Sunteți pe pagina 1din 21

1.

Componenta costului de deviz al lucrarilor de constructii montaj


Costul lucrarilor de constructii montaj este expresia valorica a consumului de resurse(materiale,manopera,utilaje necesare pentru executia acestora). Componenta cost de deviz a lucr de constr montaj: 1.Cheltuieli directe-cheltuieli nemijlocit legate de executia proces de constr si sunt constituite din expresia valorica a consumului de material ,forta de munca si echipament de constr. Calculul CD=Cm+Sb+Cemm Cm- este expresia valorica a consum de materiale prefabricate,semifabricate si cheltuielilor aferente a acestora (transport,manipulare) Cm=7 ! Cm= f+Ca+Ct+Cmd+ f-pret de livrare a furnizor" Ca- chelt de amenajare"Ct-chelt de transport"Cmd-chelt de depozitare manipulare,#!din pretul materialului. Sb-este salariul de baza al muncitorilor,remunerarea muncitorilor pentru vol de lucrari realizate sau pentru timpul efectiv lucrat Sb=Sn+!+Cas+Cam Sn-salariul lucrat"!-impozit(pin la $%#&& anual)"Cas-chelt pentr asi' sociala (!"Cam-contributii pentru asi' medic !. Cemm-sunt chelt care cuprind valoarea utilajului folosite pentru executia lucrarilor de constr montaj Cemm=Ci+Ca+Cex Ci-chelt initiale" Ca-chelt anuale"Cex-chelt de exploatare. Cheltuieli initiale- chelt pentru pre'atirea utilajului de constr pentru o exploatare normala.)unt formate din transportarea utilajului de constructii la/de la santier; montarea demontarea si proba de functionare a utilajului;mutarea utilajului in cadrul santierului;construirea si demontarea instalatiilor provizorii necesare function utilajului. Cheltuieli anuale-cheltuieli necesare pentru recuperarea investitiilor initiale,formate din chelt pentru amortizari,chelt pentru modernizari,chelt pentru reparatii capitale. Cheltuieli de exploatare-cuprind deservirea tehnica si reparatii curente ale utilajului de constr,costul materialului de intretinere a uleiurilor combustib si ener'iei electrice,salar muncitor ocupati cu conducerea si deservirea utilajului de constr. ".Cheltuieli indirecte- *eprezinta totalitatea consumurilor le'ate de crearea conditiilor pentru executia constructiilor,or'anizarea administrarea si deservirea acestora. Cheltuielile directe cuprind: costul materialelor,salariul muncitorilor,decontari pentru asi'urare obli'ator+,chelt le'ate de exploatarae utilaj de constr. #.$eneficiul de devi%-este un plus de valoare pe care antreprenorul il planificapentru dezvoltarea afacer(procurarea utilajelor mai performante,dezv bazei tehnico materiale,achitarea unor dobinzi la banca,utilizarea tehnolo'iilor mai performante. $=&'()CD(C!*+1,,

2.Componenta cheltuielilor directe :


$. Chelt pentru materiale de constructii : - materiale de baza si auxiliare" - elemente de constructii " - articole ,detalii" - semifabricate. #.Cheltuieli pentru salariul muncitorilor: -salariul tarifar" -plati de stimulare cu caracter de stimulare si compensare(pentru conditii nocive,lucru tip de noapte,vechime in munca)" -premii. .Cheltuieli le'ate de exploatarea utilajelor de constructii: -cheltuieli initiale" -uzura utilajului" - cheltuieli de exploatare. ,.-econtari pentru asi'urari obli'atorii al muncitorilor: -decontarile or'anelor asi'ur sociale(#%! din fondul de salariu)" -decontarile or'anelor asi'ur medicale(#! din fond de salariu).

3.Cheltuieli de regie(chelt. Indirecte) clasi!icarea si calculul:


*eprezinta totalitatea consumurilor le'ate de crearea conditiilor pentru executia constructiilor,or'anizarea administrarea si deservirea acestora.Cheltuielile indirecte sunt formate din cheltuieli administrativeauxiliare care formeaza,&!,chelt. pentru or'aniz de santier $!,cheltuieli pentru deservirea muncitorilor din ramura constr. Chelt. de regie sunt divizate in: $.salariul aparatului administrativ de conducere economic, tehnic,auxiliar precum si impozitul si contributiile la asi'urarea corespunzatoare" #.chelt le'ate de activitatea cu caracter tehnic si economic din birourile firmei de constr . chelt pentru intretinere ,. chelt pentru reparatii curente si a inventariatului pentru destinatii administrativa si 'ospodareasca (.chelt pentru deservirea si intretinerea transpot auto de serviciu,compensatii pentru utilizarea transport autopersoane in interes de serviciu,deplasari a aparatului adminisrativ in deplasari de serviciu %.amortizarea fondurilor fixe destinate deservirii aparatului administrativ 7.intretinerea si deservirea tehnicii de calcul si dactilo'rafiat si multiplicat ..chelt pentru or'anizare de santier Calculul: /ormativul cheltuielilor de re'ie ( /cr )se calculeaza ca raportul dintre valoarea chelt de re'ie pentru perioada corespun+atoare a anului precedent (C*pr) si valoarea cheltuielilor directe pentru aceeasi perioada (C-pr ) : /cr = (C*pr: C-pr )0 $&&!

". #ene!iciul de deviz destina$ie %i calcul


Beneficiul de deviz -este un plus de valoare pe care antreprenorul 1l planific2 pentru dezvoltarea afacerii( procurarea utilajelor mai performante, achitarea unor dob1nzi la banc2, utilizarea tehnolo'iilor 3i materialelor mai performante). 4eneficiul este o sum2 planificat2: 4 =%!0(C-5C6) 7 $&& 8=Clcm5Cmar95:de com. : de com- adaos comercial ;n devizele investitorului normativul beneficiului de deviz se include 1n marime medie pe ramur2. -atele privind norma medie pe ramur2 pentru cheltuielile de re'ie 3i beneficiu de deviz se comunic2 de c2tre ministerul de profil,la 1nceputul fiec2rui an printr-o scrisoare instructivnormativ2 cu publicarea 1n revista < =onitorul construc>iilor?.

&.Componen$a documenta$iei de deviz pentru lur'ri de construc$ii montaj


Documenta ie de deviz- este o documenta>ie 1ntocmit2 pentru determinarea valorii de deviz pentru execu>ia cl2dirilor 3i costruc>iilor proiectate. @laborarea documenta>iei de deviz se efectueaz2 1n conformitate cu < 6nstruc>iuni privind 1ntocmirea devizelor pentru lucr2rile de construc>ii-montaj prin metoda de resurse?- C8 A.&$.&$#&&$,3i face parte inte'rant2 din sistemul de documente normative 1n construc>ii. -ocumenta>ia de deviz se compune din: Aistele cu cantit2>ile de lucr2ri" 4orderourile de resurse" Cataloa'ele de pre>uri unitare" Calculele 3i devizele locale" -evizele pe obiect" -evizul 'eneral.

