Sunteți pe pagina 1din 19

+1) Clasificarea schimbatoarelor de caldura.

Schimbatoarele de caldura sunt aparate in care are loc transferul


caldurii de la un fluid cu o temperatura mai ridicata (agentul termic primar),
catre un fluid cu o temperatura mai coborta (agentul termic secundar), in
procese de ncalzire, racire, condensare, vaporizare sau procese termice
complexe.
1. Functie de modul de realizare al transferului de caldura;
-Schimbatoare de caldura cu contact indirect (de suprafata) sunt aparate la care cei
doi agenti termici nu vin n contact direct ei fiind despartiti de o suprafata de
schimb de caldura cu care vin n contact permanent sau periodic.
-Schimbatoare de caldura recuperative
a) schimbator recuperativ teava n teava
b) schimbator recuperativ cu tevi si manta
c) schimbator de caldura cu placi (cu garnituri si sudate)
d) schimbator de caldura spiral
-Schimbatoare de caldura regenerative
a) schimbator regenerativ cu umplutura fixa;
b) schimbator regenerativ rotativ;
-Schimbatoare de caldura cu strat fluidizat
-Schimbatoare de caldura cu contact direct sunt aparate la care agentii
termici nu mai sunt separati de o suprafata, ei amestecndu-se unul cu
celalalt.
-Schimbatoare de caldura fara umplutura
-Schimbatoare de caldura cu umplutura
2. Functie de tipul constructiv;
-Schimbatoare de caldura recuperative
- tubulare - teava n teava
- cu tevi si manta
- cu serpentine
- plane - cu placi
- spirale
- lamelare
- cu suprafete extinse - cu placi nervurate
- cu tevi nervurate
-Schimbatoare de caldura regenerative
- cu umplutura fixa
- cu umplutura mobila - rotative
- cu strat mobil
- cu strat fluidizat
3. Functie de numarul de fluide;
- schimbatoare cu 2 fluide (marea maoritate)!
- schimbatoare cu " fluide!
- schimbatoare cu mai mult de " fluide.
4. Functie de starea de agregare a agentilor termici;
- aparate fara schimbarea starii de agregare a agentilor termici!
- aparate cu schimbarea starii de agregare a unui agent termic!
- aparate cu schimbarea starii de agregare a ambilor agenti termici.
5. Functie de compactitatea aparatului;
Compactitatea unui schimbator de caldura este caracterizata de
raportul ntre suprafata sa de schimb de caldura si volumul sau.
- schimbatoare compacte (compactitatea mai mare de #$$ m2%m")!
- schimbatoare necompacte (compactitatea mai mica de #$$ m2%m").
6. Functie de modul de realizare a curgerii;
a) contracurent - presupune ca cei doi agenti termici circula pe lnga
suprafata de schimb de caldura paralel si n sensuri contrarii.
b) echicurent - apare n cazul circulatiei agentilor termici, paralel si n acelasi
sens, pe lnga suprafata de transfer de caldura.
c) curent ncrucisat presupune curgerea perpendiculara a celor doi agenti
termici.
- curent incrucisat cu ambele fluide amestecate!
- curent ncrucisat cu un fluid amestecat si celalalt
neamestecat!
- curent ncrucisat cu ambele fluide neamestecate!
f) curgere compusa.
7. Functie de destinatie;
- prencalzitoare!
- racitoare!
- vaporizatoare!
- generatoare de vapori!
- racitoare frigorifice!
- condensatoare!
- boilere, etc.
8. Functie de material.
- metalice (fonta, otel, cupru, alama, otel inoxidabil, titan, etc.)!
- nemetalice (ceramice, sticla, grafit sau materiale plastice).
2) Ecuatiile calculului termic al schimbatoarelor de
caldura.
-&cuatia de bilant termic'

-Forme particulare ale ecuatiei de bilant termic:
- coeficientul de retinere al caldurii'

- fluide bifazice'

- fluide monofazice'

-&cuatia generala de transfer de caldura

+3) Determinarea diferentei medii logaritmice de
temperatura pentru curgerea n contracurent echi!
curent.
+") Diferenta medie de temperatura pentru curgerea
n curent ncrucisat si compus.


