Studiu comparativ privind specificul colectivitatilor locale din doua regiuni diferite

Coordonator: Prof.univ.dr. Marinescu Paul

Masterand: Cimpoesu Roxana-Elena

- Bucuresti 2012 -

Prin Le ea nr. 21!"2001 a administratiei pu#lice locale$ este re lementat re imul eneral al autonomiei locale$ precum si or ani%area si functionarea autoritatilor administratiei pu#lice locale. &n Romania$ autoritatile administratiei pu#lice prin care se reali%ea%a autonomia locala in comune si orase sunt consiliile locale$ comunale si orasenesti$ ca autoritati deli#erative$ si primarii$ ca autoritati executive. Consiliile locale si primarii se ale in conditiile preva%ute de Le ea privind ale erile locale. Consiliile locale si primarii functionea%a ca autoritati ale administratiei pu#lice locale si re%olva tre#urile pu#lice din comune si orase$ in conditiile le ii. &n fiecare 'udet se constituie un consiliu 'udetean$ ca autoritate a administratiei pu#lice locale$ pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti$ in vederea reali%arii serviciilor pu#lice de interes 'udetean. Consiliul 'udetean este ales in conditiile Le ii privind ale erile locale. (lesii locali sunt primarul$ consilierii locali si consilierii 'udeteni. &n asi urarea li#erului exercitiu al mandatului lor acestia indeplinesc o functie de autoritate pu#lica$ #eneficiind de dispo%itiile le ii penale cu privire la persoanele care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat. Mandatul primarului$ consilierului local$ respectiv al consilierului 'udetean$ este de ) ani. Mandatul se exercita in conditiile le ii. Consiliul local sau consiliul 'udetean$ precum si primarul ales in cursul unui mandat$ ca urmare a di%olvarii consiliului local sau 'udetean$ respectiv a vacantei postului de primar$ inc*eie mandatul precedentei autoritati a administratiei pu#lice locale. Consiliul local sau consiliul 'udetean$ precum si primarul$ alesi in urma or ani%arii unor noi unitati administrativ-teritoriale sau in urma di%olvarii unor consilii$ respectiv vacantarii unor posturi de primari$ isi exercita mandatul numai pana la or ani%area urmatoarelor ale eri locale enerale. &n scopul asi urarii autonomiei locale autoritatile administratiei pu#lice locale au dreptul sa instituie si sa perceapa impo%ite si taxe locale$ sa ela#ore%e si sa apro#e #u etele de venituri si c*eltuieli ale comunelor$ oraselor si 'udetelor$ in conditiile le ii. &n fiecare 'udet si in municipiul Bucuresti +uvernul numeste cate un prefect. Prefectul este repre%entantul +uvernului pe plan local si conduce serviciile pu#lice

descentrali%ate ale ministerelor si ale celorlalte or ane centrale din unitatile administrativ-teritoriale. Prefectul poate ataca$ in total sau in parte$ in fata instantei de contencios administrativ$ *otararile adoptate de consiliul local sau de consiliul 'udetean$ precum si dispo%itiile emise de primar sau de presedintele consiliului 'udetean$ in ca%ul in care considera aceste acte sau prevederi din ele ca fiind ile ale. (ctul sau prevederile acestuia care au fost atacate sunt suspendate de drept. Prefectul raspunde$ in conditiile le ii$ administrativ$ civil sau penal$ dupa ca%$ la cererea autoritatilor administratiei pu#lice locale sau 'udetene ale caror acte au fost atacate$ in ca%ul in care instanta de contencios administrativ *otaraste ca actul administrativ a fost atacat in mod a#u%iv. Marea Britanie ,e%voltarea adminstra-iei pu#lice locale #ritanice$ ca .i /n alte -0ri$ este un fenomen istoric$ deoarece colectivit0-ile locale #ine or ani%ate au ap0rut /naintea constituirii sistemului central. (stfel se explic0 marea amploare pe care a luat-o /n (n lia uvernarea local0$ /ndeose#i dup0 al doi-lea r0%#oi mondial$ de.i eforturi de reformare ale acestui sector s-au semnalat /nc0 din anul 112). 3tructura adminstra-iei pu#lice locale cuprinde: a4comitate5 #4districte5 c4paro*ii. Comitatele. (cestea corespund vec*ii divi%iuni a teritoriului5 o parte dintre ele sau constituit /nainte de cucerirea normand0$ dar cele mai multe s-au format /n secolele al 6 lea 7 al 6& lea. Comitatul este ec*ivalentul departamentului /n 8ran-a. ,ac0 anumite comitate au o unitate istoric0$ altele s-au format prin divi%are. Popula-ia lor varia%0 mult ca num0r$ de la 20.000 p9n0 la 2.2!0.000 locuitori. 8iecare comitat are un Consiliu$ al c0rui mem#ri sunt ale.i din 2 /n 2 ani. Consilierii desemnea%0 func-ionarii ad'unc-i$ pentru o durat0 de : ani$ /ns0rcina-i s0 asi ure continuitatea muncii or anelor locale de adminstra-ie. (ce.ti ad'unc-i pot

