Sistemul Solar

Sistemul nostru solar cuprinde Soarele, cele opt planete, 162 de sateliti naturali ai acestora, 3 planete pitice si corpuri mici: asteorizi, comete, praf, meteoriti etc. Toate planetele orbiteaza in jurul Soarelui, acesta avand peste 99% din masa totala a sistemului solar. Sistemul solar se afla pe unul din bratele e terioare a !aii "actee, numit #ratul $rion intr%o re&iune cu o densitate de materie relativ mica. Si sistemul solar, la randul lui, se afla intr%o miscare de revolutie in jurul centrului &ala iei, aflat la o distanta de 2'.(((%2).((( de ani lumina. *iteza de deplasare a sistemului solar este de apro imativ 22( +m,s.

Soarele
Soarele, fi&ura centrala in diverse mitolo&ii, face posibila intrea&a viata pe -amant. Toate planetele, asteroizii, meteoritii, cometele precum si cantitatile enorme de praf interplanetar orbiteaza in jurul Soarelui. Totul se invarte in jurul Soarelui si acesta contine peste 99% din masa intre&ului sistem solar. .n urma cercetarilor s%a stabilit ca varsta Soarelui este de apro imativ /,6 miliarde de ani si se afla la jumatatea ciclului principal al evolutiei. .n fiecare secunda, peste patru milioane de tone de materie sunt transformate in ener&ie, &enerandu%se astfel neutrino si radiatie solara. 0adiatia solara ajun&e si pe -amant, unde o parte din aceasta este absorbita incalzind aerul, o alta parte este imprastiata de moleculele aerului si in cele din urma, cea mai mare parte, ajun&e pe suprafata -amantului constituind radiatia solara directa. !erul se vede albastru datorita unei atmosfere curate, unde sunt imprastiate indeosebi radiatii cu lun&imi de unda mici. Soarele este compus din 1/% 2idro&en, 2'% 2eliu, iar restul ocupa cantitatile mici de elemente mai &rele. 3atorita acestei compozitii si a temperaturilor ridicate, Soarele nu are o crusta solida si nici materie in stare lic2ida, toata materia solara fiind in intre&ime in stare de plasma si &azoasa. Soarele are o culoare &albena%portocalie datorita temperaturii ridicate de pe suprafata lui, ajun&and la apro imativ '.1(( &rade !elsius. !u cat patrundem mai adanc in interiorul Soarelui, temperatura creste, ajun&and pana la 1' milioane de &rade !elsius in miezul sau. .n timpul eruptiilor solare materia este proiectata in coroana si particulele de atomi sunt accelerate pana la viteze foarte mari, unde sunt e pulzate in spatiul interplanetar. 4ceste fenomene sunt insotite si de o emisie de raze 5, unde radio, si in cazul eruptiilor mai puternice, de lumina vizibila. !and ajun& in apropierea -amantului si intra in atmosfera, in special deasupra re&iunii polului nord, particulele creeaza aurorele polare si perturba propa&area undelor radio in jurul &lobului. 6neori aceste particule pot duce si la defectarea retelelor de distribuire a electricitatii. 7recventa si intensitatea eruptiilor solare, protuberantelor si filamentelor cromosferei, variaza cu o perioada de apro imativ 11 ani. .n timpul acestei perioade numarul petelor solare inre&istreaza un minimum si un ma imum.

8ercur
-laneta 8ercur este cea mai apropiata de Soare, orbitandu%l o data la fiecare )) de zile. Sin&ura nava spatiala care s%a apropiat de 8ercur a fost 8ariner 1(, care a carto&rafiat doar /( 9 /'% din suprafata planetei. -laneta 8ercur nu poate fi locuibila datorita temperaturii prea mari, intre 119 &rade !elsius si /21. 8ercur nu are atmosfera, iar lumina solara pe suprafata planetei este de 6,' ori mai intensa decat pe -amant. -rimele observatii inre&istrate dateaza din vremea sumerienilor, in al treilea mileniu inaintea erei noastre. 7izic, este similara in aparenta cu "una datorita craterelor pe care le prezinta. :u are sateliti naturali si nici atmosfera. .n interiorul sau, 8ercur are un nucleu mare de fier care

&enereaza un camp ma&netic de 1(( de ori mai slab decat cel al -amantului.

*enus
"a o distanta de 1() milioane +ilometri de Soare, intalnim planeta *enus. 4ceasta isi parcur&e orbita in 22' de zile, iar rotatia in jurul a ei sale dureaza 2/3 de zile. Spre deosebire de celelalte planete din sistemul nostru solar, *enus se roteste in sens invers, de la vest la est. !a dimensiune, este putin mai mica decat -amantul, insa este total diferita. 4ici, temperaturile ajun& pana la /6(( !, iar norii provoaca ploi de acid sulfuric. 4tmosfera este compusa din 96% &az carbonic si 3,'% azot, aceste &aze acumulate in atmosfera actioneaza sub efectul razelor Soarelui precum &eamurile unei sere. ;ste posibil ca in trecut *enus sa fi avut o atmosfera asemanatoare cu cea a -amantului si oceane, insa datorita temperaturilor tot mai mari si un camp ma&netic scazut, vantul solar sa le fi spulberat in spatiu. -laneta *enus este asemanatoare cu -amantul, fiind numita si sora -amantului. 3iametrul planetei *enus este mai mic cu doar 6/( +m decat cel al -amantului, iar compozitia este asemanatoare. 3atorita conditiilor ostile si neprielnice la suprafata planetei, te2nolo&ia actuala nu ne permite sa colonizam suprafata planetei *enus cum isi ima&ineaza iubitorii de science%fiction, cel putin nu prea curand. .nsa la o inaltime de 1' +ilometri, conditiile atmosferice devin similare cu cele de pe -amant, permitand crearea unor posibile orase plutitoare.

-amant
:e aflam la 1'( de milioane de +ilometri de Soare. -laneta -amant, numita si Terra este a treia ca distanta fata de Soare si a cincea ca marime din sistemul nostru Solar. ;ste sin&ura planeta din 6nivers cunoscuta ca adapostind viata si este cea mai mare planeta telurica din sistemul solar. -laneta -amant s%a format acum apro imativ /,61 miliarde de ani in urma din materia norului &azos al :ebuloasei Solare, alaturi de Soare si de celelalte planete ale sistemului solar. -laneta noastra a trecut prin numeroase sc2imbari si procese &eolo&ice si biolo&ice, incat conditiile initale nu mai e ista. 3atorita conditiilor atmosferice si distantei optime fata de Soare, viata a putut aparea pe -amant.

8arte
8arte, numita si <planeta rosie=, este o planeta de tip terestru, cu o atmosfera subtire aflata la 2'( de milioane de +ilometri fata de Soare. Suprafata planetei seamana cu cea a -amantului, avand vai, vulcani, deserturi si calote &laciare polare. 4ici &asim si cel mai intal munte din sistemul solar, $l>mpus 8ons inalt de 26.((( metri, si cel mai mare canion, numit *alles 8arineris. -laneta 8arte este a patra ca distanta fata de Soare si raza planetei reprezinta jumate din cea a -amantului. -laneta 8arte s%a format dupa apro imativ 12( de milioane de ani dupa -amant, adica acum /,' miliarde de ani. :ici planeta 8arte nu poate fi locuita datorita te2nolo&iei actuale, insa are anotimpuri asemanatoare ca cele de pe -amant. 4notimpurile sunt de doua ori mai lun&i, iar distanta mare fata de Soare face ca anul sa fie de aproape doua ori mai mare decat al planetei noastre. "a suprafata planetei, temperaturile sunt foarte scazute, coborand pana la %1/( &rade !elsius. !and planeta se apropie de Soare temperatura creste ajun&and pana la 2( de &rade !elsius, acest lucru provocand cele mai puternice furtuni de nisip din sistemul solar, acoperind intrea&a planeta. !ercetarile recente au demonstrat ca in trecutul planetei a e istat apa in stare lic2ida, datorita descoperirii unor minerale care se formeaza de obicei numai in prezenta apei. 3iverse teorii sustin ca in trecut, planeta a fost mult mai accesibila vietii decat este astazi, insa nu se stie daca a e istat vreodata or&anisme vii pe aceasta planeta.

!entura de asteroizi
.ntre 8arte si ?upiter, la 32( de milioane de +ilometri de Soare, intalnim centura de asteroizi. ?o2nann #ode a publicat o re&ula in anul 1112, prin care estima departarea planetelor de Soare, dar care prezicea si e istenta unei planete intre 8arte si ?upiter. !ativa ani mai tarziu, in 11)1 a fost descoperit 6ranus si s%a observat ca orbita corespundea "e&ii lui #ode. 4tunci s%a inceput cautarea planetei lipsa dintre 8arte si ?upiter. !eea se s%a descoperit a depasit asteptarile. .n 1)(1 a fost descoperit asteroidul !eres, presupunandu%se ca acesta era planeta cautata, dar un an mai tarziu a mai fost descoperit inca un asteriod. :umarul lor a crescut, astazi se estimeaza ca e ista peste 3(.(((.

!eres @planeta piticaA

"a descoperirea ei a fost considerata planeta, iar apoi a fost reclasificata ca fiind asteroid. .n 2((6, in urma unei rezolutii a 6niunii 4stronomice .nternationale a fost sc2imbata definitia termenului de planeta, iar !eres a primit statutul de planeta pitica. !eres are un diametru de doar 9'( +m si este cel mai mare obiect din centura de asteroizi, continand 32% din masa totala a centurii. "a /)( milioane +ilometri departare de Soare se termina centura de asteroizi.

?upiter
!u cat ne indepartam de Soare, cu atat temperatura scade iar conditiile propice dezvoltarii vietii scad. "a o distanta de 11) milioane de +ilometri de Soare intalnim &i&anta planeta ?upiter, cu un volum de 13(( mai mare decat cel al -amantului. 4re nu mai putin de '9 de sateliti cunoscuti si patru luni &alileene. ;ste a cincea planeta de la Soare si este cea mai mare dintre toate planetele sistemului nostru solar. 4tmosfera planetei este compusa din )6% 2idro&en si 1/% 2eliu, cu urme de metan, amoniac, apa si piatra. !ompozitia sa este foarte aproape de compozitia primordiala din care s%a format intre&ul sistem solar. -e ?upiter &asim 2idro&en metalic lic2id, fiind probabil si sursa campului ma&netic al planetei. Basim aici nori de dimensiuni uriase, iar caldura interna a planetei provoaca vanturi ajun&and la viteze incredibile. 8area -ata 0osie este o structura incredibila, avand intre 12((( si 2'((( +ilometri, suficient cat sa in&2ita doua -amanturi. 7urtuna a fost descoperita acum 16) de ani si n%a incetat nici astazi. ?upiter are inele precum Saturn, insa sunt intunecate si sunt alcatuite probabil din &raunte de material pietros. 3atorita atractiei ma&netice aceste particule nu vor rezista prea mult, si spre deosebire de inelele planetei Saturn, acestea par sa nu contina &2eata. -rimul satelit uman trimis in e plorarea spatiului care a ajuns la aceasta planeta a fost -ioneer 1( in 1913, iar mai tarziu -ioneer 11, *o>a&er 1, *o>a&er 2 si 6l>sses. .n prezent, sonda spatiala Balileo orbiteaza in jurul planetei ?upiter.

Saturn
6rmatoarea oprire, planeta Saturn, aflata la 1./29./((.((( +m de Soare si este recunoscuta in special datorita inelelor sale. "a fel ca si ?upiter, 6ranus si :eptun, Saturn este un &i&ant &azos. .n structura interna a planetei se &aseste un miez de fierbinte, estimat a avea temperatura de 11.1(( &rade !elsius, radiand ener&ie de 2,' ori mai multa decat primeste de la Soare. 8iezul este inconjurat de un strat &ros de 2idro&en metalic si un strat &azos e terior. 4tmosfera este de obicei calma, insa apar furtuni cu caracter ciclic, apro imativ o data la 3( de ani cand vanturile ajun& la peste 1)(( +ilometri pe ora. .n afara de particulele din inelul planetar, Saturn are 61 de sateliti

cunoscuti ce orbiteaza in jurul ei.