()f
(P,R)
#) Calculul termic de proiectare prin metoda $!%&C.
*. +eterminarea tuturor temperaturilor si debitelor necunoscute (din
ecuatia bilantului termic)!
2. ,alculul capacitatilor termice C* si C2 si stabilirea marimilor Cmin,
Cmax , C-!
". ,alculul eficientei aparatului'
.. +eterminarea grafica sau analitica a lui NTCmax, n
functie de , C' si tipul ales de curgere!
/. +eterminarea coeficientului global de schimb de
caldura KS!
0. +eterminarea suprafetei de
schimb de caldura necesara'

+() Calculul termic de )erificare prin metoda $!%&C.
+*) Calculul
termic de
)erificare
prin metoda
+!%&C
2
.
+,) Calculul termic cu metoda grafo!analitica.
Suma celor doua diferente de temperatura va fi diferenta de temperatura
medie n aparat'
1a intersectia grafica a celor doua fluxuri termice unitare se determina
valoarea de calcul (qs calc), determinndu-se apoi imediat suprafata de schimb
de caldura, S si coeficientul global de transfer de caldura, 2s'
+-) .legerea capacului de distributie capacului de
capat si mantalei la schimbatoarele de caldura
tubulare /SC&).
.legerea tipului de manta
,el mai utilizat tip de circulatie este cel cu o trecere (&E0.E), care
asigura cea mai ridicata diferenta de temperatura ntre agentii termici
(factorul de corectie ( este maxim) 3tunci cnd avem un numar mare de
treceri pe partea de tevi si factorul de corectie ( scade, n loc sa se recurga la
doua aparate tip & n serie se poate utiliza un schimbator cu doua treceri prin
manta (&E0.1), desi prezenta sicanei longitudinale poate produce scurgeri
importante de fluid pe lnga sicana si nrautatirea coeficientului de transfer
convectiv n aceasta zona.
+aca pierderea de presiune pe partea mantalei trebuie redusa se
poate utiliza o manta cu curgere diriata (&E0.2), la care pierderile de
presiune sunt de circa 4 ori mai mici dect la o manta tip &E0.E, reducndu-
se nsa eficienta termica a aparatului.
5n cazul curgerii ncrucisate fara sicane interioare (&E0.3) se pot obtine cele
mai mici pierderi de presiune. 3cest tip de manta se poate utiliza pentru
condensarea vaporilor. cu presiune coborta.
+iametrul mantalei poate varia n limite largi.
b) .legerea capacului de distributie
6rincipalul criteriu de alegere a capacului de distributie l constituie
usurinta accesului la placa tubulara, n vederea curatarii sale. +in acest punct
de vedere solutia cu capac tubular demontabil (&E0. .) permite cel mai
simplu acces, fiind recomandata n cazul fluidelor cu depuneri. Solutia cu
capac elipsoidal (&E0. 4) necesita o demontare ceva mai complicata, n
schimb asigura pierderi de presiune locale mai mici, n special la un numar
mai mare de treceri prin tevi.
,elelalte tipuri de capace de distributie au fie constructii speciale
destinate presiunilor ridicate ale fluidului (&E0. D), fie realizeaza o reducere
a numarului de flanse si corespunzator a greutatii si costului aparatului
(&E0. C si %).
c) .legerea capacului de capat
3legerea capacului de capat se face dupa aceleasi criterii luate in
considerare
la alegerea capacului de distributie la care se adauga un element de multe
ori esential 'preluarea dilatarilor inegale intre tevi si manta
Solutiile tip 1, 7, 8 de capac de capat sunt constructii rigide care nu
permit
preluarea dilatarilor diferite ale mantalei si tevilor. 3stfel de solutii pot fi
utilizate doar pna la diferente de temperatura ntre tevi si manta de //9,,
sau 4$9, daca se prevede o lira de dilatare pe manta. 5n celelalte cazuri
trebuie fie sa se utilizeze cap mobil, n una dintre variantele 6, S, : sau ;, cu
o complicare a solutiei constructive nsa cu o rezolvare a problemei preluarii
dilatatiilor diferite ale tevilor si mantalei. +iferenta intre aceste patru variante
o constituie att forma constructiva cat si distanta intre fascicolul de tevi si