proveni$ at9t dinl0untrul$ c9t .i din afara mem#rilor Consiliului. Consiliul este condus de un pre.edinte ;<c*airman=4 .i desf0.oar0 ) sesiuni pe an. Consiliul este /ns0rcinat cu administrarea comitatului$ iar cea mai mare parte a muncii sale se desf0.oar0 /n comisii speciali%ate. (ceste comisii sunt$ fie o#li atorii$ fie facultative. Consilieri nu sunt retri#ui-i pentru munca prestat0. >reme /ndelun at0$ recrutarea lor s-a reali%at din mediile aristocratice. (tri#u-iile pe care le au sunt foarte numeroase .i extrem de variate : educa-ie$ .oma'$ s0n0tate$ locuin-e$ a ricultur0$ servicii de ocrotire a mamei .i copilului$ .osele .i poduri. ?n ultimii dou0%eci de ani s-a acordat o aten-ie deose#it0 asisten-ei sociale .i educa-iei. Comitatul suprave *ea%0 activitatea districtelor .i paro*iilor. ?n cadrul unui comitat$ se acord0 o aten-ie deose#it0 #ur urilor. Bur urile sunt ora.e$ t9r uri .i sunt de dou0 cate orii: a4 #ur uri-comitate5 #4 #ur uri-municipale. a4 Crearea #ur urilor-comitate s-a datorat acord0rii de c0tre puterile re ale$ a unor privile ii /n folosul ora.elor5 aceste privile ii d0deau dreptul ora.elor s0 se autoadministre%e .i s0 ai#0 o repre%entare separat0 fa-0 de comune$ /n sistemul local. (ceste ora.e au fost nominali%ate prin le ea din 1111$ /n pre%ent exist9nd 12 de #ur uricomitate5 #4 @ra.ele mici .i mi'locii care #eneficia%0 de un statut particular$ datorat li#ert0-ilor o#-inute /n trecut$ se /ncadrea%0 /n cate oria #ur urilormunicipale. La sf9r.it de mileniu doi$ /n Marea Britanie erau 20A #ur uri-municipale$ cu o popula-ie variind /ntre !000-100.000 locuitori. ,istrictele. La ori ine$ districtele au fost rup0ri de paro*ii sau de case$ dar /n pre%ent ele sunt crea-ii artificiale ale unei le i din 11A). ,istrictele$ ur#ane sau rurale$ sunt administrate de: - un Consiliu$ ales la fiecare 2 ani /n cadrul c0ruia fiecare consilier are /n domeniul s0u de lucru$ o paro*ie cu 200 locuitori5 - un Pre.edinte .i un ad'unct ai Consiliului$ ale.i de c0tre consilieri$ fie dintre mem#rii Consiliului$ fie din afara acestuia.