(. )evize locale destina$ie %i con$inutul


Devize locale B documente de deviz primare,care se 1ntocmesc pe cate'orii de lucr2ri 3i cheltuieli pentru execu>ia unei cl2diri sau construc>ii, care se stabilesc la elaborarea detaliilor de execu>ie. Caloarea stabilit2 de devizele locale cuprinde cheltuielile directe, cheltuielile de re'ie 3i beneficiul de deviz. 8entru participare la licita>ii se 1ntocmesc devize Bofert2. 8entru alc2tuirea devizului B ofert! sunt necesare urm2toarele date ini>iale: $. caracteristica obiectului" #. lista cu cantit2>ile de lucr2ri" . norme de deviz al consumului de resurse" ,. norma decont2rilor pentru asi'ur2ri obli'atorii" (. norma cheltuielilor de re'ie" %. norma beneficiului de deviz" 7. norma cheltuielilor pentru cladiri 3i edificii provizorii" .. norma cheltuielilor suplimentare le'ate de scumpirea lucr2rilor pe timp de iarn2" D. norma cheltuielilor neprev2zute" $&. norma defac2rilor 1n fondul bazei normative 1n construc>ii.

*.)evize pe obiect destinatie si intocmirea lor


Devizul pe obiect- -ocumentul care cumuleaza prin rinduri aparte valoarea totala din devizele locale elaborate pentru obiectul dat. )e efectuiaza conform Eormularului nr.. prin insumarea datelor din devizele locale.

+.)eviz general destinatie si intocmirea lor


)e intocmeste conform Eormularului nr.D. 6n devizul 'eneral se include totalurile pe devizele pe obiecte si calculile pe tipuri de cheltuieli. -evizele 'enerale se intocmesc si se aproba aparte pentru obiectivele productive si neproductive. 6n devizele 'enerale mijloacele se repartizeaza pe urmatoarele capitole: $. 8re'atirea terenului pentru construirea obiectivului. #. Fbiecte auxiliare si de deservire. . Fbiecte ener'etice. ,. Fbiecte de comunicatii si transport. (. constructii in'ineresti si retele exterioare (apa, canalizare). %. :menajarea terenului. 7. Aucrari de proiectari. .. alte cheltuieli. -upa totalul capitolelor in devizul 'eneral se include rezerva de mijloace pentru cheltuielile neprevazute, destinata acoperirii cheltuielilor care apar in procesul de constructie. :ceasta rezerva se determina din totalul capitolelor in marime de #!- pentru obiectivele din sfera sociala si de ! pentru obiectivele productive. -upa totalul care cuprinde rezerva pentru cheltuielile neprevazute se include defalcarile. -efalcarile din volumul de investitii capitale, finantate din bu'etele de stat sau locale care au fost stabilite in marime de &, !, defalcarile din volumul de investitii capitale, finantate din alte surse au fost stabilite in marime de &,(!. -in total se calculeaza GC:. Conform art. $& al Codului fiscal lucrarile de constructii ale cladirilor de locuit, realizate cu atra'erea mijloacelor bu'etare si a fondurilor

extrabu'etare speciale, sunt scutite de plataGC:, cu conditia ca aceste mijloace constituie minim ,&!din valoarea locrarilor. -ocumentatia de deviz pe obiectele de constructii incepute, eliberata pina la punerea in aplicare a 6nstructiunii nu se reintocmeste si nu se recalculeaza.

,.-etoda de resurse la intocmirea documentatiei de deviz


=etoda de resurse da posibilitate de a determina cu mare exactitate, in orice moment, valoarea, obiectivelor de investitii pornind de la preturile curente ale resurselor materiale, ener'etice si de manopera. =etoda se utilizeaza pentru lucrarile de constructii, montaj de constructii speciale si reparatii poate fi utilizata la orice faza de elaborare a documentatiei de proiect pentru constructii. 8entru a elabora devize in constructii mai repede, mai correct si mai usor au fost elaborate pro'rame automatizate de calcul al devizelor. /oile norme de deviz sunt 'rupate in (7 indicatoare de norme de deviz si anume: - pentru lucrarile de constructii- montaj-,& indicatoare - pentru lucrarile de montare a utilajului tehnolo'ic-D indicatoare - pentru lucrarile de reparatii in constructii-. indicatoare 6ntocmirea devizelor prin metoda de resurse presupune trecerea consecutive a urmatoarelor etape: $.6intocmirea listelor cu cantitati de lucrari. #.@videntierea indicelor de resurse. .6ntocmirea devizului local. 1.!ntocmirea listelor cu cantitati de lucrari 6nfunctie de particularitatile unor cate'orii de lucrari, de specializarea intreprinderilor de constructii-montaj, de structura documentatiei de proiect, listele cu cantitati de lucrari se intocmesc aparte: -pentru cladiri si constructii:lucrari tehnico-sanitare interioare, iluminatul electric, procurarea mobilei, aparatele de masura si c ontrol la mijloacele de automatica. -pentu lucrari de amenajare a santierului: construirea retelelor edilitare, cailor si drumurilor, amenajarea teritoriului. 6n cadrul listelor cu cantitati de lucrari se efectuiaza 'ruparea cate'oriilor de lucrari pe capitole conform cu succesiunea tehnolo'ica si specificul cate'oriilor de lucrari: -lista cu cantitati de lucrari de constructie: lucrari de terasamente, fundatii si pereti la subsol, pereti despartitori -lista cu cantitati de lucrari de constructii speciale: fundatii pentru utilaje, captuseli si izolatii. -lista cu cantitati de lucrari pentru instalatii sanitare interioare: conducte de apa, canalizare, incalzire, ventilare. Aa obiectele relative simple 'ruparea cate'oriilor de lucrari pe capitole poate san u se efectueze. Aa obiectele pentru care nu este necesar sa se elaboreze documentatia de proiect listele cu cantitati de lucrari pe cate'orii, cataloa'ele de preturi unitare si devizele se intocmesc de catre beneficiar. ".-odul de evidentiere a indicilor de resurse @videntierea resurselor se efectuiaza in conformitate cu normele de deviz in vi'oare pe teritoriul *=. )e utilizeaza # tipuri de norme de deviz: a) norme de deviz orientative: se utilizeaza pentru intocmirea devizului investitorului, pot fi utilizate de catre intreprinderile de constructii. b) 4aza normative proprie a utilizatorului: se bazeaza pe norme de deviz orientative, se utilizeaza si pentru intocmirea devizelor antreprenorului.

