicitarea la foc Distribufia temperaturii In elementul de constructie Comportamentul materialului de constructii \Caracteristicile elementului de constructii | Gabaritul, Zveltete, Mod | de alestuire, Sistem static, | Clasa materialului comportarea la temperaturi inalte a betonului si ofelului Solicitiri, Dimensiunile sectiunii transversal | Rezistenta la foe Figura 6.2 Parametrii de care depinde rezistenta Ia foc a unui clement din beton armat. ‘Temperatura critic pentru ofel se considera 0, = 500°C’, temperatura la care rezistenta scade la 50... 60% din rezistenta caracteristicd a ojelului la rece”, adic in condifii normale. La armaturile precomprimate aceasti reducere apare la temperaturi mai mici, de exemplu la bare @,, = 400°C, iar la sarme gi toroane 6, = 350°C a) oO @ b) oO @ @ ® ko }/ I ke) | 08} | @ | 06 ear k,(9): rezistenta la compresiune Kei k.(6): rezisten{a la intindere oat & 02 + Ee °6 200 400 600 800 1000 1200 era k@ ' TROT kj Y 0 0 ‘i ® k,(0): armaturi obisnuite, 6.92 2% | we k,(0): armaturi obisnuite, &,.,< 2% 06 @y NY D k,(0): bare pretensionate \K\ (8): sirmi, toroane pretensionate o4 Pt ot AY 02 + \ ° Te} © 200 400 600-800 1000 1200 era Figura 6.3 Reducerea rezistentelor a) betonului gi b) otelului datorita cresterii temperaturii in incendiu 198Reducerea la ofel depinde gi de ,gradul de utilizare”, adica de raportul dintre efortul efectiv si capacitatea portant& a barei. Cu cat acest raport este mai aproape de unitate, cu atait mai repede atinge ofelul limita de rezistent& la foc. O bari de ofel neprotejatf, solicitatd 1a un efort maxim in 15 minute isi pierde capacitatea portanti gi daca elementul este statie determinat intervine colapsul structurii. Procesul de degradare se poate atenuia cu un strat suficient de mare de acoperire cu beton. Evident, la o temperaturé constant a mediului ambiant, cu cat stratul de acoperire cu beton este mai mare, cu atat cresle gi timpul in care temperatura barei de ofel ajunge la valoarea critic’. Daca stratul de acoperire este mic si armaturile sunt asezate grupat si / sau sunt foarte dese se observ cd elementul cedeazd inainte ca ofelul si ajunga la temperatura critic’. Fenomenul se explica prin diferenta de temperatura care se ereeaza intre stratul exterior subtire si miezul de beton. Dilatarea termic’ diferenfiatd dintre cele dou betoane conduce la aparitia unor tensiuni de intindere care nu poate fi preluati de stratul exterior de beton si apare fenomenul de exfoliere a betonului din stratul de acoperire, dupa care dispare protectia barelor de ofel. Performantele de incendiu la elementele de constructii se determina prin incerciri experimentale standardizate. Totusi, fendinfa actuala este de a aprecia rezistenfa la foc a elementelor structurale, parfilor de structurd sau structurilor in ansamblu si prin metode analitice bazate pe experienta acumulate in timp. Verificatile se pot efectua cu ajuiorul unor tabele si diagrame, caleule simple sau proceduri generale de calcul 6.2.2 Tabele de caleul Pentru o rezistentii la foc dati, se admite determinarea in mod simplificat cu ajutorul unor tabele, sectiunile minime de beton si distanfele dintre axele armaturilor i fata betonului (fig. 6.4). te) “ { ff — Figura 6.4 Notafii pentru dimensiuni ta seetiunile din beton armat, fn functie de rezistengi la foc R dimensiunile minime au fost calculate in asa fel ined capacitatea portant in condiii de incendiu (Ryg) a elementelor de beton armat sa fie intotdeauna ‘mai mare ca efectul actiunilor in timpul ineendiului (£4, Valorile date in tabele se refera la betonul normal cu agregate silicioase. La betoanele cu agregate calcaroase, la grinzi si plici, dimensiunile minime se pot reduce cu 10% iar la betoanele cu agregate ugoare cu densitate de pani la 1200 kg/m’, reducerile pot fi de 20% cu exceptia peretilor portanti. La elementele pretensionate distanta a” se majoreaz dupa cum urmeaziz vty 6.1) unde Aqp= 10 mm ~ la bare profilate pretensionate; = 15 mm ~la sérme, fascicule, toroane. Cand armiturile sunt pe mai multe randuri distanfa minima impusd de la axele armaturilor la fafa betonului se raporteaza la media distanjelor YA4e4, 4 ve 6.2) hs 7 (6.2) unde: 4,;— sectiunea barelor considerate 4a; ~distanta intre centrul de greutate a barei considerate si fata betonutui (fig. 6.5) 196 | in cazul utilizirii atat a armaturilor obisnuite cit si a celor pretensionate (fig, 6.5b) distania medie dintre arméturi si fata betonului se calculeaz cu relatia: DAs fas i+ Loy Spoaes Ms 3 De Sout Ln Spo Pe Langa satisfacerea conditiilor referitoare la distanfa medie dp, fiecare armituri in parte trebuie si respecte conditiile de distanfi minima (a) impuse de rezisten{a la foc R30. a) boy fa Ta ie 6 apne wat | rl pe a pe La be Figura 6.5 Notafii pentru dimensiuni ta sectiunile a) beton armat; b) beton precomprimat in cazul utilizirii unui strat de protectie (de ex. tencuiald, beton de egalizare, etc.) grosimea acestuia se va aduna la stratul de acoperire cu beton gi impreund trebuie si satisfac distanta minima prescris’. Dacii la proiectarea elementelor se respect prevederile din tabelele 6.2... 6.6, in eazul unui incendiu, stratul de acoperite cu beton nu se va exfolia exploziv. Nu vor fi necesare verificdri suplimentare la forté taietoare gi la torsiune a elementelor de beton armat sau precomprimat, Dimensiunile minime necesare pentru asigurarea rezistenfei la foc a stélpilor sunt date in tabelul 6.2. Coeficientul sy fine seama de combinatia de incarcari ale stdlputui, inclusiv efectele de ordinul doi: E, | na (6A) i a) unde: £, —_ ~efectul actiunilor fa starea limit de rezistenta pentru grupiile fundamentale, in conditii de temperatura normale, la rece”; Rago) ~capacitatea portant a clementului la ineeputul incendiutui (t=0) pentru Y= mg =F factor de reducere, care depinde de raportul: £ TarTor Yes Yo, ¥1— factori definiti la punctul 2.3.4. in mod curent se poate considera j= 0,7. Pentru acest caz in figura 6.6 se prezinti variatia dimensiunii minime a stalpului in functie de cresterea rezistenfei la foc a elementului. Tabel 6.2 Stalpi cu secfiune dreptunghiulara si circulars Dimensiunile minine Gam) Tijimea sidlpuluibdistana a, ‘expunere pe mai multe laturi en { 02 ueO5 =07 =07 a z 3 a 3 R30 150/10 150/10 150/10 100/10 CO) 180/10 200710 010 R90 TR0/10 210/10 240735 140/10 R120 200/40 250/40 280/40 16014 R180 240/80 320/50 360150 200/60 i R240 300/50 400150 450/50 300/60 _ 197Daca cantitatea de armitura longitudinala din stalp 4,2 0,0024, (4, aria sectiunii de beton) Tabel 6.3 Grinzi din beton armat gi precomprimat distributia armaturilor fafa de laturile seotiunii se face ca pentru o rezistenti la foc > R90. te Dimensiunile minime Gam) Stilpii expusi pe o singura laturi se considera cei inglobafi in perete fari sau cu goluri in 3 & | Rezistema la Lin vecinatate, la o distanfii mai mare decat Kitimea stalpului sau cei care au partea inglobati in perete a8 foc ‘Combinatii posibile intre b i a (mm) inimi (0) capabild si preia intreaga incieare. ® - " - sotuni (te . 0 L 2 3 4 3 é La grinai supuse la foc pe trei aturi (fig. 6.7), asigurarea rezistenfei la foc se face respectind Rw ia 20 ia 200 normele minime din tabelul 6.3. La grinzile supuse la foc pe toate cele patru laturi se respect’ a25 15 10 10 80 suplimentar conditia: 4, > 2-5}, R00 120 160 200 300 1 . sk . g 240 35 30 | 2s 00 Pentru barele din colf se adaugi 10 mm la valorile a din tabel cu exceptia cazurilor cand z ro) Piso 300 3801 400 litimea b este mai mare deceit cea trecuti in coloana 4 pentru grinzile simplu rezemate gi coloana 3 3 055 45 40 35 400 pentru grinzile continue. , 2 R20 6200 240 300 500 D0 Dacé in inima grinzii sunt previzute goluri, pentru a nu se diminua rezistenta la foc a grinzii, = a 65. 35 50 45 secfiumea minim’ a elementului din zona golului trebuie s& fie 4, >2-62,, ° ewe | | | | 140 R20 280 350 300 500 160 - 290 |__75 70 i Rw B50 0 200) a2 12 12 80 RO bi20 200 300 25 12 12 100 2 R00 150 250 400 z 035 25 25 io 5 Rio 220 300 500 D0 e as 35 Ey Riso 5380 400 600 | ae | 60 50 LL R240 Ba30 300 700 0,7 l | a7 70 60 Figura 6.6 Dimensiunile minime ale Figura 6.7 Dimensiunile minime ale . stilpilor in funotie de rezistenta la foo grinzilor in functie de rezistenta la for La elemente continue reducerea capacitifii portante cauzate de incdlzirea armiturilor de la partea superioara a grinzilor este minima. De efectul favorabil al redistribuirii momentelor dinspre Jn cazul grinzilor cu sectiunea transversald in forma trapezoidald latimea b se consider’ in cimpuri spre reazeme datoriti deformatiilor plastice s-a tinut cont si in tabelul 6,3 sub rezerva dreptul centrului de greutate al armiturilor (fig. 6.8a), la grinzile in forma de T se yor respecta respectirii urmatoarelor dowd condifii cerinfele din fig. 6.8b. — la dimensionarea grinzilor in stare ,rece” nu s-a luat in considerare o redistribuire plastica Cand b = 1 4by, se respect’ conditia: mai mare de 15%; — pentru o rezistenti la foc de R90 sau mai mare, la partea superioari a reazemelor (6.5) intermediare trebuie si se prevadi © cantitate de armiturk Ajjeg(X) pe lungime de 0,3 din deschiderea grinzii pe ambele fete ale reazemelor (fig, 6.9). 4, ag = {iss — Lafimea inimii by a grinzilor in forma de T, continue, va fi mai mare sau egal cu b, pe o distan(a 2b in lungul grinzii misurat de la reazemul intermediar. a) © Diagrama MP; soicitare la inceputul incendiului © Dingrama™/ capabilé ln grinda ,rece” @ Diagrama Mi capabila dupa incendia © Diagrama ™!/ eapabili det, in conformitate cu rel. (6.6) Mp» efortul de intindere din armatura longitudinal Figura 6.8 Definirea dimensiunilor pentru diferite tipuri de sectiuni de grinzi 2) Seoffune lrapcvoiall,b) Seofone varabila Figura 6.9 Diagrame infaisuratoare de solicitare si capabile la o grind continu’ mre «j Armiitura necesara se determing cu relatia: Pentru beton precomprimat valoarea lui a se mireste cu 10 mm fa bare de precomprimare si cu 15 mm sarme si toroane. Pentru valori ale lui b mai mari decat in coloana 4 nu mai este necesars Asre(X)~ As, rel OM1-2,54Hlep) (6.6) marimea lui a, la grinzile continue. 198 199incare:x _~distanfa din ax pnd la sectiunea considerata (x<0,3/ey) Asro() ~ cantitatea de armituri necesara dup’ redistribuirea momentelor Asveo(0) — cantitatea de armétur’ necesara la un element ,,rece” Daci nu se respect una sau ambele conditii de mai sus grinda se va considera simplu rezemati. La perefi portanfi (R) precum gi la cei neportanti (E+) trebuie si fie indeplinite conditiile din tabelul 6.4, abel 6.4 Pereti portanti si neportanti T inensiunile minime (mm) a Gustine: nissan 2g) Agee CL D8 ap a xmupeo fe | expe dot [apnea | expan je dak | ergs ‘ee 7 7 2 3 7 ; TA Ta a nwo om | [aera iw ian ‘a0 va = [revo 12020 TaOI0 Taos | — 2 tana tsuas tous [0 HELLY ras 21015 05 30158 READ 300 33060 a0 3600 Kaan sien nna 3 prell ay | the = 3H @ tin z eho. io ES 130 aria — “at —— ara its La elemente intinse rezistenfa la foc se realizeaz& prin respectarea dimensiunilor minime date in tabelul 6.5, impunandu-se totodati ca sectiunea elementului si fie 4, >2-52,, Dac alungirea maximi a elementului afecteazi capacitatea portant a structurii, valorile lui a din tabelul 6.5 se ‘majoreazai cu 10 mm, ‘abel 6.5 Elemente intinse din beton armat sau beton precomprimat immensiunile mininne (mm) Grosimes minim distanga a Rezistenfa ta foe 30 _ wos 2 Rw 120/40 30035 R50 10/55 00/85 R120 200/65 S048 R180 240/807 6500/60 R240 R00 70070 La pliici simplu rezemate sau dale (plici cu reazeme punctiforme), asigurarea se face respectind dimensiunile minime impuse in tabelul 6.6. Valorile din coloanele 2 si 5 se aplic’ gi la plicile continue. La plcile continue se aplied regula de redistribuire a momentelor daca se respect cele doud conditii expuse la grinzi. Armarea minima la momentele de pe reazemele intermediare va fi 4s> 0,0054c pentru un ofel cu ductilitate 5%> 4 > 2,5% cand placa are dou deschideri si reazemele de capat nu impiedica rotisile; cnd nu exista posibilitatea redistribuirii de eforturi pe directia transversal deschiderii. La plicile dal’i nu se reduce grosimea de acoperire din cauza eventualelor straturi de finisaj. Cel putin 20% din armarea superioara pe reazemele intermediare pe fiecare directie trebuie si fie continua pe intreaga deschidere. 200 Tabel 6.6 Plici Dinneasiile miaime (am) Ba . aistanja a EG | Revstentala toe | grosime lack -—— ous direst] dous direst iy 2 directic BhelS 1 Sie? o TT 7 4 3 5 [RETO 16 io, 10) Ss [rereo. 20 10 15 5 REID) oo | 30 15 20 REL20 120 a0 20 25 2 {Reni 150 35 30 0] E [Reve 115 6 80 - eh Rezistenfa ls foc rosie placa hy Gstange a REID 150 10 = [RETO 20 15 A [REDo 200 35 RET 200 35, RELIED 200 rH REI2A0 200 30 6.2.3 Metode simplifieate de calcul Daca dintr-un anumit motiv mu se pot respecta valorile date in tabele se poate determina analitic reducetea capacitatii portante a sectiunii supuse actiunii incendiului, Acest caz se intalneste freevent la elemente prefabricate unde fabricantii tind sit realizeze elemente cu greutate cit mai mica pentru a reduce costul transportului. Utilizarea metodei simplificate de caloul presupune cA betonul de acoperire nu se exfoliaza la temperaturi inalte i nici armitura nu alunecd in zona de ancorare. Lungimea de ancorare in timpul incendiului se obtine din lungimea de ancorare calculsti la temperatura normal dar modificati cu miegorarea rezistentei la intindere a betonului, Verificarea consti in determinarea distribufiei temperaturilor in see{iune, reducerea rezistenfei si modulului de elasticitate ale betomului si armaturilor, reducerea sectiunii si recalcularea capacitiii portante cu valorile reduse (Ry). Capacitatea portant astfel objinuta se compari cu efectul actiunilor ia timpul incendiului conform relatici ExpReg (67) unde: E,—efectul actiunilor in timpul incendiului; Ra capacitatea portant in conditii de incendiv. Focul este considerat ca 0 aetiune aceidentald in construfii. La caleulul solicitirilor (E.) pentru starea limita ultima se va considera combinatia accidentala (vezi pet. 2.3.4). Distributia temperaturilor se poate determina prin incercari experimentale sau prin caleul. in figurile 6.10 si 6.11 sunt prezentate distributiile temperaturilor obtinute prin calcul la grinzi cu scotiunea transversal dreptunghiulara respectiv dublu T avand diferite rezistente la foc (30, 60, 90, si 120 minute). in figura 6.12 se arati distribufia temperaturilor in placi, iar in figura 6.13 in stalpi. Reducerea rezistenfelor betonului se obfine cu relafiile: 44(0)=k,{0) L820), (6.8) S @20°¢) iar a ofelului: f,,(0)=&,(0) : 6.9) Vs unde: k., ky, ky ~factorii de reducere a rezistentei care se obtin cu ajutorul figurii 6.3 fa (20°C) , f4(20°C)- rezistenta caracteristici a betonului respectiv a ofelului la temperatura ambianti de 20°C. Ye s¥s ~coeficieni partiali de sigura 201t= 30 80 = 200°C t= | e700 500°C: 60 | a 60040 " 700 00 20 20 40 20 40 60 80mm om : } sore 9 Lt score expust__ 4 8 =120min Ni + 600, ry 30 Ia foe. { 4700 40 L500 a4 70 om i, 1s 800 20 = > 71 i aoa @ som — 20-40 60 0 100r201aD Figura 6.10 Distribufia temperaturii in grinzi cu secfiune transversal dreptunghiulars =H Suprafata _expusa la foe alo 100 W060 40 20mm 1 100 80 «040 200mm mia 40 in Figura 6.11 Distribufia temperaturii in grinzi cu sectiunea transversal dublu T 202 190140 100 oo 20mm 180140100 ™ ao“ 20mm 160 140!*ico so © 20mm 180140 09% ao 1000 800 600 ‘Temperatura °C 400 " 244 200 0 - 0 20 40 60 80 100 120 140 distanta de la fata expusa la foc alm] Figura 6.12 Distributia temperaturii in plici 208 NSy 900% Lee a) stalp intermediar (300x300) 400°C ) stilp marginal (240x240) in perete 200°C ©) stalp marginal lang’ perete 4) stilp de colt jumatate in perete a) €) stilp de colf cu perete in afar Figura 6.13 Distributia temperaturii in stalpi Modulul de rezistenta redus va fis E.4(0)=[k-(@)} - Ees(20°C) (6.10) Sectiunea de beton redusii se objine ignorand zona afectata de foc a, (fig. 6.14). Distanta de reducere se calculeaza in funetie de tipul elementului: k, all (6.11) ja “ unde: w — este Litimea sectiunii pentru o expunere la foc pe o fafa a elementului; '/y din ‘uni pentru 0 expunere Ia foe pe doug laturi sau /y din cea mai micd Tatura la stalpii expusi pe patru fete; kom ~ coeficient de reducere care fine seama de variatia temperaturii in fiecare zona a ~ grinzi si pltci: a, fi stalpi si perefi: a, elementului: A ay =D A) (6.43) @ 204 Figura 6.14 Sec{iuni si reduceri de rezistenfé la clementele supuse la foc Pentru determinarea coeficientului k,. se imparte secfiunea elementului in n parti egale dup care se calculeaz temperaturile in mijlocul fiecrei zone (A) si apoi factorul de reducere a rezistentei, kc(Q). in figura 6.15 se prezinti modul de lucru in cazul unui perete de grosime 2w, expus la foc pe ambele fete. Pentru determinarea valorilor ke intr-o secfiune redusa se pot folosi si curbele din figura 6.16, Pentru reducerea geometric’ a unei secfiuni de grind sau placa se poate folosi figura 6.17, iar pentru stilpi figura 6.18, okay | Ke) I Suprafat Suprafata K.0) Figura 6,15 Determinarea lui a, pentru un perete kG) 50-100 150-200 250 300mm W Figura 6.16 Reducerea rezistentei la compresiune intr-o sectiune compusi 205 ee‘Timp inceadiu om ‘Timp ingen 200°C pentru care coeficientul de reducere a rezistentei la intindere rezulti, conform graficului din ' wh standard “fy Standard | figura 6.3, de ky= 0,8. | os : | oe sit 4 " , a) of a =F : ws | tee .h of oe “| oa <_ R ; | [| de rezistenta « “| | KC + 20 E x wl i 1s : YW a ay ‘s panics | 4 “. | I Figura 6.17 Reducerea geometrica Figura 6.18 Reducerea geometricd a sectiunii grinzilor sau a placilor sectiunii unui perete sau stalp Pe zona redust, rezistenfa la compresiune si modulul de elasticitate a betonului sunt g considerate constante gi egale cu cele calculate in mijlocul elementului supus la foc. 8 Armatura este luati in calcul utilizénd rezistenta si modulul de ela icitate corespur: : temperaturii fiecirei bare, chiar daci ea este plasata in afura seetiunii reduse. j b) : 6.3 Miisuri suplimentare de protectie impotriva focului la elementele din beton ‘ if I a : armat | ty piers | Grinzile prefabricate cu sectiunea transversala in forma de T, cu Kitimea inimii de cel mult | I . 120mm nu se pot utiliza la 0 expunere mai mare de 30 minute la foc. \ of | q Dupi cum se observa din figurile 6.10, 6.11, 6.12, 6.13 elementele care trebuie si prezinte 0 3 ' rezistenfi la foc de cel putin 30 minute sau chiar mai mult trebuie sa aibi o lajime cat mai mare gi — v este bine ca armiturile longitudinale de rezistenti s& se grupeze spre interiorul secfiunii de beton, sophitents ete . ice He | acolo unde temperaturile in cazul unui incendiu sunt mai mici i | La elemente incovoiate cu rezistenf la foc mai mare decit R9O, stratul de beton rezult mai ii mate de 50 mm, in acest caz este nevoie de o armare suplimentard sub forma unor bare Figura 6.19 Armarea Suplimentard a sani “ protectic ou eton, Sram ‘in cazul: a) solutie i longitudinale si etrieri suplimentari (fig. 6.19) sau sub forma unor plase din sérmi cu diametrul mic i recomandata, b) solutie nerecomandat: I (fig. 5.51), Lungimea de ancorare a barelor longitudinale de rezistenté in timpul incendiului se obfine cu Lungimea de ancorare la foc rezultd Isai 0,96/¢, deci nu se modifici semnificativ tn aceasta relate parte a grinzii, Se observa o siguran{i mai mare a grinzilor continue la foe fats de cele simply dl , \ i rezemate unde pierderea capacita{ii portante prin reducerea rezistentelor sau alunecarea armitutilor qi fobat (6.14) | inseamna distrugerea elementului, La grinzile continue, prin redistribuire, solicitirile vor migra tan Ve Ky } ciitre rear p To hy I e reazem, unde: yy — lungimea de ancorare proiectati pentru o armituri la temperatura normalai (vezi i La proiectarea grinzilor continue se procedeazit in felul urmator (fig. 6.20); i: pet. 5.1.3.1); I a) pentru rezistenti la foc < R90: | Yo ¥% — coeficienti partiali de siguranti pentru armituri respectiv beton la temperatura — se stabileste inf’igurditoarea efortului de intindere din armatura la temperatura normala; i) ‘normal; | se dilati aceasti infisurdtoare cu a) (conform figurii 5.43) dupa care se prelungesc Yoos You = | — cocficienfi parfiali de sigurant& pentru armfturd respectiv beton in caz de | 5) pent amature ee tn R00 | incendie \ pentru rezistent la foc > R90: / kg = coeficientul de reducere a rezistenfei betonului (fig. 6.3) i — se stabileste infiguriitoarea efortului de intindere din armaturdi M/z la temperatura normala; i Actiunea focului se consider’ ca si o solicitare extrdordinara. in consecin{a Iungimea de ~ se deplaseazi curba infaguritoare pe o porfie 0,3 /qy cu ajutorul relatiei (6.6), iar armiiturile se prelungese cu ly (fig. 6.20) sau; grinzilor continue (deasupra reazemelor), unde nu ajunge focul, temperatura betonului nu depaseste i ~ se dilateaz4 curba infigurditoare cu 0,3 /,g, iar armiturile se prelungese cu fxg ; dup’ cum se observa in figura 6.20 aceasti variant este mai acoperitoare de eat cea eu relafia (6.6) ancorare se corecteazi si cu. raportul coeficienfilor parfiali de sigurang’. La partea superioara a 206 207© Diagrama ™/z la inceputul incendiului (t=-0; cu coeficienti partiali de sigurant& pentru incareari exceptionale) ® Diagrama infiguriitoare M/z la o temperatura normal (cu coeficienfi partiali de siguranti pentru incarciti fundamentale) @ Diagrama infisuritoare /z in timpul incendiului (cu redistribuire spre reazeme) © Diagrama infasuratoare “/, obfinuta cu relatia (6.6) $0,301 + ae 2 — Lost Figura 6.20 Proiectarea grinzilor continue cu rezistenti la foc 2R90 La structuri realizate din elemente prefabricate rosturile rimase intre elementele de beton armat trebuie s& se umple cu un chit elastic rezistent la foc (fig. 6.21). Prefabricatele vor avea forme adecvate ca dupa asamblare si nu rimdna spafii mari intre cle pentru a nu permite propagarea usoara a focului 2 Aatura rost material de vumplutura. | material de_| = elangare rost| ‘margin rost Figura 6.21 Umplerea rosturilor dintre prefabricate pentru o rezistenfi la foc de 90 minute. {In figura 6,22 se prezinta dou moduri posibile de rezemare a grinzilor prefabricate de plangeu pe consolele stélpilor. Rezemarea corecti nu permite patrunderea focului in zona cu solicitare ‘maxim’ a consolei grinzii, zona foarte sensibilé la o eventual reducere a capacititii portante. La tipul acesta de rezemare se pot umple rosturile care confer’ o siguranta si mai mare. placa (turnata in fata Tocului) aca (turmata fa faa Jocului) neopren | \ | grinde A pretabricata stalp cu consola ‘prefubrical ‘erosit Figura 6.22 Asamblarea prefabricatelor. 