Stofa Diavolului Michel Pastoureau

“Tesaturi vargate ,tesaturi blestemate” sunt doi termeni prezeti in evul mediu , prezenta lor pe mantia calugarilor carmeliti , pe rochia prostituatei , pe haina jonglerului , a leprosilor , a infirmilor , a tiganilor , a ereticilor , a tuturor deviatilor de la crestinism, bastarzi , robi , calai etc. Pretutindeni avem de a face cu semne , marci distinctive ce denoteaza e cluderea , sagregatia in numele moralei , al legii , al prejudecatii , al bunului gust. !sadar semnul dungi este o conventie acceptata si imprastiata pentru multa vreme , marturiile fiind numeroase provenind din surse de a caror autoritate nu ne putem indoi " decrete sinodale, legi , cutume, regulamente. #a aceste surse putem adauga si cele literare scrise in limba vulgara in secolele $%%&$%%% unde se vorbeste de cavaleri tradatori , de ministri, uzurpatori , femei adultere , fii neascultatori , pitici sadici , slugi hoate si multi altii susceptibili de a purta semnul infamiei " dungile, toti care le poarta se considera ca aveau de&a face mai mult sau mai putin cu Diavolul. %ncepand din secolele $%%&$%%%, e ista in toate domeniile multe documente care subliniaza caracterul devalorizant sau net diabolic al dungilor in vestimentatie. Diavolul in haine vargate 'sec $%%%&$(%) Scandalul *armel , izbucneste in +ranta , la mijlocul secolului al $%%%&lea , mai e act la sfarsitul verii anului ,-./, cand #udovic cel Sfant revine la Paris , dupa o nefericita cruciada , acesta aduce cu sine un anumit numar de noi calugari , printre ei aflandu&se si cativa frati ai ordinului 0otre Dame a Muntelui *armel . Scandalul izbucneste tocmai din cauza lor, ei poarta mantii vargate. 0u se face referire la culoarea vesmantului , ci la decorul mantiei , care este fie in dungi albe si cenusii, fie , mai rar , albe si negre. #a sfarsitul secolului al $%%%&lea unele te te adancesc glosa simbolistica pana la precizarea ca mantia carmelita are patru dungi albe reprezentand patru virtuti cardinale 'forta, justitie, prudenta si cumpatare) separate de trei dungi cenusii evocand cele trei virtuti teologale 'credinta , speranta, milostenie) . %nca de la sosirea lor in Paris , carmelitii sunt tinta batjocurii si a injuriilor proferate de populatie. Sunt aratati cu degetul, jigniti, luati in deradere si supranumiti 1fratii vargati” , in franceza veche termenul vargt desemnand nu numai dungile , ci si diferite semne ale conditiei de bastard. *armelitii sunt acuzati de cupiditate , de ipocrizie , de tradare , in ei se vede complicitatea cu Diavolul si !nticristul. %n ,-23 la consiliul general al canonicilor de la Montpellier fratii decid sa renunte la mantia 1vargata” si sa o inlocuiasca cu una complet alba. %n sec. $%% apar din ratiuni militare si sociale blazoanele, care se pot defini ca embleme in culori, proprii unui individ sau unui grup de indivizi si care se supun , prin compozitie , catorva reguli. 0imic nu interzice nimanui sa adopte un blazon pe care il doreste , cu o singura conditie sa nu&l foloseasca pe cel apartinand altcuiva.4lazoanele care contin 1dungi” sunt nenumarate , apro . ,.5 dintr&un milion de embleme medievale . %n heraldica e ista dungi si dungi. Diferenta este mare pe masura ce dungile isi gasesc loc pe blazoanele unor indivizi sau ale unor familii adevarate, ori pe emblemele unor personaje literare sau imaginare. (ocabularul blazonului ignora cuvintele dungi si dungat, in schimb distinge cu grija dungile care rezulta din decuparea unui plan care

