Sunteți pe pagina 1din 12

Zece inventii care au schimbat modul de viata al oamenilor

Inventiile care au schimbat evolutia omenirii au aparut in decursul istoriei. Unii dintre autorii lor au ajuns la descoperirile geniale printr-o intamplare, altii le-au obtinut prin studii indelungate si meticuloase. Au existat oameni care au imbunatatit tehnologii existente, ajungand la aplicatii revolutionare. Specia umana este una ingenioasa si de la momentul cand cineva a lovit un obiect de pamant, constatand ca poate fi o unealta si o arma, pana la Internet si telescopul spatial Hubble, a trecut o intreaga istorie a inventiilor. Unele sunt esentiale pentru omenire. Iata cateva din ele 1.Roata Inainte de inventarea rotii, in !"## i.d.Hr., capacitatea oamenilor de a transporta ceva pe uscat era extrem de limitata. $oata a facilitat aparitia carutelor, agriculturii si comertului, permitand aducerea marfurilor de la mari distante. Asta%i, roata face parte din stilul nostru de viata, fiind omnipre%enta de la masinile de &ormula ' si pana la ceasuri si turbine.

inventarea rotii

2.Cuiul (imeni nu cunoa)te cu exactitate c*nd a fost folosit+ pentru prima dat+ o bucat+ din metal pentru prinderea a dou+ buc+,i de lemn )i nici cine a inventat-o. -xist+, desigur, o probabilitate destul de mare ca aceasta s+ fi ap+rut .n timpul uneia dintre erele metalelor, de)i ideea unor tije metalice ascu,ite exista .nc+ dinainte, sub forma acelor de p+r )i a bro)elor ornamentale din aur, argint sau cupru. /ove%ile istorice indic+ faptul c+ cel mai rudimentar tip de cui a ap+rut prin jurul anului !### ..Hr. 0n vremea romanilor se foloseau cuiele forjate manual, .n special sub form+ de 1,inte2, obiecte aparent tipic romane folosite pentru fixarea buc+,ilor de piele, utili%ate )i .n pre%ent .n produc,ia de .nc+l,+minte. 3u oca%ia s+p+turilor arheologice )i a cercet+rii epavelor romane au fost descoperite tipuri diferite de cuie, dat*nd din jurul anului "##. 0n afara artefactelor descoperite, documentele istorice atest+ faptul c+ romanii foloseau cuiele,

.n .ntinsul lor imperiu, .ntr-o varietate larg+ de aplica,ii, inclusiv ca o component+ important+ a unei metode de execu,ie de o cru%ime inimaginabil+ crucificarea.

/e%voltarea cuiului a fost simpl+ )i liniar+, acesta suferind .mbun+t+,iri doar .n situa,iile .n care, la fel ca )i pentru alte inven,ii, s-au reali%at progrese ale procesului de producere. 0n orice loc .n care se g+seau minereuri de fier, oamenii puteau, cu ajutorul unor cuno)tin,e minime de metalurgie, s+ construiasc+ cuptoare rudimentare de topire, proces termic prin care metalele sunt aduse la o form+ .n care pot fi utili%ate. 4rin acest proces se putea ob,ine o gam+ larg+ de obiecte simple din fier, de exemplu unelte de buc+t+rie, potcoave de cai, jen,i de ro,i pentru c+ru,e, piese pentru construirea cor+biilor, precum )i uneltele cu care acestea erau fasonate, u)ur*nd astfel via,a oamenilor. 5 perioad+ .ndelungat+, p*n+ .n anii '6##, confec,ionarea cuielor utili%ate la construirea caselor, cor+biilor, c+ru,elor sau butoaielor a c+%ut .n sarcina fierarului sau, mai precis, a 1forjorului de cuie2. 7otu)i, acest lucru nu era at*t de simplu pe c*t pare la prima vedere, deoarece propriet+,ile lemnului varia%+, iar o sc*ndur+ de lemn va cr+pa de-a lungul fibrelor dac+ forma )i dimensiunile cuiului nu sunt potrivite. 0n secolul al 89I-lea era folosit+ o gam+ larg+ de cuie, inclusiv 1cuiul f+r+ cap2 sau cuiul de finisare. Acest cui este foarte sub,ire, asem+n+tor unei buc+,i de s*rm+, av*nd capul rotunjit, astfel c+ putea fi 1.ngropat2 .n .ntregime .n lemn )i practic disp+rea. &ara cuie, civili%atia umana s-ar fi destramat. Aceasta inventie-cheie datea%a de mai bine de :### de ani, devenind posibila numai dupa ce oamenii au putut sa toarne metalul in forme. Inainte de cuie, structurile din lemn erau construite prin imbinari in punctele de sustinere. Se crede ca surubul a fost inventat de Arhimede, in secolul al treilea i.d.Hr.