,istrictele au atri#u-ii /n materie de s0n0tate5 /n timp$ .i-au pierdut competen-ele privind educa-ia sau timpul li#er. >ia-a administrativ0 este mult mai intens0 /n districtele ur#ane$ dec9t /n cele rurale. Paro*iile sunt su#divi%iuni ale districtelor rurale5 ele repre%int0 cele mai vec*i .i cele mai mici colectivit0-i locale. @ le e din anul 1A20 a suprimat paro*iile apar-in9nd districtelor ur#ane. Cantonate vreme /ndelun at0 /n sfera activit0-ilor de asisten-0$ paro*iile au fost supuse unui proces de reform0 /ncep9nd cu anul 11A). ,e la aceast0 dat0$ paro*iile civile au devenit independente fa-0 de paro*iile ecle%iastice. @r anele administrative ale paro*iei varia%0 potrivit num0rului de locuitori$ dup0 cum urmea%0: a4 paro*iile care au mai pu-in de 100 locuitori practic0 o administra-ie direct05 #4 paro*iile cu peste 100 locuitori pot s0-.i sta#ileasc0 un Consiliu5 acest Consiliu este o#li atoriu pentru paro*iile care au mai mult de 200 locuitori. Consiliul paro*ial -ine 2 sesiuni pe an. Puterile paro*iei sunt limitate. Ea se supune controlului exercitat de c0tre Consiliul de district rural$ .i Consiliul Comitatului de care apar-ine. Este de remarcat$ /n acest context$ faptul c0 /n &rlanda de Bord$ districtele nu sunt divi%ate /n paro*ii. ?n cadrul sistemului #ritanic$ un loc important revine modului /n care se reali%ea%0 administra-ia Londrei. ,intotdeauna$ estiunea capitalei Marii Britanii a avut un caracter ori inal$ -in9nd cont de condi-iile /n care s-a de%voltat ora.ul .i care au impus modificarea or ani%0rii tradi-ionale$ practicat0 p9n0 /n anul 1A)!. ?n sistemul tradi-ional$ a lomera-ia ur#an0 fiind atunci de 2$2! milioane locuitori forma Comitatul de Londra$ administrat la nivel central de un Consiliu. La nivel local$ administra-ia londone%0 s-a reali%at de c0tre Corpora-ia ora.ului .i cele 11 Consilii ale #ur urilor metropolitane. ?n fruntea Corpora-iei$ care datea%0 din epoca medieval0$ se afla Lordul- Primar. El era ales de c0tre Consiliul Municipal$ pentru un mandat de un an. ?n ciuda unor disfunc-ionalit0-i mo.tenite din trecut$ Corpora-ia ;<CitC=4 era /ns0rcinat0 cu administrarea unor sectoare foarte importante$ cum este de exemplu$ portul Londrei.

Londra era /mp0r-it0 /n 11 #ur uri ;cartiere4 metropolitane$ administrate fiecare de proprii primari5 un loc special revine #ur ului Destminster$ deoarece /n acest cartier se afl0 Parlamentul .i Palatul Re al. Cre.terea a lomera-iei ur#ane londone%e ;la peste 1 milioane locuitori4 a impus un nou sistem de administrare$ adoptat printr-un (ct uvernamental /n anul 1A:2. ?n pre%ent$ structura or ani%atoric0 cuprinde: Consiliul Marii Londre format din 100 de mem#ri$ 22 consilii corespun%0toare divi%0rii pe cartiere a Londrei .i Corpora-ia ora.ului. ?ncep9nd cu anul 1A:!$ /n Marea Britanie a demarat o nou0 reform0 /n administra-ia pu#lic0$ care a pus accent pe structurile .i aspectele re ionale. Marea Britanie a fost su#divi%at0 /n nou0 re iuni$ din ra-iuni de planificare. ?n fiecare re iune func-ionea%0 c9te un Consiliu .i o Comisie de planificare economic0 re ional0. Reparti-ia atri#u-iilor /ntre noile autorit0-i vi%ea%0$ urm0rindu-se /n e al0 m0sur0$ /nt0rirea democra-iei locale .i instituirea unui ec*ili#ru /ntre exi en-ele de eficacitate .i afinit0-ile locale. Boilor re iuni le sunt /ncredin-ate prestarea serviciilor pu#lice de transport$ construc-ia de autostr0%i$ servicii de poli-ie .i stin erea incendiilor. Calendarul de aplicare al reformei a de#utat prin pu#licarea unei noi <Carte administrative a Marii Britanii=$ care cuprinde noile comitate .i re iuni$ precum .i noile denumiri ale acestora. La nivel re ional$ Marea Britanie este or ani%at0 conform tradi-iilor istorice$ /n patru re iuni : (n lia$ Eara +alilor$ 3co-ia$ &rlanda de Bord. (v9nd /n vedere c0 sistemul 'uridic #ritanic este esen-ialmente diferit de cel continental$ /n-ele erea fenomenului de administra-ie teritorial0 necesit0 urm0toarele preci%0ri : 1. /n Marea Britanie nu exist0 aran-ii constitu-ionale /n favoarea colectivit0-ii teritoriale locale. Parlamentul poate modifica oric9nd$ dup0 cum consider0 necesar$ statului 'uridic al acestora 5 sin ura limit0 real0 este puternica tradi-ie democratic0 #ritanic0 5 2. atunci c9nd se vor#e.te de activitatea autorit0-ilor locale din Marea Britanie$ termenul folosit este cel de < uvernare local0=$ care este ec*ivalentul <autonomiei locale= utili%at /n Europa.

