De la natere pn la moarte vieile noastre sunt afectate de activiti ale guvernului.

Acest lucru se adeverete numai dac ne gndim la faptul c cei mai muli dintre noi suntem nscui n spitalele subvenionate de stat, cei mai muli dintre noi urmm o scoal de stat, iar la un moment dat n via primim bani de la stat prin ajutor de omaj, asigurri sociale etc. Aceast idee poate fi continuat dac ne gndim la faptul c fiecare dintre noi pltim taxe i impozite, dac lum n considerare faptul c n fiecare zi circulm pe drumuri publice, i nu n ultimul rnd putem aminti faptul c tot statul prin reprezentanii si este cel care controleaz poluarea din marile orae. Semnificaia ideilor lui Smith poate fi gsit n urmtoarea sintagm: dac exist anumite bunuri sau servicii pe care indivizii le apreciaz i le doresc, dar nu sunt produse n mod curent, atunci acetia vor fi dispui s plteasc pentru ele. n lupta lor pentru profit se bazeaz pe acest aspect al comportamentului uman. Astfel dac valoarea pe care o atribuie individul unui anumit produs este mai mare dect costurile necesare pentru a obine produsul respectiv, apare posibilitatea obinerii unui profit, iar firmele vor produce acel produs. n mod similar, dac exist o modalitate de a produce ceva mai ieftin dect n modul n care se face cu mecanismele curente, firma va putea depi competitorii si i s obin profit. n aceast viziune nici un guvern nu trebuie s decid dac un bun s se produc sau nu, piaa trebuie s fie cea care face acest lucru. Existnd concuren se ajunge la un grad ridicat de eficien pe pia, ceea ce reprezint un imbold important pentru inovaie. Criza din 1930 a artat c piaa nu funcioneaz att de perfect precum sugereaz adepii teoriei economice liberale. Pe de alt parte, chiar dac economia de pia liber prezint o serie de avantaje, totui este evident insuccesul acesteia datorat, n mod special, imperfeciunii pieei. Prin eec al pieei nelegem (n teoria alocrii), eecul unuia sau mai multor sisteme de price market institutions n a susine activiti dezirabile sau pentru a stopa activiti indezirabile