Pomicultura, prezentare general

Zonarea culturilor pomicole Pe specii, zonarea culturii se prezinta astfel : - marul - Se considera ca cele mai favorabile pentru cultura marului zonele cu temperatura medie anuala de 8-9C si cu 700-800 mm precipitatii anuale. - Parul- desi este mult mai slab reprezentat in cultura, cele mai favorabile zone sunt acelea in care temperatura ma ima in lunile iulie si au!ust este de "#-"$C, iar media temperaturii minime din luna iulie este de %0-%" C, - Prunul- desi este bine reprezentat in ma&oritatea zonelor tarii, el da cele mai bune rezultate in zonele cu temperatura medie anuala 9-%0 C si cu precipitatii de peste $'0700 mm anual, zonele de cultura sunt : (r!es, )alcea, olt, Pra*ova, +uzau, Caras Severin, ,unedoara, -ambovita, .e*edinti, (rad, +i*or, Clu& s.a. - Ciresul si visinul se intalnesc pe toate formele de relief, cea mai mare pondee o detin &udetele : /asi, )aslui, +otosani, +acau, 0eamt, )rancea, Precum si (r!es, 1iur!iu si -ol&. - Caisul specia cea mai pretentioasa fata de factorii climatici si mai ales temperatura. 2onele cele mai favorabile sunt in sudul tarii 3 -ol&, 1iur!iu, calarasi, Constanta, /alomita, 4ulcea, 5lt, 4eleorman6 si parte ade vest 3+i*or, (rad6. - Piersicul- este cantonat in zonele de sud si vest ale tarii, in &udetele -ol&, Constanta, 1iur!iu, olt, .e*edinta, zona +ucurestiului, precum si &udetele +i*or, Satu .are,(rad, 4imisoara. Celalalte specii pomicole cum sunt nucul, castanul, arbustii fructiferi si capsunul sunt reprezentate pe intre! cuprinsul tarii, cu anumite concentrari in unele microzone 3 e p.nucul in zona 4!.7iu si 1eoa!iu, castanul in zona 1or& si +aia .are, capsunul in Satu .are, 5lt, )alcea etc.6

Fertilizarea Pomii fructiferi raman pe acelasi amplasament o perioada lun!a de timp, in care e tra! din sol mari cantitati de elemente nutritive. Cerintele pomilor fata de elementele nutritive variaza in cursul vietii acestora, in functie de varsta acestora. 8aportul dintre principale le macroelemente 30.P.96 este in !eneral % : 0,: :%, " pentru samantoase 3mar6 si % :0,"' :%,' la samburoase 3prun6. Pentru o evaluare cat mai corecta a necesarului de substante nutritive a livezilor trebuie stabilit mai intai continutul solului in elemente nutritive. 5 particularitate a pomilor fructiferi de care trebuie tinut seama la intocmirea pro!ramelor de fertilizare este aceea de reutilizare a elementelor nutritive, in special 0.P.9. atunci cand pomii intalnesc conditii optime de absorbtie a elementelor nutritive, acestea sunt absorbite in cantitati mai mari decat este necesar in momentul respectiv si sunt depozitate in anumite or!ane 3radacini, ramuri, trunc*i6. (tunci cand apar deficiente

