in ce consti Problema?

POII SA-TI VTNDECI VIATA

gpiversul sprijini in totalitate fiecare gAnd pe care

il

emitem

credem, conform propriei noastre optiuni' Atunci cAnd suntem copii, noiinvilSm ce ar trebui sd simlim in ceea ce ne priveSte Si in legiturd cu viala in funclie de reacliile adullilor din jurul nostru. lndiferent Ia ce concluzii aiungem, noi recreim maitArziu aceste convingerisub forma experienlelor noastre din viala de adult. Experienlele noastre nu reprezinti insi realitSli imuabile, ci tiPare mentale Pe care le putem schimba oric6nd, iar punctul nostru de putere se afld infitdeauna tn momentul prezent. De aceea, schimbarea vielii noastre poate incepe chiar in aceasti clipa.

sall Pe care

il

Diferite animale, Pe5ti' P;seri' Diferite Plante' Univers 9i legile sale'

TU ce

ai adiuga la aceastd listi?

care

prin Si examindm acum cAteva dintre modalitilile

hU ne lubim Pe

noiingine:

Noi ne critic;m fird incetare' excesiv' Ne chinuim corpul' alimentAndu-l gregit' sau otrevindu-l cu alcool 5i cu medicamente' si fim iubiti' Alegem si credem c5 nu meritim pentru serviciile Ne temem si cerem prelul corect
noastre' de care suferim' Ne creim singuri bolile si durerile

Iubirea de sine
Continui si le explic apoi ci indiferent in ce consti problema lor, eu nu ofer decAt o singuri formi de tratament' Altf:el spus, eu nu lucrez decAt cu lubirea de sine.lubirea a fost dintotdeauna considerati un remediu miraculos. intr-adevdr, iusirea de sine poate face adevirate miracole in viata noastri.
Desigur, nu vorbesc aici de vanitate, arogantrS sau infatuare. Aceste lucruri nu au nimic de-a face cu iubirea, ci mai degrabi cu teama. Eu vorbesc despre respectul fati de sine Si despre

putea AmAnim anumite lucruri care ne-ar

mare folos'

fi

de

Triim in haos si in dezordine' poveri' Ne credm tot felul de datorii 9i de care nu ne cuplu Atragem citre noi parteneri de iubesc sincer 5i nu ne respecti indeaiuns'
Tu ce ai

adiuga la aceasti listS?

i1i umple inima pAni c6nd aceasta Pare ci o si explodeze saur ci o si se reverse in afarA. lubirea Poate merge in orice direclie. De pildi, noi putem simli iubire Pentru:
Procesul vie;ii. Bucuria ci suntem in viati. Frumuse[ea pe care o vedem in

recunostinta fa15 de miracolul trupului 9i minlii noastre. ?n viziunea mea, ,,iubirea" reprezinti acea apreciere care

manieri sau alta' de a ne iubi pe noi ingine' f6cr.'m dovada unei incapacitifi purta ochelari' intr-o zi' am lml amintesc de o clienG care din copildrie' A doua lucrat cu ea la eliberarea unor temeri deranieazi prea mult si a lll, c'a 5i-a dat seama ci lentilele o dat seama ci vederea ,.nuntr, la ele. CAnd a privit in iur' 5i-a
Dacd ne negam propria bundstareintr-o

fati.

o alte persoani.
Procesul cunoagterii. Procesul gAndirii.

sl .r devenit Perfect clari' zi spunAnd: "Nu-mi Din picate, ea gi'a Petrecutintreaga A doua zi a fost nevoiti vlttc' s5 cred. Nu-mi vine sd cred"'
r.1

nostru nu are i9i pund din nou lentilele' Subcongtientul nu a Putut crede cd avea xlmtul umorului. Este trist ci femeia
lr vcdere Perfectd.
37

Corpul nostru si felulin care funclioneazS el.

36

Problema? De unde a aPerut

VIATA POTI SA-TI VINDECI

f nivel devine mai profund' avem. Pe mdsuri ce acest

,..i.rt,

diferitd' lucruri, dar intr-o manieri

*.r."J,;;; "'

limitaprinciPalele convingeri sunt care Si vedem acum in mintea ta:

aPirut

ele

coNvNGERELTMTAToARE'"*::1:'r'J:;:":t':"tfi:; sP Un client mi-a

EA: cuM A APARUT

Curilenia mentali

mai in detaliu prc A sosit timpul si ne examindm cum am aiuns la convingerile trecut, Pentru ' inftt"g" ne conduc astazi viata' acest Proces:"IT:t::11:i:: Mulli oameni obligatoriu "o'i'ia"'a acest lucru nu este deloc daci nt "*rr"liif .urat""ie in propria casi Nimeni nu igi poate iu"" gunoiul' privepte mai intAi in fati intr-o camer6' ince Daci doresti sa iii tl"i curS[enie in ea' UnelE cu atentie tot ce existi intotdeauna prin a privi amintiri frumoase' as'=t:.-t:,,P-::tTlr.T trezesc qrr lll rrezEs! Iucrurl Iucruri ili i strilucire. A'tele le dai in.antur", le stergi de praf si :,no:' si faciacest lucru' unele trebuie reParate, "r"';';ii'opu1 la nimic'. obiecte nu itri mai fofo'"tt "t" :'-1.t",:.:'""::::;I; sau vasere. vecnite ziare ei reviste' colu] a3' ta le poti arunca pe loc folosite din carton, Pe care t'""t.^i:-i:ilt-n motiv si te infurii' gunoi, firi prea in camera^' Itunai cAnd i1i faci curd[enie .- ) rrt t^ai-,,ritenie i,.. in f aci cu rsre nie si atu nci ca nd iti "' "'J;;';:. anumite sd te infurii Pentru cd niti'n casa minlii. N, 'o'i'la cosul de gunoi' AruncS-le cu 'i convingeri trebuie urun"ur" resturile alimentare dupd aceeagi seninetate ";';;;;"t'nci t'n" mai std sa caute prin cogul ce ai terminr, a" 'antu'' de ieri si de gunoi Pentru ' ;;t;; '"t-tl:':-lmentare ce rost de astizi? in mod similar' pentru a-5i prepara cina pentru a recrea mentale de altidati are si cauli prin resturile

"

i':::m "' ,,.,r, o. ",i', ::. :::i' j:' ;,lilfr imPovarat,*.*'it",;-rn

lj:T**

lc

simlea

ffi;;t, ;r

rcsentiment'

"t'

J:#'rru l: iitl t"*:;;it]..rir", all

;i;i:i::: i:

t=,'J

;:il.

ft-..nu avea niciodata 0", gree in tot ceea

:::::Ji,':li"y,_:1fl ,',:,"ff ::1.'iil;;a,e,espa*e

cc fAcea'

;;*::JJ,1I*"ARE:
* ttTJilILo*u"

PunAndu- .-.^+

rncapacitatea

de a te iubi

EA:inincercarea

aprobarea de a castisa

i,i:::H ::;;;;';;ira *'""

ttt''I,

care mi-a avut o clienti

*'::'J'llHi'JI'Jl:';

ru,.l"J:'.:tl:Tfl [T,],'"ii:i;T;1,i;:;,,**l tn nu se inlelegeau

realitate, ea igi ot dar nu primea
dureri corpo:ul" ln-t:ur,or dureri statea m ania ei, ei' Eeama cAlabaza ;Ania tui impotriva 1', tatdlut baza durerilor r,r,u este periculoasa.

il;il;-'ir"

it"''t 'ufllt{.]a-r"easti cauzS' avea dorearl".ar.ri,i.,. '" ?,n,rF"."i, nu_si didea '".::::; fJ si tatater. la fet cum la ,;;;; "::.-^^:".
LI

Y:11 coNvlN GERE tata sPerial un EA: duri si imposibil cuM A apnnut viala considera ci "r::;;;si o ficea, ctienti o alte

MtrAro^Y'

experienlele de mAine? nu-1i mai foloseste la Daci un gAnd sau o convingere care sPune ci dacl existi nicio lege nimic, renunl5 la etet Nu si crezi lucru' trebuie si continui ai crezut cAndva un anumit de-a Pururi in el'
48

;1i{Utr;r:: ::,':i"T1;u*:m,ff"' ori: "Nu mal de Prea multe

cl i-a sPus piiegti ceva"'
49

Este adevirat?

financiard severi si respingd banii sau si creadi in Dacd au convingerea cd nimic bun nu dureazi, este ca ei si creadi ci viala este create pentru a-i chinui pe ei, Pentru a-i face fericifi. Mulli oameni se plAng: ,,Pur gi sim nu md pot lupta cu toate aceste nenorociri." Daci egti incapabil si atragi in viala ta o re armonioasd, este posibil sd ai convingerea ci: ,,nimeni mi iubeste" sau ci: ,,nu merit si fiu iubit." Poate ci te te si nu fii dominati, a5a cum a fost mama ta, sau poate gAndegti ceva de genul: ,,Oamenii md rinesc intotdeauna." Dacd nu ai o stare de sinitate buni, poate cd obignuit si crezicd:,,toati familia noastri este bolnivicioasd sau poate ci gindegti ceva de genul: M-am niscut ca sufir", sau ,,O nenorocire nu vine niciodati singur5." Poate ci ai o convingere diferitd. Maioritatea nici micar nu sunt con$tienli de convingerile lor. Ei n percep decAt circumstanlele exterioare gi considerd cd Ia se rezumi via1a. Pind cAnd cineva nu le explicd legituri de cauzalitate dintre experienfele exterioare 9i gAndurrile lSuntrice, ei rimAn nigte victime ale vieEii.
PROBLEMA CREDINTA

Daci nu ti-ai dat seama pAn5 acum cA la baza tuturor r tale stau propriile tale gAnduri, nu-1i face griii' At aceasti carte este meniti sd te aiute' Priveste lemele din viata ta si intreab5-te: ,,Ce gAnd sau ce ngere ste labaza acestei probleme?" Dacd iti vei pune aceasti intrebare intr-o stare de liniste terloari, inteligenta inimii tale ili va da rdspunsul'

ilte

doar o convingere, pe care ai EopllSrie

invifat'o in

Multe din lucrurile in care credem sunt pozitive 9i ne in viatri' De lncarce energetic. Ele ne sunt de un mare folos plldi, este normal si ii inveli de mici pe copii: ,,Privegte in lhbele sensuriinainte de a trece strada"' Alte gAnduri sunt extrem de utile la inceput, dar devin lnutile in timp, sau chiar aiung si ne incurce' ,,Sd nu ai copil tncredere in strdini" reprezinti un sfat bun pentru un nu convingere Poate lmatur, dar in cazul unui adult, aceasti
onduce decAt la izolare 5i la singuritate'

Crizi financiard
Lipsa prietenilor

nu merit sd am banii. nimeni nu md iubeStte,

Probleme Ia locul de plac celor din

muncd

nu sunt suficient de bun. nu

Este trist sd vezi cAt de rar se intreabi oamenii: ,'Oare ehlar este adevirat acest lucru?" De pild5, unii dintre ei cred e{ le este foarte greu si invele, dar nu se intreabi niciodati de unde provine aceastd convingere. Ei ar face mult mai bine si seintrebe: ,,Mai este adevirati

Cei care Ie fac tot timpul pe

iur

mi

descurc singtrr.

Oricare ar fi problema, ea are la bazd un tipar ftnental,,

Orice tipar mental poate

Mult,e situalii de viali par extrem de reale, cu altAt mai mult cu cdt ne confruntim cu ele ani la r6nd. OricAt de dificili, ar pirea o problemd, ea nu reprezintd insd decAt rezultatul exterior al unui tipar mental liuntric. Altfel spus, modul de gAndire reprezinti cauza, iar problema exterioarSJJ-m-

fi insa schimbatl

aceast; convingere la ora actuali?", ,,De unde s-a niscut aceasti convingere?", ,,Oatre nu cumva cred acest lucru pentru ci o ?nvitrdtoare din clasa int6i m-a admonestat?" sau "Nu mi-ar fi mai bine daci as renunla Ia aceasti convingere?" Convingeri targ rispAndite in rAndul copiilor, de genul: ,,B;ie|ii nu pling niciodatd" sau ,,Fetele nu se urcd in copaci" conduc la formarea unor bdrbalicare igi ascund emotiile Si a unor femei care se tem si-gi arate caPacitdlile fizice' in cazulin care copilul este invdlat de mic cd lumea exterioard este un loc inspiirnAntitor, el va crede necondilionat
s9

Srfl

YIHFE|vlATA

Este adeverat?

ferlhlle l',e eare le va auzi vreodari gi care aflftl eonvlngere. Acelagi lucru este valabilr fltl eOnvlngerl lnoculate in copilSrie, precum: ,,Si ln ltrtlnl', ,,Si nu iesi niciodati afari noa 'Ell ,Elamsnll te lnsealS ?ntotdeauna." Ff dr rltl parte, daci este invi;at de mic ci Iu ln effg tfllm este un loc sigut copilul va cregte avAnd a Onvlngerl. EI accept5 imediat omn iprezentra iubirii, faptul Cellaltl oameni sunt prieteno5i Si amabili, sau ideea ci lvca lntotdeauna tot ce i5i va dori. Daci ai fost invdlat in copildrie cd: ,,Este numai vi mea", iti vei petrece intreaga viali simlindu-te v pentru tot ceea ce se intAmpld in iurul teu. Din cauza aces convingeri, tu igi vei cere toat5 viatra iertare. Daci ai fost invSlat de mic ci: ,,Eu nu contez,,, ace convingere te va face si te dai tot timpul deoparte, in situatie te-ai afla. Aga s-a intAmplat de pildi in copild mea, din eauza faptulci nu primeam niciodati prijituri ( capitolul 16, intitulat Povestea nea). De multe ori vei trecC neobservat prin viali gi te vei simli ca 5i cum ai fi invizibil. Dacd ai fost invilat de mic si crezi ci: ,,Nimeni nu md iube5te", vei ajunge un adult singuratic. Chiar daci vei avea din cAnd in cind prieteni sau parteneri de cuplu, aceste relalii vor fi de scurti duratS. Daci ai fost invilat de mic si crezi ci: ,,Nu avem suficienli bani", vei simli tot timpul nevoia de a face economii sau datorii. Am avut odatd un client care a crescut intr-o familie in care toati lumea credea ci totul merge prost $i ci lucrurile nu pot decat si se inrdutiteascd gi mai tare. Marea lui pasiune era tenisul, dar s-a lovit Ia genunchi. S-a dus la toli medicii
specialigti, dar situatria genunchiului lui s-a

ffiflf

el. Membrii familiei predicatorului se puneau intotdeauna pe

ultimul loc. La ora actuali, el este un adult minunat, care lgi ajuti intotdeauna clienlii si faci afaceri bune, dar el nu reuseste niciodatd si iasd din datorii. Convingerea Iui a rimas aceeagi: ci trebuie sA fie intotdeauna ultimul.
Ceea ce crezi, pare

adevirat

De cAte ori nu ne-am spus cu to[ii: ,,Asta sunt", sau ,,Asta-i situalia"? Aceste expresii se referi de fapt Ia ceea ce credem cd este adevdrat in ceea ce ne privegte. in realitate, maioritatea convingerilor noastre sunt opinii preluate de la al1ii, pe care le-am integrat in sistemul nostru de valori. Nu-i de mirare ci realitatea pe care o atragem nu face decAt si ne confi rme aceste convingeri Faci cumva parte din categoria celor care se trezesc dimineala, v6d cE ploui giigi spun: ,,Vai, ce zi groaznicAl"T in realitate, nu este deloc o zi groaznicd. Este cel mult o zi ploioas5. Dacd te vei imbrica cu haine Potrivite si daci ili vei schimba atitudinea, foarte multe zile ploioase pot deveni absolut minunate. pg"e porn"s! a" tu p

ploioasi ra fi

groa@re
o
nenorog!1e. gi,

astfel de

@i

dupi

cum

se spune, o nenorocti-iffiniciodatd singurd.'. in loc si te bucuri de frumuselea clipei, tu te vei lupta cu stirile tale

conflictuale. doteSti ori @".Dr"diti tJe6uie sE-Emiti San@te. Daci iti doresti iubire. Toate vibratiile pe care Ie emiti mental iubire, tre6ffii1i