surubul, inventat de Arhimede 3.Busola Originea busolei este incert+. -ste aproape sigur c+ primii care au observat propriet+,ile magnetului au fost chinezii, dar este greu de afirmat c+ l-au folosit pentru orientare .nc+ din mileniul al III-lea ..Hr. ;a .nceput l-au utili%at pentru c+l+toriile terestre. 1Acul care indica sudul2 era o a)chie de piatr+ magnetic+ a)e%at+ pe o bucat+ de trestie care, plutind pe apa unui ba%in p+stra direc,ia (-S indiferent de ocolurile f+cute de vehicul. Se pare c+, timp de milenii, chine%ii au utili%at o busol+ elementar+, f+r+ s+ fi avut ideea de a o folosi )i .n naviga,ie. 0ntre timp, arabii, care frecventau porturile Indiilor, ca )i chine%ii, au descoperit secretul acului magnetic )i l-au introdus, la r*ndul lor, .n Spania, de unde folosirea lui s-a r+sp*ndit .n toat+ -uropa. 0ntr-un poem de <u=ot de 4rovins dat*nd din ''>#, se face alu%ie la o piatr+ 1ur*t+2)i 1negricioas+2 numit+ 1nsoitoarea marinarilor2. ;a origine, instrumentul era alc+tuit din aceast+ piatr+ a)e%at+ pe dou+ paie .ntr-o fiol+ cu ap+. Apoi, s-a folosit un ac lung de fier magneti%at fixat axial .ntr-o bucat+ de trestie. Instrumentul cu ac plutitor se numea calamit.

9echii navigatori se orientau dupa stele in explorarile lor pe mare, insa aceasta metoda nu functiona in timpul %ilei, sau in noptile noroase, si era periculos sa te aventure%i departe de coasta. 3hine%ii au inventat busola intr-o perioada intre secolele I8 si 8I? primele busole erau facute din magnetita, un minereu de fier puternic magneti%at, proprietate pe care ei o studiau de cateva veacuri. 4rimele busole nu aveau ace magnetice, ci un fel de linguri din magnetita slefuita, ase%ata pe o suprafata plana. @usola a fost transmisa europenilor si arabilor prin contactele nautice cu chine%ii.

0n 'A>!, portughe%ul errante a avut ideea de a ata)a acului o ro%+ cu ini,ialele numelor v*nturilor ce suflau din sectorul corespun%+tor acesta era com!asul. /up+ '"!B, ini,ialele numelor v*nturilor au fost .nlocuite .n ro%a v*nturilor cu cele ale cuvintelor "or#$ %u#$ &st )i 'est. 0n '>6!, fi%icianul engle% (illiam )hom!son, mai t*r%iu *or# +elvin, a perfec,ionat considerabil compasul )i i-a m+rit preci%ia. Cai t*r%iu, ro%a a fost a)e%at+ .ntr-un lichid care .i amorti%a mi)c+rile, protej*nd-o de vibra,ii )i de %druncin+turi.

busola, inventata de chinezi ,.)i!arul <ermanul Dohannes <utenberg a inventat prima tiparnita in anul 'AA#. 9itala pentru reali%area ei, a fost turnarea manuala, o noua tehnica datorita careia au putut fi create, rapid, cantitati mari de piese metalice in miscare. Aparitia tiparnitei a crescut exponential vite%a cu care au putut fi raspandite cartile, conducand la diseminarea rapida a cunoasterii, pentru prima data in istorie. 4ana in anul '"##, tiparnita a adus -uropei peste :# de milioane de volume. 7otodata, tiparnita a permis accesul masiv al populatiei la @iblie, ceea ce a dus la diverse interpretari alternative, inclusiv ale te%elor lui Cartin ;uther, care si le-a tiparit si le-a expus pe usile catedralei din Eittenberg, declansand reforma protestanta.