de nutritie, aceste elemente sunt luate din or!anele de rezerva si folosite acolo unde este nevoie. Plantarea pomilor 5peratia de plantare reprezinta pentru pomul tanar o e punere serioasa la numerosi factori de stress. Cel mai important factor este le!at de afectarea sistemului reticular la scoaterea pomului din solul pepinierei pentru a fi replantat in alta parte. 0umerosi perisori absorbanti ai radacinii se pot rupe c*iar daca se lucreaza cu mare atentie. Se pot rupe si ramificatii principale ale radacinii mai ales in cazul radacinilor pivotante. /n afara de aceasta, plantarea la locul definitiv implica sc*imbari de microclimat, de compozitie c*imica a solului. -aca pe lan!a acesti factori intervine si o lipsa de umiditate a solului atunci procesul de prindere poate fi serios afectat. 4oamna este un anotimp propice plantarilor de pomi. ;n motiv pentru plantarile de toamna este intrarea pomilor in repaus ve!etativ pe durata iernii. 0evoile de *ranire in acest timp sunt mult mai reduse si astfel radacina este crutata de eforturi mari si i se ofera suficient timp de adaptare. Plantarile de primavara se practica totusi. 5 primavara secetoasa poate pune probleme nevoii de apa a puietilor care urmeaza sa intre rapid in ve!etatie. -e aceea este necesara iri!area pomilor proaspat plantati. Plantarea /nainte de inceperea plantarii pomilor, in viitoarea livada vor fi asi!urate urmatoarele materiale au iliare: -in!rasamant natural -apa -pamant !alben /n !ropile sapate in vederea plantarii se va pre!ati o <mocirla< formata din in!rasamant natural, apa si pamant !alben= se amesteca continuu pana cand se obtine o pasta de o consistenta medie. /n aceasta pasta se vor cufunda complet radacinile pomilor fasonati. >asonarea pomilor se e ecuta cu o foarfeca de pomi bine ascutita. Se aplica atat radacinilor cat si ramificatiilor trunc*iului, daca ele e ista. Se elimina, prin taiere, doar radacinile uscate, rupte sau ranite. -aca in momentul plantarii pomul tanar se prezinta ca o var!a neramificata aceasta se va reteza, deasupra unui mu!ure, la o inaltime de %-%,"' m. (ceasta este inaltimea de proiectare a trunc*iului - in functie de optiuni, dimensiunea indicata poate fi mai mare sau mai mica. -aca pomul are de&a cateva ramificatii laterale atunci se va aplica taierea reductiva care are in principal doua scopuri: reducerea masei ve!etale care va trebui *ranita in viitoarea perioada de ve!etatie de catre o radacina slabita prin operatia de dez!ropare si, in al doilea rand, inceperea taierilor pentru formarea coroanei pomului. Prima ramificatie care se va inderparta de la inel este lastarul concurent, in cazul in care acesta nu a fost indepartat in pepiniera. ?astarul concurent este prima ramificatie crescuta imediat sub cresterea anuala a varfului. /n situatia in care lastarul concurent are o crestere mai convenabila decat varful, va fi oprit acesta si se va elimina varful.

Taierile de formare Prima taiere de formare se aplica pomului scos din pepiniera care are de&a cateva ramificatii laterale - aceasta trebuie sa aiba loc imediat inaintea plantarii definitive 3taierea de plantare6, fie atunci cand pomul plantat cu an inainte prezinta ramificatii laterale crescute in timpul primului an de ve!etatie. ?a un pom aflat de&a dupa doi ani de ve!etatie se afla ramificatia cunoscuta sub numele de lastar concurent. Se lasa acesta sau varful. 8amificatiile ce fac cu tulpina un!*iuri de $0 !rade confera o rezistenta sporita si un avanta& suplimentar in ce priveste raportul crestere@rodire. Aste foarte adevarat ca ramificatiile ce au aparut sub alte un!*iuri pot fi mult mai dezvoltate, dar pe ansamblu nu trebuie sa renuntam la re!ula de a le lasa pe cele crescute sub un!*iuri de apro imativ $0 !rade. ;n!*iul dintre ramificatii trebuie sa aiba sa aiba valori cat mai apropiate= acest fapt confera stabilitate pomului, iluminare si aerisire optime. Lungimea taierii reductive ?un!imea la care se scurteaza, prin taiere reductiva, ramificatiile principale are o mare importanta. 5 scurtare prea mare a ramificatiilor atr!e dupa sine o a!lomerare a ramificatiilor de ordin inferior in &urul a ului si deci aerisire si iluminare deficiente. 5 scurtare nesemnificativa va avea ca rezultat un numar redus de lastari mari in interiorul coroanei si o a!lomerare a acestora la periferie. Se creaza asfel perspectiva unei coroane !oale la interior. 4aierea corecta trebuie sa asi!ure un spor de lastari spre capatul ramificatiilor, dar si cativa lastari laterali pe restul lun!imi, pana la a . (cestia vor avea distante suficiente intre ei si vor fi diri&ati orizontal.

Taierile de intinerire la pomi Apuizarea biolo!ica a unui pom se petrece odata cu inaintarea in varsta si datorita altor factori asupra carora omul nu poate interveni, sau asupra carora a intervenit neprofesional. (stfel un pom care a rodit e cesiv, timp de mai multi ani la rand va fi <epuizat din punct de vedere ve!etal<. >ructele raman mici, mladitele cresc mai putin si apare alternanta ca masura de protectie. /n astfel de situatii se impun taierile de intinerire care, in functie de severitatea lor, pot atra!e scaderea productiei pe o perioada scurta, dar asi!ura o dezvoltare normala si revenirea productiei dupa un timp nu foarte lun!. (ceste taieri pot deveni necesare c*iar la un pom de '-$ ani a carei crestere a fost lasata la voia intamplarii astfel incat o re!lare a producerii de mladite noi impune acest !en de taiere la pomii mai batrani.

