Osho revolutia interioara Osho spune: "Mesajul meu nu este o doctrina, nu este o filizofie. INTROD !

"R" #rocesul evolutiei spirituale este un proces de e$tindere a constiintei. %r&orii sunt mai constienti decat stancile, animalele suni mai constiente decat ar&orii, oamenii sunt mai constienti decat animalele, un 'uddha este mai constient decat omul o&isnuit. (tarea de 'uddha, constiinta chrisiica, iluminarea sunt e$presii care desemneaza ) toate ) nasterea constiintei perfecie. Materia este in intre*ime inconstienta+ un 'uddha este total constient, iar omul se afla intr)un stadiu intermediar: nu este nici una, nici alta. "l nu mai este un animal, dar nici nu a devenit inca zeu. "l nu mai este ceea ce a fost si nici nu este ceea ce ar putea sa devina. ,"volutia inconstienta se sfarseste odaia cu aparitia omului, ne spune Osho+ odata cu el incepe evolutia constienta. Dar evolutia constienta nu incepe de la sine+ acest lucru nu se realizeaza decat daca e$ista o decizie a voastra., Deoarece viata implica e$istenta miscarii, sta*narea este imposi&ila. -ie evoluam, indreptandu)nc spre un plan superior de constiinta, fie re*resam+ depinde de noi. Decizia este inevita&ila. !hiar si in)deci)zia este o decizie su&tila) Majoritatea oamenilor cauta uitarea: intoarcerea ta inconstienta. O realizeaza prin intermediul alcoolului si al dro*urilor, prin munca, activitate se$uala sau stimulare senzoriala. Numai unii dintre ei se hotarasc sa realizeze calatoria spre constiinta superioara) Tocmai acestei minoritati i se adreseaza conferintele lui Osho, reunite in prezenta lucrare. Osho incepe acolo unde se opreste psiholo*ia occidentala. "l mer*e mai departe decat -reud, .un* si dccal descoperirile recente despre potentialul uman. Daca psiholo*ia freudiana este de ordin patolo*ic, iar aceea a lui Maslo/ se refera la omul sanatos din punct de vedere mental, aceea a lui Osho se refera la iluminare. Ia starea de 'uddha. Osho nu este doar un maestru iluminai ci si un e$pert in psiholo*ie. "l ne face sa stra&atem straturile fiintei, revelandu)nc treptat profunzimile intime si ascunse din noi. #lecand de la psihic, el avanseaza ) pas cu pas ) spre transcendent. #lecand de la domeniul cunoscut, el avanseaza spre ceea ce este inco*nisci&i0 #lecand din punctul in care suntem, el ne duce acolo unde putem ajun*e: "in Orient nu vor&im despre psiholo*ie ci despre fiinta+ nu vor&im despre sanatate mentala ci despre pro*res spiritual+ nu vor&im despre ceea ce faceti ci despre ceea ce sunteti" #ro&lemele a&ordate de Osho in conferintele din aceasta carte nu se refera la nimic altceva decat Ia formarea omului nou. (in*ura sa preocupare este aceea de a crea atmosfera in care sa fie posi&ila realizarea slarii))de)'uddha. #entru ca aceasta realizare sa ai&a loc, spune el, tre&uie sfl ne acceptam tn totalitate. Nu tre&uie sa ne*am nici irationalul nici rationalul, nici intelectul nici afectivitatea, nici stiinta, nici reli*ia. Omul tre&uie sa pro*reseze in mod li&er, mer*and de la un pol la celalalt. "(piritul tre&uie sa fie educat in mod lo*ic si rational, spune el, dar in acelasi timp si prin meditatie 1non) rationala2+ tre&uie sa educam ratiunea dar)in acelasi timp ) si partea afectiva. indoiala tre&uie sa e$iste dar ) de asemenea ) st credinta... Nu poate pro*resa nici cel care nea*a

irationalul, nici cel care nea*a rationalul Nu puteti protpesa daca acest lucru nu se realizeaza in totalitate," Osho nu este un filozof) 0im&ajul sau nu este facut pentru a ne umple mintea de cunoastere+ ci ne incita sa e$perimentam direct ceea ce se afla dincolo de cuvinte+ ne incita la evolutie interioara, la realizarea ultima a potentiali tatilor noastre, a semintei pe care o avem in interiorul nostru. Ma (at3a 'harti

4.

R"5O0 TI% INT"RIO%R%

"ste capa&il omul, din punctul de vedere al speciei, sa atin*a iluminarea In viitor6 In ce punct al evolutiei se *aseste el In prezent6 #rocesul natural si automat al evolutiei se sfarseste odata cu omul. Omul este ultimul produs al evolutiei inconstiente. Odata cu el incepe evolutia constienta. Tre&uie sa luam in considerare mai multe aspecte. #rimul: evolutia inconstienta este mecanica si naturala. "a se realizeaza de la sine. #e parcursul ei, constiinta se dezvolta. Iar la aparitia constiintei, evolutia inconstienta se opreste, o&iectivul ci fiind atins. "volutia inconstienta nu isi justifica e$istenta decat pana in punctul aparitiei constiintei. Omul este constient. intr)un fel, el a realizat iranscenderca naturii. Natura a devenit neputincioasa In ceea ce)7 priveste+ ultimul produs posi&il al evolutiei naturale s)a actualizai. Omul este li&er sa decida daca doreste sau nu sa evolueze. %l doilea aspect: evolutia inconstienta este un fenomen colectiv, in timp ce evolutia constienta este individuala. "a mer*e dincolo de specie. De acum inainte, evolutia va fi un proces individual. !onstiinta creaza individualitatea. inainte de dezvoltarea constiintei, individualitatea era ine$istenta: nu e$ista decat specia. %tata timp cat evolutia este inconstienta, procesul este automat, fara nici o incertitudine. Totul se petrece pe &aza le*ii cauzei si efectului. "$istenta este mecanica si si*ura. insa odata cu aparitia omului, odata cu constiinta, apare incertitudinea. Nimic nu mai este si*ur. "volutia arc loc sau nu. #otentialitatea e$ista, dar decizia depinde de fiecare individ in parte. %cest fapt e$plica starea de an$ietate. (pecific inferioare omului nu cunosc an$ietatea, deoarece ele nu cunosc decizia. Totul se intampla prin necesitate. Nu e$ista decizie, deci nici entitate care decide si, fn a&senta acesteia din urma, an$ietatea nu poate e$ista. !ui sa)i fie frica6 !ine sa fie intr)o stare tensionata6 !and decizia devine posi&ila, an$ietatea o urmeaza, la fel ca o um&ra. Totul devine decizie, efort constient. Responsa&ilitatea va apartine in intre*ime. Daca este un esec, asta este. Responsa&ilitatea esecului va revine voua. Daca reusiti, reusiti. Responsa&ilitatea reusitei va revine, de asemenea. (i, dintr)un anumit punct de vedere, orice decizie este ireversi&ila. Nu puteti sa o evitati, nici sa o uitati, nici sa o depasiti. Decizia voastra va determina destinul. "a ramane cu voi, este parte inte*ranta din voi+ nu puteti ne*a acest fapt. Numai ca decizia voastra este intotdeauna un joc. Orice decizie se ia in intuneric, in sensul ca nimic nu mai este si*ur.

Tocmai aici *asim cauza an$ietatii umane. %n$ietatea o patrunde pana la radacinile sale. !eea ce il framanta in primul rand pe om este intre&area: a fi sau a nu fi, a face sau a nu face. % face aceasta sau a face cealalta. In)decizia este imposi&ila. !and nu decideti, atunci de fapt decideti sa nu luati nici o decizie+ aceasta este tot o decizie. in consecinta, decizia este o necesitate ) nu puteti sa va a&tineti de la a decide. % nu decide are acelasi efect ca oricare alta decizie. -rumusetea, demnitatea si *loria omului provin din constiinta sa, chiar daca ea este ) in acelasi timp ) si o povara. 8loria si povara isi fac aparitia odata cu constiinta. Orice pas determina o oscilatie intre cele doua. Odata cu omul, apare decizia si constienta. Omul poate evolua, dar numai prin efortul individual. #uteti evolua sau nu pana la starea)de) 'udhha. Depinde de voi. "volutia este deci fie colectiva inconstienta, fie individuala ) si deci constienta. De fapt, termenul de evolutie su&intele*e pro*resia inconstienta si colectiva, astfel incat in cazul omului ar fi prefera&il sa se foloseasca termenul de "revolutie". Odata cu omul apare posi&ilitatea revolutiei. %cest cuvant asa cum il intele* eu, implica un efort constient si individual in sensul evolutiei. %ltfel spus, este un proces care tre&uie sa duca notiunea de responsa&ilitate pana in punctul ei e$trem 1chiar daca nu sunteti raspunzatori decat de propria voastra evolutie2. De o&icei, omul tinde sa scape de responsa&ilitatea evolutiei sale, de responsa&ilitatea li&ertatii de decizie. ii este foarte frica de li&ertate. (clavul nu este responsa&il pentru propria sa viata+ responsa&ilitatea o poarta altii in locul lui. Dintr)un anumit punct de vedere conditia de sclavie este foarte conforta&ila+ ea nu are nici o *reutate. (clavul este li&er in sensul ca scapa de contradictia deciziei constiente. insa, din momentul in care sunteti li&eri sa ale*eti, tre&uie sa luati propriile voastre decizii. Nimeni nu va o&li*a sa faceti ceva: toate solutiile va sunt deschise. (i atunci incepe tensiunea mentala, iar omul incepe sa se teama de li&ertatea sa. %tractia pe care o e$ercita ideolo*ii ca fascismul sau comunismul provine din faptul ca ele ofera o solutie pro&lemei li&ertatii si il eli&ereaza pe om de responsa&ilitatea sa individuala. "le il eli&ereaza de povara pe care i)o impune responsa&ilitatea, in acest caz devine responsa&ila societatea. !and lucrurile mer* prost, mai ramane posi&ilitatea de a acuza statul: or*anizatia. in aceste forme sociale omul nu este decat un element de structura colectiva. Numai ca, asa cum aceste forme nea*a li&ertatea individuala, tot astfel ele nea*a si posi&ilitatea evolutiei umane. "le refuza e$traordinara posi&ilitate oferita de revolutie, inclusiv totala transformare a fiintei umane. Odata cu ele, posi&ilitatea de implinire ultima este distrusa+ are loc o re*resie, o intoarcere spre animalitate. #entru mine, evolutia nu este posi&ila decat daca este &azata pe responsa&ilitatea individuala. 5oi sin*uri sunteti raspunzatori. %ceasta responsa&ilitate este de fapt o mare &inecuvantare ascunsa. Odata cu ea apare lupta care, in final, conduce la atentia eli&erata de decizie. 5echea schema a evolutiei inconstiente a luat sfarsit odata cu omul. #uteti sa recadeti in ea, insa este imposi&il sa ramaneti acolo. -iinta voastra s)ar revolta. Omul are constiinta+ el tre&uie s)o pastreze. Nu are de ales. -ilozofii cum ar fi %uro&indo atra* mai ales fiintele care cauta escapismul. "i afirma e$istenta evolutiei colective. Divinul va co&ora asupra oamenilor si vor primi, cu totii,

iluminarea. #entru mine acest proces este de neconceput. (i chiar daca posi&ilitatea ar e$ista, ea ar fi inutila. Daca atin*eti iluminarea fara sa faceti eforturi personale, ea nu are nici o valoare. "a nu va aduce e$tazul ce incoroneaza efortul. O considerati normala, la fel cum va considerati normali ochii, mainile, sistemul respirator. %cestea sunt &inecuvantari si*ure, dar pe care nu le aprecieaza nimeni, care nu sunt dra*i nimanui. intr)o zi va veti naste in starea de iluminare, asa cum promite %uro&indo. %cest lucru va fi insa inutil. O multime de lucruri va vor fi accesi&ile, dar pentru ca au fost do&andite fara tensiune, fara durere, ele nu vor mai avea pentru voi nici un sens: sensul lor va va scapa. "fortul constient este indispensa&il. implinirea este mai putin semnificativa decat efortul in sine. Tocmai efortul ii confera o semnificatie+ tocmai lupta o pune in valoare. Dupa parerea mea, iluminarea de ori*ine colectiva, inconstienta )care vine asupra voastra ca un dar Divin ) este nu numai imposi&ila ci si lipsita de sens. Tre&uie sa luptati pentru o&tinerea iluminarii. 0upta este ceea care creaza posi&ilitatea de a vedea e$tazul ce vine asupra voastra, a)4 trai si a)4 mentine. 99 9 "volutia inconstienta se sfarseste odata cu aparitia omului+ si atunci evolutia constienta 1revolutia2 ii ia locul. Totusi, evolutia constienta nu se naste din ea ) insasi. "a nu apare decat odata cu decizia. Daca nu va decideti in directia ei 1si acest lucru il fac majoritatea oamenilor2, traiti intr)o tensiune e$trema.(cena lumii contemporane se prezinta altfel: oamenii nu stiu unde sa mear*a, nici ce sa faca. Nu se poate face nimic fara efort constient. Nu putem sa ne reintoarcem la inconstienta. #oarta s)a inchis+ podul s)a pra&usit inapoia noastra. % evolua in mod constient insemna a ale*e o no&ila aventura. De fapt, sin*ura aventura ce poate e$ista pentru fiinta umana. Drumul este *reu, el nici nu poate fi altfel. "roarea si esecul e$ista ) cu si*uranta )pentru ca nimic nu mai este si*ur. Iar aceasta situatie creaza tensiunea mentala. Nu stiti unde sunteti si nu stiti nici unde sa mer*eti. (unteti fara identitate. %ceasta situatie va poate aduce chiar pana in pra*ul sinuciderii. (inuciderea este un act specific omului. %nimalele sunt incapa&ile sa se sinucida deoarece ele nu pot ale*e, in mod constient, moartea. Natura este un fenomen inconstient, 4 asfel ca si moartea. Totusi, odata cu aparitia omului ) omul i*norant si neevoluat ) decizia mortii devine o posi&ilitate. Nu va puteti ale*e nasterea. Din acest punct de vedere, va aflati in mainile evolutiei inconstiente. De fapt, nasterea nu tine nicidecum de vointa omului+ ea este ) prin natura sa ) animala, nefiind rezultata din decizie. Natura umana se naste odata cu decizia. #uteti decide sa muriti ) puteti ale*e moartea. %stfel, sinuciderea este un act specific omului. Daca nu decideti sa evoluati in mod constient, aveti toate sansele sa ale*eti sinuciderea. #oate va va lipsi curajul de a actualizat aceasta deci) zie, dar veti trece printr)un proces foarte incet si lun*, similar cu sinuciderea, sau veti ve*eta asteptand moartea. 9 9 Nimeni nu este raspunzator de evolutia voastra personala. insasi acceptarea acestui fapt va da putere. Iata)va pe drumul pro*resului, al evolutiei. insa noi cream zei, sau ne refu*iem pe lan*a vreun *uru, pentru a scapa de responsa&ilitatea pe care o implica viata si evolutia. incercam sa plasam raspunderea

noastra unei alte fiinte. in cazul in care nu credem in zei sau in *uru, avem tendinta sa fu*im de raspundere prin intermediul dro*ului, a into$icatiei, prin tot ceea ce creaza inconstienta, in acelasi timp, faptul de a arunca raspunderea intr)un asemenea mod este a&surd, pueril, copilaresc. %cest fapt nu face decat sa intarzie clipa in care va tre&ui sa facem fata pro&lemei, acest fapt nu o rezolva. #utem actiona astfel pana la moarte. #ro&lema va continua sa e$iste si, in urmatoarea noastra renastere, totul va fi la fel. Din momentul in care deveniti constienti de responsa&ilitatea voastra, toate iesirile care duc spre inconstienta se inchid. Dorinta de a fu*i este o ne&unie, responsa&ilitatea reprezentand o e$traordinara sansa de evolutie. 0upta pe care ea o intretine permite dezvoltarea unui nou clement. % deveni constienti insemna a intele*e ca totul depinde de voi. !hiar si zeii vostri, care sunt un produs direct al ima*inatiei voastre, in definitiv, totul este in voi, si voi purtati raspunderea. Nu este nimeni acolo pentru a va asculta justificarile ) nu e$ista o curte de apel. (unteti pe deplin responsa&ili. in plus, sunteti sin*uri, a&solut sin*uri. %cest lucru tre&uie sa)4 Intele*eti cu claritate. Odata cu constiinta se naste solitudinea. !u cat constiinta voastra se lar*este, cu atat mai mult creste sentimentul solitudinii. Nu incercati sa fu*iti de aceasta realitate intorcandu) va spre societate, prieteni, asociati, multime. Nu fu*iti7 (olitudinea este un fenomen semnificativ: intre*ul proces de evolutie conver*e catre ea. !onstiinta voastra s)a lar*it atat de mult, incat ea va reveleaza realitatea solitudinii voastre. De altfel, tocmai prin intermediul ei atin*eti iluminarea. (olitudine nu inseamna izolare. (entimentul izolarii apare atunci cand incercam sa scapam de solitudine ca nu suntem dispusi s)o ac)ceptam. Daca incercati sa va sustra*eti realitatii solitudinii, veti avea impresia de izolare. (i atunci va intoarceti spre multime sau spre vreun mijloc oarecare de into$icare ce va va face sa uitati aceasta impresie. Izolarea isi va crea propriile sale mijloace ma*ice care duc la uitare. Daca puteti sa ramaneti sin*uri, a&solut sin*uri, fie si doar o sin*ura clipa, e*o)ul va muri, eul va muri. "$plodati... nu mai sunteti... "*o)ul nu e$ista in sine+ el este intotdeauna in relatie cu cineva. De fiecare data cand sunteti sin*uri, se produce un miracol: e*o)ul se su&tiaza. Deci daca aveti curajul sa ramaneti sin*uri, treptat e*o)ul se va dizolva. "l nu va mai putea e$ista mult timp. % ale*e sa ramai sin*ur, este un act cu totul constient si deli&erat, mult mai deli&erat decat sinuciderea. De fapt, in sin*uratate e*o)ul nu poate e$ista+ dimpotriva, el este prezent in cazul sinuciderii. #ersoanele e*otice sunt mai inclinate spre sinucidere. (inuciderea nu releva, in nici un caz, starea de solitudine+ ea nu poate avea loc decat in relatie cu cineva. #rin ea, e*o)ul nu sufera. Dimpotriva, el creste. "l se indreapta spre o noua nastere avand mai multa forta ca niciodata. (olitudinea sla&este eul. Nu mai e$ista nimic cu care am putea fi in relatie, si ) datorita acestui fapt ) e*o)ul nu poate e$ista. in consecinta, daca sunteti *ata sa acceptati solitudinea, fara cea mai mica ezitare ) fara dorinta de a fu*i ) sau de a va intoarce daca acceptati realitatea solitudinii voastre asa cum este ea, aceasta devine o ocazie e$traordinara. (unteti ca o samanta, care contine o multime de posi&ilitati. %mintiti)va insa ca samanta tre&uie sa e$plodeze, astfel incat planta sa poata creste. "*o)ul este la fel ca o samanta, el este o posi&ilitate. !and el se deschide, in voi se naste Divinul. Divinul nu este nici eu, nici tu: el este unul. (i tocmai solitudinea va conduce la aceasta unitate. "ste posi&il ) de asemenea ) sa creati ceva care sa inlocuiasca aceasta unitate. :indusii se considera un *rup, la fel crestinii, la fel musulmanii+ India se pretinde unitara, la fel ca si