Daci doresti si te bucuri de o viatr5 frumoasi. trebuie

,

inriutilit

gi mai tare.

in cele din urmd, nu a mai putut practica deloc acest sport. Un altclientde-al meu a crescutin familia unuipredicator. El a fost invi[at de mic ci toli ceilalli conteazd, mai putrin
60

Fiecare moment reprezintd un nou inceput

Aga cum am mai spus, punctul de putere al oricdrui om
este momentul prezent. Indiferent

in ce situalie te afli, tu

nu
6t

,/,
PL]TI SA-TI VINDECI VIATA

cstl blocat pentru totdeauna in ea. Schimbarea se

poate

talc.

ili

modeleazd intreaga

viali, iti doresti sincer ca gAndul

petrccc chlar acunr, gi ea incepe intotdeauna in mintea ta. Nu conteazd de cAt timp repeli acelagi tipar mental negativ sau de cAnd te confrunli cu o boald, cu o relalie dizarmonioasi, cu o crizd financiard sau cu ura de sine. Ti.r poti sa schimbi aceaste situalie chiar in aceaste clip;! Nimeni nu te obligi si consideri problema cu care te confrun;i ca fiind adevdratS. Daci doregti, tu poli renunfa la convingerea care a stat la baza ei gi care a atras-o in viala ta. Reline: tu egti singurul om care gdndegte cu mintea tal De aceea, tu IN

tltu actual sd devini o realitate pentru tine? Daci i1i facigriji, claci te simli mAnios, rinit, speriat sau rizbunitor, cum crezi ctr se va intoarce asupra ta acest gAnd? Nu este intotdeauna foarte ugor sd ili surprinzi gAndurile, Intruc6t acestea se schimbi foarte rapid. Tu pofiincepe insi chiar din acest moment se ascullri ceea ce spui. Daci te auzi rcrstind cuvinte negative, opreste-te chiar in miilocul frazei, .rpoi reformuleaz-o sau renun[d la ea. ii potri spune chiar in

f.r[i: ,,Adio!"
Imagineaz5-ti

c;

te afli la coadi intr-o cofetirie sau la

----rcSf

moment, Ia fel ca toate momentele de pAni acum, au fost create de gAndurile gi de convingerile tale din trecut. in mod similar, ceea ce gAndesti Si ceea ce spui in acest moment va crea luna viitoare si anul urmetor. Totul depinde numai de tine! Eu ili pot oferi cel mai

ln
lc'

bufet dintr-un hotel luxos

$iin

Ioc de feluri de mAncare, ai

dc' ales

ca intre diferite gAnduri. Al \lege cu grijd gAndurile pe care cultivi, intruc6t acestea ili vor crea_viitorul.

Este

o prostie se optezi pentru

gAnduri asociate cu

problemele sau cu durerea. Este ca gi cum [i-ai alege un fel r1e m6ncare de pe urma ciruia Ii se face intotdeauna r5u de la stomac. Chiar daci aigregit o dati sau de doui ori, dupi ce 1i s-a ficut rdu de mai multe ori tu renunti in mod natural la felul r.lc mAncare respectiv. Exact Ia fel ar trebui si procedezi gi cu gAndurile. Ferestele de,gdndurile cale iti creeazq probleme sau care
ftl

minunat sfat din lume, linAnd cont de experienla mea de via1d, dar daci vei continua si optezi pentru aceleagi gAnduri de pAni acum, nimic nu se va schimba in viala ta,
iar problemele de ast5zi vor fi si cele de mAine. Tu reprezin[i singura putere fn lumea ta personala! Asta
inseamnd ca po{i avea orice schimba convingerile!

produc o stare de durere sufleteasca. Raymond Charles Barker,

iti doresti, daca vei opta pentru a-li

un nou inceput. Acest Iucru

lrbignuia

si

ne repete adeseori: ,,Ori de cAte ori apare o problemd,

Momentulde

fali reprezinti

nu inseamnd

ci

avem ceva de

ficut, ci ceva de aflat."

este valabil pentru toate momentele din via;a ta. De ce nu ai profita atunci chiar de acest moment? Momentul prezent reprezinti intotdeauna punctul tau de pute@og - t. schimba intreaga viali in bine!

ffi5vi

Este adevirat?
Opregte-te pentru o clipi gi surprinde-tigAndurile. La ce te g6ndegti in clipa de fala? Dacd este adevdrat ci gAndurile
62

itorul. Dacd neconfrunt5m in prezent cu o situalie nedoritd,, noi trebuie si ne folosim n'lintea pentru a o schimba. Din fericire, putem face acest lucru chiar in aceasti clipi. Una din dorinlele mele cele mai arzAtoare este ca la gcoali sa Ii se predea copiilor o materie inttitulati: ,,Cum funclioneazd gindurile tale." Personal, nu am inteles niciodati necesitatea de a memoria datele batiliilor istorice. Tot acest efort mi se pare o risipi inutild de energie. in locul acestor materii,
63

POTI SA.TI VINDECI VIATA

Ce trebuie

si

fac

in continuare?

nou, Si a5a mai departe. Foarte putrini oameni reugesc si din acest tipar mental penibil. La ce ili folosegte enervarea? Aceasta este o si

stupidi, care nu face gi energia. in plus, ea reprezin

reactrie

ffine

daci te-ai intreba: cum se face i1i creezi at6t de multe situa;ii care te enerveazi? Care ci sunt cauzele acestor frustriri? Ce vibralii emani care determini pe ceidin jur s5 te irite? De ce crezici nu pogi fdri a te enerva? Toate vibraliile pe care Ie emani se intorc inapoi la r Cu cAt vei emite mai mult vibralia m6niei, cu atAt mai m

incipifnati. Chiar schimbare in via;a fac o decid si mi c6nd il la ora actuali, fiea, vechea mea incipdfAnare iese de multe ori la iveali, opunand o mare rezistenti la ideea de a-mi schimba modul de a gAndi. Mi enervez, devin autocritici sau mi retrag
Personal, intotdeauna am fost o fire

tlc. A sosit timpul sd ne propunem si ne schimbim propria Itltudine.

lmbufnate in sinea mea. Dupi toli acesti ani de lucru cu mine ins5mi, nu am

lntr-un

situalii enervante ili vei crea singur. Este ca gi cum ai colf cu o minii imbufnati, firi si aiungi nicdieri. Te-a enervat citirea acestui paragraf? Foarte bi inseamni cI am atins un punct dureros. latd un prim I pe care ai putea si il schimbi in viala ta. Propune-1i in mod deliberat sd te

schimbi!

Dac5 doresti sd inlelegi mai bine cAt de incdpilAnat egti, gAndepte-te pulin la ideea de a dori sd te schimbi. Cu totii

si se schimbe, si devini mai u$oara Sl mai frumoasi, dar cAlidintre noi sunt de acord si se schimbri ei ingigi? Foarte mulli oameni ar prefera ca toti ceilalti sd se
dorim ca viala noastri schimbe, numai ei nu. Realitatea nu funclioneazi oameni

insi

a5a.

Noi putem schimba intr-adevir comportamentul celorlalll

fati de noi, dar trebuie si incepem intotdeauna cu o schimbare in interiorul nostru. in acest scop, noi trebuie sd ne schimbdm felul de a gAndi, felulin care vorbim 5iin care
exprimim. Numai in acest fel vom putea schimba ceva in viala noastri exterioard. Acesta este agadar urmitorul pas. Acum Stim limpede problemele noasrre reale gi de unde au provenit rylt
ne

feuslt se scap inci definitiv de acest mecanism mental. Accasta este una din lecliile mele de viali. Din fericire, de-a lungul anilor am inleles un Iucru: ori de cAte ori opun Ezlstenle in fala unei schimbdri, inseamni c5 aceasta va avea consecintre importante Pentru mine. De aceea, pitrund ldAnc in subconstientul meu, pentru a inlelege care sunt llparele la care trebuie si renung Pentru a mii elibera. Pentru ca o convingere noui si poati prinde ridicini in lUbconstientul nostru, noi trebuie si deslelenim maiint6i din accsta convingerea veche ce se opune noului mod de a gAndi. Uneori, acest lucru se dovedeSte incredibil de ugor, dar alteori l;te ca gi cum ai incerca si ridici un bolovan cu o pan5. Cu c6t mi cramponez cu mai multi tenacitate de o {onvlngere veche atunci cAnd doresc sd fac o schimbare in viata lllc.r, cu atat mai limpede imi este faptul ci schimbarea imi este loarte necesari Si ci va fi una de proporlii. Numaiinvi{6nd eu lnsimiaceste lucruri le voiputea explica apoi altora. Dupd pirerea mea, maioritatea profesorilor gi maestrilor ett adevirat buni nu au avut o copilirie ugoar6. Ei s-au eonfruntat de-a lungul vielii cu durerea si cu suferinlele, drrr au invilat si igi transceandi aceste stiri, devenind 6*tfc.l modele de urmat pentru ceilalli oameni. Maioritatea hlrrc'Strilor autentici lucreazd incontinuu cu ei ingi5i, elimin.lrrd din conqtiinta lor convingeri limitatoare din ce in ce mal profund ascunse in subconstient. Ei nu mai renun{i apoi nlclodati la aceastd Practice.

V,lt

tlFct

VTAIA
Ce trebuie sd fac

T' ;T f :,""'i:lJ ;: ili l,'l* ::,1*,lL'ili mult -..nr' timp r"rrP ce sa sunr persoani sunt numai pentru persoand

#J

dintre felul in care renunlarn art.da felul si in care fac astizi ace Iucru consti in fa^r,,r T1r^"r..
to

.onrrngJrffi;;:'1.
"

FrlnclP..1f6 dlferer

in continuare?

fiin1a mea.

o ,^"^ll!-'e ci vvsdopdr ceva nou -- desc - ., care trebuie

,.h;;;il

rec
r

ra in care sc;;;;;".;J::ffi; fl::::l':,*'I:T trlEcgsaRA. ,,imi propun sd mi schimb.,,

:::::l:,.,]vl

DoREsrr sA scnrraar reprezinrj exacr

Curdfenia interioard
Munca mental;, pe care o practic Ia ora acuare nu dif".d
:

a;
J

;;;; il;,i:
:,

5i:

L* *ft rJhri !.lLr;I a".p,,rf",;

;:
La ora

sincer, asa cd ;;;;';;. ;j:; ::^::"re ;; ',;:;';;;'"; ffi::Hi:::*"'" t s5 imi bucure $l mult privirea. attele trerJ;"H:r* : sau reparate, ci sunt nevoitS si rr _ asa
re t,"'s sterg u" .'" prar si r" 1" mai
Ie

**i*r

*: :#,11::,

ffindrdge'" L il *x;il j;*[

i

Existd multe modalitrili de a te schimba

de a ideilor mele nu reprezints ,,rrrl'lr'jJj;:,:T,n''"ticeschimba'

j,,,tT:,,,,,T
ra cosur o"

c6nd imi

pe :e mine insami gi r,

actuali,

fiffi::J"",:r""
n

gr,"i ,, ,a

;T:

tfl

conrinuiprocesura:i:::XT.'etode Existi o vizir

n

lT:l;;:;ilt '.ffi
z

sare functin

notzZ,^ ,'^,',1", rer de bine'

r.a

;"''*i*"ff

Existi si alte *"aaa,

care te pot aluta

fii:; s; ili
J#;;

ic

it.

u'

;;;;;#J:'-'*o : tn propria mea

,, ,l]i'.;l1aetoc nu ci sunt o

vgtus nVoia nevoia de a md enerva enerva

persoani rea atuncl casi mentalj.