C*iar si atunci cand coroanele s-au inaltat e cesiv sau atunci cand ramificatiile de la baza coroanei au tendinta de desfrunzire ori cand !erul, furtuna, animalele au pricinuit stricaciuni cren!ilor, severitatea taierilor care se impun le pot catalo!a drept taieri de intretinere. 0u e ista specii sau soiuri de pomi fructiferi la care tairle de intretinere sa fie contraindicate. 4aierile de intinerire se e ecuta iarna sau la sfarsitul iernii. /n cazul ciresului, visinului si piersicului, taierile de intretinere pot fi facute dupa recoltare, deoarece pentru aceste specii mai sensibile, inc*iderea ranilor inainte de venirea iernii reprezinta un avanta&. -aca !rindina si furtuna produc stricaciuni mari in timpul verii se recomanda taierile de intinerire aplicate imediat in lemnul de mai multi ani de la inel sau ale!erea altor cren!i mai putin afectate pe post de a . Intinerirea coroanelor ingrijite /n cazurile in care coroanele au fost formate piramidal, taierea de intinerire se efectueaza foarte usor. (celasi lucru se poate spune si despre celelalte tipuri de coroane. A ista doua metode de intinerire: devierea a ului principal si a a elor ramificatiilor principale pe ramuri mai tinere 3se taie lemnul mai vec*i sau foarte vec*i6 si metoda clasica. %. .etoda prin deviere: nu provoaca o reactie puternica a mladitelor tinere si se aplica mai cu seama la pomii fructiferi care fac fructe cu samburi, pentru ca metoda clasica nu este si!ura in acest caz. .etoda consta in limitarea in inaltime a coroanei= prin taierea cu fierastraul va fi indepartata cam %@: din volumul coroanei. -upa ale!erea unui punct de taiere pe a , in lemn de mai multi ani, deasupra unei ramuri laterale mai tinere, se va ima!ina un un!*i de %"0 !rade cu varful in punctul de taiere. (colo unde laturile un!*iului intersecteaza ramificatiile laterale se vor practica taierile 3ceva mai sus sau mai &os, acolo unde e ista o ramificatie laterala care sa preia a ul ramificatiei6. ". .etoda clasica se foloseste mai mult in cazul pomilor fructiferi care fac fructe cu seminte. Cam %@: din lun!imea ramificatiilor principale vor fi indepartate prin taiere cu fierastraul in un!*i drept. 8amificatiile laterale aflate sub taietura se suprima prin taiere de la inel pe o lun!ime de apro imativ "' cm. /n cadrul taierilor de intinerire nu ne vom limita doar la ramurile de sc*elet. /n cazul samantoaselor se poate taia oriunde este necesar, deci si pe ramificatii pentru ca astfel vor fi activate rezervele de mu!uri dorminzi si adventivi. /ntinerirea coroanelor care nu au fost niciodata taiate, care se numesc si <coroane naturale< trebuie precedata de o serie de taieri de iluminare. Pentru asta se ale! :-# ramificatii principale dezvoltate apro imativ la fel si ancorate bine pe a . 4oate celelalte ramificatii vor fi suprimate prin taiere de la inel ori li se va sc*imba functia prin deviere pe ramuri fructifere. 5data ce aceste interventii au fost finalizate se pot incepe taierile de intinerire dupa una dintre metodele descrise mai sus. /n ambele cazuri se va urmari intinerirea lemnului de fructificare. 8anile provocate in urma acestor taieri importante vor fi prote&ate cu c*ituri sau masticuri speciale pentru acest scop.

FRUCTELE >ructele, datorita continutului ridicat in vitamine, saruri minerale, !lucide usor asimilabile, accizi si alte principii fiziolo!ice active, constituie un factor indispensabil in alimentatia rationala a omului. /mportanta economica si sociala a culturii pomilor poate lua in considerare urmatoarele aspecte : - valorificarea pe piata interna si e terna = - materie prima pentru industria prelucratoare = - functie climatica de conservare a solului = - ocuparea unei parti din populatie in activitatea pomicola. !TE PRI"I# E"$LUTI! PR$ UCTIEI %pecificare ;. %99' %99$ %997 Suprafata .ii *a ""',9 "%8," "%#,0 Productie medie 9!@*a #.00% 7.#"0 $.''# Productie totala .ii to 90:,7 %.$%9,: %.#0",$ %pecificare Suprafata Productie medie Productie totala ;. .ii *a 9!@*a .ii to

%998 "%%,8 #.89# %.0"",# "00: %9%,9 $''% %"'7

%999 "08,9 #.#00 9"",: "00# %9",9 #'#0 87',9

"000 %9',0 :.87" 7'',0

"00% %9',9 :9%0 7$',9

"00" %88,9 "7:" '%$,: