Sunteți pe pagina 1din 13

Silviu ANGELESCU Isi ia doctoratul in filologie cu teza Tipare portretistice in epica orala si culta, pe care o va publica in 1985 cu titlul

Portretul literar. Urmeaza cariera universitara. Colaboreaza la reviste de specialitate !Ca"iers roumains d#etudcs litteraires$, !%imba si literatura$, !%imba si literatura romana$ s.a.&, cu articole si studii pe teme de istorie literara si folclor. ' publicat, singur sau in colaborare, culegeri de folclor. (pera care il fi)eaza in patrimoniul literaturii noastre este romanul Calpuzanii 198*&, foarte bine primit de critica literara. +arian Papa"agi afirma despre roman ca este !parodic si "iper,te)tual asemanator, pana la un punct, scrierilor pseudo,istorice ale lui -tefan 'gopian&, deopotriva conte p"ilosop"i.ue si istorie pitoreasca &, scris intr,o curgatoare limba romana ar"aizanta$ UN ROMAN PARODIC SI HIPERTEXTUAL In romanul Calpuzanii, -ilviu 'ngelescu utilizeaza formula romantica a !manuscrisului gasit$, pentru a obtine !o savuroasa, pitoresca si esopica istorie plasata in vremea lui /icolae +avrog"eni$ +arian Papa"agi, 0ictionarul -criitorilor 1omani, ' , 2. +anuscrisul reprezenta !unicul document scris in limba paleosarmatica$ si era format din gramatica acestei limbi si din cronica unor intamplari petrecute in timpul domniei lui /icolae +avrog"eni, pe care o valorifica si autorul in scrierea sa sub titlul Calpuzanii , roman rastalmacit dintr,o limba necunoscuta de -ilviu 'ngelescu. Paleosarmatii considerau scrierea !o prime3dioasa amagire si un act de revolta impotriva eternei miscari, deci un ultragiu la adresa zeilor adorafi. un pacat$. 0in acest motiv si,au luat masuri de precautie magica$4 !5lestemul Iui 6ereantipota a fost rostit si nimic in limba noastra nu va cunoaste amagirea de a fi scris$ Puterea blestemului preotului isi dovedeste eficacitatea manuscrisul devine in urma unui incendiu !un g"em pastos, inform, zdrentuit$& si autorul ramane doar cu o copie a celei de,a doua parti pe care o incredinteaza cu teama editorului. 1oman !parodic si "iperte)tual$, scris in limba3ul ar"aic de la sfarsitul secolului al 78III,lea, Calpuzanii surprinde cu ironie moravurile unei societati corupte. -ilviu 'ngelescu dovedeste o adevarata maiestrie in manuirea acestui limba3, care sub pana lui devine o creatie lingvistica plina de verva si umor. EPICUL SI PERSONAJELE. 9picul cartii partea cea mai putin dezvoltata de scriitor:& e simplu4 ;rigoras <latescu ot <lata, Tanasc 6armoze=, -otir +ogo3escu ot ;lavacioc si Triglava boieri si carturari&, nemultumiti de nedreptatile savarsite de /icolae +avrog"eni si de oamenii acestuia Ianac"e 0ra=inos, 0umitrac"e Turnavitu&, se "otarasc sa,l inlature pe domn> in acest scop ei pun la cale falsificarea unei mari cantitati de bani !calpuzani$ inseamna falsificatori de bani& ce urma sa fie trimisa Portii drept tribut> autorii complotului sunt demascati si pedepsiti, mai putin -otir, care reuseste sa scape si sa devina "aiduc. 0aca epicul este partea cea mai !firava$ a cartii, nu acelasi lucru putem spune despre realizarea persona3elor, unde -ilviu 'ngelescu este un e)pert. intalnim in roman persona3e reale si imaginare, persona3e !pozitive$ si !negative$, aproape toate dotate cu o e)traordinara locvacitate si dorinta de aventura. Carturarul Tanase 6armoze= !dascal de ritorica si greceste$& tine c"iar un discurs despre arta vorbirii si prezinta intr,o maniera umoristica teoria sa despre formarea cuvintelor4 ! 8orbele care capata la,ncepatura lor pe ne se c"eama negative, care,i pe letineste. fiindu. imi pare mie. tot o vorba intoarsa cu ne, care,l surpa si,i rastoarna talcul. 0eosebim dara o ciocnire inlauntrul vorbirii intre doua puteri vra3mase4 gativele si negativele. -iragul gativelor, macar c,aici nici eu nu stiu bine ca n,am aflat scris pe la altii, se face din vorbele fara ne &. /u numai cu ne se fac negative, ci si cu ba la care,am putea zice noi, ca sa nu,ncalcim lucrurile, bagative4 laie, adica neagra, si balaie, adica alba, plavana, cum ar veni la partile femeiesti, si lan , balan, pentru partea barbateasca, dara lan, pe cat am bagat de seama, nu se mai zice decat la ogor, care,i negru, adica lan, dupa ce l,a zdruncinat plugul$.
1

Prozatorul construieste portretele in maniera cronicareasca, prezentarea lui +avrog"eni amintind de modul in care este realizat portretul lui -tefan cel +are, din cronica lui ;rigore Urec"e4 ,flu erea 8oda barbat frumos, ca erea slut la c"ip si buzat la gura. 9rea 8oda om nalt de statura si mai mult uscat, suiet, negru Ia obraz, semuind "arapilor, cu miscari iuti ca nevastuica$. 9ste conturata imaginea unui domnitor fanariot !lacom, aprig, crunt si aplecat din scrinteala si nestiinta catre tiraniC dornic de a fi laudat ;rigoras facuse !neste sti"uri$# despre domn in care curgeau !laudele ca garla$&. ?iecarui persona3 care intra in scena i se face mai intai o caracterizare prin simpla enumerare a trasaturilor fizice si morale. Iata in acest sens prezentarea lui Tanase 6armoze=4 !om nalt, lat, bortos, galagios, fudul si mare spuitor de lucruri ne,ntelepte$. (nomastica este semnificativa pentru caracterizarea unor persona3e e)plicatia numelor este data c"iar de autor in cadrul te)tului&4 Triglava Trei capete , om intelept&, /eagranastere, @azal ,Aioscaiu poama rea$&. COMICUL SI MIRACULOSUL Cartea este scrisa intr,un registru vesel4 frecvente sunt comicul de limba3 !vorbe groase$, calugarul !toiegeste$ amautii& si cel de situatie -otir ii cedeaza mirelui 0umitrac"ita "ainele cu care el vine imbracat in calitate de invitat la nunta acestuia&. Comicul se imbina adesea cu miraculosul tipic basmelor4 un tigan este inviat dupa ce a fost stropit !cu neste ape tari si l,au infasurat intr,o naframa neagra si,au zis asupra,i neste vorbe ce nu s,au inteles$> din greseala capul ii este asezat invers si trebuie rasucit !ca un surup$ pentru a reveni in pozitia normala. In cateva scene ale romanului comicul aluneca spre dramatic si !vorbeste despre timpul circular al e)istentei umane$ +ircea +i"aies&. In ciuda titlului intalnit si in literatura franceza , 'ndre ;ide B %es fau) monnaCeurs&, ne aflam in fata unui te)t de o absoluta originalitate, mai ales in domeniul limba3ului, incat te intrebi care este felul in care vorbeste -ilviu 'ngelescu de obicei. 1omanul, bine primit de critica vremii, da la iveala un prozator de o certa valoare. POVESTEA STRAIELOR fragment din te)t& !'u ramas, ce,i dreptul, vestita nunta ce,au facut,o, c,aufost cu multe intamplari si foarte vesela, cum nu stiu sa mai fi fost de,a tune i alta la fel. C,au capatat 0umitrac"ita de la 8oda cal de ginere, ce i,au adus la poarta cu meter,"aneaua si cu arnauti ce c"iuiau si dadeau din pistoale, dara nu cu plumbi, ce numai cu iarba si cu fultuiala, sa nu vateme pe careva. -i,au venit insusi vladica, dupa cum au dorit 8oda, si le,au sc"imbat inelele, c,aufost logodna mare, macar c,au avut ceva necaz 0umitrac"ita la acea logodna, dara l,au dat la spate, c,aufost bucuros. intamplarea au fost asa4 'u venit 0umitrac"ita la casa lui lani calare pe armasarul ce i,au daruit 8oda, umbland fudul, cu nasul pe sus si cu mana,n sold, ca armasarul, ce,i dreptul, au fost frumos foarte, sur la par si pintenog la picioare. -i,l tot 3uca 0umitrac"ita prin ograda lui lani, pe sub ferestre, ca vazuse capete de muieri pe dupa perdele. -i, pesemne, s,au lasat pe armasar un taune de cei rai, ca alta n,au putut fi, iara dobitocul, muscandu,l taunele, de durere ce,au avut au sarit pe doua picioare si,au ranc"ezat, incat 0umitrac"ita, luat fara veste, s,au pravalit din sa intr,un glod mare ce,au fost acolo, fiindu vremea ploioasa, de unde, iesind cu mare greu, numai oc"ii i s,au mai cunoscut in cap, c,au inc"is oc"ii cazand. -i,au sarit slugile de l,au dus in casa, intr,o cotineata, ca,n casa n,au ingaduit lani sa,l duca, ca astepta sa vie vladica si 8oda. -i,au avut 0umitrac"ita atunci o gri3a mare, ca pentru nunta numai un rand de straie,si targuise, ca n,au avut mai mult din ce. -i i,au dat lani neste straie de,ale lui. numai c,acelea, fiindu lani mic, nuprea,i veneau lui deloc, ce,i sedeau ca de bogdaproste. -i,asa l, au dus in casa de l,au aratat catre vladica, care si,au facut cruce, cam pe furis, sa nu,l vaza. -i,au fost norocul lui 0umitrac"ita c,au venit pitarul, pana sa vie 8oda. Iara -otir. avandu patima fuduliei, au venit dic"isit in "alat siniliu, cu margeni fesute,nfir de argint, si pe cap gugiuman negru, de samur, cu fundul tot siniliu. Iara pe sub "alat au avut o atila. stransa pe mi3loc cu brau lat de sal si,mpodobita cu gaitanuri, peste neste nadragi nautii, stramti pe pulpe si varati in cizme
2