" minrea si spiritul. Nu conteazd .;;r;;dintre acesrea incepi, atat timp cat pand ,, ,r.,rll o" roate. unii j oameni ?ncep sd lucreze cu mintea -1.r: lorsipr.ii.iia Ia diferite seminare sau sedinge rerapeutice. affii .nclf sa'irlr.r" cu spiritul lor, fic6nd meditagii sau rugAndu,ss.

r".,,.r'T,i [.:o' llil,lji; T:rffi E,

md schimb. in. ITi propun sd md schimb.', Eventual. n, atinge "^,,-".",]lrrn?' gitul timp ce rosresti cu mainire in ,o.r'::tlpor

pentru acest ex propun si afirrnalie: ,,imi propun

Exercifiu: trni propun sd md schinrb

md,.r,ill';";H ::?Hoil:,I";H
si

Tj,.t:iii Hi[:: T",:H:r j - oqlsrqr *,,, uq 1, mcllllll, :; gest 1,.,,, tu ra care confirrni faci ;:H:.:::,'# ci n : ?::,.:,' ",' int jeschide_;;;; re schimba ff:ffi fJ;:n: :::
u

ilers;tic,, .;,.o;;;;

casd, nu conteazi prea mult cu care camerE incepi. ,.r.""r,-r"".pe cu acel domeniu de viafi care te atrage ,rimutt. orr,i"ar,," vor continua de la sine Si in celelalte ""1 domerii. Spre exemplu, oamenii ctre se alimenteazi gregit, dar care incep sd lucreze din ce i"'""

Atunci c6nd iti^faci c.urtibnie tn

prieten, citesc o carte

rri'r,,r;'I:TJ,lil'J:.Jli;HTffiil:jH
lTi;,I; :J: :HTff
*O
:' il:
Lucrul cu

r"r",;i;;#:il:
j,

de a-gi continua

unul na,*u,1J,", rl r, r cu cetetalte cerera rte ::]: :,^o:T::, :: doui, arat timp cat exisrd ,oinr, ''..r, ",, a te transforma

mult de alimentele pe-care te in roOucl,

j:
5i

j::,T"

"in""r;;; cresterea.

7t

poTt sA-Tt vtNDEcr vtATA

Ce trebuie sE fac

in continuare?

trebuie sd igi giseasci singur calea, sau sd meargi la specialist care s6 il testeze. Multe din cirlile legate de nutrilie au fost scrise de soane care au fost extrem de bolnave gi care gi_au creat sistem personal pentru propria vindecare. in final, ele au o carte, recomandAndu-le tuturor metodele aplicate de ele. tofi oamenii beneficiazi insi de pe urma aceloragi metode.
Spre exemplu, dietele alimentare macrobiotice gicele

Personal, nu ofer foarte multe sfaturi legate de lntrucat am descoperit ci toate sistemele funclioneazi anumi[i oameni. in cazul in care constat necesitatea informalii legate de nutrilie, imi trimitclientii la diferifi pra locali in domeniul holistie. in acest domeniu, consider ci

Ghlmbi dieta alimentari, corpulincepe si elimine reziduurile bxlce pe care le-a acumulat de-a lungul vremii. De aceea, plclentul se simte destul de riu timp de o zi sau doui. La 8e petrec lucrurile atunci cAnd te decizi e mentale. La ?nceput, circumstantele exterioare par si

ll

lnriutiteasci.

exclusiv pe

cruditili sunt foarte diferite intre

ele. Oamenii

consumi numai alimente crude nu gitesc niciodati pe foc, mdn6nci foarte rar pAine sau cereale gi au mare grild nu consume fructe gi legume la aceeagi n,us;. fp,.plus, ei nu niciodati sare in mAncare. Adeplii dietei macrobiotice ipi aproape integral alimentele pe foc, iSi combini intr_o complet diferiti produsele alimentare gipun foarte multi sare
m6ncare. Ambele sisteme dau rezultate ta fet de bune. Ambele sisteme au condus la vindeciri spectaculoase, asta nu inseamni ci ele Ii se potrivesc futuror.

Viziunea mea nutrilional5 este cat se poate de simpli. recomand consumul tuturol alimentelor care cresc. in schir dacd un aliment nu creste, nu recomand consumul lui.
. procesul
t

Amintegte-Iide finalul unei mese deZiua Recunogtinlei (Thanksgiving). Masa s-a terminat, aga cd a sosit timpul si fil cureli tava in care ai gitit curcanul. Aceasta este murdari Ce grisime ars5. De aceea, o umpli cu api caldi Si cu detergent, dupi care o lasi o vreme la inmuiat. Dupil aceea, lncepi s5 o rizuiegti. La inceput, gresimea arsi se duce cu mlre greutate, pirAnd si murdireascd gi mai tare tava. Lucrurile par chiar mai r5u ca la inceput. in cazul in care Sontlnui totugi si rdzuiegti Si si freci, tava se curdld, iar in llnal arata ca nou5. La fel se petrec lucrurile gi atunci c6nd ili purifici mlntea, incerc6nd si scapi de o structurd mentalS veche Si lolldificati. La inceput, trebuie si o IaSi o vreme la inmuiat, ln compania altor ideinoi. Cultivarea acestor ideinu conduce tutomat la disparitia vechilor tipare. DimpotrivS, acestea ies la suprafali, rezultAnd un talmes-balmes de necrezut, din eare li se pare ci nu o sd mai iegi vreodati. in cazul in care continui insi cu noile afirmalii pozitive, in curAnd vechile llmltiri dispar Si tu te poli buCura plenar de beneficiile procesului de purificare.

diferi cu nimic de constientizarea propriiloftAnJuri. Fii atent

unui program nutrilional corect dupd o viali in care al, consumat numai alimente incorecte. Ambele sisteme dau frecvent na$tere unor crize de vindecare. Atunci cAnd i1l
72

obisnuinte mentale negative poate fi comparatA cu adoptarear

Curitarea casei mentale aupa o viala de &cese si

i---'

Exerci[iu: Propune-[i

si

te transformi

Daci [i-ai propus sincer sd te transformi, poli folosi in acest scop diferite metode. Eu ili voi recomanda una din metodele pe care le aplic personal, inclusiv in cazul clienlilor mei. La fel ca in cazul unui exerciliu anterior, uitS-te intr-o oglindd 9i spune-[i: ,,imi propun si mi schimb."
73

FFtI

HA=.t,I

VINIIEEI VIATA

aceastA intrebare.

t)hservd ceea ce sim1i. Daci egti ezitant sau daci optll rezlstcnti in fata ideii de schimbare, ori pur Sl rlmplu nu itri doregti se te schimbi, intreabi_te de earg sunl vechile convingeri de care te cramponezl! Nu trebuie sd te critici pentru ele. Tot ce trebuie si facl este sA le observi. Nu am nicio indoiali ci este vorba de niste convingeri care fi-au ficut mari proUt.re P6nli acum. Oare de unde au provenit ele? pune_Il Indiferent

daci afli sau nu rdspunsul la intrebareb ,,De unde au provenit aceste convingeri?,,, propune_ll sd le dizolvi. privegte-te din nou in oglindi, fix ?n ochi. Atinge-ti g6tur cu mana gi repeta de zece ori, cu voce tare: ,,Doresc sd renunf la orice rezistentd.,,
Lucrul cu oglinda este foarte eficient. pe vremea cAnd eram copii, noi am primit majoritatea mesaielor negative pe

stare obiectivd Si calmd, vechile tipare mentale. imi preryun sd md transform. Ea pot

in infinitatea Vielii mele, totul este perfect, integral gi desdvfrrSit. Optez acum pegfis a-mi privi fn fald, intr_o

care le-am transformat in convingeri privindu_i pe algii ?n ochi. De multe ori, adulgii ne-au ameninlat cfriar, araianJ acuzator cU degetul citre noi. Ori de c6te ori ne privim in oglinda la ora actuali, noi avem tendinp si facem o afirmafie negativ, cu privire ra noi inSine. Fie ne criticem pentru ferut ?n care arit6m, fie ne invinovelim dintr_un motiv sau altul. Dupi pererea mea, privitur in ochi si_rostirea unei
mai rapide

hodalit;triae,

oUti.,e rezuttatete dorite.

invd(a lucruri n$i, cdci imi doresc cu adevdrat sd md schimb. Mai mult, iml propun sd md simt bine in decarsul acestqi proces. Ori de chte ori voi descoperi un tiper mental care trebuie eliherat, md voi simli ca Si cam ag fi gdsit o comoard. Md vizualizez l simt cd md schimb cu fiecare clipd. Ghndurile nu mai au nicio putere asupra mea. Eu reprezins singura putere in lumea mea suhiectivd, iar qgurn optez pentra libertate. Totul este perfect tn lamea mea.

FETI FA=Tt VINI)IICI VIATA

Rezistenta la schimbare

De multe ori, reacfia noastre in fala acestui prim pas este

intotdeauna in clipa in care incepem sd ne gindim la o schimbare in viala noastri. Neribdarea nu este decAt o alti formd de rezistenti rnrenoara. Ea reprezinti o rezistentri in fala procesului de inualur" rur d" r ,a, chiar acum acest proces, noi nu ne acordim timpul necesar pentru a invila leqia'care sti la baza problemei cu care ne confruntim gi pe care am creat-o noi ingine. Daci doregti sA te duci intr-o alti cameri, trebuie si te ridici qi si te ?ndrepli pas cu pas in direclia respectiv;. Daci rimAi in continuare asezat in fotoliu, dar ai pretenlia sE ajungi in cealalti camerd, tu nu vei avansa in niciun fel. La fel se petrec lucrurile gicu problemele noastre. Cu toliidorim si scipim de ele, dar pulini oameni sunt dispu5i si faci cei cAliva pagi necesari pentru a le solugiona. A sosit timpul s5 recunoagtem deschis responsabilitatea noastrd in crearea situatiei neplicute cu care ne confruntim. Desigur, eu nu vorbesc aici de vinovitie sau de faptul ce suntem persoane rele pentru ci ne_am pus singuri in aceastd situaiie neplicuti. Eu afirm doar ci noi trebuie si recunoagtem ,,puterea dinliuntrul nostru,, care ne poate
78

de a rldiculiza noua viziune, sau de a considera ci aceasta nu are nicio noimd. Ea ni se poate pdrea prea simpli, sau inacceptabili pentru modul nostru de a gAndi. Noi nu suntem dispugi si o practicim, iar rezistenla pe care o opunem noil viziuni este adeseori foarte puternicd. unii oameni chiar se infurie numai la g6ndul ci ar putea face aga ceva. Aceasti reac;ie nu reprezintd ceva r5u in sine, at6ta vreme c6t ingelegem cd acesta este primul pas al procesului nostru de vindecare. De regulS, eu le spun clienlilor mei ci orice reaclie ar avea, aceasta le indici faptul ci procesul de vindecare a inceput deja, dar inci nu s-a incheiat. Acest proces incepe

transforma gAndurile in experiente de viatd. in trecut, noi am folosit aceeagi putere pentru a crea experienle de vlald nepldcute. Acum avem posibilitatea si ne asumdm responsabilitatea pentru ceea ce am ficut, invitAnd si ne folosim in mod constient de aceastd putere intr-o manieri pozitivd, in propriul nostru beneficiu. Adeseori, atunci cAnd sugerez unui client o solulie - de pildi o noui abordare a problernei care il macini sau iertarea persoanei implicate - constat cum filcile i se inclegte azit Si cum igi incrucigeazd bralele pe piept. Uneori, palmele i se strAng in pumni. Pe scurt, rezistenta interioari se manifesti prin toate posturile corporale cunoscute, ceea ce imi indicd faptul ci am aflat exact ceea ce trebuie ficut in cazul lui. Cu tolii avem anumite leclii de invi;at. incercdrile cele mai dure ale viegii nu sunt altceva decAt leclii pe care le-arn ales noi ingine gi pe care ne-am propus si le inv61im. DacA lucrurile se deruleazi prea ugor in viala noastri, inseamni ci nu inv5tdm leclii noi, ci operim cu lucruri pe care le
cunoaStem deia.

Toate lecfiile pot fi

invilate cu ajutorul lucidirelii

GAndegte-te la lucrul pe care i1i vine cel mai sreu si il faci gi la rezistenla enormi pe care o opui acestui proies. Cu siguranlS, aceasta este cea mai mare lectie a ta in acest moment. Dacd te vei abandona pi vei renunta la aceastA care o ai de inv avansa eazdvor deveni mult ugori. Nu lisa opozifia interioari si te opreasci gi si impiedice schimbirile care ili sunt necesare. ln acest scop, poli lucra pe doud nivele: l) privegte_1i rezistentra in fati, Si 2) fd totuSi schimbdrile mentale necesare. Altfel spus, observi-[i comportamentul, felul in care opui rezistenli, dar mergi inainte gi nu te opri.
79

POTI SA.TI VINDECI VIATA

Rezistenta la schimbare

Teama
De departe, principalul motiv care std la baza tuturor formelor de rezistenfi in fap schimbirii este teama, indeosebl frica de necunoscut. Iati cAteva exemple:
,,Nu

mi simtinci pregitit."

O clientd a venit odati la mine din cauza unor dureri foarte mari pe care le avea' Ea mi-a spus ci a suferit trei lccidente de magini, in urma cirora s-a r6nit grav la sPate' la gAt 9i la genunchi' Acest lucru nu o impiedica sd intArzie dc fiecare dati, si se riticeasci 5i si se blocheze in trafic'
Cat timp mi-a vorbit despre problemele ei, a pirut destul dc retaxatd, dar de indati ce i-am spus: ,,Lasd-mi sd vorbesc gl eu cAteva minute", a devenit extrem de agitatS' Lentilele de

,,AS putea da greg." ,,Ei m-ar putea respinge." ,,Ce vor crede vecinii?" ,,Mi tem sd ii spun solului meu (soliei mele)." ,,Ag putea fi renit." ,,Ar trebui sd schimb prea multe lucruri ?n viala

mea."

contact au inceput subit si o deranieze, s-a ridicat si a dorit si se aseze pe un alt scaun, a simtit nevoia imperioasi si se cluci la baie, si-a scos complet lentilele de contact - Pe scurt' mi-a fost imposibil si ii captez atentia de-a lungul sedintei
noastre teraPeutice.