208 eam aaaaaaaaaaaaaamaaaaaaaaaaaaaaaaaaasacaaaaaaaaaaasaaaaaaasaaaaaaaaaaa 7, EXEMPLE DE CALCUL SI ALCATUIRE 7.1 Planseu curent din plack armati pe o directie, grinzi principale si secundare 7.1.1 Date de proiectare Se cere proiectarea in gruparea fundamentali a planseului intermediar al unui depozit etajat (P+2) cu dimensiunile in plan de 12,0 x 30,0 m gi o incireare tehnologic’ Qy = 8 kN/m*. indltimea de depozitare este de 3,0 m. Planseul va avea o rezistenf minima la foc de 60 minute (R60). Se adopt o structura de rezisten{a mixti, formata din: perefi portanfi din zidirie pe contur, planseul intermediar din beton armat monolit si planseul de acoperis din grinzi prefabricate de 12,0 m i tabla cntata de 154 mm inalfime, asa cum se vede in figura 7.1 Centu ‘ind ‘Tabla cuata WV ida st ici 4 i i Figura 7.1 Cladire etajati pentru depozit Plangeul intermediar este aleatuit dintr-o plac& monoliti de beton armat ce reazema pe grinzi secundare (nervuri), care la randul lor reazema pe grinzi principale, Deoarece litimea clidirii depageste 10 m (2, = 12 m), s-au introdus stalpi intermediari. fneatedrile pe plangeul intermediar fiind considerate medii, se alege deschiderea grinzilor secundare'T ~ 6m $i armarea plicii pe o singuri directic. Deschiderea plicii se obine prin impartirea deschiderii L cu un numa intreg n, in aga fel inet sii se respecte conditiile (fig. 7.2): a) h=L/n=2...3 mrezultind pentu n=3 = 6,03 =2,0m b) 1/1) >2 reaultand pentru 1, =2,0m 17h = 6,0/2,0 =3 209a | An=h/ 12+ 1/20 gtinda ~ prineipala -stalp py boot!30, =\250mm Figura 7.2 Planseu pe grinzi principale si secundare 7.1.2 Alegerea materialelor a) Calitatea betomului se alege in functie de clasa de expunere a constr mediu. in hala proiectata materialele depozitate nu dezvolt umidititi excesive sau vapori agresive. Conform tabelului I.1 gi a figurii 1.2a construetia se incadreaz in clasa XC1 fiir rise de coroziune sau atac chimic. Pentru aceasti expunere, clasa minimi de beton este C20/25. Betonul ales de clask C25/30 are rezistenta de calcul 1a compresiune obtinuti cu ajutorul relatiei 2.11 sia tabelului 2.1: fa 2 dae = 16,67 N/m? ; far Bai dts Rezistenfa la intindere se obfine cu ajutorul relafiei 2.12: Sag = ty E08 128 1.20 N/a Seam = 2,6 N/m? . +b) Ofelul marca $500 si STNB are rezistenta de calcul (vezi fig. 2.6): ~ pentru $500(B) So = 500 N/m? ; 500 2 = 20 = 435N/ mi Jas i; = pentuSTNB d<7Im fg = “ = 383N/m? 210 7.1.3 Predimensionarea sectiunilor de beton a) Grosimea pliicii trebuie sa respecte urmitoarele conditii ~ conditia de rigiditate (in cazul de fad placa este incastrati elastic pe contur); hy 2h = 2000 55,1 mum; 35 35 — conditiile tehnologice (la plici monolite): hh, 250mm. Pentru grosimea plicii se poate adopta o valoare rotunjiti fiy= 60 mm din cele dou cor ‘mai sus, ins pentru o rezisten{a la foc de 60 minute conform tabelului 6.6 grosimea acceptabill este de fiy~ 80 mm. b) Dimensiunile sectiunii transversale ale grinzii secundare trebuie si satisfacd: = condifia de rigiditate: 60 aT oN = A> Tho= 39 7 08m = 300 mm: ~ conditii tehnologice: iy — multiptu de 50 mm 6, 2150 mm. ~ conditia de rezistenti la foe (fig. 6.7): b>120mm Pentru grinda secundarii se adopt dimensiunile: 1-400 mam gi b,=200 mm. ¢) Dimensiunile sectiunii transversale ale grinzii principale trebuie si satisfied = conditia de rigiditate: = 0,4 m= 400 mm; — condifii tehnologice: Jig—multiplu de 50 mm. h, > h, +100 mm =400+100= 500 mm Ia intersectia celor dou’ grinzi armiturile longitudinale din grinda principal’ cu cea de la grinda secundara s 6, > 200mm. nu se suprapuna. — condifia de rezistengi la foe (fig. 6.7): 6, 2120mm. Pentru grinda principal se aleg dimensiunile: ig600 mm si b,=300 mm. 4) Dimensiunile sectiunii transversale ale stélpilor trebuie si satisfacd: ~ condifia de flexibilitate: Jolt = 2860 + 600/2 + 300 ~ Iungimea de flambaj pe ambele directii (conform anexa IV. fig. IV.2.e) 1, =b, > 34 1153 mm; ee" 3030 Vv 2~ conditii tehmologice: b) Valori de calcul: h_2 250 mm; 6.2 250mm; b.2 hy. Actiunea totali de calcul in starea limit ultima se obfine prin insumarea actiunilor cltia de rezistent la foe (ig, 6.6) caracteristice multiplicate cu coeficienfii parfiali de sigurant& cu relatia (2.41) gi tabelul 2.14: — condiia de rezistenta la foc (fig. 6.6): Derg tegen 5 815 : bs h, 2 200 mm, = Ha Bet Ho Gy =1,35-2,94+1,5-8=15,97 KN/m’ Pentru stalpi se aleg dimensiunile: 7.1.4.2 Calculul static hc = 300 mm si d, = 350 mm (pentru a permite trecerea armiturilor din stalp pe lang cele din grinda principal). a) Stabilirea deschiderilor de calcul. Alegdnd dimensiumile grinzilor secundare de 200 x 400 mm si tindnd cont de prevederile din anexa II rezulti urmitoarele valori ale deschiderilor de calcul Dimensiunile obfinute la predimensionare se pot regisi pe sectiunea transversal prin. hala prezentata in figura 7.3. (fig. 7.4): SECTIUNEA TRANSVERSALA, —_ _ a ote wet gt a iy 4 Pree eT PT EET RPE U - rr = 17500290 a= 180mm 14:20 a= 1800mm _ye90 Ss = 200000 h=2000m h=20000m ) Tere jexdaas™ || sad : , * (Habincuwsa L Lay | Figura 7.4 Stabilirea deschiderilor de calcul pentru plact - : : ot C1025) 80 ro han = lat ath, =1750+2=* = 1830 mm pentru cdmpurile marginale; 2 \@enw, regs =o 25h =1800 +80=1880 mm_ pentru cdmpurile intermediare. b) Schema static. Deoarece raportul dintre deschiderile plicii Til = 6,0/2,0>2 placa lucreazit dupa o singurd directie (dupa direetia scurtd). Caleulul se face pentru o fiigie de 1,0 m | ' | vn i 3 Litime rezemati continun pe grinzile secundare (fig. 7.5.). ro Grinda Suprafata de calcul... Say principal pentru lack Grinds Suprafaa de catcul i penit grinda Sova Figura 7.3. Secfiune transversal 7.1.4 Placa 71.4.1 Evaluarea actiunilor { a) Valori caracteri Acfiuni permanente (conform detaliului ,A” din figura 7.3.) } Figura 7.5 Suprafete de calcul pentru placa si grinzi — greutatea proprie a plicii: ; 0,08 m x 25,0 kNim’? = 2,00 kN/m? . vce can ©) Deoarece EC2 nu pune la indemana proiectantilor metode practice de caleul ei numai ~ greutatea pardoselii din mozaic pe So ee? | metode generale, cu reguli si limitarile lor, in continuare eforturile in sectiunile critice (fig. 7.6.) se oval: ge= 294 KN? vor determina in conformitate cu metoda simplificati in domeniul plastic utlizata pana in prezent in fara noastré (punctul VIIL.2). ) Acfiuni variabile (conform temei de proiectare pet. — incdircarea tehnologica gk = 8,00 KNim. 212 213,| li ANH eg | | i ayn i ohugum ah, ay thro gy Mes Figura 7.6. Diagramele Mz $i Vea pentru plack Considerdnd placa continuii solicitata de aciunile permanente si temporare aplicate uniform distribuit momentele si forfele taietoare se caleuleazat cu relatiile: 4,86 kNm. ALis97-1337 in 97 1,88? = 03 Nm 1.15,97-1,88" =3,53kNm 16 M, =M, 42 = Mees =—Magc =—M say Momentele nu se reduc la faja reazemului deoarece armarea rezulti construetiva. Forfa ‘tHietoare se calculeaza in conformitate cu cele prezentate in anexa IX.2 pentru grinzile continue: Praga = 0045- Bg Lyagn = 9045 “15,97 “1,83 = 13,15 KN Prasnax Vea, 20 = 9465" Py *Iy.gpt = 0,65° 15,97 1,83 =19,00 KN V, 0,55 + py I, gy = 0,55 15,97 1,88 = 16,50 KN ‘a,c Caleulul plastic fird verificarea direct a capacititi de rotire se poate folosi numai dact sunt satisfacute cele trei conditii de ductilitate prevazute la punctul 1.9.1.2: — ofelul STNB se poate incadra la clasa B de ductilitate; — raportul dintre momentele pe reazemele intermediare si momentele din cmp sunt euprinse Intre 0,5 si 2,0; ~ aria armaturilor trebuie si se limiteze in toate sectiunile astfel ca = 0,25; (se va verifica dup’ efectuarca dimensionarii armiturilor). 7.1.4.3 Dimensionarea armitturilor de rezistenti a) Dimensionare la moment incovoietor inaltimea utild a plicii se obtine cu relatia: 214 d= hy ~ Coy ~ $y 12= 80 ~20~ 6/2 = 57 mm in care valoarea nominald (Cyom) a grosimii stratului de acoperire este dati de valoarea minim (Cnn) cu relatia 5.3 la care se adauga toleranfa (Ac) Cum = Cain =10+10= 20mm. Valoarea minima cyiy se obfine din tabelul 5.2 in functie de clasa de expunere (XC1) si cl structurii. La stabilirea clasei strueturii s-a finut cont de durata de viafi 50 de ani (clasa 4) si de prevederile din (abelul 5.4 care precizeaz ci pentru elemeniele cu geometric tip dal’ (necirculabi in timpul executiei) se reduce clasa cu 1 (adici 4-1-3). Cay, = 10 mm + dey, Conform tabelului 6.6 distanja minima pana la centrul de greutate a armiturilor de rezistenta este a= 20 mm. Daca se adopt o armaturd cu diametrul de 6 mm distanta efectiv’ pana la centrul de greutate rezulta: ayy = 20+ 6/2=23 mm> aye, =20 mm Deschiderea efectivi redust a plicii (sub 2,0 m) face ca utilizarea plaselor legate cu bare fnclinate sau fard, s& fie 0 solutie neeconomicd (datoriti manoperei ridicate la confeetionare) de aceea vom folosi plase sudate la armarea plicii Sectiunea de armiitur’ intinsk pentru plase sudate din otel STNB, rezulté dupa cum urmeazi: mpul I: — momentul redus se determina cu relafia 3.17: M, ie pa Mea___4,86-10' 090 < jy, = 0388 bed? fy 10-57-1667 rezultd o solutie cu armare simpli pentru care @= 0,0945. Cantitatea de armiitura se determing cu relafia 3.18: = 0, -b-d Let = 0,0045 10° 57 151 934.4 mm? = 2,34 em? a 383 * reazemul B: Mux, 4,03 - 10% a AOI = 0,074 < uy, UOTE fy 10ST 1667 How 0, =0,077 si € = 0,096 0,077-10° 57 1ST 9103 mm? = 1,91 em? © campul 2, 3 si reazemele C, D: “10° = BIO 065 < dy 10°-57?-16,67 @, = 0,067 Ay = 0,067 10° 57 18.7. 1662 mm? Cu ariile rezultate mai sus se aleg plase sudate dintre cele prezentate in anexa XIV. in mod normal, la cantititi mari, se aleg plase cu bare avand diametrul mai mic pe o directie care se comanda la producitor. Avind in vedere, insi, marimea redusi a constructiei proiectate, de cea. 360 mp, se recomanda alegerea unor plase sudate uzuale, care se gisesc in comert si care de obicei au bare de aceeasi diametru pe ambele directii, Aceste bare prezint& avantajul unor pierderi mai mioi fa taierea lor. 215‘© cdmpul 1: 113 GQ 246: 05,6/100 ~ 65,6/100 (Asteg= 246 mm); * cémpul 2, 3 si reazemul B, C: 111 GQ 196 @ 5/100 — 05/100 (Agjy~ 196 mm’). Conditia de limitare a pozi satisficuti in toate secfiunile critice: xei neutre (pentru calculul static in domeniul plastic) este + cémpull: 2) Acer Su, _246__383 d)y bed don-fyg 10-57 08-1-16,67 =0,124< 0,25; * cémpul 2, 3 si reazemul B, C: x) __ 196 383 dg 10°-57 0,8-1-16,67 099 < 0,25 Ta placile Continue armate pe 0 singurd divectie sé poate efectua un calcul static tn domeniul plastic dupa STAS 10107/22-77 (prezentat in anexa Vill) numai daca sunt satisfacute prevederile din EC2, privind cele trei condifii de ductilitate (vezi punctul 1.9.1.2) Pentru placile cu mai multe scheme de incircare, inffiguritoarea momentelor incovoietoare de calcul se determina cu ajutorul diagramei si tabelului din anexa IX folosite la grinzile continue. Suprafata efectiva a sectiunii armaturii longitudinale intinse trebuie si se incadreze intre limitele (vezi punctul 5.2.2.2). [orden =0,26-2%.10° 57 =87,6 mm? Aurea = “| A 440 =87,6 mm” 0,0013-b-d = 0,0013-10° 57 = 74,1 mm? Agiayx = 004-6 d = 0,04- 10° +57 = 2280 mm? = 2280 mm*. Aajgaig =87,6 1M? < Aspe ig =196 MM? < Aye Distanta maxima dintre armaturile de rezistenfa se limiteazd la valoarea pe =3-80= 240mm nae = MHD 200 mm 200 mm > sy La plicile armate pe o singura direotie se previd armaturi pe cealalta directie de cel putin: 0,2 Agog = 0,2: 246 = 49,2 mm? < A,, =10-19,6 = 196,0 mm? (45/100) Pentru preluarea momentelor locale de incastrare pe reazemele de continuitate pe latura scurté si pe reazemele marginale pe latura lung’, s-au previzut in mod constructiv pase sudate tip 112 GQ 196 05/100 — 05/100, prelungindu-se pe o parte si de alta a reazemului cu 0,25). b) Dimensionare la forta tdietoare: Forfa tiietoare capabili a clementului fird arméturd transversald specific se determina cu relatiile (3.53) si (3.54) considerand , pentru reazemul marginal A: Vow, [ennt(oop,f)) = 012 1-2(100-0,0043 25) 10" -57 = 30,19-10° N = 30,19 KN 216 in care: 7, =1 pentru beton greu; 018 _ 0.18 ye 1S ow bas PR m1 200 287>2 => k=2 5 0125 __246 bed 10°-57 Vga bed = 0035-12 £25 bred = 0,085-2% 254 102-57 =28.21 KN < Fey, BISKN b, 44, = 250mm h, = 200 mm = fi giy = 200 mm A, eg = 300-200 = 60000 mim? > A, ig = 50000 min? A, =0,08-107 + A, y = 0,08-107 -60000 = 480 mm’ => 6910 cw 4,,,., = 471 mm” Consulténd figura 1.2a observim cd pentru partea exterioaré a centurii clasa de expunere se considera XC4 gsi XC1. Deoarece centura este protejati impotriva inghet-dezghetului prin imbricarea intregii fatade cu un strat de polistiren de 50 mm nu se considera si expunerea XF1 Datorita stratului termoizolant se poate reduce clasa de expunere de la XC4 la XC3 (beton tn exteriornl cladirii ferit de ploaie) Valoarea acoperitii minime rezulta (pentru clasa structurii 4) Cyn = 25mm > Gy = 10mm Cram = Cain + ACyy =25-+10=35 mm Considerdnd pentru armitura transversal un diametru de 6 mm se verificd stratul de acoperire pentru aceste bare (vezi fig. 5.1): 6, ~ mn st ~ Gy = 356 = 29 mm ©, =Chomydie + AC) = 25 +10= 35 mm in cazul in care pentru peretele exterior era previzut un strat de tencuiala ca si finisaj se putea adopta o reducere a stratului de acopetire cu Ac,,,,.j=5 mm. Pentru stratul de protectie din polistiren cu o pelicula subjire de teneuiala, in lipsa unor reglementiti precise, nu se reeomanda reducerea stratului de acoperire a armiturilor. Sub polistiren (fir strat de aerisire) fenomenul de atac al mediului se poate amplifica. 217Stratul de acoperire se va considera de cy=40mm pentru armatura tongitudinald si Exo =34 mm pentru ettieri 7.1.4.4 Ancorarea armiturilor Pentru ancorarea si innaditea prin suprapunere a armiturilor s-au respectat prevederile de la punctul 5.1.3.1 gi 5.1.3.2 respectiv 5.2.1.2. La partea superioard a placii lungimea de ancorare a barclor intinse se determina pentru diametrul mai mare 65,6 mm:, gg = O00 gg = 1-047 -1-0,7-1,0-199 = 98 mM. < J, nig = 100 mom in cate: yy = 0,256- 2 =0,25.5,6-283 = 199 mm; " Sua 27 @,=10; bari dreapti; @, =1-0,15(c, ~ $)/$ =1-0,15(20 -5,6)/5, 100-5,6 \61< 0,7 => a = 0,7 47 mm; = min( 4 pentruc, =o: % a, =1,0 pentru K 20 ox) conform figurii 5.7; (conform figueii 5.8); 7 pentru plasa sudata (conform figurii 5.4e unde 4 @, =1,0 fir’ presiune transversala. Se verificd condifia limitativi dati de relafia (5.9) pentru produsul coeficien{ilor 0, +0050 =0,7-1,0-1,0=0,7. a, ,6 mm > 0,6, =3,4 mm); Lungimea minima de ancorae se stabileste din condigile: 0,3,yge 0,3 199 = 60 mm Iya = MAX4104,=10-5,6=56mm b=], 4 =100mm. Soe 100 mm Locul de oprire a barelor intinse se stabileste trasind diagrama de momente, redus cu braful de pirghie 2, obtindndu-se astfel punctele de anulare pentru cele dou deschideri adiacente reazemului B (fig. 7.7). Se determin po: rek a axei neutre pentru armitura efectiva yp =196 mm? cu ajutorul relajiei (3.1) 4 Z 196. bdsm: fg 10°-0,8-1-16,67 383 a 5,62 mm = € = a = 0,099, dup care se obtine braful de pirghie dintre forta de Compresiune din beton si intindere din armétura: z=d-0,54-x=57-0,5-0,8-5,62 = 54,75 mm = 0,055 m respectiv momentul capabil cu relatia (3.2): Meas 4-1 fog Ell -0,54-6)-b-d? = 0,8-1-16,67 +0,099(1— 0,5+0,8-0,099)-10° 57? =4,12-10°Nmm = 4,12 KNm Forfa de intindere capabili in arm&tur’ se obfine impirtind momentul capabil cu bratul de parghie: Mean _ 412 “Zz 0,055 F, = 75,25 KN 218 ete | ab | mga | : soe — |e} iss ' prety muti... ..gmuitiin,. vi % v ra cD 2 UI V2x01-15,97 xii/2-Meis=0 Va rke15,97 xh/2-Mous=O xo=0,316 m Figura 7.7 Stabilirea lungimii plasei la partea superioari a placii in dreptul reazemului B x0i=0,275 m Forfa de intindere din solicitare se objine in mod aseminitor pentru £=0,096 respectiv 2=548mm: M, 03 Fr, = Meet 403 a3 sun 20,0548 Dupa cum se observ din figura 7.7 prevederile pentru oprirea arméturilor (cdlareflor) la partea superioara a plicii prezentate in figurile 5.22 respectiv 5.25 sunt acoperitoare (0,25 |,) chiar si in cazul unor diametre mai mari ale barelor intinse si la 0 clas mai micd de beton pentru care lungimile de ancorare rezulti mai mari. in aveste eazuri se poate uliliza varianta in care revistenfa la Intindere este seAvuté progresiv pe lungimea de ancorare ha (vezi fig. 5.43 si fig, 7.8). Ta placi, in cazurile Curénte, mu este nevole de armetura specified pentru preluared forfei Wietoare, in general armaturi tnclinate si mai rar de etrieri. De aceea solusia mai judicioasd de armare este cea cu plase sudate. La partea inferioara a plicii ungimea de ancorare se determin’ in functie de tipul reazemului (marginal sau intermediar). Lungimea de ancorare se misoara de Ia linia de contact dintre placd si reazemul ei (fig. 5.44). 219— avert Figura 7.8 Stabilirea lungimii plasci la partea superioara a plicii cAnd rezistenfa la intindere din bare este sciizuti progresiv pe lungimea Iya La reazemul marginal ancorarea armaturii va fi capabil’ sX reziste la o fort de intindere: pw Bena Vea 1305 ue 0.9 09 in care aj~ d pentru elemente fara armaturi transversale, Efortul de intindere in barele plasei sudate 112 Fog _ 14,61-10° Ang 246 =14,61kN rezulti la valoarea: Oy = = 59,39 N/mm? pentru care lungimea de ancorare de bazii se obtine cu relatia 5.6 respectiv 5.11: Inga = 0,25-5,6 Se = 30,8 MM < jpn = 100 mm Lungimile efective de ancorare sunt prezentate in figura 7.9a pentru reazemul marginal si 7.96 pentru reazemul intermediar. eee By eet gil rr en150434.5,62-181 mm PR a ssc es Ns ——1 ee $01245-71 mn ‘Gea peuTLSa ne 100534-5,012-128 mm hee LOD eT ean hne 36m — ms elspa 100 _ 30,00 Figura 7.9 Detalii de armare cu plase sudate: a) reazem marginal; b) reazem central Armarea plicii plangeului cu detaliile de taiere a plaselor sudate se prezint& in figura 7.10. in planul de taiere a plaselor utilizate din plasele comercializate s-a tinut cont de dimensiunea uzuala existent pe piati si anume: B-L = 2000-6000 si B-L= 2400-6000 avand C, =C,, =50mm. 220 ARMARE SUPERIOARA —— = Semtcniasios SECTIUNEA 1-1 Figura 7.10 Plan cofraj si armare placa cu plase sudate 221DETALII DE TAIERE A PLASELOR plasa @}) 2.00x6.00 _plasa @} 2.00 x 6.00 2 1560 2000 oa a0 p 00 plasa @3) 1.10 x 6.00 plasa 9) 1.10 x 6.00 y 500 000, plasa @3) 0.90 x 6.00 plasa 8) 0.90 x 6.00 plasa ©} 1.20 x 6.00 100g 1200 oo 700 TOY + HH H H Be plasa 8) 0,80 x 6.00 Extras de plase Extras de plase intregi Fpa pase [Nt Masape | ~Nise ‘mint buc| bu. (kg) | totale (kg) cwractersicle | Tongimea | taimos | mata [bue] masa 4637 2 ple se mpl’ mf) aa Eiticactgee iol aes { seer] (1300 eseroo-psanon | econ | row [ear [20] wna fe9[rizcgiixeo] ts] 20a | oso] [200 ¢sni00-¢sno | e800 | 2000 | se97 | aa | 15897 [@3|136009%60| 10) 2087 | 2089 “otal 1756.7 [@[u2c009%60| 10) 166 | 1463 [@3] n2c012x60] | 2218 | 1774 | (@uacoosxso| «| 1479 | 502 oval 23749 2m eer, 71.1.5 Grinda secundari (nervura) ASA Evaluarea acfiunilor Placa plangeului, Iuerand dup’ o singuri directie, perpendicular pe directa grinzilor secundare, transmite incrcarea in totelitate sub forma de sarciné uniform distribuiti, grinzilor secundare (fig.7.5) 4) Valori caracteristice: Acfiuni permanente: — greutatea proprie a nervuri: g=b,(h, —h,)o, =0.2-(0,4-0,08)-25 = 1,6 KN/m — incaredri transmise de placs: B= 8, -h =2,94.2=5,88 KN/m Total: g, = 7,48 KN/m. Acfiuni variabile (conform temei de proiectare pet.7.1,): ~ incdrcare tehnologici g, =8-2=16 kN/m. b) Valori de calcul: Acfiunea total de calcul in starea limit ultimi se objine prin insumarea actiunilor caracteristice inmulfite cu coeficienti partiali de siguranta (relafia 2.41, tabelul 2.14): Pa Vo" Be + ¥o°% =135-7,48 + 15-16 =34,10 KN/m 7.1.5.2. Caleulul static a) Stabilirea deschideriior de calcul (fig.7.11): 200mm fe=600mmn. he 6,=309mm Tn=5.70 m hep AS, T=6.00 m T #2. T=6.00m__y Tao=5.70m, te-bop Trol2= 2.85 m m ,T/2=3.00m , Figura 7.11 Stabilirea deschiderilor de calcul pentru grinda secundara La stabilirea deschiderilor de calcul se fine cont de prevederile din anexa I: Tg Ty ta, +0, 5:70 2-mi] 9324 00 m Tag, = Typ +0 +, = 5,70-+2-min| b) Schema static’ Grinda secundara se calculeazi ca o grind continu cu cinei deschideri, ale cArei reazeme sunt centurile marginale si grinzile principale, schema de calcul static find cea din figura 7.12. 223He Figura 7.12 Diagramele Mga $i Vez la grinda secundar’i ¢) Calculul eforturilor Eforturile in sectiunile critice se pot determina cu ajutorul unei calcul static liniar clastic fara redistribuire sau cu redistribuire dar gi cu ajutorul unui calcul plastic (vezi pet. 1.9.1), Efectudnd un calcul static simplificat in domeniul plastic (STAS 10107/2-77) se calculeazd momentele incovoietoare cu ajutorul relafiilor si coeficientilor din punctul IX.2. Morya = Mog,3 = 0,091-34,10- 6,0" = 111,71 KNm Mogg =M rasa-as = —M pa,c = 040625 34,1-6,0° = 76,73 KN (inciircarea tehnologica) poate si actioneze pe grinda secundara dup mai multe scheme de incircare, in cAmpurile intermediare momentele incovoietoare pot deveni si negative, valoarea lor depinzand de raportul: 9, =19/ 4g =2,14. M yz = ~0,021-34,1-6* = —25,78 kNm M ggg =~0,015-34,1- 6° =—18,4 kN M ggx = ~0,004-34,1-6? = 4.91 Nm Forfele taietoare pe reazeme se objin dup cum urmeazi Praga = 0,45 341-6 = 92,07 KN Va, suyg = —0,65-34,1-6 =132,99 KN Ves.aie =Veaon = V0. or = 055 34,1 -6 = 112,53 KN Deoareee pentru grinda secundara continul reazemele sunt grinzile principale gi centurile care ‘nu impiedied rotirea, momentele de calcul se considera la fafa reazemului conform relatiei (11.5) din anexa II: M ca.aneg =LLTL~ (132,99 + 112,53) 8 = 102,50 kNm 204 rca Meaena = 76,73 ~ (112,53 + 112,53)- * = 68,29 kKNm Se verifica condiia ca momentul redus si nu fie sub 65% din momentul de incastrare perfect obfinut& pentru o grinda articulati la un capt si incastrata la celilalt in deschiderea marginala gi dublu incastrati in deschiderea intermediara, 341-67 Morin ~ O96: Se = 0,65 = 99,74 KNM 0,25 # bed’ f, 200-360" 16,67 0,237 tabelul 3.5a 0,34 0, p= Mee 829-1 _ sg ¢ 0216 <0,25 “bed? +f, 200-360" -16,67 Dupi cum se observa pe reazemul intermediar B nu se respect conditia de duetilitate, deci trebuie efectuat un calcul aproximativ al eapacitaqii de rotire. Se determina rotirea plastica admis’ in starea limita ultima cu relatia (1.41) si figura 1.9: Veg ney =132,99~31,4 ‘., 127,88 kNm Mey 2 K 9 p54 = [Opn g = 102,510" 9,0 =0,861-9,0=7,75 mrad 3d Vesna 3-360-127,88-10 Pentru incarcatile de calcul rotirea determinata pe o portiune de 0,6 h de pe o parte si cealaltit a reazemului B cu ajutorul unui program de calcul rezulta: 0, = 3,16 mrad < K,0,, = 7,75 mrad La determinarea rotirii de calcul s-a utilizat 0 rigiditate redusi 0,32,/, pentru o sectiune de beton armat fisuratd, verificare mai riguroasa se poate efeciua abia cand se cunoaste armarea grinzii secundare. ‘Vom efectua calcutul rotirii 0; mai la urmi (vezi pet. 7.1.5.4). Daci proiectantul nu doreste si verifice capacitatea de rotire i alege varianta £ < 0,25, atunci poate opta pentru marirea sectiunii transversale a grinzii, de exemplu 200 x 450 mm. 25Tad grinzile secundare continue se poate efectua un calcul static simplifical in domeniul lastic, dupd STAS 10107/2-77 prezentat in anexa 1X, numai dacé sunt satisfticute prevederile din C2, privind ductilitatea ceruta. 7.1.53 Dimensionarea armiturilor de rezistenfi a) La moment incovoietor: inalfimea utila a grinzii secundare se obtine cu relatia: d= hy, ~Cyoy ~Gy 2 = 40030 - 20/2 = 360 mm “msi = Cninp * Seyi =20+10=30 mm G, in care acoperirea minim (¢pi,) S-a stabilit pe de o parte in functie de diametrul maxim presupus pentru arnvitura longitudinal ay = 20 mm (tabelul 5.1) pe de alt& parte in functie de prevederile din tabelul 5.2 pentru clasa de expunere XC1 si clasa structurii 4. Considerind pentru armiitura transversal (etrieri) un diametru de o,,=6 mm, se verifici respectarea conditiei de acoperire minima (fig.5.1): ©, ~Cyogs st Gow = 30 = 6 = 24 MM ~ Cyan Cyne + ACgy = 15+ 10= 25 mam Conform tabelului 6.3 pentru o rezistenfi la foc R60 si pentru grinzi continue cu latura de 200mm rezulta o distant minima de 12mm masurati de la centrul de greutate a armiturilor Jongitudinale pani la fibra extrem’ inferioard. Cu o acoperire de ¢,,,,=25 mm rezults: Gog = Cony #22 = 30422 = 40 mm > a, 2 2 tng = 12 mm. in cAmpuri, nervura se dimensioneaz’ ca sectiune T, iar pe reazeme ca o sectiune dreptunghiularl. in cimpul | (intre reazemele A- Latimea activa de placi trebuie si indeplineasci urmitoarele conditii (anexa II): Eby , + b, =2-600-+ 200 = 1400 mm min, b, +b, +b, =2000 >t. =1400 mm , in care Pypyy =0,2-b,. + 01-7, ~02% +-0,1-0,85 6000 = . = 600 mm < 0,2-0,85-6000=1020 mm. se alege by = 1400 mm (fig.7.13). nm Jn Fe=80yhm Figura 7.13 Stabilirea sectiunii transversale Se verified pozitia axei neutre (relatia 3.24): bag _ 1400 =7>5 b, 200 26 Mega ___111,71-10° b,-d°-f, 200-360" 16,67 Oe “u(1-ostc} 00 1-05. 