-aca indicii de resurse din normele de deviz aprobate se deosebesc de consumurile resurselor reale mai mult decit cu (! normele de deviz sunt supuse modificarilor necesare. 8entru tipurile de lucrari,care lipsesc in indicatoare, se elaboreaza norme de deviz suplimentare. 8entru evidentierea resurselor se intocmesc borderourile de consumuri de resurse, sau se intocmeste catalo'ul preturilor unitare. #. !ntocmirea devi%ului local Aa intocmirea devizelor locale prin metoda de resurse se propun # procedee: rocedeul 1- pe baza resurselor evidentiate in total conform listelor respective cu cantitati de lucrari, pe obiecte sau pentru obiectul in ansamblu. )e recomanda pentru devizul investitorului. 8entru evaluarea indicilor de resurse in preturi curente se utilizeaza valoarea resurselor determinate in felul urmator: a) valoarea "h-om se determina pornind de la salariul lunar al unui muncitor dintr-o intreprindere de antrepriza sau de la salariul acceptat in structura pretului contractual pentru executia unui obiectiv concret. -edterminarea salariului mediu al muncitorilor se poate face diferentiat, pe profesii prevazute in norme. b) #aloarea "h-ut pe tipuri de utilaje se calculeaza de catre antrepriza, detinatoare de tehnica de constructii, prin calcularea cheltuielilor pentru carburanti, piese de schimb amortismente, salarizarea mecanicilor, deservirea si reamplasarea utilajelor. c) #aloarea resurselor materiale se determina pornind de la informatia pe care o detine alcatuitorul privind pretirile pentru acest tip de cheltuieli. 8entru intreprinderile de antrepriza acestea sunt datele medii privind valoarea efectiva a materialelor, elementelor si articolelor. rocedeul "- prin intocmirea preturilor unitare individuale pentru fiecare cate'orie de lucrari, inclusa in lista cu cantitatile de lucrari. )e recomanda pentru evaluarea valorica a ofertelor. 8entru fiecare obiectiv de constructii se intocmeste un catalo' individual de preturi unitare. -upa totalul fiecarui prHt unitar+ se evidentiaza indicile, inclusive salariul muncitorilor constructori. 8entru ambele procedee dupa totalul devizului se efectuiaza calculul: contributiilor la asi'urarile obli'atorii defalcate din cheltuielile pentru salarizarea muncitorilor constructori in marimea stabilita de le'islatia in vi'oare cheltuieli de re'ie din totalul cheltuielilor directe beneficial de deviz din totalul cheltuielilor directe si cheltuielilor de re'ie.

1.. Intocmirea listelor cu cantitati de lucrari


Aistele cu cantitati de lucrari se intocmesc in functie de specializarea intrepr. -e constructiemontaj, de stuctrura documentatiei de proiect.@le se intocmesc aparte pt: a)cladiri si constructiilucrari tehnico-sanitare inter, iluminat elect. 6nterior, instalatii electr. de forta, utilaje tehnol., aparate de masura, telecomunicatii, procurarea mobilier. b) lucrari de amenajare a santierului-pt constr. retelelor edilitare, cailor si drumurilor, amenaj. terit., formele arhitectonice mici. etc. 6n listelele cu cant de lucrari se 'rupeaza cate'. de lucrari pe capitole dupa succesiunea tehnolo': a)lista cu cant de lucr de constr. cuprinde capit:lucr. de terasament, fundatii, pereti, pardoseli, acoperiri, invelitori, ferestre, usi, scari, podeste, lucrari de finisaj la int si exter. b)lista cu cant de lucr de constr speciale: fundatii pt utilaj, captuseli, izolatii.c)lista cu cant de lucr pt instalatii sanitare inter: conducte de apa, canalizare, incalzire, ventilare.

Cate'oriile de lucrari, codurile, unitatile de masura a lucrar si resurs care se includ in lista cu cant de lucr tre sa coresp cu artic de deviz, codurile lor, cu unit de masura prevazute in 6ndicatoarele de norme de deviz pt lucrari de constr., montaj, ce sunt in vi'oare pe ter *=.

11. Clasi!icarea mijloacelor !i/e


=ijl. fixe se impart in mijl. productive$%&'( si mijl. neproductive$)&'( *ijl. productive: active( (!)-masini de forta, utilaje, instalatii de masurare, re'lare, mijl de trans, animalele de munca. pasive(#(!)-cladirile, constr. speciale. *ijl. neproductive-case de locuit, obiecte 'ospod comunale(retele de canalizare, ener' electrica), obiecte deservirii sociale(banci, ma'azine), obicte medicale, culturale, sportive.

12. Calculul uzurii mijloacelor !i/e


Calc uzurii mijl fixe-este perioada de timp in car in urma exploatarii acestora se recupereaza investitia initiala si respectiv se obtine un profit: -=8ICi (ani) Calc amortizatiei se face in practica prin amplificarea unor norme medii de amortizare asupra valorii de inventar a mijl fixe diferentiate pe cate'. si feluri de mijloace. Jzura mijl fixe este inclusa in componenta costului productiei(si anume in consumurile indirecte). Jzura se determina dupa formula: :z= Ci-CrI -n Aa calc uzurii se aplica diverse metode:-met casarii liniare,-proportional volumului produselor,metoda soldului de'resiv,-in scopuri de impozitare.

13. Componen$a %i sursele de !ormare ale mijloacelorcirculante


*ijloacele circulante sunt mijloace aflate in circula>ie in decursul fiec2rui ciclu de produc>ie 3i reprezint2 totalitatea mijloacelor b2ne3ti, plasa>i in fonduri circulante de produc>ie 3i fonduri de circula>ie. Circuitul mijloacelor circulante reprezint2 transformarea,fizic2 consecutiv2 a resurselor financiare (capitalurilor), din sfera ..de circula ie in sfera de produc ie 3i invers. -in elementele fondurilor circulante, fac parte 3i obiecte de mic! valoare +i scurt! durat!. :cestea sunt mijloace de produc>ie ce cost2 pKn2 la $&&& lei 3i au o durata de exploatare pin2 la $ an. 8rincipalele surse de formare ale mijloacelor circulante sunt: $) sursele proprii L fondul statutar, profitul 3i uzura acumulat2" #) sursele imprumutate - datorii pe termen scurt. -atoriile sunt surse de finan>are externe, puse la dispozi>ia intreprinderii de b2nci, alte institu>ii financiare, furnizori, ter>i pentru care intreprinderea trebuie s2 acorde o presta>ie sau un echivalent valoric. =ijloacele circulante proprii ale intreprinderii, aflate in circula>ie se numesc fondul de rulment (E*) 3i se calculeaz2 ca diferen>a dintre totalul activelor curente (G:C) 3i totalul datoriilor pe termen scurt (-G)), : E* = G:C - G-) ,

14. Efectivul de personal al intreprinderii


Resursele umane reprezint unul dintre factorii de baz in procesul de producie. Ins munca se manifest ca factor de producie numai in stare activ, i nu sub form de resurse stocate. Personalul fiecrei firme poate fi