!hina: acestea sint moduri de a su&stitui unitatea. nitatea in sine nu poate fi decat rezultatul unei solitudini perfecte. O multime se poate pretinde unita, dar ea se opune ) in mod invaria&il ) unui alt lucru. Datorita faptului ca ii impartasiti opiniile, va simtiti in armonie. in multime responsa&ilitatea individuala dispare. Ideea de a da foc unei moschei sau unui templu nu va va veni atunci cind santeti sin*uri+ in schim& nu veti ezita sa o faceti in calitate de element al unui *rup, deoarece ) in acest caz ) raspunderea voastra individuala nu va mai fi an*ajata. intr)un *rup sunt responsa&ili toti si niciunul. Nu e$ista o constiinta inividuala, ci o constiinta de *rup. %stfel re*resati, redevenind asemenea animalului. Multimea nu este decat un su&stituit al sentimentului de solitudine. !ei care intele* acest lucru, cei care sunt constienti de responsa&ilitatea lor in calitate de fiinte umane, care sunt constienti de pro&a dificila, *rea, prin care tre&uie sa treaca omenirea, nu vor ale*e su&stituirea. "i vor accepta faptele asa cum sunt ele si nu vor crea fictiuni. Ideolo*iile reli*ioase si politice nu sunt decat fictiuni care *enereaza un iluzoriu sentiment de unitate. nitatea nu e$ista decat atunci cand sunteti fara e*o, iar e*o)ul nu poate muri decat daca e$ista o completa solitudine. !and sunteti a&solut sin*uri, nu mai sunteti. !lipa de solitudine va face sa e$plodati. 5a raspanditi in infinit. Iata ce tre&uie inteles prin evolutie+ ea nu este nimic altceva. (i daca am adoptat denumirea de revolutie, aceasta am facut)o datorita faptului ca desfasurarea acestui proces nu este inconstienta. #uteti fi fara e*o sau puteti ramane cu e*o)ul vostru. Depinde de voi. % ajun*e la solitudine ) iata sin*ura revolutie autentica. (i aceasta necesita mult curaj. Doar un 'uddha, un Iisus, un Mahavira sunt in intre*ime sin*uri. Nu pentru ca si)au parasit familia, lumea ) aceasta nu este decat o aparenta. Renuntarea lor nu este un act ne*ativ ci unul pozitiv: o miscare catre solitudine. in realitate, aceasta nu reprezinta nici macar o renuntare, ci o cautare a perfectei solitudini. !autarea spirituala conver*e in intre*ime spre clipa de e$plozie, clipa in care ne re*asim a&solut sin*uri. (olitudinea aduce cu sine e$tazul. Numai ea permite o&tinerea iluminarii. Nimeni nu poate ramane sin*ur, se creaza *rupul, familia, societatea, natiunea. Toate natiunile, toate familiile, toate *rupurile sunt compuse din lasi, din oameni care nu au curajul sa ramana sin*uri. %devaratul curaj consta in a avea taria de a ramane sin*ur, si aceasta insemna ca intele*eti intr)un mod perfect constient faptul ca sunteti sin*ur, si ca nu poate fi altfel. Ori va ama*iti, ori traiti acest fapt. (i va puteti ama*i timp de numeroase vieti dar ) facand acest lucru ) va invartiti mereu in cerc, intr)un cerc vicios. !ercul nu se rupe decat daca e$perimentati realitatea solitudinii voastre. %tunci atin*eti centrul: centrul naturii divine, al totalitatii, al sfintenieiNu)mi pot ima*ina un viitor in care fiecare fiinta umana sa fie capa&ila de acest lucru, in virtutea dreptului de a se naste. "ste imposi&il, deoarece constiinta este un fenomen individual. Doar inconstienta este colectiva. !onstiinta apare odata cu individualitatea. (pecia umana ca atare nu a ajuns inca in acest punct, care a fost insa atins de fiintele umane individuale. -iecare om tre&uie sa)si realizeze 9 ; propria individualitate si sa)si asume responsa&ilitatea pe care aceasta o implica. #rimul lucru care tre&uie facut este sa acceptam solitudinea ca fapt primordial si sa invatam sa traim cu ea. Nu sa cream situatii ima*inare. Daca o faceti nu veti putea cunoaste adevarul. Deoarece in acest caz sunt proiectate, create, stari fictive+ sunt

cultivate pseudo)ade)varuri ce va impiedica sa cunoasteti ceea ce este. Traiti realitatea solitudinii. Daca reusiti, daca intre voi si aceasta realitate nu se interpune nimic, va este revelat adevarul. -iecare fapt reveleaza adevarul, cu conditia de a fi vazut in profunzime. in consecinta, traiti realitatea responsa&ilitatii voastre, realitatea solitudinii voastre. Daca reusiti, va avea loc e$plozia. Drumul este anevoios, dar altul nu e$ista. Tocmai dificultatea, tocmai acceptarea adevarului sunt cele care va duc in punctul de e$plozie. Numai atunci e$tazul se manifesta, nu inainte. Daca ar fi venit din intamplare, el nu ar fi avut nici o valoare, deoarece nu l)ati fi meritat. Nu ati fi avut capacitatea de a)4 sesiza, aceasta capacitate fiind produsul disciplinei. Daca ajun*eti sa realizati faptul ca sunteti responsa&ili de propria persoana, disciplina urmeaza ca o consecinta fireasca. Nu poate fi altfel. Dar disciplina la care ne referim nu provine dintr)o constran*ere e$terioara. "a provine din propria voastra persoana, toate actele voastre se deruleaza in ordine. Nu veti mai spune nici macar un sin*ur cuvant superficial. -iind constienti de solitudinea voastra, incepeti sa simtiti ) de asemenea ) an*oasa celorlalti. (imtind)o, nu va mai comportati superficial niciodata, deoarece sunteti raspunzatori nu numai pentru voi insiva, ci si pentru altii. -aptul de a trai propria voastra solitudine va face capa&ili sa o intele*eti pe aceea a tuturor fiintelor umane. -iul stie ca tatal lui este sin*ur+ sotia stie ca sotul ei este sin*ur+ sotul stie ca sotia sa este sin*ura. (i, imediat ce cunoasteti acest lucru, nu puteti sa nu fiti plini de compasiune. 9 9 % accepta realitatea este sin*urul fel de 3o*a care poate e$ista, sin*ura disciplina care e$ista. Datorita perfectei intele*eri a conditiei umane, veti do&andi un spirit reli*ios si deveniti astfel propriul vostru maestru. Dar austeritatea care urmeaza nu este aceea a unui ascet+ ea nu provine din constran*ere, ea nu este urata. "a este estetica. "a vine din senzatia interioara ca este sin*urul drum posi&il ) ca nu aveti de ales. %tunci renuntati la lucruri+ deveniti ne)posesivi. Dorinta de a poseda provine din teama de solitudine. Neputand sa suportam solitudinea, cautam compania cuiva. Dar cum prezenta oamenilor este insta&ila, ne intoarcem catre o&iecte. -aptul de a trai cu o femeie nu este usor, acela de a trai cu o masina este insa mai simplu. Deci, pana la urma, nevoia de posesie se rasfran*e asupra o&iectelor. #oate veti incerca chiar o transformarea persoanelor in o&iecte, mo)delandu)le astfel incat ele sa)si piarda personalitatea, individualitatea. (otia devine un o&iect ) ea nu mai este o fiinta umana+ sotul devine un o&iect ) el nu mai este o fiinta umana. Daca deveniti constienti de solitudinea voastra, deveniti constienti si de aceea a altora, caz in care recunoasteti faptul ca dorinta de posesie este nefireasca. Iar renuntarea voastra nu mai este pozitiva, ea este um&ra ne*ativa a solitudinii voastre. Deveniti astfel ne) posesivi. #uteti astfel sa iu&iti, sa nu mai fiti doar un sot sau doar o sotie. Odata cu ne)posesiunea se naste compasiunea si austeritatea+ si )de asemenea ) inocenta. -aptul de a ne*a realitatile vietii nu este inocenta, ci viclenie. 5a iluzionati pe voi insiva si pe altii. Dar cand aveti curajul sa traiti cu faptele asa cum sunt, do&anditi inocenta ) o inocenta necautata. 5oi sunteti inocenta. Dupa parerea mea, inocenta este sin*urul scop ce tre&uie atins. Daca sunteti inocenti, &eatitudinea divina nu va intarzia nici o clipa sa vina asupra voastra. % fi inocent insemna a putea primi Divinul, a face parte inte*ranta din Divin. !and sunteti in stare de inocenta, oaspetele tocmai &ate la usa voastra: *azduiti)4.

Inocenta nu este o stare cultiva&ila, in masura in care a cultiva implica o constran*ere. !onstran*erea este un calcul. Iar inocenta este in afara oricarui calcul. in domeniul ei orice calcul devine imposi&il. % fi inocent insemna a avea un spirit reli*ios. Odata cu inocenta se atin*e culmea adevaratei realizari. Numai ca adevarata inocenta este, in mod o&li*atoriu, produsul unei revolutii constiente si nu acela al evolutiei colective ) inconstiente. Omul este sin*ur. "l este li&er sa alea*a cerul sau infernul, viata sau moartea, e$tazul realizarii sau mizeria a ceea ce numim in mod o&isnuit viata. (artre scria undeva: "Omul este condamnat sa fie li&er." 5oi puteti ale*e intre cer si infern. 0i&ertatea implica faptul ca putem ale*e unul din ele. Daca nu puteti ale*e decat infernul nu va mai e$ista ale*ere, nici li&ertate. Iar cerul, fara posi&ilitatea de ale*ere a infernului, va reprezenta el insusi infernul. Decizia indica intotdeauna o alternativa. "a nu insemna ca nu puteti ale*e decat &inele. !az in care nu ar putea fi vor&a de li&ertate. Daca faceti o ale*ere *resita, li&ertatea este o condamnare. #e cand daca luati o decizie &una, ea se manifesta prin &ucurie. (unteti in intre*ime raspunzatori de deciziile voastre. Daca sunteti pre*atiti, din interiorul fiintei voastre va iesi la suprafata o noua dimensiune: dimensiunea revolutiei. "volutia s)a sfarsit. De acum incolo aveti nevoie de altceva, de o revolutie care va va deschide noi orizonturi. Iar aceasta revolutie este individuala+ ea este interioara.

<. (%0T 0 IN 8O0 (% MI(T"R 0 M"DIT%TI"I !e este meditatia6 Meditatia nu este nici o metoda indiana, nici o simpla tehnica. Nu puteti sa invatati sa o practicati. "a implica o crestere: cresterea vietii voastre in totalitate, dincolo de ceea ce considerati ca este viata voastra in totalitate. Meditatia nu este ceva care vine sa se adau*e personalitatii voastre, asa cum este ea. "a nu vine spre voi decat datorita unei transformari fundamentale, a unei mutatii. "ste o implinire, o crestere. !resterea se face intotdeauna in intre*ime+ ea nu este o adau*are. "ste o crestere spre meditatie. #rocesul de inflorire a personalitatii in totalitate tre&uie inteles in mod corect. in caz contrar jucam doar un joc cu noi insine, ne ocupam spiritul cu iluzii mentale. Iar su&tilitatile e$ista intr)un numar atat de mare7 Nu numai ca ele sunt capa&ile sa va ama*easca, nu numai ca nu veti casti*a nimic, dar ele va vor dauna in mod real. insasi atitudinea de a crede ca meditatia poate fi practicata datorita unei su&tilitati, insusi faptul de a concepe meditatia in termeni de metoda, sunt ) in mod fundamental ) false. (i cand incepem sa ne jucam cu su&tilitatile mentale, mentalul insusi sufera o deteriorare. Mentalul, asa cum e$ista el, nu este meditativ. #entru ca meditatia sa se poata naste, mentalul tre&uie sa se schim&e in intre*ime. Dar sa vedem mai intai care este situatia actuala a mentalului6 !um I functioneaza el6 Mentalul traduce intotdeauna totul in cuvinte. #uteti cunoaste cuvintele, puteti sti ce este lim&ajul, structura conceptuala a *andirii, dar toate acestea nu va spun nimic despre *andire. Dimpotriva, este un su&terfu*iu. Imediat ce vedeti o floare, o transpu)

neti in cuvinte+ imediat ce vedeti un om traversand o strada, transpuneti actiunea in cuvinte. Mentalul traduce orice fapt e$istential in cuvinte, iar cuvintele devin o &ariera, o inchisoare. %cest o&icei de a transforma intotdeauna lucrurile in cuvinte este o&stacolul ce impiedica nasterea starii de spirit meditative. in consecinta, daca doriti sa va indreptati spre o stare de spirit meditativa, tre&uie mai intai sa deveniti constienti de o&iceiul vostru de a traduce totul in cuvinte si de imposi&ilitatea voastra de a opri acest proces. 5edeti lucrurile, dar fara sa le transpuneti in cuvinte. -iti constienti de prezenta lor dar nu le traduceti in cuvinte. 0asati lucrurile sa fie, fara sa recur*eti la lim&aj+ lasati fiintele sa fie, situatiile sa fie, fara sa recur*eti la lim&aj. Nu este imposi&il+ este natural. Tocmai situatia voastra prezenta este artificiala, dar sunteti atat de o&isnuiti cu ea, procesul a devenit atat de automat, incat nici macar nu mai sunteti constient de faptul ca transpuneti fara incetare trairile voastre in cuvinte. #riviti un rasarit de soare. 5oi nu sunteti constienti de spatiul care separa perceptia voastra de punerea in cuvinte. 5edeti soarele, ii simtiti razele calde, si ) imediat ) transpuneti aceasta traire in cuvinte. (unteti inconstienti de spatiul care e$ista intre perceptie si punerea ei in cuvinte. "ste vor&a de faptul de a fi constienti ca rasaritul soarelui nu este un cuvant, ci un fapt, o prezenta. Mentalul traduce automat orice e$perienta in cuvinte, iar aceste cuvinte se interpun intre voi si trairile voastre. % medita insemna a trai fara cuvinte, a trai la un nivel e$tralin*vistic. neori acest lucru se intampla in mod spontan. !and iu&iti o persoana, ceea ce simtiti in primul rand este prezenta ei si nu prezenta cuvintelor. !and doi indra*ostiti sunt in intimitate unul cu celalalt, raman in tacere. (i nu pentru ca nu au nimic de e$primat. Dimpotriva. !uvintele insa lipsesc+ e imposi&il sa fie prezente. "le nu apar decat odata cu disparitia iu&irii. !and doi indra*ostiti nu tac niciodata, inseamna ca iu&irea lor e moarta. "i umplu *olul lasat, prin cuvinte. !and iu&irea este prezenta atunci ele, cuvintele, lipsesc. insasi e$istenta iu&irii este atat de coplesitoare, atat de penetranta, incat &ariera lim&ajului si a cuvintelor cade. (i, de o&icei, ea nu cade decat in e$perienta iu&irii. Meditatia este punctul culminant al iu&irii, si nu a iu&irii pentru o persoana determinata, ci pentru e$istenta, in totalitatea ei. #entru mine, a medita insemna a intretine o relatie vie cu intrea*a e$istenta care ne inconjoara. Daca ajun*eti sa iu&iti orice situatie din viata voastra, sunteti in stare meditativa. = Nu ma refer aici la o su&tilitate mentala, nici o metoda de a linisti mintea. Dimpotriva+ meditatia necesita o profunda intele*ere a mecanismelor mentale. Imediat ce intele*eti o&iceiiul automat de a transpune trairile in cuvinte, se creaza un vid ) in mod spontan. 5idul urmeaza intele*erea, la fel ca o um&ra. %devarata pro&lema nu este faptul de a intele*e cum ajun*em sa meditam, ci aceea de a intele*e de ce nu suntem in meditatie, insusi procesul meditatiei este de ordin ne*ativ. Nu este vor&a de a adau*a ceva fiintei voastre, ci de a ne*a un lucru care i)a fost deja adau*at. (ocietatea nu poate e$ista fara lim&aj ) acesta ii este indispensa&il. "$istenta, dimpotriva, se poate lipsi de el. #rin aceasta nu intele* faptul ca tre&uie sa facem a&stractie in intre*ime de lim&aj: uneori este necesar sa recur*em la el. !eea ce tre&uie facut este faptul de a putea pune in miscare si intrerupe mecanismul transpunerii in cuvinte. In calitate de fiinta inte*rata social, mecanismul lim&ajului va este indispensa&il, insa atunci cand va aflati in fata e$istentei el tre&uie intrerupt. Daca nu puteti sa o faceti, daca el se