inventarea tiparnitei -ohannes .ens/leisch zur *a#en zum .utenberg Fn. '!G> H d. ! februarie, 'AB>I a fost un metalurgist i inventator german. -ste creditat cu inventarea unui nou tip de pres+ tipografic+ ce folosea, pentru prima dat+ .n -uropa, litere mobile, cu crearea aliajului folosit pentru acest tip de matrie i cu reali%area unei .ntregi serii de cerneluri pe ba%+ de uleiuri. 5riginea primelor prese ale lui <utenberg este neclar+, mai muli autori consider*nd presele sale iniiale drept adapt+ri ale preselor mai vechi deja existente. 3onform impactului avut, inventarea de c+tre <utenberg a presei cu litere mobile .n -uropa repre%enta o substanial+ .mbun+t+ire a presei fixe, care era deja utili%at+. 3ombin*nd aceste elemente .ntr-un sistem de producie, invenia sa a permis tip+rirea rapid+ a materialelor scrise i o explo%ie a informaiei .n -uropa renascentist+. <utenberg s-a n+scut .n oraul german Cain%, fiul unui negustor numit &riele <ensfleisch %ur ;aden, care a adoptat numele de familie Jzum GutenbergJ dup+ numele cartierului .n care se mutase familia sa. <utenberg s-a n+scut .ntr-o familie de patricieni bogai, care aveau o genealogie datat+ p*n+ .n secolul al treispre%ecelea. 4+rinii s+i erau aurari i b+teau moned+.

0.1otorul cu ar#ere interna In acest motor are loc combustia interna a combustibilului, la temperatura ridicata, procesul punand in miscare un piston. Astfel, motorul cu ardere interna converteste energia chimica in forta mecanica. /upa decenii de perfectionari, motorul este o masinarie destul de sofisticata, insa principiul sau de functionare este acelasi ca in ultima parte a secolului al 8I8lea, cand a fost inventat, conducand omenirea in -ra Industriala.

Motorul cu ardere interna "i2olaus 3ugust Otto Fn. 'A iunie '>!:, Hol%hausen an der Haide, (assau? d. :B ianuarie '>G', KLlnI a fost un inventatorgerman, n+scut .n /ucatul (assau. A locuit .n &rana unde s-a interesat de mainile cu ga% ale inginerului france% -tienne ;enoir. 5tto a fost inventatorul primului motor cu combustie intern+ care ardea .n mod eficient combustibilul direct .ntr-o camer+ cilindric+ cu piston mobil, micarea efectu*ndu-se de-a lungul generatoarei cilindrului. /ei fuseser+ inventate i alte motoare cu combustie intern+ Fde exemplu, de c+tre -tienne ;enoirI, acestea nu s-au ba%at pe patru timpi separai. 3onceptul de patru timpi este posibil s+ fi fost deja discutat la data inveniei lui 5tto, dar el a fost primul care l-a pus .n practic+. 3iclul 5tto Cotorul 5tto a fost conceput ca un motor staionar? aciunea motorului const+ .ntr-o micare .n sus sau jos a unui piston .ntr-un cilindru. 5tto l-a v*ndut doar ca pe un motor staionar. Utili%at mai t*r%iu drept motor de automobil, .ntr-o form+ adaptat+, sunt implicai patru timpi sus-jos '. Admisie descendent+ - c+rbune, ga% i aer intr+ .n camera pistonului :. 3ompresie adiabatic+ .n sens ascendent - pistonul comprim+ amestecul !. Ardere i destindere adiabatic+ descendent+ - amestecul de combustibile se aprinde printr-o sc*nteie electric+ i arde A. -vacuarea ascendent+ H degaj+ ga%ele de eapament din camera pistonului. 4otrivit recentelor studii istorice inventatorii italieni -ugenio @arsanti i &elice Catteucci au brevetat o prim+ versiune care funciona eficient a unui motor cu combustie intern+ .n '>"A .n ;ondra Fpatent nr. '#6:I. Se susine c+ motorul 5tto este .n multe privine inspirat din precedentele invenii ale acestuia, dar, deocamdat+ nu exist+ nicio documentaie despre un motorul de inspiraie italian+ creat de 5tto. 4.)ele/onul 3u toate ca mai multi inventatori s-au implicat in proiecte vi%and transmiterea electronica a vocii omenesti, Alexander <raham @ell a fost primul care a patentat telefonul electric, in '>6B. Inventia lui a avut un succes imediat, revolutionand comunicatia globala.