clasificat, dup funciile pe care le indeplinete, in urmtoarele grupe: personal productiv i personal neproductiv. Personalul productiv include muncitorii, conductorii i specialitii, funcionarii. Personalul neproductiv include paznicii, pompierii, etc. In structura personalului total al firmelor, ponderea principal ii revine personalului productiv, inclusiv muncitorilor. Salariaii firmei pot fi de asemenea grupai in funcie de vechimea de munc, dup tipul i nivelul calificrii, nivelul de studii primite, dup virst, se etc. Structura salariailor firmei dup diferite criterii ofer informaii necesare perfecionrii managementului i asigurrii utilizrii lor eficiente. !iecare firm este interesat in utilizarea eficient a resurselor umane. Pentru asigurarea gestiunii eficiente a utilizrii resurselor umane este necesar ca firma s dispun de datele necesare cu privire la cantitatea forelor de munc, structura, dinamica lor etc. Resursele forei de munc a unei firme reprezint totalitatea, salariailor" anga#ai prin contract de munc. In numrul salariailor se includ atit persoanele prezentate la serviciu, cit i cele absente din diferite motive. $vident c la ma#oritatea firmelor numrul salariailor nu este constant. $l se modific pe baza concedierii unor salariai i anga#rii altora. %alcularea i evidenierea corect a numrului de personal constituie un factor important in utilizarea eficient a resurselor&mane. In acest scop se folosesc urmtorii indicatori: " numrul scriptic al lucrtorilor pe fiecare zi, Ns, care se stabilete in corespundere cu lista personalului anga#at la firm la data respectiv' " numrul mediu scriptic ai lucrtorilor, Ns, pe sptmin, pe lun, pe an(, care se calculeaz prin imprirea sumei numrului scriptic pe toate zilele calendaristice la numrul total al zilelor calendaristice in intervalul respectiv. Pentru zilele de odihn numrul scriptic al lucrtorilor este egal cu numrul lor in ziua precedent. )umrul efectiv al lucrtorilor pe fiecare zi, Nef, se determin ca numrul celor prezeni la serviciu in fiecare zi.)umrul mediu efectiv al lucrtorilor, Nef, pe o perioad oarecare, se calculeaz prin imprirea sumei numrului lucrtorilor prezentai zilnic la serviciu la numrul zilelor lucrtoare.In unele zile, numrul scriptic i numrul efectiv al lucrtorilor nu corespund, deoarece unii lucrtori, din diferite motive, nu se prezint la serviciu. *e aceea, nici numrul mediu scriptic nu corespunde intotdeauna cu numrul mediu efectiv pe una i aceeai perioad. Raportul dintre aceti doi indicatori reprezintcoeficientul prezentrii personalului la lucru: K pl + )ef )s Prin urmare, indicatorul respectiv reprezint gradul de utilizare a personalului scriptic. Schimbrile in numrul mediu scriptic al lucrtorilor unei firme au foc in urma anga#rii unor persoane noi i concedierii altora. In scopul caracterizrii calitii gestionrii personalului, este necesar nu numai s evideniem numrul celor concediai i al celor anga#ai pe fiecare perioad, ci i s calculm unii indicatori ce caracterizeaz intensitatea circulaiei personalului. *oar este bine tiut c stabilitatea

personalului firmei este un factor pozitiv in asigurarea creterii economice stabile.

15. Fundamente teoretice privind salarizarea


.,,-. %oninutul i definirea recompenselor .otalitatea veniturilor materiale i bneti, a inlesnirilor i avanta#elor prezente sau viitoare, determinate direct sau indirect de activitatea desfurat de anga#at reprezint recompensa anga#atului. Plata reprezint un element al recompensei care se concretizeaz in sume de bani primite de anga#ai. *istingem recompense directe i indirecte. Recompensele directe includ veniturile pe care anga#aii le primesc pentru activitatea indeplinit i rezultatele obinute, fiind concretizate in salarii de baz, sporuri i stimulente Salariul de baz reprezinl principala recompens directa pentru salariai, e primat in bani, pe care firma o pltete in schimbul muncii prestate. /rimea salariului de baz este calculat in funcie de urmtoarele variabile: " puterea economico"financ0ar a firmei' " restriciile legislative' " politica salarial a firmei' "piaa muncii. Sporul reprezint suma pltit salariatului pentru a"I atrage, si"l reine la locul de munc. Stimulentele anga#ailor pot fi structurate pe trei niveluri: individuale, de grup i organizaionale. Stimulentele individuale. 1ceast categorie de stimulente realizeaz legtura direct intre performanele fiecrui anga#at i recompensa obinut. !ormele de stimulare individual vizeaz acele laturi ale activitii, care pot evidenia contribuia individului Ia activitatea organizaiei, fiind in concordan cu dorinele acestuia. Pentru ca stimulentele individuale s"i ating scopul sunt necesare cel puin urmtoarele condiii: " anga#aii s doreasc s fie pltii mai bine' " efortul suplimentar s duc Ia rezultate suplimentare' " standartele de calitate s poat fi msurate i meninute' " intirzierile i intreruperile in proces s poat fi controlate. !ormele principale de stimulare individual sint: salariul pe bucat' salariul unitar difereniat' comisionul' premiul. Salariul pe bucat este utilizat la acele locuri de munc unde e ist o legtur direct intre salariul e ecutantului i

cantitatea de produse realizate. Salariul unitar difereniat. 1nga#aii sunt pltii in mod difereniat " in raport cu cantitatea de produse realizate, salariile fiind in cretere, pe msura sporirii productivitii. Comisionul reprezint stimulentul individual, calculat ca procent din vinzri. in prima form, comisionul direct reprezint salariul anga#atului care constituie un anumit procent din vinzri. 1 doua form este constituit din salariu plus comision. Premiul reprezint ca i sporurile o parte variabil in sistemul de salarizare. Se acord anga#ailor pentru activiti i rezultate deosebite. Stimulentele de rup ! reprezint cele mai utilizate forme de recompensare, deoarece stabilesc legtura direct intre individ i firm. Stimulentele la nivelul or anizaiei includ toi anga#aii , fiind acordate in funcie de rezultatele financiare obinute de organizaie. Principalele modaliti de recompensare a intregului personal sunt: 2 distribuirea veniturilor in timpul anului. Salariaii pot fi recompensai periodic sub form de premii' 2 distribuirea unei pri din profit la sfiritul anului. 1ceasta form de stimulare este cea mai cunoscut i mai ateptat de anga#ai' aceast distribuire este efectuat deobicei 3in prea#ma srbtorilor de iarn(. 4 cot din profitul firmei este destinat stimulrii anga#ailor sub form de premii. 2 posibilitatea an a"ailor de a cumpra aciunile firmei la preuri avanta"oase. 1ceast form este avanta#oas pentru ambele pri: pe de o parte, firma ii mrete capitalul, pe de alt parte, anga#atul obine la sfiritul anului dividende. Recompensele indirecte reprezint facilitile acordate personalului, atit in perioada anga#rii, cit i dup aceea, datorit statutului de anga#at. 6n practica managerial, un rol tot mai *iversitatea recompenselor indirecte depinde, in mare msur, de politica promovat de firm privind stimularea i recompensarea personalului. Principalele forme de recompensare indirect, utilizate cel mai frecvent in practica managerial sunt: " #impul liber. 1nga#aii au nevoie de timp pentru a"i reface capacitatea de munc i pentru a"i satisface anumite necesiti spirituale. .impul liber, la rindul su, poate fi reprezentat sub urmtoarele forme: durata limitat de lucru. Pentru crearea unor condiii normale de munc, este utilizat durata de 5 ore6zi, 7 zile6sptm0n, cu zile de odihn la sfiritul sptminii " simbat i duminic' Srbtorile le ale. in afara zilelor de odihn de la sfiritul: sptm0nii, in timpul anului e ist zile cu semnificaie deosebit