2. colectivit0-ile locale nu pot ac-iona dec9t /n cadrul competen-elor atri#uite prin le e. (n lia nu are statut de comunitate re ional0 .i nici nu dispune de un nivel re ional de administra-ie. Eara +alilor$ 3co-ia .i &rlanda de Bord au statut de comunit0-i re ionale astfel: - /n Eara +alilor func-ionea%0 (dunarea Ba-ional0 +ale%0 .i un Comitet executiv pre%idat de un <Leader=5 - /n 3co-ia func-ionea%0 Parlamentul 3co-ian .i Executivul sco-ian condus de un PrimMinistru5 - &rlanda de Bord func-ionea%0 (dunarea semi- autonom0 .i Comitetul executiv conduc de un Prim- Ministru. ?n &rlanda de Bord$ (dunarea semi- autonom0 are putere de re lementare /n urm0toarele domenii: 'usti-ie$ patrimoniul comunit0-ilor locale$ educa-ie$ fond locativ$ cultur0$ s0n0tate$ administra-ie local0. Fre#uie men-ionat c0 datorit0 conflictului dintre protestan-i .i catolicii repu#licani$ 3ecretatul de 3tat pentru &rlanda de Bord poate suspenda oric9nd (dunarea$ fapt care s-a produs /n perioada fe#ruarie- iunie 2000 .i la sf9r.itul anului 2002$ precum .i Gn pre%ent. ,e asemenea$ el de-ine /n competen-0$ domenii importante cum sunt: ordinea pu#lic0$ politica de securitate$ finan-ele pu#lice$ 'usti-ia penal0$ administra-ia penitenciarelor$ telecomunica-iile. Mai tre#uie remarcat faptul c0$ /n Marea Britanie nu exist0 o autoritate uvernamental0 distinct0 care s0 repre%inte statul /n unit0-ile administrativ-teritoriale$ cum este Prefectul. Este /ns0 c9te un secretar de stat responsa#il cu rela-iile dintre stat .i autorit0-ile locale " re ionale pentru 3co-ia$ Eara +alilor$ &rlanada de Bord.

Administratia publica locala a municipiului Bucuresti, in comparatie cu administratia publica locala a municipiului Brasov

Municipiul Bucuresti este or ani%at in : su#divi%iuni administrativ-teritoriale$ numite sectoare. 3ectoarele municipiului Bucuresti au cate un primar si un viceprimar$ iar municipiul Bucuresti are un primar eneral si 2 viceprimari. >alidarea ale erii primarului eneral al municipiului Bucuresti se face de presedintele Fri#unalului Bucuresti$ in conditiile pre%entei le i. (utoritatile administratiei pu#lice locale din municipiul Bucuresti sunt Consiliul +eneral al Municipiului Bucuresti si consiliile locale ale sectoarelor$ ca autoritati deli#erative$ precum si primarul eneral al municipiului Bucuresti si primarii sectoarelor$ ca autoritati executive$ alese in conditiile Le ii privind ale erile locale. Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti se constituie$ functionea%a si pot fi di%olvate in conditiile preva%ute de dispo%itiile pre%entei le i pentru consiliile locale$ care se aplica in mod corespun%ator. Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti exercita$ in principal$ urmatoarele un viceprimar5 acestia isi pastrea%a calitatea de consilier5 #4 apro#a re ulamentul de or ani%are si functionare a consiliului5 c4 avi%ea%a studii$ pro no%e si pro rame de de%voltare economico-sociala$ de or ani%are si amena'are a teritoriului si ur#anism$ inclusiv participarea la pro rame de de%voltare re ionala si %onala$ in conditiile le ii$ pe care le supune spre apro#are Consiliului +eneral al Municipiului Bucuresti5 d4 administrea%a$ in conditiile le ii$ #unurile proprietate pu#lica sau privata a municipiului$ de pe ra%a sectorului$ pe #a%a *otararii Consiliului +eneral al Municipiului Bucuresti5 e4 *otarasc$ in conditiile le ii$ cu acordul Consiliului +eneral al Municipiului Bucuresti$ cooperarea sau asocierea cu autoritati ale administratiei pu#lice locale din tara sau din atri#utii: a4 ale $ din randul consilierilor$ consilierul care conduce sedintele consiliului$ precum si

