Notiunea de drept civil 1.

Sensurile notiunii de drept civil a) Drept obiectiv = totalitatea normelor juridice adoptate de organele de stat care reglementeaza relatii dintre oameni in cadrul societatii (vezi art. 3 Cod Civil) Drept pozitiv = totalitatea normelor juridice in vigoare la un moment dat Drept natural = totalitatea principiilor intangibile si superioare ce se aplica organelor de stat indiferent de spatiu si timp *Apelam la dreptul natural atunci cand nu exista o dispozitie legala care sa reglementeze un caz dat De exemplu : Principiul Error communis facit jus (Eroarea generalizata intr-o comunitate statorniceste dreptul) sau principiul bunei credinte b) Drept civil ca drept subiectiv Prerogativa unei persoane de a avea o conduita si de a pretinde persoanei obligate sa aiba o conduita corespunzatoare dreptului sau, in caz de nevoie apeland la forta de constrangere a statului Drept civil ca parte a sistemului de drept (drept comun in materie) 2. Notiunea de drept civil a)Notiune = parte a sistemului de drept (ramura de drept), dreptul comun in materie, care reglementeaza raporturi juridice patrimoniale si personal-nepatrimoniale intre persoane fizice si/sau juridice Totatlitatea normelor juridice cuprinse in acte normative (coduri, legi, hotarari de guvern) formeaza sistemul de drept. Acesta se divide in: -Sistemul de drept privat = totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre persoane fizice si/sau juridice -Sistem de drept public = totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre stat si persoane SCHEMA (vedeti jos)

b) Drept civil este dreptul comun materiei pentru toate domeniile la care se refera. Atunci cand in alte domenii nu exista norme juridice se apeleaza la codul civil care imprumuta normele statului. c) Obiectul de reglementare In sistemul de drept privat sunt grupate normele de drept civil in institutii (actul juridic, prescriptia) -Dreptul civil are ca norme de reglementare raporturile juridice. Raportul juridic este o relatie sociala reglementata de o norma juridica.

*Clasificarea raportului juridic: -> Raporturi patrimoniale = care pot fi evaluate in bani: Raporturi reale si raporturi obligationale Raporturi reale(dreptul de proprietate si dezmembramintele sale) = raporturi care au in continutul lor un drept real

C2

Dezmembramintele = drepturi reale ce confera titularului posesia si folosinta asupra unui bun al altei persoane 1) Dreptul de uzufruct = confera titularului numit uzufructuar dreptul de a folosi si alege fructele asupra unui bun al altei persoane 2) Dreptul de uz = confera titularului numit uzuar dreptul de a folosi si culege fructele unui bun apartinand altei persoane doar pentru nevoile sale si ale familiei sale 3) Dreptul de superficie = confera titularului superficiar drept de proprietate asupra constructiei, posesia si folosinta terenului aferent apartinant altui proprietar 4) Dreptul de servitute = o sarcina impusa asupra unui fond pentru utilitatea unui alt fond invecinat care apartine unui alt proprietar (definite de pe internet, nu am auzit ce a dictat) 5) Dreptul de abitatie = drept conferit prin lege sotului supravietuitor de a folosi partea din casa de locuit pentru ceea ce revine proprietarului pentru cel putin un an sau pana se recasatoreste

A)Raportul obligational = are in continutul sau o obligatie si corelativa acestei obligatii au drept de creanta, stabilindu-se catre un creditor si un debitor *Izvoraste din acte juridice si fapte juridice B) Raportul juridic personal nepatrimonial -raportul privind dreptul la viata, integritatea fizica si psihica, etc. C) Raportul privind elementele de identificare = dreptul la nume, domiciliu, etc. D) Subiectele de drept = raporturile juridice se stabilesc intre P.F. (persoane fizice) si P.J. (persoane juridice) P.F. este omul privit individual ca titular de drepturi si obligatii P.J. este un colectiv de oameni priviti ca titulari de drepturi si obligatii detinand elemente de sine statatoare (organizare proprie, patrimoniu propru si organe de conducere) In Civil subiectele de drept nu indeplinesc o conditie suplimentara precum in dreptul Familiei (membru de familie), in dreptul Constitutional (cetateni) sau ca in dreptul Comercial (comercianti) Partile se afla pe pozitie de egalitate juridica