produce fara incetare si sunteti incapa&ili sa il opriti, in acest caz sunteti sclavii lui. Mentalul tre&uie sa fie un instrument, nu stapanul. !and mentalul este stapan, voi va aflati intr)o stare ne)meditativa. !and sunteti stapani voi insiva ) cand constiinta este stapana ) sunteti in stare meditativa. % medita insemna deci a fi stapanul mecanismelor mentale. Mentalul ) si functia sa lin*vistica ) nu este ultima posi&ilitate aflata in interiorul vostru. "$istenta voastra se *aseste dincolo de ea+ e$istenta trece dincolo. !onstiinta transcende planul lim&ajului, e$istenta de asemenea. !and constiinta si e$istenta nu mai formeaza decat o sin*ura entitate, se produce o comuniune. %ceasta comuniune este meditatia. Tre&uie renuntat la lim&aj. Nu prin suprimare sau eliminare, ci astfel incat el sa nu mai fie un o&icei care sa ocupe intre*ul timp al e$istentei voastre. !and mer*eti, picioarele voastre tre&uie sa se miste. Dar daca ele continua sa o faca si atunci cand sunteti asezat, insemna ca sunteti anormal. Tre&uie sa stiti sa le imo&ilizati. Tot astfel, cand nu vor&iti nimanui, lim&ajul tre&uie sa dispara. Daca sunteti in masura sa intrerupeti procesul lim&ajului, sunteti pre*atiti pentru meditatie. Meditatia este un proces de crestere, nu o tehnica. Nici o tehnica nu este vie, astfel incat sa v)o puteti insusi. insa un proces, dimpotriva, este intotdeauna viu: el creste, se mareste. 0im&ajul este indispensa&il, dar nu tre&uie sa)i fim prizonieri, in anumite momente este mai &ine sa e$istam, fara cuvinte. (i aceasta nu insemna a ve*eta: constiinta este prezenta. De fapt ea este mult mai intensa, mult mai vie, cuvintele nemaifiind prezente pentru a o sufoca. 0im&ajul este le*at de repetare, de unde si aparitia plictiselii. !u cat lim&ajul vi se va parea mai important, cu atat mai mult veti e$perimenta plictiseala. "$istenta nu este repetitiva. -iecare trandafir este un nou trandafir, un trandafir a&solut nou. "l nu a mai fost niciodata si nu va mai fi niciodata. !and pronuntati cuvantul "trandafir", e$ista o repetitie: a fost dintotdeauna si va fi mereu. %stfel voi ucideti noutatea, folosind un cuvant vechi. "$istenta este intotdeauna tanara+ lim&ajul este intotdeauna &atran. #rin intermediul lim&ajului fu*iti de e$istenta, de viata, deoarece lim&ajul este un lucru mort. !u cat sunteti mai mult prinsi in tesatura lui, cu atat mai mult va ucide fiinta. n pandit este complet lipsit de viata, in masura in care el nu este decat lim&aj, decat cuvinte. (artre si)a intitulat auto&io*rafia "!uvintele". Traim prin cuvinte, altfel spus: nu traim deloc. in cele din urma nu mai suntem decat o in*ramadire de cuvinte, nimic mai mult. !uvintele sunt compara&ile cu foto*rafiile. %veti in fata ochilor un lucru viu pe care il foto*rafiati, transformandu)4 astfel in ceva lipsit de viata. %poi il puneti intr)un al&um care este ) la rindul lui ) mort si el. O persoana care nu a trait starea de meditatie este ca un al&um mort: o serie de ima*ini ver&ale. "a nu a trait nimic ) a transpus, totul in cuvinte. % medita insemna a trai in totalitate, si acest lucru nu se poate face decat in tacere. Tacere nu insemna inconstienta. !ele doua pot coe$ista dar, in acest caz, tacerea nu este vie. %ti trecut, astfel, pe lin*a ceea ce este esential. ; 5a puteti auto)hipnotiza prin mantras. Repetand un cuvant, puteti crea o asemenea stare de plictiseala in mintea voastra incat sa adormiti. 5a cufundati in somn, in inconstienta. Daca repetati fara incetare: Ram)Ram)Ram, mintea adoarme. 'ariera lim&ajului cade, dar sunteti in stare de inconstienta.

= = Meditatia implica a&senta &arierii lim&ajului, dar prezenta constiintei. -ara de care nu poate e$ista o comunicare cu e$istenta, cu tot ceea ce este. Nici o mantra nu este de vreun ajutor, nici celelalte psal)modieri. %uto) hipnoza nu este meditatie+ ea este ) dimpotriva ) o stare de re*resie. #rin ea nu depasim planul lim&ajului, ci ne cufundam intr)un paln inferior lim&ajului. #rin urmare, renuntati la mantras si la astfel de tehnici. Traiti clipele fara prezenta cuvintelor, fapt care nu se poate realiza prin mantras, deoarece procesul in sine se &azeaza pe cuvinte. Nu puteti elimina lim&ajul facand apel la cuvinte. " imposi&il7 !e este de facut6 in realitate nu tre&uie facut nimic, tre&uie doar inteles. !eea ce sunteti capa&ili sa faceti nu poate proveni decat din ceea ce sunteti. Iar voi sunteti intr)o stare de confuzie, si nu in meditatie. Mintea voastra nu este tacuta, astfel ca tot ceea ce va proveni din propria voastra dorinta nu va face decat sa a*raveze confuzia. Deci sin*urul lucru care sunteti in masura sa)4 faceti este sa deveniti constienti de mecanismele *andirii. % fi constient este tot ceea ce se poate face. !onstienta nu are nimic comun cu cuvintele. "ste un act e$istential si nu unul mental. #rimul lucru pe care tre&uie deci sa)4 faceti este sa fiti constienti ) sa fiti constienti de procesele voastre mentale, de felul in care functioneaza mentalul vostru. Imediat ce deveniti constienti de functionarea mentalului vostru, va separati de el. Treceti, impreuna cu constiinta, alaturi: sunteti li&eri, spectatori. (i cu cat constiinta voastra se lar*este mai mult, cu atat percepeti mai e$act spatiul care separa e$perienta de cuvinte. "l este intotdeauna prezent, dar inconstienta voastra va impiedica sa)4 remarcati. intre doua cuvinte e$ista intotdeauna un spatiu, oricat de impercepti&il si de infirm ar fi acesta. Daca nu, cele doua cuvinte vor forma un intre*. intre doua note muzicale e$ista intotdeauna un spatiu, o tacere. -ie ca este vor&a de cuvinte, fie de note, ele nu pot fi separate fara un interval. Tacerea este prezenta intotdeauna, dar pentru a o percepe, tre&uie sa fiti cu adevarat constienti, cu adevarat atenti. !u cat constiinta voastra este mai intensa, cu atat mai mult se atrofiaza mentalul. !ele doua sunt insepara&ile. !u cat sunteti mai putin constienti, cu atat mai mult se intareste mentalul. !and sunteti suficient de constienti de mintea voastra, aceasta isi inceteaza acti) vitatile si spatiile *oale dintre *anduri se maresc. "le devin percepti&ile. "ste aproape ca un film. !and aparatul de proiectie functioneaza la o viteza mai mica, distin*eti spatiile *oale dintre ima*ini. Daca ridic mana, tre&uie sa descompun mult miscarea. -iecare descompunere va fi o ima*ine. (i daca aceste multiple ima*ini trec prin fata ochilor vostri atat de repede incat nu mai distin*eti spatiile *oale, atunci *estul mainii mele va apare ca un proces. Dar daca aparatul mer*e mai incet, spatiile devin vizi&ile. Mentalul este asemanator unui film. (patiile *oale sunt prezente. !u cat sunteti mai atenti la mentalul vostru, cu atat le distin*eti mai clar. "ste ca o ima*ine *estaltiana care contine doua fi*uri diferite. O vedem si pe una si pe cealalta, dar nu si am&ele ima*ini simultan. %cestea ar putea reprezenta chipul unei femei &atrane si, in acelasi timp, acela al unei fete tinere. Daca priviti una din ele, nu o vedeti pe cealalta, si viceversa. !hiar daca stiti foarte &ine ca sunt doua ima*ini, nu le puteti percepe simultan. 0a fel se intampla si cu mintea. Daca sunteti constienti de cuvinte, atunci nu sunteti constienti de spatiile *oale, si viceversa. Orice cuvant este urmat de un spatiu *ol si un

spatiu *ol de un cuvant. Dar nu puteti fi constienti de am&ele simultan. Daca va concentrati pe spatiile *oale, cuvintele va scapa si intrati in meditatie. O constiinta fi$ata numai asupra cuvintelor este nemeditativa, in timp ce o constiinta fi$ata pe spatiile *oale este meditativa. De fiecare data cand deveniti constienti de spatiile *oale, cuvintele scapa atentiei voastre. Daca o&servati cu atentie lucrurile, in locul cuvintelor *asiti spatiul *ol. #uteti percepe o diferenta intre doua cuvinte, dar nu si intre doua spatii *oale. !uvintele sunt intotdeauna la plural, a&senta este intotdeauna la sin*ular: este a&senta. (patiile *oale se unesc si se confunda. % medita inseamna a te concentra asupra a&sentei. in acest caz, *estaltul se modifica in intre*ime. Mai tre&uie inteles si un alt lucru. Daca priviti ima*inea *estaltiana si va concentrati asupra femeii &atrane suficient de mult timp, daca o faceti cu toata atentia, apare un moment in care concentrarea se schim&a: &rusc, chipul femeii &atrane dispare si apare cel al tinerei femei. De ce6 #entru ca mintea este incapa&ila de o foarte lun*a concentrare continua. "a are nevoie de schim&are, fara de care adoarme. (unt sin*urele alternative care ii sunt cunoascute. -iind un proces viu, ea nu poate ramane intr)un cadru fi$. Daca apare plictiseala, adoarme, pentru a scapa de sta*narea datorata concentrarii. %poi va continua sa traiasca, dar prin intermediul visului. 9 8"(T%0TI(M 1*erm. 8estalt > "structura"2 !onceptie in psiholo*ia secolului <? ela&orata de M. @ertheimer, @. Aohler, A. AoffBa, A. 0e/in, care accentueaza principiul inte*ralitatii si structuralitatii fenomenelor psihice, faptul ca ele au un caracter *lo&al, neputind fi reduse la o simpla insumare a elementelor componente. 8. a aparut ca o reactie fata de socianism si, partial, fata de &ehaviorism. % e$ercitat o influenta si asupra altor domenii ale stiintei 1lin*vistica structurala, fiziolo*ie, fizica, s.a..2 (in. structuralism psiholo*ic. 15ezi Mic dictionar enciclopedic, "d. II revazuta si adau*ita, "d. (tiintifica si "nciclopedica, 'ucuresti, 4CDE "ste meditatia practicata dupa metoda lui Mahesh Fo*i. "a va readuce calmul, va revi*oreaza+ ea contri&uie la sanatatea voastra psihica si la echili&rul vostru mental, dar aceasta nu este meditatie. #uteti atin*e acelasi scop prin auto)hipnoza. !uvantul sanscrit mantra inseamna su*estie ) nimic mai mult. (i a lua acest lucru drept meditatie reprezinta o eroare *rava. "a nu este meditatie. % crede ca este va impiedica sa cunoasteti meditatia autentica. %ceasta este adevarata *reseala datorata unor practici de acest fel si celor ce le propa*a. "le nu sunt decat un fel de dro* psiholo*ic. 5a sfatuiesc deci sa nu recur*eti la mantras. Daca vreti sa alun*ati cuvintele din constiinta voastra, deveniti constienti, si mintea se va concentra imediat asupra spatiilor *oale. Daca va concentrati asupra cuvintelor, veti trece de la un cuvant la altul si nu veti o&serva spatiile *oale. Orice cuvant este o noua forma pentru concentrare. Mintea continua sa se schim&e, concentrarea de asemenea. Dar daca nu va identificati cu cuvintele, daca nu sunteti decat un spectator: li&er, multumindu)va sa o&servati cuvintele ce trec unul dupa altul, atunci concentrarea voastra se va modifica si veti percepe spatiile *oale. !a si cum

ati fi pe strada, o&servand trecatorii: cineva tocmai v)a depasit si apoi nu se mai vede nici o persoana. "ste o a&senta: strada e *oala. Daca sunteti atenti, a&senta poate fi perceputa. (i imediat ce deveniti constienti de a&senta, sunteti prinsi inauntru: ati facut saltul in *ol. "ste un a&is: foarte calm, creator de constiinta. % medita inseamna a fi suspendat in *ol+ este o transformare. in acest caz, lim&ajul isi pierde utilitatea: il a&andonati ) in mod constient. (unteti constienti de tacere, de tacerea infinita. -aceti parte din ea, sunteti unit cu ea. Nu deveniti constienti de acest a&is ca de un ceva e$terior+ ci il percepeti ca pe propria voastra fiinta. (titi, si voi sunteti cei care stiti. O&servati, dar o&servatorul este ) de asemenea ) si lucrul o&servat. in prezenta cuvintelor si a *andurilor sunteti spectator ) un spectator separat+ cuvintele sunt de cealalta parte. in a&senta cuvintelor, dimpotriva, voi sunteti acest spatiu si, in acelasi timp, ramaneti constienti de e$istenta. intre voi si spatiul *ol, a&senta, intre constiinta si e$istenta nu mai e$ista &ariere. 5a aflati intr)o situatie e$istentiala. Iata ce inseamna meditatia: inseamna a fi unit cu e$istenta, a fi in intre*ime cu ea, ramanand totusi constienti. Iata unde este parado$ul, contradictia. "$perimentati o situatie in care sunteti constienti si in care ramaneti ) in acelasi timp ) uniti cu ea. G 9 De o&icei, cand suntem constienti de ceva specific, e$ista o separare. Daca ne identificam cu un lucru specific, nu mai e$ista separare, dar nici constiinta 1ca de e$emplu cand suntem furiosi sau in timpul actului se$ual2. Nu suntem uniti cu lucrurile decat in stare de inconstienta. -aptul ca se$ul va atra*e atat de mult se datoraza faptului ca, in timpul actului se$ual, cunoasteti starea de unire. Numai ca in momentele respective sunteti inconstienti. !autati inconstienta deoarece doriti unitatea, intre*ul. (i cu cat o cautati mai mult, cu atat deveniti mai constienti. %stfel, e$perienta &eatitudinii se$uale devine imposi&ila, deoarece aceasta provenea din inconstienta voastra. #uteti deveni inconstienti intr)un moment de pasiune: constiinta voastra se destrama. Timp de o clipa ati fost in a&is, dar in mod inconstient. (i, cu cat mai mult cautati inconstienta, cu atat mai mult aceasta va scapa. 0a un anumit moment dat, in timpul actului se$ual, momentul de inconstienta nu se va mai produce. %&isul s)a indepartat, la fel si &eatitudinea. In acel moment actul isi pierde in intre*ime sensul. Nu mai este decat un mijloc de destindere mecanica, fara nici o dimensiune spirituala. Noi nu am cunoscut decat unirea inconstienta, nu si pe aceea constienta. Meditatia ne daruieste aceasta unitate, aceasta intre*ire. "ste polul opus al se$ualitatii. (e$ul este un pol 1unire inconstienta2, iar meditatia celalalt 1unire constienta2. (e$ul se situeaza in punctul cel mai co&orat al unirii, meditatia in cel mai elevat: ea este punctul de varf al unirii. !eea ce le diferentiaza intre ele este nivelul de constiinta. in zilele noastre, mintea Occidentala se intereseaza de meditatie, atractia pentru se$ fiind scazuta. !and o societate cunoaste toleranta se$uala, atractia pentru meditatie nu este departe. O se$ualitate e$cesiva ucide pana la urma atmosfera romantica a actului se$ual, la fel ca si aspectul ei spiritual. (e face foarte multa dra*oste, dar inconstienta in timpul actului devine imposi&ila. intr)o societate in care inhi&itia se$uala face rava*ii, atractia se$uala ramane+ dimpotriva, ea nu se poate perpetua in mijlocul desfraului se$ual. Tre&uie realizata transcenderea ei. %stfel, o societate nerepresiva din punctul de vedere al se$ului nu va intrazia sa se