6ranus
6ranus, a saptea planeta de la Soare, este de ' ori mai mare decat Terra si are un diametru de '2.((( +m. ;ste inconjurat de inele intunecate si 21 sateliti. Se afla la o distanta medie de 2.)1(.912.2(( +ilometri fata de Soare. 7iecare planeta este unica in felul sau si adesea au surprins astronomii datorita caracteristicilor lor. 4proape toate planetele se invart pe o a a aproape perpendiculara pe planul eliptic, insa a a lui 6ranus este aproape paralela cu elipsa. 3esi la trecerea lui *o>a&er 2, polul sud era orientat direct inspre Soare, zona de ecuator este mai calda decat la poli, lucru nee plicat pana astazi. 4ceasta nu este sin&ura ciudatenie, campul ma&netic al planetei nu este centrat in centrul planetei, ci este inclinat cu aproape 6( de &rade fata de a a de rotatie si este &enerat, probabil, de o miscare la adancimi relativ reduse in interiorul planetei. -laneta 6ranus este compusa din stanci, &2eturi si doar 1'% 2idro&en si putin 2eliu. 4tmosfera sa este compusa din aproape )3% 2idro&en, 1'% 2eliu si 2% metan. 6ranus nu este atat de plictisitoare precum se credea, ci este o lume dinamica avand cei mai luminosi nori din sistemul solar e tern. *anturile atin& viteze de cateva sute de +ilometri pe ora, iar diferentele de temperatura intre sezoane nu variaza foarte mult datorita distantei mari la care se afla fata de Soare.

:eptun
6ltima planeta din sistemul nostru solar este :eptun, a opta planeta de la Soare. 4re o masa de 11 ori mai mare decat cea a -amantului si orbiteaza Soarele la o distanta de 3(,1 unitati astronomice, apro imativ /,'( miliarde de +ilometri facand o rotatie completa in jurul Soarelui in 16/,19 ani. -laneta :eptun a fost descoperita indirect prin calcule matematice, datorita perturbarilor &ravitationale din orbita lui 6ranus, in 1)/6. .n 19)9 sonda spatiala *o>a&er 2 a trecut prin vecinatatea planetei. -e :eptun s%au observat activitati meteorolo&ice produse de cele mai puternice vanturi din Sistemul Solar, ajun&and pana la 21(( +m,2. 3atorita distantei fata de Soare, temperatura straturilor superioare ale norilor ajun& la %21) &rade !elsius. Sonda *o>a&er a confirmat e istenta unor inele, su&erate inca din 196) in urma unor analize. :eptun are o structura interna similara cu cea a planetei 6ranus, iar atmosfera sa formeaza apro imativ ' 9 1( % din masa. 8antaua planetei este cuprinsa dintr%o re&iune intunecata cu temperaturi ridicate ce se condenseaza intr%un lic2id cu temperaturi de 2(((%'((( C. 7luidul are o conductivitate electrica si este numit adeseori <oceanul apa%amoniu=. "a o adancime de 1((( +m, e ista posibilitatea ca aceasta sa se descompuna in cristale de diamant ce pot ajun&e pana spre nucleu. :ucleul lui :eptun contine fier, nic+el si silicate, iar presiunea ajun&e la 1(( -ascali. 4tmosfera contine )(% 2idro&en si 19% 2eliu si urme de metan.

!entura Cuiper
!entura Cuiper se e tinde de la orbita planetei :eptun pana in afara sistemului solar. 4cest disc imprasiat contine trei potentiale planete, printre care si Triton, care este mai mare decat -luto si are c2iar si o mica luna. Triton face o rotatie completa in jurul Soarelui in '6( de ani terestri, si se afla la 1' miliarde de +ilometri de Soare.