manta, distanta care influenteaza coeficientul de convectie in manta prin
debitul de fluid care se scurge prin acest spatiu si nu participa la transferul de
caldura.
+15) 6olul si alegerea sicanelor la SC&.
Sicanele transversale au rolul de sustinere a tevilor, dea a preveni
vibratiile
acestora si mai ales de a maririi vitezei de curgere a fluidului peste tevi,
nsotita de intensificarea transferului de caldura convectiv, dar si de marirea
pierderilor de presiune.
Sicanele simplu segment sunt cele mai folosite ele amplasndu-se de
obicei la o distanta minima de $,* +s (unde +s este diametrul mantalei) , dar
nu mai putin de /$ mm, iar distanta maxima dintre ele nu trebuie sa
depaseasca * +s. 1a alegerea distantei
ntre sicane trebuie sa se tina seama si ca, pentru prevenirea vibratiilor
tevilor, distanta ntre doua sustineri succesive ale acestora trebuie sa fie ntre
/$ si 4$ de diametre.
+aca pierderile de presiune sunt prea mari sau sunt necesare mai
multe suporturi pentru tevi se pot utiliza sicanele dublu sau triplu segment
sau sa se elimine tevile din fereastra sicanei, cu marirea corespunzatoare a
diametrului mantalei.
< mare importanta o are si alegerea corecta a marimii partii decupate
a sicanei, pentru realizarea unei curgeri ct mai uniforme peste fasciculul de
tevi
11) Stabilirea numarului de treceri si rolul maririi
numarului de treceri la SC&.
8r. de treceri (8tr) este impus de debitul care circula prin tevi si viteza
acestuia, astfel nct sa se obtina un raport ntre lungimea si diametrul
aparatului n limite acceptabile (1%+ =*2). 6rin marirea numarului de treceri
pentru un debit si o viteza data prin tevi, se mareste numarul total de tevi si
astfel diametrul fasciculului si al mantalei. >n acelasi timp insa cresc pierderile
de presiune si scade diferenta medie de temperatura in aparat.
+12) .legerea fluidelor care circula prin te)i sau prin
manta la SC&.
1a alegerea fluidului care va curge prin tevi se va tine seama de cteva
proprietati si marimi fizice ale agentilor termici.
*) 7radul de murdarire. (luidul mai murdar si mai greu de curatat se va
introduce
prin interiorul tevilor drepte care se poate usor si eficient curata mecanic.
Spatiul
dintre tevi si manta este greu de curatat mecanic, utilizndu-se de obicei,
daca este
necesara, curatirea chimica.
2) Coro8iunea. (luidul coroziv va circula de regula prin interiorul tevilor,
pentru ca numai acestea sa fie necesar sa se execute dintr-un material
anticoroziv. >n cazul in care pentru protectia anticoroziva este necesara
cauciucarea, aceasta nu se poate deobicei realiza la interiorul tevilor si in
acest caz agentul coroziv (acid) va circul in manta.
") +resiunea. (luidul cu presiune mai mare este indicat sa circule prin tevi,
care avnd diametrul mic rezista la presiuni ridicate fara a fi necesare
grosimi mari ale peretelui. 5n cazul n care fluidul cu presiune ridicata ar
circula prin manta, grosimea acesteia, deci si costul ei ar creste considerabil.
.) &emperatura. 5n mod asemanator, fluidul fierbinte este indicat sa circule
prin tevi pentru a reduce tensiunile termice din material si a micsora
grosimea izolatiei mantalei.
/) &o9icitatea. (luidele toxice, inflamabile, explozive sau scumpe se vor
introduce n partea cea mai etanse a aparatului, de obicei n interiorul tevilor,
lundu-se masuri speciale de etansare.
0) Debit. (luidul cu cel mai mic debit este indicat sa se introduca n manta,
pentru a obtine un numar mai mic de treceri prin tevi si deoarece la curgerea
peste tevi regimul turbulent apare la valori mai mici ale criteriului ?e@nolds
( ?e limita) *$
"
).
#) :;sco8itate. (luidul mai vscos se va introduce n manta pentru ca n
aceasta zona se poate obtine regimul turbulent de curgere la valori mai mici
ale criteriului ?e@nolds.