intereseze de meditatie. Dupa parerea mea, o asemenea societate face un prim pas in directia cautarii spirituale. Dar evident, aceasta cautare ) care este prezenta ) poate fi e$ploatata. !u aceasta se ocupa Orientul: furnizeaza maestri spirituali, *uru, ii e$porta ) in mod real. Numai ca, prin intermediul acestor maestri, nu se invata altceva decat artificii. intele*erea vine odata cu viata, odata cu trairea vietii. "a nu poate fi nici daruita, nici transferata. "u nu va pot comunica puterea mea de intele*ere. #ot sa vor&esc despre ea, dar nu sa v)o dau. Tre&uie s)o *asiti voi insiva, sa traiti propria voastra viata. Tre&uie sa tatonati, sa esuati, sa treceti printr)o multime de frustrari. Numai prin intermediul esecurilor, erorilor, frustrarilor, numai prin intalnirea cu adevarata viata puteti ajun*e la meditatie. De aceea vor&esc despre ea in termeni de crestere. intele*erea este posi&ila, dar cea care va vine din e$terior nu vine niciodata decat su& forma intelectuala. %stfel, Arishnamurti cere imposi&ilul. "l spune: "Nu tre&uie sa ma intele*eti in mod intelectual", insa numai intele*erea intelectuala se poate transmite. De aceea, eforturile lui Arishnamurti sunt a&surde. !eea ce spune este autentic, dar atunci cand cere auditoriului mai mult decat o intele*ere intelectuala, el cere imposi&ilul. (in*urul lucru ce poate veni din afara, care poate fi transmis, este intele*erea intelectuala. !u toate acestea, intele*erea intelectuala poate fi suficienta. Daca intele*eti cuvintele mele in mod intelectual, puteti sa intele*eti ) de asemenea ) si ceea ce nu a fost spus. #uteti intele*e spatiile *oale: ceea ce nu spun, ceea ce nu pot sa spun. intele*erea este neaparat intelectuala intr)o prima faza, deoarece intelectul este usa templului. Dar el nu are nimic comun cu spiritualitatea aflata in sanctuar. Nu pot realiza comunicarea cu voi decat intr)un mod intelectual. Daca intele*eti cu adevarat cuvintele mele, ceea ce nu a fost spus poate fi presimtit. Nu pot realiza comunicarea cu voi fara ajutorul cuvintelor, dar folosind cuvintele folosesc ) in aceeasi masura ) si tacerile. Tre&uie sa fiti constienti si de unele, si de celelalte. in cazul unei comunicari ce se realizeaza numai la nivel ver&al, are loc o comunicare+ in cazul perceptiei spatiilor *oale, are loc o comuniune. 9H 9 (untem nevoiti sa incepem de la un capat sau altul. Orice inceput este nepotrivit, dar necesar. #rin ceea ce este fals, prin tatonari, ajun*em la usa. !el care nu se hotaraste sa inceapa decat dupa ce a pus un inceput &un, nu va incepe niciodata. !hiar si un pas nepotrivit este un pas facut in directia cea &una, deoarece este un pas, un inceput. Mai intai &aj&aiti in intuneric si, astfel, *asiti usa. Tocmai din acest motiv va atra* atentia asupra procesului lin*vistic: procesul cuvintelor+ spunandu)va sa cautati, sa deveniti constienti de spatiile *oale, de intervale. in anumite momente, fara nici un efort constient din partea voastra, deveniti constienti de spatiile *oale. "ste clipa de intalnire cu Divinul, de intalnire cu e$istenta. (i cand aceasta intalnire se produce, nu fu*iti. Ramaneti prezenti. 0a inceput va fi, cu si*uranta, inspaimantator. !and intalnim necunoscutul ne este frica, deoarece necunoscutul insemna moarte. in prezenta a&isului, simtiti moartea venind spre voi. in acest caz, acceptati sa muriti7 Nu incercati sa scapati, muriti complet in a&senta respectiva. (i veti renaste. #rin aceasta moarte in tacere, renasteti la viata. #entru prima data sunteti in viata, cu adevarat in viata. Deci, dupa parerea mea, meditatia nu este o metoda ci un proces+ ea nu este o tehnica, este o intele*ere. Nimeni nu va poate invata meditatia+ nu este posi&il decat sa vi se arate

calea ce duce la ea. Nu se pot oferi informatii referitoare la ea, deoarece nici o informatie nu este cu adevarat o informatie. "a provine din e$terior, in timp ce meditatia se ridica in profunzimile voastre intime. in consecinta, fiti in cautarea meditatiei, dar nu fiti un discipol. %stfel, in loc sa fiti discipolul unui *uru oarecare, veti fi discipolul vietii in totalitatea ei. (i, in acest caz, nu veti mai invata doar niste cuvinte. invatarea spirituala nu se &azeaza pe cuvinte ci pe spatii *oale+ taceri care sunt pretutindeni in jurul vostru, chiar si in mijlocul multimilor, in piete, in &azaruri. !autati tacerile, cautati spatiile *oale din interior si e$terior, si va veti surprinde, intr)o &una zi, meditand. Meditatia vine spre voi. intotdeauna. Nu voi sunteti care determinati venirea ei. Numai ca, ea tre&uie cautata. "ste conditia necesara pentru a va deschide spre ea, pentru ca ea sa va fie accesi&ila. (unteti *azda ei+ ea este invitata voastra. O puteti invita si puteti astepta venirea ei. "a a venit in cazul lui 'uddha, a lui Iisus+ ea vine spre toti cei care sunt pre*atiti, deschisi, spre toti cei care o cauta. Nu cereti nimanui sa va invete sa meditati, altfel va veti insela. Mintea cauta intotdeauna ceea ce este mai usor, si ceea ce este usor duce la e$ploatare, duce la maestrii spirituali *uru si la taramurile lor, iar viata spirituala este denaturata. Individul cel mai periculos de pe pamant este acela care e$ploateaza aspiratia spirituala a celorlalti. Daca o persoana va fura lucrurile, nu este ceva foarte *rav+ daca o persoana va inseala, nici acest lucru nu este foarte *rav. Dar cel care ucide, care falsifica si care va face sa renuntati la aspiratia voastra spre meditatie, spre Divin, spre e$taz, acela comite un pacat capital si de neiertat. %semenea oameni e$ista. -iti deci vi*ilenti si nu mer*eti sa intre&ati pe oricine: "!e este meditatia6 !e sa fac pentru a medita6" intre&ati mai de*ra&a de ce fel sunt &arierele, o&stacolele. intre&ati de ce nu sunteti deja in meditatie. intre&ati unde s)a oprit cresterea voastra, unde sunteti &locati. (i nu incepeti sa cautati un *uru+ acestia sunt un factor de &locaj. Oricine va ofera formule de)a *ata nu va este prieten, ci dusman. Tatonati in intuneric. Nu e$ista alt mijloc. incercarile sunt tocmai cele care duc la intele*erea eli&eratoare. Iisus spunea: "%devarul este eli&erator", intele*eti aceasta li&ertate. %devarul se lasa intotdeauna descoperit de intele*ere. Nu este un lucru cu care va intalniti, ci este o dimensiune pe care o atin*eti prin crestere. in consecinta, incercati sa intele*eti, deoarece cu cat mai &ine intele*eti lucrurile, cu atat mai mult va apropiati de adevar. %poi vine acel moment nesperat, imprevizi&il, in care intele*erea atin*e apo*eul+ cadeti in a&is. 5oi nu mai sunteti, doar meditatia este. Disparand astfel, sunteti in meditatie. Meditatia nu este formata din voi plus ceva+ ea este fara voi, este o transcendere a voastra. !and sunteti in a&is, meditatia este. "*o)ul a disparut+ voi ati disparut. -iinta este.

I. ("J 0, I 'IR"% (I R 8%!I N"%: TR"I "T%#" (#R" DI5IN

%ti putea sa ne vor&iti despre semnificatia spirituala a ener*iei se$uale6 !um putem ajun*e sa su&limam si sa spiritualizam activitatea se$uala6 #utem face dra*oste astfel

incat aceasta sa fie o meditatie, incat aceasta sa devina un salt spre starile superioare de constiinta6 Nu e$ista ener*ie se$uala ca atare. "ner*ia este una si aceeasi pretutindeni. !entrul se$ual este unul din locurile ei de trecere, unul din canalele sale de iesire+ in actul se$ual o folosim intr)un anumit mod determinat. "ner*ia vitala este una sin*ura, dar ea se poate manifesta in mai multe feluri diferite. !and ea devine &iolo*ica, este vor&a de ener*ie se$uala. in actul se$ual nu facem altceva decat sa folosim ener*ia intr)un fel specific. Nu se pune deci pro&lema su&limarii. Daca imprimati ener*iei vitale o schim&are de directie, parasiti domeniul se$ual. Dar nu are loc, in acest caz, nici o su&limare: are loc o transformare. #rin centrul se$ual trece curentul natural, curentul &iolo*ic al ener*iei vitale+ in el ener*ia isi *aseste utilizarea ei inferioara. intele*eti cuvantul "natural" prin aceea ca fara se$ viata nu ar fi fost posi&ila, si termenul de "utilizare inferioara" in sensul in care el formeaza &aza, si nu punctul culminant. !and credeti ca se$ul reprezinta totul, intrea*a viata nu este decat un teren viran. "ste ca si cum am pune neincetat noi &aze, fara sa construim niciodata casa careia acestea ii sunt destinate. (e$ul nu reprezinta decat o posi&ilitate de transformare a ener*iei vitale. Din acest punct de vedere, totul este perfect. Dar cand il consideram sin*urul lucru posi&il, cand el devine sin*ura cale pentru ener*ia vitala, atunci el este distructiv. (e$ul este un mijloc, nu un scop. (i mijloacele nu au nici un sens decat in masura in care realizam scopul in vederea caruia au fost concepute. !and folosim in mod *resit mijloacele, totul se pra&useste. Daca se$ul devine centrul vietii 1si aceasta este situatia in zilele noastre2, confundam mijlocul cu scopul. (e$ul furnizeaza &aza &iolo*ica datorita careia devine posi&ila viata, datorita careia ea se poate perpetua. "l este un mijloc si nu tre&uie sa devina un scop. Imediat ce se$ul devine un scop, dimensiunea spirituala dispare. Daca, dimpotriva, devine o meditatie, atunci se indreapta in directia dimensiunii spirituale. "l este folosit ca tram&ulina. (u&limarea nu are sens, deoarece ener*ia ca atare nu este nici se$uala, nici spirituala. "a este neutra, ea nu are nume. Numele ei provine de la spatiul pe care il traverseaza. (i acesta nu desemneaza ener*ia in sine, ci forma luata de ea. !and va referiti la ener*ia se$uala, prin aceasta intele*eti o ener*ie care foloseste canalul se$ual, canalul &iolo*ic. %ceeasi ener*ie devine spirituala imediat ce se indreapta spre Divin. "ner*ia in sine este neutra. !and se e$prima pe plan &iolo*ic, o numim se$uala. !and se e$prima pe plan afectiv, o numim iu&ire, ura, furie, cand se e$prima prin intelect, ea se transforma in stiinta, in literatura. !and traverseaza corpul, o numim fizica. !and traverseaza spiritul, o numim mentala. Diferentele nu provin din ener*ia ca atare, ci din utilizarea pe care i)o dam. in consecinta, este impropriu sa vor&im de "su&limare a ener*iei se$uale". in caz de neutralizare a canalului se$ual, ener*ia devine pura. De fapt, ener*ia este intotdeauna pura. !and ea se manifesta folosind poarta divina, ea devine spirituala, insa forma nu este nimic altceva decat o manifestare. !uvantul "su&limare" se afla la ori*inea unor asocieri deplasate. Orice teorie a su&limarii este o teorie a represiunii. !and folositi termenul de "su&limare se$uala", acesta vrea sa e$prime faptul ca va opuneti activitatii se$uale. insusi cuvantul e$prima aceasta condamnare.

Ma intre&ati ce atitudine sa adoptati fata de se$. Orice actiune directa este o forma de reprimare. (in*urele metode vala&ile sunt indirecte, metode prin care nu va ocupati a&solut deloc de ener*ia se$uala, ci mai de*ra&a incercati sa deschideti poarta care duce spre Divin. Odata deschisa, toate ener*iile conver* spre ea. "ner*ia se$uala este a&sor&ita. Imediat ce e$ista posi&ilitatea unei fericiri superioare, formele inferioare de fericire isi pierd sensul. Nu este nevoie sa le reprimati sau sa luptati contra lor ele vor disparea. (e$ul nu este deci su&limat: este transcens. Nici o actiune ne*ativa asupra ener*iei se$uale nu o poate transforma. Dimpotriva, cu aceasta ocazie veti crea in voi un conflict distructiv. 0uptand impotriva unei ener*ii, luptati impotriva propriei voastre fiinte. (i din aceasta lupta nu iese nimeni invin*ator. neori aveti impresia unei victorii, alteori aveti impresia ca victoria a fost o&tinuta de pulsi)unile se$uale. neori pulsiunile se$uale dispar si credeti ca le controlati, alteori ele revin si se manifesta, si tot ceea ce ati casti*at se reduce la zero. Nu putem casti*a o lupta dusa impotriva propriei ener*ii. Daca ener*iile voastre sunt utilizate altfel, in sfere mai e$tatice, pro&lema se$uala dispare. (i nu pentru ca ener*ia ar fi fost su&limata+ acest lucru nu s)a intamplat datorita interventiei voastre. in realitate in voi s)a deschis o cale ce duce spre o mai mare &eatitudine, iar ener*ia voastra circula in mod automat, spontan, in aceasta directie. Daca tineti in mana niste pietricele si *asiti pe neasteptate diamante, lasati pietricelele sa cada, fara ca macar sa va dati seama, si aceasta ca si cum nici n)ar fi e$istat vreodata. "le cad oarecum de la sine. Nici macar nu va aduceti aminte ca ati renuntat la ele sau ca le)ati aruncat. Nu a avut loc nici o su&limare: o sursa de &ucurie superioara a izvorat, si celelalte 1inferioare2 au secat de la sine. #rocesul este atat de automat, atat de spontan, incat nici o actiune pozitiva impotriva se$ului nu este necesara. Orice actiune intreprinsa impotriva unei ener*ii este ne*ativa. %ctiunea reala, pozitiva, nu are a&solut nici o le*atura cu se$ul, ci cu meditatia. Nici macar nu va dati scama de disparitia pulsiunii se$uale, ener*ia fiind a&sor&ita de ceea ce este nou. !uvantul "su&limare" este periculos, deoarece poarta in sine o nuanta de anta*onism, de conflict. (e$ul tre&uie luat drept ceea ce este: &aza &iolo*ica a vietii. Nu ii conferiti un sens spiritual sau antispiri)tual. intele*eti)i realitatea. Daca il vedeti ca pe o functie &iolo*ica, nici o pro&lema. #ro&lema apare atunci cand ii conferiti un sens spiritual. Nu ii dati nici un sens pe care nu il are+ nu creati in jurul sau o pro&lema filozofica. -iti realisti. Nu intreprindeti o actiune in favoarea sau impotriva se$ului. %cceptati)4 ca normal+ nu luati fata de el o pozitie anormala. 0a fel cum avKti ochi si maini, tot astfel aveti un se$. 0a fel cum nu va va trece prin cap sa va revoltati contra faptului de a avea ochi si maini, tot astfel nu va ridicati impotriva faptului ca aveti un se$. in acest fel, pro&lema folosirii se$ului devine lipsita de sens. -aptul de a crea odihotomie in favoarea sau in detrimentul se$ului nu are sens. %veti un se$: este un lucru cert. "$istenta voastra se datoreaza se$ului, iar voi sunteti pro*ramati astfel incat sa puteti da viata prin intermediul lui. (unteti o veri*a intr)un lant foarte lun*. !orpul vostru fiind supus mortii, este pro*ramat pentru a crea un corp care sa)4 inlocuiasca. Moartea este o certitudine. De unde si imensa o&sesie a se$ului. !um nu veti ramane la nesfarsit pe acest pamant, corpul vostru tre&uie sa fie inlocuit printr)un altul care sa fie nou, care sa fie o copie e$acta. Daca se$ul are o atat de mare importanta, este tocmai

datorita faptului ca natura intrea*a pune accentul asupra lui, in caz contrar specia umana ar disparea. Daca ar fi depins de vointa, nu ar mai fi e$istat nici un sin*ur om pe pamant. Daca suntem atat de o&sedati de se$, daca pulsiu)nea se$uala este atat de coercitiva, atat de puternica, este tocmai datorita faptului ca intrea*a natura este de partea lui. -ara se$ viata nu poate e$ista. Motivul pentru care pro&lema se$uala este atat de importanta in cazul fiintelor preocupate de aspectul spiritual provine din faptul ca pulsiunea se$uala este atat de non)voluntara, atat de coercitiva, atat de naturala. (e$ul este indicatorul care ne permite sa verificam daca ener*ia vitala a intalnit divinul. Nu putem sti in mod direct daca o persoana a atins Divinul: daca este in posesia diamantelor. !eea ce putem sti este daca a aruncat pietricelele, in masura in care acestea reprezinta tot ceea ce noi cunoastem. %jun*em sa stim in mod direct daca o persoana a transcens se$ul, in masura in care se$ul este tot ceea ce noi cunoastem. #ulsiunea se$uala este atat de dificil de dominat, atat de non)voluntara, forta ei este atat de mare, incat ea nu poate fi transcendata decat daca am atins Divinul. %stfel &rachmachar3a devi ne indicatorul ce permite sa stim daca o persoana a atins Divinul. Daca 4)a atins, atunci se$ul, in acceptiunea sa o&isnuita, nu e$ista pentru respectiva persoana. = G %ceasta nu inseamna ca daca renuntam la se$ atin*em Divinul. Reciproca nu este vala&ila. !ineva descopera diamantele si arunca pietricelele pe care le avea in mana, dar nu si invers. (e pot arunca pietricelele, dar aceasta nu insemna ca am realizat ceva superior. in acest caz sunteti intr)o stare intermediara: cu un mental reprimat, dar nu depasit. #ulsiunea se$uala se a*ita in voi si creaza un infern. Nu este o transcendenta. #ulsiunea se$uala reprimata atra*e dupa sine uratenia, &oala, nevroza, perversiunea. %sa zisa atitudine reli*ioasa in pro&lema se$ului a creat o se$ualitate pervertita, o cultura complet nevrozata din punct de vedere se$ual. (unt impotriva unei astfel de atitudini. (e$ul are un rol &iolo*ic si nu este nimic rau in acest rol. in consecinta, nu il com&ateti, deoarece apare pericolul perversiunii. Iar atitudinele perverse nu reprezinta in nici un caz un pro*res, ci o cadere su& limita normalitatii, un pas facut in directia nevrozei. (i atunci cand represiunea va deveni atat de puternica incat nu o veti mai putea controla, se produce o e$plozie, iar aceasta e$plozie va va domina. 5oi sunteti toate calitatile, toate posi&ilitatile umane. (e$ualitatea normala este sanatoasa, actiunea represiva este cea care o im&olnaveste. 5a este foarte usor sa mer*eti spre Divin plecand de la o se$ualitate normala+ ceea ce este *reu si intr)un anumit fel imposi&il, este sa o faceti cu un mental nevrozat. Tre&uie sa va re*asiti mai intai sanatatea, sa re*asiti normalitatea. %poi vine si ziua in care se$ul poate fi depasit. (tiind toate aceste lucruri, ce este mai &ine sa facem6 (a intele*em ce este se$ul7 -aceti dra*oste perfect constienti7 Iata secretul care ne deschida o noua usa. Daca faceti dra*oste in mod inconstient, sunteti un instrument in mainile evolutiei &iolo*ice+ daca o faceti in mod constient, tocmai aceasta constiinta este o meditatie profunda. %ctul se$ual este atat de involuntar, vointa voastra este atat de putin implicata in el, incat este dificil sa)4 practicati in mod constient )dificil, dar nu imposi&il. Daca puteti fi constienti in timpul acestui act, nu va mai e$ista nici o alta actiune din viata pe care sa o realizati in mod inconstient. Nici o actiune nefiind atat de profunda ca actul se$ual.