unguresti, cu pintenii de argint. -i,avea diamanticale batute prin bumbi, prin paftale si,n plaselele "angerului ce,au avut la brau intru care, lovind soarele, tot fulgere si scantei scaparau, de,fi luau lumina oc"ilor. -i, vazandu pitarul starea in care au fost ginerica, l,au tras de,acolo in alta odaie si l,au invesmantat cu ale sale, lasandu,se pe sine numai in camasa si,n nadragi, pana i,au adus de, acasa altele, c,au zis ca nu,i cu cale si nu se cade, macar ce va fi fost sa saza asa in ziua aceea mare, sa,l rada slugile. Pentru care mult bine au zis in urma 0umitrac"ita de -otir, ca l,au socotit ca pe un frate ce nu l,au lasat la greu si la suparare. ADEVAR SI INITIERE IN FILOSOFIA ISTORIEI CALPUZANII (198 ! Prin aparitia sa in 198*, romanul Calpuzanii a devenit o scriere insolita. Cu atat mai mult, cu cat panoplia epicii romanesti era e)trem de incarcata, mai ales tematic. Politicul isi intindea !aripele de plumb$ c"iar si asupra celor care il initiasera. %a antipodul acestora, se aflau optzecistii, mai tanara generatie, care, venind din postmodernism, trambitau te)tualismul, notatia, observatia la)a, infuzia cotidianului in intregul arsenal te"nic al prozei. 0escoperisera, c"ipurile, laserul care face incizii nu numai in ul reflectarii, ci si al receptarii. Critica si istoria literara erau obligate sa se aplece altfel asupra discursului, asupra scriiturii. %entilele traditionale de comentariu sau analiza devenisera inactuale si pernicioase.Intre aceste e)treme B ale scrisului si ale receptarii B universitarul bucurestean -ilu 'ngelescu, care se ocupase mai inainte de Portretul literar 1985&, da la iveala, in 198*, Calpuzanii. !%otura$ pe care a produs,o cititorului initat sau nu& s,a produs de la titlu, ce aminteste formal de scrierea lui 'ndrd ;ide %e ?au) B +onnaCeurs 19D5&. ?iindca scriitorul francez, printr,o sita deasa a ironiei, trecea pe toti !fabricantii$ de romane care ingrosau linia traditionala, ca si cand de la -tend"al sau 5alzac nu s, ar mai fi intamplat nimic in decursul a peste *5 de ani. %a -ilu 'ngelescu, nici in intentie si nici in fapte, asemenea prerogative nu sunt dezvoltate. 0impotriva, falsificarea banilor este unul din multele procedee de compromitere a domnitorului fanariot /icolae +avrog"eni DE martie 1*8E B 8 iunie 1*9F, in Tara 1omaneasca&, in oc"ii Imperiului (toman. 0incolo de titlu, cititorul obisnuit descopera un te)t atemporal pentru 198* : In primul rand, stilul cronicaresc, in latura lui moldoveneasca, primeste infuzia de culoare le)icala& de la cronicarii munteni. Te)tul musteste de atatea urzeli stilistice, incat ar merita un studiu special. 'ici nu mai este vorba de o pastisa pe spatii restranse dupa Ion /eculce& ca la 6ronicul +ascariciului 8alatuc 'l. (. Teodoreanu&, ori ca la 0omnia lui Ciubar,8oda ;. Topirceanu&, ci de o parabola, cu mai multe c"ei. %a cei doi scriitori de la !8iata 1omaneasca$ interbelica interesul reasezarii unui te)t contemporan in tipare cronicaresti urmarea o finalitate distractiva. 'vea dreptate ;. Calinescu cand isi incepea comentariul despre 'l. (. Teodoreanu zand c"iar 6ronicul, scriere care,l defineste in totalitate pe autorul roman. 'propiind,o de balzacienele Contes drolati.ues, care pastisau pe 5occaccio si pe 1abelais intr,un ton mai gras. -ensul unor asemenea pastise e savoarea, sustinuta de o mare capacitate de a face !3oCeusetes$ &. in fond, nuvelele sunt divagatii in scopul de a se dovedi pe o cat mai larga intindere indemanarea verbala, nodul lor tal fiind de obicei un calambur enorm, ori o vorba memorabila. 0ar in veselia, uneori e)travaganta, si in snobismul gastronomic si oenologic e si o nota substantial personala$ Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, ed. a Ii,a, 5uc., 9dit. +inerva, 198D, p. **E&. Pe scurt 4 oricate apropieri s,ar face cu o scriere sau alta, fie din literatura romana, fie din cea universala, romanul lui -ilu 'ngelescu ramane nu numai un splendid spectacol lingstic, al unui scriitor si filolog erudit, cat si o moderna parabola despre putere, istorie si morala. 0aca avem in vedere perioada concreta in care a domnit +avrog"eni, nu putem a nu observa ca sfarsitul veacului al 78III,lea coincide in multe tari ale lumii, in care ne incadram si noi, cu miscarea de emancipare iluminista. 5a mai mult, directiile iluminismului european cunosc doua dimensiuni in spatiul romanesc 4 una germana auf=larung& si alta franceza. Prima avand un caracter administrativ B amiabil, cea de a doua, fiind mai revolutionara, tintind programat, ca prin revolutie, sa se obtina rasturnari de guvern si instaurarea unei alte ordini social, politice. %a acestea se cune adaugat si faptul ca roamnele istorice reusite, in primul rand capodoperele, au un zibil substrat politic. ?iindca, altfel, cui prodest G /u luam in calcul scrierile istorice de popularizare, de indemanare&. (ri in asemenea parametri istorici si culturali, pe fundalul carora este proiectat si romanul Calpuzanii, trebuie vazut mai strans substratul politic romanesc, din 198* : -i atunci, numai o
3