-luto @planeta piticaA

-luton @-lutoA este a doua planeta pitica ca marime, dupa ;ris, cu o raza de 119' +m. -ana recent, a fost considerata cea de%a noua planeta din sistemul solar. -luto face o rotatie completa in jurul Soarelui in 2/1,) ani, pe o orbita la distanta de ',91 miliarde de +ilometri. 4tmosfera lui -luto este formata din mono id de carbon si a ot, in ec2ilibru cu &2eata formata din mono id de carbon de pe suprafata si cu azotul solid. $rbita planetei pitice este e centrica, astfel incat uneori -luto ajun&e mai aproape de Soare decat :eptun. 3atorita distantei mari dintre -amant si -luto, se cunosc putine lucruri despre aceasta planeta pitica. @.n stan&a in ima&ine este o reprezentare artistica aratand suprafata planetei -luto si satelitul sau, !2aron. .n indepartare Soarele este un mic punct.A

Daumea @planeta piticaA

"a apro imativ 6,' miliarde de +ilometri de Soare se afla Daumea, avand o treime din masa lui -luton. 4 fost descoperita in 2((/ de o ec2ipa condusa de 8i+e #roEn de la $bservatorul -alomar din Statele 6nite, iar in 2(() a fost catalo&ata ca fiind o planeta pitica. .n jurul ei, s%a descoperit orbitand doi sateliti naturali, DiFia+a si :ama+a.

8a+ema+e @planeta piticaA

8a+ema+e este a treia planeta pitica ca marime din Sistemul Solar. Temperatura este e trem de scazuta @%2/3,2 &rade !elsiusA, iar suprafata sa este acoperita cu metan si alte elemente. 8a+ema+e a fost descoperita in 2((' si a fost clasificata ca plutoid in iulie 2((). 8a+ema+e se afla la ',1 9 1,9 miliarde de +ilometri distanta fata de Soare si efectueaza o orbita completa in 31( ani. 3upa aceasta planeta, se termina centura Cuiper.

;ris @planeta piticaA

;ris este cea mai indepartata planeta pitica descoperita pana acum, si se afla pe raza discului imprastiat. 4re un diametru de 3((( +m si o viteza pe orbita de 3/36 +m,2.

:orul lui $ort

"a mar&inea sistemului Solar intalnim <norul lui $ort=, aflat la o distanta de fata de Soare de '(.((( 64, aproape un an lumina. ?an $ort, a ajuns la concluzia ca locul de ori&ine al cometelor este acest nor, aflat la &ranita &ravitationala a intre&ului sistem solar. :orul lui $ort se presupune ca ar fi ramasitele discului protoplanetar ori&inal care s%a format in jurul Soarelui acum /,6 miliarde de ani. ;ste acceptata ipoteza ca norul lui $ort a fost initial mult mai aproape de Soare, facand parte din procesul ce a dus la formarea planetelor si asteroizilor. !ometele au ca ori&ini doua puncte principale in sistemul solar. !ometele de scurta durata, provenite probabil din centura Cuiper si cometele ce provin din cele mai indepartate locuri din sistemul solar, probabil din :orul lui $ort. Sistemul Solar va mai e ista inca 2%3 miliarde de ani, daca vom fi ocoliti de alte cataclisme cosmice. Soarele isi va consuma in cele din urma 2idro&enul, iar pe Terra va arata precum *enus. -este 3,' miliarde de ani viata pe -amant nu va mai e ista, iar peste 1,' miliarde de ani Soarele va deveni o &i&anta rosie, carbonizand planeta 8ercur si aruncand Terra si 8arte din sistemul solar, &asindu%si sfarsitul pe orbite indepartate. *a veni un moment cand umanitatea va trebui sa%si caute o alta casa, probabil pe unul din satelitii in&2etati ai planetelor ?upiter si Saturn, unde, pentru o buna perioada, vor aparea conditii asemanatoare -amantului astazi. Soarele va ramane o &i&anta rosie inca cateva sute de milioane de ani inainte sa se stin&a, cand va e ploda aruncand cu violenta nucleele elementelor &rele sintetizate de reactiile nucleare din interiorul lui.