strainatate$ precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei pu#lice locale$ in vederea promovarii unor interese comune5 Primarii si viceprimarii sectoarelor municipiului Bucuresti functionea%a in conditiile preva%ute de dispo%itiile pre%entei le i pentru primarii si viceprimarii comunelor si oraselor si indeplinesc atri#utiile sta#ilite de le e pentru acestia$ cu exceptia celor preva%ute la (rt. :1 alin. ;14 lit. c4 si H4$ care se exercita numai de primarul eneral al municipiului Bucuresti. 3ecretarilor sectoarelor municipiului Bucuresti le sunt aplica#ile in mod corespun%ator prevederile (rt. 12-1:$ iar secretarului eneral al municipiului Bucuresti$ prevederile (rt. 120. Iotararile Consiliului +eneral al Municipiului Bucuresti si dispo%itiile cu caracter normativ ale primarului Primarul eneral sunt o#li atorii si pentru autoritatile administratiei pu#lice locale or ani%ate in sectoarele municipiului Bucuresti. eneral al municipiului Bucuresti impreuna cu primarii sectoarelor municipiului Bucuresti se intrunesc cel putin o data pe luna$ la convocarea primarului eneral sau la propunerea a cel putin 2 primari de sectoare. La sedinte se anali%ea%a modul in care sunt aduse la indeplinire *otararile Consiliului +eneral al Municipiului Bucuresti si dispo%itiile cu caracter normativ ale primarului eneral si se pre%inta informari reciproce privitoare la activitatea consiliilor locale de sector$ avandu-se in vedere corelarea unor activitati necesare in vederea #unei functionari a administratiei municipiului Bucuresti. La sedinte participa de drept si prefectul municipiului Bucuresti. Primarii sectoarelor participa de drept la sedintele Consiliului +eneral al Municipiului Bucuresti si pot avea interventii la de%#aterea pro#lemelor aflate pe ordinea de %i. La sedintele comisiilor Consiliului +eneral al Municipiului Bucuresti pot participa presedintii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector. Presedintii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector au dreptul sa intervina la discutii fara a avea drept de vot.

Brasov 3tatutul Municipiului Bra.ov este ela#orat /n temeiul prevederilor @rdonan-ei de +uvern nr.!2"1: din au ust 2002$ privind 3tatutul-cadru al unit0-ilor administrativteritoriale .i cuprinde date .i elemente specifice care individuali%ea%0 municipiul Bra.ov /n raport cu celelalte municipii din Rom9nia. ?n conformitate cu prevederile Le ii nr. 2!1"2001$ privind apro#area Planului de amena'are a teritoriului na-ional 7 3ec-iunea a &>-a: Re-eaua de localit0-i$ municipiul Braov este municipiu de rangul I. Municipiul Bra.ov este persoan0 'uridic0 de drept pu#lic care are ca scop administrarea eficient0 a resurselor comunit0-ii. Subuniti administrativ teritoriale fr personalitate juridic Principalele %one$ relativ compact construite$ apar-in9nd$ din punct de vedere administrativ municipiului Bra.ov .i cuprinse /n cadrul limitei sale intravilane sunt rupate /n 'urul a trei uniti funcionale .i anume: 1. Oraul propriu !is este /mp0r-it /n 12 cartiere: Centrul >ec*i$ Centrul Bou$ Bartolomeu Bord$ Bartolomeu$ (stra$ 8lorilor 7 Craiter ;Jreiter4$ Boua 7 ,9rste$ Platforma &ndustrial0 Est 7 Ki%in$ Prund 7 Lc*ei$ Fractorul$ Fria' 7 I0rman$ >alea Cet0-ii 2. "ona Stupini 7 care este al 12-lea cartier al municipiului$ datorit0 specificului s0u economic .i mai ales structurii sale ur#anistice5 2. "ona #oiana Braov 7 av9nd un caracter total special de restul ora.ului datorit0 principalelor func-iuni: turism montan de nivel interna-ional. Foate cele trei unit0-i constituie o sin ur0 localitate$ municipiul Bra.ov$ /n conformitate cu Le ea nr. 2"1A:1$ a /mp0r-irii teritorial administrative a -0rii$ aflat0 /nc0 /n vi oare.