constiinta profund cunoscatoare a rostului scrisului putea sa apeleze fie la alegorie cum genial apelase 0. Cantemir in Istoria ieroglifica, 1*F5&, fie la parabola cum apelase 9ugen 5arbu mPrincepele, 19E9&. intelegem astfel de ce -ilu 'ngelescu a traversat epoci si miscari literare cantonand in sfera componentelor fundamentale ale prozei clasice B persona3ele si actiunea. -au vazand persona3ele in actiune, fiindca proza moderna pune accentul pe analiza, devenita, nu in putine cazuri.poliedrala. In Calpuzanii domina copios fiziologiile, care, la origini, au trecut prin Caracterele lui %a 5ruCere, iar mai incolo, Teofrast. Ca modalitate literara, ele au fost incorporate admirabil de 5alzac, la noi mai timid, de pasoptisti Ion ;"ica, +. @ogalniceanu& si apoi de /icolae ?ilimon. Cu acesta din urma, in printa te"nicii portretistice, -ilu 'ngelescu are mai multe afinitati. +ai intai, sub raport documentar. Investigatia s,a realizat, la ?ilimon, pentru perioada 181H,l8D1, direct din actele vremii atatea cate au fost :&. Punerea sub peceta observatiei dure a ciocoismului nascut din balcanismul netitrat al epocii atragea atentia asupra unui iminent pericol de infestare morala si de caracter. -ilu 'ngelescu are surse mult mai numeroase 4 de la Povestea mavrog"eneasca 181*& a Pitarului 6ristac"e si a anonimului autor al Povestirii in versuri despre +avrog"eni, pana la 6rono,graful 1*EH,l815& lui /aum 1imniceanu 1*EH,l8I8&. 5a mai mult, 8.'. Urec"ea, in suita celor 1H volume despre Istoria romanilor 189l,l9FD&, a retinut in aproape *FF de ini voi. III& cam tot ce s,a gasit despre /icolae +avrog"eni. /u,i sunt deloc straine lui -ilu 'ngelescu nici lucrari originale sau compilatii apartinand lui 0ionisie ?otino, Ienac"ita 8acarescu care apare fugar ca persona3 in Calpuzanii&, +. Cantacuzino, ;"eorgac"i, Pa"arnicul -ion, <ilot 1omanul, 5udai,0eleanu, sau ale marilor istorici4 /. 5alcescu, +. @ogalniceanu, '0. 7enopol, /. Iorga. 5ibliografie si detalii in -tefan Ionescu, 5ucurestii in vremea fanariotilor, Clu3, 9dit. 0acia, 19*H, p. 1*l,DFF&. Informatia capatata de la acestia a fost topita ori sublimata& in ceea ce numim frecvent atmosfera de epoca, specificul culorii, netravestita in lumea limba3ului. /u lipsesc, de asemenea, ecouri din cronicarii munteni, din literatura balcanica romaneasca numita si comentata admirabil de +ircea +ut"u in sectiunea %iteratura romana si spiritul sud,est european, 9dit. +inerva, 19*E&, ca si din atatea studii !de profil$ sau romane celebre, de la 9ugen 5arbu la Umberto9co. 'ceasta lunga paranteza are menirea de a atrage atentia asupra travaliului de gandire in redactarea unui roman cu tenta istorica, roman aparut cand !obladuirea$ politica recomanda elan, eroism sau !tragedie optimista$ desi nu s,a pronuntat un asemenea cuvant inveninat, neinteles, in aspectul sau estetic, ci etic si patriotic :& Trasatura istorica este intretinuta doar le)ical, mai putin morfosintac,tic, deoarece te)tul curge limpede, logic, adesea oratoric. /u era oare retorica vremii pusa in slu3ba unor inalte idealuri de eliberare nationala G 0ar oare numai atunci G: 1omanul beneficiaza de toate cuceririle de te"nica narativa B de la cele romantice, pana la cele postmoderne. 'sa se va intelege de ce -ilu 'ngelescu s,a oprit asupra unui moment neeroic din istoria noastra. (ricum, modelul lui 9ugen 5arbu din Princepele, care l,a avut in atentie pe C,tin 6angerli, e)ecutat din ordinul sultanului la 18 februarie 1*99, ramane staruitor. 'vand in vedere spiritul veacului iluminist, romancierul propune un posibil& conflict al 0omniei cu carturarii vremii. /u se a3unsese la un asemenea conflict si in 1omania anilor 198F ,l989 G 0oamna +arioara a lui +avrog"eni&, mama a noua copii fara a le sti la toti tatal:& a3unsese a diri3a mai toate treburile de la interne, prin fel si fel de consultatii laturalnice, cu indizi mai mult decat dubiosi. !%ingariile$ celorlalti se transformau in adevaruri pentru ea cand venea vorba de amor si de bani. 0evenite principii de ata, nu numai ale domnitorilor, ci si ale celor care ii incon3urau, asemenea cii s,au intins ca o ciuma. inca +iron Costin sesizase neaderenta r.manilor la strainii spoliatori, pusi numai pe uzurpare si imbogatire. in cap. al 7lII,lea J%etopisetului sau, vorbind de rasturnarea lui 'le)andru Ilias si instalarea lui 8asile %upu, dupa cateva cugetari despre scurgerea ine)orabila, a timpului, despre raporturile sucite dintre bogati si saraci, izbucneste4 !0omnii cei buni si direpti fara gri3e si desfatati stapanescu, iara cei rai tot cu siiala. 0aca au a3unsu in sesul 5a"luiului domniia, aproape de manastirea 5alicai, locul era tot plin de oameni, nu sa vedea sesul deserta necaiuri. -triga 4 K0a,ne, doamne, pre greci:L Unii "aicaia, altii suduia si 3ecuiia$.
4

'semenea momente de razvratire descrie si -ilu 'ngelescu, culminand cu cele din finalul romanului, cand -otir ot ;lavacioc, conducand o multime mai numeroasa, ataca desc"is 0omnia si pe acolitii ei. 5a3enitul multora, in frunte cu unii din boierii olteni, era un semn puternic de lupta indirecta impotriva ?anariotului. !C,ar fi zis cuvant ca 8oda,i smintit si nu poate c"ivernisi tara ce,o lasa de,o 3upoaie grecii, iara mai cu seama Ianac"e, stolnicul, care,i sfetnicul Iui 8oda$. Plangandu,se unui +acarie, vescov, sfetnic de taina al 5rancoveanu,lui, retras la ceas de cugetare in unele "rube de la Potlogi, -otir este considerat ca un cap de miscare, fiindca pentru el grecii !au napadit ca lacustele si toata vlaga tarii o au supt, cat ii ne sa sara cu parul, sa s,aleaga intr,un fel$. 8orbindu,i in pilde, batranul vra3itor i,a raspuns 4 B -i ovreii, candu l,au maniat pe 0umnezeu, au cazut in robia lui ?araon, pentru ispasirea pacatelor. -i multe au fost si gresalele noastre, de ne,au dat sub greci, dara poate ca s,au implinit sorocul sa ne mantuim, c,ar cam fi vremea$ In spiritul ideilor cronicarilor moldoveni ;r. Urec"e si +iron Costin, prind rostul scris al istoriei, romancierul il pune pe Tanase 6armoze= sa fie un liber cugetator, cautat la Curtea 0omneasca. 0intr,o precuvantare a lui, intitulata 0espre mestesugul ritoricesc, prozatorul e)trage cu a3utorul unui diac de stierie&, pasa3e cu aluzii lingstice, filosofice, politice, istorice, religioase. Peste toate un aforism ce,nc"ide o mare substanta de reflectie 4 !paziti,va numele, ca s,au dat intru vesnicie si pentru pomenirea oamenilor$. Iar afirmatia !temeiul lumii este cuvantul, adica intelegerea$ pare o binevenita translatie a biblicului enunt !la inceput era Cuvantul si Cuvantul era la 0umnezeu si 0umnezeu era Cuvantul$.In opozitie cu eternitatea timpului si cu vesnicia sufletului, scriitorul aduce efemeritatea etii petrecute in "uzur si samavolnicii. ( trimitere la acel vanitos vanitatum pluteste in multe parti ale sectiunii, filosofia fiind astfel inteleasa din interiorul trairii si formularii ei. Plurivalenta stoica a intelesurilor din 9cleziast se reduce la 4 !ce,a fost o sa mai fie si ce,o mai fi au mai fost$. 'sadar, in acest prim aspect al dezbaterii, sa rezumam referintele politice mai vagi pentru actualitatea# imediata, dar condensate pentru sfarsitul veacului al 78III,lea&, filosofice, sociale si religioase. Istoria !de atunci$ B subintelegem de la scriitor B s,a dovedit saturata de atatea mete"ne, riscuri si !calitati$, incat incalcirea lor nu s,a putut descifra decat de cei invatati. 0in aceasta perspectiva, conflictul romanului, care nu cunoaste infruntari dramatice decat episodic, se afla intre urzeala unor carturari Triglava, ;rigoras, 6armoze= si -otir& si oamenii 0omniei, intamplator cu /icolae +avrog"eni insusi Conflictul este dispersat si nu urmarit cu tenacitate ca in romanele clasice. 'flam dintr,o pseudoprefata B 0eslusiri B ca romanul este !rastalmacit pe romaneste dintr,o limba necunoscuta$. -unt puse astfel in lucru toate trucurile romantismului dovedite ca realitati cu mult mai inainte, in literatura engleza bunaoara&, de la manuscrisul gasit, pana la respectarea adevarului, desfoliat in ani, luni, zile, spatii si oameni consemnati ca atare de catre istorie. Trebuie notat ca toate aceste !capcane$ inoreaza te)tul s3 dau circuit ideilor si subte)tului acestora. Comentariile lui -ilu 'ngelescu sunt ale enciclopedistului care interfereaza informatii de istorie, geografie, lingstica, retorica intr,o eleganta demonstratie pro domo. -e cune sa zabom nu asupra limbii inventate B paleosarmatica, menita sa,si puna in valoare, firesc, toate componentele stiintifice atunci cand, zice autorul, -.' !voi publica cea de a doua parte a manuscrisului, gramatica, insotita de un dictionar& B ci asupra compusului verbal rastalmaci. Unele din sensurile verbului tranzitiv& sunt 4 a interpreta, a talcui, a lamuri, a dezlega, a deslusi> dar si a se sfatui, a se intelege cu cineva, cand este refle)iv. Un sinonim poate fi si a e)terioriza. 0e origine slavona, verbul a talmaci primind un afi) ca ras in situatii speciale devenind raz& formeaza !derivate care e)prima o imprastiere, o repetare sau o intensificare a actiunii e)primate de verbul simplu$> !formeaza de la verbe derivate care e)prima ideea modificarii in sens negativ& a situatiei dinainte$. Prin prisma acestor precizari lingstice se intelege si titlul prefetei B 0eslusiri, care isi propune sa dea contur clar lucrurilor, adica perioadei de domnie a lui /icolae +avrog"eni. ?orma narativa dominanta ramane povestirea, cu tot ceea ce implica ea clasic si modern. Poate ca aerul cronicaresc, ale carei subtilitati de e)primare sunt surprinse in toate articulatiile sale sa,l fi obligat pe scriitor sa accentueze pe povestire, mai ales in varianta moderna, departa3and zibil literatura de istorie. 1omanul, desi are o baza documentara e)trem de diversificata, apeleaza mediatizat la ea. 'utorul face literatura in intelesul cel mai curat al termenului. -i cum el pedaleaza
5