,Nu vreau ca ceilalli oameni si Stie ci

,,M-ar costa prea scump." ,,Mai bine mor, dec6t si mi schimb (sau: mai bine a5tept maiintAi si divorfez)."
am

probleme." ,,Mi tem si imiexprim fdliS sentimentele." ,,Nu vreau sd discut despre aceaste problemS," ,,Nu am energia necesari." ,,Cine gtie unde pot conduce toate acestea?" ,,Mi-aS putea pierde libertatea interioarS." ,,Mi se pare prea greu." ,,Nu am suficienfi bani pentru aga ceva." ,,Mi-aS putea rdni spatele." ,,Nu cred c; aS putea face o treabi bun5." ,,Mi-ag putea pierde prietenii." ,,Nu am incredere in nimeni." ,,Mi-aS putea distruge imaginea pe care o am in faia

Totul se datora rezistenlei sale mentale' Femeia nu se simiea pregititd si se detageze de problemele ei si si se vindece. Mai tArziu, am aflat ci de aceleagi simptome sufereau inclusiv sora 5i mama ei, care s-au rdnit la rSndul lor grav la spate de mai multe ori' Un alt client era actor. Era un mim care linea spectacole pe stradi 9i era destul de talentat. S-a l5udat imediat cat de priceput era si ii insele pe ceilalli oameni, dar mai ales
institutiile. Stia sd se descurce in..aproape orice situalie, dar cu toate acesiea, nu reusea si puni niciodati nimic deoparte' Era intotdeauna falit, cel Pulin cu o luni in urmi la plata chiriei

celorlalli."
,,Nu sunt suficient de bun."
$i lista poate continua astfel Ia infinit. Ai recunoscutvreunul

din aceste tipare ale opozitiei tale mentale? Ca si inlelegi mai bine, ilivoi da cAteva exemple din practica mea terapeutici:
84

si de multe ori compania de telefoane ii tiia firul din cauza neplSliifacturii. Purta haine la mAna a doua, nu avea de lucru d"cat sporadic si suferea de numeroase dureri corporale' CAt despre viala lui amoroasi, aceasta era incd si mai haoticd' Teoria lui era cd nu se va Putea lSsa de ingel5ciuni p6n5 cand viata lui nu se va schimba in bine. La vibraliile pe care le emana, nu-i de mirare ci nu primea niciodati nimic bun de Ia viati. l-am explicat ci daci doregte o schimbare in bine' va trebui si inceapi cu elinsu5i. Altfel spus, ci va trebui si renunle la inselitoriile sale.
85

POTI SA-TI VINDECI VIATA

Rezistenla la schimbare se

A opus imediat rezistenfi, spun6ndu_mi ci nu pregdtit si renunfe la vechiul siu mod de a trii.

Lasii-[i in pace prietenii

Adeseori, in loc preocupafi de lucrurile pe f fim ar trebui si le schimbim in propria'noastra viati, noi f, speculalii pe seama schimbdriror pe care ar trebui si re prietenii nostri. gi aceasta este '' o formd
de

problemele.

La inceputul carierei mele, am ,"r, o- .f,"ii, obignuia si mi trimiti la togi prietenii in loc si le trimiti flori, ea m5 pldtea "r,r"r"rr,-i" pe mine

;";;;;;:

'"

",

Mi

duceam agadar cu r"portofonul

o

ca sd le

lucrez decAt oamenii care imi cereau personal acest lucru. ,: mine pentru cd un prie;ten te_a p o sedjnli rerapeuticd drept cadou. Ni"i " ..,1:,,1:,:::I^:,: ;;;;;;;;'; sunt de reguli foarte reugite, 9i pulini dintre acegti oameni

5::::,:::l-lltotdeaula si inleleagd cine sunt si cu ce mi ocup. Am continuat p6ni c6nd m-am invitat minte
se

in m6ni persoani care zaceain pat, fr

n, ,u,

as

Ylttt trebuie sd operdm schimbdridacd dorim sd ne bucurim o viale implinitd $i armonioasS. Personal, obiSnuiesc si Ie cer clienlilor mei si se ptlveascd in oglindi, direct in ochi, Si sd spund ceva pozitiv dorpre ei insisi (cu voce tare). Dacd mintea lor opune Lzlstenle, ei pot observa foarte usor acest lucru. in plus, lfptul ca se privesc in fald ii poate aiuta sa depigeasci mult mel usor aceasta rezistenlS. Atat timp cAt vei citi aceasti artc, iti recomand si ai tot timpul o oglinjoari la tine. Ori de cAte ori citegti afirmatiile pozitive recomandate in carte, loloseste-o gi descoperi in ce cazuri opui rezistenlS si in ce rltuatii esti deschis. De pildi, privegte-te chiar acum in oglindi gi spune-li: ,,lmi propun si md schimb in bine."
Remarci ceea ce simti. Dacd e5ti ezitant, refractar, sau pur pl simplu constient ci nu ili doreSti si te schimbi, intreabd-te

te cramponezi? Nu este cazul sI te critici inutil. Este suficient sd observi ce se intAmplS 9i r.'c convingere iese din subcongtient la suprafap minlii. Cu
ele ce. De ce convingere veche

oore$ti, dardmite sd incerci sd

slguranli, aceasta este convingerea care li-a cauzat atat de multe probleme. iti poli da seama de unde provine ea? Daci nu simli nimic sau nu pare sd se intAmple nimic, L'ste u$or sd spui ci afirmaliile nu funclioneazl in cazul tdu. in realitate, nu afirmaliile sunt de vind, ci faptul cd inaintea lor mai trebuie sd faci ceva. Iucru u rru nu numf,i*ci rrtJiltiil cl se s

conduce chiar ra ai,t,,g",., v5!r!q unei prietenii frumoa:^ se, ? tn ceea ce mi privegte, su eu trag rrct tare m^i dar r-._ -r de nlianrri clienlii mei, fac ace.r lucru 1,,..,, numai c acest pentru ci mi_o cer ^,,J,L'-'-"'-' ei. Pe prietenii mei ii las inrotdeauna in

::::i::i:'*,T0,::gT?dI"

Tiparele repetate (obiEnuinlele) ne aratA de ce avem

nevoie
Fiecare obisnuintS. fiecare exoerient5 oe care o reoet5m

fac".

la infinit Si fiec
P ROFTN DA -----#

OIE
pun

Lucrul cu oglinda
Oglinzile reflecti perfect ceea ce simlim in legiturd cu noi ingine. De aceea, ele ne arat5 limpede in ce domenii de
86

D I N LA U N TR U L N OSTR U, e4re-gglg! dlu n e i convingeri pe care_o !yg_m. Daci nu ar exista aceastd nevoie, noi nu am mai repeta experien[a sau tiparul mental respectiv. in mod evident, existd in subcon5tientul nostru ceva care ne

87

porr sA-Tr vrNDEcr

vrATA

/
I

Rezistenla la schimbare

cere si ne ingrigEm, si fumim, si repetim aceleagi egecu aceleagi relalii dizarmonioase, si ne infuriem, si devenim

Releaua energetic; pe care incercdm s5 o credm

in jurul

mai siraci, Si fim abuzali etc. De c6te ori nu 1i-ai spus: ,,Nu voi mai face nic

acest lucru!"? Dupe care, nu peste mult timp, mai iei bucati de prdjiturS, fumezi o noui ligard, te cerli cu iubi gi aga mai departe. in final, complici 9i mai tare lucruri spunAndu-;i cu disprel: ,,Nu ai niciun pic de vointi. Esti om slab!" Acest gen de afirmalii nu face decAt sd amplifice g! mai mult povara vinoviliei rvvstrLr HL pe vqr ; care ! v o Jtrlrlt simli llrtrJc. deja.
,

nostru trebuie sd fie fird cusur. Daci li-ai propus vreodatd si desfaci un ghem de ala incAlcitS, Stii foarte bine cd trasul in toate direcliile nu face decAt sd incAlceasci gi mai tare ghemul.
De aceea, atunci c6nd lucrezi cu tine insuli pentru desfacerea

Vindecarea problemei nu are nimic de-a face cu

Putereavoin[eisaucudiscipIina(autocontroIul)
Lucrul de care incerci si te eliberezi nu este decAt un simptom, un efect exterior. incercarea de a elimina simptomul fdrd a lucra Ia eliminarea cauzei care a stat ta baza producerii lui este inutil;. De indati ce puterea voinlel
itri va slabi, simptomulva reveni.

nodurilor mentale pe care Ii le-ai creat singur de-a lungul vremii, di dovadi de blAndele 9i de ribdare. Daci este necesar, apeleazd la un profesionist, pentru a primiaiutor. Dar maipresus de orice, iube5te-te pe tine tnsuti de-a lungul intregului proces. Secretul reusiteiin acest caz este dorinta de a te elibera. Atunci cAnd m5 refer la ,,nevoia de a experimenta o anumiti problem6", eu mA refer la ,,nevoia" noastrd de a experimenta anumite efecte exterioare ca rezultat al anumitor tipare mentale. Toate efectele exterioare sunt expresii naturale ale unor tipare mentale interioare, Combaterea simptomelor exterioare reprezinti o simpld risipi de energie gi nu face decAt si amplifice problema.

Propune-li si te eliberezi de nevoie

aceaste direclie, eu le spun clienfilor mei: ,,Cu siguranli, in tine existi o nevoie care te face si te confrungi cu aceasti problemd. in caz contrar, nu ai repeta_o atat de des. De aceea, haide sd facem un pas inapoi gi sd lucrim cu VOINTA DE A TE ELIBERA DE NEVO|E. CAnd aceasti nevoie va dispirea, nu vei mai simti dorinla de a fuma (de a mAnca prea mult, satr orice alt tipar mental recurent).,, Una din primele afirmalii pozitive pe care le recomand este urmStoarea: ,,imi propun si mi eliberez de NEVOIA de rezistenld (sau de durerea de cap, de constipalie, de greutatea excesivi, de llpsa de bani etc.).,, Rostegte aceasti afirmalie in fala oglinzii. Daci vei continua sd opui rezisten[d Ia acest nivel, celelalte sugestii nu vor da rezultate.
88

ldeea cA ,,nu merit" nu face dec6t oblinerea rezultatelo, r dorite

si

am6ne

in

Dacd la baza sistemului nostru de convingeri sau a tiparelor noastre mentale sti ideea ci ,,nu meritim", unul din efectele exterioare cu care ne vom confrunta va fi acela al amAnirii. La urma urmelor, orice amAnare ne impiedici si ajungem acolo unde dorim. Adeseori, oamenii care t;r;geneazl lucrurile consumd foarte mult timp Si foarte multd energie criticandu-se pentru acest lucru. Ei se consideri leneSi $i sfArgese prin a trage concluzia ci sunt nigte oameni ,,rii." Resentimentele fafii de bunistarea altor persoane
Am avut odatd un client ciruia ii plScea sd fie in centrul atenliei Si care intArzia intotdeauna Ia cursuri pentru a crea astfel agitatrie in clas5. Era cel mai mic dintr-o familie cu

f
A

POTI SA.TI VINDECI VIATA

Rezistenta Ia schimbare

aga c5 toate viata a fost ultimul pe lis/a imp dorlnlelor personale. De aceea, in copilirie el a\fost r

l8 copll,

adeseorl si se multumeasc; si ii priveascd pe cei din bucurAndu-se de implinirea dorinlelor lor, in timp ce el nevoit si mai astepte. Din cauza felului in care a el este incapabil si se bucure, inclusiv la ora actuali; norocul sau de bunistarea celor din iur. in loc si ii felic prima lui reaclie este si spunS: ,,O, mi-ar fi plicut si am eu parte de aga ceva", sau ,,Eu de ce nu primesc n
ceea ce imi doresc?"

lnlocuirii lor cu alte gAnduri noi. in aceasti direclie, ili poti lpune: ,,imi propun sd ma eliberez de nevoia de a ma simti nedemn.

petrece cdteva zile repetdnd aceastd afirmalie,

Resentimentele luiin fata bunistirii altor persoane dovedit un mare obstacol in calea propriei transformiri cresteri interioare.

tendintei de a amilna fucrurile va incepe sd imi tllsparA." ,,DAcd voi crea in interior convingerea cd merit sd ma bucur de tot ce are viata mai bun de oferit, nu voi mai sim[i nevoia gd amdn primirea acestor daruri ale vietii." i1i dai seama cum poli aplica acest mecanism tiparelor negative Si efectelor nedorite din viala ta? Daca da, nu mai
electul exterior

al

Prefuirea de sine deschide foarte multe

ugi

plerde timpul Si nu-li mai irosi inutil energia criticandu-te clngur pentru nigte simptome pe care nu Ie vdi putea schimba nlclodati, decAt daci igi vei schimba mai intAi convingerile lnterioare. incepe prin a-1i schimba aceste convingeri.

o alte clienti, in vArstd de 79 de ani, mi-a spus cd canto si ci mai mulli studenli de-ai ei fac reclame pen televiziune. Si-ar fi dorit Si ea si facd asa ceva, dar se te
Am incuraiat-o imediat Si i-am spus: ,,Nu este nimeni ca ti Fii tu insili. Distreazi-te. Cu siguranld, existi oameni ca

Indiferent ce perspective ai adoptat sau despre ce subiect disculi, acestea se rezumi la gAnduri, iar gAndurile
pot fi intotdeauna schimbate. DacA dore5ti se schimbi ceva in viala ta, trebuie si incepi intotdeauna prin a afirma acest lucru: .,Dgresc sd md eliberez de tiparul mentEl interior care std la baza acestei sllualil extenoare." Ori de cAte ori i1i amintegti de problema sau de boala

au nevoie de ceea ce ai tu de oferit. Tot ce trebuie si faci este sd le spui ci existi." Ca urmare a sfaturilor mele, femeia a sunat mai m agenli si directori de distribulie, cirora le-a spus: ,,Sunt o vArstnici, dar doresc si fac reclame comerciale." in scurt timpri ea a primit o oferti, 9i de atunci nu s-a mai oprit din lucru. O vid,
frecvent Ia televizor sau in reviste. O carieri noui poate incepe la orice vArstd, mai ales daci ti-o doresti Pentru a te simtri bine.

cu care te confrunti, repeti de cAt mai multe ori aceasti

afirma1ie. Ori de cAte ori o vei afirma, subcongtientul tiu nu va mai simli nevoia si se considere o victime. Altfel spus, nu te vei mai simli neaiutorat, ci i1i vei mirturisi propria putere personali. Veiincepe astfel sA inlelegi ce tu singur li-ai creat

Autocritica te impiedici sd sesizezi indiciile interioare

Ea nu face decit si amplifice si mai tare aminarea gi lenea. Energia mentali nu ar trebui tocalizatd asupra autoinvinuirii, ci asupra eliberirii de vechile tipare si
90

aceaste problemi 9i

ci

acum doresti

si ili asumi din nou

puterea personali, renunland Ia vechea convingere.

Autocritica
clienti care, atunci cAnd nu igi mai suporti propriile gAnduri negative, este in stare se consume doui pachete de
Am o
9t

@ Capitolul 7
cuM
in infinitatea vielii mele, totul
este

TE POTI SCHIMBA
u$urinle gi cu bucurie."