primul telefon electric Inventat in martie '>6B de Alexander <raham @ell , telefonul e una dintre cele folosite servicii de telecomunicatie din lume. /esi au avut loc imbunatatiri semnificative in felul in care sunt transmise mesajele pe distante mar, operatiunea de ba%a s-a schimbat doar putin in cursul secolelelor. Un telefon este compus dintr-un emitator, un receptor si un disc sau un mecanism dotat cu butoane pentru formarea numerelor. -mitatorul transforma sunetul intr-un curent electric fluctuant, pe cand receptorul retransforma acel curent in sunet. 7elefonul poate functiona datorita deplasarii sunetului prin aer sub forma de unde. 3uvintele sunt transportate de ele prin aerul miscat de cor%ile vocale. Aceste unde sonore exercita o forta destul de mare pentru a indoi usor a folie subtire de metal. /iafragma de metal revine la po%itia initiala dupa trecerea sunetului. Astfel, ea vibrea%a dupa modelul undelor de sunet. Un emitator e format dintr-o asemenea diafragma mica de metal ce acopera o camaruta cu granule de carbon. Un curent electric trece constant prin ea si prin carbon. 3and granulele sunt strans lipite, ele permit unei cantitati mai mare de curent electric sa treaca decat daca sunt mai rasfirate. 3and un val de unde sonore presea%a pe diafragma, ea comprima carbonul si foarte mult curent isi face loc. Apoi, cand folia metalica revine in po%itia initiala, curentul revine si el la normal. Astfel, intensitatea lui depinde de undele provocate de voce, variatiile repre%entand replica electrica a vorbirii. Acest curent electric fluctuant se deplasea%a catre receptorul telefonului. Inauntrul partii sale superioare este o sonerie intre un magnet permanent si o bobina. Atasata de sonerie e o diafragma de plastic. 3and variatiile curentului trec prin bobina, devine un electromagnet. 9ariatia atractiei magnetului asupra soneriei determina diafragma sa vibre%e, transmitand unde sonore au%ite ca voci umane. A treia parte din care e alcatuit telefonul este discul sau mecanismul dotat cu butoane care permite utili%atorilor sa comunice aparatului si centralei unde doresc sa apele%e. &ormarea se efectuea%a prin transmiterea unei serii de pulsatii centralei. /e exemplu, pentru cifra G, curentul e intrerupt de noua ori, pentru > de opt ori etc.

3and este format un numar, pulsatiile se deplasea%a prin cabluri de cupru ce leaga aparatul de o centrala telefonica locala. Acolo, aceste coduri sunt descifrate si legatura este facuta cu linia telefonica dorita. -xista mai multe tipuri de centrale telefonice cea mai veche, acum aproape total inlocuita, e cea electromagnetica cu bare transversale, in cadrul careia un strat de bare transversale, conductoare de curent, e ase%at ori%ontal si separat cu cateva miimi de inch de un strat similar, ase%at vertical. -lectromagnetii declansati de impulsurile codificate misca bara potrivita, creand un circuit intre conexiunile emise si primite. Un tele/on mobil sau tele/on celular F.nt*lnit i sub formele substantivi%ate 1un celular2, 1un mobil2I este un dispo%itiv electronic portabil care funcionea%+ f+r+ fir Fprin radioI pe ba%a reelei <SC i este folosit .n general pentru comunicaiipersonale la distan+ mare. 7elefoanele portabile care nu se ba%ea%+ pe reeaua <SC nu trebuie numite 1mobile2, dei sunt deplasabile, v. mai jos. Ciniaturi%area continu+ a permis ca .n %ilele noastre .n telefoanele mobile s+ se mai integre%e o serie .ntreag+ de funciuni suplimentare, ca de ex. dictafon, aparat de fotografiat i filmat, aparat de accesat Internetul i Mebul, <4S, radio i multe altele, astfel re%ult*nd un nou gen de telefon mobil, foarte 1inteligent2, numit smartphone. 7elefonul a devenit portabil la :# februarie 'GA:, c*nd americanul /onald C. Citchell a cerut eliberarea unui brevet pentru telefonul s+u mobil, 1$adio portabil pentru transmisie i recepie2. /ispo%itivul transmitea folosind unde scurte, avea o ra%+ de aciune limitat+ i c*nt+rea nu mai puin de :," Ng. Au mai trecut !" de ani p*n+ c*nd telefoanele mobile au .nceput s+ fie folosite pe scar+ larg+, de oamenii obinuii. Inventatorul primului telefon mobil este considerat dr. Cartin 3ooper, fostul manager de sistem din cadrul companiei Cotorola. 4rimul apel de pe un telefon mobil a fost f+cut de 3ooper la ! aprilie 'G6!. Abia .n 'G>! Cotorola a pre%entat primul telefon mobil comercial din lume, /=na 7A3 >###8. 0n %iua de a%i telefonia celular+ sau mobil+ se ba%ea%+ pe standardul de comunicaii i reeaua <SC. 4rin contrast, exist+ i sisteme de telefonie f+r+ fir care nu se numesc 1mobile2, dei i ele continu+ s+ funcione%e dac+ utili%atorul se deplasea%+

sisteme /-37 - pentru distane mici de p*n+ la cca !# m, .n locuin+ sau la locul de munc+, sisteme ba%ate pe ben%i speciale radio, v. $adio 3@, sisteme instalate de ex. pe avioane i vapoare care pentru radiotelefonie folosesc satelii de telecomunicaii sisteme speciale militare i de poliie.