1) Definitia nomei juridice Norma juridica = o regula de conduita general-obligatorie si impersonala adoptata de organele de stat care, in caz denevoie, poate fi impusa prin forta coercitiva a statului (forta de constrangere) 2) Caracterele normei juridice a) Generala= tuturor persoanelor fizice si juridice (P.F. si P.J.) pe intreg teritoriul tarii b) Impersonale = priveste institutia si nu persoana care ocupa o functie c) Obligatorie = in cazul nerespectarii ei aplicandu-se sanctiuni de catre organul de stat competent 3) Structura normei juridice A) Structura logico-juridica Ex.: Articolul 1180 poate contracta orice persoana care nu este declarata incapabila de catre lege *Ipoteza are in vedere imprejurarile in are se aplica o norma juridica Ipoteza=oricine e declarat incapabil de catre lege (minorii si interzisii judecatoresti) -Poate sa fie determinata (expresa) sau nedeterminata (subinteleasa)

*Dispozitia prescrie conduita pe care trebuie sa o aiba o persoana -Poate sa fie determinata sau relativ-determinata (niciodata nedeterminata), ea neputand lipsi din textul normei

*Sanctiunea reprezinta consecinta nerespectarii dispozitiei. Poate fi expres prevazuta sau subinteleasa

Exemple de sanctiuni: nulitatea actului juridic, rezolutiunea/rezilierea B) Structura tehnico-legislativa Norma juridica o gasim in acte normative (legi, hotarari de guvern H.G., Codul Civil) Titluri -> Capitole -> Sectiuni -> Articole (art.) -> Alineate (alin.) -> Teza

Clasificarea normei :

a) Dupa conduita prescrisa : *Norme imperative = norme de la care partile nu pot deroga ->Norme onerative = norme care impun partilor o actiune (art. 1690 alin. 1 C.C.) ->Norme prohibitive = norme care impun partilor o inactiune (ex. art. 11 C.C.) *Norme dispozitive = norme de la care partile pot deroga ->Norme permisive = norme care nu impun partilor o anumita conduita si permit acestora sa aleaga conduita dorita (ex.: art. 12, art. 1652) ->Norme supletive = stabilesc o anumita conduita care devine obligatorie pentru parti numai atunci cand acestea nu au prevazut altfel in contract (ex.: art 1689)

b) Dupa starea de aplicabilitate ->Norme generale = care se aplica in orice domeniu -> Norme speciale = care au o aplicabilitate limitata la cazurile expres reglementate Codul Civil este o norma generala iar legea 31/1990 (legea societatii) este o norma speciala *Are prioritate in aplicare norma speciala care reglementeaza un singur caz. Specialul deroga de la general; (Specialia generalibus derogant)