,,Trec orice punte cu

perfect,

integral gi desdvhrSit. Consider cd trebuie sd md eliberez de orice tipar care opune rezistenld in mixntea mea. Niciun astfel de tipar mental nu are o putere reald asupra mea. Eu reprezint singura putere

in lumea mea subiectivii. lmi accept cfrt de bine pot toate schimbdrile din viala mea. Md accept pe mine lnsumi gi felul in care md schimb. in acest scop, fac tot ce imi std in puteri. Cu fiecare zi care trece, procesul devine din ce in ce mai ugon Md bucar cd imi accept propriul ritm interior
Si cd nu md opun curentului vie[ii mele aflate

Personal, imi place Ia nebunie si aflu ,,cum." Toate teoriile din Iume sunt inutile dacd nu gtim cum sd le aplicim ln vederea schimbirii. Personal, am fost intotdeauna o femeie pragmatici 5i am simlit de cQnd m5 gtiu nevoia de a afla ce trebuie sd faci pentru a schimba lucrurile in bine. Principiile cu care vom lucra in continuare sunt: Cultivarea vointei de a te elibera Controlul propriei minli Iertarea celorlalte persoane, dar gi iertarea de sine.

intr-o continud schimbare. Astdzi este o zi minunatd. Aceasta

alegerea mea.

Eliberarea de nevoie
Uneori, atunci situatia pa.re sd seinrdutdteascd o vreme. Acest lucru nu reprezint5

este

Totul

este

perfect in lwnea mea.

afirmafiile tale dau rezultate gi cd trebuie

si continui.

Exemple:

Daci lucrezi pentru o prosperitate posibil sd ili pierzi portofelul.

mai mare, 6ste

95

Cum te pogi schimba

:l'"'A t

sau modut de " ""t':::j"i:ne.ntal: oe a g6ndi, gandi, acest acesl lucru se va adeveri, a* nr*r,-i,l:_:1',""'' datoritd convingerii tale. Dacd Al oorni rte ra n.o*i-^,:IrTrj li,f '",T :', ".,

,i'l'*j

"i*i.*i;;

;;'J:::

:[:Il#T,,ll,ii'"

l,r:,:l yrentur

;" eribera. tntetigenla universali,.";, ;;;;*,Jrlrr nor,., va avea griji de detarii. de roare cuvintele tale, il";;;;;;;i,s,n" iar o;;;,;",putere "on,
preze"r.

"Jn; nevoie esre voinra (dorinia

ia"ut i,-

or"":ltr::n

aspectele cele mai sublime are acestur

Controlul propriei minfi

J;: ffi,tff

::J"I.f i.rriri;"";
,:l,.f,T.
putere.

a cuvintele

;:ljJ:"r,.

a g6nduriror, ru vei

prt",

l,

,ni#.!ji:ffi;

Nu pornide la premisa
esti cel care degine controlul mod de a g6ndi.

J,i h,nr., ,. "jrjr.iil r"'o""sii i'i ;;;' ;",

en

se

ci mi41sE ta degine controlul. T[r ,rrpru I : !r' Ji r\' n"nrnla Ia vechiul t6u
schimb,,, preia
pe n tr

r irr

forld

Mintea ta este un instrument

Daci vechiul tdu mod de a g4ndi siili spune: "rT-i.".r,," ,ra, A"lr", incearci sd revind in ,, ,a

fotosit asa cum

il.,, ;; ;;;;;:::i::f ;;;ff; "J,,1",, ca :?:,,,0"o, Ea nu reprezintd ,r.",," ,-^]:::l"l a$a li-ai antrenat:o.
,";J;:'
u'
dec6t un instrument,
Felul in care iri

ffi:: f;;ff:::r"e"'i"ii. ;hi"ffi; ra ora acruara

"rr" "r,lu,"'sirlrr, ,i,,rd

in totalitatea ei,,fiinfa ta inseamni mult mai mult dec6t

1i se

:; iH':l,x'

:i;iT',:"::"5

11'n' ry"- i l'oo"'

uu

*.; f""::'l",jji, ;'#'-,r"^1 r ;T,:' : :liT :: :* ,, J"iii controrurasupra ;1i:J:X[i,'!ioo,,, ", ",l,ll
:' ;
este modul

xi;

","a"

porr"

fi

singurul lucru pe carl po[i co6lyela cu adevdrat ll tiu curent de a ganOi

11.01f

,,,";TJ:;"'ff ;;,'jlf

::,'"T:#fdevdrat'

ff ,#;,:"ilIt"j, j,::.1";i
ce acest rucru

'-'J#i,T pE INSTRUMENT i

;ffi

ue vlafi. Dacd "",,",111::o1'.t?!9t' pornegti

J-. ---

x -Qndude

:I T[:T;:,fiH :srsqolq ::'l:.,:,":*: l: m en,a,i (dia,ogu, ,qce: MINTEA ff,'T; TA ESTE J: fJ'fi UI\ ri l-':#i F:J: AsA I'H il cAI
__.

C6ndurile tale de altidatd au dispirut. La ora actuali, singurut lucru pe care it ,r, ;r;;"ile esre s; trdiesti experienlele pe care le.-au generui"[. ii sci,imu, modul tiu curent de a gAndi se afld inlotalitate lul'"ontrotrl

ur.

Exemplu:
Dacd ai un copil mic cdruia i-aipermis foarte mult,timp oric6t de t6rziu O"*rra'Orpd care iei decizia brusci
sA stea noaptea

cuM

ro^.sr,.

98

de a-i impune

si

se

"r1""

l,

"i, ,,J; seara, cum crezi

99

9
este perfect integral gi desdvfrrsit. Schimharea este legea naturald a vielii mele. De acee*, md bucur de orice schimbaB din via(a mea. imi doresc sd md schimb. imi propun sd lmi schimb lelul de a gfrndi, cuvintele pe care le folosesc. Tlec usor gi cu bucurle de Ia vechea mea vidd la noua mea via(d. Este mult mai uEor sd rt iert decfrt am crezut.Iertarea md face sd mi simt senin gi ugurat. in aceastd stare de bucurie, invd( sd md iubec din ce in ce mai mult pe mine insumi. Ca cfi md eliberez de mai multe resentimente, cu atfrt mai mare devine iubirea pe care o pot manifesta. Schimbarea ghndurilor mele md face sd md simt bine. in aceastd zi, optez pentru a experimenta starea de pldcere. Totul este perfect in lumea mea.

Capitolul s

CONSTRUIREA NOII REALITATI

in infinitatea vi4ii mele, totul
,,Aud cu u5urinti rispunsurile pe care mi le Sopteste

vocea mea interioari."

doresc si fiu gras. doresc si dau faliment. doresc si imbdtrAnesc. doresc sd locuiesc aici. doresc si maicontinui aceasti relatie. doresc si fiu Ia fel.ca tatil meu / mama mea. doresc si imi pistrez aceaste sluibS. Nu imi place pirul / nasul / corpul pe care il am. Nu doresc si triiesc singur. Nu doresc si fiu nefericit.

Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu

Nu doresc

si fiu

bolnav.

Toate aspectele asupra cirora i1i focalizezi atenlia se amplificd

Afirmaliile de mai sus exemplifici perfect cum ne invald cultura noastrS sd ne luptim mental cu aspectele negative. Noi credem cd dacd rostim astfel de afirmafi, realitatea din

lil

F(lllriA

'l r

v,NL)Ecr VTATA

Construirea noii realitati

din start, mal ales daci ili doresti cu adevirar sa ifi sct imbi viala in bine. Cu cht te focalizezi nai mult asupra aspectelor nedorite, cu atdt nai mult le amplifici.
cel nai prababir, tu porti si acum tn tine toate lucrurire care ti-au displdcut vreodatd in legatura cu persoana sau cu viata ta. Atunci cAnd ili tocalizezi atenlia asupra unui
aspect,

urmare a acestor lamentiri? Conflictul interior cu aspectet negative ale vietrii reprezinti o lupti pierduti

spatele lor va dispirea de Ia sine, fiind in(ocuita cu echivalentul ei pozitiv. Din picate, realitatea funclioneazi cu totul altfel. De c6te ori nu te-ai plAns de ceea ce nu i1i doregti? fl s-a intAmplat rnecar o dati si primegti ceea ce i1i doreai ca

cll care ne confruntdm. Daci repeli intr-una: ,,imi detest slujba", nu vei aiunge rriciieri. in schimb, dacd vei sPune: ,,Accept acum o sluibi nolli", tu ii Permili constiintei tale si clceze realitatea pe care li-o doresti. Fi tot timpul afirmalii pozitive legate de viala pe care
tl-o dore$ti. Este foarte important insa sd folosesti intotdeauna verbele Ia TIMPUL PREZENT, cum ar fi ,,sunt" sau ,,am." Subconstientul tdu este un servitor atat de ascultator incAt dacd vei folosi timpulviitor sau expresii precum ,,imi doresc" sau ,,voi avea", el se va irrgriji ca ceea ce ili doreSti sE rdmAni de-a pururiin viitorul teu! Procesul iubirii de sine
Asa cum spuneam rnai devreme, oricare ar fi problema,

acesta se amplifice Si tinde sd devind permanent parte integranti din viz1s ta. De aceea, feregte_te si te gAndegtiprea mult asupra aspectelor negative pi concentreazi_li cAt mai atenlia as.Hpra celor pozitive, pe care (chiar le doresti Ii Tul: daci nu te bueuri incd de ele). t_taide si vedem cum suni afirrnaliile de mai sus daci le transformdm in opusul lor.
Sunt suplu. Sunt prosper. Sunt ve$nic t6ndr. Md mut chiar acum intr_un loc mai bun. Am o relalie minunat de armonioasd. Eu sunt eu g;i nu mi compar cu nimeni.

principalul aspect asupra ciruia trebuie

si

lucrezi este

IUBIREA DE SINE. Aceasta este ,,bagheta magicS" ce dizolvd toate problemele. itri mal aduci aminte de vremurile c6nd te

simleai bine in pielea ta 9i te bucurai de viala ta?

ili

mai aduci

imiplace pdrul

nasul

Sunr plin de iubire gi de afecgiune. Sunt bucuros, fericit gi liber. Sunt perfect sdnitos.

/ corpul meu.

Afirmaliile pozitive
invatd sa gfrndegti intotdeauna folosind afirnatii pozitive. Multprea des, nol gAndim folosind afirmalii negative, care nu fac altceva dec6t s; amplifice si mai mult situaliile nedorite

l2

aminte de perioada in care te-ai indrdgostit sau de acele perioade din viata ta in care nu aveai probleme de niciun fel? Ei bine, te asigur ci daci vei cultiva cu sinceritate iubirea de sine, vei retrii aceste momente g[ vei experimenta o stare atAt de euforici incat ti se va pdrea ci dansezi plutind in aer. IUBIREA DE SrNE TE FACE irurOrDeRUNA SA TE SIMTI BINE. Este imposibil sa te iubesti cu adevSrat pe tine insuli daci nu egti capabil se te acceptri si si te aprobi asa cum e$ti. Asta inseamni si nu te critici niciodati. Parci ii aud pe unii cititori obiectAnd: ,,Bine, dar eu nu m-am criticat niciodatS", ,,Cum ar putea s5-mi placi acest aspect in legituri cu mine insumi?", ,,Pirinlii / profesorii / partenerii mei m-au criticat intotdeauna", ,,CLIm m-a$ putea sim[i motivat?", ,,Bine, dar este gregit ci fac toate aceste lucruri", ,,Cum m-a$ putea schimba in bine dacd nu mi critic singur?"

il3

7-=-.,,^,^
a""a.n,'opi;;;ffi
c6nd fac osa ceva?,, trra ,"!rt" g6nduri sa asa cum au venir. Ele sunr gAnduriie rezisten[8. irr realitatr "b "; 5pt;
:, : pe mine insurni. rrai aprob pe

Construirea noii realitAli

l"tHI;".

supra r,

rr'az),. ilu"a o ,.i putea repeta inclusiv atunci c6nd altciner;;r;r;: sau face cvl gg care nu esti de acord, acesta este cel mai bun sgrnp cd schimbarea gi cregterea ta au inceput deja.

;;::i::7",:i l, innnit aceas ta

pe mine insumi.,' Once in+i*^r- orige.11-3r -. intAmpla, spune gi orice ,,_", ,r""t:.;;ii

.^-,*, :ljob tnsumi' ME aprob

Dp mina

.^-,,..,:':.

$te scopul: sd fin diferiti. Dacd vom qccepta acest lucru, pentru lfll nu vor mai exista competitia gi conpara[iile. incercarea de a fi h fcl ca ceilalti nu face decAt si iti schilodeasci sufletul. Noi llo-am niscut pe aceasti planeti tocmai pentru a ne exprima prupria esentd, nu pe a celorlalli oameni. Eu insimi nu am aflat cine sunt cu adevirat p6ni cAnd hu am inv;;at sd md iubesc pe mine insimi, exact asa cum lunt in acest moment.
Pune-1i

in practic5 luciditatea

td,
NIC NIFICA De aceea,

cuvinte adunate
eSti cel caiE

le dal
r,AnA
sl

nuffiiiiiE

t gAnduri care te

CAnde5te-te numai Ia lucruri care te fac fericit. Fi numai acliuni care te fac fericit. Cultivi exclusiv compania tramenilor care te fac fericit. MdnAnci numai alimente care te fac sd te simli bine. Orice ai face, avanseazi in ritrnul care tc face si te simli confortabil.