4) +ierderile de presiune. +aca pentru un fluid pierderile de presiune sunt
strict limitate, acesta va fi introdus n tevi, unde calculul pierderilor este mai
exact si putem lua masuri pentru limitarea pierderilor de presiune, n special
prin micsorarea vitezelor.
13) Comparatie ntre SC& si SC+ /schimbatoare de
caldura cu placi).
Criterii de comparatie<
temperatura maxima n aparat!
presiunea maxima de functionare!
numarul de functiuni pe care le poate ndeplini, de exemplu' vaporizator,
condensator, schimbator gaz%gaz, gaz%lichid, lichid%lichid!
numarul de unitati de transfer de caldura (8:,) care poate fi considerat ca
un indicator a performantelor de transfer termic ale schimbatorului.
Schimbatoarele cu te)i si manta pot fi utilizate pna la temperaturi
si presiuni ridicate (A$$ 9,, *$$ bar) si ndeplinesc toate functiunile (gaz%gaz,
gaz%lichid, lichid%lichid, vaporizator, condensator). &le prezinta nsa
dezavantaul unor performante scazute de transfer, numarul 8:, fiind limitat
de valoarea *.
Schimbatoarele cu placi si elemente de etansare nu pot fi utilizate nici
n conditii de temperaturi si presiuni superioare valorilor' 2$$ - 2/$ 9, si
respectiv 2$ bar, nici ca schimbator gaz%gaz. 5n schimb performantele de
transfer de caldura (8:,) sunt ridicate (8:, /).
Schimbatoarele cu placi sudate constitue un progres remarcabil deoarece
permit atingerea unor temperaturi de pna la ./$ 9, si presiuni de .$-/$ bar,
pastrnd n acelasi timp un 8:, ridicat.
1") Calculul termic al SC+.
1#) Schimbatoare de caldura cu tuburi termice.
&ubul termic este o incinta etansa (cel mai des sub forma de teava
nchisa la cele doua capete) care contine un lichid n echilibru cu vaporii sai,
n absenta totala a aerului sau a altui gaz.
5n zona ncalzita a tubului (vaporizator) se afla lichidul vaporizator,
vaporii formati aici deplasndu-se spre zona rece (condensator)
unde condenseaza. +upa modul de rentoarcere a condensatului
spre vaporizator tuburile termice pot fi cu umplutura capilara
sau gra)itationale (fara umplutura)
,ele mai multe tuburi
termice utilizate n
schimbatoarele de caldura utilizeaza termosifonul si au doar nervuri
triunghiulare oase la interior, n scopul intensificarii transferului de caldura la
fierbere si condensare si mai putin pentru favorizarea circulatiei
condensatului.
6entru calculul schimbatoarelor de caldura cu tuburi termice se poate
utiliza metoda prezentata de ,haudourne , care se bazeaza pe
descompunerea aparatului n schimbatoare elementare. 7etoda prevede
urmatoarele etape succesive de calcul'
- determinarea coeficientilor globali de schimb de caldura pentru
vaporizatorul si condensatorul fiecarei BceluleC!
- determinarea prin metoda -8:, a temperaturilor celor doi agenti termici la
iesirea din fiecare BcelulaC!
- determinarea temperaturilor agentilor termici la iesirea din ansamblul
schimbatorului de caldura (calcul prin metoda matriciala)!
- verificarea cmpului de temperaturi n fiecare tub termic si stabilirea
fluxurilor termice transmise de fiecare BcelulaC si de ansamblul
schimbatorului.
+intre principalele lor a)anta=e se pot mentiona'
Etanseitate foarte buna ntre cele doua fluide, existnd un singur perete
recuperator ntre ele care se poate etansa foarte bine prin sudura.
1iabilitate ridicata a aparatului care contine un numar mare de tuburi, iar
nefunctionarea unuia influenteaza n foarte mica masura performantele
aparatului si n orice caz nu pericliteaza functionarea lui.
Comportare foarte buna la dilatare, tuburile termice fiind libere la cele
doua capete.
Suplete n conceptie datorata faptului ca tuburile sunt independente
(neracordate ntre ele, putndu-se alege orice geometrie de asezare a lor.
Eficienta ridicata datorita coeficientilor mari de transfer de caldura
interiori (fierbere si condensare) si a posibilitatii de extindere a suprafetei