38iua Independenei, 1nul )ou, %rciunul etc.( in care nu se lucreaz' Concediul de odi$n. in afar de zilele de odihn de la sfiritul sptm0nii de munc, anga#aii au dreptul la un concediu anual de odihn pltit. Concediul fr plat. $ste acordat anga#ailor pentru: rezolvarea problemelor personale, fr perderea dreptului de anga#at. " faciliti de ameliorare a condiiilor de trai. !irma este interesat in imbuntirea condiiilor de via a anga#ailor si. Pentru realizarea acestui obiectiv firma amena#eaz sli de odihn, acord spaii locative anga#ailor. " alte elemente de proiecie social aplicate in unele intreprinderi vizeaz: acordarea unei mese gratuite tuturor anga#ailor' echipament de protecie gratuit sau la pre redus' automobilul firmei' cheltuielile pentru transport: asisten medical gratuit' asigurarea pentru accidente etc. 1nga#area personalului reprezint un act de voin reciproc a celui ce anga#eaz i a celui anga#at, concretizat prin incheerea unui contract individual de munc in form scris intre acetia i prin care anga#atul se oblig s presteze o activitate potrivit cerinelor postului in care este incadrat, iar cel ce anga#eaz s"i acorde drepturile salariale i de alt natur, prevzute in contractul individual de munc pentru activitatea i locurile de munc respective, in condiiile realizrii sarcinilor, atribuiilor i rspunderilor corespunztoare postului. Personalul este anga#at in funcie de necesiti, determinate de volumul de activitate, pe baza normelor de munc, a normativelor de personal i a posibilitilor financiara %n primul rind, salariul reprezint un element de cheltuieli primare care se situiaz, de obicei, pe locul secund in totalul costului de producie, imediat dup cheltuielile pentru matern, prime i materiale. %n al doilea rind, salariul reprezint un element al costurilor variabile. Pentru orice intreprindere, fondul de salarii variaz in raport cu volumul de producii realizat. 9ariaia fondului de salarii depinde atit de evoluia volumului de producie, cit i de evoluia productivitii muncii. In cazul creterii productivitii muncii, ma#oritatea fondului de salarii pentru o producie sporit se va realiza ca o rat descresc0nd i, drept rezultat, va conduce la reducerea nivelului salariului pe unitate de produs i, evident, la creterea rentabilitii. In al treilea rind, luind in consideraie modul de calculare a costului de producie, salariul reprezint atit o cheltuial direct legat de activitatea de e ecuie, cit i o cheltuial indirect legat de activitatea de conducere i administraie. ,n al patrulea rind, salariul, ca element al costului de producie, reprezint o surs de recuperare a consumului forei de munc. Spre deosebire de restul cheltuielilor suportate de intreprindere, cheltuielile efectuate pentru plata salariului servesc

ca unic surs pentru refacerea forei de munc i pentru intreinerea familiilor salariailor. %heltuielile suportate de ctre patron pentru fora de munc includ: ! Salariul de baz care este completat 0n permanen cu diferite premii i diferite pli in natur cu caracter at0t individual, cit i colectiv' !Sporurile atribuite salariailor in conformitate cu sistemul de sporuri practicat de intreprindere' !Plile pentru concediul de odihn' ! %ontribuiile la asigurrile sociale i protecia social' !%heltuielile ce in de pregtirea profesional a personalului intreprinderii etc.

16.Principiile generale ale sistemului de salarizare :


2 la munc egal, salariul egal" aste enunat in art. ,: al ;*eclaraiei universale a drepturilor omului<=, 0n care se arat c: ;.oi oamenii iar nici o descriminare, au dreptul la un salariu egal pentru o munc egal=.*e asemenea 0n >egea salarizrii a Republicii /oldova, art. se precizeaz: =Salariul se stabilete fr nici un fel de descriminare pe criterii de v0rst, se , apartenen de ras i national, confesiune i stare material=. 2 principiul salarizrii dup cantitatea muncii"9olum muncii e ecutat de un salariat poate fi msurat prin cantit de produse e ecutate sau prin numrul de ore efectiv lucrate. Se aplica muncit salarizai dup timpul lucrat i personalului administrativ, e ecutiv i de deservire general. Salariile acestor categ de personal rezult din inmul salariului tarifar orar la numrul de ore efectiv lucrat. 2 principiu salarizrii 0n raport cu pregtirea, calificarea i competena profesional' Impune stimularea personalului pentru ridicarea continu a nivelului de pregtire, in folosul at0t a personalului cit i al intreprinderii, deoarece cu c0t calificarea profesional este mai inalt, cu at0t contribuia personalului este mai substanial, ceea ce #ustific o salarizare mai inalt. 2 principiul salarizrii dup calitatea muncii' %onstituie un sistem de salarizare bazat pe stimularea muncii de calitate superioara, deoarece pot e ista situatii in care muncitorii de aceeasi calificatie dau rezultate diferite din punct de vedere al calitatii. Principiul se reflecta in sistemul de salarizare prin prevederea diverselor modalalitti de premiere pentru rezultatele deosebite obinute $ : premii pentru realizarea pe perioade indelungate de produse superioare calitativ sau a altor premii speciale pentru calitate. 2 principiul salarizrii 0n funcie de condiiile de munc' Se acorda salarii mai mari celor care ii desfoar activitatea in conditii de munc mai grele, diferena de salarizare reprezentind cheltuielile mai mari strict necesare refacerii sau reproduciei forei de munc. ?reutatea muncii trebuie ineleas ca greutate relativ a muncii, constind in deosebirile

procesului concret al muncii, al intensitii consumului de energie fizic i nervoas sau a caracteristicilor mediului de munc.

17.Forme i sisteme de salarizare _


8ot fi clasificate dup urmtoarele criterii:

& 'up posibilitatea msurrii cantitii de munc prestat deosebim: a( salarizarea 0n acord 3msurat prin cantitatea de produse e ecutate( Se foloseste la acele sectoare de producie i tipuri de lucrri, unde este posibil normarea muncii i msurarea rezultatelor in munc, individuale sau colective. )ecesita respectarea urmatoarelor conditii: "normarea tiinific fundamentar a muncii i stabilireatarifelor pe categorii de lucrtori in strict conformitate cu cerinele indicatorilor tarifare de calificare' "organizarea corect a evidenei rezultatelor cantitative alemuncii "efectuarea unui control riguros asupra calitii lucrrilorefectuate' "organizarea raional a muncii. b( salarizarea dup timpul lucrat 3numrul de ore lucrate( Salariul anga#atului se calcul dup timpul lucrat efectiv in care s"a prestat munca. Salarizarea este strict proporional cu timpul efectiv lucrat i nu este influenat de producia obinut. Se aplic in cazurile: "Remunerarea personalului de conducere, specialitilor i funcionarilor care desfoar activiti administrative in intreprindere. "la locurile de munc, unde calitatea produselor prezintmai mare importan dec0t cantitatea lor. " productivitatea muncii nu poate fi msurat cu e actitate' " munca nu poate fi normat pentru a se stabili e act timpul necesar pentru e ecutare' " lucrrile care se efectueaz prezint grad 0nalt de pericol' " evidena ptoduciei p!t fiecare anga#at este dificil de controlatsau ar fi prea costisitoare. *up perioada de timp pentru care se stabilete salariul tarifarsalarizarea 0n regie poate fi: orar, zilnic i lunar. 6n cazul salarizrii pe or, salariul se calculeaz pe baza salariului tarifar orar al muncitorului i numrul efectiv de ore lucrate de acesta 0n perioada respectiv: St + So@.o , St " salariul total' So A salariul tarifar pe or' .o " numrul de ore efectiv lucrate 0n perioada respectiv. 6n cazul salarizrii zilnice salariul muncitorului se calculeaz pe baza salariului tarifar zilnic i a numrului efectiv dezile lucrate : Stot + S z @ . z , Stot A salariul total' Sz " salariul tarifar zilnic' .z " numrul de zile efectiv lucrate 0n perioada respectiv. 6n cazul salarizrii lunare, salariul se calculeaz dup relaia: Stot + 3 S t6.g ( @ . e f , St " salariul tarifar lunar al anga#ailor:

.g " timpul prevzut de programul de munc in luna respectiv' .ef" timpul lucrat efectiv 0n luna respectiv. 1nga#aii salariai dup timpul lucrat beneficiaz, in afar de salariul cuvenit, de premii, care sunt acordate pentruindeplinirea i depirea sarcinilor de munc. 66. 'up modul de or anizare i evaluare a rezultatelor muncii deosebim: a( salarizarea 0n acord individual3666 a,b( b( salarizarea in acord global $ste utilizat 0n cazul 0n care un colectiv de salariai preia spre e ecuie unele produse sau lucrri e primate 0n uniti 3tone, buci, m.p(. %uantumul salariului se determin pe baza normelor de timp sau a produciei i a tarifelor e istente pentru 0ntregul comple de lucrri sau produse.Salariul stabilit prin contract se pltete integral dup realizarea sau recepionarea lucrrilor sau produselor contractate. Salarizarea 0n acord progresiv. Se aplic 0n cazul cind apare necesitatea sporirii volumului de producie la unele produse. >a un anumit nivel de realizare a sarcinilor de munc dinainte stabilite tariful pe unitate de produs sau lucrare se ma#oreaz in anumite proporii,ma#orarea se face in funcie de nivelul de depire a sarcinilor de munc. Salarizarea 0n acord colectiv. $ste aplicat in cazul 0n care o anumit activitate nu se poate presta decit in colectiv. Prevede formarea citigului colectiv in funcie de rezultatele comune in munc ale echipei. Repartizarea salariului 0ntre membrii echipei de munc se face pe baza coeficientului de participare la munc. 666. 'up modul influenei muncitorului asupra rezultatelor muncii: a( saiat0zart in acord direct %onst in faptul c salariul cuvenit muncitorului se stabilete pe baz de tarife pe unitate de produs sau lucrare. Se calculeaz 0n dou moduri. -6n cazul in care se folosesc norme de producie: Sun + S z6)p , Sun "salariul tarifar pe unitate S, " salariul tarifar zilnic sau orar' )p " norma de producie pe zi sau or. -6n cazul folosirii normelor de timp: Sun + S B@)t , SB " salariul tarifar pe or a muncitorului salarizat 0n acord. ), " norma de timp pentru o unitate de produs. Salariul efectiv lunar al muncitorului salarizat in acorddirect se calculeaz : Sl+ CSn @ Dn, Sun " salariul tarifar pe unitate pentru fiecare tip deprodus n Dn " volumul efectiv pe fiecare tip de produs e ecutat. Sa1vanta#e:este destul de eficient i simpl, muncitorul vede legtura dintre salariul primit i producia fabricat,aceasta ii permite sporirea cointeresrii pentru creterea produciei i a performanelor in munc.

b)salarizarea 0n acord indirect $ste aplicat pentru salarizarea muncitorilor au iliari 3lctui, mecanici, electricieni, etc(. muncitorii au iliari au drept obiect de activitate deservirea locurilor de munc ale muncitorilor de baz. $sena acestei sisteme de salarizare const 0n faptul c mrimea salariului muncitorilor au iliari depinde direct de rezultatele muncii obinute de muncitorii de baz. $i au o contribuie deosebit a#ut0ndu"i pe acestea, creindu"le condiii favorabile pentru desfurarea fr 0ntrerupere a activitii. 1ceast salarizare se face proporional cu nivelul mediu de indeplinire a normelor de munc de ctre muncitorii salariai 0n acord direct deservii.

1 .!rganizarea salariz"rii muncii

Principiile economice, #uridice i organizatorice ale salarizrii anga#ailor se reglementeaz de >egea salarizrii nr. 5EF"G9 i >ege nr. :77"G9I. >egislaia in domeniul salarizrii se bazeaz pe %onstituia R./. i %odul /uncii R./. Salariul poate fi: 2 nominal" suma de bani pe care fiecare anga#at o primete pentru munca prestat' 2 real " cantitatea de bunuri i servicii ce pot fi cumprate cu salariul nominal' 2 minim" parametru al proteciei sociale, fiind un nivel stabilit de guvern. Haza organizrii salarizrii o constituie sistemul tarifar(se aplic la repartizarea lucrrilor 0n funcie de comple itatea lor, precum i la repartizarea anga#ailor pe categorii 0n funcie de nivelul lor de calificare i de gradul de rspundere),care include: -)ndrumarul tarifar de calificare!culegerea de caracteristici de calificare a profesiilor, clasificate pe compartimente pe uniti de producie i feluri de ocupaii destinat pentru tarificarea lucrrilor i conferirea categoriilor de calificare a muncitorilor. reelele tarifare! totalitatea categoriilor de calificare i a coeficienilor tarifari corespunztori, prin intermediul crora se stabilete dependena direct a salariului de baz al muncitorilor de calificarea lor. salariile tarifare "componena de baz a sistemului tarifar ce determin mrimea salariului de baz al muncitorului de categoria de calificare respectiv pe unitate de timp 3or, zi, lun(.. Sistemul tarifar de salarizare i servete drept baz pentru constituirea i diferenierea cuantumurilor salariului. Salarizarea angajailor din unitile cu autonomie financiar au fost aprobate: &( reeaua tarifar pentru muncitorii din unitile cu autonomie financiar *( cate oriile de salarizare ale Reelei tarifare unice de salarizare +R#,S(.( coeficienii de comple/itate0( coeficienii de multiplicitate1( lista adaosurilor i sporurilor la salariu-

2( re ulamentul privind salarizarea ucenicilor )n perioada de instruire profesional. "/rimea salariului tarifar orar sau lunar pentru categoria I de calificare se stabilete prin negocieri colective intre persoanele #uridice 3patroni( i salariai in funcie de posibilitile financiare ale patronului, i se fi eaz in contractele colective. Salariile tarifare pentru celelalte categorii de calificare ale muncitorilor se stabilesc prin inmulirea salariului tarifar pentru categoria 0 de calificare, la coeficientul tarifar respectiv. Pentru alte cate orii de personal 3funcionari administrativi, specialiti i personal de conducere( salariile de funcie se stabilesc prin negociere, conform diapazonului coeficienilor de multiplicitate. Salariile tarifare lunare se determin prin 0nmulirea salariilor tarifare orare la 169 ore. Salarizarea angajailor din sfera bugetar Salariile personalului din unitile bugetare cuprind: "salariul de baz 3salariul tarifar, salariul funciei( care se stabilete in raport cu rspunderea i comple itatea sarcinilor, precum i cu nivelul de pregtire necesar funciei ocupate' "adaosuri, sporuri i suplimente la salariul de baz cu titlu de stimulare sau compensare' -premii pentru rezultatele activitii curente, precum i o recompens conform rezultatelor activitii anuale a unitii bugetare. "a#utor material, acordat in mrimile i in modul stabilit de legislaia 0n vigoare.

1,.0senta si rolul productivitatii muncii.