C3 4) Clasificare a) Dup conduita prescris - norme dispozitive norme de la care prile pot deroga 4.1 Norme permisive norme care nu impun o aciune sau o inaciune , ci permit prilor s aleag conduita dorit ex. art. 1180 Poate contracta orice persoan care nu e declarat incapabil de ctre lege art. 1652 Pot cumpra sau vinde toi cei crora nu le este interzis prin lege 4.2 Norme supletive norme care stabilesc o conduit care devine obligatorie pentru pri numai n situaia n care prin voina lor nu au stabilit altfel ex. art. 1689 Predarea trebuie s se fac la locul unde bunul se afl n momentul incheierii contractului , dac nu rezult altfel din convenia prilor ori , n lipsa acestuia din uzane art. 1666 n lips de stipulare contrar , cheltuielile pentru ncheierea contractului de vnzare sunt n sarcina cumprtorului 4.2 Norme imperative de la care prile nu pot deroga i care impun o aciune sau o inaciune * normel onerative care impun prilor o aciune art. 1690 Cumprtorul are obligaia ca imediat dup preluare s verifice starea bunului potrivit uzanelor * norme prohibitive care impun o inaciune sau o absteniune ex. art. 11 Nu se poate deroga prin convenie sau acte juridice unilaterale de la legile care intereseaz ordinea public sau de la bunele moravuri b) Dup interesul ocrotit * norme de ordine public care ocrotesc un interes public * norme de ordine privat care ocrotesc un interes privat c) Dup raportul dintre ele * norme generale care se aplic n toate cazurile i n orice domeniu (ex. Cod Civil) * norme speiale care se aplic numai la cazurile limitative prevzute ( legi , legea 31/1990) 5) Interpertarea normei juridice *Notiune: Presupune a determina sensul, intelesul normei juridice in scopul justei si corectei aplicari la o situatie de fapt *Clasificare(subiect de examen): a) dupa forta interpretarii avem doua categorii de interpretari: interpretare oficiala si interpretare neoficiala. Interpretarea oficiala este facuta de organul de stat competent, de organele de stat competente(organul legislativ, organul executiv si organul judecatoresc). Intepretarea se imparte in doua categorii:interpretare generala si judiciara(cauzala); cea generala e interpretarea facuta de organul legislativ sau de cel executiv. *este obligatorie si generala; **atunci cand interpretarea este facuta de organul care a emis norma juridica, ea este generala si autentica Interpretarea oficiala este facuta de organul judecatoresc *are putere obligatorie numai pentru cazul dedus judecatii(litigiu) Interpretarea neoficiala este facuta de practicieni (ex.: avocati) si teoreticieni (ex.: profesori universitari, doctori in drept) *conduce la modificari ale legislatiei prin propuneri de lege ferenda (intr-o viitoare reglementare) b) dupa rezultate -Interpretare literala(in litera legii)/declarativa : atunci cand formularea textului normei juridice coincide cu continutul sau

-Interpretarea este extensiva atunci cand formularea ei este mai restransa decat continutul la care se aplica. Prin acest mod de interpretare se face analogia normei juridice -Interpretarea este restrictiva atunci cand formularea normei este mult prea larga/prea generala fata de continutul cazurilor la care se aplica 6) Metode de interpretare *Interpretare gramaticala presupune urmarirea: -Intelesului fiecarui cuvant intr-o fraza -Succesiunea cuvintelor intr-o fraza(de exemplu daca avem particula si conditiile sunt cumulative, daca avem particula sau conditiile sunt alternative (de invatat!)*Interpretare logica = utilizeaza argumente si reguli de interpretare Norme de exceptie: (cu exceptia, numai daca, afara de) Exemplu: art. 1560 alin. 2 Reguli de interpretare 1) Exceptiile sunt de scricta interpretare (exceptio est strictissimae interpretationis) Normele de exceptie trebuie sa isi gaseasca aplicabilitate numai la cazurile/ipotezele la care se refera, neputand fi extinse printr-o interpretare extensiva 2)Unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie sa distinga (ubi lex non distinguit nec nos distiguere debemus) Are in vedere faptul ca daca un text este formulat general prin interpretare nu se poate restrange aplicabilitatea lui(generalitatea formularii conduce la o aplicare generala)(art. 92) 3) Norma juridica trebuie interpretata in sensul aplicarii ei, nu in sensul neaplicarii (actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat) -Regula isi gaseste consacrarea legislativa in art. 1263 Cand o clauza este primitoare de doua intelesuri ea se interpreteaza in sensul de a produce efecte juridice si nu in sensul de a nu produce niciun efect juridic. Argumente de interpretare: 1)Per a contrario prin opozitie se exprima prin adagiul Cine afirma un lucru neaga contrariul (Qui dicit de uno negat de altero) contractul nu poate fi modificat decat prin acordul partilor. Contractul nu se poate modifica prin vointa unilaterala a unei singure parti. -Presupune ca de fiecare data cand norma afirma un lucru se poate prezuma/deduce ca neaga contrariul (art. 1270 alin. 2) 2) A fortiori - presupune extinderea unei norme juridice la un caz nereglementat de ea deoarece motivele avute in vedere la adoptarea ei se regasesc cu atat mai mult in cazul dat (ex. Art. 383 alin. 1) 3) A majori ad minus este expresia concentrata a adagiului Cine poate mai mult poate si mai putin. Qui potest plus, potest minus. Daca o persoana poate sa dobandeasca dreptul de proprietate a majori cu atat mai mult poate sa dobandeasca un singur deznodamant 4) Argument de analogie a pari este expresia concentrata a adagiului Unde este aceeasi ratiune a legii trebuie sa fie aceeasi solutie Ubi eadem est ratio, eadem so lutio esse debe presupune gasirea unui text de lege care sa se aplice la un caz concret nereglementat(daca un caz nu e reglementat de lege se aplica norma juridica care reglementeaza un caz asemanator(art. 957) Exemplu:situatia comorientilor fata de codecedati Precizari: Nu constituie caz de analogie a legii: Atunci cand norma juridica stabileste expres ca situatia la care se refera e guvernata de norme juridice pe care le mentioneaza