I ( 1

Un aspdiTmportqrft al acceptdrii de sine este eliberarea n a,dturi de tine si i:,:';;:,"'ilJ::,': porc viotet. ru esti un'forc viotet", ,,"r"r1, probabir Iioi*;;i:;^]esti .un

*!';; ;;J-':,

Plantarea semingelor
GAndeSte-te la o rogie (planta intreagi). O planti s,indtoasd poate avea peste o suti de rogii pe ea. pentru a o obline insi, noi trebuie mai intAi si seminim o sdm6ntri minusculS gi uscatS, care nu seamdnd deloc cu planta adultd,

##i,i: ;ff il j"#ffi:L:?; ;H,1;;;i* :,T:'#''"T

ta

fii:";,::flXll"':llo:: " ;"'"i'o'

personali,

"i1r:1.-0"

;,;;,;;; ,,"..* #;Tl;Jrffi:

",,rnr.
si toru$i, roarte

de forma corpului tdu este

r;;;;

""r5,0^:::, Adeseori,^;':if;,!'";;::,;i:,";*:;;,T'",":,,;:;
usregite"
rep rezi ntd si n pt.e,exp

resii ate

il::;,1".:?;;,";
aceasta planeti,

n'

n'''oi""l' ":l*"'' cu toru r t" t"o"ti niciodati'.De "",no,-ne cand

irrso natitdtii no astre. Ele

;p-ar*

**.?ff
celorlalgi

;i

i":i:ff

{: J AmPrentele noastre sunt diferite de ale oameni. I-I fel gi

Frersonalitilile noastre. Exact acesta

j,t ji5: ,.;:

n,:.*;

x*;

il6

si cu at6t mai pu[in cu gustul rogiei. Daci nu ai gti ce se si crezi ci din ea va cre$te o planti care va produce rogii. Si spunem insi ci plantezi aceasti sim6nld intr-un sol fertil, luminat de razele soarelui, 5i ci o uzi in fiecare zi. C6nd apare primul listar, tu nu il calci cu disprel in picioare, spunAnd: ,,Asta nu este o rogie." Dimpotrivi, il privegti cu incAntare gi ifi spui: ,,Ura! A inceput si creascd!,,in timp, dace vei continua si uzi planta 9i si smulgi buruienile din iurul ei, ea va creste Si va da fructe, iar tu te vei bucura de peste o sute de rogii frumoase gi gustoase. Si totul a inceput de la o simAnl5 minusculS.
intAmplS, [i-ar veni greu

n7

poTI sA-TI VINDECI VIATA

gAndurilor tale pozitive. Smurge din jurul lor buruienire g6nduriror tare r dovezi., ,i,,,i,ii,l" au prins r ,T le cdlca in picioare, nu spunind: ,,Nu e ,1,i5",i?;:

tu{urite $i cu noua ta viald. .rlebyie si plantezi !.mini"t. f . "T" ,rb..,.,.n tau. '"#"1""X, Seminlele sunt afirmariir* "rr" poriti* ":::::"i:t_:: yl:,: pe care d";;;; re triiesti. -d-"aftd in noi se integine t, orrri) ,r*inte ::p,:r,:rt, n cu voinfa ta si lasi-te sd se coaca ra 31i,i:,,:1:

Exacr Ia fel se petrec

Construired,,Hd$,

Doresc sd scap de tiparul mental care a creat toate aceste realitili in viala mea. Mi aflu in plin proces de schimbare in bine a
viegii mele.

Am un corp fericit 9i suplu. Experimentez iubirea oriunde m-ag duce. Locuiesc intr-o casd perfecte Si intr-o vecinetate

ijifllr:i:ere
lll

I:i":,rj,T llli,r.,y", exclamd ", cu sperangdi ,,Ura! A

,or,rjt,"rPti

apoi ca lisrarul ,a

d "",, inceput,trffi,#I: "

ri
r

in

jn,i"",

,"

"or.;

si sd dea fr

ideali. imi creez acum o skljbi minunati. Sunt foarte bine organizat. Apreciez tot ceea ce fac. Mi iubesc gi mi aprob pe mine insumi. Am incredere in procesul vielii, care imi ddruiegte intotdeauna tot ce poate fi mai bun pentru
mine.

astfel:

pozitive. Enum schimuerile pe i"r"r,, ,. *:^:::,13at3 introduci ""r. ,r., in viala ta. Apoi selecteaz5 ot#,r". $i transformi-le in afirmalii pozitive. 56 spunem cd lisra ta cu afirmalii negative
Viaga mea este haoticE.

Exercifiu: Cree azd noi schimbdri A. sosit timpul si iei lista cu toate lucrurile .:nsicleri negarive sau gresire in cazul :,r:=,: si le transformi in afirmagii Si

Merit tot ce este mai bun in viagd gi accept acest lucru acum.
Dacd vei repeta aceste afirma1ii, ele i[i vor aduce toate rchimbirile pozitive pe care fi le doreSti, conform primei tale gi llstc. pe tine insu[i intr-o r _ Dacd te vei iubi _ daci te vei accepta r__---_
mal mare ma

ranta si dacd velEvea

Srcutatea corpului-til-Va

insuti, se normalizeze, mintea ta

credere in tine

Ar trebui sd slibesc. Nimeni nu md iubegte. Vreau si m5 mut. imi detest slu,iba. Ar trebui sd fiu mai organizat. Nu actionez suficient. Nu sunt suficient de bun. Inverseazj acum sensul acestor afirmalii:

rocesul pare miraculos, at cresterea unei plante ,rdulte dintr-o simAngi minusculi.

Tir merili tot ce este mai bun in

viafi

Ce crezi: meriti ca dorinlele tale sd fie ?ndeplinite? Dacd nu crezi din toati inima acest lucru, atunci nu vei permite manifestarea lor. Circumstantre exterioare aparent imposibil de controlat vor apireajn viala ta gi te vor umple
de frustrare.

u9

POTI SA-TI

v[\'DECr V/ATA
\

buni seamd, niciun\eminar nu te poate ajuta sa scapi totdeauna de TOATE problemele tale, in schimb re poate considerabil si incepi s5 ili schimbi viala aici gi acum. I DacA te ocupi de domeniul spiritual, poli pracl rugiciunea, meditalia gi conectarea cu Sursa Superioarii viziunea mea, practicarea iertirii Si a iubirii necondi reprezinti prin excelen!A practici spirituale. Existi numeroase grupuri spirituale la care pogi participi. pe lAngi grupurile bisericii cregtine, existA grupuri ale t>isericilor metafizice, precurn Stiinla Rel gi Religia Unltdfii. La acestea se mai adaugd gi alte grup precum Self'-Realization Fellowship, M.S.l.A., Mediti
Acestea sunt doar citeva dintre nenumiratele care o poli apuca. Daci incerci o cale gi constali ci nu poli adapta, lenun[i Ia ea giincearcS o alta. Toate sugesti de mai sus s-au dovedit benefice pentru unii oameni, nimeni altcineva nu poate sti dinainte dacd ele se vor pot [i inclusiv 1ie. Fiecare om trebuie si descopere singur calea i se potrivegte cel mai bine. Nicio metodd din rume niciu 9i grup de persoane nu poate degine toate rispunsurile pentru tofi oamenii. Nici eu nu delin totalitatea acestor rSspunsuri. Tot ce pot face eu este si te ajut si mai faci un pas pe calea care conduce cetre starea de sin5tate holistici.

in infinitatea vi$ii mele, totul

este perfect,

cii

integral Ei desdvfrrgit. Via(a mea se reinnoieste incontinuu. Fiecare moment din viala mea este nou Ei imi conferd o mane bucurie. Md folosesc de ghndirea afirmativd pentru a obline tot ceea ce imi doresc de Ia via(d. Aceasta este o noud zi, ln care imi doresc un eu nou. Ghndesc diferit. Vorbesc diferit, Aclionez diferit. Ceilalli oameni md trateazd awl Noua mea lume este o reflectare a noului meu mod de a gfrndi. Este o mare bucurie pentru mine sd pot planta aceste semin(e noi, $tiind cd ele se vor transforma cfindva in experien(e de viatd. Totul este perfect tn lumea mea.

t22

F6fl aA-n vtNt)Ect

vtATA

Ar.easta este singflrra modalitate de a_i schimba pe dln fur:.incep6nd prin \te schimb, p";;; Sc.himba-Ii propriile ripare mentale gi vei constata cd ., ,,ceilal1i" s-au transformat odat5 cu tine.

"' -^^r:::^'::'llinseam condamnarea

,*ir.rrir";=;J:;: niciodati calea de ieSire din situalia in care se afl5. I

Atragerea iubirii

schimbdrile de care ai nevoie. O victimi

::;:":::];:.:i

#ffi: *T [,; :; fl"iii ffi:: i:,s

ii invinovilesti pe ceilalli. ;rvuzcrlrlrE "'1t' Acuzagiile

$l

in infinitatea vielli msls, totul

este

perfect,

cu to{i cei pe care ii cunssc. ln centrul profund al fiinlei mele existd o sursd de iubire'infinitd.
6lgsslgi iubiri sd iasd Ia suprafa{q conEtiinlei mele. Ea imi umple ihima, trupul, mintea, conqtiin{a gi intreagq gi emand din mine

integral Si desdvhrgit, Trdiesc in ar41sxis Si in echilibru

mai pulin, respectiv atunci cAnd nu o cdutim cu tot dinadinrut. Cauturea asidud
niciodati in exterior, ci in interiorrl nortrr. De aceea, nu insista ca iubirea sd vini imediat in viala ta. Poate ci nu egtipregdtit pentru ea, sau poate cd nu te_ai dezvoltar suficienr ae mutt pentru ,;;;g" tipul de iubire
pe ci doar ta suferin1i si ra neferici.".

Iubirea apare atunci cAnd ne agteptdm

a iubirii nu conduce niciodata la

ii permit acum

,ca"u;HlXff:If:I1i!

fiin(d in toak directiile,

dupd care se int$srcs Ia mine tnmiitd. Cu cfrt ddruiess mai multd iubire,
cu atfft mai maltd iuhire am de ddruit, cdci

in viala ta. Fixeazi-Ii ,nrrir",rrlJr:?::::H 5: iubire doregti se atragi? Enumerd_1i propriile calitAgi gi vei atrage o persoani care are aceleaSi calitili. La fel de bine, te poli analiza singur pentru a afla ce anume indepdrteazi iubirea de tine. Egti cumva prea critic? Simli cd nu merili sd fii iubit? Ai standarde absurde? Ji-ai propus si atragi pe cineva .ur" ,a arate ca o vedetd de cinema? Te temi de intimitat"t ai .rirc convingerea ci nimeni nu te poate iubi?
cineva

care 1i-l doreSti. Nu te mulgumi cu primul venit num

receptiv in fala iubirii.

in viala td, pregeteste-te pentru ea. pregitep,. ,"r"nur $i deschide_te in faia iubirii. Atunci cand iublst, ;, ;;;;;, ceitatli sunt mutt mai dispugi sd te iubeasc5 Ia rAndul lor. Rsadar, fii deschis
9i

Daci doresti ca iubirea si pitrundi

t44

sursa ei este inepuizabild. Ddruirea iubirii md face sd md simt bine, cdci ea reprezintd expresia bucuriei mele interioare. De aceea, md iubesc pe mine insumi gi md ingrije4g de corpul meu. iI hrdnesc cu cele mai alese alimcnte gi bduturi, iI imbrac cu grijd, iar corpul meu imi rdspunde cu aceeasi iubire, printr_o sdndtate gi o vitalilste perfectd. Md iubesc he mine tnsumi. De dceea, md inghiissc sd am un cdmin confortahil, care imi esigurd toate nevoile Si in care este o desfdtare Ed bcuiesc.ltmplu toate camerele cu vibra(ia iUhirii, astfel incfrt to[i cei care intrd in casa hrea, inclusiv eu, sd simtd aceastd iubire Sisdse hrdneascd cu ea.

:1..8,,,: ':"
-

.;

(
Md iubesc pe mine tnsumi. De aceea, am o slujhd in care munca

.rl

este o desfdtare, tn care imi pot t"i;t"k folosi si tmpreund cu oameni pe care ii -capacitd(ile, iubesc Ei care md iubesc, gi care n i,i"ra ,, venit excelent.

Capitolul n
MUNCA

Md iuhesc pe mine tnsumi. De acee*, md con

d e i ub ire t

intrucfrt Etiu cd tot ceea ce ddruiesc se tntoarce la mine tnmiit. Nu atrag in lumea mea decdt oameni plini de iubire, intrucht acegtia riltecta ,""o oii.r ru. Md iuhesc pe mine lnsumi. De aceea, tml iert gi md eliberez tn intregime de toate experien(ele mele din trecut. ia-iir, n sfdrSit liben Md iubesc pe mine tnsumi. De aceea, trdiesc in totalitate tn momentul prezent, bucardndu_md de fiecare cliod viata mea si Etiind rd uii;;r;i;"rZr" lin sigur luminos Ei frumos, cdci eu sunt copilul multiubit aI tlniversului, ,":.r1*:oul vegheazd asupra mect ca an pdrinte, ingrijinda-se de toaie ,"uoit" ."t". Totul este perfect tn lumea mea.

*i ::;:,i: #1:::{:;::::, "

,,MA simt

in intregime lmplinit de tot ceea ce fac.,,

Nu 1i-ar plScea ca ifirmatia de mai sus si fie adevdrati in cazul teu? DacS nu eglg adevdrati, poate ci te_ai limitat ' singur prin g6nduri de gEnu;; --, ,.
,,Nu Pot s5 suporl aceast5 sluib5.. ,,imi urdsc seful.a ,,Nu cAgtig destui bani." ,,Nimeni nu-mi abreciazd munca., ,,Nu mi inteleg cr.r colegii mei de muncd." ,,Nu Stiu ce mi-ar plicea sd fac in viati.,, Acest mod de a gAn{; este profund negativ. cum crezi ci aiputea atrage o sluibi b[rn5 cu ajutorullui??nsigiabordarea problemei este gregitd. Dac5 ai o slujbd tare nu-[i place, daci doregti si o schimbi cu alta mai bun;, daci ai probleme la locul de munci sau daci egti gorqsr, cea mai bund abordare mentali este urmdtoarea:

incepe prin a-1i binecuvAnta plin de iubire actuala slujbi. incearc5 sd ?nleleg cd ea repfezinti doar o treapte
147

PI)TI SA.TI VINDECI VIATA

fj::
ff

pe scara carierei tale. Daci te afli in aceastd situafie, tipareror de pan; ::,,i1:,'::':

Munca

","

**,"L
;

comportament. De aceea, In cofttempld_1i mental actuala slu

in ___ *rvrv,,e.,silrur subcongtientul tiu ralr extste existi

un tipar tinar care o^.o atrage _ . ^+,^_^ acestgen

;, ;

H;,.ffi:
;;;,*
;

0 afirmalie pentru gisirea unui loc de muncd ideal

,,Sunt deschis glreceptiv ilr totalitate pentru a-mi s5si o} loc de muncd ideal penrrru mine, in care ia im'jlit i toate talentele 9i capacitrilile, 9i care sd-mi permit; care si mi

;;; :' clidirea IJ toate Il1lT, 1". i1,\, " "i iubire detaliile ei: "; in care ,r""r*iJ; mobita ei echipameniri our"nii cu , ;:::,^,fperile, lucrezi gi cei pentru care lucrezi, ir"frri,