pe aspectul !negru$ al domniei lui +avrog"eni citat de /icolae Iorga de DF de ori in Istoria literaturii romane in sec. al 78III,lea 1E88 B 18D1&, D voi., 5uc, 9.0.P., 19E9& este obligat sa selecteze numai ceea ce merge in intampinarea ideii sale. (ri pentru a lega episoadele, fragmentele, scenele, cumva disparate, se impune sa apeleze la acele ligamente standard ale povestirii. +ulte dintre aceste formule rec"eama proze orientale sau renascentiste, altele trimit la oralitatea !zicerii$ din basmele sau naratiunile noastre populare. ( parte au fost frecvent utilizate si in traducerile cartilor populare gen 'le)andria, 9sopia, -indipa, sau 'rc"iriesi'nadan s.c.1., care au circulat intens in sec. al 78III,lea in Tarile 1omane. -ecolul al 7l7,lea, prin prozele de mistere, de aventuri, de capa si spada, sau politiste, a accentuat prezenta unor asemenea formule de legatura pentru a,l determina pe cititorul ipotetic sa traiasca fiorul mesa3ului, sa,i lase impresia de colaborare cu sine, sa,i intretina u interesul pentru ceea ce parcurge. %igamentele narative, sa le numim asa, pot reprezenta si un soc asumat, atat de scriitor, cat si de cititor. (ferim cateva e)emple, fara a le comenta4 !si atata despre & ca sa spunem nitel si de &$> !precum mai pe lungul vom arata$> !ci sa spunem, pana a zice de acelea, de altele ce au mai fost$ > !sa vedem ce alte ispra au mai infaptuit, iara,ncolo, nemica$ > !pana spunem de acelea, va sa mai zicem de una ce,au mai fost, fiind cu talc, cum mai tarziu se va vedea$> !nu le.mai spunem toate, ci numai de una sa zicem$> !dara & au avut o patanie, care face s,o scriem$> !iata cum au venit intamplarea$> !ci, ca sa nu uitam vorba, sa ne intoarcem indarat, ca trebuie sa mai spunem si de ce au mai fost cu$> !ca,ntamplarea au urmat asa$ +ulte din aceste stereotipii dinamice :& apartin autorului. 'tunci insa cand logosul persona3elor se interfereaza in dialoguri sau reflectii, scriitorul transcrie si asemenea legaturi. 9le se afla prezente in special in grupul carturarilor. -e poate spune ca -ilu 'ngelescu n,a publicat o scriere doar pentru rtuozitate lingstica !destul de dansul si atata$&, ori reinerea unor !vremi apuse$, ci pentru a polemiza desc"is cu inovatorii !noului roman$ din 1omania. ' adus in spri3in limba3e si te"nici, carora durata in proza nu le,a sters originalitatea. !Povestirea cu talc$ incepe de la modulul glava& I. 0upa procedeul dramaturgului dintotdeauna& prezinta separat persona3ele, dupa modelul lui /icolae ?ilimon. 0ominante raman trasaturile fiziologice, adesea ingrosate, caricate sau c"iar realizate grotesc si mai putin cele morale. 'ctantii se numesc, in ordine, 8oda, +avrog"ene, 0umitrac"ita Turnatu, /eagu 8lasceanu, zis Triglava, ;rigoras <latescu, Tanase 6ar,moze=, Iana=e 0ra=inos, Perdicari. 9le vor ocupa prim,ul epic al scrierii, dar si nivelele subte)tuale, pentru ca se vor implica in ata celorlalti oameni de la curtea domneasca sau c"iar in ata bucurestenilor si a locuitorilor din 3urul orasului. Persona3ele masculine, cele care grateaza in 3urul lui +avrog"eni, sunt observate sub raport comportamental de inamicii lor si de autor. Celelalte, care stau sub semnul carturarului Triglava, vazute aproape in roz,, stiu sa interpreteze totul si sa rastalmaceasca limba3ele vazute, dar mai ales nevazute ale 0omnitorului, capul tuturor rautatilor. Persona3elor feminine li se remarca aproape unilateral dereglarile amoroase si intrigile de palate. Cu e)ceptia unei descrieri facuta de 0oamna +arioara cumnatei sale, -maranda -ar=an, atunci cand o lauda in fata pitarului -otir !-maranda aleasa este,ntre alese si frumoasa ca luna, ca straluceste intunecandu toate stelele cerului, si e si buna la suflet, fiindu ca un izvor de apa dulce intru care curg toate bunatatile$&. ( astfel de prezentare se afla numai in povestile orientale. /umele persona3elor feminine se retin greu sau deloc 4 +arioara, (lerica, Pregulina, ?atma stiut fiind ca pseudonimul 9lenei ?arago&, %ascarina, Palaguta, -ultana, -maranda, Catrina, 9vg"enia, 5ogorodita, %isaveta s.a. Pentru prezentarea lor, autorul nu se sfieste sa adopte maniera boccacciana, care staruie in traducerea senzatiilor, a decolteului de limba3e. 5izareria, santa3ul, pesc"esul si loturile de teatru se inscriu corect in biografiile persona3elor. 0aca regizorul din prima parte prezinta scena, impre3urarile si posibilitati de a fi verificat in ipotezele avansate, dupa modulul al doilea, prozatorul il implica pe un alt actant B -otir ot
6