!and putem ramane constienti in timpul actului se$ual, ramanem constienti pana la moarte. #rofunzimea actului se$ual, este aceeasi cu a mortii+ cele doua sunt simetrice. %tin*eti acelasi punct prin am&ele. #rin urmare, daca stiti sa ramaneti constienti pe parcursul actului se$ual, realizati un lucru e$traordinar, de o valoare inestima&ila. %stfel, transformati actul se$ual intr)o meditatie. Nu luptati impotriva pulsiunii se$uale, nu o contracarati. !ultivati o atitudine &inevoitoare, o atitudine de simpatie fata de se$. Datorita lui realizati cel mai profund dialo* cu natura. 9 9 De fapt, actul se$ual nu este in realitate un dialo* intre un &ar&at si o femeie. "ste un dialo* intre un &ar&at si natura, datorita unei femei, un dialo* intre o femeie si natura, datorita unui &ar&at. Timp de cateva momente va aflati in curentul cosmic, in armonia celesta, in acord cu intre*ul, in acest fel &ar&atul se intre*este prin femeie si femeia prin &ar&at 'ar&atul nu este un intre*, nici femeia nu este. "i sunt, si unul si celealalt, o parte din intre*. (i de fiecare data cand realizeaza unirea se$uala, ei sunt in armonie cu natura intima a lucrurilor, cu Tao. Din aceasta armonie se poate naste o fiinta &iolo*ica. Daca sunteti inconstienti, nu e$ista nici o alta posi&ilitate. Daca, dimpotriva, sunteti constienti, actul poate sta la &aza unei nasteri pentru voi insiva, a unei nasteri spirituale. #rin el, renasteti #articipand constient la actul se$ual, deveniti martor al acestuia. in acest caz, transcendeti se$ul, deoarece pozitia de martor este eli&eratoare. !onstran*erea a disparut+ nu mai sunteti un participant inconstient. Devenind spectator, transcendeti actul. (titi ca nu sunteti numai un corp fizic. -orta martorului care este in voi a cunoscut ceva superior. %cest "ceva superior" nu se poate cunoaste decat in masura in care va indreptati spre propriile voastre profunzimi. Nu este o intalnire de suprafata. in cazul actului de cumparare, de e$emplu, constiinta voastra nu poate patrunde prea profund deoarece este vor&a despre un act o&isnuit in cazul omului, actul se$ual reprezinta de o&icei sin*urul act prin intermediul caruia poate deveni martor al propriilor sale profunzimi intime. !u cat meditati mai mult prin intermediul se$ului, cu atat actul in sine are un efect mai mic asupra voastra. Meditatia se naste si creste+ in acest proces de crestere in voi se deschide o poarta si aspectul se$ual dispare. Nu este vor&a de o su&limare: *anditi)va la frunzele care cad dintr)un copac. !opacul i*nora faptul ca frunzele sale stau *ata sa cada. Tot astfel, voi nu va dati seama ca pulsiunea mecanica a se$ului este pe punctul de a va parasi. Meditati datorita actului se$ual, faceti din el un o&icei al meditatiei. (e$ul sa fie pentru voi ca un templu. In acest fel il transcendeti, si )astfel ) va transformati. %spectul se$ual al actului va disparea, dar fara ca 9 O mate varietate de tehnici de meditatie le*ate direct de activitatea se$uala sunt tratate de Osho intr)o serie de E? de conferinte asupra lucrarii "5i*3ana 'hairava Tantra". voi sa e$ercitati nici cea mai mica represiune, fara sa e$iste nici o su&limare. "l devine neadecvat, lipsit de sens. %ti trecut dincolo de el. "ste la fel ca un copil care creste: jucariile ii devin indiferente. Nu e$ista nici su&limare, nici represiune. "ste o pro&lema de crestere, de maturitate. .ucariile erau &une pentru copilul care acum a crescut. Tot astfel, cu cat meditati mai mult, cu atat va veti simti mai putin atrasi de se$. (i cu timpul, spontan, fara a face nici cel mai mic efort constient in sensul su&limarii, ener*ia

voastra isi va schim&a directia. in loc sa se scur*a prin centrul se$ual, ea va lua directia meditatiei, deschizand poarta care duce la Divin. 99 9 inca un lucru. %ti folosit cuvintele "se$" si "iu&ire". De o&icei aceste doua cuvinte sunt folosite ca si cum s)ar *asi intr)o intima asociere, ceea ce nu este cazul. Iu&irea nu infloreste decat odata cu disparitia preocuparilor se$uale. #ana atunci ea ramane o iluzie+ ea este un preludiu al actului se$ual, ea pre*ateste scena pentru actul se$ual. "ste o introducere, o prefata pentru actul se$ual. Deci, cu cat le*atura se$uala intre doua fiinte este mai mare, cu atat mai putina iu&ire e$ista+ in masura in care prefata este ) in acest caz ) inutila. Daca doua persoane se iu&esc si ele nu fac dra*oste, este vor&a de o iu&ire romantica. Dar, imediat ce intervine actul se$ual, iu&irea dispare. Nevoia se$uala este atat de a&rupta, atat de impetuoasa in sine, incat are nevoie de o introducere, de un preludiu. Iu&irea, asa cum o cunoastem, nu este decat un vesmant pentru a acoperi *oliciunea actului se$ual. Daca reflectati cu atentie asupra iu&irii asa cum o intele*eti, veti recunoaste pulsiunea se$uala *ata sa se manifeste. "a va asteapta intotdeauna la cotitura. Iu&irea este un dialo*+ actul se$ual este o pre*atire. -elul de iu&ire pe care il puteti e$perimenta voi este asociat se$ului, dar numai in calitate de preludiu. Odata cu interventia actului se$ual, iu&irea dispare. %cest lucru e$plica de ce casatoria ucide iu&irea romantica, si aceasta in mod a&solut. !ei doi parteneri fac cunostinta unul cu celalalt, iar preludiul, iu&irea, devine de prisos. %devarata iu&ire nu este o prefata, ci un parfum. "a nu apare inainte de relatia se$uala, ci dupa. Nu este un prolo*, ci un epilo*. Daca dupa actul se$ual incercati un sentiment de compasiune fatadepar) tenera insemna ca iu&irea creste. (i daca meditati, veti incerca acest sentiment de compasiune. Daca meditati pe parcursul actului se$ual, partenera voastra nu va fi un simplu instrument de placere fizica. 5eti incerca fata de eaLel un sentiment de *ratitudine, deoarece amandoi ati atins stadiul unei profunde meditatii. Din aceasta meditatie se naste o noua prietenie, deoarece ati comunicat ) unul prin intermediul celuilalt ) cu natura, ati avut o viziune trecatoare a profunzimilor necunoscute ale realitatii. 5a uneste un sentiment de *ratitudine si compasiune. incercati un sentiment de compasiune pentru suferinta si cautarea celuilalt, pentru un semen, un tovaras de drum, un prieten care cauta. (i numai daca actul se$ual este meditativ, numai atunci el este infasurat intr)un anumit parfum: o senzatie ca iu&irea nu este doar un preludiu al actului ci provine dintr)o crestere, dintr)o maturizare, ca ea este o implinire a meditatiei. Iu&irea se compune din *ratitudine, prietenie, compasiune. Daca aceste trei elemente sunt prezente, iu&irea voastra este reala. (i daca aceasta forma de iu&ire apare, ea transcende se$ul. Iu&irea infloreste datorita se$ului, dar il transcende. #utem sa o comparam cu o floare+ ea creste incepand cu radacinile, dar mer*e mai departe decat ele. (i nu mai e$ista nici un drum de intoarcere. Daca iu&irea infloreste, aspectul se$ual dispare. De fapt aceasta este una din posi&ilitatile prin care putem sti daca iu&irea a inflorit. "lementul se$ual este ca o cochilie: ea tre&uie sparta pentru ca iu&irea sa se poata naste. Odata cu aparitia iu&irii, cochilia dispare. "ste sparta+ am aruncat)o.

"lementul se$ual nu dispare in favoarea iu&irii decat prin meditatie, in caz contrar, veti repeta la nesfarsit acelasi act, iar in final, va veti plictisi. %ctul devine din ce in ce mai monoton, si nu simtiti nici macar un strop de *ratitudine fata de partenera. Dimpotriva. incercati un sentiment de ama*ire, de ostilitate+ celalalt va domina. 5a domina din punct de vedere se$ual in masura in care aveti nevoie de el. Deveniti sclavul lui, deoarece nu va puteti lipside actul se$ual. Dar este imposi&il sa aveti un sentiment de prietenie pentru cel al carui sclav va simtiti. Iar cei doi parteneri incearca fiecare acelasi sentiment: ca partenerul este stapan. 5or ne*a si vor com&ate dominatia, dar vor continua acelasi act. %ceasta va deveni pura rutina. 5a veti &ate cu partenerul, apoi va veti impaca, apoi veti reincepe sa va &ateti. Iu&irea este cel mult o ajustare. Nu puteti fi ama&il cu celalalt, nici nu puteti sa aveti compasiune in ceea ce)4 priveste. Dimpotriva, e$ista cruditate si violenta, veti avea senzatia ca sunteti ama*it. %ti devenit un sclav. Din asemenea raporturi se$uale iu&irea nu poate inflori+ acestea raman simple raportui se$uale. Realizati e$perienta se$uala7 Nu va fie frica, pentru ca frica nu duce niciunde. Daca tre&uie sa va fie frica de ceva, este tocmai de frica insasi. Nu va temeti de realitatile se$uale si nu luptati impotriva pulsiunii se$uale. 0upta isi are radacinile tot in frica. "0upta" si "fu*a" sunt reactii ale fricii. in consecinta, nu fu*iti si nici nu luptati impotriva pulsiunii se$uale. %cceptati)o ca atare. %venturati)va in profunzimile actului se$ual, intele*eti)4 in totalitate+ impliniti)4 meditand. in momentul meditatiei, se deschide o poarta. Intrati intr)o dimensiune necunoscuta si simtiti o fericire mult mai mare. , (tarea pe care o cunoasteti va face sa incercati o fericire atat de intensa, incat elementul pur se$ual isi pierde orice sens, cade de la sine. "ner*ia voastra nu mai este indreptata in aceasta directie. "ner*ia se indreapta intotdeauna spre fericire. in masura in care relatiile se$uale aduc aceasta fericire, ener*ia se concentreaza in actul se$ual. Dar daca sunteti in cautarea unei &ucurii si mai intense, care o transcende pe aceea realizata prin actul se$ual, care este mai infloritoare, mai profunda, ener*ia isi opreste de la sine scur*erea spre centrul se$ual. !and actul se$ual este o meditatie, iu&irea infloreste, si aceasta inflorire este o miscare ce se realizeaza in directia Divinului. De aceea iu&irea este divina. %ctul se$ual este fizic, dar iu&irea este spirituala. (i in momentul in care floarea iu&irii este deschisa, ru*aciunea incepe sa apara ) o urmeaza. (unteti aproape de Divin, aproape de casa voastra. %cum, incepeti sa meditati asupra iu&irii: este etapa a doua. in momentul de comuniune, in momentul de iu&ire, incepeti sa meditati. Meditati profund, si pe deplin constient. in acest caz nu va avea loc unirea a doua corpuri. #e plan pur se$ual are loc unirea a doua corpuri, in iu&ire, sunt doua suflete. Dar aceasta ramane o intalnire, o intalnire intre doua fiinte umane. 0a acest nivel, considerati iu&irea tot astfel cum ati considerat inainte planul se$ual. #ercepeti comuniunea, intalnirea interioara, raportul interior. in acest fel, realizati si transcenderea iu&irii+ si veti atin*e stadiul ru*aciunii. %cest fel de ru*aciune este o poarta. #rin ea se realizeaza intotdeauna o intalnire, dar nu intre doua fiinte umane+ este comuniunea dintre voi si totalitate. !elalalt, in calitate de entitatedistincta, a disparut. "$ista un celalalt impersonal ) e$istenta in totalitate)si voi. 99 9 !u toate acestea, ru*aciunea ramane ) la randul ei ) o intalnire, astfel incat va veni si clipa in care va tre&ui sa o transcendem. in cadrul ru*aciunii, entitatea care se roa*a si Divinul:

&haBta si &ha*/an sunt doua entitati distincte. Ru*aciunea ramane o intalnire. %ceasta e$plica de ce Meera sau sfanta Tereza au putut folosi termeni se$uali pentru a descrie e$perientele lor facute in starea de ru*aciune. "ste &ine sa meditati in momentele in care va simtiti intr)o stare adecvata ru*aciunii. (i in acest caz, pastrati)va calitatea de martor. !onstatati comuniunea care e$ista intre voi si totalitate, fapt ce necesita o constiinta foarte su&tila. Daca sunteti capa&il sa ramaneti constient in cadrul intalnirii voastre cu totalitatea, veti transcende simultan entitatea "voi" si totalitatea. (unteti totalitatea. Iar aceasta totalitate este dincolo de dualitate, ea este o unitate perfecta. %ceasta unitate este cautata de unii prin intermediul se$ului, de altii prin iu&ire, de altii prin ru*aciune. %spiratia tuturor se indreapta spre aceasta unitate. !hiar si prin intermediul actului se$ual. 'ucuria va inconjoara, deoarece timp de o clipa, cunoasteti unitatea. %ctul se$ual se desface, devine iu&ire, iar iu&irea devine ru*aciune. Ru*aciunea se aprofundeaza si ajun*e la o totala transcendeta, la unitatea totala. %profundarea se realizeaza ) invaria&il ) prin meditatie. Metoda este aceeasi. #lanurile, dimensiunile, etapele variaza, nu insa si metoda. #atrundeti in profunzimile actului se$ual si veti descoperi iu&irea. #at)rundeti in profunzimile iu&irii si veti descoperi ru*aciunea. #atrundeti in profunzimile ru*aciunii si va veti dizolva in unitate. nitatea este totalitatea, e$tazul, fericirea. in consecinta, este foarte important sa nu adoptati o atitudine defensiva. Divinul este prezent in toate actele. #oate ca el se ascunde su& un vesmant, voi sunteti cei care tre&uie sa)4 dez*oliti, sa)4 dezvaluiti. (u& vesmintele de la suprafata, veti descoperi altele, mai stranse: scoateti)le. Nu veti fi satisfacuti, nu veti fi pe deplin multumiti decat daca realizati unitatea in completa ei nuditate. Imediat ce l)ati descoperit in intre*ime pe celalalt, imediat ce este in intre*ime *ol, va uniti cu el, deoarece ) in acest caz ) el nu mai este o entitate distincta, ci voi insiva. De fapt, prin intermediul celuilalt, fiecare din noi se cauta pe sine. 5eti *asi propriul vostru lacas la poarta altuia. Odata ce realitatea a fost dezvaluita, deveniti una cu ea, deoarece ceea ce va diferentia de ea erau vesmintele. 5esmintele reprezinta &ariera, astfel incat nu puteti dezvalui pe voi insiva. %sa se e$plica de ce meditatia este o arma du&la: ea dezvaluie realitatea, la fel de &ine ca si pe voi insiva. Realitatea este dezvaluita, si voi de asemenea. (i in aceasta clipa de perfecta nuditate, de vid total, voi deveniti unul. 99 9 Nu sunt deci impotriva se$ului, ceea ce nu inseamna ca sunt pentru. Ma pronunt pentru implicarea totala in profunzimile acestui act, pentru a descoperi re*iunile ce il transcend. %ceste re*iuni transcendente sunt intotdeauna prezente, dar in *eneral actul se$ual se realizeaza intr)un timp atat de scurt incat partenerii nu pot face altceva decat sa ramana la suprafata lucrurilor. Daca, dimpotriva, traiti actul in profunzimea lui, veti fi recunoscatori Divinului pentru faptul de a va fi deschis o poarta, prin intermediul lui. !eilalti nici macar nu vor &anui ca sunt atat de aproape de o dimensiune spirituala. Oamenii sunt in *eneral atat de tensionati incat au creat o iu&ire factica care, in loc sa apara dupa actul se$ual, il precede ) o iu&ire cultivata, artificiala. Tocmai din acest motiv iu&irea dispare odata cu satisfacerea dorintei se$uale. insa adevarata iu&ire se situeaza intotdeauna dincolo de actul se$ual, ea se ascunde in spatele lui. Daca intrati profund in acest act, daca meditati in el cu un spirit reli*ios, starea de iu&ire va inflori in voi.