exterioare de transfer de caldura prin nervurare.
+ierderi de presiune reduse, agentii termici circulnd peste un fascicul
de tevi, care creeaza pierderi de presiune mai mici dect n cazul curgerii lor
prin interiorul tevilor.
1() 6ecuperatoare con)ecti)e.
6ecuperatoarele sunt schimbatoare de caldura care prezinta
urmatoarele trei caracteristici principale'
- recupereaza o parte a caldurii gazelor rezultate din arderea unui
combustibil, care se evacueaza dintr-o instalatie pirotehnologica!
- caldura recuperata foloseste la prencalzirea aerului de ardere sau%si a
combustibilului gazos!
- gazele de ardere care cedeaza caldura sunt separate de fluidul gazos ce
primeste caldura printr-un perete metalic sau ceramic.
1*) 6ecuperatoare de radiatie.
6ecuperatoarele prin radiatie sunt
alcatuite, n principiu, din doua tuburi de tabla
(exterior si interior), de diametre relativ mari,
dispuse concentric, care sunt legate elastic ntre
ele printr-un compensator de dilatatie. Dazele de
ardere circula prin tubul interior, rezistenta
gazodinamica suplimentara introdusa fiind
negliabila.
1a recuperatoarele prin radiatie densitatea
fluxului termic maxim q max (/4....A")-*$
"
W % m
2
este sensibil mai mare ca la recuperatoarele
convective, la care
q max (*.....*A)-*$
"
W % m
2
. &volutia formelor constructive ale
recuperatoarelor prin radiatie a suferit n ultimul timp o dezvoltare rapida,
datorita posibilitatilor de a se obtine oteluri refractare, rezistnd la
temperaturi de **$$9C, fara oxidare sau flua. ,u autorul acestor aparate,
aerul se poate ncalzi pna la temperatura de A/$-**$$9C, pentru
temperatura gazelor de ardere care intra n recuperatoar de pna la *0/$9C.
6rincipalul dezavanta al recuperatooarelor cu radiatie unilaterala l
constituie suprafata de schimb de caldura limitata. 6entru marirea acesteia s-
au dezvoltat fie recuperatoarele cu radiatie bilaterala fie recuperatoare cu
doua drumuri pe partea aerului (recuperatorul clepsidra) fie cele cu doua
drumuri pe partea gazelor de ardere .
1,) Calculul
regeneratoarelor ceramice cu functionare
intermitenta.
6egeneratoarele ndeplinesc primele doua conditii ale
recuperatoarelor nsa, n cazul lor, cei doi agenti termici vin n contact
alternativ cu suprafata de schimb de caldura, fluxul termic ntre fluide si
perete schimbndu-si periodic directia.
5n cazul unui regenerator ceramic care lucreaza intermitent,
diagramele
T f ( ) si T f (S) se traseaza att pentru perioada de ncalzire
1
a
mediului de acumulare (umpluturii), ct si pentru perioada de racire a
acestuia
2
.
6entru calculul termic al regeneratoarelor ceramice folosite la cuptoare
sunt cunoscute, de obicei urmatoarele marimi'
- debitul Da , compozitia, temperaturile initiala T
a
si finala T
a
ale aerului sau
combustibilului gazos prencalzit n regenerator!
- viteza aerului, respectiv a combustibilului gazos wa si viteza gazelor de
ardere wg care circula n regenerator!
- grosimea caramizii, sistemul de nzidire al grilaului, precum si proprietatile
fizice ale materialului caramizii!
- durata perioadelor de ncalzire, respectiv racirea regeneratorului.
+in figura se poate ntocmi bilantul termic pentru perioadele
elementare d de ncalzire si de racire ale mediului de acumulare (gratarului).
5n cazul perioadei de ncalzire, bilantul termic are forma'
/1)
:innd seama de variatiile temperaturii n lungul suprafetei si n timp,
prezentate n figura se poate scrie pentru
perioada de ncalzire'
si prin urmare' /3)
/2)
+in egalitatea termenilor doi si trei ai relatiei (*), n
care se nlocuieste valoarea lui tmed ,* cu cea din
expresia (") se obtine'
si prin urmare'
5n cazul perioadei de racire, bilantul elementar de caldura va avea forma'
+1-) 4oiler acumulator ncal8it cu apa fierbinte.
m
2
1
m
t
1
t
1i
t
2i
= 0
m
2
1
m
t
1
t
1f
t
2f
=
f