;lavacioc, cel care se va dovedi constant in lupta sa de a inlatura pe fanariotul +avrog"eni. Pentru a fi crezut, romancierul, cu siretlicul formulei consacrate de basm B !au fost, cum se stie$, desc"ide fisa din !dosarul$ -otir +ogosanu ot ;lavacioc. -ub 3uramant de credinta, ceea ce stie despre a aflat de la un potcovar vestit, !un neamt batran, ?rant ?indling, care,au tinut fierarie peste drum de 6anul Carausilor, in metocul Cotrocenilor mai sus de manastire$. -criitorul, auzind o povestire de la sursa, isi pune persona3ul in actiune 4 ba afurisind cu un toiag inimos pe niste calugari greci, ba pe niste lefegii ai 'giei. Cu o retinuta savoare, gestul de biruinta a lui -otir este scurt precizat4 batand pe !acei greci$, a facut !priveliste$ cu ei, si !fiindu toiagul lung, apuca loc mult de,l sfintea$. Pe aproape doua ini, descrierea romancierului este a pictorului flamand, contemporan cu marele 1embrandt, care noteaza clasic, luminos, detalii, semnificatii nu atat din spatii, cat din miscarea eroului. +ai incolo, prin -otir, se desc"ide o usa larga spre romanul de capa si spada, din care nu lipsesc rapirile, mastile, luptele scurte si in locuri diferite. in literatura romana un asemenea !arsenal$ te"nic apare in proza "aiduceasa de la sfarsitul veacului al 7l7,lea in care a stralucit /.0. Popescu /edea&. %iteratura lui si a altora T".+. -toenescu, Panait +acri, Ilie Ig"el& a fost componenta certa a platformei narative din perioada !romantismului eroic$ 19FH B 1915& a lui +i"ail -adoveanu. 'semenea acroseuri de te"nica, intalnite si in romanele istorice, de la M. -cott pana la 'l. 0umas, vor reveni benefic in monumentala trilogie ?ratii Aderi 19I5 ,l9HD&. Imprimandu,i lui -otir un comportament "aiducesc, e)plicabil prin prisma epocii, scriitorul ii 3ustifica iesirile de razvratire si impotriva celor bogati, a caror avere, odata insusita prin 3af, este data vaduvelor si oamenilor saraci. 'pelul pe care il lanseaza oamenilor de a se uni impotriva !stapanirii si a grecilor$ suna a Proclamatie, redactata de Tudor 8ladimirescu. 8ite3ia lui trece in cantec si romanii recunosc in el pe izbatorul trimis sa,i elibereze de straini. Coborat in epoca, insusindu,si mentalitatea contemporanilor lui -otir, romancierul noteaza rebrenian 4 !-i tot vorbeau oamenii de pitar ca si,au pus pe cap gugiuman domnesc, cu fundul de postav alb, cum numai lui 8oda i,au fost ingaduit a avea, umblandu cu sabia 5rancoveanului la sold$. 0educem astfel ca maretia faptelor lui Constantin 5rancoveanu are reverberatii in timp, precum odinioara faima lui -tefan cel +are in +oldova. Pentru a,si consolida ideea, -ilu 'ngelescu cauta dezlegarea enigmei unei mona" +acarie, traitor in zona Potlogi, loc de origine al marelui voievod muntean. Urmarind biografia "aiduceasca a lui -otir, un fel de Iancu Aianu avant la lettre, consemnam spanzurarea stolnicului Iana=e 0ra=inos, cel mai rau sfetnic al lui +avrog"eni, incendierea conacelor grecesti, 3efuirea tuturor c"ervanelor boieresti, 3udecati ad,"oc pentru boierii tradatori. -pectacolul obtinut cu vadita tenta 3ustitiara este retinut pe panze mari, cu paste u colorate, nu atat de evocare, cat de identificare. +oartea lui -otir, urmarit de autoritati, se produce in apele 'rgesului, impuscat fund de un roman turcit, Carag"iorg"i. 'supra acestuia, autorul aude aruncat un blestem 4 !bata,l maniile lui 0umnezeu, ca ne,au magarit neamul$ in treacat fie zis, autorul, folclorist fiind, impanzeste scrierea si cu alte blesteme4 !au dat norocul peste noi, n,ar mai fi dat$, !arza,i,ar focul cel vesnic$, !arza,i, ar matca focului$ s.a.&. 0ominanta morala a romanului se afla in zecile de pilde, zicatori, proverbe, rostiri abuzive cantece de 3oc, de nunta, descantece&. Paleta universului popular este intersectata filosofic prin ideatia acestora. Cu toate ca romanul surprinde nelinistea +unteniei in perioada lui +avrog"eni, deci atmosfera este e)trem de tensionata, din cand in cand oamenii locului isi aduc aminte si de un cantec de lume, de o g"icitoare, de o doina. Cu aceste prile3uri se pronunta decis si limba3e aforistice4 !vorbaNputinaNaduceNti"naNmare$> !daca taci si le dai pace, sapte sate n,au ce,ti face$> !si o cetate o poti sparge cu gura$> !In oala acoperita nu da musca$> !dintr,un lemn cioplesti si cruce sa te,nc"ini si maciuca de spart capul$> !dreptatea e lucru prea !ca,i mai bun un magar !au avut dansul sucit, prea gingas si greu tare de dibuit$ > care te poarta decat un armasar care te tranteste$> pofta sa caifte oua de drac$>
7

!nu te albesti pe tine daca,l innegresti pe altul$> !pe intuneric, "aina si muiere sa n,alegi niciodata$> !noaptea toata vaca,i neagra si toata muierea,i frumoasa$> !ca,i lesne cu burta plina sa predici de post$> !somnul aduce si ti"na cugetului$> !apa, focul si muierea orisipeunde razbesc$> !saracia strica domnia$. Constient de universul lor interior, al limba3elor aforistice, scriitorul le alterneaza cu citate sau parafraze din cugetatorii antici, greci si latini, uneori cu tangente la 9cleziast. Pildele se desfasoara dupa tipicul oriental, ori dupa modele din folclorul nostru, ori din proza lui Creanga si I.%. Caragiale. /otam una doar. %a un "an, in ;aiesti, un popa, aflat in ziua 1astignirii, mananca de post. Un O functionar intim al lui +avrog"eni, pe nume 6ortolan, !fiindu papistas iretic, au mancat de frupt$. Ca sa,si rada de preotul roman Ioan sin ?irea, ereticul catolic ii cere sa,i boteze un ogar. Infruntandu,l calm, scriitorul observa cum preotul !au zis. ca nemica nu,l tine a,i face cum i,au zis, numai nu stie dansul de,i e cu voie dulaului a se face crestin credincios$. 'poi, oferindu,i dulaului doua blide, unul cu mancare de post si altul cu bucate de dulce, toti mesenii il vad pe caine lacomind la blidul cu !cele de frupt$, semn clar ca dulaul vrea !sa ramaie an varvar$. In timp, popa va fi pedepsit, fiindca infruntandu,l c"iar la palat pe +avrog"eni, refuza a,l pomeni in biserica dupa ce, diferentiind ecleziastic pe cele vremelnice de cele vesnice, declara sententios 4 !+aria Ta, nici cat firul de pulbere nu esti inaintea lui 0umnezeu: Iara de pomenit, eu nu te,oi pomeni, ca nu ma lasa cugetul$. Ca sa,i sporeasca inclinatia spre 3af, 0oamna +arioara il ispiteste ca o dra pe 0omnitor 4 !-a dai de la tine pana la camasa, psi"i,mu, ca sa poti lua si tu pan,la piele$. In alta parte, Ienac"ita 8acarescu ii zice 0udescului4 !Cand se,ncura magarii, va sa se strice vremea, logofete:$ (ri incotro ar curge raul, matca lui este sapata de /icolae +avrog"eni. In nenumarate randuri, scriitorul ii prinde cate o trasatura, mai ales de comportament, si mai putin de gandire, fiind lesne influentat de nefastii sai !colaboratori$. 'lta data, aceste trasaturi sunt adunate intr,un fel de portret robot. 0upa venirea la tronul tarii, scriitorul retine ca un cronicar din neamul Costinestilor4 !-i n,au lasat 8oda sa treaca multa vreme la mi3loc si si,au dat arama pe fata, aratandu,si c"ipul cum i,au fost4 lacom, aprig, crunt si aplecat din scrinteala si nestiinta catre tiranii. 0ara si, mpre3urare au avut buna, fiindu noi, cum se stie, un neam de oameni ce prea lesne punem fruntea,n pamant, ca ne e gri3a mai mult pentru ticalos trupul nostru, iara nu pentru sufletul cu care,om merge inaintea 3udecatii lui 0umnezeu. -i,asa, de cum s,au asezat 0omn la Curtea 8ec"e, au spart 0ivanul si l,au risipit dar, ca sa nu para tiran, au facui altul, cum au vrut el, numai asa ca o amagire pentru prosti, caci in 0ivanuicc,l facuse ne,au ingaduit pe nimeni sa,i stea impotriva si sa se puna pentru tara. Ca si,a ales dregatori tot dintre neamuri si din aceia de,au avut sezutu,mblanit cu par de iepure, care nu ziceau altfel, 0oamne fereste :, de cum zicea 8oda.$ 9i bine, daca nu uitam momentul inspiratiei si aparitiei romanului B 198* B intelegem tenta politica a lui, trimiterile strai la !epoca de aur$, unde clamil, ca o caracatita isi intinsese tentaculele fanariote peste domeniile etii. Cei mai sensibili B carturarii, indeosebi cei de valoare B au pierit in inc"isorile comuniste sau dovediti ca novati complotisti au avut !ata$ o tragedie. in Calpuzanii, grupul lui Triglava este destramat, condamnat si pedepsit e)emplar. <adarnic insa, fiindca -otir ot ;lavacioc va duce flacara razbunarii departe, antrenand c"iar puterile straine, pe rusi si nemti care navalesc in tara, iar din dispozitia sultanului, /icolae +avrog"eni inlaturat. Conflictul romanului nu are taria clasica a confruntarilor dure, ori a infruntarilor imediate, ci a unui studiu indelung, intreprins mai cu seama de !opozitie$, de carturari in primul rand. 9i pun la cale tot felul de curse, intai pentru a,i prinde sau compromite pe marii slu3basi ai domnitorului, apoi pe domnitor insusi. -lea"ta lui de fanarioti se tinea panza si ameninta ca o ciuma e)istenta oamenilor. 9ra un !complot al bubei$, ca sa folosim o e)presie "asdeiana. Uratul, dizgratiosul intrasera in faza grotescului, devenind mur,dalacuri. 9clesiar"ul 0ionisie, care a fost contemporan cu /icolae +avrog"eni, consemneaza din interior faptele domnitorului4 instalarea lui cleana, ridicarea in rang divanit a boierilor, negustorilor si a fetelor bisericesti. 0upa IBH zile, +avrog"eni dispunea platirea !grasa$ a rangurilor incredintate.
8

Pe cei care refuzau, ii 3udeca +avrog"eni insusi. 0in porunca lui, preotii erau obligati sa tina usile bisericilor desc"ise pentru credinciosi. 'lte ori, se deg"iza si cobora in targ, insotit de o garda putina, din care nu lipsea gadele +agae. Iar acolo unde gasea nereguli B dupa 3udecata lui, edent B actiona pe loc. 0atorita situatiei, dupa un an de la instalare in 0omnie !au inceput si razmerita, ca sa gatisa si turcii$ detalii in 6ronograf, ed. 198*, 9dit. 'cademiei, p. I9BHF,H*&. 0upa cateva scene duioase pentru scatologicul lor continut, carturarii sunt anc"etati ca falsificatori de bani. +ai mult, pesc"esul trimis turcilor de catre +avrog"eni este descoperit ca fiind calp, domnitorul era de3a compromis. 1omanul dene mai interesant, actiunea capata nerv, iar te)tul alterneaza dialogul, cu monologul interior, descrierea dene apana3ul nu numai al autorului, ci si al persona3elor. 0oamna +arioara B ca persona3Bcapata accente diplomatice, in care rafinamentul si coc"etaria feminina inlocuiesc gesturile brutale, nefardate.In sc"imb, cumnata ei, -maranda, metresa profesionista a palatului, primeste toata dezonoarea din partea lui +avrog"eni si pedepsita aspru. 1omancierul, propunandu,si a realiza !cresterea si descresterea$ domniei lui +avrog"eni, ca odinioara 0. Cantemir cu Imperiul (toman, a urmarit in cunostinta de cauza, ca orice erudit si poliglot, distribuirea rationala si a valorilor estetice. %a inceput a intrat in 3ocul scrierii povestitorul. 9l s,a marturisit ca la 15 octombrie 19*8 i s,a intamplat o intamplare ceva adica, neprevazut, incidental&, pierderea unei monede, c"iar in pro,pria,i camera de locuit. 1ostogolirea ei, fiind urmarita cu atentie, il conduce la descoperirea B dupa sistemul papusilor rusesti B unui manuscris. 0e aici incolo apare istoricul literar care stie cum trebuie sa evolueze !subiectul$, prin sinceritate, notatie directa, credibila, nu G, fara comentarii de prisos. In suita notatiilor, apar elemente de limba, deci ne lingstul, din care se desprind dialectologul,foneticianul, filologul, eruditul si poliglotul. 0in cand in cand se insinueaza prozatorul care, in aparenta, inventeaza doar o onomastica pale,osarmatica. in fond, tot !scenariul$ cu increngaturile lui din 0eslusiri este o bi3uterie de arta si stiinta literara. Capitolul I ;lava, cum zice autorul dupa modelul slav, P cap, inceput& se desc"ide moralist ca la iluministii tarzii din veacul al 78III, lea. 1etranscriem te)tul4 !Cumpanind noi cu mintea noastra zicerea inteleptului aceluia care,au si spus ca urat lucru si de mare sminteala este sa nu cate omul la cate intamplari toate urmeaza aici, in lume, o am socotit si pe aceasta ce o vom scrie ca pe o pilda carile zisa aceea mai mult o adevereaza$. Ca sa intelegem bine morala, in fond filosofia e)istentei noastre dintr,o perioada istorica revoluta, ni se precizeaza ca trebuie cumpanire si intelepciune pentru a patrunde nu numai faptele eroice, ci si intamplarea, sminteala, fiindca toate fac parte din ceea ce inseamna interferenta omQlume. Comentand asa, in final, referindu,se la faptele de te3ie ale lui -otir si la ecourile lor, acelasi moralist noteaza 4 !au fost unul ce zicea de pitar si de vremile cele grele si fara cumpana, cand e trebuinta sa trimita 0umnezeu te3i in lume. Ce eu socotesc a nu fi bine asa, ca stelele cerului numai cand e,ntuneric se vad$. 8orbeam de valorile estetice relevate prin literatura. 'cest roman B asupra caruia cineva, candva trebuie sa intreprinda un studiu special de limba literara B desfasoara pe spatii intinse nuante ale uratului. Perioada fanariotilor fiind vazuta numai sub acest aspect. in demersul narativ al autorului, nici tragicul nu este e)clus, fiind dispersat insa in !n$ situatii. Comicul sau farsa cunosc un stil burlesc in scene de strada sau de palat.Intr,un submodul despre Tanase 6armoze=, citim o serie de reflectii ale invatatului de la 'cademia 0omneasca despre limba, timp, ata. C"iar despre a doua lume creata de carturari !popa, retor, sti"urgos, legiuitor au altce$&. 0in citatul in care consemneaza puterea de imaginatie a carturarului a scriitorului, nu G:& retinem4 !Puterea aceasta nici crailor au imparatilor n,au fost data, ca, sc"imband carturarul randuiala lumii, nc"ipuite, strica si asezarea lumii celei vazute, prefacand,o dupa gandul ce,au avut. Cu c"ipul acesta, cartu,raru,i ca cumu,i 0umnezeu, iarta,ma 0oamne :, al caruia ales este si tot asa putere are$ %uand modele de rostire apreciativa pentru cunte, socotite !fiindu miezul oricarui lucru$, -ilu 'ngelescu, profitand ca are ca persona3 un academician grecesc:&, desfasoara un evantai de
9

comentarii prind etimologiile si semantica unor termeni pragma, logos, rado, oratio etc&, posibilitatile de imbogatire a limbii cu a3utorul afi)elor. -copul declarat ar fi 4 !sa,ntelegem ca temeiul lumii este cuvantul, adica intelegerea$. 0eci, de la evang"elistul Ioan citire, firea si puterile graiului sunt mai presus de toate, fiindca ele sunt derivate din lumina cuvantului dintai, care a fost 0umnezeu. Tot in spatiul gandirii lui Tanase 6armoze= consemnam si definirea povestilor cu talc, care nu sunt altceva decat mituri. ;rigoras se ge invatatului ca altfel ar fi aratat romanii daca ar fi avut !un 0umnezeu de,al grecilor, c,acela se sc"imba in tot felul de te si de oratanii si da la muierile oamenilor, de,au umplut pamantul cu copii facuti din flori$ -e desprinde, langa unda grava a intelesului despre mituri, si nuantele de degradare pe care ;rigoras le transeaza "azliu. In acest conte)t al fanteziei B subiect de discutii pentru carturari B se infiltreaza e)plicabil si comentarii despre solomonii, despre vra3itori sau val"ovnic cum apare in Calpuzanii, respectand presupusul limba3 de epoca. 'poi sadovenian, ca in 6anu 'ncutei, auzim 4 !'sta a fost o,ntamplare mai vec"e, din tinerete$