8roductivitatea muncii reprezinta eficienta muncii in procesul de productie.:ceasta se exprima prin cantitatea de produse obtinute cu un anumit consum de munca.Cresterea productivitatii muncii reprezinta procesul prin care acelasi volum de munca sociala se caracterizeaza intr-un volum sporit de bunuri mareriale. Ca urmare munca este ,pe de o parte ,munca individualain sens de munca a muncitorului" pe de alta parte este munca sociala,ca munca depusa in cadrul diviziunii sociale a muncii.:ceste # aspecte- se reflecta in # aspecte ale productivitatii muncii. 1roductivitatea muncii individuale este productivitatea muncii pe om,ca indicatoral productivitatiimuncii individuale se ia media productivitatiei pe muncitor obtinuta in unitate de timp,sau timpul pe unitate de produs. 1roductivitatea muncii sociale este productivitatea muncii realizate in conditiile sociale medii care caracterizeza o orinduire sau alta,o etapa sau alta a dezvoltarii productiei sociale.*eiesa ca productivitatea muncii sociale nu trebuie considerate ca o suma sau o medie aritmetica a productivitatii muncii individuale. 8roductivitatea muncii este o cate'orie economica,ea reflectind in mod complex relatiile sociale (le'atura dintre ramuri si unitati economice,unirea fortei de munca cu mijloacele de productie etc.)

2..2enitul din activitatea economica !inanciara


2enit- aflux 'lobal de avantaje economice in decursul perioadei raportate,care se formeazain rezultatul activitatii economic-financiare a intreprinderii sub forma de sporire a activilor sau micsorarea a datoriilor, ceea ce duce la cresterea capitalului propriu.

)ursa principal a veniturilor intreprinderii este venitul din vinzarea produselor sau cu alte cuvinte venituri din vinzari. Columul veniturilor din vinzare influinteaza asupra stabilitatii financiare a intreprinderii,marimii profitului,bancilor,muncitorii etc. -in venitul din vinzari intreprinderea achita GC:,accize,recuperarea uzurii mijloacelor fixe,achita salariul lucratorilor,acopera alte cheltueli. .v=/)0( un* 0- volumul productivitatii comerciale" un- pretul unitari. :supra volumului veniturilor din vanzari influenteata multi factori: -volumul productiei" -calitatea produselor" -sortimentul etc. Cenitul intreprinderii se aduna din urmatoarele elemente: -venitul din activitatea operational $C:F(-venituri din activitatea de baza a intreprinderii" -venituri din activitatea de investitie $C:6(- venituri din iesirea si reevaluarea activelor pe termen lun' ale intreprinderii sub forma de dividente,dobinzi etc." -venituri din activitatea financiara $C:E(-venituri din transmisiunea in posesiunea altor personae pe un termen mai mare de un an a activelor nemateriale si a celor material pe termin lun',a activilor intrate cu titlu 'ratuit, etc. -venituri e-ceptionale $C@(- venituri din operetiuni si evenimente neordinare. .=.12+.1!+.13+.4 Cenitul din activitatea operatiunilor este adusa din veniturile din vinzari si alte venituri operationale .12=..+1.2 ..-Cenituri din vinzari" 1.2-alte venituri operationale.

21.1ro!itul intreprinderii esenta si calculul


rofitul este rezultatul final al activitatii intreprinderii si caractirizeaza eficienta lucrului acesteia.Capacitatea intreprinderii de a asi'ura un profit necesar determina existent ei si depinde mult de activitatea de conducere a mana'erilor. 6n 5aportul privind re%ultatele financiare veniturile si cheltuelile se 'rupeaza pe tipuri de activitate: -operationala" -de investitii" -financiara. 8onderea cea mai mare ocupa rezultatul din activitatea operational. *ezultatul din activitatea operational (*:F) este comusa din: -profit brut ( br)" -alte venituri operationale (:CF)" -cheltuieli comerciale (Ccom)" -cheltuieli 'enerale si administrative (Cadm)" -alte cheltuieli operationale (Ca) *:F=8br=:CF-Ccom-Cadm-Ca 8rincipale tipuri de profit: - rofit brut-caracterizeaza nivelul de depasire a venitului din vinzari asupra costului acestor vinzari: br=.v :supra volumului br influinteaza urmatorii factori: -modificarea volumului de vinzari nete" -modificarea costului vinzarilor nete" -modificarea preturilor la productia vinduta" -modificarea structurii si sortimentului productiei vindute.

=odificarea volumului veniturilor din vinzari are o actiune directa asupra profitului brut,iar modificarea costului vinzarilor- actiune indirecta. - rofitul perioadei de gestiune pina la impo%itare reprezinta suma rezultatelor din cele tipuri de activitati si rezultatul exceptional si se exprima prin relatia: p.im.=512651!6513654 - rofitul net-se calculeaza ca diferenta dintre profitul pina la impozitare si suma impozitului pe venit.

22. 3entabilitatea notiune si modalitate de calcul


*entabilitatea reprezinta marimea relative a profitului si caracterizeaza profitabilitatea intreprinderii. *entabilitatea se calculeaza ca raportul dintre rezultatul si resurse,consummate pentru obtinerea acestui rezultat. 8rincipale tipuri de rentabilitate: -rentabilitarea vinzarilor .reflecta in ce masura intreprinderea este capabila sa obtina profit din activitatea de desfacere, marimea indecatorului trebue sa fie mai mica de #& !" -rent. activilor Breflecta eficienta utilizarii activelor indifferent de sursele de formare a lor, (M$&!)" -rent. economica .reflecta eficienta utilizarii mijloacelor material si financiare ale intreprinderii, (cel putin #&N#(!)" -rent. financiara . reflecta capacitatea intreprinderii de a utilize capitalul propriu , (cel putin $(!).

23.4otiune despre investitii5ciclu vital al investitiilor


8rin notiunea de investitie in economia de piata se subintele'e alocarea mijloacelor banesti intr-o afacere cu scopul atin'erii obiectivelor businessului. 8rincipalele scopuri de investire a capitalului pot fi clasificate in 'rupe: $)innoirea bazei tehnico-materiale" #)sporirea volumului productiei fizice,lucrarilor,serviciilor" )insusirea noilor tipuri de activitati. /roiectul de investitii reprezintra prin sine un plan sau pro'ram de alocare a capitalului in scopul obtinerii veniturilor in viitor sau atin'erii altor efecte utile. 6n practica contemporana mondiala cele mai raspindite proiecte de investitii tipice sunt: -innoirea utilajului invechit" -modernizarea utilajului" -sporirea volumului productiei fabricate sau extinderea pietei serviciilor prestate" -extinderea intreprinderii in scopul insusirii noilor produse" -proiecte de investitii cu destinatia social-ecolo'ica. F atentie deosebita trebuie sa fie acordata proiectelor investitionale in constructii (8.6.C.)reale, le'ate de constructia obiectivelor noi, modernizarea utilajului,reconstruirea cladirilor etc. Jtilizarea resurselor financiare pentru realizarea proiectului de investitii se efectueaza numai contra plata indifferent de sursa mijloacelor financiare.

2".Sursele de !inantare ale investitiilor


)ursele de formare a resurselor financiare se divizeaza in 'rupe, si anume: proprii, imprumutate si atrase. /rincipalele surse proprii sunt: $)partea din profitul net capatat in urma activitatii economice" #)uzura mijloacelor fixe , amortizarea activilor nemateriale pe termin lun'" /rincipalele surse imprumutate sunt: $)imprumuturile bancare pe termin lun' si mijlociu"

#)leasin' invistitional prin intermediul caruie se inchiriaza utilaje si masini moderne ,mijloace de transporturi s,a," )emisie de obli'atiuni. /rincipalele surse atrase sunt: $)capitalul atras prin emiterea si vinzarea de actiuni" #)cotizatiile investitorilor autohtoni si straini. -iferenta principal dintre sursele proprii si cele imprumutate consta in faptul ca plata dobinzii pentru credite bancar se efectueaza inainte de impozitare,acest fapt asi'ura intreprinderii obtinerea unui profit suplimentar in cazul utilizarii surselor imprumutate.