Normele speciale fiind de stricta interpretare nu se pot extinde prin analogie

C4

Aplicarea normei juridice in timp

Notiunea de aplicare Activitatea desfasurata de organul de stat competent de stabilire a situatiei de fapt si de infaptuire a dispozitiilor cuprinse in norma juridica atunci cand conduita destinatarilor nu este conforma cu ea a) Stabilirea situatiei de fapt constand in culegerea de date si evaluarea materialului cules b) Stabilirea situatiei de drept ce presupune identificarea normelor juridice aplicabile c) Emiterea actului de aplicare a legii (hotarare judecatoreasca/decizie administrativa) *precizari: -Actul de aplicare emis cu o corecta stabilire a situatiei de fapt este un act temeinic iar cel emis cu o corecta stabilire a situatiei de drept este un act legal [EXAMEN (temeinicia si egalitatea sunt conditii ale actului de aplicare)] -Actul de aplicare este actul emis de organul de stat competent(de ex. PV de contraventie) - nu se confunda cu actul juridic (acordul de vointa al partilor) si cu actul normativ (legi, decrete, hotarari) (manifestarea de vointa a organului legislativ) Intervalul de timp in care se aplica legea: a) Intrarea in vigoare a legii potrivit art. 78 din Constitutie norma juridica intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial sau la o data ulterior precizata; Data ulterioara de intrare in vigoare poate sa se stabileasca , ca data calendaristica sau ca interval de timp (de ex. ca regula 30 zile, 60 zile, etc.) b) Iesirea din vigoare (abrogarea)[EXAMEN] - abroagarea poate sa fie: 1.Expresa directa si indirecta,: a)Directa: cand noul act normativ stabileste expres ce lege / articol se abroga