*:

r;;;,

;
c

lineascS. Lucrez cu gi pentr'u oameni pe care

Munca mea este

ii

iubesi,

rucruri," poi,"r,imba in via;a f::T:i::illl",. lury fie atitudinea sefului Hu fala de tine ;. ,"

intotdeauna cu respect Si cu stim5,, saq ,,geful meu generos gi este o pldcere si lucrez alituri de el.,,Dacd

cet ,", mai *li1,':,,:1: i:',,:"s minunat sef din cali

anrmatrii a"

exis;;t;r"eru;Iff;.:

g"nrr'

['r;;':lil;,

,,Lucrez pen

pl;tit5 reseste."' Dacd nu suporli pe cinbva de la locul de muncd, blnecuv6nteazd-l olin ecare dati c6nd te i Ia el. Toate calitilile urnane existeln-Effi?re nol, de cele mai multe ori intr*o stare latentd insA. Chiar

jl,i?i: un nou sefcare re va rrara in ttt sccst acesr rlr fer, I :::::,::: vei aiunge sd fii tu T insuti un acr{at A^:^;:-::*
,. T :,::l =,:: :,. incepe o sruibi noui "" si se simgea arrr" ce nu re_ai descurca

r;;;;j:r:1ii

ffiH[l

;;:;1t convinsi ILl;-,.?" ci vei avea absolut succes ,"#il::;t;,;tr:; Ias5-ti talentele si se manifeste deschis. Bi plin de iubire locur in ca-re muncesti, oameniinecuvanteazi cu care muncesti si cei penrru care ,rn"'""]l'l:^^,:':::l pe tori crienrii, vei si vedea cd ,",", o.""r1l:T::,IJ::'m si
de minuner

#i,",J"T';:Jff Iil H ""r"J" #,l"ffiL.":

a ne manifesta in acest fel, cu tolli puten fi un Hitler sau o Maica Tereza. O-Sn:S:SpAle_ee cqlg n! o pofi suporta ests_prea rcriticd fati de tine, afirmd in moo reperat ca este o persoani plini de iubire, care ii laudi tnroroeauna pe cet orn fur. Daca este morocenoasi, afirmi cd este o persoani veseli gi amuzantd, aldturi de care i1i este
dacd nu optdm neapdrat pentru

lmposibil

p, ,rnl

si

afirmi ca este blAndd gi plini

de ele, indiferent cum se, com
rcameni.

nu te simli bine. Daad di dovadd de grosolinie, dre compasiune. Daci nu vei persoana

fali

de ceilalli

T6nirur a fScut cum i-am spus gi a avut intr_adevSr un mare succes.

Exemplu:
Noua slujbi a unui client d,e-al meu era de a cAnta Ia pian intr-un bar al cirui gef era vestit pentru grosoldnia gi riutatea lui. Ceilalgi angajali obiignuiau si ii spuni qefului ,,Domnul Moarte", pe Ia spate, desigur. Clientul meu m_a intrebat cum sd procedeze in aceasti situalie.

ci

apoi c5 "*irta ori.,-";;";;;; ,."Stia sunr atra$i de tine chiar acum, prin gAndurile "a tale. cautj exact ce ai tu de oferit Si
148

persoani care o va ocupa gi care va fi incantatd de aceasti oporfunitate. constientizeazd

Dacd doresri sd iti schimbi slujba, incepe prin a afirma eliberezi plin de iubire

acua,,

,iriar'r";il;;r.;#;

l-am rdspuns: ,,in interiorul fiecirui om existi toate

calitetile umane. Indiferent cum r.eactioneazd ceilalti fali de seful tdu, acest lucru nu are nimiic de-a1ace cu tine. Ori de t49

poTl sA-Tl vtNDECI vrATA

cate ori te gande$ti Ia acest om, binecu vAnteazd_l y iubire. Afirmi in mod repetat: intotdeauna lucrez numal sefi minunati. Nu re opri rpt r nicio nrqto cii clpa dtn aceastd practicE." ___F ctientul meu mi_a ascultat sfatul gi a ficut exact_ cum i-am spus. in scurt timp,,Seful lui nu numai ci a si il trateze ca pe un print, (r i_a dat tot felul de l-a recomandat si altor putro,r\ de baruri. in tot I u."rt ceilalli angajali, care igi vorbeau de rdu geful pe la continuau si se ,,buclrre', de acelagi trutur"ni abuziri partea acestuia.
r

Dacd

ili

a". bin* ptatii, in.epe sa iri

place sluiba ta, dar fi

se

pare

JiEffa'iJEiTiii

ci

nu e$ti sufic

in infinitatea vietii mele, totul

este

perfect'

I cd itri deschizi
[a unei mai mari
INTEGRA

din aceasti noui

ATE: Afr

in plus, dA-Ii toate silinla la locul de munci, inrruc

promo

;;;-

integral gi desdvhrsit' Talentele Si capacitdlile mele creatoare unice se manifestd plenar prin mine, in maniere variate gi foarte satisfdcdtoare' Existd intotdeauna oameni care au nevoie de serviciile mele. Eu aleg intotdeauna ceea ce imi datesc sd fac. CfrStig suficien(i hani, fdchnd gi ceea ce imi place- Munca mea este o pldcere o desfdtare. Totul este Perfect in lumea mea'

# y .

Daci te afli unde te afli, acest lucru se datoreazi constiinlei tare. Ea te poate ridica intr-o pozitie mai bun5, sau te poate ldsa acolo unde egti. Depinde numaide
tine.

150

,r(t]I SA-Tl vtNDEcl vrATA Eu cred c5 orice om are dreptul prin nagtere sd mea din succes in succes, de_a Iungul intr"gii ,rt. vie;i. Dacd fage acest lucru, inseamnd fie ci nu igi cunoagte adevdr capacitSfi, fie ci nu crede in ele, fie cd este pur gi si incapabil sd recunoascd ideea de succes.
Succesul

faci este

efeste, acestea

Iati

atragerea ,,succesuruirhalii

plantezi,,seminlele,, succesului. Dupd ce vor iti vor aduce o recolti bogati. cdteva afir pe care Ie pofi folosi pentru

si

Inteligenla Divind imi am nevoie. lgt ce.ating se transfgrm5 intr-un succes. Abundenla uniGrsali inclusiv eu.

t5 nevoie, ife

Multi actori cred ci trebuie

si

fie perfecgi

unei repetif,, "r"pofi face perioadi de timp in care fir,i probleme gregeli, in care poli j::: incerca rn"rJo. poli invita. Numai repetand de foarte multe ori rr;;;;;;; ceva nou, astfel incAt
Reperitria este acea

lj,Tr"i":::Tll".Atunci eu le reamintesc ci scopul

cand tucrez cu astfer de oament

inci de li

--msle. imi cree mi creez rrrtrz acuni csur4 o 0 nqua noui colstiinl; co :,,u a succesql_ui. ! ltru acu mjl-Cf rcql invi neato;;i;
Sunt _ vreodatS.

,"'rffi;

ffi'Ji;

Atrag citre mine tot felul de bogitii. . Din-J?ate directjjlgimi apar in fatE oportunitili de
.

am ficut_r ,ou.," mult timp, eu am refuzat sd incerc "r. pentru o.i"l tu"ru nou, simplurl motiv ci nu stiam cum si procedez $i nr doream si par o proasti. in realitate, orice proces de invdfarr presupune comiterea unor gregeli, pAni cAnd subconStiertut ;;;; incepe sd se descurce singur in noul domeniu. Nu conteazi de c6t timp te gAndesti Ia tineinsuli ca la un ratat. Tu pofiincepe si ifi creezi chiar acum tipirul mental al ,,succesului.', Nu conteazd nici in ce domeniudoreSti si operezii' principiire sunt intotdeauna acereasi. Torce trebuie t54

desdvarsirii Iui se ascund nenumirar" or" J" Nu repeta gi tu gregeala pe care

*: :i :: :domeniu ::Ti{ffiT in orice de activitate, poli ; ,;;;;';;';'"#l

:rff :TT,:,ffi,J;::1:3 llt

practical'"'"'"

acestor idei si p;trund; adAnc in congtiinla ta. Nu fii preocupat de ,,felul" in care ili vei transpune in practici aceste idei, cici oportuniHlile ifi vor iegi singure in cale. Ai incredere in inteligenta din inlslierul tiu, care te va ghida. Tu merili se ai succes in toate domeniile vielii tale.

Alege una din afirr4a;1ile de mai sus $i repet_o timp de mai multe zile. Apoi alege alta qi fi acelagi lucru. permite

155

poTr sA-Tt vtNDEct vtATA

ProsPeritatea

Artistii se lupti intotdeauna cu sirdcia.

Numai escrocii au bani. Toti ceilalti conteazS, numai eu nu. O, nu as putea cere niciodati un tarif atat de
t

'

''

,ili&'gdht suficierrt de bun pentru a face rost de n*il opune nimahui cAti bani aiin cont. Nu imprumuta niminui bani. Un ban economisit este un ban cAgtigat. Fd economii pentru zile negre. Recesiunea poate veni in orice moment. Nu pot si ii suport pe oamenii care au bani. Nu poli avea bani daci nu muncegti din greu'

| .,.

pentru serviciile Nu merit'

m.ele.

Unstudentlaunuldincursurilemelelucraodatdpentru seari' el ne-a anunlat lmplificarea prosperitilii sale' intr-o 500 de dolari' Repeta pe ioli ptin de entuziasm ci a cAgtigat am cAgtigat intr-rnrt ,,Nu-mi vine sd cred! PAnd acum nu constiinlei a ilclodati nimic!" Noi Stiam cd era o reflectare incd simlea ci nu merita acei lUl aflate in schimbare. TAnirul a venit la curs' intrucAt lranl, in sdptimAna urmStoare el nu a fost de 500 de dolari' ll-a ruPt piciorul. Factura medicului sale Speriat de ideea de a ,,avansa" in directia noii in acest fel' prosperiteti, subcon$tientul lui s-a autopedepsit ori de cAte ori te concentrezi a,su.pra cregterii veniturilor

.E;;EGT;li-e-i

asuPra lipsurilor si datoriilor'

iIi vei crea

din aceste afirmalii fac parte din rAndul conv gerilor tale? Chiar crezi ed ele 1i-ar putea aduce prosperitatea pe care li-o doreSti? Acest mod de a gAndi este depigit si limitat' Poate ci
CAte aga au gAndit despre bani membrii familiei tale. Convingerile

univ;ffifGste inePuizabil. Devino

sau fi lucru. incearci sd numeri stelele de pe cer de ploaie care iti dc pe plaii, frunzele unui copac, piciturile Fiecare sdm6nIS cad pe streagind sau seminlele dintr-o ro$ie' plante, care va produce r.stc capabili s5 dea nastere unei noi

mostenite din familie nu dispar decAt prin eliminarea lor constiente din mintea noastre. Indiferent de unde au provenlt aceste convingeri, daci doresti sa ProsPeri va trebui si renunti la ele. in viziunea mea, adevdrata Prosperitate incepe intotdeauna atunci cAnd te simti bine cu tine. Ea reprezinti libertatea de a face ce-!i place Si c6nd ili Place. Prosperitatea nu este sinonimd cu o sumd mare de bani. Ea reprezinti mal
.

Merit si fiu prosper

Daci nu pornim din start de la premisa ci ,,meritim" fim prosperi, atunci chiar dacd abundenla ne-ar cddea in brate, noi am gisi o cale de a o retuza' latd un exemplu ilustrativ in aceasti direclie:

si

numir mare de rogii. a-vulla Fii recunoscitor pentru ceea ce ai.si vei veiea :d si binecuvAntez place to tinE tpot"rtc6. Personal, imi in viala mea: casa mea' cildura' ffituali aParatura' imbrSapa, lumina, telefonul, mobila, instalaliile' banii pe cimintea, miiloacele de transport, sluibele mele' mele' care imi care ii am, prietenii si cele cinci simluri ale pcrmit si md bucur de aceasti planeti minunatS' Singurul lucru care ne limiteazd este propria noastre pe tine? convingere in limitare. Ce convingere te limiteazd itidoresti si ai bani numai Pentru a-i aiuta pe allii? Rsta de valoare' inseamnd cd ai convingerea cd tu insuli egti lipsit AsigurS-te cd nu mai respingi ideea de prosperitate' acceptd cu Dacd un prieten te invite la prAnz sau la cind'
run

159 158

POTI SA-TI VINDECI VIATA

l.ry:l=_fluxut ta' 7'embeste si spune:

vei

bucurie 9i cu pldcere. Nu trebuie si simfi cd faci un ,,s( cu el. Daci ciheva ili ofere un dar, ,"".pl_f cu bucurie. dacS nu poti folosi oersonal cadoul primit, ddruiegte_l iaruritor universuiui sa circure prin

Prosperitatea

este mai bun pentru tine.

lisa Universul si stie ci

,,Mur1umesc.,, procedand

in acest

fer,

egti pregdtit

si

te bucuri de tot

viafa

Creeazd spafiul nefesar pentru manifestarea noului \

t4

in

NIMIC NU ESTE MAr U$OR DECAT SA FACI BANI! Cum rcaclioneziin fa;a acestei afirmalii? Creziin ea? Te enerveazi? lll este indiferenti? Oricare ar fi reac[ia ta, este foarte bine! fnseamn6 ci am atins o coardi sensibild din interiorul tiu, punctul teu de rezistenld impotriva adevirului. Acesta este domeniul asupra ciruia va trebui sE lucrim in continuare. A sosit timpul si te deschiziin fala potenlialului de a primi fluxul de bani si de bunSstare in via;a ta.

ta. frigiderul. Rruncd l3legte-1i stupide ambalate in folie.

Creeazd spaliul necesar pentru manifestarea noului in r

lubepte-Ei facturile
Este absolut esen[ial si nu iti mai faci griji legate de bani si incetezi si ifi mai detegti facturile. Foarte mulli oameni consider5 facturile un fel de pedeapsi care trebuie evitati cu orice prel. in realitate, o facturi este o recunoastere a capacititii noastre de plati. creditorul@a -:-_-*--+ ci vei avea cuffipIffiti, a5a ci iliofere anticipat produsul

Aiunci cand iri;;G$ti rr;A;p;;;; HlTba"Itr golesc serrarele minlii.i Universul adorE gesturile Ilift.,ri Prima datd cAnd am auzit ideea

"r", nu re-ai rorSsil aero" ae unln de zire. vinde_tq, dd-le la schimb, diruieste_le de poman5 sau arde_le. . si deQaralele dehar:loto inghesuite in^h^-,.:.^ cu , -Qq,[apurile --. lucrurlsshivaleazi "u'aF urrr9 Si

obiectele pe care nu le-ai folosit deloc in ultimele gase luni. nu te,induri sd re desparlide unere aint."