2&.2aloarea banilor in timp


F importanta deosebita pentru sporirea eficientei investitiilor o are factorul timpului,in deosebi in conditiile concurentei de piata. Caloarea banilor se modifica in timp cu evidenta normei profitabilitatii pe piata monetara si pe piata hirtiilor de valoare. Caloarea banilor in timp are doua aspecte: $.pierderea valorii banilor sub influenta inflatiei(devalorizarea banilor) #.rotatia economica a mijloacelor banesti(a capitalului) Eluxurile de numerar apar in orice moment pe parcursul anului,insa conventional putem considera ca toate fluxurile de numerar ale perioadei analizate apar la finele perioadei. Aa compararea valorii banilor investiti cu valoarea fluxurilor mijloacelor banesti viitoare de intrare trebuie sa distin'em doua notiuni principale: $.valoarea viitoare a banilor (EC) #.valoarea actuala a banilor(8C) .aloarea viitoare-reprezinta acea suma a mijloacelor banesti,care va fi capatata peste o anumita perioada de timp,la investirea banilor intr-o afacere,cu evidenta ratei de crestere .:cest process de cestere a valorii banilor se numeste metoda procentului compus sau metoda de fructificare. Calculul valorii viitoare se efectueaza cu formula: 3.= . 7 )1+r*8 sau 3.= . 9 :d

unde: r-rata(taxa)de scont(pretul capitalului) n-numarul de ordine al intervalului planificat :d-coeficientul de scontare a valorii banilor :d=1+)1+r*8 .aloarea actuala a banilor este valoarea fluxurilor de numerar viitoare,readusa la momentul actual cu evidenta ratei de scontare.:cest process este le'at de scadere a valorii si se numeste procesul de discontare a valorii banilor. .=3. 9 )1+r*8 sau .=3. 7 :d

2(.In!luenta in!latiei asupra valorii banilor


6nflatia este un fenomen care este necesar de luat in consideratie in cazul evaluarii valorii banilor.

6nflatia duce la devalorizarea banilor si scaderea puterii de cumparare a banilor. Aa evaluarea valorii banilor cu evidenta inflatiei se folosesc doua notiuni: $.valoarea viitoare nominala a mijloacelor banesti #.valoarea viitoare reala a mijloacelor banesti .aloarea viitoare nominala a mijloacelor banesti nu ia in consideratie modificarea puterii de cumparare a banilor. valoarea viitoare reala a mijloacelor banesti reprezinta valoarea banilor cu evidenta modificarii puterii de cumparare a banilor sub influenta inflatiei. Aa estimarea inflatiei se folosesc doi indicatoride baza: $.rata inflatiei(G)-caracterizeaza nivelul mediu de supracrestere a preturilor in perioada examinata #.indicele inflatiei(i): i=$5G Caloarea viitoare reala a banilor (Cvr) se va determina cu formula:

.vr=.vn+i unde: .vr-valoarea viitoare nominala a banilor se determina prin metoda procentului compus: .vn= . 7 )1+ r*8 sau .vn= . 9 1+)1+r*8

Caloarea viitoare reala a banilor cu evidenta se va calcula cu formula:

.vr=.vn 9 )1+;*8 = . 7 )1+r*8+)1+;*8 Caloarea viitoare nominala a mijloacelor banesti se reduce sub influenta inflatiei in ($5G)O. : preveni inflatia ratei este foarte complicat,si depinde de mai multi factori subiectivi. Cea mai raspindita abordare in tarile cu economia nestabila este urmatoarea: valoarea investitiilor se recalculeaza din valuta nationala in una din cele mai stabile valute dupa cursul stabilit+ la momentul recalcularii.6n acest caz evaluarea valorii banilorse efectueaza fara evidenta inflatiei.

2*.Coe!icientii de actualizare
8entru evaluarea obiectiva a proiectelor investitionale e necesar de aplicat diverse metode si procedee. =etodele de evaluare a eficientei economice a proiectului se divizeaza in doua 'rupe: -metode simple -metode scontare

-etode simple nu tin cont de valoarea fluxurilor banesti in timp si se folosesc pentru estimarea prealabila rapida la etapa preinvestitionala a proiectului. =etodele simple presupun calculul a doua elemente principale: $.norma simpla a profitului(:**),se determina dupa fornula: 155=< +!C , unde: /8-profitul net 6C-volumul investitiilor #.perioada simpla de recuperare a investitiilor(88)-reprezinta intervalul de timp necesar pentru compensarea completa a cheltuielilor investitionale initiale. =etodele simple de evaluare nu presupun re'lementarea in timp a incasarilor monetare,insa sunt aplicabile in cadrul analizei preinvestitionale pentru selectarea solutiei preferentiale. -etode de scontare se bazeaza pe conceptia valorii in timp a fluxurilor banesti,le'ate de investirea pe termen lun' a capitalului,si fac posibila o evaluare mai corecta a proiectului. @valuarea eficientei economice a proiectelor de investitii prin metoda de scontare consta in determinarea si analiza urmatorilor indicatori: $.valoarea neta actualizata #.indicele de profitabilitate .rata interna de rentabilitate ,.perioada actualizata de recuperare a investitiilor 1. .aloarea neta actuali%ata (/8C) se determina ca diferenta dintre valoarea actualizata a fluxului net de numerar cumulative si cheltuielile investitionale scontate: n < .=/ <C3-/ !Cd t=1 unde: /CEd-fluxul net de numerar cumulative actualizat 6Cd-cheltuielile investitionale scontate Eluxul net de numerar actualizat (/CEd) reprezinta echivalentul financiar actualizat al sumelor banesti viitoare si se calculeaza cu formula: t <C3d=/ <C3+)1+r*8 n=$ unde: r- rata de scont n-numarul intervalului de timp t-cantitatea intervalelor

Eluxurile de numerar apar in orice moment pe parcursul anului,insa ,conventional se considera ca toate fluxurile de numerar al interprinderii au loc la finele perioadei analizate. ".!ndicele de profitabilitate (86)-se determina dupa formula: t !=/ <.3d+! 1 8i depinde de valoarea ratei de actualizare.6n urma calculelor pot fi obtinute urmatoarele cazuri:

$.86M$ -proiectul este rentabil #.86=$ -proiectul o ia investitorul .86P$ -proiectul trebuie respins Cu cit este mai mare valoarea 86,cu atit proiectul este mai rentabil. #.5ata interna de rentabilitate (6**) reprezinta procentul maxim al imprumuturilor,pe care proiectul il poate plati pentrufinantarea resurselor lucrind fara profit si fara pierderi. Aa calculul 6** esterational de 'asit citeva valori ale /8C la diferite rate de actualizare.-aca /8C are valoare pozitiva,se alle'e rata de actualizare mai mare,iar daca valoarea /8Ceste ne'ative,atunci se alle'e rata de actualizare mai mica. =. erioada de recuperare a investitiilor (88) este e'ala cu perioada,in care investitiile initiale se recupereaza totalmente prin fluxul net de numerar cumulative actualizat. 6n cazul in care se analizeaza mai multe proiecte alternative,selectarea se face dupa unul din indicatori.

S-ar putea să vă placă și