0,259 < b, dl” ad) 200 360! care rezulta in placa (x < hr, ). Se determin’ momentul redus cu ajutorul relatiei: Meus 10° i] = T7110 = 0,0369 bag fog 1400-360? 16,66 = 0,0376 Ay = ODay ane =0,0376-1400. 360.1657 = 726,2 mm’ = 7,26 cm? Se aleg 3 018 cu aria efectivi Ay.y= 7,62 m*. ¢ in cémpul 2 latimea activa de placa rezulta la valoarea biyxy = 02°02 + 0-0, -6000=510 mm < 0,2: 0,7 -6000=840 mm Daya +b, =2-510-+ 200 = 1220 mm 200 =7 > 5, rezulti ci axa neutra intersecteaza placa gi aria de armitura se determin’ ca la o sectiune dreptunghiulari cu by = bey: M 6 a ees TOTS AO _ 9091 -d? +f, 1220-360" -16,67 @, =0,0295 16,67 > > Ay = 0,0295 -1220 360 2357 96,5 mm* = 4,97 em’ Alegem 2 018 cu aria efectiva Acgy= 5,08 cm’. Armiitura pentru preluarea momentului negativ In campul 2 se va calcula ca pentru o sectiune dreptunghiulard simplu armati: Meas 25,78-10° = Mats _ = 0,0597 < fy, = 0372 BO yd? fg 200-360 -16,67 Min @=0,0619 16,67 Ay = 0,0619- 200-360 =170,8 mm? =1,71cm’ . 435 Alegem 2 012 cu aria efectivi A, «7= 2,26 cm? necesar pentrii montajul etrierilor. * in cdmpul 3 Meu 491-108 BT fig 200-360" -16,67 @=00116 Ay= 167 _ 32,0 mm? =032em* ,0116- 200-360. 435 27Alegem 2 08 cu aria efectiva Aseg= 1,01 om’. © Pe reazemul B: 6 pais 1025010" 937 cy 0,372 3-4? f,, 200-360? 16,67 @=0,275 16,67 Ay = 0,275 200-360 758,8 mm’ = 7,60. em’. 35 Alegem 3 018 cu aria efectiva ,.y= 7,62 em’ * Pe reazemul C: M, pa Mec NN gy isg b,-d?-f, 200-360" 16,67 1173 o, Ay = 073-200-360. 1687 =477,3 mm? = 4,77em’. Alegem 2 018 cu aria efectivi A,.g= 5,08 cm’. Schema de armare se prezint& in figura 7.14. 62 cm Ace 5,08 cm Ac 60 ome Ae S08 cont (4 Aum Aves 7,62 crm? 26 fipa ote l te Ta Tal 208 2oi2 2918 298, 3al8 2918 ___ 2918 Figura 7.14 Schema de armare a nervurii (varianta initial) Dup& cum se observ pentru a reduce manopera legatii de fasonarea armiturilor longitudinale nu s-a utilizat armaturd ridicat&. De acest lucru se va fine cont la dimensionarea etrierilor. Se verifici daci cele 3 bare #18 asezate intr-un singur rand, in sectiunea transversal a nervurii, respect’ prevederile privitoare la distanta minimti dintre bare. Daca se va utiliza un beton cu agregate avand dimensionarea maxim a agregatului d,>16mm, distanfa minima dintre armaturi se determina din tabelul 5.5. pq, = 18 Sa SON eS = 21mm Deoarece stratul de acoperire este 30 mm, distanta efectiva dintre armituri rezulti pentru cele tei armituri de @18 sio lafime de grind de 200 mm. m> Sy, = 21mm 228, b) La fort tictoare: Coeficiental minim de armare transversal se determi Fa. 0.084% _o.00092 Tu Saas Cantitatea maxima de armituri transversali se determin’ cu relafia: (*) = 05-0, -¥-b 16,67 435 in care: @,, =1 pentru beton armat; fis = ot - ds) =O Distan{a maxima dintre etrieri pe directia longitudinala si transversala se determi _ [0,75a(1 + ctger) = 0,75-360= 270 mm Sim = 4399 tam =0,75d = 0,75-360=270 mm> S, u relafia (5.36) Prong = 0:08 Sot 0,5-1-0,525-200- =201 = 200-2-30=140 mm. Sim r * Reazemul A: Forfa tiietoare de calcul se obine in conformitate cu prevederile de la paragraful 3.2.1.1 Ve4.r0t = Vga,a — Pa 4 = 92,07 —34,1 -0,360 = 79,79 KN . Se determin’ forfa tiietoare capabili a elementului fir armiturd transversal’ specific’ cu relafia (3.53) Vaue=Cyue'th AU p,: L4)8+h-0,, dd = = baz 1-4,75(100-0,0106-25)4 +0} 200-360 = 45,08 -10°N = 45,08 kN in care: or, = O forta axiald s-a neglijat; Cy, — 28-18 % 15 m= 1,0 pentru beton greu; kate PR ate 200 _175.<2,0; d 360 =Ax._702__ b-d 200-360 Armitura longitudinal dy (fig. 3.19) ancorat& cu lungimea fue in sectiunea I-1 se consider’ 3¢18 (fig. 7.19). Valoarea minima a forjei tdictoare capabila fird armiturd specified se determin’ cu relatia G.54): = 0412; 2, ,0106 < 0,02. Vercain ~ Vain * ki * Fy )b-d = 0,405 - 200-360 = 29160N = 29,16 KN . % % in care: Vig = 0,035 47? + / fg = 0,035-1,747? 25 ~ 0,405 Vie = 45,08 KN > Verge ia = 2916 KN Deoarece solicitarea de caloul este n specifick: i mare decat eapacitatea portant a grinzii fir armaturé 29Va trad = 19,79 KN > Vpgye = 45,08 KN este nevoie de armatura transversal’. Se determin’ capacitatea portant a diagonalelor comprimate de beton Vagus Pentru valoarea maximi a cig@ = 2,5 1 $b 2° Sug = 1-200-324-0,54 16,16: — ctg0-+ (gO Vrdoax = = 201,1-10°N = 2011 KN Dup& cum se observ Vezined S¢ afl intre cele dowd limite, dar mult mai aproape de limita inferioari, apreciind cd solicitarea la forfa tietoare este redusi spre mijlocie, cantitatea minima de armatura transversaléi se obfine pentru valori mari pentru ctg0. Se adopt pentru cig@ =2 cu care se determin’ distanta dintre etrieri cu ajutorul relatiei (3.65) pentru un diametru de #6 gi z = 0,9d =324 mm: Aggy =2-28,3 = 56,6 mm? (dovii rami Aug" 2 Sup CBO _ 56,6-324-435-2,0 Vg red 79,79: 10° i de forfecare) 199,95 mm = 200 mm. Se calculea7i capacitatea portanti a diagonalelor comprimate de beton cu relafia (3.66) pentru ctg@=2 1 Vas gue = 1200-325 -0,54-16,67-— = 2340-10? N= 234,0 KN > Ve. or 245 2 Procental de armare transversal: A, 56,6 = ee = 78 = 0,001415 > Pyynin = 0,00092 Post <5” 300-200 Passa Pentru armiturile longitudinale din cémp lungimea de ancorare {hy se miisoar’ de Ja linia de contact dintre grinda secundara si reazemul A (fig.5.44b), Ancorarea armiturii va fi capabila reziste la 0 forfa de intindere determinati cu relatia (5.34) in care forfa tZietoare de calcul se =92,07-10° N z incare a, =0,52(ctg0 —ctga)=0,5z-(2—0)=z (pentm etrieri ctg@ =0 si Nra= 0). Efortul unitar de intindere i armaturile longitudinale (considerind ci toate cele trei bare se prelungesc peste reazem) in dreptul reazemului se determina cu relatia: __ Fy _ 92,0710" Arg 26 Ou =126,8 N/mm? pentru care lungimea de ancorare de baza se determina cu relatia (5.6) finand cont de con: aderenfa prezentate in figura 7.15: 1268 le de ugg =0,25-18- 211mm 230 zona cu condi de aderenta nesatisfaeatoane Y poe / t o a 8 ‘one cu condita | lol =* de aderenta buna} c) RI Loos 200, Figura 7.15 Stabilirea zonelor cu condiii bune de aderenta Lungimea de ancorare se determi 1 relatia (5.8) Ig = 0,06 04,0y gg = 1-097 -1-1-0,935-211 = 191.4 mm > f, jg =180 mm ‘in care: c=! pentru bare drepte la capat (fig.5.4a); 015-(c, 9/6 a =097 pentru c, = min{434,30)mm; @,=a,=10 a, =1--0,04p =1~0,04-1,63 = 0,935 pentru o presiune din reactiune $l elementele situate deasupra plangeului, 03h, 0 = 03-211 = 63,3 mm = max} 10g, =10-18 =180 mm 100 mm a, 5 incarcarile aduse de |, Lungimea efeetiva de ancorare se consider’ la valoarea de 260 mm adica kitimea peretelui din care se scade stratul de acoperire de 40 mm (fig. 7.99). Jy = 260 mm > fy = 1973 mm Pentru reazemele intermediare (fig. 5.45a) ancorarea va avea lungimea de cel putin 10 4,., =10-18=180 mm. Conform obisnuintei din proiectarea curenti se va lua lijimea reazemului sau Litimea redusa cu 50 mm, atét pentru reazemul B (3018) cat si pentru reazemnul C (2018): Inge = 250 mm > 1, Ine 80mm © Reazemul B stnga: Forfa tiietoare de calcu! Veasrea =Vsa,nog Pa” = 132,99- 10” —34,1-360 = 120,7-10° N Se determina Via. considerind toate cele trei bare longitudinale intinse suficient de ancorate (vezi figura 3.19): _ Ay 762 PO F-d 200-360 Vege = 45,08 EN > Vey cnie = 29,16 KN 0106 < 0,02 Vege verult& la fel ca gi pentru reazemul A, deoarece coeficientul de armare este identic, iar Vetenin depinde numai de caracteristicile secfiunii si clasa betonului utlizat, deci este la fel pentru toati grinda secundari indiferent de locul sectiunii. La fel gi capacitatea portant a diagonalelor comprimate din beton Vasmex (pentru cig@ = 2,5). 231 ce aaa,EE Viggg = 45,08 KN < Vgg pag = 120,TAN < Vig ge = 201 EN Considerdnd solicitarea din forfa t&ietoare mijlocie ca intensitate se adopt cig =1,75 (0 valoare medie intre limitele 1,0 si 2,5) cu care se determina distanta dintre etrier Ae? frog -324-435-1,75 he Sut C180 _ $6,6:324 435-175 145 7 sa Vrrea 120,7-10° Se alege o distant dintre etrieri de s~100 mm pentru care rezulta: Patou “8 _120,7-10" 100 _ An 2 Fy 566-324-435 a cigd-+ (gO cle Oxy = Vg nay <¥ escoae = Coy B°2°% Soa =1-200-324-0,54-16,16 = 267,8-10°N = 267,8 kN 1524+ 152 Lungimea de ancorare de baz Inyq pentru barele de rezistenfa o18 utilizate Ia partea superioari a grinzii se objine din tabelul XVI.S. pentru aderenta nesatisfacatoare (vezi fig. 7.15): Jyoqe = 1036 mm Lungimea de ancorare de caleul: hea = OO Ay 49 Fein in care coeficientii c, se obtin din tabelul 5.9. a, = 1 pentru bare drepte; 30-18 18 a, = 0,97 pentru trei bare; 1-0,1-1,97 = 0,802 pentru barele din coltul etrierilor; a, =1-0,05-1,98 = a =1-0) =0,9 pentru ¢, = 30 mm la doug bare; a, ,90 pentru bara din mijloc; 10-56,6—0,25-254 18 a,=1 fri armaturi transversale sudate; @,=1 fird compresiune transversali, Ju =1-0,9-0,802-1036 = 748 mm pentru barele din colful etrierilor; 1g =1-0,97-0,90-1036 = 904 mm pentru bara din mijloc; 0,34, ayy = 0-3-1036 = 311 mm Ironia = MAX4 106 ~ 10-18 = 180 mm [Phnratiamt 100 mm. Stabilirea Iungimiibarelor longitudinale (célirefilor) de la partea superioari a grinzii secundare se face in conformitate cu figura 5.43. Deoarece nu avem la dispozitie 0 diagrama a momentelor foarte precisi, stabilirea acestor lungimi se poate face in mod aproximativ, dar acoperitor. Punetele de anulare a momentelor negative se stabilese cu ajutorul diagramei din figura 1X.3 in functie de raportul Q/G = 2,14 (fig. 7.16). 232 1844mm-0,37 cpu ' 1290-0,22T | vigor do | inde apt re a-236mm, | | Tal2=2850mnm 47300 Tof2-2850mm Figura 7.16 Stabilirea lungimii barelor obfinute din momentul de solicitare de pe reazemmul intermediar Momentul capabil pentru: 4,,.¢ = 762 mm* =124,3mm= & 667 Magn =A Sey EL 05A5 bd = =0,8-1-16,67-0,345(1 -0,5-0,8 -0,345)20-360? = 102,8-10°Nmm z=d(l-08-0,5-¢)=360(1—-0,4-0,345)=310 mm a, = 0,52(cig0 — ctger)=0,5-310-1,52 = 236 mm, Mgiy 1028 z 031 = 3316 e " 4 Momentul capabil pentru A, = 508 mm? (2918) 508-435 ___§.85 mm= = "29 - 0,230 200-0,8-1-16,67 360 Mequ,p = 0,8-1-16,67 -0,230(1 - 0,4-0,230)200-360° = 72,19-10°Nmm (1-0,8- 0,5 -0,230)=327 mm 72,19 Fy = 22> = 2309 0,327 233Tn proiectarea curenta, pentru grincile secundaré, Ga tneareari predominant uniform distribuite, se poate adopta urmétoarea reguli de oprire a barelor (fig. 7.17), daca avem cel pujin trei bare: + pentru O/G <2,5, cel pugin jumatate din cantitatea totaldi de armédtura se opreste la T/3, in prima deschidere si 0,4T in urmatoarele, iar restul arméturilor la T/4 in toate deschiderile; ~ pentru YG > 2,5, cel pufin jumatate din cantitatea totald de armaturd se opreste la 0,4 T iar restul la T/ in prima deschidere, respectiv cel pufin jumdtate din cantitatea de armitturé se duce continus in deschiderile intermediare, iar restul la T/4 in toate deschiderile. TB 04m, 04T: 047s "Td Figura 7.17 Reguli simpliste pentru oprirea cirefilor pe reazemele intermediare in urma celor aritate mai sus, schema de armare a grinzii secundare se prezinti in figura 7.18. Lungimea de suprapunere a barelor constructive 68 se va lua cel pufin valoarea fojxia = 200 mm. Barele 912 se suprapun cu cele de @18 pe o lungime /) determinata astfel: Jaga = 690 mm a, =a,=0,=1; ,9 pentru ¢, =30mm; 1825 pentru K=O, si A= a, =15; 1, = 0,9-0,825-1 aos) Tess | Oar oat | oat i 3018 218 2018 Figura 7.18 Schema de armare cu bare longitudinale a grinzi secundare 234 I © Reazemul C stinga si dreapta: Vs eret = Ved eng ~ Pad = 112,53 341-360 = 100,25 kN 508 200-360 Vas = 0412-1-1,75(100 -0,0706-25)' -200- 360 =39,37KN > Var cnia Vgc 0,4 fog =0,4 1,2 = 0,48N/mm* | Yess "hty _ 1089-80 nef AR, =1ILIKN =1,089N/mm? = 014 Su Cig 383-2 0,191 = 196 _ 0,196 daca se consider’ plasa 112GQ, 1000 = 0191+ 4 92485] 4] 0191 2 Sty == 746 _ 6,246 daca in prima gi ultima travee pe reazem se prevede plasa 113GQ | sit | = 0,248 > (4] = 0,246 5, acs ()2 % 4 ( } = 0,057 < (*4) = 0,196 plasa de la partea inferioara, 5 s, Din eg Barele plasei de la partea ingerioara a plicii se ancoreazii cu jy = 100 mm © in cémpul 2: py x =96,0 mm M,, = 762-0,00275 - 200000(360 - 0,333 -96,0) 3 10 () = 1A08-10? $2,750? yy 55 pga , 0,360 m 0,00275 & 37,82:10°Nmm = 137,52 kNm \r © Reazemul C: M,, =38,22kNm, (4) = 6, = 0,964-107 (4) _ (09644 2,750” M, =91,88 kNm , 0,360 , M [kNmy} amp seanemus 40 10 1 | 2a. a cal 2 80 I 6 | I vreazemul. ‘ ! 20 i | Vr [10°I/m] : : rl, 1 = 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 519 Figura 7.23 Diagrama moment incovoietor-curburd pentru grinda secundaria Curburile grinzii pentru momentele de solicitare se pot objine din diagram saw printr-un caleul analitic. * Campul 1 AM = 144,33 ~20,23= 124,10 kNm 1 oe sy A(2}-@78-0201 10 =849-10° Y Al) 99684-10° AM (4 (4) + (Moo Mey Alin) _ 9.291 107 + (111,71 -20,23)-0,0684-107 = 655-10 r) \r), AM © Campul 2: My 3-4 = 76,73 kN, 4633-10 hn © Reazemul B: AM =137,52—38,22 = 99,30 KNm. 240 = (11,55~0,631)-107 =10,92-107 Yo Aliir) _ 1092-107 =0,110-107 AM 99,30 Out0-10 (4-(4) + (Muze —M, UD « 0,631 -10° + (102.5 -38,22)-0,110-107 =7,70:107 r) Ae) AM ° m ¢ Reazemul C: l . Mj,¢ = 68,29 kNm, (4 =6,07-10° YE ® AT] [ [ + t t oe fo | cece TITEL Figura 7.24 Determinarea rotirii efective @, pe reazem 0842-10 ae 6, = [fitix Fh. 6s5.08 436-2 -7,10-1)14+ J 2 6,33-0,5-3,42— = § 22.6,07-1414= 6,76 mrad < Oy =7,75 mrad = sectixmea corespunde tos Daci rotirea efectiva Os ar fi rezultat mai mare decat cea admis K,0,,., Se putea opta pentru un ofel cu clasa de ductilitate C pentru care 0,,, >15 si in acest fel se eviti alegerea unei sectiunii transversale cu o iniltime mai mare care atrage dup’ sine refacerea calculelor de pani aici. 7.1.6 Grinda prineipalt 7.1.6.1 Evaluarea acfiunilor Grinzile principale preiau inedrcarile de ta grinzile seoundare si le transmit fundatiilor prin intermediul peretilor si stalpilor. Sarcinile gravitafionale de la nivelul acoperisului sunt transmise peretilor marginali. Forfele orizontale provenite din acfiunea vantului pe directia transversala se considera in mod simpli unt preluate de perefii laterali. a) Actiuni permanente, Greutatea proprie a grinzii principale: Gat = Yous “Behe — hy 0, = 1,0-0,3 (0,6 —0,08)25 = 3,90 kN/m Gray = Fonuy "byte —hy Py =1,35-0.3- (0,6—0,08)25 = 5,27 kN/m 241~ Recfiunea din grinda secundari (fig. 7.25), dati de incirciiile permanente (considerdnd c& placa plangeului, lucrind pe o singuri directie, se descarc& in intregime pe grinda secundara) Gant = Yous WG sos TB, (2, -h,)os) 1,2 = 1,0(5,88 -6,0-0,2-0,32-25)-1,2 = 40,42 KN Gray = Foran (Gays T By (hy —By Op] 12 = 1351588-6,0 ~0,2-0,32-25)-1,2 = 54,56 KN beg= 2.00 m Figura 7.25 Evaluarea inedrcirilor permanente la grinda principal b) Actiuni variabile Se accept urmatoarea simplificare: incdrcarea variabilé se descarci pe grinda principaki prin intermediul grinzii secundare. in realitate o porfiune din placa (in forma triunghiular’) se descarci direct pe grinda principal, 1a fel ca si incdrcarea tehnologica care se afla direct pe grinda — rectiunea din grinda secundara data de incircarea tehnologic: = Qpenuga TA =1516-6,0-1,2 =172,8 KN Coeficientul de majorare 1,2 rezulté din reactiunea grinzii secundare pe reazemul B (0,65+0,55=1,2). 7.1.6.2 Calculul static Tindnd seama de modul dé rezemare a grinzilor pe zidurile portante marginale si de legitura lor rigida cu stilpii, schema static a structurii de rezistenta se prezinta in figura 7.26. ‘A B © 1.0, 4001.00,4.00,1,00)1.00,1.00,1.00,1.00,1.00,1.00,1 00, " mn ' 16.00 + Figura 7.26 Schema staticd a strueturii pentru un calcul simplificat ndlfimea stalpului s-a determinat considerind nivelul de ineastrare in grinda principalé la jumatatea inalfimii acesteia, iar in fandafic la cota ~0,30 m (nivelul superior al cuzinetului fundati tigide). Calculul static se face in domeniul elastic. Pentru determinarea valorilor maxime ale momentelor incovoietoare in cdmp i pe reazeme, se consider schemele de ineircare cele mai defavorabile. Acestea se obfin prin suprapunerea momentelor produse de acfiunile permanente (G) cu momentele produse de acfiunile variabile (Q), acestea din urma actionaind: ‘© numai intr-o deschidere, pentru dimensionarea momentelor maxime gi minime in camp (fig. 7.27a si b) * inambele deschideri pentru determinarea momentului maxim pe reazemul central (fig. 7.27¢) 242 onzat Figura 7.27 Ipoteze de inefreare Ipotezele din figura 7.27 sunt valabile pentru un cadru plan. Momentele de torsiune fnsi nu pot fi objinute dinir-un calcul static n conformitate cu EC2 pentru structurile static nedeterminate la care solicitirile de torsiune rezulta doar din condifii de compatibilitate, de regula, nu este necesar si se verifice la torsiune. Avand in vedere ci in depozitul proiectat actiunile tehnologice sunt mari si pot avea o distribufie mai complicati in planul cladirii se recomanda efectuarea unui calcul static spatial care va furniza gi date referitoare la momentele de torsiune. Schema staticd se prezinti in figura 7.28, iar ipotezele de inedrcare cu actiunile variabile in aceasta situatie se prezint& in figura 7.29, Figura 7.28 Schema static a structurii plangeului la un calcul spatial in starea limit ultima la combinafia fundamental pentru ipoteza I se considers combinatia ip, iar pentru celelalte ipoteze combinatia 1 cu Guy si combinafia 2 cu Gig Combinatia 1 YousGe + ¥oQ Combinatia 2 YourGe + 72 in starea limita de serviciu se vor lua incarcarile: ~ combinatia caracteristica G.+@ combinatia fundamentala G+ 090 — combinatia evasipermanenti Gc +080 Structura se poate calcula cu ajutorul unui program de caleul automat pentru cadre. 243 ealTabelul 7.1 Momentul incovoietor minim si maxim in starea limita de serviciu Combinatia | Val ‘omental incovoietor “A [1 z 3 a Caracierisict | min | 0,00 | 31,18 | 5099 | 20,68 | 1,87 'p : max [0.00] 149.57 | 209.07 | 241.94 | 19351 S Freoventi | min. [0,00 [32,77 [54,17 [25.49 | -15,12 mux. | 0,00 | 139,32 | 250,45 | 224,62 | 179.07 ‘Cvasiperma- | min. | 0,00 | 34,37 | 57,36 | 30,29 [838 enti | max. | 0,00” | 129,08 [231,83 | 207.30 | 164.24 Se face o redistribuire a momentului incovoietor maxim de pe rea72™1 intermediar ou 10%: M go,y = 0,9 444,192 = 399,77 KN WN IN dupa care se verifick daci momentul din cémp nu rez ‘ulti mai mare decat yao, aos din Figura 7.29 Scheme de inedrcare pentru un calcul static spatial calculul elastic (fig. 7.31). area maxima di Diagramele infiguritoare Mr, Ves, Tea pentru starea limita ultima se prezint’ in figura 7.30, iar Q=172.8 KN valorile maxime pentru cele trei combinatii din starea limit de serviciu sunt trecute fn tabelul 7.1 ' Gr54.56 kN f WA % HEE) Mase Sia we 54 kNm < Mmus=391.78 kNm, A | | “Un Figura 7.31 Redistribuirea momentului \ovoietor maxim Se reduce momentul Ia fafa reazemului Mss ag =399,77 ~309,8- 0,15 = 353,3 kNm dupa care se verificd dack momentul redus este mai mare decat 65% perfect pentru o grind’ articulata la un capit si incastrati la cealalta. 527-6" | 1-0,33: , et + 0333+ Meu,, =3533kNim > 0,65-478,3} din momentul de ineastrare us 0,666" 0.666 [227,36- 6 = 478.36 unm 310,95 kNm x fi ductilit ct 9. fica 1 i gesg initia de dncttte de la pune 19.11 se ver eu © Vilar aproximatva a Hh ___353,3-10" #*300-540" 16,67 Sign = 04441,25:0,351= 0,879 <5yy = 0,90. 351 Z =0,282> €= HA THE nie OPEEETHT EEE 3 4 Aceasti verificare se mai cfectueazi si dupi dimensionarea grinzii, agicx area Figura 7.30 Diagrama infiiguriitoare Mes, Veu $i Te f cantititii efective de armatura din reazemul B. dupa stabilires 244 245 aaa aaa TC cae3 Dimensionarea armaturilor a) la moment incovoictor: © Campul A-B: Placa fiind situata tn zona comprimati a grinzii, aceasta se dimensioneazi ca o secfiune T simplu armati, Lifimea activa de placa (fig. 7.32) trebuie si indeplineascd urmatoarele condi (anexa Il): Typ, +b, =1140-2-+ 300= 2580 mm Bag in) +b, +, = 2202 4 5200 4 300 = 3150 mam p= fy = 2580 mm =5700 mm fn cate: Djgyy = 0,2b, + Olly $0.22, ly = 60-792 5,7m=5700 mm bagi = 0,2-2850 + 0,1-5700=1140 mm 16,00, . a2 =1140 mn, by -0,5(6,0-0,3)-2850 mm 5 2 hg=600 mm Figura 7.32 Stabilirea litimii active de placa la grinds principal indljimea util4 a grinzii principale pentru un rand de armituri longitudinale cu diametrul de 22 mm se objine cu relafi d= hy ~ Cou g ~By!2 = 600 ~35 ~ 22/2 = 554mm Acoperirea minim (Cnin) s-a stabilit pentru clasa XC1 din tabelul 5.1 gi 5.2 pentru armatura longitudinala, ay =22mm ant = BA Ey 5 = Gg = 2 (10 mm iar pentru etrierul cu diametrul de 10 mm: (Coin = 10 mm = MAX} Cog gy [15 MM} => Cyn = 15 mM 10 mm Acoperitea cu beton nominal cy se determina cu relatia (5.1) pentru cele doug tipuri de Cain. armaturi. Croat = Eningt + Ny = 22-410 = 32 mm + Acy, =15+10= 25 mm. c Caon.v = Cains 25+10 ow + 10 Se verificd pozitia axci neutre cu relatia (3.24) Peg. 2580 9655.0 300 ’ 9 p= Muss _ 39178-10955. b, Afi, 300-3547 16,67 bey hy h, 8, Su =|? ingen ~ 22 MIM ath 4 mm b) La forfa tHietoare * Reazemul A: Vag = 235,83 KN Veg area =Vea.a ~ (015+ 4): py = 235,86 — (0,15 + 0,55)-5,27 = 232,19 KN Forfa concentrati nu se poate 2,0m>2d = 1,08 m jdera la reducerea forfei tHietoare deoarece Lense -K(LOO fig YS +, nko d= = 0,12 -1-1,60(100.0,0108-25)% -300- 594 =95,72-10°N =95,72 KN o,=0 n=10 kel+ 16<2,0 A Aver 1800 _ 9 o108 bed 300-554 (toate cele cinci bare tongitudinale se consider ancorate eu Tungimea ly dincolo de marginea reazemului) Vracnin = (na +h -01,):b-d =0,035-1,6” -25” .300-554 = 58,86-10°N = 58,86 KN Vea area > Vaae > Vrain Se determina capacitatea portant’ a diagonalelor comprimate de beton Vramax pentru unghiul minim de inclinare, adicd ctg@ = 2,5: 248 . 1 | Vectsaue =A“ D°2°V, = ‘ety — Coy BEM Ses Cg | = 1-300-497-0,54-16,67 1 _462,82-10°N = 462,82 kN | T 254 25 incare z=0,9d =0,9-554~ 497mm 25 (1-2) 06 (1-28-05 250) 250. Deoarece Vea, ¢ry (C189 = 2,5) se poate alege pentru @unghiul minim de inclinare, situatia in care dilatarea diagramei cu a; devine maxima, iar lungimile totale ale barelor longitudinale (/,, + 4,) rezulti mari. Din acest motiv se alege o valoare medie pentru cig@=1,75 cu cate se determina distanta dintre etrieri cu ajutorul relafiei (3.65), pentru etrieri cu dou ramuri de forfecare si diametrul barei o10cu A,, =2-78,5=157mm? ¥ AZ Fug ZO _ 157-497 -4: Ved Arad ~-232,19-10° 157 300-256 $< Sigg = 0,75-d = 0,75-554=415 mm s= = 256 Pou =0,002> Py nin = 0,001 Aw bs Voosame I este nevoie de armatura specifica pe 1335 | 285.83 _ 9 59 T, 2,81 57816 Fear Veda Armitura transversal’, sub forma de etrieri, necesara din torsiune: 1335-10! 0.084 dintre etrieri se objine cu relafia (3.122) (s),-(s), _ 256-935 4, _ 2(600+300) = Mh se - 256-935 901 mm < Me = ROOTS) _ 995 SG), 2569985 Sg 8 mm Etr 610 las =200 mm ‘Armatura longitudinala necesara din torsiune Ting ty C10 _ 13,35-108-1414-1,75 2Afy 2-104370-435 2A, = 3638 mm? Se aleg 6 @ 10 dintre care doud bare se contopesc cu armiturile longitudinale 5 @ 22 si incd dou cu armaturile de la partea superioard (2 0 18) (fig. 7.35) » Reazemul B: Tyg = 13,58 KN f, =90:mm, fgg, = 120 mm u, = 1400 mm A, = 103950 mm? 250 clg@ = 1,75; = 29,740 Trane = 21+0,54-16,67 10395090 = 0,868 -0,496 = 72,51-10°Nm= 72,51 kNm Tepe =2°1,2-103950-90 = 22,45 -10°Nm = 22,45 kNm 13,58, 330375 =4)2>>1 1 DAS” 93,87 Vean_ _ 1358 | 330375 _ 999 21 Tram Vaan 7251 365,40 (*) ——_13.58:10" 086 5 Jp 2-1039S0-435-1,75 (9), = 85-012 mm 0,086 5-192 tag mm < Me =225mm 1784912, 8 _13,58-10%1410-1,75 BA, = 371,0 mm” 2-103950-435 ‘Armarea grinzii in zona reazemului central se prezint& in figura 7.36. Armatura suplimentard se ageazi pe mijlocul indltimii, o parte mick S1mm° este la partea superioar’, iar restul se contopeste cu arméitura inferioar’. 