-e cune numaidecat sa laudam stiinta lui -ilu 'ngelescu de a sublima idei, limba3e si ziuni intr,o turnura lingstica totusi originala, nefiind vorba, in nici un caz de o pastisa cum lesne se observa la 'l.( Teodoreanu sau ;. Toparceanu&. -tilul romanului Calpuzanii urmeaza prerogativele clasice ale realismului, subordonate, in final, mesa3ului estetic urmarit4 prin e)emple concrete verosimile&, prin pilde si nivel moralist permanent, sa se anuleze evenimente epice care definesc o domnie, in comple)itatea e)istentei ci 1*8E,l*9F&. Cum toate acestea pot fi rasfrante si,ntr,o parabola nu totdeauna zibila, nu totdeauna acerba&, romanul se poate inscrie si in literatura contemporana nu numai a momentului 198* l&. 'stazi, parabola intrezarita in Calpuzanii dene meritorie, calitate care maine va fi mai bine apreciata. 0e la istorie la contemporaneitate, cand literatura nu dene doar cutie austera de rezonanta, sensul informational dispare sau ramane prete)t&, castigand cel uman valabil. 'similand gestul lui loan 5udai,0eleanu din Tiganiada B de a lua pe 8lad Tepes si domnia lui doar ca prete)t, fiindca in fond epopeea dezbate puternice idei iluministe despre putere si sensurile ei in conditii istorice date B -ilu 'ngelescu scrie in Calpuzanii o pseudoistorie. 9l diri3eaza totul spre degringolada creata de +avrog"eni, fanariotul in care, volens,nolens, intra si el. 'vand in vedere ca determinismul istoric este bine fi)at in timp, limba paleosarmatica, petrecuta cu veacuri inainte, am intelege ca este o contradictie in fond. 0ar, cum se poate vedea, totul este doar un truc, prin care se restaureaza scrierea initiala, adica lucrarea, condica, 3urnalul redactat c"iar in timpul etii domnitorului. 9l care, pe linia marilor voievozi romani, isi dorea un cronicar de curte. 0upa ce ;rigoras <latescu i,a prezentat !un punct de vedere$ despre domnia lui, +avrog"eni a reactionat olent, fiindca te)tul nu era encomiastic. !Prezent$ la scena, autorul aduce un alt !sti"urgos$ B Perdicari, si, ciudat, 0omnitorul isi da seama ca era mai bun te)tul anterior, dupa ce a incercat sa,l coase pe ici pe colo pe cel adus. in atari situatii, cronica de fata, calpuzanii adica, nu este decat manuscrisul gasit si prezentat ca strict autentic. ( dovada in plus este si absenta sfarsitului. Caci daca ne,am intreba, retoric bineinteles, mai era nevoie de el G 0ar ca arsenalul conventiei romantice sa fie complet, o asemenea stratagema ramane motivata. 9ste e)trem de interesant pentru cercetatorul scrupulos sa constate !realitatea$ literara a roamnului4 Rsubiectul de inspiratie B perioada fanariota, cam spre apogeul ei, din punct de vedere cronologic> R obligatitatea autorului de a nu uita ca ecourile iluministe din tari ca ?ranta, ;ermania cunosc efecte memorabile in 9uropa de 9st> R in cea de a doua 3umatate a sec. al 78IIl,lea in tari ca 'nglia, 9lvetia, ;ermania, Italia, -pania, 1usia, s,a instituit, in literar, preromantismul>
10

Rtendinta tot mai edenta, fie in tari mari sau mai mici de regasire a identitatii nationale. +odelele Transilvaniei, pentru romanii de peste Carpati, sunt pilduitoare. 8ezi marea rascoala a lui 6oria, Closca si Crisan B 1*8H> R din multimea de elemente sociale si istorice, avand reverberatii contradictorii, sa selectezi numai pe acelea adecvate ideii urmarite 4 paro)ismul sub3ugarii nu poate intuneca si nici stri gandul de veacuri al romanilor de a se elibera de tirania imperiilor > R cum poate fi dusa ideea pana la capat cand perioada lui +avrog"eni, asa cum a fost ea prezentata in izvoarele de epoca, are similitudini fie si partiale, cu cea a lui Ceausescu constient sau nu, cititorul isi poate desprinde pe cont propriu asemenea e)emple&> R folosirea pastisei B dupa cronicari fie ei moldoveni sau munteni, disparuti inainte de 1*5F& B nu pentru "az, pentru comic, ci pentru a pregati si a sustine nuantele parabolei. +ai departe, alegoria a avut nevoie intotdeauna de pilde, de rostiri !moralicesti$ > R procedeul romantic si nu numai:& al manuscrisului gasit desc"ide posibilitatea de a citi scrierea fie ca pe una de dragoste, sociala, de capa si spada de aventuri, de mistere in sens larg, fiindca aci intra si loturile de teatru, mastile, prezenta pistoalelor, a santa3ului etc.& Pentru lingst, studiul te)tului este o incantare B eruditia limba3ului face casa buna cu utilizarea logica a categoriilor morfo, sintactice actuale. -taruieBin tendinta de restaurare a epocii, culoarea locala, necesara romanului istoric B foarte multe cunte din graiul muntean a se brodi, tarlie, pimnita, c"ilalaituri, povarna, a casuna, pretini, g"erait&, turcisme si grecisme fes, canaf, felegean, mofluz, dug"eana, poli"ronion, "ristoitie, cardaslac&. 0e asemenea, autorul inventeaza parcimonios nu copios ca 9ugen 5arbu in Pricepele sau -aptamana nebunilor&. Cele mai marete scene epice depunere in edenta a acestei !conetuiri lingstice$ se regasesc in picturile de gen cand sunt descrise mesele intinse la palat. -pre deosebire de /icolae ?ilimon, care punea accentul pe constatare, pe notare, ori descriere a bucatelor, a spatiilor unde erau asezate modulele 78, 78I B -cene de ata sociala si ?a,te om de lumea noua, sa furi closca dupa oua .#&, -ilu 'ngelescu isi strecoara observatia antonpannesca atat cat sa incite gustul si imaginatia cititorului. +oralistul se insinueaza printre randuri, cu aceeasi de)teritate cu care opereaza la nivelul enuntului propriu,zis. 'c de espe neiertator : -a luam un e)emplu. %a ridicarea pe tron in 1*8*, prin apropiatii Iui 0umitrac"ita Turna,tu B urmuzian nume:, care era !megas caminaris$, prin Ianac"e 0ra=inos, stolnic, -ava 'rnaut&, boierii au venit cu plocon la curte !dupa cum au putut, au dupa cata trecere socoteau a capata$&. Ceremonia investiturii a avut Ioc cu muzica, vladica, masa intinsa si cantece. 'poi interne autorul care taie firul relatarii cu o nuanta la ideea urmarita& 8oda !le spune intamplari ce,au avut pe candu#calatorea pa +area 'lba, fiindu unele de,a minunea$. 'tingand o astfel de observatie, scriind deci de,a minunea, autorul tine sa,si duca alaiul domnesc in noapte, unde au loc convorbiri mai alese, mai rafinate, cu intelectualii recunoscuti ai locului B Tanase, ;rigoras, -otir. 'sadar, in ul imaginarului intra, minunile, povestirea, rafinamentul, mancarurile si bauturile alese, aduse din strainatate. Cititorul ar fi interesat de ceea ce s,a intamplat acum si acolo. 0ar prozatorul scrie ca in povestile orientale sau 'le)andria in care +acedon, dupa atatea ispra te3esti in randul dusmanilor, !ii taie precum se taie$&, neuitand scopul burlesc al te)tului4 !-i,a mancat fiecare din acele bucate, si,au baut n fn voia ce,a avut, de li se,nnetisera obra3ii de la bautura, iar oc"ii incepusera sa le,arate ca ai di"aniilor, ca le scazuse lumina si,nrosisera de sange$. 0escrierea ulterioara este de un comic grotesc ca in Istoria poamelor B toti sunt beti si murdari, semanand dobitoacelor. /umaidecat cugetatorul de epoca ne si zice 4 !sa luam aminte ca rea e betia, oameni, ca toate madularele omului le stramba si le amorteste si de nici un folos nu i se mai arata, cat si mintea o pierde$. -tilist pasionat B il solicita epoca, dar si protagonistul B -ilu 'ngelescu diferentiaza variante intr, un mod pilduitor. Pentru el ca folclorist nimic nu este mai plin de invatatura ca aforismul, fie el proverb, zicatoare, g"icitoare. Toate, subintelegem asa, sunt replica auto"tona, la vremea aceea, a retoricii clasice grecesti. Citeasca,se si mai blande e)presii sau rostiri 4
11