,or," u."1"'resturi alimen Golegte_1i a"irruf"f.. Aruncd

gi

ur;;;a;';"d?

ffj:,,::::,T

sau serviciul lui.

in ceea ce mi privegte, eu binecuv6ntez cu iubire toate facturile pe care le primesc. BinecuvAntez cu iubire gi sirut fiecare cec pe care il scriu. Dacd faci o plati nutrind un resentiment,
facl,gg_blrcurie gi cu iubire, tu i1i descEEi canaiuT intEi

;oT;;:*r'ri

sti

ci:

ta dispozilia tururor oamenilor,,I,",

,,intreaga abundenli

,_;

;;;;;

, pr;;;i tale congtiin[e', md scotea din minfi. Mi_a luat ani de zile ca si realizez gisi accept ci
eu-eram

scoate vreodati." Ideea

,,Uite cAli oameni sdraci existi, mi_am spus. Ce si mai vorbesc de propria mea sSrdeie, din

;E6AAE

te

pot fi mototolite 5iinghesuite in portofel.

ci

care nimeni nu m5 va putea ,,sdricia este o reflectare

conferiti de slu
ai, de baniidin cont sau de familie, ci de capacitatea ta ae?te conecta la putereiEsmica ce creeaza toite

iucrfriE-

propria mea lips5 de prosperita,". in u""u vreme aveam f"n,l, convingeri de genul: ,,nu merit sd fiu bogatd,,, ,,banii .se fac greu" 9i ,,nu am talentele 9i capacitilil" ne"".rrr" pentru a iegi din sirScie. Aceste convingeri mi gineau blocatd in conceptul mental de ,,sirdcie.,,
160

,irgrrr;;;;r*ffi;

respiri

inliuntrul meu este aceeagi putere care imi asiguri tot ce am nevoie, la fel de ugor gi de simplu. Universul este intr-adevir
abundent, gi este dreptul nostru prin nagtere sd primim tot ce avem nevoie, atat timp cAt nu credem contrariul. Eu irni binecuvAntez telefonul ori de c6te oriil folosesc. afirmAnd cd el imi aduce numai prosperitate gi expresii ale

t6l

POTI SA-TI VINDECI VIATA

ProsPeritatea

iubirii. Procedez la fel cu cdsula mea pogtald, aga ci nu-i ci in fiecare zi primesc cecuri si mii de scrisori pline iubire de la prieteni gi de la clienli, sau de Ia cititorii ci mele. imi binecuvAntez inclusiv facturile, mullumin<lu companiilor ci au incredere in capacitatea mea de platil imi binecuvAntez soneria Si usa de Ia intrare, convinsi ce prin ea nu poate intra in casa mea decAt tot ce este mai bun Pentru mine. Mi a5tept intotdeauna ca viala mea sd fie plind de bucurii, 9i aga gi este.
mirare

legume sau p3ine vechi de doui zile, numai Pentru a plSti mai pulin pentru ele? i1i faci cumpiriturile la mAna a doua, sau comanziintotdeauna cele mai ieftine articole din meniul restaurantelor?

nd au

Aceste idei sunt valapile pentru tofi oamenii

Am avut oAata uNclient care dorea

5i dorea si afungi la un venit de 100.000 de dolari pe an. I-am dat aceleagi idei ca si tie, Siin Jcurt timp a avut suficien[i bani pentru a investi intr-o afacer. ., porl"lan chinezesc. Petrecea foarte mult timp acas5, intruc6t dorea si se bucure de frumusefea noii sate afaceri de investiliile Si sale in cre$tere.

afacerea 5i care a venit Ia mine pentru o Sedinld consacrata prosperitefii. Se considera bun in profesiunea lui (era olar)

si isi extinde

Yizualizatea

Oceqnul Abundenlei

Constiinla prosPeritdtrii nu depinde de bani. Dimpotrivd,

Bucuri-te de bunistarea celor din jur

- Nu-fi am6na propria prosperitate prin resentimentele tale sau prin invidia pe care o simli fali de cei care au rrai mult decAt tine. Nu-i critica niciodatd pentru felul in care aleg si tgi cheltuiasci banii. Aceasta n, treaba ta. ".r" Fiecare om depinde numai de propria sa constiinld. Tu
lorl"'tiBinecuvinteazd bundsrarea cetor ain intor![ffir*ste deauna de la premisa ci Universul este suficient de bogat pentru a le oferi tuturor bunistarea pe care Si_o doresc. ESti cumva un avar? ii ignori pe copiii care ifi bat la poarti in noaptea de Aiun, pentru a-li canta colinde? Economisetti fiecare ban, chiar daci nu ai nevoie de el, cumpirAndu,Ii t62

fluxul banilor depinde de congtiinla prosPeritiiii. Daci ili poli dilata constiinla prosperitilii, mai multi abundenli va intra in viala ta. Unul din exerciliile mele preferate este cel in care md vizualizez stAnd pe halul unui ocean, imaginAndu-mi cd el reprezinti intreaga abundenld care imi sti la dispozitie. incearci 5i tu acest exerciliu. Ce fel de recipient trii in m6nd? Nu cumva este o lingurili, o gdleatd cu fundul sPart, un pahar de hArtie? Sau poate ci ai o veritabili conducti care ili permite s6 te aprovizionezi oricAnd doresti din acest ocean
al abundentrei? Priveste in

jur $i remarcd faptul ci oricit de mulli oameni s-ar aproviziona din acest ocean 9i orice fel de recipient ar folosi ei, nivsIul apei nu scade niciodatS' Nu se pune problema c5, luand mai mult, privezi pe altcineva de dreptul lui (sau invers). OricAt de mult ai lua, tu nu vei Putea goli niciodatd oceanul, Recipientul Pe cQre il folosesti este constiinla ta, si el poate fi schimbat oricAnd cu un recipient mai mare. Practici acest exercitiu cat mai des, pentru a te imPregna cu imaginea oceanului nelimitat de abundenli,.
r63

POTI sA-Tt vlNDECt VTATA

Prosperitatea

Deschide-[i larg brafele

pulin o datd pe zi, eu imi deschid larg bragele gl spun: .Jr45 deschid si.:gnt receptivi in fal.a lgtqlgr tucrur bung pe care mi le ofere Univeirul." ncest geiGimbollc conferi un s"ntimilf@Ilfri! a constiinlei.
Cel

lnccarci sd scapi de mtentalitatea ,,venitului limitat." Nu rta Universului inrsistAnd ci Sl egtc oferit de salariu (sau de o ren Lmlt depozit etc.) Salariull sau venitul obtinut nu este decAt CANAL. EL NU REPREZINTA SINGURA TA SURSA DE nta universala.

giafirmaliile reprezintd astfelde depozite mentale. Fe_Ii Sl obiceiul de a depune zilnic ceva in aceste depozite Faptul ci ai mai mulli bani nu este suficient. "or*la

g evcre, important este

ci ai inceput

sd i1i deschizi noi canale

lle [rundstirii.
L-

,,Sunt deschis 9i receptiv in fap .., hunistirii."

noilor canale

ale

,,Primesc tot ce este m,ai bun pentru mine din surse pe Carc Ie cunosc si din altele hea$teptate." ,,Eu sunt o fiinli nelirnritatd care primegte o bunastare ncllnlitatA de la o Sursa nelimitata."

schimb. Nimic mai mult. Ce ai vreJ

avea suficienfi bani?

Nu le acorda banilor o importanti mai mare decit meriti. La urma urmelor, ei repre44.a doar un milloc dl

Bucuri-te de orice nou ihceput, oric6t de minor

ficarea

si faci gi sd ai Au"a ,i

Iegate de bunistarea lor. ,,imi propun sd md schimb." ,,Doresc sd md eliberez de vechile mele convingeri negative.,, De multe ori, noi trebuie sd lucrim foarte mult cu aceste doud afirmatii pentru a ne putea deschide in fala prosperir;Iii.

Oameniiar trebui sd igi schimbe fundamental conceptrid despre bani. personal, am constatat ci este mult mai ugor sd lii un seminar despre sex, decAt despre bani. Oamenii se infurie foarte ugor atunci c6nd le zdruncini convingerile Iegate de bani. Chiar Si cei care participe Ia seminar din doringa disperati de a atrage mai mulli baniin viafa lor o iau razna atunci cAnd incerc si Ie schimb convingerile limitate

Am avut odatd o clientd care gi-a propus si igi mdreasci vr.niturile. Era scriitoare, aga ci a lucrat frecvent cu afirmalia: ,,Ob[in foarte mulli bani din scris." Tiei zile mai t6rziu, ea s-a dus la cafeneaua in care obignuia sd ia micul delun. S-a rlgcZrt la o masd gi a inceput si corecteze un text pe care il scrisese. Patronul cafenelei a venit imediat la ea gi i-a spus: ,,l15ti scriitoare, nu? AS dori si m6 aiutri intr-o problema." l-a adus apoi cAteva meniuri gi a rugat-o sd scrie ,,MENIU SPECIAL DIN CURCAN, 3,95 $" pe fiecare. I-a oferit in schimb o masd gratuit5. Acest eveniment aparent minor a demonstrat cd in con$tiinla ei incepea sd se producd o schimbare. De aceea,
r65

t64

poTI sA.TI VINDECI VIATA

Prosperitatea

aj gi a continuat
ll.

si

lucreze si mai i

Recunoagte prosperitatea atunci c6nd apare

in
\

Incepe

si

recunogti pretutindeni prosper

bucurS-te de ea. Reverendul lke, binecunoscutul evanr din New York City, povesteste undeva cd pe vremea era dec6t un predicator sirac obignuia sd se plimbe prlli restaurantelor de lux, a clSdirilor gi autoturismelor celC frumoase, a magazinelor de haine etc., spunAnd cu voce ,,Asta este pentru mine. Asta este pentru mine.,, Bucuri-te deschis atunci cAnd vezi o casd fru un masazin cu , un iaht etc. Gande5tetoate acestea fac parte integranti din TA.Si astfel conJtiinla astfel incAt sd includi toate Iucruri.le tT le dciresti."ori de'iAte ori ve@br gAndeqte-te: ,,Nu-i a$a cd e m'inunat si vezi ci bucuri de atAta abundenld? Universr.d-ne poate.":'r::l poate ol tot ce avem nevoie." / De reguli, noi nu ne dorim bunurile altor persoa si ne bucurdm de profiiile noastre bunuri. De fapt, nu noi suntem adevira[iiproprietariai noastre. Noi doar le folosim o vreme, dupd care ele tre posesiunea altcuiva. Existd gi posesiuni care rdmAn in fam generafii la rAnd, dar mai devreme sau mai tArziu Si ele in posesiunea altcuiva. Viala are un ritm al ei. Lucrurile gi pleacd, apar gi dispar. Personal, am convingerea ci atu c6nd un obiect dispare din viala mea, el face acest numai pentru a elibera spatiul necesar pentru un alt obiec# mai bun gi mai nou.

care ref'uzd aspiranti care doresc sd fie faimo5i' dar compliment. invati si le Complimentele sunt daruri ale prosperititii' m5 privegte' mama m-a invSlat inci 4t .r'grr1i". in ceea ce mullumesc atunci primiia'nide via1S sd zAmbesc 5i si spun i prir"r. un compliment' Am Pretuit acest sfat de-a lungul
;li mele vieli.
Sl mai frumos este

si

accepti complimentul si

si ii faci

la

astfel unul celui care ti l-a f5cut' Pentru a-iintoarce mai si intensifici sd lprimit. ProcedAnd astfel, nu facidec6t fluxul bunisteriiin viala ta'

tiu

ru a te bucura de o noui viu, sinitos, ci ai prieterylesti crealiv' ri-te " L,.^,,';o Aa a ft\i o*,rtin"+ti la maxim luciditatea 9i bucur6-te
te poti
L '

Bucur

de transformarea ta.

Y,

Accepti intotdeauna complimentele

Foarte mulli oameni doresc si fie bogali, dar sunt incapabili sd accepte un compliment. Am cunoscut de pildi t66
167

@
este perfect, integral Si desdvfrrSit. Eu sunt ana cu puterea care m_a creat. Sunt in totalitate deschis Ei receptiv in fa(a fluxului abundent al prosperitdlii pe care mi_o oferd Universul. Toate nevoile gi dorin[ele mele sunt indeplinite, de multe ori inainte de a apuca sd cer acest Iucru. Sunt ghidat Si protejat de Dumnezeu, Si fac intotdeauna alegerile cele mai potrivite pentra mine. Md bucur de succesele celor din jur, gtiind cd hundstarea universald poate acoperi nevoile tuturor, deci inclusiv ale mele. ini anplific in permanen[d constiin{a abundenpi, fapt care se reflectd in veniturile mele, aflate tntr-o continud creStere, Primesc numai lucruri bune, din toate direc[iile gi de la toate persoanele. Totul este perfect in lumea mea.

Capitolul t4
CORPUL

,,,\scult cu iubire mesaiele corpului meu."

in infinitatea vie(ii mele, totul

Eu am convingerea ci noi suntem cei care ne credm bolile de care suferim. La fel ca intreaga viali, corpul este o oglindi care reflecti gAndurile 9i convingerile noastre interioare. El converseazi in permanen[i cu noi' Din picate' pulinioameniiSi fac timP pentru a-i asculta mesaiele' Fiecare corpul nostru r5spunde la fiecare gAnd pe care il -ktAa din la emitem si fiecare cuvAnt pe care il rostim' CAndurile gi cuvintele care se rePeta foarte des dau nastefe anumitor comPortamente 5i posturi corporale, precum un om veSnic si bun5stSrii sau bolilor fizice. Este imposibil ca incruntat si nutreasci foarte des ganduri fericite 5i pline de iubire. Fetele si corpurile oamenilor in varsti indici limpede tiparele mentale Pe care le-au 96ndit o viaiS intreage' Tu cum crezi cd vei arita atunci cAnd veiimbdtrSni? Voi include in aceasti secfiune o listi cu Tiparele Mentale Probabile care dau nagtere bolilor fizice, dupd care voi prezenta o Iisti cu Noile Tipare sau Afirma[ii Mentale necesare Pentru a reinstaura starea de sindtate' Ele sunt
169