INSTALATII PENTRU OBTINEREA COMBUSTIBILILOR ECOLOGICI DIN DESEURI PROVENITE DIN INDUSTRIA ALIMENTARA,AGRICULTURA SI ZOOTEHNIE

STUDENT: DUICAN EMILIAANDREEA GRUPA: 744

Producerea biogazului prin fermentare anaerob este considerat a fi tratamentul optim n cazul gunoiului animal, precum i n acela al unei largi varieti de deeuri organice pretabile acestui scop, deoarece astfel respectivele substraturi sunt transformate n energie recuperabil i n ngrmnt organic pentru agricultur. Fermentarea anaerob reprezint un proces microbiologic de descompunere a materiei organice, n lipsa oxigenului, ntlnit n multe medii naturale i aplicat astzi la scar mare pentru producerea de biogaz n reactoare-cistern, etane mpotriva ptrunderii aerului, n mod obinuit denumite digestoare.

CELE MAI NTLNITE CATEGORII DE MATERII PRIME SUNT URMTOARELE:

gunoiul de grajd reziduuri i produse agricole secundare deeuri organice digerabile din industria alimentar i agro-industrii (de origine vegetal i animal) fracia organic a deeurilor menajere i din catering (de origine vegetal i animal) nmoluri de canalizare culturi energetice (De exemplu, porumb, trestie chinezeasc Miscanthus, sorg, trifoi)

FACTORI CARE INFLUENTEAZA PRODUCTIA DE

BIOGAZ
Temperatura

pH alcalinitate Elemente nutritive Substane toxice Compoziia materiei organice Omogenizarea nclzirea Izolaia termic mbogirea cu microorganisme metanogene (inocularea)

UN SISTEM TIPIC PENTRU

TEHNOLOGIA BIOGAZULUI CONSIST N URMTOARELE COMPONENTE:

Colectarea gunoiului de grajd; Fermentarea anaerob; Stocarea produselor; Manipularea gazului; Utilizarea propriu zis a gazului.

mai multe operaii n fermele de animale manipuleaz dejecii sub form lichid, semilichid, semisolid i solid. Acestea sunt depozitate n lagune, bazine din beton, rezervoare i alte structuri, fiind n special proiectate pentru a corespunde cerinelor i regulilor de protecie a mediului.
Cele

BIOGAZ DE NIVEL FERMIER, DOTAT CU

UN DIGESTOR ORIZONTAL, DIN OEL

INOXIDABIL

PRIMA STAIE DE BIOGAZ LUETHE-CWT DIN ROMNIA N CONSTRUCIE

Proceseaz zilnic: pn la 30 t de reziduuri de abatorizare 30 mc de ap uzat din abatorizare dejecii de porcine siloz de porumb

Rezult: zilnic 5.500 mc. de biogaz, care prin cogenerare este transformat n energie electric i termic zilnic n jur de 65 tone de digestat (ngrmnt lichid/ pmnt de flori) ap la NTPA 001/2005 (Normativ privind colectarea, epurarea i evacuarea apelor uzate urbane)

STATIE DE BIOGAZ ZOOTEHNICA

SCHEMA DE AMPLASARE:
Se

refera la o crescatorie care are spatiu suficient disponibil. De regula crescatoria este dotata cu un volum de colectare (groapa sau bazin), sub sau n imediata apropiere a adaposturilor, din care dejectia este transferata cu ajutorul unei pompe spre depozitul final (laguna, bazin, batal, etc). ntre aceasta pompa si depozitul final se intercaleaza statia de biogaz, ea preluand dejectiile proaspete si deversand digestatul in depozitul final. Existenta unui separator prezinta un avantaj, intrucat se poate separa o parte din fractiunea lichida, care trece direct in depozit. n functie de cantitatea de dejectii utilizate se pot adauga si cantitati limitate de plante energetice, marind astfel cantitatea de biogaz produsa, deci si capacitatea instalatiei, fara a mari volumul fermentatorului.

Fluxul:
Dejectia (preferabil fractiune lichida si solida fara asternut), este transferata de catre pompa existenta prin separatorul (eventual existent) n bazinul de dejectii a instalatiei, care cuprinde cativa mc. In acest bazin se afla o pompa cu sistem de tocare si agitare, comandata de catre calculatorul instalatiei care dozeaza materia prima n proces. Dozarea se face dupa o reteta si la ore prestabilite. n cazul in care procesului se adauga siloz de plante energetice, acestea vor fi introduse deasemenea n aceast bazin n care vor fi amestecate cu ajutorul sistemului de agitare.

fermentator are loc o fermentare anaeroba, in cadrul careia se degaja biogazul. Acesta este colectat in cupola, de unde este dus prin conducta spre valorificarea lui. Materia prima intrata in proces, este eliminata printr-o conducta n depozitul final existent. Pentru stabilitatea procesului este necesar ca digestatul din fermentator sa fie tinut permanent la temperatura constanta, sa fie omogenizat si bineanteles sa fie respectata reteta de alimentare. Ca posibilitati de valorificarea biogazului, acesta poate fi ars ntr-o centrala termica n scopuri de incalzire (de ex. sera sau uscator de cereale, etc.) sau poate fi cogenerat, obtinandu-se energie electrica si energie termica.

PROCESUL STATIEI DE BIOGAZ ZOOTEHNICE

crescatoriile de animale exista din principiu un bazin n care se aduna dejectiile, acesta poate fi sub gratare sau in exteriorul halelor. Indiferent daca dejectiile sunt transferate de racloare sau prin alte metode n acest bazin, ele vor fi transferate de o pompa de dejectii sau prin cadere libera ntr-un depozit de stocare, fie subteran, suprateran, sub forma de batal, bazin din beton sau metalic. Statia de biogaz se intercaleaza n acest circuit, preia dejectiile proaspete, are loc procesul de fermentare si se deverseaza digestatul n depozitul de stocare.

 Prin

fermentare este descompusa fractiune materiei organice ramasa n dejectii, aceasta fiind transformata n biogaz. Biogazul din dejectii contine 50-60% metan, deci este un combustibil purtator de energie. Ca valorificarea energiei continute, exista posibilitatea ca acesta sa fie ars ntr-un motor cu aprindere interna care angreneaza un generator electric, asa numita cogenerare din care rezulta att curen electric ct si agent termic, poate fi ars ntr-o centrala termica pentru a produce abur sau utilizat n parte att pentru una ct si pentru cealalta varianta.

 Digestatul

rezultat este un fertilizant foarte valoros, deoarece prin descompunerea fractiunii organice, ngrasamntul anorganic continut poate fi absorbit foarte usor de plante, ca atare nu exista pericolul spalarii lui n apa freatica. Dat fiind ca, cantitatea de materie organica din dejectii este relativ redusa, are loc o reducere nesemnificativa a cantitatii de digestat.

Beneficiile principale din statia de biogaz: venitul din vnzarea curentului produs, plus certificatele verzi obtinute venitul din valorificarea agentului termic

 rezolvarea

problemelor de mediu - prin fermentare (fiind anaeroba = sistem nchis ermetic) se diminueaza mirosul aproape total digestatul (dejectiile trecute prin instalatie) se pot administra direct pe culturile agricole, nefiind necesara maturarea lor la adaugarea unor cantitati moderate de siloz de plante energetice, venitul creste puternic deoarece de ex. 1 tona de siloz de porumb produce biogaz la echivalentul a 10 tone de dejectii.