Se pare ca acest costum a aparut pentru prima data in coloniile penitenciare din #umea 0oua 'Mar:land . la mobilier . 7evenirea la viata dupa grelele incercari ii conduce pe tinerii nobili si pe patricienii bogati spre e cese vestimentare. care nu mai este diabolica . igiena. printilor uzurpatori. 0atura si functionarea sa proprie nu pot sa se supuna codurilor pe care societatea ar vrea s&o faca sa le e prime. viclenia). Majoritatea blazoanelor care contin 1dungi” sunt rele sau negative . blazonul detine in plus un le ic precis si bogat pentru a clasifica si deosebi emblemele formate din dungi orizontale 'fasce) verticale 'pale) oblice de la stanga la dreapta 'bande) si oblice de la dreapta la stanga 'barre) . la moda in anumite decenii ale secolului al $(%&lea apoi triumfatoare in a doua jumatate a secolului al $(%%%&lea in epoca primului romantism. Penns:lvania) catre . %ncepand cu epoca moderna se instaureaza progresiv o noua ordine a dungii. 6ste vorba de dungile aristocratice .%storia adevarata a costumatiei in dungi a detinutilor si a ocnasilor este insa greu de reconstituit. iar a patra mai rar cu e ceptia %taliei. Dar cel la care ne gandim in primul rand .contine un anumit numar de dungi sau benzi de cele care sunt asezate pe un plan uni. personajelor cu o origine proasta si tuturor celor cu comportament violent . iar bicromia este perfect echilibrata . creaturilor diabolice . +ara sa dispara complet nici unul dintre vechile sale caractere . %n imaginarul nostru contemporan . in viata cotidiana . dunga ia forme si semnificatii noi. iar culoarea dominanta este cea a planului de fond. este o trecere destul de rapida de la diabolic la domestic. uneori mondene . o parte mult mai mare a societatii se imbraca acum in haine vargate. dincolo de imbracaminte si emblematica " in decorul interior . Te tele literare le atribuie cavalerilor ticalosi . ci . portul hainelor partial dungate . este statutul de detinut. sau doar diabolica .3. chair daca acesta poarta pe armele sale o figura care nu are nimic dungat.9. %n primul caz numarul benzilor este par .0u toate dungile sunt peiorative . %ntrebuintarea sa in domeniul te tilelor se e tinde . %ntotdeauna e ista in Dunga ceva care rezista instaurarii .829 ea a devenit mult mai discreta fara sa dispara complet. e ita un singur plan . a unei dungi de valoare . pe maneci si pe pantaloni. Si aici dungile par sa vina din !merica . epoca moderna este martora raspandirii altei categorii de dungi. %n al doilea caz numarul ben zilor este impar . %n paralel cu dunga domestica . Dunga nemaifiind diabolica . viciilor personificate'minciuna . *eea ce caracterizeaza statutul imbracamintii vargate la sfarsitul 6vului Mediu si la inceputul epocii moderne . %ndependent sau in combinatie cu vechile lor conotatii de impuritate sau transgresiune . ca noutate ele nu sunt orientate orizontal ci vertical. %n imagini aceste blazoane imaginare sunt atribuite in general regilor pagani. din contra valorizatoare. !stfel intrebuintarea lor se raspandeste tot mai mult. din contra (echiul 7egim vede ecloziunea unei dungi 1bune”. de acum inainte . intotdeauna de bon ton . e ista doua planuri . Pentru ceea ce este dunga si figura 1vargata” am regasit in blazoanele literare si imaginare toate aspectele peiorative pe care le&am pus in valoare la haine si iconografie. aceasta traversand fara eclipsa intreaga perioada a (echiului 7egim . %n fata legilor si a autoritatilor aceasta moda noua nu putea sa reziste decat putin timp dupa . mai ales daca dungile sunt late si in evident contrats coloristic . dungile devin putin cate putin semnul cel mai potrivit pentru o conditie servila sau o functie subalterna. un individ imbracat un dungi poate trimite la diverse meserii sau statute sociale . cele mai folosite fiind primele trei . necinstit sau lipsit de credinta. Dungile bicromatice ale personalului domestic si ale ofiterilor aflati in serviciul unui senior preiau de acum inainte culorile heraldice ale acestui senoir. 6 trem de rafinat .

Prin aceasta orice suprafata dungata se prezinta adesea ca incontrolabila. aproape insesizabila. parte si intreg. 0u numai ca dunga arata si ascunde in acelasi timp. ceva care poarta zbuciumul si confuzia. finit si infinit .sistemelor. ceva care 1face dezordine”. 4atea Mihai < %storie % . dar ea reprezinta ansamblul figura si fond .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer: Get 4 months of Scribd and The New York Times for just $1.87 per week!

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times