4B te 4 *I PA * jz L mo [Bxts0r200" Lie, A HEtrb 10/200) | j 9422. | Cee, 522 | 0, = Figura 7.35 Stabilirea caracteristicilor geometrice lao secfiune dreptunghiulara torsionata Figura 7.36 Armarea grinzii in zona reazemului central d) Ancorarea armitutilor Armaturile longitudinale de la partea inferioara a grinzii, 1a reazemul marginal, se ancoreazi la forta de intindere. Bfortul unitar de intindere in cele cinci bare de #22 din care se scade cantitatea de armaturi din torsiune (2 610) 203,67-10" 2 = = 123,96 1800—2-78,5 Nim 123,96 25-22-" = 252,5 0,25 DT mm 251pentru bare drepte la capete a, =1-015- = 5154, =1 og = in 52 2 2 @,=10 fard etrieri pe lungimea de ancorare 0 fara armaturi transversale sudate —0,04-3,0=0,88 pentru o presiune transversal’ de 3,0 N/m? 03 -Iyy_g =03 252.5 = 76 mm| Jean = max4 106 = 220 mm 100mm -1-1-1-0,88 -252,5 = 222 mm =i, a= = 220mm Litimea efectiva de ancorare pe reazemul marginal este de 300 - 40 = 260 mm, adica ligimea reazemului din care se scade stratul de acoperire de 40 mm (pentru partea exterioard a cladirii) Lungimile de ancorare ale barelor de la partea inferioard a grinzii: oprite in cfimp: J,,,, =886mm 0, =a, =a, = Ig = 886 mm = oprite pe reazem: 1, =886-0,7=620 mm (p=7,3N/mm* sia, =0,7) Pe reazemul intermediar lungimea minima de ancorare este de 106= 220 mm. Se adopti o ungime de suprapunere egaléi cu lijimea reazemului, adied 300 mm, solutie folosita in proiectarea nica barele de la partea superioari a grinzii (ancorate in emp) Iungimea de ancorare de bazii conform tabelului XVLS (pentru conditii nesatisficdtoare de aderenfé, conform figurii 5.5 si figura 7.37): zona cu conditii de aderenta ‘esatisfacatoare ES f f & zone ou conta = + § de aderenta buna gz SON 3 4 00 & Figura 7.37 Stabilirea zonelor cu condifii diferite de aderenta $22 Inaygg =1266 mm 18 Ie yg = 1036 mm @,=1,0 pentru bare drepte la capete 1,0 pentru cinci si trei bare intr-un rand, minc, 15mm <22mm Vas) 2 35222 _ 0,91 pentru dowd bare de 922 si c, =35 mm OLS = 0,1-2,80 = 0,720 pentru dou bare din colful etrierilor 252 157-7— . 360 ,0 fairs confinare cu arméituri sudate ,0 fiir compresiune transversala fy +, G4, =1-0,91-0,72 = 0,65 < 0,7 4, 4, =1-1,0-0,86 = 0,86 > 0,7 922. fy, =1,0-0,7 -1-1266 = 886 mm_ pentru barele din coltul etrierilor 922 |, =1-1-0,86-1-1-1266=1089 mm pentru barele intermediare GIB fy =1,0-0,7-1-1036= 725 mm 033 Iya yg = 0,3 1266 = 380mm Joong = MAX} 109. = 200 mm =380mm, 100m Stabilirea lungimii barelor longitudinale se face tn conformitate cu figura 5.43, dupa trasarea diagramei inffisuritoare a forfei de intindere Meg/z (fig. 7.38) si calculul fortelor capabile pentru diferite cantitati de armitura: g-AterSa____ 1900-435 [5922| 0,383 bed-A- fy 300-540-0,8-16,67 My => fg GU- 05-28) bd? = 08 -16,67-0,383(1 — 0,5 -0,8-0,383)-300-540” =378,4-10°Nm = 378,4 KNm Mrs — 3784 _g08.0 z 0437 2 =540—0,8-0,383-540-0,5= 457mm 4380-435 M, fagag) g = 4380 > 95306; Mg, =313,0 KN; “ae 18 F509. 540-08: 1667 “ ee Mag [2¢22] £=0,153; M,, =167,6kNm, = 330,0 KN - partea inferioara a grinzii (5g2] ¢ 1900-435 __ quae 2580-554-0,8-16,67 Mg = 0,8-16,67 -0,0436{1 ~0,5-0,8-0,0436)2580- 554? = 452,4-10°Nm = 452,4 KNm “ Mg 9524-10931 1.10 N= 831, kN z — 554(1—0,5-0,8-0,0436) 3-380-435 [sg22] = 0,0260 © 2580-554-0,8-16,67 283M gq = 0,8-16,67 -0,0260(1—0,5-0,8 -0,0260)2580. 554” = 271,7-10°Nm=271,7kNm May 271,7-10° = 495,6-10°N = 495,6 kN z 80,0260 [5922 831.1 Figura 7.38 Stabilirea lungimii barelor longitudinale €) Forfecarea dintre inima si placa grinzii: Caracteristicile seotiunilor de forfecare se prezinta in figura 7.39 = —! ° pel 2 y at —_—_* ' esl | g Me 24 300 Figura 7.39 Caracteristicile sectiunilor de forfecare 254 bay -b AR, 2h AM ba =P 1308-0 22 by 209-0554 2,58 Vagy = fet 2B 5 sang 1200 Fras <¥* fey “Sin 0, COS = 0,54-16,67 -sin 29,74 cos29,74 = 3,87 N/mm? Vgy > 04+ fg =0,4-1,2 = 0,48 N/mm? Ay _ Vege _ 2,84-80 55 aay Se 6t@9 383-175 339 Dac se considera gi plasa de jos ancorati cu ly A, ( “) = 0,196 +.0,196 = 0,392 > (“| “ oe St Iee.f Fafa de obisnuinfa de pani in prezent, dupi EC2, plasele sudate din plici trebuie si se mncoreze mai bine in grinzi (Iyjjair=100 mm). 4) Verificarea grinzii la forfa concentrati adusd de grinda secundara (fig. 7.40) 4, Fan 2736-10 = 522,7mm* a Bs min’ Buiierii cu diametrul 910 gi dou noduri de forfecare 2 n= 2221 3.33 buc=> 4 etrieri gl0 157 227.36 KN 1050 250 ci )/3=200_ 200 _h/3=200. etri n etrieri din forta 300 500 etrieri din forta aietoare 7 ~concentrata taietoare “600. : Figura 7.40 Asezarea etrierilor in zona forfei concentrate 7.1.6.4 Verificarea grinzii in stare limita de serviciu 4) Limitarea eforturilor unitare Se verified efortul unitar in beton pentru sectiunea dreptunghiulari de lang’ reazemul B (fig. 7.41): 200000 n = 31000 6,45 255A 5-380 3-380. =u 00117 23 Pn hd ~ 300-540 Pe hd 300-540 K=0 Enp, = 6,45-0,0117 = 0,075 =0,0070 I-1 k Torr + m ‘ d a gs ig : g aT it $ } ga it BS Y 3D) BL PP Mesos StF q t 4 E. 3920 | FE | 70. 6-16.25 Nimm * Figura 7.41 Distributia tensiunilor pe sectiune Din diagrama 3.66 rezulti pozitia relativa a axei neutre & = 0,30, iar efortul umitar in beton gi armiitura se determina cu ajutorul relafiei (3.158) si (3.161). 030-% 6,45 -0,0070-—__ 540 | = 0,030 030 540 combinafia evasi-permanent M gpg = 266,35 ~211,49-0,15 ee = 234,6 kNm M, ys » > ht 234,610 = 16,25 N/m? > 0,45- 25 =11,25N/m’ ote = ON «(B+ B,)b-d® (0,135 + 0,030)-300-540° Dupa cum se observa efortul din beton, la combinatia cvasi-permanenti a inedrcitilor, considerat imediat dupa decofrare, rezulti mai mare decdt limita admis’ in BC2, deci in zona respectiva trebuie s& se tind cont de componenta neliniara a curgerii lente. Se verified efortul unitar de intindere in armaturile longitudinale de rezistenfa, sub combinatia caracteristicd de neared ___B,___ 32550 +e; (vt) 1+ 2,% in care E, =1,05- £,,, = 1,05 -31000 = 32550.N/m* plco,t,)= 2,65 din figura 2.1 pentru C25/30, RH=50%, 2600-300 ~ a 520+520+300 8186N/m? = 2686 i ty=28 zile. 256 16.25 _ 9.49 fon 33 9, (%0.ty) = ole, te Jexpl,5(k, - 0,45)) = 2,65-10" = 3,04 pentru k, En: Py Age 0117 =0,286 siK=0 €=0,525 (figura 3.57) B= : -0,525(3 — 0,525) = 0,217 0,525 Mey 306,64- 10° —— = 10,04N/m? (B,+B,)-ba? (0,217 +0,132)-300- 540" fe Le 1-0,525 > 4,4 +10, ~ 21,6 N, P< O8 fe = os 24,4-10,04- 7505 6 N/mm? < 08 fi 0525-4 244-0007. 39.15) ona 8-500 = 400N/mm? ) Verificarea deschiderii fisurilor: Pentru controlul fisurilor in zonele cu eforturi de intindere se prevede o cantitate minima de armatura — in grind (cmp si reazem) Ay nin = KK Soap * Au =0,4.0,86 2,6. 20000 = 474,0 mm” °, 170 in care k=0.86 pentru k= 600m se interpreteazi intre 0,65 (h = 800) si 1,0 (h = 300) Seas = Sam = 246N/ msn? k,=0,4 incovoiere 30N/m? — pentru W,,. = 0,4 mm si g, = 22 mm (tab. 4.3 i 4.4) 70 N/m? —pentru WW, =0,2mm_ la partea superioari a grinzii pentru a reduce posibilitatea aparitiei unor fisuri in finisaje 300-600-0,5 = 90000 mm? riptiilor de aledtuire (vezi pet. 5.2.2.2) cantitatea minim de armitura intins’ 26 £2, -d =0,26225.-300-554 = 224,7 min? Sx 5 0013 -b, -d = 0,0013-300-554 = 216,06 mm? 900 mm? >> A... = 474 mm? Axgg =I — in placa (pe reazem fig. 7.42): 257, =280N/m? pentru W,., = 0,2 mm si 50 mm intre barele plasei (doud plase suprapuse) pentru partea superioara a =0,72-1-2,6 i pentru a reduce posibilitatea fisurdrii — = 1070 mm? dg 6 196 mm? =trt6mn? > Acmin s-au considerat aria eelor sase plase (susjos) din 20nd. 300 ei, Figura 7.42 Armarea in placi pe reazem ©) Verificarea deformatiilor Nu este nevoie de un caleul explicit daci se respect relatia (a), ineae( 4) fiers [7f,, Faas e- ren een Pe ave] 1800 3 3 p> py p=— 0 -o,0108> p, = ff, -10” = 0,005 dec p> Po P= 509 554 > P= Niu y= 2254 _ 9.0031 300-554 k =1,3 —pentru deschideri marginale 0,005 1 1141525. __ 5. 25 *h 0,0108— 0,031 * 12 uate (0,0031 “y0,0050 - 15,35 iT ta care 20 juni T la care "4/7 =8,6 > 3 se aplicd cu coeficient de reducere 0,8 = 600 _ 19.8. <15,35-08=12,28 Pa 554 Detaliile de armare pentru grinzile principale se prezinté in figura 7.43. 258 a | foxerr Se 400 PLAN COFRAJ SI] ARMARE GRINDA PRINCIPALA G1-30x60 @ 2610 16.25 m G) 2918 L-3.70m © 1922 L=4.00 m @ — 2922 1=6.30 nl @) 2622 1-5.55m 322 L-6.25m | ost | o 1 j2. [3 we E[@ 9o1020 4g198 6EIrg1025 apIys 11 p05 | 1.75 "24 175 24 1.72 | HTP i coh it H ' 2.00 ; 2.00 2.00 t : | | 5,702 5 Ho ' 3 6.00 Lh ' | : { | | © 2922 b Ip m t | | SECTIUNI TRANSVERSALE _ yl =o 22 22a) 33 4 1 re th {He fs Spee ed 342265 | 36 rey 322055 S20 44 19226) eSB 2 ‘|| Beton C25/30 XCI Otel $500 (B) Coom=35 mm C25 mm Ac=10 mm agregat maxim ay-16 mm ciment CEM II A-S 32,5 R,S3 | @® $10 1-2.05 m Figura 7.43 Plan coftaj gi armare grinda principal 2597.1.7 Stalpul central in urma unui calcul static automat au rezultat urmitoarele valori de calcul ale solicitérilor (fig, 7.44) in starea limit ultima (SLU): 49,0 Nm, ~ nodul inferior (D): Nyy =629,6 KN; Myg,.=23,5KNM; Mgyyy=4 2 |—7,3kNm jodul (BY: Ngy =619,7 IN, My, =4692KNm, M, +148 kN ~ nodul superior (B): Ney = 619.7 KN, Mo,, =2692KNM, Mores se'0 yam, iar in starea limit& de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi-permanenti: = nodul inferior (D): Moyy,2=LO1KNin, Mgsqy = 5,46 KNm — nodul superior (B): Mop, ~3,83KNm, Mop, =10,94 KNm. Rotirea nodului corespunzitor momentului de calcul (SLU) pentru cele doug directii: @, =0,71-107 rad 0, =0,27-10" rad Valoarea finali a coeficientului curgerii lente pentru beton C25/30, tp~30 ile, umiditatea mediului 50% si hy = 24e = 2-300°350 _ 169 mm , se obfine eu ajutorul figuri 2.1: wu 2(350+300) (esto) = 2,6 Durata de actiune a ineircdrilor se poate tua in considerare pentru valoarea efectivi a coeficientului curgerii lente determinata cu relatia (IV.9): Mos — 9 6383 = SES 1,43 eg 2 = Pesto) Moa 6927» 10.94 _ 1, = 2,6—— =1,92 P= 205g =. Se determina rigiditatca nominal cu ajutorul relatiei (V.1): . UI2-0106 _ 9 94g, x, = H12-0.106 4M 14143 ” 1+1,92 [ae . PE oues k, =03-n =0,3-0,353 = 0,106 < 0,20 V20-Y20 617,7-10° t= OT 0,353 le fog 300-350-16,67 Eon 21000 25833N/mm? Eg __ 25833 25833, 14, 1143 A,~6-113=678mm?, (6612) =8847N/mm? =10631N/mm*; F, Ease = ‘ete 141.99 p=—28_ 0,006 > 0,002 300-350 BL, = K,Bojag Tet KB, 1, = 350-300" = 0,049-10631> 500 +1 2ooodd)s 113. (300/2-31)'] 2=2,33-10 N/mm? 260 EL, = 0081-3847 PS 200000[2 113-(300/2-31)] 2=1,67-10? N/mm? Pentru stalpii contravantuifi (in cazul de fata pereti laterali avand stilpisori din beton armat) Iungimea de flambaj pe cele dow’ directii se determing cu relatia (IV.4): k, f 1,.-05-1]|14—4& J, 4 045k)!” 045 +k =0,5-3550,][ 1401 _ 0.067 __ 045+01).* 0,45+0,067 yy =1949 mm. 1 nodul inferior ineastrat 3 2 gH TIE” 23220" ogy k 27-10 1,67-10" ey 148-10° 3550 2051 mm = 0,0086 Stabilirea valorii limit a coeficientului de zveltefe: a Lae 140,2-Qy 140,2-1,43 oe cele doua directii Baie 20 = 12-0395 =38/, ° o, = Na = 819.710" _ _ 9 395 fyb d — 16,67-350-269 410 = Na. _O197 0 __ gag Fy:b-d 16,67-300-319 35 c. A, iy = 210 mm™ =145 mm? StAlpul se verified si la compresiune excentricd oblic&: Nagy = Bf faa + Agyc fg = 300-350-1667 + 6,78-435 = 2045,3-10°N Nex 619,7 Nes 204% M gig = Mops * G2" Neg = 6,92 + 0,00513 -619,7 = 10,10 kNm = 0,303 => a, =117 Momentele incovoietoare capabile Mxq se objine cu ajutorul relafii 3.1 si 3.2: pentru 4, = A., (fig. 7.45) $1 Con. = 25 mM (pentru etticti 16 Com gy ~ 25—6 = 19 MM < eyyy, gy =15 mm). nant é a+ 1mm c, =35 mm. Asi 1 | " a | / Ta an PBS =35004400-(600/2+50)=3550m Figura 7.44 Stalpul central Figura 7.45 Determinarea momentului capabil pe directia z 619,7-10° 0,8-16,67-300-( 262 Mas = 4 fey $U-05A-EP_d2 + Ayy-6,3(d ~ds)- Noy Yn —_ fus(§~d,/d) _ 3,5-10°(0,501-41/259) ° é 0513 On = fy = 435 N/mm? a -4 d,=150-41=109 mm Sa 435 200000 =2,42-107 > = 218-107 Moy,z = 0,8-16,67 -0,513(1 0,5 -0,8-0,513)850- 259? +3-113-435(259—41)— —619,7-10° +109 = 92,26-10°Nmm = 92,26 kNm M ygy = 0,8-16,67 -0,501(1—0,5 -0,8-0,501)800-309? + 2-113-433(309 41) — = 619,7-10° -134 = 96,34-10°Nmm = 96,34 kNm_ \"* \7" 7 LT Mess)” ,(Mouy}" (1010) (2002) 9 o44 o4 Meas Maay 92,26, 96,34 Armitura transversal din bare 06 se va aseza la distanta: ~ in afara zonelor de legatur’: 20-12= 240 mm. S.,=200 mm < 400 mm. ~ in zonele de legiitura eu fundafie sau cu grinda principal: 5, =100 mm <0,6-240= 144 mm 7.1.8 Fundagia Pentru fundarea stilpilor centrali s-a adoptat solutia de fund: beton armat de forma prismatic’. Elementele necunoscute ale fundatici sunt dimensiunile geometrice (L, B si H), precum si armaturile din talp&. Conform prevederilor [27], dimensionarea fundatiilor se face prin metoda presiunilor conventionale. Pentru un teren de fundare din argild prifoasi-nisipoasd cu plasticitate mijlocie (1, = 16%; e = 0,7; 1, = 0,5) presiunea convenfionala este: Peony = 275 KN/'mn™ izolati elastica tip talp’ de Predimensionarea se face pentru ipoteza de inedrcare cea mai defavorabila: Be Lm 250s _ 1,50-629,6 Peau 275 Deoarece momentele incovoietoare la baza stilpului, pe cele dour directii, au valori apropiate se admite pentru raportul dintre laturi 1/3 = 1,0. Dimensiunile fundatiei rezulta (fig. 7.46): =3,43 m* L= B= 343 =1,852 = L=B=19m Hogg = 300 mm = 0,3 m oe => H=055m H/L<0,29 263placa de beton armat ‘cu fibra dispersa pat de balast talpa fundatiet 1-190 . Figura 7.46 Fundatie izolati elasticd sub stalpul central Cu adincimea de fundare: D, = 04-4055 +01 =1,05 m se calculeaza capacitatea portanta a terenului pentru D, <2,0m si B>1,0m: Peoes = Peony + En * E0 © = Peg *Ky(B 1) = 275 -0,05(1,90 ~ 1,0) = 12,4 kN/m? Dy 2 += 215 1,05 © = Per = -65,3 N/m? Peony = 278 + 12,4 ~ 65,3 = 222,0 KN/m? Se verifick dack dimensiumile alese pentru fundatie corespund pentru incdrcarea vertical totali (suprastrueturi + fumdatie): Nous = Nes * Vo"; * ¥q° Oe ~ greutatea fundatiei sia straturilor aflate deasupra G, =1,90° -(0,10+0,55)-25 + (1,90? -0,34-0,39)-0,18-25 + + (1,90? -0,3-0,35)-0,22-20 = 89,75 KN ~ incircarea tehnologic& care acfioncaza pe pardoscalé la cota +0,00 2, =(1,90? -0,39 034} =27,82 kN Npjy = 62946 + 135-89,75 + 1,5-27,82=792,5 KN Neay _ 792.5 “B-L 190-190 Se determina momentele de calcul pe cele dowa directii principale, daca forfele orizontale Ia fncastrarea stalpului in fundafii sunt H,,.=30KN si Hy, =7,34 KN Miigy = Mey + Hag(H 40,10) Mes.p +3,0(0,55+0,10) = 5,45 kKNm Mig.p, = 9,0 7,34(0,55 + 0,10) = 13,68 KNm cu care se objin excentricitifile (fig. 7.47) =219,5 kN/m’ < p,,,,, =222,0 KN/m” 264 tatea forfei axiale si presiunile in colturile fundatiei Figura 7.47 Excentr Calculul presiunilor pe talpa fundafiei in cazul in care aceasta nu se desprinde de pe teren (efortul axial actioneazi in interiorul simburelui central) se face cu relafia: ag = NLL 14 SE 4 “LB LB Re aot , 60,0069 , 6 oor). 279,3 KN/m? P= aft. & s +6 arr) 226,7 kN/m? P= ats4{t 6 owe 6 178) = 202,73 KN/m? Pa =aiga{ + $0008 “ve ~£00178) aura N/m? Se verificd presiunea maxima in combinafia fundamentala: Preane = 279.3 N/m? <1,4 Pggyy =310,8: N/m? Pentru calculul momentelor incovoietoare in fundatie se considera sectiunile de incastrare de Ja baza stalpului si presiunile pe teren pe suprafata delimitati de laturile tlpii si planul de incastrare considerat (ig. 7.48). a). Calculul simplificat al momentului incovoietor (nu s-au redus presiunile aduse de straturile aflate deasupra fundatiei) in talpa fundatiei se face cu relafiile: 2 a 2 2 a= al ns (p, ode ]msfana os +ema-202}0% 1093 KNm 2 Myy=L-Pb Pe 59 ,2793*2267 O77 _ 144.4 kN 2 2 2 2 265B=1.9 10.775 PEDTE TUIIATL Uris] STULITTTT Figura 7.48 Sectiunile de incastrar’ de la fara stalpului 22793 Pentru fundafie se considera clasa de expunere XC2 la care corespunde clasa minima de beton C25/30. Se va arma cu ofel clasa $500. Coon = 50 MM > Cai + Ay =40 mim (vezi punctul 5.1.1.2) d, = 550-50-10/2 = 495 mm d, =550-50—10—10/2= 485 mm 162,5-10° 1900-49: = 0,021 => @, = 0,0212 6,67 16,67 Aj, = 00212-1900 495.“ = 764,0 mm? > A, ug = 0,075 1900-495 = 704 ma? 10/200 A, ag = (R288) rks res? >A, 144,4-10° Hy = EE _ = 0,0194 = a», = 0,0198 ” 1900-485" 16,67 16,67 A,y = 0,0198-1900 485-75 = 699,2:mm? > Ay = 0,075 1900-485 = 691 mm? g0/200m 4, = 785 mm’ > A,, b). Verificarea la stripungere se face considerind o singura indltime utila (valoarea medic a celor oui inalfimi utile): 4954-485 2 Aceasti verificare este important mai ales cfind nu se respecti valorile limit date de (27) pentru raportul H/L. dg = 90 mm 266 Conturul de calcul de refering u , se consideri la distanfa 2d faf’i de aria incdrcati (fig. 7.49). 154-735 i Figura 7.49 Stabilirea conturului de calcul Dup& cum se observa perimetrul de baz este in afara fundatiei, de aceea se aleg doui perimetre in interior la distant 1,5d si d fat de aria inetircat& (suprafuta stalpului). u, = 2(300-+350+ 2-1,5-490)= 5916 mm =5,9m u, = 2(300 + 350+ 2-490) = 4377 mm = 4,4 m Aggy = 300-350 + 2-735(300 + 350)-+ 2-735? = 2,76- 10% mm? = 2,76 Agy,, = 300-350 +2490(300 +350) + 2-490? = 1,730-10° mm? = 1,50 m? La stripungere se consider doar solicitirile de calcul (forta axial) la nivelul incastririi stilpului in fundatie. Viog(N gy) = 629,6 KN Valoarea de calcul a forfei de stripungere se poate reduce, in cazul fundatiilor izolate (rel, 3.146), cu reacfiunea solului aflati in interiorul conturului de calcul considerat Norma german DIN 1045-1 admite o reducere doar cu 50% dac& unghiul B este mai mic de 45° (fig. 7.49). 629.6 2 = = 174,4 kN) Prot = 79.19 714s fm’ Vesta = Vig ~ Pmat "005° Ay: = 629,6~174,4 0,5 -2,76 = 388,9KN 267A Ww 2 LEE ~SO,5Aca ped Figura 7.50 Stabilirea valorii de calcul a forfei de stripungere Deoarece reacfiunea din reazem este excentricd (Niza Mea) in raport cu conturul de calcul, cefortul unitar maxim de strlipungere se determina cu relatia (3.133). Vey = BLE. = 1415-2889 _ 188,33 KN/m? yd 5,9-0,49 in care B s-a determinat in mod simplificat (vezi fig.3.62) dar acoperitor. Se determina capacitatea portanti la stripungere a fundatiei fir’ armitura specifica cu relaia G.148), O18 oo AS (xe. [ae Cpe kea1t Jo als =1,64<2 490 d 785 1900-490, Pi =P. Py = VO8# 10% =0,84-10° 0, = 0 (Pfr forfa de precomprimare sau alte forfe exterioare in planul fundatiei) 2d Prac = ear’ k (100: 2): fo == = 084-10 P= Py = = 0,12-1,64(100-0,84-107 2s) CeAN = 0336 N/mm? = 336 KN/m? Vig = 0,035 -1,647 25/4 = 0,368 N/mm? Veg = 188,33 KN/m? < Vg... = 368 N/m? Pentru conturul us Vsayea = Va ~ Prot * Acs = 6296 —174,4 1,50 = 368,0 KN 368,0° Veg = ASP = 196, KN]? < Vp, =336-1,5 = 504 KN/m™ ‘ea 44-049 196,3 KN/m? fa =05:061- 25) 16,67 = 4,37 N/mm? = 4370 KN/m? Veg set << Vente c). Ancorarea armiturilor se face la o forti de intindere (fig. 7.51): = R-2143,94-— 080 944.9 un 95-0485 z, 268, incare z,~0,95-d Figura 7.51 Ancorarea barelor A, = 785 mm? 244,9-10° 785 A, =312 N/mm? og = 2,7 pentru C25/30 si aderenta bunk, Ose Ind = 0.254: Fe = 0,25-10 Tot Ing = 2 84°85 Is a, =1,0 312 + = 289mm 27 a, =1-0,15(50-10)/10 = 0,4 = a, = 0,7 @,=0,=05=1 Armiturile de rezistenta se pot lisa drepte, dar pentru a respecta normativele din fara se vor prevedea la capete ciocuri drepte (fig. 7.52). 269 < 7-289 = 202 om > Indi =275 mm =100 mm.6612 L=3.82m sectiunea 1-1 2|___@ 10+10 p4020 L-2.10m_ | TH S vga os 2B @ Ba. 9610-20 L=1.20m B Beton C25/30, XCI pt. stalp XC2 ptfmndatie Otel $500 cou=30 mm in stalp cou=50 min in fundatie 190. | | oT ot 8 > 4 190 Figura 7.52 Armare stalp si fandatii 270 an 7.2 Planseu curent din placa armati pe dous direetii si grinzi 7.24 Date de proiectare Se cere reproiectarea plangeului intermediar de la exemplul 7.1 in varianta cu plici cu juni 6 x 6 m (figura 7.53): — pardoseala din mozaic pe sap’ g, = 0,94 KN/m? ; dimer ~ inclircarea tehnologica g, =8,0 KN/m? ; — rezistenfa la foc 60 minute R60; = clasa cle expunere la condifii de mediu XC1; ~ beton clasa €25/30; ofel tip PCS2. A © — ——<$——— | 8 a 3) || a |NGR1 25x50 GR125x50 ayo bit=5,725 mo Juxa=5,75 m dex2/2 GRIDS NS TSO. S350. al 8 eS | f fom te ® 2) 3) Figura 7.53 Plangeu intermediar din placa si grinzi8 LQG. EOE ek St Rezistenfele betonului: f,, =25 N/mm’; f., fae 16,67 N/mm? , (@,, =1,y.=15) 7 te hye = 1 Sous =1,20 N/mm? ;, fy, =2,6 N/mm? . Rezistenjele ofelului: f,,=345 N/mm’; f,, 300 N/mm? , pentru $< 28mm 115 Soe = 355 N/mm’ ; fy, =309 N/mm*, pentru ¢<14mm. 72.2 Placa 7.2.2.1 Evaluarea acfiunilor Grosimea picii trebuie si respecte urmitoarele condilii (fig. 7.54): 1 _ 6000 hz =, ar 150 mm avand in vedere incdrcarea variabil destul de mare de 8 KN/tm, se alege o grosime de h,~170 mm aa ow 3B io » oe . Msi, Ma, | Seep i he cml (o} ee ee Figura 7.54 Momentele incovoietoare in a) s cfiunile critice dupa cele doui directii, b) schemele de ‘incireare © Valorile caracteristice ale incarcarilor: 0,17 m-25 KN/m? =4,25 KN/m? — grentatea pardoselii din mozaic pe sapai 0,94KN/m? 8 = 5,19KN/m? — inc&rcarea tchnologica 4% = 8,0 KN/m? ~ greutatea proprie ap * Valorile de calcul ale incarcarilor: ~ starea limit ultima (SLU), gruparea fundamentala Se 8p = 135-519 =7,0 KN/m? Ga = ¥q° 4 =1,50-8,0 = 12,0 KN/m? Pa = 84 44g =19,0KN/ mo? 272 — starea limit de serviciu (SLS) combinatii caracteristice: g, = 5,19kN/m? qq =8,0 KN/m? 3,19 kN/m? i cvasipermanente: g, = 5,19kN/m?* Q,°Gy = 0,8-8,0 = 6,4KN/m? p=11,59 kN/m? 7.2.2.2 Calculul static Stabilirea deschiderilor de calcul s-a facut in conformitate prevederile din anexa II. lg =l, ta, +a, lay = 5725 +85 +85 = 5895 mim ~ 5,9 m = 5750 + 85 +85 = 5920 mm=5,9m L eg 2 A=legy[leg.« =10 —> armare pe dou directii. Calculul eforturilor se face in domeniul elastic pentru plicile continue alcatuite din panouri egale dispuse pe dou rinduri solicitate de actiunile permanente si variabile aplicate uniform distribuit dupa schema de incarcare din figura 7.54. Pa'= &y + 44/2 =7,0+12,0/2=13,0 EN/m Pal'= 44/2 £4 =7,0kN/in Momentele incovoietoare maxime in sectiunile critice se determind cu relafiile din anexa VIE: = in edmpurile din cole: = Fy (a.p,"+et,p,")= 5.9(0,02692 -13,0+0,03646 6,0) = 19,8 KNm/m ~ in cAmpurile intermediare: 5.9? (0,02268 - 13,0 + 0,03646- 6,0)=17,88 KNm/m 5,9°(0,01977 - 13,0 + 0,03646 - 6,0) = 16,56 kNm/m M, = Uy(Bopa'¥ BP") = pe reazeme: ie 0,5-19,0-5,9 =33,07 KNm/m 16a l= 0.5 1990-59? =27,56 kNmy/m 4, sR 1 =P Pa i, ~f05 19,0-5,9° = 41,34 kNm/m 2731 1—0,5)19,0-5,97 ip O52 Forfele taietoare se obfin in mod acoperitor considerand placile 4 si 5 individuale: 33,07 kNm/m_ — pentru mijlocul laturilor simplu rezemate: 1 1 = Dy slyy = = 1-19,0-5,9 = 40,6 KN, 2,167" 216 im Ly 3,04 Pt ar = 304 Y, Ve= <719,0-5,9 = 36,88 KN/m — pentru mijlocul laturilor continue: 1 Vo = Vig = 19,0-5,9 = 57,19 KN, Vase TH6 jm 0 = Vasar = Fase VV, =P == 19,0-5,9 = 53,13 KN 21 7.2.2.3 Dimensionarea armiturilor de rezistentit Stabilirea indlyimilor utile pe cele dou directiiz d,=h, Cram ~ Gaz 2 =170 — 20 -10/2 =145 mm dy = hy ~ Cou Buz ~ By 22170 ~ 20-10 -10/2 = 135 mon i é,-10mm 3 Cain = max415 $= 10 mm. tom —— Com = Cia + NC, = 10+ 10-= 20 mom. Conform tabelului 6.6 distanfa minima pind la centrul de greutate a armaturilor de rezistenfi este dy, =10mm. Dack se adopti o armituri cu diametrul de 10 mm distanga efectiva pan’ la centrul de greutate rezulti Ag = Cymcp + $2 = 204+ 10/2. = 25 mm > ayy, = 10 mm Sectiunea de arméturd intins’ pentru plase legate din bare, rezulti dup cum urmeaz&: = cimpul 4: Mog2 = Mey =19.8 EN Meay 19,8 -10° Be PE Tar nas Teer 7 565 @, = 00582 @,:b-d, fan 7 = 456 fn hg 309 AONS A, py = 523 mm? 19,8-10° ,065=> @, ,0673 ~TO-135"-16,67 A, =0,-b-d, fa - = 0,0673-10" 1351697 _ 499 mm?