!le venise gust sa sfredeleasca apa$> !si s,au facut la noi spurcat obicei ca pricinile nu se mai 3udeca dupa dreptate, ce dupa starea pricinasilor$> !l,au innadit pe langa sine$> !imbracat numai cu pielea$> !au zacut & cu putintel suflet intr,insul$> !prea s,au sleit dansul tot in fapte necugetate si,n inc"ipuiri$ > !avandu foamea scrisa cu galben pe obra3i$> !si,au inc"ipuit, cu multa truda si sfaramare de cap & neste sti"uri$> !n,au avut stra3a la gura$. +enirea unor astfel de rostiri e)plica normalitatea legaturilor cu stilul cronicarului mai ales +iron Costin& si creeaza desc"ideri spre balcanismul omniprezent. in cadrul conceptiei autorului si crailacul, cantecul de pa"ar, melodiile populare sunt necesare, completand fericit canaful naratoricesc al scriitorului. -ub prete)tul epic& al romancierului !se sta in taine$ cu cititorul pentru a,i mari interesul de lectura si a,i adanci intelesurile te)tului. Pentru cititorul cult, -ilu 'ngelescu ii reaminteste printr,o scaparare de fraza, de metafora, de pilde, printr,o sinta)a !sucita$, de valorile nepieritoare ale literaturii noastre vec"i, umaniste sau premoderne. ?iindca altfel romanul sau nu este atat istoric sau politic cu c"ei ascunse&, cat mai degraba moral. /icolae +avrog"eni si doborarea lui din scaunul domnesc urmeaza tot staful specializat in literatura lumii crestere si descrestere&. -tiinta naratologiei este admirabil stapanita de romancier. ?aptele se aglomereaza pana la palat, in interior, apoi cosmic 4 in incendii, cutremure, se, semne premonitorii, eclipse de soare, 3elii !cu tunete si cu traznete de foc$ s.a.m.d. -emnele lui 0umnezeu, subintelegem, a3uta pe romani cand sunt la grea cumpana, indiferent de perioada istorica pe care o traverseaza. In aceasta ordine de idei, /icolae +anolescu l,a intuit corect pe cand a scris o cronica literara despre aceasta sectiune 4 !Ca toate romanele parodice, Calpuzanii se preteaza la mai multe lecturi. Una este aceea a cititorului naiv, care alege spectaculosul, aventura. -i trebuie sa spun, el nu va fi dezamagit. 8a gasi lupte, enigme, spiona3, erotica B tot tacamul &. 'l doilea nivel al lecturii este acela simbolic sau aluziv. /oi nu citim pur si simplu romanele istorice ca niste relatari de evenimente vec"i, ci cautam o paradigma anumita, prin prisma careia epocile se aseamana. %a un al treilea nivel & incepem sa vedem interte)tualitatea, dezinteresandu,ne complet de subiectul istoric si de acela similiistoric. 9ste, cred, nivelul la care romanul lui -ilu 'ngelescu isi dezvaluie adevarata savoare si valoare$ SParodia burlesca, in !1omania literara$, D5 februarie 1988&. /oi credem ca valoarea romanului Calpuzanii B e)plicata cumva pana aici B se afla in savoarea polemicii subiacente cu toate acele scrieri standard ale anilor 198F B 199F, care tindeau sa dena acaparatoare, transformandu,se in modele, uratind nu numai latura inspiratiei, ci si te"nica, specificul literaturii. In acest sens, -ilu 'ngelescu propune o modalitate de iesire din !criza patriotica$, intorcandu,se la o perioada istorica revoluta, investigata cu un limba3 cronicaresc. Pe de alta parte, -ilu 'ngelescu propune indirect gandul scriitorului autentic ca limba romana B limba de mare sinteza B are multiple si nesecate puteri de comunicare. Ca albia sa le)icala, depozitul nominal sau verbal ramane un zacamant aurifer.In acest sens, e)celent a comentat -erban ?oarta subte)tul politic si implicatiile lui in rasturnarea unei mentalitati de 3ugulare a adevarului, fie el si literar. in !(rizont$ nr. 11, 11 martie 1988& retinem 4 !scrisura & atat de insinuitoare, fiindu,i sopotul si cursul, cari fara a baga de sama, a3ung de ne inrauresc$. Tot ca avertisment trebuie inteleasa toata sectiunea, dupa lectura ei integrala si subte)tuala, in ceea ce priveste relatia desfacuta intre sensurile cuntelor a rastalmaci si calpuzani. 0omnitorul +avrog"eni procedand astfel inca de la urcarea sa pe tron. C"iar faptul de a insista sa,si gaseasca musai cronicar al curtii, pe masura dorintei sale, ne trimite B vrem nu vrem B la o perioada cu ieturi asi3derea, care se derula in timpul etii lui -ilu 'ngelescu. 9a a cunoscut accente dramatice B in moral, intelectual si cultural B intocmai ca in vremea lui +avrog"eni. Intelectualii devenisera un pericol si lupta puterii cu ei a imbracat forme diferite. 9)ilarea unui mare carturar ca Ienac"ita 8acarescu, boier de rang in treburile palatului, spune foarte mult /,ar fi lipsit de interes daca autorul, -ilu 'ngelescu, ar scrie un roman istoric despre acest mare boier muntean, initiator iluminist in cateva printe literare. 'r avea modele in scrierile despre 0. Cantemir, +iron Costin,
12

Petru Cercel. 9l, Ienac"ita, ca si alti demnitari ai vremii sustin suprematia legii c"iar si peste domnitor. Transcriem un segment dintr,o confruntare a lui -otir ot ;lavacioc cu 8ara"ia, a carei transparenta pentru anul 198* este premonitorie4 !B 'ici e pricina, a zis si -otir, ca peste,o tara nu se cune, a stapani om, ce numai legea, ca omu,i patimas, si,ntelept de,a fi au invatat, si,a3unge de,si asupreste supusii. Iara cei tocmiti sa priveg"eze cumu,i tinuta legea sa stea cu soroc, "otarata vreme, si, scotandu,se din dregatorie, fiescare sa fie tinut a da raspuns de ce,au faptuit.$ 8enindu,i in intampinarea tonului stilistic, acelasi cultivat timisorean -erban ?oarta isi inc"eia notita Bprete)te. la care subscriem4 !6ronic al unor tarasenii, ba crancene, ba mascaroase, ocarnice si desuc"iate, dospit, insa cu dro3dia neagra a ma"niciunii si obicei, acest opuscul, Calpuzanii, nu,i far# de talc filosofesc, fiind paravola cu s=epsis, cum ca Knumai cand e,ntuneric, stelele cerului & se vadL. 'ferim, -ilu 'ngelescu :$

O O O Cu toate ca licaririle umaniste ale epocii fanariote nu se reveleaza nici in sine nu mai vorbim de integrarea lor in evolutia epica&, proza pedaland pe iesirea din comun fapte, ganduri&, ducand spre urat si grotesc, ata fiind vazuta ca !un spectacol macabru$ 1omul +)mieanu, Aurnal de carp, 5, 5uc, 9dit. %ibra, 199H, p. D*5&, Calpuzanii ramane un roman singular, cum au fost ;"epardul lui %ampedusa, sau Craii de Curtea,8ec"e de +atei Caragiale. +ai tarziu, Princepele si -aptamana nebunilor ale lui 9ugen 5arbu. 'sadar, sub semnele comple)e ale cuvantului B de la litera pana la polisemantism in te)tura stilului imperial B nu se ascunde o delectare, ci o cugetare. intelegerea lecturii trebuie facuta pe cont propriu. Istoricul literar nu verifica sociologia receptarii decat prin criticii momentului. Constatarea iui in 199H& ca initiatii, c"iar cand au intuit o parte din semnalmentele propuse de noi, le,au invaluit calpuzanic pentru a nu fi si ei !oc"iti$. in ceea ce ne priveste, eliberati de c"ingile prezentului din 198*&, am corectat, am admonestat si am decis. 'lcatuirea te)tului din Calpuzanii pune in edenta armonia, cumpana dintre cuvant si idee, atunci cand este vorba de o filosofie a istoriei, c"iar de o metafizica a ei. 'tunci cand cititorul vrea sa,si verifice orizontul de asteptare informational, educativ, moral, estetic, educativ& trebuie sa treaca probele unui rit de initiere detalii ta 0ez,valuirile romanului B 'specteliterareB,in resta !Tomis$, nr. E,1988, 8ladimir 5alanica&. 9)amenul odata trecut, spectacolul lingstic al te)tului pune intrebari si cere deslusiri. 8orba lui +iron Costin din Predosloa lucrarii 0e neamul moldovenilor&, !ca nu ieste alta si mai frumoasa, si mai de folos in toata iata omului zabava, decatu cetitul cartilor. Cu cetitul cartilor, cunoastem pe ziditorul nostru, 0umnezeu &, facem fericita iata, agonisim nemuritoriu nume$. (ricum, in cadrul studiului nostru despre proza universitarilor, romanul lui -ilu 'ngelescu ocupa un spatiu prilegiat.

13

S-ar putea să vă placă și