Nu sunt contra se$ului si nu sunt pentru iu&ire. (e$ul tre&uie sa fie trans)cens. Meditati asupra se$ului, transcendeti)4. #rin meditatie intele* faptul ca tre&uie sa)4 traiti in mod total constient si vi*ilent. "l aduce cu sine o imensa &ucurie, dar puteti la fel de &ine sa treceti pe lan*a el ca un or&, si sa)4 ratati. Tre&uie sa incetati sa fiti or&i, tre&uie sa deschideti ochii Daca ochii va sunt ; ; ; M i lar* deschisi, actul se$ual poate sa va duca spre calea unitatii #icatura de apa se poate uni cu oceanul. (i aceasta este dorinta oricarei picaturi de apa. in orice actiune, in orice dorinta, voi re*asiti aceasta aspiratie. -iti constienti de ea. rmati) o. "ste o aventura e$tra) ordinara7 in zilele noastre omul traieste in mod inconstient. Dar, cu toate acestea, puteti realiza acest lucru. "ste dificil, dar nu imposi&il. Iisus, 'uddha, Mahavira l)au realizat, si oricine poate face la fel. !and practicati actul se$ual cu multa intensitate, atentie, sensi&ilitate, transcendeti elementul pur se$ual. Nu este vor&a de nici o su&limare. Dupa transcendere, nu se mai pune pro&lema se$ului, nici macar a su&limarii se$uale. "$ista doar iu&ire, ru*aciune si unitate. !ele trei etape ale iu&irii sunt urmatoarele: iu&irea fizica, iu&irea psihica si iu&irea spirituala. Odata ce toate cele trei au fost depasite, atin*eti Divinul. !and Iisus spunea: "Dumnezeueste iu&ire", el dadea cel mai e$acta definitie a iu&irii, deoarece ultimul lucru pe care il intalnim in drumul spre Divin este iu&irea. Dincolo de ea domneste necunoscutul, iar necunoscutul nu poate fi definit. Nu il putem defini pe Dumnezeu decat prin ultima noastra realizare: iu&irea. Dupa acest punct nu mai e$ista nici o e$perienta, pentru ca nu mai e$ista nici e$perimentator. #icatura s)a unit cu oceanul7 Mer*eti pas cu pas, dar cu o atitudine &inevoitoare, fara tensiuni sau conflicte. Ramaneti pur si simplu atenti. %tentia este sin*ura lumina in noaptea intunecata a vietii. Duceti cu voi aceasta lumina pentru a e$plora viata. !autati si scotociti prin cele mai ascunse un*here. Divinul fiind pretutindeni, nu va ridicati impotriva niciunui lucru. Dar nici nu intarziati asupra anumitor lucruri: treceti la altele. O &ucurie si mai mare va asteapta. Tre&uie sa continuati calatoria. Daca aveti ocazia sa faceti dra*oste, faceti)o7 Daca iu&irea vine spre voi, folositi iu&irea. Nu va *anditi la ea in termeni de reprimare sau su&limare, nici in termeni conflictuali. Divinul se ascunde in spatele oricarui lucru. in consecinta, nu com&ateti nimic, nu fu*iti de nimic. Oriunde ati fi, in)dreptati)va spre prima poarta ce vi se ofera, si veti pro*resa. Nu va fi$ati niciunde si va veti atin*e tinta, deoarece viata este pretutindeni. Iisus spunea: "Domnul este su& fiecare piatra", dar ) din pacate ) voi nu vedeti decat pietrele. Transcendeti aceasta stare de spirit. Daca pulsi)unea se$uala vi se pare potrivnica, ea devine ca o piatra: opaca, si nu puteti vedea dincolo de ea. %cceptati actul se$ual, meditati asupra lui si piatra va deveni transparenta. 5eti vedea prin ea si o veti uita. Nu va veti aminti decat de ceea ce se *aseste su& piatra. !eea ce devine transparent dispare. Nu transformati deci pulsiu)nea se$uala in piatra, faceti astfel incat sa devina transparenta. (i acest lucru este posi&il datorita meditatiei.

N. A ND%0INI FO8%: INTO%R!"R"% 0% ORI8INI

!e este Aundalini Fo*a si cum poate reprezenta aceasta un ajutor pentru un Occidental6 De ce metoda dvs. de trezire a ener*iei Aundalini este haotica, in loc ca ea sa se realizeze prin autocontrol, ca in cazul metodelor traditionale6 "$istenta este ener*ie, ea este miscarea ener*iei care se realizeaza in multe sensuri diferite si care im&raca multiple forme. in cazul e$istentei umane, ener*ia se numeste Bundalini. Aundalini este ener*ia concentrata in corpul si sufletul omului. "ner*ia este manifestata sau nemanifestata. Aundalini reprezinta intotdeauna potentialul vostru, suma tuturor posi&ilitatilor voastre. "ste ener*ie in stare latenta. Iar caile de trezire ale ener*iei Aundalini au drept scop actualizarea acestui potential. Deci, in primul si in primul rand sa spunem ca forta Bundalini nu este ceva unic+ cuvantul desemneaza ener*ia specific umana. in acelasi timp, de o&icei numai o mica parte este activa, o parte infima. (i nici aceasta parte nu functioneaza in mod armonios+ ea este in conflict, provocand suferinte si an*oasa. in cazul in care ener*ia voastra functioneaza in mod armonios, totul e &ine+ daca nu 1cand ea este in contradictie cu ea insasi2, sunteti nefericiti. (uferinta provine intotdeauna dintr)o ener*ie aflata in conflict, si orice &ucurie, orice fericire provin dintr)o ener*ie aflata in armonie. De ce ramane ener*ia totala in stare potentiala6 De ce nu este ea actualizata6 Deoarece ea nu este necesara in actiunile de rutina zilnice. Numai partea necesara, numai partea solicitata intra in functiune. Rutina zilnica nu solicita totalitatea ener*iilor, ci doar o parte infima. (i daca aceasta parte infima nu este inca in armonie, aceasta provine dintr)o viata de zi cu zi ne)inte*rata. Nevoile voastre se afla in conflict. (ocietatea va cere un lucru, iar instinctele va cer e$act lucrul opus. !erintele sociale si cele personale sunt in conflict. (ocietatea isi are pretentiile ei, morala si reli*ia pe ale ei. (i tocmai aceste conflicte impiedica omul sa devina un intre* aflat in armonie+ ele au transformat omul intr)o fiinta fra*mentara. Dimineata doriti ceva, dupa amiaza altceva. (otia va cere un lucru, iar mama lucrul opus. %stfel o&li*atiile zilnice devin conflictuale, si mica parte manifestata din ener*ia voastra totala este in contradictie cu ea insasi. Dar pro&lema este si mai vasta. #artea manifestata a ener*iei voastre este intr)un permanent conflict cu partea inca nemanifestata. %ctualul este intr)un neincetat conflict cu potentialul. #otentialul vrea sa se manifeste si actualul il reprima. in termeni psiholo*ici, inconstientul este intotdeauna in conflict cu constientul. !onstientul incearca sa domine inconstientul, in masura in care manifestarea acestuia din urma ar reprezenta pentru el un pericol. !onstientul este su& control, in timp ce potentialul, inconstientul, nu este. %veti posi&ilitatea de a controla constientul, dar eruptia inconstientului va aduce pe un teritoriu nesi*ur pe care nu sunteti capa&ili sa il administrati. !onstientului ii este frica de acest fapt. Iata deci ori*inea celui de al doilea conflict, mai vast si mai profund decat primul si in care constientul se confrunta cu inconstientul, ener*ia manifestata cu ener*ia care cauta posi&ilitati de a se manifesta. Din aceste doua tipuri de contradictii rezulta lipsa voastra de armonie. (i aceasta lipsa de armonie face ca ener*ia vostra sa vi se opuna. "ner*ia implica miscare, iar miscarea se face intotdeauna de la nemanifestat la manifestat, de la samanta la ar&ore, de la intuneric la lumina.

Miscarea nu este posi&ila decat in a&senta reprimarii. %ltfel ea este distrusa 1armonia este distrusa2 si ener*ia voastra se transforma intr)un dusman. 5oi sunteti ca o casa dez&inata, ca o multime. 5oi nu mai sunteti unul, ci mai multi. 99 9 %ceasta situatie anormala este totusi aceea a omului. "a e$plica uratenia, suferinta din lume. 'ucuria si frumusetea nu vin spre voi decat daca ener*ia vitala cunoaste miscarea, o miscare fluida si linistita )nereprimata, neinhi&ata, inte*rala, nefra*mentata ) care nu este in conflict cu ea insasi ci este un tot or*anic. O ener*ie care a realizat unitatea armonioasa, astfel am putea defini Bundalini. Aundalini nu este decat un cuvant tehnic ce desemneaza ener*ia totala in stare de unitate, de miscare, de armonie ne)conflictuala ) o ener*ie cooperanta, complementara si or*anica. O asemenea ener*ie produce o transformare imediata )unica si necunoscuta. !and ener*iile voastre sunt in conflict, in acest caz sunteti incercati de nevoia de a va eli&era de ele. #entru voi este sin*urul mod de a fi in armonie. Numai ca facand acest lucru, ener*ia vitala, vitalitatea voastra, co&oara in corpul vostru, iese din corpul vostru. Miscarea direc)tionata descendent este aceeasi ca miscarea ce se indreapta spre e$terior, la fel cum miscarea ce se indreapta in sus este aceeasi cu miscarea ce tinde spre interior. !u cat ener*iile voastre urca mai mult in corp, cu atat ele il penetreaza mai mult+ cu cat ener*iile voastre co&oara in corp, cu atat ele ies mai mult. %stfel, daca va eli&erati de ener*iile conflictuale, voi simtiti o usurare, dar aceasta insemna sa aruncati fra*mente din viata voastra, la intervale re*ulate de timp. "ste o sinucidere lenta. De fapt noi suntem fiinte sinuci*ase in masura in care ener*ia noastra nu s)a unificat devenind armonioasa, cat timp miscarea ei nu se indreapta spre interior. "li&erandu)va de o parte din ener*ia voastra puteti simti o usurare, dar aceasta usurare este o&li*atoriu momentana, deoarece voi insiva reprezentati o sursa de ener*ie constanta. "ner*ia se va acumula din nou, si va fi necesar sa va eli&erati din nou. !eea ce numim de o&icei placere, nu este in realitate decat o descarcare a ener*iilor conflictuale. !a si cum am arunca o povara. (i acest lucru este intotdeauna ne*ativ. -ericirea dimpotriva, este pozitiva. "a nu apare decat odata cu actualizarea ener*iilor. %tunci cand, in loc sa eliminati ener*iile, acestea infloresc in voi, cand in loc sa fiti in conflict cu ele, va uniti cu ele, se produce o miscare spre interior: (i aceasta este nesfarsita. "a se aprofundeaza neincetat si, cu cat mai mult tinde spre interior, cu atat mai mult aduce &eatitudinea si e$tazul. %veti deci doua posi&ilitati. #rima consta in descarcare: va eli&erati de ener*iile care va impovareaza, ener*ii inutiliza&ile, prin intermediul carora nu puteti fi creativ. "ste starea de spirit anti)Bundalini. %titudinea o&isnuita a omului se manifesta impotriva ener*iei Bundali) ni. "ner*ia circula de la centru la periferie, deoarece aceasta este directia in care va indreptati. Aundalini inseamna e$act miscarea opusa, adica fortele, ener*iile care se indreapta de la periferie spre centru. Miscarea spre interior, miscarea indreptata spre centru face sa rezulte &eatitiudinea, in timp ce miscarea indreptata spre e$terior provoaca, simultan, &ucurie si suferinta. 'ucuria este momentana, insa suferinta domneste in permanenta. 'ucuria este prezenta doar in mod intermitent, cand e$ista speranta sau asteptarea unui lucru. Rezultatul real se manifesta insa intotdeauna prin suferinta.

-ericirea voastra consta in asteptare, speranta, dorinta, vis, care nu fac decat sa va eli&ereze de povara voastra+ este un proces complet ne*ativ. "a nu e$ista in realitate, ceea ce e$perimentati fiind doar o a&senta momentana a suferintei. (i aceasta a&senta voi o numiti fericire. 99 9 5oi creati fara incetare noi ener*ii. De fapt este insasi definitia vietii: capacitatea de a produce, in mod constant, forta vitala. Odata cu stin*erea acestei capacitati, apare moartea. #arado$ul este urmatorul: voi produceti fara incetare ener*ie si nu stiti ce sa faceti cu ea. Odata creata, va de&arasati de ea+ iar cand nu o aveti, sunteti nefericiti, &olnavi. !and nu este creata ener*ie sunteti &olnavi+ cand este creata, la fel. in primul caz &oala provine din lipsa de forta, in al doilea caz ea provine din ener*ia care va apasa ca o povara. (unteti incapa&ili sa o armonizati, sa o faceti creatoare, &eatifica. %ti creat)o, si nestiind ce sa faceti cu ea, o e$pulzati in afara voastra. %poi reincepeti sa creati ener*ie. %cest lucru este a&surd, dar aceasta a&surditate constituie inlantuirea o&isnuita a momentelor e$istentei umane: se creaza constant ener*ie, care devine )in mod constant ) o povara, deci tre&uie ) in mod constant ) sa o eli&eram. %cest lucru e$plica de ce activitatea se$uala are o importanta, o semnificatie atat de mare: este unul din cele mai &une mijloace de a scapa de propria ener*ie. intr)o societate a a&undentei, sursele de creatie a ener*iei devin mai numeroase, la fel si tensiunile, si pentru a va eli&era de acestea recur*eti de o&icei la actul se$ual. 5oi creati ener*ie in interiorul vostru, apoi o aruncati in afara voastra. -ara incetare. Daca sunteti dotat cu inteli*enta si su&tilitate, veti intele*e a&surditatea acestui proces, lipsa completa de sens si ) in cele din urma ) inutilitatea unui asemenea mod de e$istenta. Nu sunteti oare in acest caz un instrument folosit la crearea ener*iei si la e$pulzarea ei6 %re vreun sens acest mecanism6 De ce tre&uie el sa e$iste6 Doar ca sa fie un instrument prin care ener*ia este creata si apoi e$pulzata6 !u cat sunteti mai sensi&il, cu atat mai mult puteti intele*e stupiditatea vietii, asa cum o cunoasteti. Aundalini insemna remedierea unei situatii a&surde, insemna crearea unei situatii in care totul sa ai&a un sens. (tiinta ener*iei Bundalini este printre cele mai su&tile. (i stiintele fizice se ocupa de ener*ie, dar de ener*ia materiala, nu de cea psihica. in ceea ce priveste Bundalini 3o*a, ea analizeaza ener*ia psihica. "ste o stiinta a lumii metafizice, transcendente. 0a fel ca si ener*ia materiala, ener*ia psihica poate fi creativa sau distructiva. Neutilizata, ea este distructiva+ utilizata, ea este creativa. Dar ea se mai poate utiliza si intr)o maniera ne)creativa. #entru a o face creativa tre&uie sa intele*eti ca nu este vor&a doar de o realizare partiala a propriului vostru potential. in acest caz, cand cea mai mare parte a potentialului vostru ramane in stare latenta, situatia produsa nu este )in nici un caz ) creativa. #otentialul vostru ener*etic tre&uie sa fie realizat, actualizat in totalitatea sa. "$ista metode pentru aceasta. "ner*ia voastra tre&uie sa se trezeasca. #ana acum dormea, la fel ca un sarpe. %stfel denumim ener*ia Bundalini: forta sarpelui, a sarpelui care doarme. Daca vi s)a intamplat sa vedeti vreodata un sarpe care doarme, veti sesiza analo*ia: el este incolacit, fara sa faca nici cea mai mica miscare. Dar un sarpe se poate ridica drept, pe coada sa, datorita ener*iei sale. De unde si utilizarea sa ca sim&ol. 0a fel ca si sarpele,

ener*ia voastra vitala este incolacita si adormita. Dar ea se poate trezi, se poate "ridica" daca potentialul ei este actualizat in intre*ime. De aici rezulta transformarea voastra. 5iata si moartea nu sunt decat stari ener*etice. 5iata implica o ener*ie in miscare, iar moartea o ener*ie inerta. 5iata insemna ener*ie trezita, moartea ener*ie ce doarme. Deci, conform Bundalini 3o*a, voi nu sunteti ) de o&icei ) decat partial vii. !u o parte a ener*iei voastre actualizata, restul dormind atat de profund, incat e ca si cum ea nici nu ar e$ista. 9 9 Dar ener*ia care doarme poate fi trezita. Metodele prin care Bunda)lini 3o*a vizeaza actualizarea ener*iei sunt multiple. De e$emplu: prana3ama 1controlul respiratiei2. Trezirea este posi&ila datorta respiratiei tocmai datorita faptului ca e$ista un pod intre ener*ia voastra vitala Oprana ) sursa ori*inara a vitalitatii2 si e$istenta voastra, intre potential si actual. Modificand ritmul repsirator, schim&ati imediat intre*ul vostru sistem ener*etic. in timpul somnului aveti o respiratie specifica, in stare de ve*he aveti o respiratie specifica. 0a fel atunci cand sunteti furiosi, cand iu&iti, cand sunteti prinsi in pasiunea actului se$ual. Datorita prezentei unei calitati specifice a fortei vitale in fiecare stare de spirit diferita, respiratia voastra se modifica. (tarea de furie cere o cantitate mai mare de ener*ie la periferia fiintei voastre. (imilar in caz de pericole 1daca tre&uie sa faceti fata unui atac, sa va aparati2. n suvoi de ener*ie pleaca din centrul fiintei voastre. in masura in care o mare parte din ener*ie paraseste corpul vostru prin intermediul actului se$ual, apare epuizarea. Tot astfel, va simtiti epuizati dupa o e$plozie de furie. Dupa momentele de iu&ire, dimpotriva, va simtiti reimprospatati 1la fel si dupa ru*aciune2. De ce6 in momentele de iu&ire, a&senta pericolului face ca nici o ener*ie sa nu fie necesara in partea periferica a fiintei voastre: sunteti rela$at, in armonie, iar ener*ia se indreapta spre interior. !and ener*ia cur*e astfel spre interior, are loc o re*enerare. Dupa e$ercitii de respiratie profunda, va simtiti,. de asemenea, re*enerati. "ner*ia voastra se indreapta spre interior, si de fiecare data cand se intampla acest lucru, va simtiti revitalizati, in plenitudinea fortelor+ sunteti intr)o &una dispozitie. %ltceva: cand ener*ia va penetreaza, respiratia se modifica, ea devine calma, ritmica, armonioasa. in anumite momente nu o mai simtiti+ aveti impresia ca s)a oprit. "a a devenit atat de su&tila7 "ner*ia nemaifi)ind necesara, respiratia se opreste. in starea de samadhi, in e$taz, avem impresia ca respiratia a incetat complet. Miscarea ener*iei spre e$terior devenind inutila, respiratia se opreste. Datorita prana3ama)ei, ener*ia potentiala din interiorul vostru se trezeste treptat Dar aceasta poate fi captata si prin asanas 1posturile specifice din 3o*a2, corpul vostru fiind cuplat in orice punct la sursa de ener*ie. -iecare postura are deci un efect corespunzator asupra sursei de ener*ie. #ostura in care statea 'uddha este numita padmasan, postura lotusului. "a se numara printre posturile ce necesita foarte putina ener*ie. Daca sunteti asezati, cu spatele foarte drept, echili&rul este atat de &ine realizat incat va uniti cu pamantul. 0e*ile *ravitatiei nu mai actioneaza. (i daca mainile si picioarele voastre sunt plasate astfel incat sa formeze un circuit inchis, electricitatea vitala circula in acest circuit. #ostura lui 'uddha este o postura in cerc, in care ener*ia este circulara, ea nu scapa spre e$terior.