Autoritile administraiei publice locale. $adrul legal Municipiul Bra.ov este persoan0 'uridic0 de drept pu#lic care are ca scop administrarea eficient0 a resurselor comunit0-ii. Misiunea principal0 a autorit0-ilor administra-iei pu#lice locale din Municipiul Bra.ov ;Consiliul Local Bra.ov .i Primarul4 const0 /n executarea le ii .i prestarea de servicii /n #a%a le ii. @r ani%area$ func-ionarea$ competen-ele .i atri#u-iile$ precum .i autonomiei locale$ descentrali%0rii serviciilor pu#lice$ eli i#ilit0-ii estionarea autorit0-ilor resurselor care$ potrivit le ii$ apar-in municipiului Bra.ov$ se supun principiilor administra-iei pu#lice locale$ le alit0-ii .i consult0rii cet0-enilor /n solu-ionarea pro#lemelor locale de interes deose#it$ conform prevederilor Constitu-iei Rom9niei. (utorit0-ile administra-iei pu#lice prin care se reali%ea%0 autonomia local0 /n municipiul Bra.ov sunt consiliul local ca autoritate deli#erativ0$ .i primarul$ ca autoritate executiv0. Consiliul local .i primarul sunt ale.i /n condi-iile prev0%ute de Le ea privind ale erile locale. Competen-ele .i atri#u-iile autorit0-ilor administra-iei pu#lice locale sunt sta#ilite prinLe ea nr. 21!"2001 a administra-iei pu#lice locale$ cu modific0rile .i complet0rile ulterioare. (utonomia local0 confer0 autorit0-ilor administra-iei pu#lice locale dreptul ca$ /n limitele e ii$ s0 ai#0 ini-iative /n toate domeniile$ cu excep-ia celor care sunt date /n mod expres /n ompeten-a altor autorit0-i pu#lice. ?n rela-iile dintre autorit0-ile administra-iei pu#lice locale .i Consiliul Mude-ean$ pe de o parte$ precum .i /ntre Consiliul Local .i Primar$ pe de alt0 parte$ nu exist0 raporturi de su#ordonare. (utoritatea Consiliului Local Bra.ov .i a Primarului Municipiului Bra.ov se exercit0 pe teritoriul Municipiului Bra.ov. 3tructura politic0 .i comisiile consiliului local Bra.ov Bum0rul total al consilierilor locali ai municipiului Bra.ov este de 2N de consilieri$ /n temeiul rt. 2A al Le ii nr. 21! " 2001 a administra-iei pu#lice locale$ cu modific0rile .i complet0rile lterioare: La un numr de locuitori ntre 200.001 i 400.000, numrul de consilieri va fi de 27 de consilieri.

$omisiile $onsiliului %ocal& Comisia 1 7 Comisia de studii$ pro no%e economico 7 sociale$ #u et$ finan-e$ administrarea domeniului pu#lic .i privat al municipiului Bra.ov$ munc0 .i protec-ie social0. Comisia 2 7 Comisia de or ani%are a teritoriului .i de%voltare ur#anistic0$ reali%area lucr0rilor pu#lice .i conservarea monumentelor istorice .i de ar*itectur0. Comisia 2 7 Comisia pentru servicii pu#lice .i de comer-. Comisia ) 7 Comisia pentru activit0-i .tiin-ifice$ social 7 culturale$ /nv0-0m9nt$ s0n0tate$ activit0-i sportive$ de familie$ a rement .i asisten-0 social0. Comisia ! 7 Comisia pentru (dministra-ie pu#lic0 local0$ 'uridic0 .i de disciplin0$ p0strarea ordinii pu#lice$ protec-ie civil0$ respectarea drepturilor .i li#ert0-ilor cet0-ene.ti. Comisia : 7 Comisia pentru pro#leme de ospod0rie comunal0 .i locativ0$ a ricultur0$ cadastru$ fond funciar$ protec-ia mediului /ncon'ur0tor .i turism. Comisia N 7 Comisia de rela-ii externe$ rela-ii cu institu-ii .i or anisme interna-ionale .i ora.e /nfr0-ite$ cooperare sau asociere cu autorit0-i$ asocia-ii ori persoane fi%ice sau 'uridice din -ar0 .i str0in0tate. Consiliul local are ini-iativa .i *ot0r0.te$ /n condi-iile le ii$ /n toate pro#lemele de interes local$ cu excep-ia celor care sunt date prin le e /n competen-a altor autorit0-i pu#lice$ locale sau centrale.