b) Indirecta: cuprinde sintagma Orice dispozitii contrare se abroga 2. Tacita : atunci cand legea noua nu prevede nimic cu privire la abrogare insa cuprinde dispozitii incompatibile cu cele din legea veche *Precizari: A nu se confunda abrogarea cu: -Legea temporara care are aplicabilitate temporara limitata in timp si care nu necesita abrogare -A nu se confunda cu , caderea in desuetudine = presupune inaplicabilitatea unei legi o perioada de timp datorita disparitiei ratiunilor pentru care actul a fost adoptat, fara ca acesta sa fie abrogat b) Principiile aplicarii legii : A. Principiul neretroactivitatii legii noi : potrivit art. 6 alin. 1 Cod Civil legea civila se aplica cat timp este in vigoarea, aceasta nu are putere retroactiva. Potrivit art. 15 alin. 2 Constitutie legea dispune numai pentru viitor cu exceptia legii penale si contraventionale mai favorabile *Aplicabilitate: - legea noua nu poate sa reglementeze situatii juridice (raporturi juridice) nascute, modificate si stinse sub o lege veche deoarece ar fi retroactiva - legea noua se aplica fara sa fie retroactiva tuturor situatiilor care se nasc, modifica si sting sub imperiul ei *Exceptii situatii in care legea noua se aplica unor raporturi juridice nascute in trecut (se numeste exceptia de retroactivitate) ; exemplu legea penala sau legea contraventionala mai favorabila B.Principiul aplicarii imediate a legii civile : de la data intrarii in vigoare legea se aplica tuturor situatiilor in care se constituie, modifica si se sting sub imperiul ei, precum si efectelor viitoare ale unor situatii juridice trecute Exemplu: Testament incheiat sub Codul Civil de la 1864 isi produce efectele in 2013 sub Noul Cod Civil este o situatie juridica pluridependenta care se incheie sub o lege si isi produce efectele juridice sub legea noua *Exceptia ultraactivitatii legii vechi = situatii juridice care continua sa fie reglementate de legea sub care s-au format desi a intrat in vigoare o lege noua -Partile unui contract stabilesc la data incheierii lui ca acesta va fi guvernat de legea sub care a fost incheiat -Noua lege prevede expres ca anumite situatii juridice trecute raman in continuare guvernate de o lege veche

Raportul juridic
1. Notiune si structura Notiune: o relatie sociala personala patrimoniala sau personala nepatrimoniala reglementata de norma de drept civil Structura: Subiecte de drept persoana fizica si/sau juridica (PF/PJ), continut = drepturile si obligatiile subiectelor de drept (a partilor) Obiect: Conduita partilor, respectiv actiunile si inactiunile la care sunt indreptatite sau indriduite *Avand in vedere ca aceasta conduita se refera la bunuri bunurile sunt obiect derivat A. Subiectele de drept: In raporturile reale: se stabilesc intre un subiect activ determinat si un subiect pasiv nedeterminat(toate celelalte persoane) In raporturile obligationale: se stabileste intre subiect activ determinat (creditor) si subiect pasiv determinat (debitor) (In diversele contracte creditorul si debitorul poarta denumiri specifice: vanzatorcumparator, locator-locatar, donator-donatar) In raporturile personal-nepatrimoniale intre un subiect activ determinat si un subiect pasiv nedeterminat !In functie de numarul persoanelor care au calitatea de parte sau subiect de drept raporturile sunt: -raporturi juridice simple raporturi intre un subiect activ si un subiect pasiv -raporturi juridice complexe cu pluralitatea activa (mai multe subiecte active si un singur subiect pasiv), cu pluralitate pasiva (un singur subiect activ, mai multe subiecte pasive) si cu pluralitate mixta (mai multe subiecte active, mai multe subiecte pasive) B. Continut cuprinde o latura activa (drepturi) si o latura pasiva (obligatii) I. Drepturile subiective *Notiune: Posibilitatea unei persoane de a avea o conduita si de a pretinde persoanei obligate sa aiba o conduita corespunzatoare dreptului sau respectiv sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva

*Clasificare(In special pt. I.N.M.!): a) Dupa opozabilitate drept absolut = posibilitatea titularului (subiect activ determinat)de a exercita singur atributele dreptului sau fara concursul altuia, toate celelalte persoane (subiecte pasive nedeterminate) avand obligatia de a nu aduce atingerea -Subiectul activ determinat, subiectul pasiv nedeterminat -Ii corespunde obligatia subiectului pasiv de a nu face (de a nu aduce atingere dreptului) -Opozabilitate erga omnes (fata de toti) drept relativ =