5.Becul electric )homas 3lva &#ison Fn.'' februarie '>A6- d.'> octombrie 'G!'I a fost un important inventator i om de afaceri american a sf*ritului desecol 8I8 i .nceput de secol 88. A fost cunoscut i ca "Magicianul din Menlo Park", fiind i cel mai prolific inventator al timpului prin aplicarea practic+ a descoperirilor tiinifice F'G#! breveteI. -ste un autodidact, .ns+ acest lucru nu l-a .mpiedicat s+ reali%e%e invenii .n domeniul electricit+ii Fbecul cu filamentI,

telefoniei, al sistemului de transmisie multipla a telegramelor, .nregistr+rii mecanice a sunetului FfonografulI i cinematografiei - Ninetoscopul. 0n lumea industriei introduce noiunea de producie de serie. 4entru meritele sale, Academia American de Arte i tiin .i acord+ .n anul '>G" "Premiul Rumford" pentru activitatea din domeniul electricit+ii i .n anul 'G'" "Medalia Franklin" pentru contribuia sa pentru binele umanit+ii. -dison s-a n+scut .n Milan, 5hio, Statele Unite ale Americii i i-a petrecut copil+ria .n Cichigan. A fost parial surd din adolescen+, ceea ce nu l-a .mpiedicat s+ devin+ operator de telegraf .n anii '>B#. 4rimele invenii ale lui au fost legate de telegraf. 0n adolescena sa, -dison a lucrat i .n alte domenii, v*n%*nd m*ncare i bomboane c+l+torilor prin trenuri. 4rimul s+u brevet de invenie a fost obinut pentru maina electromagnetic de nregistrat voturi .n :> octombrie '>B>. @ecul electric a schimbat intreaga lume permitand oamenilor sa lucre%e si sa fie activi si noaptea. 4otrivit unor istorici, cu toate ca :A de persoane au fost implicate la modul esential in inventarea becului cu incandescenta, 7homas Alva -dison este considerat inventatorul primar deoarece a creat un sistem de iluminat complet functional, inclusiv generatorul electric si cablajele, precum si becul cu filament de carbon, in '>6G.

primul bec electric 6.7enicilina -ste una dintre descoperirile faimoase din istoria omenirii. In 'G:>, cercetatorul scotian, Alexander &leming, a descoperit H accidental H ca o ciuperca, vinovata de contaminarea unei culturi bacteriene, era extrem de activa in distrugerea microorganismelor. $espectivul mucegai s-a dovedit a fi penicilina, perfectionata in urmatoarele doua decenii si fabricata ca un medicament cu numele atat de bine cunoscut.

Ale!ander Fleming, inventatorul penicilinei 7enicilina este un antibiotic derivat din fungii penicillium. 3u toate c+ descoperirea ei .i este atribuit+ lui Alexander &leming F'G:>I,O'P.n anul '>6# medicul engle% Dohn Scott @urdonSanderson descoperise deja o leg+tur+ .ntre mucegai i cultivarea bacteriilor. 4rimul care a semnalat, in '>>", actiunea inhibanta a substantelor elaborate de microorganisme a fost savantul roman 9ictor @abe? tot el a sugerat ca aceste substante ar putea fi utili%ate in scop terapeutic pentru distrugerea agentilor patogeni. Aceste fapte constituie o anticipatie genialaOjudecat+ de valoareP a savantului roman care, cu "# de ani inaintea descoperiri epocale a lui &leming Fobtinerea penicilineiI, a intuit efectele practice ce le-ar putea avea pentru terapeutica antagonismul microbian 4enicilina acionea%+ .n special asupra bacteriilor gram po%itive, are formula chimic+ 3GH''(:5AS. 0n pre%ent multe tulpini de bacterii au devenit prin folosirea iraional+ a antibioticului penicilino-re%istente.