/m hi 309 PLO/IS A, ag = 523 mm? 274 = cémpul S: =0,0510 => e, = 0,0524 B10 145*-16,67 Ag =410mm?/m, 910/304 98/30, A, = 429 mm? 16,56 10° 10° -135? 16,67 4g =410mm?/m, 910/30498/30, 4, = 429 mm? My 0,0545 => «, = 0,0564 — pe reazem (d, = d, =145 mm) 33,07 -10° b-d?-f, 10° -145?-16,67 4, =716 mm? /m, gl0/15+g10/30, A, = 2756-10" _ _ 0.0786 = a, = 0,0990 10° +145? -16,67 | A, =774 mm’ /m, g10/15-+ 410/30, A, = 785 mm? “108 = 10" 0118 w, =0126 10° 145? 16,67 A, =986mm?/m, glO/15+ 910/15, Ayeg = 1046 mm? Verificarea la forfa thietoare maxima de caleul pentru un reazem intermediar: Varga = 5TA9~ 19(0,085 + 0,145) = 52,82 KN Vue = Cane th K(LOOP,- fux)$b-d = 0,12-1,0-2,0(100-0,0072-25)4 +10? 145 = =9111-10°N=91,11 EN n=10 18 Cpa = 0,072. <0,02 (conform figurii 3.19 pentru toate armaturile de la partea superioard a plicit) Vedeuin = Vein “D2 d = 0,035 +k f., +b +d = 0,035 -2% «25 +10" +145 = 71,77 KN by ig a, =10 a, =1-045-22=10 gs a =1 @, =a =1,0 0,35 yg = 120: mm) Jay =maxx10P=100mm — } => fy sag =100 mm 100 mm yg =1046 mm? 2g10/30-+ 10/15 Anug yt 1086-309 = 0,167 Bbed-A- fy 10°-145-08-16,67 May = 2+ fog §(1- 0,54 -E)b-d? = 0,8 - 16,67 -0,167(1 - 0,5-0,8-0,L67)10" -145* = = 43,70-10°Nm = 43,70 KNm ~My 43,70 Fey = 0,125 2 145—08-05-0.167-145 Aggg = 7845 1m? (910/304 g10/15 ), €=0,125, M,, =333 kNm, F, ~ pe reazemele marginale: Ves yy, = A08-10" 135 «gsr piey 09-135 in care: Ngy =0 si a) =d =135 mm B,_ 4541-10° Aug 2615 F,= 6, =172,5 N/mm* (10/30) 216 100 mm a, =1,0 doar pentru ci a», a3, as trebuie si fie sub 0,7 I,gg =300~ 40 = 260 mm > f,, = 112 mm. Armarea plcii plangeului se prezinta in figura 7.56. KA Or => = 1a AG a 3 | ol 3 3 2 SI a ies 3 | | a | os Rep. 446i | sé el Bar Hie = a il ‘| | a] |la ol ol a el “ @1bB0 pipf30. (10/30 — 410/30 00 (10/30, li $8730. A w ‘| T60m Tim Oo @ ® Figura 7.56 Armarea plicii plangeului 7.2.3 Grinda transversal GR1-25x50 7.2.3.1 Evaluarea incdreiirilor si calcutul static * Valorile caracteristice: — greutatea proprie grind g,, = 0,25(0,5—0,17)-1-25 = 2,06 KN/im greutatea proprie placd gi finisaje g,, = 519-2 % 3114 kN/m? — inearcarea tehnologica y= 8+2-6/2 =48,0 kN/m? * Valorile de calcul: Big =1,35-2,06 = 2,78 kN/m 27784 7 135-31,14= 42,04 kN/m? dy =1,50- 48 = 72,0 KN/m? incarearile transmise grin distribuit se determina prin impai ilor de citre plicile armate pe doua direcfii incircate uniform ea plicilor in triunghi (fig. 7.57). » 6,00 6.00 a me Figura 7.57 Incdredrile transmise de plicile armate pe doud directii La stabilirea deschiderilor de calcul se fine cont de prevederile din anexa TL: L, = 6000 ~2-39/ 5700 mm 30 45 L, =1, 4,445 =57005-2min{ *2, 48) - 6000 m= 6m Diagrama momentelor pentru cele trei ipoteze se prezinti in figura 7.58, iar pentru forfa tietoare in figura 7.58b. 333.33 KNm 283,25 kNm 232 kNm. Ip Ipdl - — - Ip.lll — ~~ Redistribuire Figura 7.58 Diagrami infiigurdtoare pentru a) moment incovoietor, b) forfi tiietoare 278 Se accept 0 redistribuire a momentului incovoietor maxim de pe reazem cu 15% (veri pet. 1.9.1.1) M gy» = 0,85-333,23 = 283,25 kN dupa care se verified dacdi momentul din cdmp nu rezult& mai mare deedt cea maxima din calculul clastic (fig. 7.59). Se reduce momentul la fata reazemului 2 Moun = 28325 ~227,1-015 + 2,78 215° 4 5,7-015-0,15 -0,05 =249,22 kN 2 1144 kNim Meas= 83.25 kNm UO 214.862 Mivax=243.21 KN Figura 7.59, Redistribuirea momentului de pe reazem 1.2.3.2 Dimensionarea armiturilor de rezistentit a) La moment incovoietor: {naltimea utila a grinzii se obfine pentru bare longitudinale 920 si etrieri @8, respectiv pentru o clasi de expunere XC1 cu ajutorul tabelelor 5.1 si 5.2 (fig. 5.1 si 5.2) rainder + Ay = 15-410 = 25 mm Chomat = Cin + Gy = 20+10=30 mm| > Cgq.g 33 mM +, =25+8=33 mm ee, pentru un rand de armaturi longitudinale d= I~ Cony ~ Gy = 500-33 S7mm pentru dou rnduri longitudinale d= h-B, = h~ Cag gs ~ (6, +g) = 500 ~ 33-30 = 437 = 440mm Se verificd daca pozitia armaturilor corespunde pentru o rezistenti la foc de R60. Conform tabelului 6.3 pentru o grind& continu’ cu 6>200 mmrezulti a=12mm 0,2 -0.85-6000 = 1020 mm ba2290 mm ee ee ee Figura 7.60 Stabilirea latimii active de plac& in camp Se verificd pozitia axei neutre cu relatia bg 2290 9,16>5 = 243,21 10" o301< 2 "e{y9.5."¢)= by fog 250-440" -16,67 b, d d = 220 AO(1-05722) 285 440, Hu 250 440! 1 243,21-10° Megs B21 10" 0,033 > = 0,0336 Fa 2290-440°-16,67 Fe ,0336- 2290-449 10.67 300 Patru bare asezim pe randul de jos, iar doud bare deasupra (fig. 7.61) sos 250—(2-25~2-8-4-20) Gaye = 20 mm ™ 3 a, +5=16+5=21mm =25 mm 881mm’, 6420 A, = 1884 mm’? =35,3 mm> ns 35, 200 230 Figura 7.61 Asezarea barelor longitudinale in cdmpul grinzii Se Verificd centrul de greutate efectiv al barelor longitudinale si se compari cu cel ales pentra dimensionare. dog = A3l4 att 31488 _ 5g mm £= 0,315 o, Ay= Ay lit-E bed + Ag on on Se verifica cu relatia 3.4 daca supozitia o, = a este corecti: 60. bal &- “) 3510 ) oy = g, -= $40. 290000 = 397 N/mm? > fy =300N/mm? Ee 0315 deci armitura comprimati curge Se aleg 7 bare de @20 cu aria efectiva de Ay, =2198 mm*. Se verificd cu relatia (1.36) daci gradul de redistribuire de pe reazem s-a ales coreet: =A) Sue (2198-628)800 beds Ae fg 250-440-0,8-16,67 5 =0,44 +1,25-0321 = 0,84 < dy = 0,85 = 0,321 Se verificd cantititile efective de arméturé longitudinal fati de cele minime si maxime admise 0,262 .b-d =0,2622.250-440 = 215,5 mm? Ago = MBX: a 345 0,0013-b-d =0,0013-250-440 —143 mm? A, ous =0,04-b -d =0,04-250-440 = 4400 mm? Aggy = 216 mM? < Ay og 5, ¢ = 250—(2-25 +8)=192mm, » Reazemul A: Forfa tdictoare de calcul se obtine fn conformitate cu prevederile de la paragraful 3.2.11 7 0,59 Veaama Ven [a +0593" (eat alle +015)= =140,5 ~0,59(2,78 + 0,5-0.197 -112)=132,4 kN Se determin forfa tiietoare capabili a elementului fir anmacura transversal specified cu relatia (3.54): Vaae = ee sm K(100p, «LY eh, “794 =0,12-1-1,67 -(100-0,0114-25)* .250- 440 = 67,33 -10°N = 67,33 KN od incare: _¢,, =0 forta axiald s-a neglijat; 1 =1,0 pentru beton greu; gat 200 14 [0 467 <20 Va 0114 < 0,02 Armitura longitudinal 4, (fig. 3.14) ancorat cu lungimea Ing in sectiunea [I se consider 4020. Valoarea minima a forfei tiietoare capabili fir armiituri special se determin’ cu relajia 3.55): +h -0,,):b-d =0,035-K4 [Fy -b-d = Vr erin = 0,085:1,672125 -250-440 = 41,54-10°N = 41,54 KN Vg = 67.33 KN este nevoie de armaturd transversal Se determin capacitatea portant’ a diagonalelor comprimate de beton Vzamer pentru valoarea minima a unghiului Opin, adicd 1 Vaan = B*2 ———- ftom a PW Se aD, =1-250-0,9 440-0,54 -16,67-— 1 = 307,3-10°N=307,3 KN 2541/25 282 Dupa cum se observ Vexsree Se afli intre cele doud limite, dar mult mai aproape de limita inferioara, se adopt in continuare pentru ctg@=1,75. Se determin’ forja tietoare preluati de etrieri o8 la 250 si 300 mm din ofel PCS2 cu doud ramuri de forfecare si z = 0,95d (sectiune in T): meh 25033 9.95 .440-309-1,75=75,8-10°N = 75,8 kN at.» = 399 +0,95-440-309-1,75 = 91,0-10°N = 91,0 KN Pentru verificare se considera ci pe lungimea J forfa taietoare este minima: 2: (cig + ctga) = 0,95 -440-(1,75+0)=731 mm. x= 0,567 +1,4+0,731=1,7 > Vay. =84 KN Vs, = 84 KN < Veg gy = OU KN Grafic se adund Vas» $i Vacenin min care impreunti trebuie si fie mai mare ca forfa tietoare de solicitare Vq (fig. 7.62) Se stabilese punctele de ridicare ale armiturilor longitudinale si se determin forta tlietoare preluati de armiiturile inelinate la 45°: Sym = 0,60 (1+ ctger) = 0,6-440(1 + 1)= 528 mm = pentru armatura | Prag = (*) 2 Sing “(cig etga)sina = s 314 ~ 557 — pentru armitura 2: Vets = as -0,9-440- 300(1,75 + 1)0,707 = 181,3-10°N =181,3 KN Lungimea de ancorare de bazi pentru barele 020 conform relatiei (5.6): 0,9-440- 300(1,75 +-1)0,707 =130,21-10°N = 130,21 KN 4, 0,25- 4. a =0,25-20 * = 556 mm partea inferioara a grinzii; ia ¥ 6-2 = 0,25-20-209 = 794 mm partea superioark a grinziis ht 189 iar Lungimea de ancorare de calcul: osea = 1, 650 mm_ in cmp fy Oy Oy 1s Tay 420 mm_pe reazem yg > haan = 200 mm incare: a, =1,0 @,=1,0 incimp @, =1~0,15(c, — 6p =1-0.15 4-157,6~0,25-314 314 0 pe reazemul marginal. 33-20 =0,9 pe reazemul marginal si edmp, @,~1-0,05 in camp,- @ Wt F Extr, 8/250 68/300 LT 5 t 2300, 200 , & Nt 3} bb % ey — —-— - i @ Xo 50, 2600 rT - 313.8 z I 42 | qj ei 2 Wg ad \ ~ Z\2 gle = 1-731 mm Sig 218 ie LZ | ule aS ia # ot gio eo S|F aur-0.52(ctg0-ctgc-0,5x0,95x440( 1.751157 hom Saag 22 0-52ctg0=0,5x0,95x440x1.75-366 mm ' a e534 mm (6920) 565 Figura 7.62 Stabilirea punctelor de ridicare ale armaturilor longitudinale 284 Vrac™ 67.33 KN a, =1,0 a,=1,0 incdmp a, =1-0,04-4,0=0,84 reactiunea grinzii si greutatea peretelui si a acoperigului. 03 Iyoga = 03-534 =160 mm] = max} 104 = 10-20 = 200 mm 100 mm pe reazemul marginal pentru o presiune de p=4N/mm* din 4, a Efortul de intindere in cele patru bare de pe reazem rezulti Vg 91 Hyg = 32-10 0,5-2(1,75-1) 49,65-10° N z z 49,65 -10° 2 =e =40 N/mm? ow 4.314 rom 25-20. 4° 4,0 mM < fy ng = 200 mmr < I, op = 300-40 = 260 mm, Se determin momentele capabile ale secfiunii T eu diferite cantititi de arméturé intins’, dupa care se calculeazii efortul de intindere din bare: Aa fa 1884-300 b-d-O8-f,, 2290-440-0.8- Mag =A Seg L054) a? = =0,8 16,67 -0,04206(1 — 0,8- 0,5 -0,04206)2290 - 440? = 2. 24,5 -10° ~ 440 —0,5-08-0,04206-440 1570-300 £*3390-440-0,8-1667 Mg =0,8-16,67 -0,03505(1 0,8 -0,5 -0,03505)2290-440" = 204,32-10°Nmm he 204,32-10° “ 440—0,5-0,8-0,03505-440 so] S = = 0,04206 5 5-10°Nmm Fa = 0,03505 =478kN ___ 1256-300 £*3990-440-0,8-1667 Meg = 0,8-16,67 -0,02804(1 —0.8 0,5 -0,02804)2290 440? = 163,93-10°Nmm Be 163,93 -10° “"440—0,5-0,8-0,02804-440 = 0,02804 = 316,8 kN Dipil cum se observd din figura 7.62 ridicarea célor doud bare de 020 din camp reprezinia salt mare in diagrama forfei téietoare capabild, férd a fi nevoie insé de acest lucru, Manopera sntru indoirea acestor armituri nu se justificd. Mai de graba exemplul precedent (pct. 7.1.6.2) ide forta tdietoare datorita forjelor concentrate din deschidere prezintt salturi importante ig. 7.30) ar fi mai potrivit pentru o asifel de rezolvare, dar yi in acel caz numai daca sunt ridicate yatru bare repartizate uniform intre forfii yi reazem. in continuare grinda GRI se va arma a fort thietoare numai cu etrieri, considerand pentru clg@=1,75 si etrieri 10 la 250 mm, 285 | |Vea = 0,9-440 -309-1,75 = 134,5-10° N= 134,5 KN Varad = 1324 KN < Vipg,g = 134,5 KN * Reazemul B: Forfa tiietoare de calcul: Vesa =Veaa -|6. +0522, +a) a+015)- 234,9 8,1 =226,8 KN Pai = 0412 +1-1,67-(100-0,017-25) . 250-440 = 76,83 -10°N = 76,83 KN p= 3I4 ~ 0,017 <002 250-440 Vricnin = 4154 KN ‘emia Vag = 76,8 KN Soy“ (1-0,54-E)b-d? + Ay, Syd dy) = = 0,8-16,67 -0,321(1-0,8-0,5-0,321)250-440? + 628-300(440—45)= = 255,4-10°Nmm = 255,0 kNm 255,0-10° 440 —0,5-0,8-0,321-440 300 ~250-440-0,8-16,67 My = 08+ 16,67 -0,321(1 ~ 0,8-0,5-0,321)250- 440? = 180,6-10°Nmm = 180.6 KNm Fig =4TUKN = 0,321 F, = 665,0 KN ong E =0321 My, =115,0KNm, Fy =283,2 KN 220 M,,=403kNm, F,,=94,0kN BE Stabilirea lungimii barelor se face grafic conform figurii 7.64, q ® 3450 900 300°” 2100 4a, = 0,5-0,9-450-1,75 = 354mm, Figura 7.64 Stabilirea lngimii barelor de rezistenti©) Forfecarea dintre inima si placa grinaii (fig. 7.65): befr=2290 . bee GLOMS 24 ZONE ' $830! aT] o 3 (aa243.21 =155.65 kN. ~_250 2m Figura 7.65 Forfecarea dintre inima si placa grinzii GR1 1 AM bg = 1 155,65 2,29-0,25 OD 2 by 2 095-044 2,29 Ary _ 165,86-10° Vg = bot 165.86-10" hy-Ae 170-1200 Voy < V+ fog Sin, “C080, = 0,54 -16,67 sin 26,5°-cos26,5° = 3,59 N/mm? Vig > 04 fgg = 0,4-1,2 = 0,48 N/mm? 4, . 4g), Vaurhe _ 9813-170 _p 994 Sp Jaap Suet@O 309-2 [> () (4] =0,224 + 0,774 = 0,998 no vc = 165,86 kN =0813 N/mm? = 0,774 Sy sy 4, Ay) _ 785, 167.7 _ 9 9599 sy}, 1000" 1000 fa Planul cofraj gi armarea pentru grinda GR1 — 25 x 50, se prezinta in figura 7.66. 288 eel PLAN COFRAJ SI ARMARE GR. PRINCIPALA G1-25x50 - DA x (19 410720 l2 [3 G14 g1015 4 I 3.60 2.10 | lal, | i i ® | @ 210 1=6.25 m a ! 2920 L=2.40 m @ 2620 1=2.90 m: 2620 L=f.20m ©2420 L=6.0bm : | | | i P22 @_ 220 en00m | 1920 L=6.90 1 : 2) 2920 L=5.16m pp G@) 2920 1=6.25 m 1 ® I t ' QO (B) @ SECTIUNI TRANSVERSALE ® lel 2-2 3-3, 2420) @ Ag20 24205) HOG) J 210g) 220, i) 32420) 2620 Gy 242035 aa 2420 (> Beton C25/30 XCI neBu Otel PCS2 Coon=35 mm jos si Cron=50 mm sus a8 C.=25 mm jos si C40 mm sus Ac=10 mm ~ 20° agregat maxim ag=16 mm 410 L=1.70m |) ciment CEM I A-S 32,5 R,S3 Nota: Cotele de la etrieri se masoara in exterior Figura 7.66 Plan cofraj si armare grindii principaki 2897.2.4 Grinda longitudinal GR2-25x45 Pag. = (0,526-23,36 + 0,598-36,0)-6= 202,9 kN ' 7.24.1 Evaluarea inctrcivilor si caleulul static Vue = (0,474 23,36 + 0,576-36,0)-6 = 190,85 kN * Valorile caracteristice: — greutatea proprie grind&—_g,, = 0,25(0,45 ~0,17)-1-25 =1,75 KN/m : Pag =(0,500- 23,36 +0,591-36,0)-6 = 197,7 KN ~ greulatea proprie plack si finisaje z>, Pentru c& s-a folosit un calcul static simplificat nu se redistribuie momentele de pe reazeme. oo . Se reduce momentul la fafa reazemului aplicand ipotezele de la punetul IL, (fig. 7.68, 7.69) incdrcarea tehnologica oe « Valorile de calcul: Moni =~24467 + 21886-0,15-+59,36- 0° = 21117 kNm Big = 135-1575 = 2,36 KN/m M poet = 210,74 +172,43-0,15-+ 59,36- 215 = 194,21 kN Bag = 135-519 = 7,0 kN/m? 2 Gq =1,50-8 =12,0 KN/m? 59.3 9.36, _ TTT TT) Mee ee CET) Deschiderea de calcul sunt identice cu cele de la grinda transversal&. eon Hh etn ate oan ae Ly =6,0m : ys 2 5 Grinda longitudinala se calculeaza ca o grind continua cu cinci deschideri, ale carei reazeme ~ Meso) © * Moca sunt stalpii intermediari. Se obignuieste ca in locul incicdrilor triunghiulare transmise de placd, , Msn Sor (vezi anexa IX) si se.considera in mod simplificat o inearcare uniform distribuita echivalenti pe r prndl (fig 7.69. Mecisseitin 200mm rezulté @=12mm 0,2. J, = 1020 mm 290 2911, =0,85- Ly =0,85-6000 = 5100 mm yy =2-1020-+ 250 = 2290 mm. ~ cdimpul 2-3 si restul bags = bap 3 = 052-3000 + 0,1-0,7-6000 = 1020 mm > 0,2-f, = 840 mm bug = 2840+ 250 = 1930 mm é=385 mm h=450: mm ben 250, bee _, Figura 7.69 Stabilirea Litimii active de plac Se verified pozitia axei neutre pentru cimpul 1 by 2 ba 2290 _gigss b, 250 ___195,3-10° “fg 250-385? 16,67 — 2290 170) ost) - 2.26 250. 385| 385, renulti x = 2290-385"-16, bys fa Ay = by -d-F2 = 0,0352-2290-385 1687 1724 mm’, tra 300 6920 A, yy = 6-314=1884 mm? Armiturile se ageazi in secfiune ca si la grinda GRI (fig. 7.54). ~ cdmpul 2-3 150,0-10° 930-40: 6,67 16,67 Ay = 0,0290-1930-405-2°-=1260 mmn* 0285 > @ = 0,0290 4620 A, yy =4-314 = 1256 mm? ~ cimpul 3-4 ba _1930 =7,12>5= x « = 0,0207 #1930405? 16,67 292 16,67 0,0207 - 1930-405 -—— = Ama Ae 300 3920 Aye =3°314 = 942 mm? — reazemul 2 Meeana = 21117 KNm Ay =3-314=942 mm? 20 mm d= 0-40-10) +10 22] 410 mm pentru etrieri_c d,=35+20/2—45 mm Mey = Aq *O,3(d —d,)= 628 -300(410 — 45) = 68,77 -10°Nmm = 68,77 KN Sa propus o..= fg M, —M, ° Ye tard —Myza _ 2117-10" 68,7710" _gn93_, 2 -0,2862 bod fy 250-410? -16,67 16,67 $22 = 081,00 -0,2862 250-410 + 628= 1932,0 mm? Aya den Lt -bed + e Ou a G Cae 0,2862 “) 35-10" foe E- 4 i) 200000 = 431,55N/mm? > fyy => 2 = Sy 6920 Ay = 6-314 =1884 mm? = 1932-1884 = 48 mm? Ay Avg 48 P= 100 =2,5% <3,0% admis in proiectare 1932 — reazemul 3 M cope = 172,43 KN A, =628 mm? (2920) 8.77 KN _ 172,43-10° . 8,77 10" _ 4g 5 £=0,2012 16,67 A, =08-1,0 oe 0,2012-250- 410 + 628 = 1545,0 mm? 35+ °[0. 2012 — Aa) Oy = on 200000 = 318,14 N/mm? > f,, =300 N/mm? 5620 Ayeg =5-314 = 1570 mm* Vet irea = 151,9 — (0,405 + 0,15)59,36 = 127,0 KN 293Vere [Ease th A(000,:fa)¥ +h, 0.5 bod = =0,12-1-1,70-(100-0,0124 -16, Oy =0 Forfa axial’; 77 =1,0 pentru beton greu; eat 200 214/22 = d 405 314 Pr ~ 250-405 — bare longitudinale) 70 Ver enia = Vain + hy *Og)-B-d = 0,035 -1,7% (25 250-405 = 39,27-10° N Vg, ? Ves=151,9 Vpsee=127 . (*) 2 Soa ctgg = 22785 ctg0-+etg0 (61) -250-405 = 56,69-10°N
Veu.c = O38KN (5-a considerat 4 cAlirefi ancorafi in sectiunea I- din fig. 3.19) 0124 (se oprese dowk bare inainte de reazem rémanand mumai patra “Tinaind cont de cele aritate in figura 7.70 la distanfa / = 0,9Scigd = 650 mm, de la marginea fare rezulti Vp, = 14 KN < Vy, 0,9: 410-300-1,75 =202,8-10°N = 202,8 KN Veg anat =193,6 KN 1,65m Vas mye = 1+250-0,9-410-0,54-16,67- 1 L25+1/1L75 = 357,7-10°N = 357, KN > Vi yy = 218,86 KN Pentru reazemul 3 nu se mai efectueazi calculul la forfi tiietoare; se adopt 0 armare transversal 910/150 pe o lungime de 1,0 m intr-o parte si ccalalta a reazemului, 7.2.43 Ancorarea arméturilor longitudinale si stabilirea lungimilor La reazemul marginal cele sase bare longitudinale 620 se ancoreazA la o fori de intindere: Fr Veg s* 4, _ 151,9-10° 0875-2 : 13191008792 139 9 kN zZ a= 132,9-10° Og = = 10,5 N/mm? 4-314 5 N/ = Ss z 2(ctg0 — ctga)=0,5- 2(l,75— 0) =0,875-z Inga = 9525 $, 2 0,25-20- 29 = 1310 fig = 045 oF hos =4376N/mm? , pt. v vezi relatia 3.58 ¥ pq =4,64N/ mm? > Vj nae = 4.376 N/mm? Boas th abe. “ 2 - wee deel eed AAS a - | Odhee Othe, OShan | OSham 1 bane5.965m Iyote=6.0m0 1 2 3 Figura 7.74 Suprafata care se descarci pe stalpul B2 Dupa cum se observa efortul unitar de steipungere pentru un stilp de 300 x 350 mm este mai mare decit capacitatea portant maximd a dalei. Situafia se poate rezolva prin: cresterea grosimii dalei la 250 mm; ~ utilizarea unei clase mai mari de beton C30/35 sau chiar C40/45; — miirirea perimetrului stalpului Din punet de vedere economic cea mai bunt este solutia cu stalpi mai mari, dact conditiile arhitecturale si tehnologice permit acest lucru. Se alege pentru stalpi secfiunea transversale de $00 x $00 mm pentru care: uy = 2(500+ 500) = 2000 mm Vqy 990,35 ~0,5- 0,5 -21,37 = 985,0 EN 985.010" 9 85 N/mm? v,,, = 0.495 N/mm? Deoarece este satisfticuta inegalitatea: Vado < Yat Med mx este nevoie de armiturd transversal pentru preluarea fort Conturul de calcul de unde nu este nevoie de arm? de strpungere, se determini cu rel: 302 BY 5, Wontef = de Vega: 0,725-199 t= 8519 1956 mm \ Qn on 1.3.4.4 Calculul arméturilor transversale necesare la stripungere Aria armdturii de strpungere in jurul stilpului pentru diferite perimetre se obfine cu relaia 3.150) pus sub forma yy = (Vqgy -0.75 Yaa) ae i 1S fmt 5, =150 mm ~ 0,75d =0,75-199 = 149,25 mm. | Spat. = 250+0,25d = 250+ 0,25-199 =300 N/mm’ < f,, = 435 N/mm? Se considera perimetrul Ia 0,5d: u, =2(2-500+ 7 -0,5-199)= 2625 mm 115-985,0-10" 5, = =2,17 N/mm? Yee 365.199 fran Aggy =(2,17 = 0,75-0,725) 25150 =1422 mm? | Se consider perimetrul la 1,25¢: u, = 2(2-500-+ 2-1,25-199)=3562 mm. _ 115-985,0-10* a = 3569.19 ~ b°N/mm 3562-150 > = (1,6—0,75-0,725)- "= 1267 mm? Ana =( ) 530 7 1267 um Se consider’ perimetrul la 2d: u, = 4499 mm Vega = 1 N/mm? Aggs = (110,75 0,725). 4422-150 = 842,6 mm? 13-297 Aria minima a unei bere transversale (dorn sau ramura unui etrier) se obfine cu relafia (5.28) Avspin = 040538, +8, 22 = 0,053-150-2-199-425 31,64 mm? he 500 Perimetrul exterior pani unde se prevede armituri transversali se afl la 320mm < |,5d = 300 mm spre stalp masurat de la r= 1250 mm (fig. 7.76): (1250-320) = 5840 mm Numarul in de bare transversale pe perimetrul exterior ue respectiv 11. ng = tat = 2840 14,67 “2d 2-199 ' n, =—4 = 15,07 “1 Sd 15-199 Dac se folosese, ca si armituri de stripungere, dornuri cu capete ambutisate se aleg piese PEIKKO tip PSB cu doua bare 912 gi trei bare 010 fixate cu platbanda la partca superioari si agezate in linie. Pe contur se ageazii 16 rinduri de dornuri conform figurii 7.76. 3030 PeIKO se 10190~ esas 2201435) a4 Le @ wew.o10 © 40. 08 Figura 7.76 Perimetrul pani unde se aseazii armaturile transversale necesare la straipungere: a) varianta de armare cu dornuri; b) cu etrieri 304 Ta alegerea tipului de armatura peniru strapungere (dorian, etrieri sau bare inclinaie) trebuie sa ¢ find cont de grosimea dalei. Daca dala are o grosime mai mica de 250 mm se recomanda uilizarea lormurilor previtzute la capete cu ancoraje, deoarece la plicile mat subjiri ancorarea armiturilor de ‘ripungere sub forma de etrieri este mai dificila. Dornurile, desi mai scumpe, sunt mai utile pentru ca wverseazti intreaga placa si se monteazd usor, dupé realizarea carcaselor de arméturd longitudinale toate c& dornurile de pe cercurile extreme sunt ancorate mai pufin, au o eficiensé mult mai mare Ldecat etrierié (sub formit de caprii) asezasi intre arméturile longitudinale de la partea superioard $i inferioard a dale. : Pe desenele de execufie trebuie sa se atragd atenfia ca daca stélpit se toarnd intr-o etapa precedenté turnarti dalei, partea superioard a stalpilor trebuie sa fie sub limita inferioara a plicit si trebuie sé se toarnd intr-o sectiune pland faré eventuale conicitafi. Turnarea dalei trebuie sd fie continud, daca totusi este nevoie de un rost tehnologic acestea nu poate fii in dreptul stdlpilor. In rost trebuie sd se prevada o plasd speciald de continuizare 7.3.4.5 Ancorarea armiturilor Pe reazemul marginal lungimea de ancorare se determina pentru forfa de intindere: Fg Vag bd Vag 5 Vag =2137-04-5,965 = 50.99kN/m Fog = 1:50.99 = 560 kN/m 56,0-10° =142,7 N/mm? 5-785 °, 142, Ipogg = 0,25- GSH = 0,25-10- et = 025-9 i” 27 Latimea efectiva de ancorare este fy yy = 30025 = 275 mm > fy. =132 mm. 132,0 mm {in camp la partea superioari pentru 16 si condifii bune de aderenti: Ara _ 4351595 _ 345 N/mm? Av 2011 Ou = Sat 345 ©, Iggy = 0,25-G- Zeb = 6 byt = 25-9 77 P5165. 25-16 16 a =10, @=1-0,5 =0,92 , a =a,=a,=1,0 Iyg = 0592-511 = 470 mum Suprapunerea armaturilor longitudinale la partea inferioard a dalei: Fy hy +O Oy by * Og ly ys= O47 75-15 “101 = 117 mm < fein = 200 mm 25-10 a, =1-0,15- =0,795 , a,=a,-a,=10 , a,=15 Inga =0)25-10- 22-859, Plasa P4 sau PS sauP6 610, Fy a M23 ft Eir.96/150 Figura 7.77 Armarea centurii 305Armarea inferioara Ab [Pe = Ih g Ih & é ft at @ ia Armarea superioara =< 7 i ! , |e alt f Ir + @s jk Oe © e Byei] 7 7) 7) Lap +4 R = alyr t ||: i hOB ONG i ee ' Figura 7.78 Plan armare 306 000 300 Be = py Reon 15910200 3 4500 plone 5300, i 3 300, 71071000 ® St ermemt ale ls e 3 2500 son 00 a = ioe gp 619 Ba Tn a ree)IT ANEXAL CERINTE DE DURABILITATE 1.1 Generalitati constructie, pe durata timpului planificat de exploatare, trebuie si indeplineasca ceringele de serviciu, rezistenfi si stabilitate fr pierderi semnificative a proprietijilor de utilizare sau si necesite 0 intretinere excesivi. Cauzele care produc deteriorarea constructiilor din beton armat sunt: exploatarea necorespunzatoare a structurilor (suprasarcinile, impactul, oboseala); — procesele fizice (fisurarea betonului, inghetul, agenfii dejivranti, eroziunea); — procesele chimice (atacul acizilor, sulfafilor gi alcaliilor); — procesele biologice; t coroziunea arméaturii. Masurile care trebuie luate impotriva deteriorarii premature a structurilor din beton armat sau precomprimat se refera la aspectele de proiectare, procesele de executie, conditiile de exploatare gi tehnicile de protectie dup& cum urmeazii: conceptia structural, alegerea caliti{ii materialelor, detalii de executic (ex. stratul de acoperire cu beton, etc.), executia lucrarilor, controlul calititi si misuri speciale in exploatare (ex. tencuiald, protectie catodica, etc.). Protectia necesara a structurii trebuie stabilita ludnd in considerare destinatia acesteia, durata ! de viata anticipati si condifiile de mediu 1.2 Clase de expunere Pentru ca o structurd si-si ating’ durata de viaf& ceruti trebuic luate msuri adecvate pentru a proteja fiecare element al ei impotriva actiunilor aferente mediului inconjurstor. Sunt definite sase clase de expunere cu cel mult patru trepte de expunere in cadrul ficcarei clase. O parte dintre aceste clase de expunere se referd la posibilele efecte asupra armaturilor din beton (tab. 1.1): — Clasa de expunere XO se referi la elemente de beton simplu care nu sunt expuse la niei un fel de atac al mediului inconjurator sau la elementele de beton armat aflate intr-un mediu foarte uscat. — Clasa de expunere XC (coroziunea datoriti carbonatarii); — Clasa de expunere XD (coroziune indusi de cloruri din sare); ~ Clasa de expunere XS (coroziune datoriti clorurilor din apa de mare sau briz de aer de mare), alti parte se refera la diverse atacuri ale mediului asupra betonului (tab. 1.2): Clasa de expunere XF (inghet cu/fari actiunea materialelor pentru combaterea poleiului); — Clasa de expunere XA (atacuri chimice), in situatii speciale (ex. structuri temporare sau monumentale, structuri supuse unor actiuni extreme sau neobisnuite, etc.) se pot lua in considerare si alte cerinfe pe baza unor norme speciale. Desi in EC2 sunt trecute numai gase clase de expunere in cele mai multe fri existi si o clas de expunere suplimentari care se referi la uzura betonului (tab. 1.3) si anume: Dup& cum se observa un element de constructie se poate incadra simultan in mai multe elase de expunere. De exemplu un perete la 0 clidire de locuit (fig. I.1) la interior este incadrat in clasa de expunere XC, iar la exterior la clasele de expunere XC4 si XF1. Evident ci se va alege varianta 309cea mai defavorabild pentru care se va stabili clasa minima de beton gi stratul maxim de acoperire cu beton. Tabelul I.1, Clase de expunere cu posibile efecte asupra armaturilor din beton Case Exemple informative unde Simbot sini de Desrierea mediutai | clasadeexpunere poate | nim cast considera ot Fonts baton ta aro s 8 ‘sau_metal inglobat: in orice 2 medi in afk de eazile | son $3 , Beton in interiorlelilor g care vem. taghey/zghet, cims 8 | © | Sbrasine amu ataschimies "| eaiites nae fone | T4973 ay eatru beton armat sau cu | St 5 pel mgt nt foarte seat. Beton inition ciditor eu umidatea ter seszuts. | 20/25 XC1_ | Usest sau permanent ud Beton submersibil in apa. | LC 20722 5 Spay cemem de 5 Beton avind contact de | C25/30 | XC2_ | Ud rercori uscat Tomgii drat cu apa, Le 25728 's Amnmite find a 2 Beton ia interionul eliditilor 4 ca unitate modoratt sau | | xca_ | unitate moda suc, 208 5 Beton in exterior léiior 8 ‘exit de ploaie. 8 Suprais clomentuht de . toton esto fn contact eu apa, | C3097 XC4 | Cicriatermnteumausca | HOw ene ts cenuer ca 7 C20 _ clusade expunere XC2., | Suprafiga betonulut expand 5 nite moder elorunior din ser, 3037 | 201 [Uniti aston C308 3 icin pair nat 2 Elemente de betoa expose | C30037 | X02 | ed ror usar 1 ape indistriate ce contin | LC3053 elon i Pang de pod epase a sxropilor de ap eu eoufinut § ichuri altemante umed/uscat lorus casias E | x08, | Citutatemteumedtsca) de cones cues Dale pena para 5 xpunere fa sara din ar, dar | te cant 5 urvcturi apropate sau pe | C | xst_ | nutscomct et evap de | Sa C308 bs 3 a 3 i 035/45, EG | 392 | Pemerestbant Paridestrcnimarine. | C2545 es 5 c3si4s E | x83 | zonesioptede vals acide stueturimanne, | C3585 Exemple de incadrare sunt prezentate in figura I.1 pentru o claire de locuit, iar in figura 1.2 pentru 6 constructie industrial amplasatd ling mare sau intr-o alta zona si pentru o parcare subterand, 310 Ss je IE = Ss Lo 55 ™ 7 abe ae Figura 1.1. Clasele de expunere la o cladire civil Tabelul 1.2. Clase de expunere cu posibile efecte asupra betonului Dramicamaiic eC Sinket | pesierarmatt | caartecspocepoaelt | ming de Clos consideratii beton, Sen) SRT al TeaRTH | Space eae haem | OMT ‘ea a et Sunwell | Be3033 Sater rene vem_| Stete motont deat cu | bean sectnee Je | C2500 - agenti anti-inghet drumuri expuse la inghet si | LC 25/28 3 Tn agengi antiinghet din acr Saat Sele cuone aE | ggps : Sone mar ao ap i | SUPE erste dE c57 [x | Senin son care ol | Ts 4 So ae ae jaturafie mare apa cu | Sgenfllr anti pale xa | Sen nga | © en SE | C307 Fer TENS Sau aP8 Ae | agent anteinghe singh. | LC 30033, ike toe Se ser aneoegi Xan | Maa or agente [Stu aanle gape] STOGT g “ mica sc&zuti, freatica, LC 30/33 i eines eae Sie | Saag CSOT 8 XA2 | moderaté frcatica, LC 30/33, 3 aap | Wot ovapine dinit [ Slut anual @ ap] C3548 fea tea tess ‘Tabelul 1.3 Expunerea betonului la uzurd prin abraziune Simbot | Gradde | Exempe informative unde casa do ca Gist | Gant | exper pose conigera minim dos nda uate san ; 3037 XMI_ | normala Portante) expuse circulafici vehiculelor Le 25/30 3 | Pardosek a], : casias 2 M2 yuternicd tante) g [se rem erucraige | ean 3 | Pardoseli industriale (purtate sau j port) expe acai 5 | xq | toate | motttvutoasie cridnelwtoner | C3s/s putenicd | unmet atlge eugene | LC3037 Abraziune prin sluviuni la construct hidrotehnice gi bazine de liniglire, aitxe xo xo X08.x8t PA, 22 E)_ xsa xc XFAXAL x03¢protecte 638/85 ¢, 88mm XD! +protecievtencuiala 630037 c.=45mm XC3¢protetiotasilt Figura 1.2. Clase de expunere pentru 0 constructie industriala (a) gi o parcare subterané (b) Sarcina proiectantului este si stabileased cit mai corect clasa de expunere in functie de conditiile mediului inconjurator in care se afla clementul de constructie. 13 Cerinfe minime la stabilirea compozifici betonului Betonul poate fi realizat pe baza unor compozifii stabilite in dowd’ moduri principale: ~ amestecul de beton proiectat la stafie de producitor; — amestecul de beton prescris de ciitre proiectant gi/sau utilizator. Alegerea componentilor se face pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de cltre un laborator autorizat. in cazul amestecului proiectat pentru o anumita clas de expunere, trebuie specificate urmitoarele date de baz: — clasa de rezistenfis ~ dimensiunea maximé a granulei agregatelo — consistenta betonului proaspat; 312 ~ dozajul minim de ciment; = raportul A/C maxitn, in anumite cazuri privind condifiile speciale de utilizare a betonului trebuie specificate caracteristici suplimentare, cum ar fiz tipul si clasa cimentului; — confinutul de aer antrenat din betonul proaspat; ~ rezistenfa la penetrarea apei (gradul de permeabilitate a betonului); — condifii speciale pentru agregate; Cimenturile utilizate curent sunt reglementate de SR ENV 197-1 (tab. 1.4) dar se pot folosi si alte cimenturi speciale fabricate la cerere. Componentele principale care intr in compozitia cimentului sunt clincherul Portland, zguri granulati de furnal, puzzolane naturale si industriale, cenusd de termocentrala, sisturi calcinate, caleare, praf de siliciu, filere. ‘Tabelul 1.4 Tipuri de cimenturi “Tipul eimentulut ] Componente prneipate (Hick clinches) | procente ir ‘Tipuri principale Denumire Simbot | Denumizea GM | Cimentrontana [SRE ‘Ciment Porttand cu | 4 uci ce gurl gramalat de fural (8) ["Giment Poriaad ex ne CEMWAD | lice ulrafina pazzolana naturale (p) (Ciment Portland ev vlan puzzotna clcnn () cameo 2.38 oe ne = BE coast burdtoare sitions Ciment Portland cu |_CEM TWB-V_ ® 2135) om ‘cent rateare a “si CEM IVAW | cenusi zburitoare calcicd $20 ow 35 ‘CimentPornad co ‘sist calcinat ‘Sist caleinat (T) Ciment Portland eu |_CEM WB ene 05%) 23S calear CEMIVACLL | Catcar ou carbon organic nu| 6-20 (CEM I/B-LL depagezte 0,2% (LL) 21...35 CEMIA-M | Toate componentole sunt | 6...20 CCiment Portland posibile - ‘comporit CEMWBM | (S.D,PROVWTLLL | 2135 CEM I ‘Ciment de furnal |Zguri granulata de farnal (S)}is 665. 4 ceM IC 31.95 cen vin tas ‘CEM IV. ‘Ciment puzzolanic Purzolana (D,P,Q,V) cEMIv 35.55 CEMA pans 18.30 cemy | cinetconprt, MWA | za ganas [eewrvm | boson 750 38Fiecare tip de ciment cu adaosuri se produce in mai multe variante de compozitie, care se diferentiaza prin procentele de clincher si celelalte componente principale. Se pot defini trei clase de rezistenfa (tab. 5) pentru cimenturi si la fiecare clasa in funetie de rezistenta inifiali se distinge o clasi uzuald (N) si una cu rezistenté inifiala mare (simbolizata R). Pentru obfinerea unor clase mai mari de rezistenfa la beton se recomanda folosirea cimentului de clasi superioara gi a aditivilor reducatori de apa. in cazul in care temperatura in timpul turndrii este scizuti, se vor folosi cimenturile cu intarire rapida (R) si aditivii acceleratori, iar in cazul turnarii pe timp cilduros, cimenturile cu intirire lenti si aditivii intarzietori. Tabelul 1.5 Conditii mecanice si fizice definite ca valori caracteristice ale cimenturilor — Rezistenja la compresiune [MPa] ‘Timp inigal | Sabie Cast de |" Reristnintlt | Rersenitstadard | depict | (expansine) M [r2zite | Taile 28 zile tonin) (mm) 32,5N ~ 2160 2325 52,5 275 325R | 2100 : BSN | =100 : sR | 2200 T 525N | =200 : 525R_ | 2300 242s | <625 260 10 2 52,5 - 245 La betoane tumate in elemente masive sa vor folosi cimenturi care prezinté valori miei ale caldurii de hidratare pentru a evita aparitia unor fisuri, Alegerea tipului de ciment se face in functie de rezistenta caracteristied preserisd a betonului, de viteza necesari de dezvoltare a rezistentei si de conditiilor de expunere (tab. 1.6). Tabelul 1.6 Alegerea tipului de ciment in functic de clasa de expunere “Gas de expnere [XO] XC) XG | xp? | x xR |x xC2 ‘xc4 | XS2 xe? ciMT 3 D Fig] v Vv W Ww |CEM IL T TL LL L c M L : M Sy — Jem os z cEMiv CEM, i ~ = utilizabil ~ neutilizabil 314 Pentru a asigura betonului o structuri compacta si 0 lucrabilitate adecvati este necesar un continut de parte find cu granuli de la 0 pana la 0,125mm. Un confinut mic de parte find poate conduce la pierderea apei din beton, fenomen denumit in literaturi “singerare”. Pe de alti parte, un confinut prea mare de parte find poate conduce la o prelucrare greoaie (betonul devine prea dens gi lipicios) ce atrage dupi sine un consum mai ridicat de api, iar impreunit reduc proprietitile fizice ale betonului Recomandéii privind confinutul maxim de parte find pentru betoane obignuite sau ugoare se prezinta in tabelul 1.7 Un dozaj minim de ciment trebuie adoptat in vederea asigurarii alcalinitatii betonului, conditie necesari pentru protectia armaturii impotriva coroziunii. Pentru a asigura o rezistenfi mare betonului care inseamni implicit si o rezistent mare la pitrunderea substantelor agresive , raportul A/C va fi cat mai mic, dar suficient pentru a asigura lucrabilitatea betonnlui proaspat. Tabelut 1.7. Confinut maxim de parte find pentru betoane cu clasa maxim’ C50/60 sau LCSO/S5 ‘Confinut de ciment ‘Conjinut maxim de parte find (kgime) |___(kgp/me) Clasa de expunere XE XM X0; XC; XD; XS; KA Granula maximé a agregatului wilizat smm [16..63mm[ —8...63mm_—_—‘ [300 [450 | 00 330 2350 300 [450 550 in tabelul 1.8 sunt trecute valorile privind confinutul minim de ciment si raportul de apa/ciment maxim pentru clasele de expunere XC si XD, in tabelul 1.9 pentru clasele XF si XA, iar {n tabelul 1.10 pentru clasa XM. ‘Tabelul 1.8. Limite pentru compozitia betoanelor in cazul claselor de expunere XO, XC.XD gi XS precum si pentru beton cu grad de permeabilitate ridicat Fara tise Agresivitate fas de armiturd | Beton cu grad de de or cali petmeabilitate | asssivite Carbonatare lor cutest epi de ridicat” Grosime | Grosime Clasa de | xp! | xp2 | XD3 | x0 | xer | xc2 | xe3 | xea | XBT] XD: elem. | elem. expumere xsi | xs2 | x83] 95m | San - 0.75 | 0,65 | 0,60 | 0.55 } 0.50 | 045 | 0,60 | 0.70 i 240 | 260 | 280 | 300 | 320 | 280. - i aa a0 x0 x0 adaos) | Peaini granila maxima de 63mm continutul de ciment (min. C) se poate 30ka/me. In acest caz-nu se fine cont de 2) Pentra elementele masive (dimensiunea minim 80cm) se admite 300kg/me. » Se dovedoste gradul de permeabilitate prin incercati, Adaosurile pot imbundtitii lucrabilitatea, gradul de impermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi. Unele din adaosuri sunt considerate inerte gi inlocuiesc partial partea find din agregate (cca. 10% din nisip 0-3mm), iar altele sunt active cu proprietiti hidraulice (de ex. 2gura granulati de furnal, cenusa, praful de silice, etc.). In cazul adaosurilor active, la ealculul raportului ‘AC se ia in considerare cantitatea de adaos din beton ca parte lianta (se adaugai la ciment). Aditivii si adaosurile vor fi ad3ugate in amestec numai in asemenca cantitafi in edt sa nu educa durabilitatea betonului sau si produeii coroziunea armituri, ais aTabelul 19. Limite pentru compozitia betoanelor in cazul claselor de expunere XP, XA Expunerea betonului la i ingheyDezghet ‘Mediu chimic agresiv Casa de XE xe | oxes | xve | xar | xaz | xas expunere ‘AIC max. 0,60 [055] 0,50 | 0,55 | 0,50| 0,50 | 0,60 | 050 | 0.45 min. C? kg/me | 280 | 300 | 320 | 300 | 320 280 320 Finin. C kgime _ - | z - 270 - (cu adaos) 70 270 ‘min. p (continut >] .ta).)= - minim de eet) \ Pentrn granula maximi de 63mm confinutul de ciment (min, C) se poate diminua eu pana In 30kg/me. Continut de aer mediu in betonul proaspat ia momentul punerii in oper granula>8mm 5,5%lvol; granula>16mm 4,5%/vol; gramula >32mm 4,02%6(vol.; granula=63mm 3,5%4lvol. Se poatt trece sub aceste valori eu max. 0.5%/vol. Pentru beton fluid confinutul de aer ge mareste cu pani la 1%vol, > Realizare firi pori de acr in cazul betoanclor in contact cu plmdint eu A/C=0,40 precum ulilizarea cimentului cem I1V/B pentru: = elemente fn contaet cu apa mari cw A/C=0,45; C35/45 gi c=340ke/me gi ‘Tabel 1.10. Limite pentru compozitia betoanelor in cazul claselor de expunere XM. = _evacuiri de cdi de rulare (piste) cu A/C=0.45; C40/50 gi c>360kp/ime; _| Expunerea betomilui la wari Clasa de expunere xMi__| xM2 [xa AIC max 058 [ 08 rin C fkgime] 300 320) min € (ew adaos) tke] 270 Severitatea atacului chimic depinde in principal de natura substanfelor agresive (compozifia chimiea) dar si de presiunea, viteza de curgere a lichidelor, precum si de temperatura si umiditatea mediului in general atacul chimic este mult mai sever la temperaturi gi presiuni ridicate mai ales dact betonul este expus gi la abraziune mecanici sau Ia alternan(a inghet ~ dezghef. Rezistenta betonului la atacul chimic depinde in primul rind de impermeabilitatea sa, Criteriile pentru aprecierea gradelor de agresivitate ale apelor naturale sunt prezentate fn tabelul 1.11. Tabelul I.11 Criterii pentru aprecierea gradelor de agresivitate chimic& a apelor subterane gi a solului [] Gareterice cine [XA KAD ~ Factor Pa as = | Carbonati (CO, [mui] | 15.40 >40, a ‘Siruri de amoniu 15...30 > 30...60 > 60... Eine 1 2 Wiasnesin (ia : 3000 pa a eznk( 300...1000 | > 1000...000 | > 3000 pin | Salfayi* (S0."F mat] | 200...600 | > 600...3000 | >3000 si = 6000 ~ [SHO EF8H) | oon aoo0 | s300.120| > 1200s 240 & > 200 Bauman - Gradul de aciditate Gull ‘Nu se intélneste in practicd 5 Po clase RAD EAS ae alized cient veitont aw litle GIS). Pent valori SO," > 1500 se foloseste ciment special + adaos de cenugi. 316 in cazuri speciale de expunere la substanfe chimice cu agresivitate mare, la proiectarea compozitiei se vor respecta si alte reglementiri precizate in norme tehnice specifice. in general trebuie acordati o atentie deosebita stabilirii compozitiei betomului supus la acfiuni agresive chimice gi ori de cite ori apare necesar se va cere unui institut de specialitate efectuarea uunor studii pentru stabilirea acestei compoziti in cazul unor incertitudini, la stabilirea compozitiei, ca o norma suplimentara de protectie se poate considera si aplicarea unor pelicule impermeabile pe suprafata expusd a betonului. Consistenfa betonului proaspat si misura lucrabilititii poate fi determinatd prin urmatoarele metode: tasarea conului, rispandire, grad de compactare si remodelare. Clasificarea in clase, fumetie de diferitele metode, este prezentata in tabelul 112. in general nu exist o corelare intre cele patru metode, astfel incat consistenta betonului este stabiliti de la caz la caz cu una dintre aceste metode. Se recomanda utilizarea metodei tasarii conului sau metoda rispandirii. Numai la betoanele cu lucrabilitate redusi se va folosi o alti metoda (grad de compactare sau remodelare). ‘Tabelul 1.12. Clase de consistent’ Metoda Chase Caracieristich SI ‘Tasare de la 10 pan la 40 mum e __s de la 50 pana la 90 mm 2 3 ‘de a 100 pain Ja. 150 mm 6 84 dela 160 pana le 210 mm Ss > 220 mm Fl DiametrulPispandirii in mm = 340 g 2 { dela 380 pana la 410 3 BO de La 420 pind la 480 4 Fa «de 1a 490 pina la 550 z id doa 560 pin Is 620 | ¥6 __ 2630 ~ 2 Indice de compactare # 21.46 2 0 ae 1a 15 pnd Ta 1.26 g dela 1,25 pain la 11 o de la 1,10 pling la 1,04 ‘Vebe in s=31 w de fn 30 pain la 27 a ~ de 1820 pila 1 > V3 I ‘deta 10 pind la_6 Va I dela Sind la_3 Consistenta betonului se stabileste de citre proiectant, in conformitate cu prevederile din tabelul I.13., astfel inca, betonul sé poat’ fi transportat si pus in opera in conditii optime. Tabelul 1.13. Consistenfa betonului Ne. Crt. Tipul de elemente (Glasa de consistent 1 Fundafit din beton simpiu sau slab armat, clement Si sau$3 ‘masive D Fundafii din Beton armat, stip, grinzi, perefi 32 _ _ structural s Tem, realizate cu beton pornpat, recipienyi, 3 monolitizri Ss 7 lemente sau monolitizari cu armitari dese sau sa dificultiti de compactare, elemente cu sectiuni reduse 5 Elemente, pentru ¢ ciror realizare, tehmologia de ss execufieinmpune betoane foarte fuide 317 IANEXA IL MODELAREA GEOMETRICA LA ELEMENTELE STRUCTURALE IL Definirea elementelor structurale Elementele unei structuri sunt clasificate, dupa natura si functia lor in: grinzi, stilpi, plici, perefi, dale groase, arce, plici curbe subfiri, et. O grind este un element a cérei deschidere este mai mare decdt triplul indlfimii sectiunii transversale (!> 3f). in caz contrar elementul se considera o grind perete. Un stalp este un element a cirui inilfime este cel putin egal cu de trei ori latura mare a seefiunii transversale (#7 3h), iar latura mare nu depigeste de 4 ori latura mick (4b > A), plac este un element a carui dimensiune minima in planul siu este mai mare sau egaki cu de 5 ori grosimea (h, > 5h). plac supusa in principal la incareari uniform distribuite poate fi considerat& c& se descarc’ pe o directie dacd are dowd laturi libere, sau dack este rezemati pe patru laturi eu raportul laturilor h/h > 2 (b fiind latura mai mare a plicii), Plicile cu nervuri gi cele casetate pot fi calculate fird a fi descompuse in elemente discrete, ac respect conditile: ~ distan{a intre nervuri nu depaseste 1500 mm; — inalfimea nervurii sub plac nu depaseste de patra ori | —‘inalfimea zonei comprimate este mai mare sau egali cu 1/10 din distanfa liberi dintre nervuri dar nu mai putin de 50 mm; ~ se prevad nervuri transversale la distangé libera nu mai mare de 10 ori grosimea totala a placii, 11.2 Determinarea Litimii efective a plicii Determinarea litimii efective a plicii, in calculul 1a toate stirile limit, se face pe baza distangei fp dintre punctele de efort nul din diagrama de momente incovoietoare (fig. 11.1). Aceasti abordare este posibilii daci raportul dintre doua deschideri adiacente este cuprins intre 2/3 gi 3/2, iar {in cazul consolei dacd lungimea ei nu depiigeste jumitate din deschiderea adiacentdi 10,15 eno Hes lea ess 2 zt 4 “ Figura 11.1 Distantele /o dintre punctele de moment nul Latimea efectiva a plicii rezulta din relatia (fig. 112) Buy = byt bags bag SB (ity unde by, = 0,25, + 0,lly <0,2/, cu ay 318 a3) in situatii curente, pentru analiza structural se poate accepta o Litime constanta pe toati deschiderea, determinat pentru sectiunea din cimpul deschiderii Figura 11.2 Parametrii pentru definirea litimii plicit 11.3 Deschiderea efectivi a plicilor si grinzilor Deschiderea efectiva fey a unui element se determin cu relafia: Ig L$, +a, aay {n care J, reprezint& lumina deschiderii respective, cele dou valori ale mirimii a pentru reazemele deschiderii determindndu-se pe baza datelor din figura 11.3. be b) continuitate 1 bo 4 I I | ia I 4 le 1 : a = min(t/2shi2) ©) nod de cadra 4) consol ©) aparat de reazem Figura 1.3 Definirea deschiderii efective 31911.4 Reducerea momentelor pe reazeme Plicile si grinzile continue se calculeaz conform procedeului grinzilor continue pe reazeme rigide care permit rotirea liberi a elementului. Tindnd seama cd, in realitate, plicile si nervurile reazemi pe elemente cu o anumiti [afime, care se opun rotirii libere, se admite reduccrea momentelor pe reazeme. Se disting doua cazuri a) plici gi grinzi rezemate pe alte elemente cu care nu fac corp comun; b) plici si grinzi rezemate pe elemente cu care sunt legate monolit. in primul caz considernd conform figurii IL4 cd reactiunea de calcul Fras 8© nie uniform pe toati Kitimea reazemului, valoarea momentului ineovoietor pe reazem (indiferent de procedura de evaluare), obtinuta pe baza distanfei interax, se poate reduce cu mirirea AM ,, astfel: Meret (Ls) M ted = Mg — AM gy (1.6) O=Fetalt Figura II.4 Reducerea momentului pe reazem la plici si grinzi continue care nu fac corp comun cu reazernul In cazul b) zona comprimati poate si coboare pe reazem cu o pant de 1:3 (fig. ILS). Rezulti c& inaltimea activa a sectiunii este mai mare in axul reazemului, decdt la margine. Daca dimensionarea se face cu valoarea momentului redus, obfinut cu relafiile TLS gi IL6, va rezulta o cantitate de armitura mai mica decat dacd dimensionarea se efectueaza la marginea reazemului la momentul Mi, gi Mz, 1 t ft [Min] =/Meal-Woeavls + ose ran (7) ‘Termenul (72, + ross) se poate neglija daca lijimea reazemului este mai mic decat 80 cm, iar relafiile de calcul pentru momentele reduse rezulta: |st3,|=[M ool Foal 320 (a8) ein 1 Me ig ee Figura II.5 Reducerea momentului la fafa reazemului la pléei si grinzi rezemate pe elemente cu care sunt legate monolit Momentele determinate 1a fata reazemului trebuie s& fie mai mari decat 65% din momentul de incastrare perfect calculat cu lumina deschiderii /, (fig. 11.6). LUTE YET TET TTT TTD itor donita | a t scheme sation > 65M Figura 11.6 Determinarea momentului minim la 0 grinda continua cu incdrcare uniform distribuita 321‘Momentu! minim la o grinda cu o inedrcare uniform distribuitA se objine astfel: “ote + rote) = deschiderile marginale: Myy.y = 04 = deschiderile intermediare: My. = 55: Ge + ¥oMx) Verificarea respectirii momentului mi pozitive. Figura 11.7 Momente minime la reazemele lat 322 este cu atit mai semnificativa cu cat reazemul este mai lat (fig. 11.7). Se pot objine momente foarte mici la marginea reazemului sau chiar momente ANEXA IIL IMPERFECTIUNI GEOMETRICE Imperfectiunile se iau in considerare in calculul la starea limit ultima pentru situatiile persistente si accidentale de proiectare, nefiind necesar a se fine cont de ele in cazul verificdrilor la strile limita de serviciu, ‘Imperfectiunile se pot prinde in caleule prin inclinarea elementetor structurale verticale data de relatia: 8, = 0,004 (umL.t) unde: 4 este valoarea de baz; se specifica in normele nationale, valoarea recomandati fiind 1/200; @, = 2/7 - factor de reducere pentru inilfime, cu valori in intervalul 2/3 < @, <1; @,, = J0,5(1+ I/m) - factor de reducere pentru numirul de elemente; 1 —lungimea sau in<imea, in metri; m~numirul de elemente verticale contribuind la efectul total. Definirea marimilor / gi m se face in funcfie de efectul considerat, distingindu-se urmiitoarele trei situa (fig. IIL.1) = efect pe elementul izolat (fig. HI.1a): /= lungimea elementului; m= 1; = efect pe sistemul de contravéntuire (fig. IIL.1b): 7 = inaltimea clad ; m = numirul de elemente verticale care contribuie la for{a orizontaki pe sistemul de contravantuire; — efecte locale asupra elementelor orizontale sau verticale (fig. III-1c): /= inalyimea nivelului; ‘m= numiirul de elemente verticale din cadrul nivelului care contribuie la forfa orizontald la nivelul planseului. in cazul elementelor izolate, efectul imperfectiunilor poate fi luat in considerare sub forma unei excentricititi, in functie de inclinatie 6, si lungimea de flambaj /y conform relatiei: 6-42 a.2) sau sub forma unei forfe Hi actionénd in punetul care conduce a momentul incovoietor maxim dupi cum urmeazi: — in cazul elementelor necontravantuite (fig. IM-1al): H, = 0,N ; ~ in cazul elementelor contravantuite (fig. III 142): 17, = 20,.N in cazul peretilor gi a stalpilor rezemati din sisteme contravantuite pentru simplificare se poate folosi excentricitatea ¢, = 400, corespunzénd la a, =1 Jn cazul structurilor, efectul inclinat 4, poate fi reprezentat prin forte transversale pentru a fi prinse in calculul static alzturi de alte actiuni, dup8 cum urmeazai: — efectul asupra sistemului de contravantuire (fig. IIL.1b): H, = 0(N, —N,): AlN. +N.) — efectul in cazul imperfectiunilor diaftagmelor (fig, 11.10): H, = » Tespectiv H,=0N, 323al) necontravantuit __ ad) contravéntuit 4 a) stp izolat yN - yn | H fp ew a i —— PEL. mm b) sistem contravantuit c) imperfectiuni Figura III] Efecte ale imperfectiunilor geometrice 324 ANEXA IV CRITERII PENTRU NEGLIJAREA EFECTELOR DE ORDINUL I IV.1 Criterii pentru elemente izolate Elementele izolate solicitate 1a compresiune necesita uneori si un calcul la starea fimitis de stabilitate a formei. Necesitatea acestui calcul este conditionati de zvelte{e (2) definiti ca raport fntre lungimea de flambaj (Iungimea efectiva ly) si raza minima de girati (i): (v.l) Pentru stalpii cu sectiune dreptunghiulara se utilizeazi o alti expresie a coeficientului de zveltete: = 0,292 (Iv2) in care h este latura sectiunii transversale in direcfia in care se determina zveltefea, La clementele obisnuite, prin calculul la stabifitate se urmireste de fapt stabilirea influentei zveltetei (a cocficientului de zveltefe) asupra capacitifii lor portante, Pentru clementele izolate la care valoarea coeficientului de zveltefe AS Aimy =10 sal Ay S Ayay =35 av3) influenfa flexibilitifii asupra capacititii portante este neglijabili (fig, IV.1, cazul a) si nu este necesar si fie Inatii in considerare in calcul pozitia dupa | deformare Figura IV.1 Starea limita de stabilitate a formei Pentru stalpii de beton armat care au coeficientul de zveltefe A> Aim flexibilitatea influenfeazi capacitatea portant (0 diminueaza) prin efectul de ordinul II (fig. IV.1, cazul b), De fapt, in proiectare se procedeazi invers. Se mireste capacitatea portanta a acestor elemente Iuénd in considerare efectele de ordinul II, respectiv a unor valori sporite ale momentului incovoietor, fatii de cele rezultate dintr-un calcul de ordinul I (pe un element nedeformat). Pentru valori mari ale coeficientului de zveltete cedarea elementului se poate produce prin pierderea stabilitifii formei. Accasti situafie corespunde cazului c) din figura IV.1 si la aceste 325elemente este necesari determinarea incarciirii critice de pierdere a stabilitatii, in raport cu care si se asigure o dimensionare corespunzitoare a lor. Pentru o definitie general a lungimii de flambaj in figura IV.2 sunt prozentate edteva exemple de lungime de flambaj ale elementelor izolate cu sectiunea constant. Unele elemente care apartin uunei structuri din rafiuni de calcul, pot fi considerate izolate. y voy 6 Ch Ch Ch Cok a) l=] b)W=21—c) “O71 d)b-0,51 ec) bl) 0,5IKle<1_g) be>21 Figura IV.2 Lungimea de flambaj a stalpilor izolati Pentru stalpii cadrelor regulate lungimea de flambaj se determina conform celor de mai jos: — stilpi contravantuiti (fig, IV.2.1): kh )f, 4 (i + - ( 0.45 =] (Iv.4) — stilpi necontravantuifi (fig. TV.2.2): i-tom (0th) (8:)} av.s) Kk +k 1+k, +k, unde: ky si ke sunt flexibilititile relative ale rotirilor impiedecate la cele dou capete ale elementului; corespunde limitei teoretice pentru incastrare, dar se recomanda 0,1 ca valoare nim pentru hy si k2, deoarece incastrarea perfecti este foarte rar in practic’; Teste hingimea liber a stalpului, intre legaturile de capat. la rotafie se calculeaza cu relat (v.6) unde: 0 este rotirea corespunzitoare momentului incovoietor Mf, ET rigiditatea la incovoiere a stilpului; daci un stilp adiacent intr-un nod poate contribui la rotatie, termenul ZI va reprezenta summa corespunzitoare stilpilor adiacenti nodului; se va fine cont de fisurarea reazemelor, in afar de cazul in care acestea nu sunt fisurate in starea limita ultima, Pentru alte cazuri, de exemplu stalpi la care in lungul elementului variaz forta axial’ si/sau seefiunea transversald, lungimea de flambaj se obtine din relatia de mai jos: av.) unde: £/ este valoarea reprezentativ’ a rigidit’qii Ia incovoiere a stalpului; Np~ fora axiala de flambaj, corespunziitoare rigidititii EZ Valoarea limiti a coeficientului de zveltefe Ama este indicat’ in normele nationale, recomandandu-se ca aceasti valoare si se obfind din relatia: Aayy = 20ABC/ Vn (v.8) in care: A =1/(1+0,2, }; dac nu se cunoaste ga se poate accepta A = 0, 326, B=4i+2o ; dact nu se cunoaste «, se poate accepta B= 1,1; C=1,7~r,,; dact nu se cunoaste r,,, se poate accepta C= 0,7; este valoarca efectiv’ a coeficientului curgerii lente a betonului; t.Syu/ Acfoa este coeficientul mecanic de amare; A, este aria total a armiturii longitudinale; n=Neuy/A.fry este valoarea relativa a forfei axiale; Fg = Moy Maa s Mor, Moz sunt momentele incovoietoare de ordinul I la capetele elementului (fig. 1V.3); in toate situatiile se considera |M,,|>|Mo,|- Daci momentele incovoietoare rotesc in acelasi sens (fig. [V.3.a), rm se consider’ negativ (C> 1,7), in caz contrar (fig. IV.3.b) rm se considera pozitiv (C’< 1,7). os ay [Ne by [Nes oo oo on [too | J Mou=Nesle Mu=Neala | Jo Jos Ne a Figura IV.3 Momentele incovoietoare de ordinul I la capetele elementului Raportul rar trebui si fie egal cu 1,0 (C= 0,7) in urmitoarele cazuri: — elemente contravantuite la care momentele incovoietoare de ordinul I sunt produse in fntregime sau numai partial de imperfectiunile geometrice sau de incircarile transversale; — elemente necontravantuite, in general. Coeficientul curgerii lente efective se obfine cu relafia: og = ole.t,) Maste ave) in care: ga(%0,4) este valoarea final a coeficientului curgerii lente (vezi pet. 2.1.3); ‘Mopiay ~ momentul ineovoietor de ordinul I in combinatia qvasi-permanentt; Moxa — momentul incovoietor de ordinul 1 in combinatia corespunziitoare stiri limita ultime. Raportul Mozigp / Moea poate fi caleulat pentru sectiunea cu cel mai mare moment incovoietor sau se poate alege o valoare reprezentativs, atunci cénd raportul variaza in lungul elementului, Efectele curgerii lente pot fi neglijate dact g.(s0,s) <2, 2<75 si Mose / Nea> h, h find inilfimea sectiunii in directia corespunzitoare momentului incovoietor. Valoarea limita a cocficientului de zveltefe Aji, in mod simplificat se poate obfine cu relafia: 4 10,78 ban = (v.10) sau din figura IV.4. in cazul compresiunii excentrice oblice, conditia (IV.3) trebuie verificata pentru fiecare directie in parte; este posibil ca efectele de ordinul II sa fie neglijate pentru ambele directii ale sectiunii transversale sau numai pentru una din cele dou directii, sau pentru nici una, 327Ben Cot 60 | so - \ 1 | o {4 Daim 20 = ote ool LON (| nNei/de fea NI | | to} SSH wo. LEPET EEE | 018,490.18 3602599028, 90 48g gg 58 Figura IV.4 Valoarea limiti a coeficientului de zveltefe 2» in funotie de valoarea relativa a fortei axiale n, determinati in mod simplificat IV.2 Criterii pentru structuri Se admite ci se pot neglija efectele globale de ordinul II la structuri daca se respect condiia: 1, n+ DE. te Pe fn care: Fg este forta vertical total, ng numirul de niveluri; L~in‘ltimea total a clidirii miisurati de la sectiunea de incastrare in fundatie; 1.~momentul de inerfie al sectiunilor nefisurate ale elementelor de contravantuire; Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al betonului se obtine cu. relatia: Ey = t= av.2 Ver in care coeficientul yes = 1,2. Coeficientul ky se specifica in normele nafionale, recomandandu-se valoarea 0,31. Daca se demonstreazi ci elementele de contravantuire nu sunt fisurate fn starea limiti ultima, coeficientul ky se inlocuieste cu coeficientul kz specificat in normele nationale, recomandéndu-se valoarea 0,62. Relatia de mai sus poate fi folosita numai daca sunt indeplinite toate condifiile ce urmeaza — structura este relatiy simetrica; — deformafiile globale de lunecare sunt neglijabile (de exemplu, clidiri contravantuire cu perefi structurali care mu au goluri de dimensiuni mari); ~ elementele de contravantuite sunt incastrate in fundatii (rotirile sunt neglijabile); ~ rigiditatea elementelor de contravantuire este relativ constant pe inalfimea clad — incarcarea vertical’ creste aproximativ cu aceeasi valoare la fiecare nivel. Fea Sh, qvaty 328 ANEXA V METODE DE CALCUL AL EFECTELOR DE ORDINUL I SUB INCARCARI AXIALE V.1 Metoda general de analiza Metoda general se bazeazti pe analiza neliniard, incluzénd neliniaritatea geometrica si efectul curgerii lente. Pentru beton gi armaturi se vor folosi curbe o-e adecvate, precum cea din figura 2.2 pentru beton si din figura 2.6 pentru otel. Din analiza general se obfine valoarea de caleul a inedrcii ultime dacit se folosesc curbele o-¢ bazate pe valori de calcul. in acest scop, in figura 2.2 gi relatia (2.22) fi se inlocuieste cu fez, iar Eon CU Eeg. Valoarea modulului £aq se determina eu relatia (IV.12). in lipsa unui model detaliat, curgerea lenti se poate prinde in calcule prin majorarea deformatici specifice a betonului cu factorul y=1+9,,, valoarea efectiva a caracteristicii curgerii lente gy obfindindu-se cu relafia (IV.9). Efectul favorabil al contributici betonului intins dintre fisuri se poate lua in calcule sau se poate neglija pentru a simplifica procedura de calcul. mod normal, ecuatiile de echilibru si de compatibilitate a deformatiilor trebuie si fie verificate intr-un anumit numéir de secfiuni, ins se accept si se aleagd: numai secfiunile critice gi si se adopte o variafie reprezentativa a curburii, (de exemplu, o variafie similar cu cea din analiza de ordinul D). V.2 Metoda bazati pe rigiditatea nominali a elementul in aceasti analizi se iau in considerare cfectele fisuririi, neliniaritatea comportirii materialelor si curgerea lenti; de aceste efvote se tine cont si in ccea ce priveste elementele adiacente implicate in analiz’ (grinzi, plici sau fundatii). Rigiditatea nominal se evalueazi cu relaia: EL =K Engl, + KEL, (vl) unde: Egy este valoarea de calcul a modulului de elasticitatea al betomului dat de, relatia (IV.12); T.—momentul de inertie al sectiunii de beton; E,~ valoarea de calcul a modulului de elasticitatea al armaturii; 7,~ momentul de inertie al armiituri in raport cu centrul de greutate al sectiunii de beton; K,~ factor reprezentind contribufia armaturii; se poate lua K,= 1, daca p 2 0,002; K, - factor reprezentand contributia betonului; se poate lua K, = kk, /(l-+ ,,), daca p 2 0,00 p=] A, coeficientul de armare; Aq ~ aria total de armatura longitudinal ‘Ae~ aria sectiunii de beton; pg—valoarea efectiva a caracteristicii curgerit hy = f./205 k,n 4.5020; 170 lente determinati cu, relajia (IV.9); n= Nea /4.f-.~ valoarea relativi a forfei axiale; 2 coeficientul de zveltere. Daci coeficientul de zveltefe 4 mu este definit atunci se poate lua in considerare k, = 0,3n < 0,20. 329Daci p>0,01 , se pot lua in considerare K.=0 si K,=03/(1+0,59,,), aceasté variants simplificati fiind mai potriviti pentru o estimare prealabila. in structurile static nedeterminate, relatia (V.1) nu este, in general, aplicabila pentru descrierea efectului defavorabil al fisurarii elementelor adiacente. Din acest motiv, pentru aprecierea efectului Srii parfiale a betonului si a contribujici betomului intins dintte fisuri, se recomanda aplicarea prevederilor de la punctul 4.3.2 si utilizarea relafiei (4.21). Ca o simplificare, se accept conditia de fisurare tolali a sectiunilor. Rigiditatea se determina pe baza modulului efectiv al betonului: “a/ll+ 9) (v2) fn care Fey se determina cu relatia (IV.12). intr-o metoda practiced de calcul, momentul incovoietor de calcul total Mey, care include efectele de ordinul Il, se poate lua in considerare printr-o majorare a momentului incovoietor de ordinul I objinut dints-o analiza liniard: B 142 (Wai New (v3) wate unde: Moss este momentul ineoyoietor de ordimul I; ‘Nea valoarea de calcul a forfei axiale, Np —forta critic de flambaj bazati pe rigiditatea nominal; f) factor depinz&nd de distribujia momentelor incovoietoare de ordinul 1 si Hl. Pentru elementele izolate comprimate cu sectiune constants, momentele incovoietoare de ordinul II vor avea o forma sinusoidal, de accea: Baw ley way {n care valorile coeficientului cy se iau in funetie de diagrama momentului incovoietor de ordinul I; co = 8 pentru diagramA constant; cy = 9,6 pentru diagram’ parabolicd; ey = 12 pentru diagram’ triunghiulard simetrica, Pentru elementele fara forte transversale se poate utiliza relatia (V.7), momentul incovoietor echivalent considerndu-se constant pe Iungimea clementului si in consecing’, in relatia (V.4) se ia ‘ey = 8. In acest caz, este important de subliniat ca, in functie de 2 si Nga, momentul incovoietor echivalent majorat poate fi mai mic decit momentele incovoietoare actionind la capetele clementului. ack relagia (V.4) nu este aplicabil4, o simplificare rezonabild constd in acceptarea valorii f= 1, astfel incét relagia (V.3) devine: Mong V.5) 1 Ngu/ No ws Mrs V.3 Metoda bazata pe curbura nominal a elementului Metoda este aplicabila stalpilor izolati cu fort’ axial constanta si se bazcazi pe lungimea de flambaj fp determinati conform punctului IV.1. Dac se face o evaluare realist a curburii, metoda poate fi aplicata gi structurilor. ‘Valoarea momentului incovoietor de caleul se obtine din relalia: Mey =Moxs + Mz (v6) in care Mors este momentul incovoietor de calcul de ordinul I, inclusiv efectul imperfectiunilor, iar My momentul incovoietor nominal de ordinul II, Valoarea maxima a lui Mey rezulti din insumarea diagramelor de momente incovoietoare corespunzatoare relafici (V.6), diagrama lui Ma avand o forma parabolicd or sinusoidal’ pe lungimea de flambaj J. in cazul structurilor static nedeterminate, calculul static de ordinul I se efectueazi pe structura real, iar calculul de ordinul II se efectueazat pe o structurii bazatit pe lungimile de flambaj. 330 Momentele incovoietoare de ordinul I de la capetele stilpului pot fi inlocuite cu unul echivalent, conform relafiei: My, =0,6Mg, +0,4M,, 2 0,4M wr Cele dows momente de la capitul elementului se considera cu acelasi semn dack diagrama de moment nu intersecteazi axa barei, in caz contrar ele vor avea semne diferite; intotdeauna [Mol= Mo ‘Momentul incovoietor nominal de ordinul Il este: M, = Negey (va) unde: Nee este forta axiald de calcul; e, =(I/r)R /e - sigeata; Ur ~ curbura; Jy —lungimea de flambaj; ¢ — factor depinzand de distribufia curburii; pentru seetiunea transversal constanti, se poate __ folosi e=x* ~10; dack diagrama de momente este constant, se poate considera c= 8. in cazul elementelor cu sectiune constant si simetticd (inclusiv armarea) se poate folosi urmitoarea relatie pentru caleulul curburii. Yr=K,K,-Yr (v9) unde: K, este un factor depinzind de forta axiali, conform relajiei (V.10); K,— factor pentru luarea in considerare a curgerii lente, conform relatiei (V.11); 1, = 2 fu, °0,45d —0,45E,d" d—inalfimea utila a seotiunii; daci exist si armaturi intermediare d = 0,5h+i,, 1 de girajie a ariei tuturor armaturilor. Factorul K-este dat de relatia: (v.10) este valoarea relativa a fortei axiale; 4A Sea 1+ —valoarea relativa a capacitifii portante la compresiune centric; A Svat 4 _ coeficientul mecanic de armare; AL ‘yay ~ valoarea relativa a fortei axiale corespunzitoare punctului de balans (moment ‘incovoietor capabil maxim); se poate accepta valoarea 0,4. Factorul K, este dat de relatia: K,=1+ Bog 210 (All) unde: peste valoarea efectiva a coeficientului curgerii lente, relafia (IV.9); B=0,35-+ f/200~A/150,, cu A conform relatiei (IV.1). 331ANEXA VI INSTABILITATEA LATERALA A GRINZILOR ZVELTE VI.1 Fenomenul instabi laterale Pierderea stabilitatii laterale a grinzilor velte prefabricate sau preturnate, se poate produce la transport sau montaj (fig. VI.1) dar si in cazul grinzilor insuficient contravéintuite in structura finiti (fig. V2). Figura V1.2 Instabilitatea lateral a grinzilor in pozitia final a) structurd contravantuit’; b) structura insuficient contravantuité Pericolul instabilitiii laterale a grinzilor prefabricate este accentuat datoritd zveltetei lor, fapt ce conduce in general Ia o rigiditate stabi la incovoiere in planul orizontal cat si la o rigiditate redusa la torsiune. Sectiunile dreptunghiulare fnalte i Inguste sau seofiunile in T cu talpa avand Litime mic, sunt mai sensibile la fenomenul instabilititié laterale. La structurile finite (in exploatare) se poate {ine seama de contravantuirea asigurati de elementele secundare ale structurii (elemente de suprafa( din beton, pane metalice sau de beton, ete.). 332 VI.2 Situatii in care instabilitatea lateral se poate neglija Bfeetele de ordinul II asociate instabilititii laterale pot fi neglijate daci Kijimea tilpii comprimate 6 (fig. VI.2) satisface urmatoarele condi — situatii persistente b> 4 (£) host VEL 50 (LD LY — situatii tranzitorii o24(4) hogi (V1.2) in care: fo este distanga intre elementele care se opun risuciri; ‘este indltimea totala a grinzii in zona centralé a fo, Pentru predimensionarea grinzilor se poate utiliza diagrama din figura VI. 3 de unde se obfine Jitimea minim a tilpii bain pentru un raport /,,/h si inalfimea grinzii h. Valorile objinute din figura VL3 sunt valabile pentru situatii tranzitorii (montaj, transport etc.), pentru cele persistente se vor lua valori majorate ale talpii cu 30%. atm] im) 8 b 0. 0. 0. 0. 0. 0. 7 8 4 3 2 5s 1 18 20 2 30 3 40 Lin Figura VL3 Diagrame pentru determinarea litimii minime a tilpii la o secfiune T VIL.3 Procedee de verificare acd nu sunt respectate relafiile VI.1 si V1.2 trebuie verificati stabilitatea laterala a grinzii. in literatura se gisesc mai multe procedee de calcul dintre care prezentim: 8) metoda de evaluare a stabilitagii bazata pe bifurcarea echilibrului; b) metoda bazatii pe o analizit de ordin Tl Prima metoda presupune 0 grind ideala la care materialul este perfect omogen, axa barei perfect rectilinie iar inearcarile perfect centrate. in realitate nu exist grinzi cu ax perfect dreapti, ele prezentind mereu imperfectiuni care pind la urm& conduc la cresteri ale incAretrilor gi deformatiilor care la randul lor pot duce la cedarea lateral a grinzii, Posibilitatca de a lua in calcul imperfectiunile geometrice o are numai metoda b). Delimitarea unei incircari existente in comparatie cu 0 sarcind critic aga cum se procedeaza in cadrul metodei a) nu corespunde in totalitate realitifii. Pentru transportul si montajul grinzilor se recomanda tii Laterale dupa metoda a), mai putin laborioasd, iar pentru depozitare si situatia verificarea stabilita final metoda b), metoda care sta si la baza calculelor automate. 333,a), Determinarea momentului incovoietor critic de pierdere a stabilitiii laterale se face pentru © grind’ ideal cu sectiunea constanti si cu un plan de simetrie in care actioneaz’ momentul Incovoietor. Pentru a fine scama de influenta factorilor pe care teoria elasticitatii ti neglijeazd Ia verificarea stabilitiii laterale a grinzilor, se recomanda un coeficient de siguranté unic de cel putin: M, oe EE Yat =2,58.3 (V13) ree, ) {in care: Mz ~momentul incovoietor critic; Mzy ~ momentul maxim de solicitare, in mijlocul grinzii, in timpul montajului sau transportului (valoarea caracteristica), Momentul incovoietor critic se obtine cu relatia: M,= =" JEL-GI, (WL4) a incovoiere AZ, se poate determina dupa cum urmeaz! ~ daca se admite ci pe intreaga lungime a ci grinda este nefisurati (aproximatie acceptabila pentru ci in faza de montaj si transport solicitirile Mpy reprezinti cca.20% din solicitarea maxima) pentru calcule se va utiliza modulul secant Fo», momentul de inertie J. pentru ‘ntreaga sectiune transversala de beton si coeficientul de siguran 7,4, = ~ dacd se admite ci pe portiunea central grinda este fisurati momentul de inertie 1, se determina pentru zona comprimat& a sectiunii de beton, modulul secant pe portiuni §1 Eamat se determina asa cum se va arita la punetul b, i figura VL8 (in relatiile de calcul Mz, se considera cu valoarea caracteristica) iar coeficientul de siguran{a se poate lua la valoarea minima, adicd y,,, =2,5%. Rigiditatea la torsiune Gir se objine in funetie de ipoteza admisa: ~ G=0,E,,, ; Ip~pentru intreaga sectiune de beton; ~ G=0,E, yj 5 Tp— pentru sectiunea comprimati de beton Momentul de inertie la torsiune Jy se determina cu relatia (3.116) si tabelul 3.8. (C-canta de inovoiore “orsune (necro) C am | Le 02 0512 3 10 20 0100 ead 7500 Figura V1.4 Diagrame pentru objinerea coeficientului a 334 Coeficientul « se obtine pentru diferite pozitii de suspendare =1,,/1, din figura VL4 in de f & in care f este distanta de la centrul de incovoiere-torsiune (lunecare) al seefiunii transversale pnd la punctul de agatare. Se poate renunfa: ta considerarea influentelor pozitiei centrului de lunecare sia inaltimii punctului de aplicatie a sarcinii gi in mod simplificat f se poate considera distanfa dintre partea superioara a elementului gi centrul de greutate al secfiunii, atita timp edt punctul de aplicare al forfei se afl& in apropierea fetei superioare a grinzii (cazul cel mai des intélnit in practic) Lao grind’ in dou ape (fig. VIS) momentul critic M., se poate determina cu relatiile de mai sus urmand una din cele dou modalitay ~ se calculeazi momentul critic la iniljimea maximi a grinzii se inmulfeste cu coeficientul subunitar 77: de obicei la mijloc, dupa care Ma =1- Moa (VIS) — se determin’ momentul critic pentru sectiunea cea mai solicitati aflaté la distanta x de la reazem Cal 1k | 10 | 0.75 | 05 | 025 fo - i ‘for forfen] [R&D = it! ¢ 1 | 0.96 | 0.82 | 0,73 Figura VLS determinarea momentului itie My pentru o grinda in dowd ape La grinzile din beton precomprimate, in timpul transportului sau a montajului intreaga sectiune este comprimati. Din aceast cauz4 rigiditatea laterala gi la torsiune respectiv momentul critic sunt mai mari decAt in cazul grinzilor de beton armat. Simplificat la aproximarea stabilitat laterale se pot utiliza principiile de ta grinzile de beton armat fir a lua in consideratie influentele favorabile a celor mentionate mai sus. b) Pentru verificarea siguranjei la flambaj lateral al grinzilor 2velte, se poate folosi o analiza de ordinul II care adopta o forma simplificaté pentru deplasarca lateral i o expresie simplificat pentru rotirea sectiunii din mijlocul grinzii datorata torsiunii, Secfiunea din mijloc trebuie calculati la incovoiere biaxial in concordan{i cu rotirea sectiunii, Reazemele de capat (in general sub form’ de fire’) trebuie si reziste la momentul de torsiune de ordinul IT cauzate de deplasarea lateral Dupa [51] este recomandat si se considere in calcule 0 exceniticitate aditionala lateral 