f
t
2f

1
0

1
S
S
0
0
t t
t
2i
t
1i
t
1f
t
1
t
1
t
1
t
2
( ) [ ] J d t S k dt c m d t" t' c m dQ
med 0 S 2 p2 2 1 1 p1 1 r

[ ] K
t t"
t t'
ln
t" t'
t
K
J
c m !
K
"
c m !
2 1
2 1
1 1
med p2 2
#
2 p1 1 1

1
]
1


1
]
1


( ) [ ] J d
t t"
t t'
ln
t" t'
S k dt ! d t" t' ! dQ
2 1
2 1
1 1
0 S 2
#
2 1 1 1 r


+25) 4oiler
acumulator
ncal8it cu
abur.
( ) [ ] J d
t t"
t t'
ln
t" t'
S k d t" t' ! dQ
2 1
2 1
1 1
0 S 1 1 1 r


( )
1
0
2 1 2 1
1
0
2 1
2 1
' "
"
'
ln
C
S k
r
S
r
S
e t t t t
C
S k
t t
t t

( )
2
#
2 2 1 1
1
0
1 ' dt C d e t t C
C
S k
r
r
S

,
_

,
_


2f 1
2i 1
f
1 r
0 S t t'
t t' 2 1
2

0
!
S k
#
2
1
r
t t'
dt
d e 1
!
!

2f 1
2i 1
f
!
S k
#
2
1
r
t t'
t t'
ln e 1
!
!

1 r
0 S

,
_

[ ] s
e
t t
t t
C
C
C
S k
f
i
r
f
r
S
1
0
1
'
'
ln
2 1
2 1
1
#
2

f
i
f r
C
S k
t t
t t
C
C
e
r
S
2 1
2 1
1
#
2
'
'
ln 1
1
0

,
_


f
i
f r r
S
t t
t t
C
C
C
S k
2 1
2 1
1
#
2
1
0
'
'
ln 1 ln

[ ]
2
2 1
2 1
1
#
2 1
0
1
'
'
ln ln m
t t
t t
C
C
k
C
S
f
i
f r S
r

,
_

f
t
2f

1
0

1
S
S
0
0
t t
t
2i
t
c
t
c
t
2
Ecua>iile bilan>ului termic ?i transferului de c@ldur@<
21) Anfluenta depunerilor asupra transferului de
caldura; e)olutia depunerilor n timp; tipuri de
depuneri.
( ) [ ] J d t S k dt c m d i i m dQ
med S p r