De o&icei ener*ia scapa spre e$terior prin de*ete, maini sau picioare. %sa se e$plica de ce femeile rezista mai &ine la &oli decat &ar&atii, si de ce au o viata mai lun*a. !u cat forma unui corp este mai rotunda, cu atat mai putina ener*ie poate scapa spre e$terior. Daca actul se$ual nu le epuizeaza prea mult pe femei acesta se intampla deoarece forma or*anului lor se$ual este rotunda, deoarece or*anul lor este a&sor&ant. 'ar&atii sunt de o&icei epuizati, deoarece )din cauza formei se$ului lor ) ei cheltuiesc o mai mare cantitate de ener*ie, nu numai &iolo*ica ci si psihica. in padmasan toate punctele prin care ar putea avea loc pierderi ener*etice se unesc, astfel incat ener*ia nu se poate indrepta spre e$terior. #icioarele sunt incrucisate, mainile atin* picioarele si picioarele centrul se$ului. (i cum spatele este foarte drept, ne sustra*em atractiei *ravitationale. Nu e$ista nici o pierdere de ener*ie si putem deci sa uitam in intre*ime corpul. Ochii tre&uie sa fie inchisi sau intredes)chisi, *lo&ii oculari in repaus, deoarece ochii sunt ) la randul lor ) un punct prin care se realizeaza pierderi ener*etice importante. !hiar si atunci cand visati pierdeti multa ener*ie, din cauza miscarii ochilor vostri. De fapt, in cazul in care vreti sa stiti daca o persoana viseaza sau nu, este suficient sa)i puneti de*etele pe pleoape. Daca ochii se misca, persoana respectiva tocmai viseaza. Treziti)o, si va va povesti ce visa. Daca *lo&ii oculari sunt imo&ili, insemna ca somnul ei este profund si fara vise, asa numita sushupti, intrea*a ener*ie se indreapta spre interior. %sanas)urite, prana3ama se numara printre numeroasele metode prin intermediul carora facem suvoiul ener*iilor sa cur*a spre interior. !ur*and astfel ele se amesteca, deoarece in centru suvoiul nu poate fi decat unic. Deci, cu cat ener*ia voastra se indreapta mai mult spre interior, cu atat sunteti mai armoniosi. !onflictele dispar. in centrul fiintei conflictele sunt ine$istente+ e$ista o unitate or*anica totala. De unde si &eatitudinea. %ltceva: asanas)urile si prana3ama actioneaza ajutand corpul. (unt importante, desi*ur, dar numai din punct de vedere fizic. in cazul conflictelor mentale eficienta lor este foarte limitata, corpul si mentalul nefiind) de fapt doua entitati separate, ci doua componente ale unei aceleasi entitati. 5oi nu sunteti corp si minte+ sunteti corpLminte 1ps3cheLsoma sau somaLps3che2. Ne referim de o&icei la corp ca fiind o entitate si la minte ca fiind o alta, cand ) de fapt ) corpul si spiritul sunt cei doi poli ai unei aceleasi ener*ii. !orpul este material, mintea su&tila, dar ener*ia care le traverseaza este identica. "ste &ine sa lucram asupra am&elor. #entru corp e$ista hatha 3o*a: asanas)urile, prana3ama etc+ pentru minte e$ista raja 3o*a si alte tipuri de 3o*a care se ocupa in principal de atitudinile mentale. !orpul si mintea au la &aza aceeasi ener*ie. %stfel, daca atunci cand sunteti furiosi, va controlati respiratia, furia se risipeste. Daca puteti sa respirati ritmic, furia nu va poate domina, si nici pasiunea se$uala. "a va fi in interiorul vostru, dar intr)o forma nemanifestata. Nimeni nu o va remarca, nici macar voi insiva. -uria, pasiunea se$uala sunt stari ce pot fi suprimate. Datorita respiratiei ritmice le puteti reduce intensitatea pana in punctul in care nici macar voi nu mai sunteti constienti de ele. -uria, pasiunea se$uala sunt inca prezente: corpul le)a suprimat, dar ele raman intacte in interiorul vostru. "ste &ine sa lucrati simultan asupra corpului si mintii. %supra corpului prin intermediul metodelor 3o*a, asupra mintii prin intermediul constiintei. Datorita faptului ca lucrurile devin mai su&tile odata cu practica 3o*a, tre&uie sa fiti mai constient. !and sunteti furiosi, furia voastra este atat de evidenta incat ea este percepti&ila fara dificultate. Dar odata cu practica prana3ama furia devine mult mai su&tila, astfel incat avem nevoie de un

plus de constiinta, de o sensi&ilitate mai fina, altfel nu o putem percepe. Deoarece corpul nu mai reactioneaza la ea, iar e$presia fizica dispare in intre*ime. !ei care practica tehnici de e$tindere a campului constiintei simultan cu tehnicile 3o*a, invata sa penetreze re*iuni ale constiintei mai profunde. Tehnicile 3o*a nu aplica actiunea constiintei decat asupra materiei *rosiere. (i daca modificati ceea ce este *rosier fara a modifica su&tilul, va veti *asi in fata unei dileme, in care conflictul apare intr)o maniera diferita. Fo*a reprezinta un ajutor, dar un ajutor partial. Restul provine din ceea ce 'uddha numea vi*ilenta, atentie. #racticati 3o*a astfel incat mi) scarile corpului vostru sa devina ritmice si concordante cu miscarile interioare, dar practicati ) simultan ) si atentia. -iti atenti atunci cand respirati. in 3o*a este necesara modificarea procesului respirator. -iind atenti, sunteti atent la respiratie in starea in care este. Doar atat. Daca sunteti capa&ili sa fiti constienti de respiratia voastra, veti constientiza ) de asemenea ) propriile procese ale *andirii. Nu e$ista constientizare a proceselor *andirii fara constientizarea procesului respirator. !ei care se straduiesc sa realizeze priza constiintei direct asupra procesului *andirii nu. o&tin nici un rezultat. "ste un o&iectiv dificil, o&ositor. Respiratia este poarta mentalului. Daca va opriti respiratia, fie si pentru o clipa, *andurile voastre se opresc. !and ne oprim respiratia, *andirea se opreste si ea. Daca *anditi haotic, si respiratia voastra este ) de asemenea ) haotica. Respiratia reflecta instantaneu modul vostru de *andire. 'uddha mentioneaza metoda anapanasati: 3o*a atentiei asupra suflului care intra si care iese. "l spune: "incepeti cu aceasta", si are dreptate. "ste de preferat sa ne concentram mai intai asupra respiratiei, si nu asupra proceselor *andirii. Odata ce realizati perceptia miscarilor su&tile ale respiratiei sunteti capa&ili sa percepeti si miscarile su&tile ale *andirii. !onstientizarea procesului *andirii schim&a calitatea mentalului+ asanas)urile si prana3ama schim&a calitatea corpului. %poi vine si momentul in care corpul si mentalul se unesc unul cu celalalt, fara nici un conflict. !and cele doua lucreaza in mod sincron, nu mai sunteti nici corp, nici mental. 5a cunoasteti pentru prima data in calitate de (ine. "ste transcendenta. Dar transcendenta nu se realizeaza decat in a&senta oricarui conflict, in acest moment de armonie, in care corpul si mintea sunt unite, in care nu e$ista nici un conflict, le transcendeti pe amandoua. , Nu mai sunteti nici unul, nici altul. Dintr)un anumit punct de vedere, nu mai sunteti nimic+ sunteti constiinta. Nu constiinta a ceva, ci constiinta in sine. %ceasta constiinta fara o&iect al constiintei produce e$plozia. !eea ce este potential se .actualizeaza. "$plodati intr)un nou univers, care este ultim. (i aceasta implinire este cea spre care tind toate reli*iile. Drumurile spre realitatea ultima sunt intr)un numar foarte mare. #utem vor&i sau nu despre Bundalini+ este neesential. Aundalini nu este decat un cuvant care poate fi inlocuit cu un altul. Dar semnificatia lui este inevita&il prezenta+ intr)un fel sau altul, in calitate de cur*ere interioara a ener*iei. !ur*erea interioara a ener*iei constituie unica revolutie, unica li&ertate. Daca nu o cunoasteti, produceti infern dupa infern, deoarece cu cat va indepartati mai mult spre e$terior, cu atat va indepartati mai mult de voi insiva. (i cu cat sunteti mai departe de voi insiva, cu atat sunteti mai &olnav si intr)o stare de dizarmonie.

Aundalini este izvorul ori*inar de ener*ie al intre*ii vieti, dar voi sunteti separati de el printr)o multime de o&stacole. 5)ati instrainat de voi insiva si nu stiti cum sa reveniti la lacasul vostru. % reveni la lacasul vostru este ceea ce va invata stiinta 3o*a. In ceea ce priveste transformarea umana, Bundalini 3o*a este stiinta cea mai su&tila. 9 9 M)ati intre&at de ce metodele traditionale erau sistematice, iar a mea haotica. Metodele traditionale sunt sistematice tocmai datorita faptului ca oamenii din trecut, pentru care ele au fost concepute, erau diferiti. Omul contemporan este un fenomen cu totul nou. Nici o metoda traditionala nu poate fi folosita ca atare, deoarece omul ) asa cum este el acum ) nu a mai e$istat in trecut. Deci, intr)o anumita masura, metodele traditionale nu sunt cele mai adecvate. %stfel, corpul a suferit schim&ari uriase. "l nu mai este la fel de natural ca atunci cand #atanjali si)a dezvoltat sistemul sau de 3o*a. "l este cu totul diferit. "ste atat de denaturat, incat nici o metoda traditionala nu ii mai poate fi de vreun ajutor. in trecut 3o*hinii nu aveau dreptul sa ia medicamente ) a&solut deloc ) in masura in care modificarile de ordin chimic fac aplicarea metodelor nu numai dificila, ci si periculoasa. Mai mult, in zilele noastre intre* mediul am&iant este alterat: omul, apa, societatea, conditiile de viata. Nimic nu mai este natural. 5a nasteti intr)un cadru artificial si cresteti in interiorul lui. in consecinta, metodele traditionale se dovedesc a fi periculoase. "ste mai &ine sa li se aduca unele schim&ari ce se impun ca urmare a situatiei contemporane. %ltceva: calitatea mentalului s)a modificat in mod esential. #e vremea lui #atanjali, centrul personalitatii umane nu era intelectul ci inima. (i inaintea lui #atanjali era si mai jos, su& om&ilic. :atha 3o*a a conceput metode utile si semnificative pentru fiintele al caror centru al personalitatii se situa in re*iunea om&ilicului. %poi centru a devenit inima, si numai in acel moment s)a putut recur*e la &haBti 3o*a. %ceasta cale s)a dezvoltat in "vul Mediu, deoarece tocmai in aceasta epoca s)a realizat transferul centrului personalitatii intre om&ilic si inima. Orice metoda tre&uie sa fie adaptata persoanei careia ii este destinata. in zilele noastre nici macar &haBti 3o*a nu mai este convena&ila. !entrul personalitatii s)a indepartat si mai mult de om&ilic. in prezent acest centru este intelectul. %sa se e$plica de ce teorii ca acelea ale lui Arishnamurti au un anumit rasunet. Nu mai este nevoie nici de metoda, nici de tehnica, ci doar de intele*ere 1doar atat2. Numai ca, daca acestea se situeaza doar la nivel ver&al, intelectual, nu se schim&a nimic, nu se transforma nimic. in acest caz, nu rezulta decat o acumulare de informatii. Daca fac apel mai de*ra&a la metode haotice decat sistematice, este tocmai datorita faptului ca ele sunt de un mare ajutor pentru a co&ora centrul, pentru a)4 scoate in afara intelectului. in acest caz metodele sistematice sunt neputincioase, sistematizarea fiind un domeniu specific intelectului. "le nu fac altceva decat sa il intareasca, dandu)i mai multa ener*ie. Metodele haotice fac a&stractie de intelect. "le il fac inactiv. "le creaza un asemenea haos incat centrul este co&orat automat din intelect pana la inima. Daca practicati metoda mea de Meditatie Dinamica9 cu convin*ere, in maniera ne)sistematica si haotica, atunci centrul vostru se sta&ileste in inima. %re loc un catharsis. !atharsisul este indispensa&il din cauza uriasei represiuni e$ercitate de intelect asupra sentimentelor voastre. Intelectul vostru a luat in stapanire o parte atat de mare a fiintei voastre, incat va aflati total su& dominatia sa. Nu mai e$ista loc

G Meditatia Dinamica 1si alte tehnici concepute de Osho2 este descrisa detaliat in cartea "Meditatia Dinamica". Metoda se compune din cinci etape de zece minute fiecare. #rima consta intr)o respiratie profunda, rapida, haotica, practicata in scopul trezirii ener*iei. % doua consta intr)un catharsis, o eli&erare a represiunilor ce au devenit constiente prin procesul respirator. rmeaza apoi a treia etapa: repetarea ener*ica a sunetului hu, care atin*e centrul se$ului si face ener*ia sa urce in corp. %ceasta etapa este urmata de zece sau cincisprezece minute de tacuta nemiscare 1meditatia propiu)zisa2. "$ercitiul se incheie cu zece sau cincisprezece minute de cele&rare, in care ne e$primam &eatitudinea simtita in a patra etapa si pe care o redam universului cu multumire. pentru inima,

astfel incat aspiratiile acesteia sunt reprimate. 5oi nu ati ras niciodata, nu ati trait niciodata, nu ati facut niciodata ceva din toata inima. 8andirea sistematizeaza intotdeauna, transforma lucrurile in a&stractiuni matematice, reprimand astfel sentimentele. "ste mai &ine deci sa folosim in primul rand o metoda haotica, metoda ce transfera centrul constiintei din intelect spre inima. in al doilea rand, facem apel la catharsis care deschide si eli&ereaza inima, care ne face sa aruncam represiunile. Odata ce inima este usoara si li&era, centrul de constiinta este impins si mai jos+ el se sta&ileste in re*iunea om&ilicului. %ici se *aseste izvorul vitalitatii, izvorul potential al corpului, al spiritului si a orice altceva. -olosesc aceasta metoda intr)un scop foarte precis. in stadiul in care va aflati, metodolo*ia sistematica ar fi neputincioasa, deoarece *andirea s)ar folosi de ea ca de un instrument propriu. Nici &hajans nu sunt eficiente, inima fiind prea stramtorata pentru a se putea darui in intre*ime cantului. !antecele, ru*aciunea nu vor fi pentru ea decat o modalitate de eschivare. O inima plina de represiuni, nu se poate nicicum dedica ru*aciunii. Nu am intalnit in e$istenta mea nici o persoana care sa fie capa&ila sa realizeze in mod profund ru*aciunea autentica. Ru*aciunea este imposi&ila, in masura in care insasi iu&irea a devenit o imposi&ilitate. !onstiinta tre&uie condusa spre izvorul ei, spre radacinile ei. Numai atunci poate avea loc o transformare. De aceea, folosesc metode haotice. -iind intr)o stare de haos, creierul vostru isi inceteaza activitatea. %stfel, daca va aflati la volanul unei masini si cineva traverseaza &rusc strada in fata voastra, reactia este atat de rapida incat ea nu poate apartine creierului. %ctiunea creierului nu este imediata. "l reflecteaza la ceea ce tre&uie si nu tre&uie facut. in caz de risc de = accident, cand apasati frana, se ridica o senzatie din re*iunea om&ilicului, ca si cum ar fi reactia stomacului vostru. !onstiinta vo)astra co&oara spre om&ilic din cauza riscului de accidentare. Daca accidentul ar fi fost previzi&il, creierul si)ar fi vazut de trea&a, dar cum el este neasteptat, necunoscutul va invadeaza. %tunci remarcati faptul ca s)a realizat o co&orare a constiintei in interiorul corpului, pana la om&ilic. Daca intre&am un calu*ar zen:,"!are este centrul *andirii voastre6", el isi pune mainile pe stomac. !and occidentalii i)au intalnit pe calu*arii japonezi pentru prima data, au fost

surprinsi. "!um, voi *anditi cu stomacul6 #ovesti7" insa raspunsul este foarte semnificativ9. !onstiinta poate actiona plecand de la oricare centru al corpului, si cel mai aproape de sursa ori*inara este om&ilicul. !el mai indepartat de sursa ori*inara este creierul, astfel incat daca ener*ia vitala se indreapta spre e$terior, centrul de constiinta devine creierul. in caz contrar, om&ilicul sfarseste prin a deveni acest centru. #entru a intoarce constiinta spre radacinile sale, acolo unde se afla sediul tuturor transformarilor, sunt indispensa&ile metode haotice. in caz contrar, veti continua sa transpuneti totul in cuvinte, in mod inutil. Nu ajun*e numai sa stim ceea ce este &ine pentru a realiza o schim&are, este necesara o transformare a radacinilor. O persoana care stie ceea ce este &ine dar nu poate actiona, se enerveaza cu atat mai mult. "a intele*e dar ramane neputincioasa, intele*erea nu are nici un sens decat daca provine din om&ilic, de la radacini. intele*erea intelectuala nu aduce cu sine schim&area. Realitatea ultima nu se poate cunoaste prin inteles, deoarece faptul de a actiona in mod cere&ral va pune in conflict cu radacinile din care ati provenit. Orice pro&lema provine din faptul ca v)ati indepartat de om&ilic. 5iata si moartea voastra isi au sediul in om&ilic. Tre&uie sa reveniti la radacini, dar aceasta revenire este dificila. O&iectul disciplinei Bundalini 3o*a este ener*ia interioara si traiectul ei interior. "a isi propune sa aduca atat corpul cat si mintea in punctul de transcendenta. %ici, totul se schim&a: corpul, mintea, e$istenta. Totul este viata. n car cu &oi este util, dar este depasit. in prezent conduceti o masina, iar tehnica de conducere este diferita. %ceea care era vala&ila pentru carul cu &oi, nu mai este adecvata acum. Metodele traditionale *asesc o rezonanta in interiorul nostru datorita vechimii lor, si datorita faptului ca o multime de oameni au atins realizarea prin ele. "le sunt neadecvate pentru noi, dar nu erau la fel si pentru 'uddha, Mahavira, #atanjali sau Arisnna. #entru ei, ele aveau un sens+ ei se puteau &aza pe ele. 5echile metode risca sa fie lipsite de sens in zilele noastre, dar datorita faptului ca 'uddha a atins realizarea prin 9 !and vor&im de o reactie viscerala prin aceasta intele*em o reactie instinctiva ce vine din centrul fiintei ) nu din minte, ci din fiinta in sine. "ste pro&a&il ca reactiile noastre sa provina cu atat mai mult din acest centru cu cat ne aflam mai uniti cu centrul fiintei, ele nemaiprovenind din mental.