1/500 si o rotire a secfiunii transversale &, = 0,0075 (fig. VI.6). Figura V1.6 Deplasiri si rotiri nedorite la o grind’ 335In cazul situatiilor persistente sau tranzitorii (depozitare pe un termen mai lung) trebuie si se find cont de deformatiile de durati ale betonului. Cresterea deformatici datoriti curgerii lente a betonului nu are voie si fie mai mare decat deformatia objinuta din incdrearile permanente. O modalitate de estimare globala, fard calcule, a deformirii prin curgere lent este prin dublarea deformatiilor initiale e, gi 9, datorate imperfectiunilor [76]. in EC2 s-a renunfat la rotirea nedoriti a sectiunii si prevede doar o deformatie laterala de e, =1/300 unde J este lungimea totala a grinzii, Sistemul structural, incarcatile si sectiunea transversal cu armiturile aferente sunt cunoscute r-o dimensionare prealabili riménand de stabilit rigiditatile seofiunii i Rigiditatea laterala AU, si rigiditatea la torsiune Gly se stabilesc in stadiul I sub solicitari obfinute cu coeficienfi partiali de siguranti 7, =ll respectiv yy —1,5. Este suficient si se stabileascd rigiditatea in zona cu cea mai mare solicitare Rigiditatea la incovoiere lateralé F/, se determina pentru zona comprimaté de beton si armitura intinsi (obfinute cu momentul Mpgy). Pentru o grind de beton armat efortul unitar din armitura intinsa gi pozitia axei neutre se obtine cu relafiile: ae (16) xaé-d (VL7) Coeficientii§ si ¢ se determina in functie de forma sectiunii: — pentru sectiuni dreptunghiulare simplu armate: E=n for +2) np (VL8) (V19) E, E, “—, E, > oe =1,2 (VI.10) 10s, ra? wu) Pentru grinzile precomprimate se poate utiliza relatiile si diagramele prezentate la pet. 3.6.1. in calcule se vor utiliza diagrame de efort-deformatie bazate pe valorile de calcul, indicate pentru beton in figura VI.7, iar pentru ofel in figura 2.6. Relafia (2.22) se transforma prin inlocuirea rezistenfei medii foy Cu foa $i Boy CU Eg: (WLI) in care: 336 £2, (fa) - conform tabel 2.2; Ez - conform relatiei VI.10. o 8 es ¥ fos ~ & 0 © Gai(f ca) Eou &e Figura V1.7 Reprezentarea schematicd a relatiei efort-deformatie pentru analiza stabilititii laterale Caleuland deformatiile specifice in fibrele caracteristice ale sectiunii transversale (fibra extrema superioari si in dreptul fefei inferioare a placii Ia 0 sectiune 'T) cu relatia (VI.11) se obtin eforturile unitare de compresiune in beton (fig. VI8). exi(fss) fu ca 3 Figura VL8 Alungiti specifice si eforturi unitare in sectiunea din mijfocul grinzii Media modulului secant pentru zona comprimati a secfiunii din figura VL8 se obfine cu relatiile: Se. 1056, | (VL12) 5, ed 337Rigiditatea laterala la incovoiere si rigiditatea la torsiune pentru sectiunea din figura V8 se determing cu relatiile: (VL13) (WL14) in care momentul de inerfic la torsiume Jy; se obfine cu relafia (3.116) si tabelul 3.8. ntr-o prima etapa se determin’ rotirea sectiunii datorita incovoierii biaxiale. in momentul in care apare o risucire sec{ionala datoriti deformafiilor nedorite , care inregistreazi cresteri in urma efectele de ordinul If, se creea7i un moment Mzy in jurul axei “slabe” (fig. VI.9): Ma = Meg y(9+9,) (VLIS) Gu=yoGe - incarcarea de calcul din greutatea proprie a grinzit 2 =yeqetyode- incarcarea permanenta si variabila de calcul Qu-yoQa - incareare concentrata ‘agatata de grinds Va ya Figura VL.9 Pozitia deformati a sectiunii in mijlocul grinzii in relajia VLIS s-au utilizat urmitoarele simplificiri cos9=1 si sin9=9 care sunt valabile numai in cazul in care deformajiile sunt miei. Deoarece sectiunea transversali si momentul ineovoietor Meay sunt cunoscute, se poate determina, in starea limit ultimi, momentul capabil pe cealalta directie Mzgz dup’ care se obfine rotitea maxim’ admis& din incovoierea biaxial’: I, = Mass _g Meay . in a doua etapa se determina rotirea sectiunii transversale in mijlocul grinzii, obtinuta din momentul de fisurare datoritd torsiunii (Tp). in cazul unui calcul manual, pentru momentul de torsiune de ordinul II, se recomanda o variatie cosinusoidald in lungul grinzii, pentru care rotirea la mijloc rezult’: Typ (VL16) a Diy ha aE (v7) Tap = Sem Wr iin care: fem — rezistenta medic la intindere axiala conform tabelului 2.1; 338 W,,=a,,-hy-b? ~ momentul de rezistenfi la torsiune th care a se objine din tabelul VILL, Tabelul VIL Valorile coeficientului a; bb | 10 [15 [7s [20 25 [30 [40 | 60 [80 [00 T= w | 0,208 | 0,231 | 0,239 [0,246 | 0,258 | 0,267 | 0,282 | 0,299 | 0,307 | 0,313 | 0333, Pozitia centrului de incovoiere — torsiune (Iunecare) se poate obfine cu o aproximatie bund utilizéind diagramele din figura VI.10 [94]. [ excenehi | 8 o! 01 de 08 04 05 08 OF 08 wih Figura VI.10 Diagrame pt. determinarea pozi entrului de incovoiere-torsiune la o sectiune T Dintre cele dout rotiri ale secfiunii se alege valoarea minima: 9 = mina; 9) (VL18) care in cele mai multe cazuri este rotirea 9, Hotirdtor pentru aprecierea echilibrului in cadrul sistemului deformat este deplasarea orizontala din rotirea minima si actiunea incdrcdtilor verticale (gy + qq) la nivelul centrului de luneeare (fig. VL9): 3 or ay aa) (VL19) la care se adaugi deplasarea lateral nedoriti: VWo=vte, (V1.20) Se determina separat deplasarea laterali pentru punetele unde sunt aplicate inedrcérile verticale: (121) (V1.2) 339in relatiile de calcul ale deplasitilor laterale s-a neglijat termenul dat de deplasarea pe vertical w raportata cu unghiul 9 Momentul de torsiune de ordinul II pe reazem (fig. VI.11) se determina cu relatia: Jf, T= (eur +4y-%) (V123) Verificarea stabilitifii laterale a grinzii este satisfzicuta dact momentul de torsiune caleulat cu relafia (VI.23) este mai mic decit momentul de fisurare la torsiune a sectiunii transversale de pe Ty < Tera (V1.24) ye \\ Figura VI.11 Echilibru cu luarea in considerare a deformatiilor De cele mai multe ori in zona reazemului grinda are sectiunea transversal ingrosati (lig, VI.12) situatie in care trebuie si se verifice stabilitatea si in secfiunea mai ingusti B-B cu relafia aproximativa 1,87, es? (WILT. Pe Ent) ? unde: Ao(/) - variatia efortului in centrul de greutate al armaturilor la timpul 6 j—coeficient avand valoarea (n-1)/2n; n—numiirul armaturilor identice intinse succesive. Valoarea coeficientului j se poate lua aproximativ ‘4. Pentru actiunile permanente aplicate dupa precomprimare se consider’ j= 1 vil. 2 Pierderi datorita frects Calculul acestor pierderi se face cu relafia: AB, (x) = Pag (le) (vis) unde: Pray este forta de pretensionare la capitul activ in timpul tensionarii; #—coeficient de frecare intre armaturi si canal, avand valorile din tabelul VIL.1; 6- suma deviatiilor unghiulare pe distanja x (indiferent de directia si semnul lor); k— deviatia unghiular’ accidentali pe unitatea de hingime, pentru armaturi interioare, avand in general valoarea 0,005 < k < 0,01 pe metru. x — distanta de la punctul de tragere la punctul unde se evalueazi pierderea de tensiune, Tabelul VIL.1 Coeficienti de frecare jx pt. tendoane postintinse interioare si exterioare neaderente ntl exteroare (ne-aderele) jAmins, |“Conalde | Canalde | Canal de | ~ Canal de i ofeVneuns | HDPEmenns | ojeVims | BDPFAuns Sirmawetit | 97 | ozs | ae | ome | om [Toren 79 [038 on oe 0.10 Bare site 0.65 : : a Bare lise 033 [= = : "Tia azul amiturlor care ocapd aproximatv juninte din seefanes eanalul ‘Not ~ HDPE - polictilend de inalté densitate. 344 Pentru armaturile pretensionate exterioare, pierderile datoriti deviajiilor unghiulare accidentale se pot neglija VIL3.2.3 Pierderi in ancoraje Aceste picrderi se produc datorité Iunecdiii armaturii in ancoraje in timpul operatici de ancorare, ca $i datoriti deformarii ancorajului in sine, Valoarea Jor este dati in agrementul tehnic european. VIL3.2.4 Pierderi datoritit tratamentului termic in cazul in care elementele prefabricate din beto vederea accelerarii intiririi betonului sciderea efortulu expresia: sunt supuse la un tratament termic, in unitar in armaturd poate fi estimati: cu AP, = 0,54, E,6¢.(Tyax To) (VIL9) fn care: A, este aria sectiunii armiturii pretensionate; E, —modulul de elasticitate al armiturilor pretensionate; , ~ coeficientul de dilatare termica a betonului; TwarTo - diferenfa inte temperatura maxima si temperatura initial a betonului in apropierea armiturilor pretensionate, in C°. Pierderea de tensiune AP» datorita tratamentului termic poate fi neglijata dacd armiturile sunt preincdlzite. VII3.3 Pierderi de tensiune dependente de timp in armituri pre sau postintinse Cauzele acestor pierderi sui — reducerea alungirii armaturii ca urmare a deformarii betonului sub efectul curgerii lente si a contractiei, sub incarcdri permanente. diminuarii efortului in armatura datorité relaxéirii ojelului Interactiunea dinte relaxarea ofelului gi deformatia betonului din curgere lenti si contractie se ia in considerate in calcul in mod aproximativ printr-un coeficient de reducere egal cu 0,8. Evaluarea pierderilor de tensiune dependente de timp, la abscisa x, sub inedreéri permanente, se poate face printr-un procedeu simplificat, cu ajutorul relatiei: E, EE + 08AG, + gtd. or a (VHL10) iol) ! AG, soy este valoarea absolutit a variatiei efortului in arméturi la abscisa x, Ia momentul 1, din fluaj, contractie i relaxare; £q,~ valoarea estimati a contractici; Aco, ~ valoatea absolut’ a variafiei efortului in armaturi la abscisa x, la momentul t, din relaxare, datoriti forfei de precomprimare inifiale si incdrcdrilor evasipermanente; Ep, Eon ~ modulul de elasticitate al armaturii pretensionate respectiv al betonului; ‘(tsfo) — coeficientul de fambaj (curgere lent) la momentul ¢, sub o incdrcare aplicati la timpul 1; Gor efortul in beton in vecinstatea armaturilor, sub acfiunea greutiii proprii gi a forfei de precomprimare inifiale ca si a altor inedrcari cvasipermanente, dependent de faza de constructie consideratii; Ap, de~ aria sectiunii armaturilor respectiv a betonului; 345 A eaT.—momentul de inertie al sectiunii de beton; zy ~ distanja dintre centrele de greutate ale sec{iunii de beton si a arméturilor pretensionate, Comportarea a relaxare a armiturilor pretensionate defineste clasa acesteia dupi cum urmeazi: — clasa 1: sirme sau toroane eu relaxare normaldi; — clasa 2: sfirme sau toroane cu relaxare scizuti; — clasa 3: bare laminate la cald care au fost supuse la un tratament complementar. Calculul pierderilor de tensiune datoriti relaxirii se efectueaza pe baza pierderii de tensiune prin relaxarea (in %) la 1000 de ore dup’ tensionarea (p09), la 0 temperatura de 20°C, Marimea piooo Se exprim’ printr-un procent din efortul initial egal cu 0,7/, fp fiind rezistenta efectiva la intindere a armaturii pretensionate, miisurati pe epruvete. La proiectare se ia fy. in loc de f Picrderea din relaxare pio poate fi consideratt egal’ cu 8% pentru clasa 1, cu 2,5% pentru clasa 2 si cu 4% pentru clasa 3, sau se ia din certificatul de calitate al fabricantul Pierderea de tensiune datorita relaxarii se poate calcula cu ajutorul relatiilor ce urmeazi en = clasa 1: 08 (vii ) = clara 2: 92H. = 0,66, -€" i) (VI1.12) o, F000 Ao op tel ~ elasa 3: 2% = oof 5 clasa 3: 2. 1.98 Pq € (ea! 10 (VT1.13) unde: Ac, — valoarea absolut a pierderilor din relaxare; ¢,, ~ valoarea absolut a efortului initial imediat dupa transfer in cazul_ postintinderii, respectiv efortul de control mai putin pierderile instantanee care se produc in procesul de preintindere; 1=timpul dup’ intindere (in ore). Hp! Soe Valorile finale ale pierderilor de tensiune din relaxare se objin la un timp (= $00,000 ore (aproximativ 57 ani). VIL4 Limitarea efortu r unitare in beton Elementele precomprimate sunt expuse in momentul transferului la actiunea forfei de precomprimare, aplicati de regula excentric, si a eventualelor incdrcari exterioare concomitente (in ‘mod obisnuit greutatea proprie a elementului).. Verificarea se face in secfiunea cea mai periculoasa din ungul elementului, adicd acolo unde efectul precomprimitii este maxim, iar cel al inearcirilor exterioare concomitente este minim. Rezistenfa betonului in momentul transferului se prescrie prin proicct in functie de starea de ceforturi la transfer, dar nu poate fi mai mick decat valoarea minima precizaté in Agrementul Tehnic European in functie de caracteristicile armiturii pretensionate si condifiile tehnologice de realizare. Dupa normele existente in {ari aceasti rezistent’ trebuie s& fie = 80% din rezistenfa finala a betonului. Daca pretensionarea se aplicd in trepte, armatura cu armiturii, rezistenta ceruti pentru beton poate fi redusd, Rezistenta minima f,(z) este egal cu 50% din rezisten{a betonului precizata in Agrementul Tehnic European. intre rezistenfa minim’ si rezistenta betonului cerut& pentra pretensionarea integral, valoarea poate fi interpolati intre 30% gi 100% din forfa de pretensionare integral, Pentru evitarea dezvoltiii fisurilor longitudinale se limiteaza efortul de compresiune in beton timpul transferului la valoarea: 346 6, <0,60f 4(t) (vi.14) in care: f(2) este rezistenta caracteristicd la compresiune a betonului la timpul la care se aplick forta de precomprimare. {in clementele de beton precomprimat cu armituri preintinsi, efortul in beton poate fi marit pan’ la valoarea 0,7/«(0), dac& se poate demonstra prin inceroari sau prin experimentiri c& fisurarea longitudinalé este evitata. Pentru evitarea curgerii lente excesive, eforturile unitare de compresiune sub acfiunile cvasipermanente sunt limitate la 0,45 fox. In caz contrar se va tine seama de neliniaritatea curgerii lente. 347 2 ——————————————— ee |ANEXA VII CALCULUL STATIC AL PLACILOR VIIA Calculul in domeniul elastic VIILL.1 Plici care luereazit dupi o singurd directie (1, /,>2) VUILA.1.1 Plici cu deschideri egale fi inclreate eu sarcini Momentele incovoietoare maxime pentru placi cu grosime constar uniform distribuite se calculeaz la fel ca la grinzi (vezi pet. IX.1.) ‘Momentele negative din deschideri se pot determina cu relatia: p 2 Mo-+|s-< VILL ©” 24 (« 3 ) (VILL) Deschiderea de calcul / se stabileste aga cum se aratd in anexa TL VIILL.1.2 Plici cu deschideri neegale Momentele incovoictoare maxime din cdmpuri se determini cu relatia: Mu, =(agtbp)l* (VIHIL2) iar cele de pe reazeme cu relajia: Moin (agtep? (VuL3) Valorile cocticienfilor a, b si c sunt date in tabelele 9...33 din ,,Grinzi continue" de prof. C. N. Avram [30]. Daci diferenfa dintre deschiderea maxima i minima a plicii nu depaseste 20% calculul static se poate face cu relafiile de la plici cu deschideri egale VUIL1.2 Plici care lucreazi dup douit VIIL1.2.1 Plici cu deschideri egale fii CM, $2) Momentele incovoicioare pentru plicile continue alcituite din panouri egale dispuse pe trei (fig. VITL1) se determina dupa schema de inedrcare din figura VIII.2 cu urmatoarele relafii: ~ in cdmpurile de colt 4 rindut (oe = axyg'+04,9"): on = (Baa #B a"): cv) in cAmpurile marginale 5 Mame =E(ag'tang"); —— Mynae = (Boat fag")s (VIL) — in cdmpurile mijlocii 6 Mave = [i(ctq'204,9"); Myon = 1; (Bod ta"); (VIIL.6) — pe reazemele a, b,c, de, f M,=-Vl0x,q 12; M,=-Wldx.qhs (VIHIL7) M,=-'Yl0x.q 22; M,=-Wl2xeqls (VIIL8) M,=-I10x,q17; M,=-¥i2 (I-x)q? (vil) Pentru panourile marginale 5 directia /, trebuie si fie totdeauna paralelii cu marginea simpiu rezemati, coeficienfii fiind calculafi in aceasta ipotez. Valorile coeficien{ilor a, f six sunt date in tabelele VIII... VIIL6. =] 4 5) 4 « sb ta fe ba tk tk fk F)| 5 6) 5 mn «>? fm) 9"-P2 oy Ie m TT HAL 4 54 aad 1 1 * k COE TET (TT Fig. VIIL1 Plici continue alcituite din panouri Fig. VIIL2 Ipoteze de incdrcare VIIL.1.2.2 Plici cu deschideri neegale Caleulul momentelor incovoietoare se poate face prin metoda Cross. Un exemplu de calcul se giseste in Iuerarea ,Constructii de beton armat, Probleme 1” {60} Daca diferenta intre deschiderea maxim si minim nu depaseste 20% calculul static se poate face ca la plicile cu deschideri egale. VIIL.2 Calculul in domeniul plastic VIII.2.1 Plici care lucreazd dupa o singura directie VIIL2.1.1 Placi cu deschideri egale Caleulul momentelor incovoietoare in cimpuri gi pe reazeme se face astfel (fig. VINL3): pep —4— 1 Hint Fig. VIII.3 Schema statica grinda continua 1 1 2 2 1 2 = 25 My= Z : M,M,=M.=— 3 ete: Ma=—a (eto) ig ete)! Pentru plicile cu mai multe scheme de incdreare, inffiguritoarele momentelor incovoietoare de caleul se determina cu ajutorul diagramei din figura [X.3 (Anexa IX. Calcutul static al grinzilor) in care ortonatele momentelor negative se calculeazi wlilizdnd valorile coeficientilor f din tabelul VIL, VIII.2.1.2 Plici eu deschideri neegale Dac& deschiderile alaturate nu difera cu mai mult de 10% momentele incovoietoare se calculeaza cu relatiile de la plci cu deschideri egale, luand pentru calculul momentului pe reazem deschiderea vecini cea mai mare. Daca diferenfa dintre deschideri depiiseste 10%, calculul se incepe de la deschiderea cea mai mare pentru care momentul incovoietor se ia: — daca deschiderca maximi a plicii este marginala a ye TT Mz va (VIIL.10) — daca deschiderea maximi a placii este intermediara a9.* La plicile din clemente prefabricate, monolitizate pe reazeme, rapoartele dintre momentele (VTL) incovoietoare din cimp si de pe reazeme se recomandi si fie cuprinse intre 1,00...2,00. Cand eps Se stabilese apoi valorile momentelor de pe reazemele accleiasi deschideri din conditia ea se recomandii ca raportul momentelor si se ia spre limita inferioard a domeniului mentionat mai sus, semiisuma momentelor de pe reazeme plus momentul din emp si fi " * _Valorile raportului M/Z, se ia intre limitele 0,12... 8,00, in fmetie de raportul (7, , cuprins ge | intre 0,5 si 2,0. (vezi tabelul VIIL9). M=~—; (VUL.12) 8 Considerand in sfirsit, momeniele de pe reazeme ca valori date se determina momentele incovoietoare din deschiderile yecine respectind aceeasi conditie. ! Pentru simplificarea calculelor se recomandi utilizarea tabelului VIUL8, | Calculul placilor rezemate pe trei laturi se face urménd prevederile din STAS 10107/2-77, Tabelu! VIIL.1 Pkici armate crucis, simplu rezemate pe contur (eu modul de rezemare 1) A-L/l VIIL.2.2 Plici care lucreazi dupi dona directii 4, l ls t h Suma momentelor din cdmp si de pe reazeme in fiecare panou al plicii (fig. VILL4a) trebuie si | ee indeplineasc& conditia: | a [a B a B (p+ 9) oa. ap a ap 0.60 0,01053, ‘008137 1.00 | 0.03646 003655 “a a (31, -4)= 20 +2M. + Ms +40 + My (VIIL13) | 61 01106 (07989 on 03719 03574 . . - _" } 62 01160 07851 02 03792 03503, Valorile momentelor din. campuri gi de pe reazeme care intri in 6 01215 om 03 03866, 03435 relatia de mai sus se determina astfel 64 o171 01575 o4 03940 | 03368 i, (VILLA) 0,65 opis | oo7a3s 1,05 0.04014 | 0.03302 . ‘ . . . 66 01385 07301 06 04088 in care z =0,9 hg. hi acmiiturii din cdmpuri 4,,, A, nu se inelud barele care se ridici 67 o1ag o7164 07 04163 Sau se oprese inainte de intersectia cu articulatia plastica din cémp, “ Osea oaeee ” ae Daci armitura inferioaré a plicii se opreste in parte sau in intregime la distantele a, si a, de 070 0.01623 0,06761 ho 0.04388 | Teaeme este necesar pe lénga calculul dupa schema din figura VIIL.4a si se faci si o verificare i ‘01684 065628 it 4463 dupa schema din figura VIIT.4b ou relatia: n 01746 06497 2 04538 4 \ 2th + M+ 2M, +H, 1 B 0188 06368 3 04614 (g+p)[ Mb -ha, ha, + tea, = 2MitMi eM at (VULI5) | 74 o1g7i 06240 4 04689 2 30%) 4 & os ooi93s | oostis Las 0,04765 i a | 01637 | osase | 3017 | 09 | as704 | oats7 | 7792 070 | ois | oossis |oa7si) 110 | 003842 | ooatar | 0,7854 ii | ovras. | os6e9 | sas | it | oaae9 | anode | sis rm | 01799 | assis | 409 | 12 | 03936 | 01997] 7873 7s | oisss | osaiz | ais2 | 13 | som | 01946 | e180 4 01908 05281 4285, 14 04027 01897 8185 075 | ooiss2 | oosiss [o4si7| 1,15 | oo4o72 | oorsao | 0.8189 76 | 0217 | 05027 | 4sas | is | omnis | oto | 8191 77 | 02073. | 04903 | a677 | 17 | ois | or7ss | s241 78 02128 04783 4806 18 04202 O1714 8290 7 | ons | ososr | aos | 19 | aaaaa | ost | 8337 080 0,02239 | 0,04548 | 0,5059 1,20 0,04286 | 0,01629 | 0,8353 81 02295 04435 S183 22 (04367 01549, 3471 sz | ovasi | oasz | save | 24 | onsas | vars | 8553 83 02407 04216 5426 26 04522 01402 8630 sa | 02463 | oaiio | ssas | 28 | ossos | 01334] 8793 0,85 0,04006 | 0,5662 130 0,04667 | 0,01270 | 0,8771 86 03905 | 5776 | 32 | 04736 | o1209 | 8836 87 03806 5889 uM 04802 01152 8896 88 os7i0 | 5009 | 36 | o4ss7 | 1097} 8953 so | om74i | 0366 | 6107 | 38 | 049 | o1oss | 9007 090 | 002798 | 093324 | 06212 | (40 | 0.04989 | 0.00997 | 0.9057 St | oasss | 03434 | esis | 42 | osaa7 | oovsi | 910s 92, 02908 03347 eat 44 05102 00907 9149 93 | 02064 | ox261 | sis | 46 | siss | ocxss | 9191 94 03018 03178 6612 48 05208 00827 9230 09s | 0.03073 | 0.03097 | o,6706| 1,80 | 0,05258 | o,00790 | 0.9208 96 03127 03018 6798 54 05353, | 00721 9336 o7 | osist | ona | cess | 58 | osaar | 00659 | 9397 os | 03235 | on86s | 697s | «2 | 08526 | coos | 9451 99 |_oxse_| 0272 | 7000 | 66 "| os600 | _cossa_|_948o (4 Bs a [in| * By a [En 392 Tabelul VIIL3 Plici armate crucis, incastrate pe doud laturi si simplu rezemate pe celelalte dou’ (eu modul de rezemare IIT) 393 4 4 4 as By ts a a Bb | ts 060 | OpiIaT | ~O,06208 [0.3932 | 1,00 | apan6s | OOT7I | 0.8333 61 | o1is¢ | 06033 | dost | ox | 02697 | 01739 | 8388 62 | 01227 | seed } aap | 02) 2734 | ol6se | 8440 63 | 01280 | 05699 | 4406 | 03 | o27s1 | 164 | sa9i 64 | 01313, | o5s36 | 4562 | of | oars | oises | ss40 065 | 001356 | 003376 |oa716| 10s | 002804 | 0901537 | 0.8587 66 | 01399 | os219 | 4g68 | a6 | 02829 | o1490 | 832 67 | 01442 | 05066 | soi | 07 | ors | oda | 8676 6s) ods | o4916 | Si67 | 08 | oas7s | oign2 | s713 69 | ois27 | oa | sis | 09 | 02002. | i361 | 8750 0,70 0,01570 | 0,04626 | 0,5456 | 1,10 0,02925 | 0,01320 | 0,8798 7 | 0161s | o4as7 | S596 | in | a2e4s | o128i | 8836 2 01655, 04350, 5733 12, 02970, 01243 8872, | 0167 | omit | 5868 | 13 | 02992 | 01207 | 8907 7a | o1739 | o4oss | 5999 | 14 | 03013 | o1i72 | goat 075 | 001780 | 0.03962 | osiz7| 1,15 | 0.03034 | 0.01137 | ogo74 76 | i822 | o3sao | 6252 | is ) o80ss | oitos | 9005 7 01863 03721 6374 7 03075 01073 9036 78 | 01903 | 03605 | savz | 18 | 03094 | 01082 | 9065 9 01943 03492 6607 19 03113 01012 9093 0.80 | 091983 | 0.03383 fos7i9 | 1,20 | 0.03131 | 0.00983 | 0.9120 si | 02022 | 03277 | 6828 | 22 | ster | ooo9 | 9172 82 | 02001 | 03175 | 6933 | 24 | 03202 | 0877 | 9220 33 | ori00 | 03075 | 7035 | 26 | 03234 | 00829 | 9265 4) oatss | o297 | 734) 28 | 03266 | 00785 | 9307 cogs | 0027s | 02885 |07230| 130 | 003296 | 090743 | 0,9346 86, 02242 02794 7323 32 03324 00703 9382, s7 | oz2s | o2707 | 72 | 34 | 03352 | 0665 | 9416 88 02284 02621 7499 36 03378 00632 9448 ss | o2si9 | o2ss9 | 7583 | 38 | o34os | onss9 | 9474 0.90 | 002354 | 0.02460 | 0.7664] 140 | 0403427 | 0400569 | 0.9805 1 | asses | oases | 772 | a2 | 03450 | oosa0 | 93 92 | 02422 | onsos | 7317, 44 | 03472 | o0si3 | 9556 93 | o2asa | 02236 | 7890 | 46 | 03493. | ona? | 9578 94 | o24s7 | o2ies | 7971 | a8 | oasis | onds4 | 9600 0,95 0,02519 | 0,02099 | 0,8029 1,50 | 0,03532 0,00441 | 0,9620 96 | 02550 | 20s | soo | 34 | a3sex | oodoo | 9687 97 | 02580 | oi97i | sis7 | 58 | 03602 | 00363 | 9689 9 | o26io | ois | szis | 62 | 36s | onssi | 9718 99 | 0640 | oissi_| s277 | 66 | 03661 | 00302 _| 9743, 2 By a [in] 2 Bs % Lien 1, fly Ua

Zoltan Kiss, Onet T. - Proiectarea Structurilor de Beton Dupa SR en 1992-1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Zoltan Kiss, Onet T. - Proiectarea Structurilor de Beton Dupa SR en 1992-1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și