0 2 2 2 1 1 1
" '
[ ] K t t t
K
J
c m C
c med p 2 2 2
#
2

1
]
1


( ) [ ] J d t t S k dt C dQ
c S

2 0 2
#
2
f
S
f c
i c
t t
t t
S
c
C
S k
t t
t t
d
C
S k
t t
dt
f c
i c
f

#
2
0
2
2
0
#
2
0
2
2
ln
2
2
[ ]
2
2
2
#
2
0
ln m
t t
t t
k
C
S
f c
i c
f S

[ ] s
t t
t t
S k
C
f c
i c
S
f
2
2
0
#
2
ln


( ) ( ) [ ] J d t t S k d i" i' m
2 c 0 S 1 1 1 r

( )
( )
( )
1
]
1

s
kg
r
t t S k
i i
t t S k
m
r
c S
r
c S
1
2 0
1 1
2 0
1
" '

Depunerile, n forma cea mai generala, reprezinta acumularea unor


materiale solide pe o suprafata.
Depunerile de particule sunt datorate particulelor n suspensie
transportate de agentii termici care, la trecerea prin aparat se depun pe
suprafata de schimb de caldura a acestuia. 3ceste particule pot fi, de
exemplu produse de coroziune generate nainte de schimbatorul de caldura,
cenusa sau alte particule solide din gazele de ardere.
Depunerile ncrustate sunt formate n general din depozite de materiale
cristaline provenind din solutii lichide. En exemplu tipic de depunere
ncrustata l constituie carbonatul de calciu din apa industriala. 5n apropierea
suprafetei de transfer de caldura cu temperatura ridicata, lichidul devine
suprasaturat n saruri si acestea se depun pe suprafata sub forma unei
depuneri dure si aderente.
Depunerile prin coro8iune sunt rezultate ale unor reactii chimice sau
electrochimice ntre suprafata de transfer de caldura si agentii termici care
circula prin aparat.
Depunerile biologice sunt datorate dezvoltarii microorganismelor (bacterii,
alge sau ciuperci) care formeaza un film la contactul cu suprafata de schimb
de caldura.
Depunerile prin reactii chimice sunt obtinute n urma unor reactii chimice
care au loc n apropierea suprafetei de transfer de caldura, produsele solide
obtinute n urma reactiilor depunndu-se pe aceasta. +omeniile caracteristice
pentru acest tip de depuneri l reprezinta industria petro-chimica (cracarea
termica a hidrocarburilor grele) sau industria alimentara (pasteurizarea
laptelui).
Depunerile prin solidificare apar n cazul formarii unui strat de gheata pe
suprafata de schimb de caldura racita sau a unui depozit a unui component
cu temperatura nalta de topire dintr-un lichid n contact cu o suprafata rece
(depuneri de hidrocarburi parafinice).
&volutia n timp a depunerilor se poate desfasura dupa una dintre curbele
din'
E)olutia . este o dreapta
caracterizata de ecuatia'
F - este rata de crestere a
rezistentei depunerilor
E)olutia 4 este de tip
exponential
? este valoarea asimptotica a
rezistentei depunerilor, n m
2
2%
;!
- constanta ce depinde de
proprietatile sistemului.
E)olutia C, n dinti de fierastrau, este cea mai apropiata de realitate, forma
sa fiind datorata desprinderii bruste, n pachete, a unei parti din depuneri.
6rezenta depunerilor, prin rezistenta lor termica suplimentara, are ca efect
reducerea coeficientului global de schimb de caldura. ?aportul ntre
coeficientii globali de transfer de caldura pentru aparatul cu depuneri k
gl
si
cel curat k
o
gl
este'
5n cazul proiectarii unui schimbator de caldura se pune problema daca
el trebuie considerat curat sau nu. &ste evident ca aparatul va ramne n
stare curata doar o scurta perioada de timp dupa punerea n functiune sau
dupa curatire, n restul vietii sale existnd depuneri. +in aceste motive se
impune de obicei ca la dimensionarea unui schimbator de caldura sa se tina
seama si de rezistenta depunerilor. 5n acest caz va rezulta o marime a
suprafetei necesare de schimb de caldura'
&xcesul de suprafata datorat depunerilor va fi'