8.Internetul Sistemul global de conectare a computerelor, Internetul, este creatia cercetatorului ;aMrence $oberts. In anii QB#, el a conceput o retea de comunicare pentru departamentul american al apararii, retea cunoscuta drept A$4A(-7, predecesorului indispensabilului Internet.

inventarea "nternetului /e)i are o istorie cu mult mai scurt+ dec*t alte inven,ii, internetul este poate cea care ne-a schimbat vie,ile cel mai mult. 7ermenii Internet )i internet provin din .mpreunarea artificial+ )i par,ial+ a dou+ cuvinte engle%e)ti interconnected R interconectat )i netMorN R re,ea. 3onform defini,iei, Internetul este un sistem public disponibil la nivel mondial de re,ele de calculatoare interconectate, care transmit date prin comutare de pachete folosind un standard Internet conform protocoalelor FregulilorI de comunicare 17ransmission 3ontrol 4rotocol2 )i 1Internet 4rotocol2, numite .mpreun+ 1stiva 734SI42. 4recursorul Internetului datea%+ din 'GB", c*nd Agen,ia pentru 4roiecte de 3ercetare 0naintate de Ap+rare - a Cinisterului Ap+r+rii, /epartment of /efense sau /od din SUA F/efence Advanced $esearch 4rojects Agenc=, en /A$4AI a creat prima re,ea de computere interconectate sub numele A$4Anet. Super-re,eaua de Internet din %ilele noastre a re%ultat din extinderea permanent+ a acestei re,ele ini,iale A$4Anet. A%i pe glob exist+ un singur Internet, care .ns+ este uria)? el ofer+ utili%atorilor s+i o multitudine de informa,ii )i servicii precum e-mail, MMM, &74, <+%duire Meb FMeb hostingI )i multe altele, unele dintre ele fiind numai contra cost.

19. C&3%:* Inainte de aceasta descoperire, timpul era inseparabil de evenimente, cel mai important fiind considerat rotirea 4amantului in jurul Soarelui. 4e vremuri, in antichitate, exista doar Jtimpul localJ, nu se stia de <C7. /aca iti dadeai intalnire cu cineva, nu exista Jsfertul academicJ, ci eventual Jne vom vedea la apusul soareluiJ. Ciscarea astrelor era cea mai sigura cale spre determinarea si organi%area timpului. 5mul obisnuia pe vremuri sa citeasca informatiile in functie de fenomenele naturii, gesturile si obiceiurile animalelor s.a., pana la crearea unor obiecte rudimentare, dar care indicau cu preci%ie fiecare secunda. In jurul anului !## i.3, preotii si astronomii asiro-babilonieni au impartit %iua in :A de ore cu durata egala si au divi%at orele in B# de minute. Se pare ca primul instrument folosit de om pentru a masura timpul a fost un orologiu solar, un fel de meridian inventat in -gipt in :### i.3. Acesta consta dintr-un obiect plat luminat de soare, care isi proiecta umbra pe un cadran pe care erau desenate punctele orare. 3ateva secole mai tar%iu s-a nascut adevaratul ceas, format dintr-un ax drept, numit gnomon, care isi proiecta umbra pe un plan ori%ontal. 5bservand po%itia umbrei, care se muta de la est spre vest, urmarind traiectoria soarelui, oamenii reuseau sa stabileasca ora. 7ot egiptenii au inventat un alt ceas, si anume orologiul cu apa. Apoi, s-a ajuns la inventarea clepsidrei si, ulterior, a ceasului care functionea%a pe ba%a unui sistem mecanic. 4rimele ceasuri mecanice au fost construite in -uropa in jurul secolului al 8lII-lea. Acestea masurau timpul actionand o sonerie in anumite momente ale %ilei si inca nu aveau cadrane sau sageti. 3adranul a fost aplicat pentru prima data unui orologiu mecanic in '!BA, de italianul <iovanni /ondi. 5rologiul sau era dotat cu sapte cadrane care, in afara de faptul ca indicau ora, aratau si miscarea planetelor. /e o buna apreciere in epoca s-au bucurat ceasul cu pendula sau ceasul cu cuc. Si n-a mai fost decat un pas pana la aparitia ceasurilor electronice, orologii ultrasofisticate sau afisajele de pe desNtop-ul computerului. Si asta pentru ca asta%i traim in Jera vite%eiJ, cand totul este planifica strict in agende, trebuie sa fim Jla timpJ undeva si avem mereu deadline-uri. 5are ce ne-am face fara ticaitul secundarului sau alarma ceasuluiT