intermediul lor, ele ne atra*. !ei care sunt le*ati de traditii spun: "'udd)ha a atins realizarea datorita lor, de ce nu as atin*e)o si eu6" in realitate situatia noastra este cu totul diferita. %tmosfera, re*iunile *andirii s)au modificat in intre*ime. Orice metoda este conceputa pentru o situatie specifica, un mental specific, un om specific. 0a e$trema opusa il intalnim pe Arishnamurti, care refuza metodele in &loc. #entru a face acest lucru, el este fortat sa renunte si la 'uddha. "ste cealalta fata a monedei. Daca refuzati metodele, tre&uie sa il refuzati si pe 'uddha, si daca nu il refuzati pe 'uddha, nu puteti nici sa)i refuzati metodele. ;

%cestea sunt pozitii e$treme, iar e$tremele sunt intotdeauna false. Nu puteti refuza un lucru fals si sa ale*eti opusul sau, deoarece si acesta va fi fals. %devarul este intotdeauna la mijloc. Deci, dupa parerea mea, faptul ca vechile metode sunt ineficiente nu inseamna ca nici o metoda nu este eficienta, ci faptul ca metodele tre&uie sa se schim&e. Non)metoda este, la randul ei, o metoda. (e intampla ca pentru o anume persoana non) metoda sa fie sin*ura metoda convenia&ila. O metoda nu este vala&ila decat in functie de un anumit individ+ adevarul ei nu este *eneral. %devarurile *enerale sunt intotdeauna false. Deci, o metoda sau un sfat se aplica invaria&il unei fiinte umane specifice: atentiei sale, mintii sale, lui si nimanui altcuiva. (i acest punct ridica ) de asemenea ) o serie de dificultati in zilele noastre. in trecut cs$ista o relatie directa intre maestru si discipol. "ra o relatie, o comunicare personala. 0a ora actuala, aceasta relatie este impersonala. Maestrul vor&este unei multimi si in termeni *enerali. Numai ca adevarurile *enerale sunt false. n lucru nu are sens decat in functie de un individ in particular. %ceasta dificultate o intalnesc zilnic. Daca ma cautati si imi puneti o intre&are, raspunsul meu se adreseaza voua, nimanui altcuiva. %lta data, altcineva imi va pune o intre&are, iar raspunsul meu va fi vala&il doar pentru el. !ele doua raspunsuri pot fi contradictorii, in masura in care personalitatea celor doi indivizi este contradictorie. Deci, daca vreau sa va ajut, tre&uie sa ma adresez voua in particular. (i daca tre&uie sa ma adresez fiecarui individ in parte, voi fi nevoit sa spun o multime de lucruri contradictorii. !ei care vor&esc in termeni *enerali sunt coerenti, dar in acest caz adevarul este denaturat, deoarece pentru a fi adevarata, o declaratie tre&uie sa se adreseze unui individ in particular. Desi*ur, adevarul este etern 1el nu este nici nou nici vechi2, dar el ramane realizarea, scopul. Mijloacele sunt vala&ile sau nu pentru un individ determinat, pentru un mental, pentru o atitudine specifica. Daca privesc situatia asa cum este ea, omul contemporan este atat de schim&at incat are nevoie de metode, de tehnici noi. Metodele haotice reprezinta un ajutor pentru mintea contemporana, in masura in care aceasta minte este ) ea insasi ) haotica. %cest haos, revolta omului mo)dern, o*lindeste revolta corpului contra mintii si contra actiunii sale represive. #entru a ne e$prima in termenii sistemului 3o*a, este revolta centrilor inimii si om&ilicului contra creierului. (i acesti doi centri se razvratesc impotriva creierului deoarece acesta din urma a monopolizat intre*ul teritoriu al sufletului uman. (i aceasta situatie a devenit intolera&ila. %sa se e$plica de ce universitatile sunt locuri in care domneste re&eliunea. %cest lucru nu este in)tamplator. Daca privim societatea ca pe un corp or*anic, putem considera universitatea ca fiind capul, creierul. Din cauza felului de a fi re&el al mintii moderne, aceasta este foarte indul*enta fata de metodele suple si haotice. Meditatia dinamica ajuta indepartarea centrului de constiinta de creier. %stfel, adeptul acestei metode inceteaza sa doreasca sa se revolte, in masura in care cauza revoltei sale dispare. "l se simte &ine. #entru mine meditatia nu provoaca numai o renastere, o transformare a individului+ ea pune si &azele pentru o transformare a societatii in ansam&lul ei, a fiintei umane ca atare. Omul are de ales intre a se sinucide si a)si transforma propria ener*ie.

P. .O! RI0" "(OT"RI!": N O'(T%!O0 IN #RO!"( 0 D" !R"(T"R" "$ista o diviziune intre corp si minte, materie si constiinta, lume fizica si lume spirituala6 !um sa facem pentru a transcende corpul si mintea pentru a cunoaste constiinta spirituala6 Tre&uie sa intele*eti in primul rand ca divizarea in corp si minte este a&solut ine$istenta. Daca luati in considerare o asemenea divi) = zare, nu veti ajun*e niciunde: inceputurile false duc la impasuri. Dintr)un asemenea demers nu va rezulta nimic, fiecare pas facut avand propria sa lo*ica de evolutie. %l doilea pas se face in functie de primul, al treilea in functie de al doilea etc. "$ista o secventa lo*ica. Deci in momentul in care faceti primul pas, realizati oarecum ale*erea intre*ului drum. #rimul pas este mai important decat ultimul, inceputul este mai important decat sfarsitul, deoarece sfarsitul nu este decat o implinire, o crestere. Dar noi ne ocupam intotdeauna de final in loc de inceput, de rezultate in loc de mijloace. (copul im&raca pentru noi o atat de mare semnificatie incat pierdem din vedere samanta, inceputul. (i continuam sa visam, fara a cunoaste insa niciodata realitatea. %cest concept de fiinta divizata, de e$istenta in cadrul dualitatii 1corpLminte+ fizicLspiritual2 face loc unui demers eronat. "$istenta este una: diviziunile sunt de ordin mental. -elul specific in care mintea priveste lucrurile creaza dualitatea. Diviziunea domneste doar in inchisoarea mintii. Mintea nu poate functiona altfel. "a nu poate concepe un intre*. Mintea tinde sa fie coerenta, are o&sesia coerentei. "a nu poate concepe faptul ca intunericul si lumina ar putea reprezenta un intre*. #entru ea acest lucru este incoerent, parado$al. Mintea nu poate decat sa creeze poli opusi: Dumnezeu si diavolul, viata si moartea, dra*ostea si ura. !um ati putea oare concepe voi ca iu&irea si ura sa fie una si aceeasi ener*ie6 #entru minte este ceva dificil. fn consecinta, ea imparte, separa, divizeaza. %stfel, dificultatea se estompeaza. ra este opusul iu&irii si iu&irea este opusul urii. (e creaza astfel o coerenta, iar mintea se linisteste. Diviziunea este deci o facilitate necesara mintii, insa ea nu este un adevar, ea nu este o realitate. "ste comod sa va impartiti in doua: corpul si voi. Numai ca, odata cu diviziunea, o luati pe un drum *resit. (i daca nu reveniti pentru a reface primul pas, veti rataci vieti intre*i fara rezultat, deoarece un prim pas facui pe un drum *resit conduce si la alti pasi facuti pe acelasi drum. Deci, ale*eti mai intai un inceput just. %mintiti)va ca voi si corpul vostru nu sunt doua lucruri distincte, "voi" si "corp" nefiind numite astfel decat pentru comoditatea lim&ajului. Din punctul de vedere al e$istentei, ele nu sunt decat unul si acelasi lucru. impartirea in doua este artificiala, tn realitate voi va percepeti in mod unitar, pro&lema neaparand decat odata cu *andirea. Daca este provocata o suferinta ce are drept cauza corpul fizic, in momentele respective simtiti ca sunteti unit cu e0 Diviziunea nu intervine decat ulterior, odata cu analiza. tn clipa prezenta, diviziunea este ine$istenta. %stfel, daca o persoana arunca un pumnal spre voi, in clipa respectiva diviziunea nu e$ista. Nu va veti *andi ca va ucide corpul, ci

va *anditi ca va ucide. Numai mai tarziu, atunci cand accidentul a devenit o amintire, incepeti sa)l divizati fi luati in considerare, reflectati asupra lui. 5a puteti spune ca o persoana a vrut sa va ucide corpul. Dar in momentele respective acest lucru era imposi&il tn orice senzatie e$ista o unitate. Diviziunea incepe odata cu interventia mentalului. %stfel va creati dusmanul Daca va *anditi ca voi nu sunteti corpul, apare un conflict. (e pune intre&area: "!ine este stapanul6 !orpul sau eu6" Iar e*o)ul se simte ranit. %tunci incepeti sa com&ateti corpul, si ) prin aceasta ) sa va rene*au pe voi insiva. (i de aici rezula o mare confuzie care *enereaza idei suicidare. !hiar daca va straduiti, nu puteti suprima cu adevarat corpul !um ar face mana mea stan*a pentru a suprima mana mea dreapta6 "le par a fi doua, dar sunt traversate de aceeasi ener*ie. Daca ar fi fost intr)adevar doua, ar fi fost posi&il sa le suprimam 1nu numai sa le suprimam, ci sa le distru*em complet2. Numai ca, datorita faptului ca un acelasi tip de ener*ie le traverseaza si pe una si pe cealalta, cum as putea face pentru a)mi suprima mana dreapta6 "ste o scamatorie. #ot sa ridic mana sian) *a sl sa o co&or pe cea drepta si sa spun apoi ca mana mea stan*a a casti*at, dar pe urma, imi pot ridica mana sta*a fara ca aeeasta sa fie impiedicai de ceva. Iata jocul pe care il jucam. Mereu si mereu. neori voi dominati pulsiunea se$uala, alteori va domina ea pe voi. "ste un cerc vicios. Nu puteti suprima pulsiunea se$uala, e imposi&il. Nu puteti decat sa o transformati #erceperea unei diviziuni intre voi si corp conduce la represiuni. Deci daca sunteti in cautarea transformarii, nu Incepeti sa va divizati. Transformarea nu se realizeaza decat odata cu intele*erea totalitatii in calitate de totalitate, de intre*. Reprimarea se manifesta atunci cand confundam totalitatea cu fra*mentele. (tiind ca am&ele maini sunt ale mele, voi *asi a&surda dorinta de a suprima una din ele. !onflictul ar fi a&surd, pentru ca nu stim care o va suprima pe care. !ine lupta cu cine6 Daca va simtiti &ine in corpul vostru, veti face primul pas pe drumul cel &un. Iar diviziunea, reprimarea, nu vor avea loc. Daca va separati de corpul vostru, atitudinea voastra va avea o seric de urmari. !u cat il rene*ati mai mult, cu atat mai mare va fi sentimentul de frustrare. Nu ne putem rene*a corpu0 #utem cunoaste o perioada de armistitiu, insa va urma infran*erea. (i cu cat va veti simti mai frustrat, cu atat mai mare este diviziunea, prapastia intre voi si corpul vostru. Ostilitatea voastra fata de el creste zi de zi. !orpul vostru vi se pare foarte puternic si credeti ca acesta este motivul care va impiedica sa)l invin*eti. 5a spuneti: "De acum tre&uie sa lupt cu si mai multa hotarare". Tocmai de aceea spun ca fiecare lucru isi are lo*ica lui proprie. #lecand de la o presupunere falsa, nu veti realiza a&solut nimic. !unoasteti zi dupa zi o lupta, care va duce la o alta lupta. Mentalul isi spune: "!orpul este puternic, eu sunt sla&. (a rene*am si mai mult corpul". (au isi spune: "(a sla&im corpul". Toate tipurile de asceza nu sunt altceva decat eforturi pentru a sla&i corpul. Numai ca, acesta devenind mai sla&, deveniti mai sla&i si voi insiva. %ceeasi forta relativa se mentine intotdeauna intre voi si corpul vostru. Odata cu sla&irea, frustrarea creste, deoarece infran*erea survine mai usor. (l nu puteti schim&a nimic: cu cat sunteti mai sla&i, cu atat aveti mai putine sanse de a controla cerintele corpului si cu atat mai mult tre&uie sa le com&ateti

#rimul lucru care tre&uie facut este sa nu *anditi in termeni contradictorii. Diviziunile fizicLspiritual, materialLmental, constiintaL materie nu sunt decat artificii lin*vistice. Toata stupiditatea provine din lim&aj. %stfel, daca imi puneti o intre&are, sunt nevoii sa raspund prin "da" sau "nu". Nu avem posi&ilitatea sa9 ale*em o atitudine neutra. "Da" este intotdeauna un lucru a&solut, "nu" este intotdeauna un lucru a&solut. Nu e$ista cuvant neutru in nici un lim&aj. Din acest motiv De 'ono a creat cuvantul "po". "I spune ca "po" se poate utiliza ca un cuvant neutru care insemna: "intele* punctul de vedere pe care mi)4 e$puneti, dar nu raspund nici prin ;daH, nici prin ;nuH". tilizati acest cuvant care schim&a totul. "ste un cuvant artificial pe care De 'ono 4)a e$tras din ipoteza, posi&ilitate sau poetic. "ste un cuvant neutru, fara valoarea de judecata, de condamnare, de apreciere, de an*ajare. Daca o persoana va insulta, raspundeti "po". (imtiti in interiorul vostru schim&area produsa. n sin*ur cuvant poate schim&a foarte mult lucrurile. !and spuneti "po", atunci raspunsul vostru este: "intele*. %cum siiu care este atitudinea dvs. in privinta mea. #oate aveti dreptate, poate va inselati. Ma feresc sa decid acest lucru." 0im&ajul creaza diviziunea. "$ista chiar mari *anditori care creaza, pe plan lin*vistic, lucruri care nu e$ista. Daca ii intre&ati: "!e esle spiritul6", ei va raspund: "Nu este materia,. Daca ii intre&ati: "!e este materia6", va vor raspunde: ,Nu este spiritul". Nici materia, nici spiritul nu sunt cunoscute. "i definesc materia prin spirit si spiritul prin materie. Radacinile raman necunoscute. %ceasta situatie este a&surda, dar este mai reconfortant pentru noi sa auzim aceste cuvinte, decat sa ni se spuna: "Nu stiu. Nu se stie nimic despre acest lucru." (punand "(piritul nu este materia, suntem in si*uranta, ca si cum am avea o definitie. Dar nu a fost definit nimic. (piritul si materia sunt amandoua necunoscute, dar faptul de a spune "nu stiu", ar duce la micsorarea e*o)ului. Divizand, avem impresia ca stapanim lucruri despre care nu stim a&solut nimic. CCQ din filozofie reprezinta o creatie a lim&ajului. n lim&aj specific creaza o filozofie specifica, astfel incat a schim&a un lim&aj insemna a schim&a ) de asemenea ) si o filozofie. De aceea, nici o filozofie nu este traducti&ila. (tiinta este intotdeauna traducti&ila, dar nu si filozofia. !at despre poezie, traducerea ci este si mai dificila, in masura in care ca se &azeza pe o spontaneitate specifica a lim&ajului. #rin transpunerea intr)o alta lim&a ea isi pierde savoarea, parfumul %cestea rezulta dintr)o aranjare specifica a cuvintelor, dintr)o folosire specifica a cuvintelor. (i acest lucru nu este traducti&il. !eea ce tre&uie deci sa ne amintim de la inceput este faptul de a evita diviziunea, in caz contrar neputand fi$a un inceput &un. Nu intele*eti prin aceasta faptul ca tre&uie sa cultivati conceptul conform caruia "sunt unul". Nu. 0asati conceptele de)o parte+ avansati in i*noranta ) in umila i*noranta ) cu aceasta afirmatie fundamentala: "Nu stiu". Daca va spuneti: "(unt unul. !orp si minte, formeaza o unitate.", afirmatia voastra presupune inca diviziunea. 5oi spuneti: "unul" insa simtiti doi. (entimentului de a fi du&lu, ii opuneti senzatia unilatu, ceea ce indica o reprimare su&tila. Nu va &azati deci cautarea pe odvoit 1filozofia non)dualista2+ &azatt)va pe e$istenta, nu pe concepte. %veti o constiinta profunda, li&era de concepte, lata ceea ce intele* prin inceput &un. intele*eti e$istentialul. Nu spuneti "unul" sau "doi", "acesta" sau "acela". intele*eti ceea ce este. (i acest lucru nu este posi&il decat in a&senta *andirii, a conceptelor, a

filozofiilor si doctrinelor)de fapt in a&senta lim&ajului, in a&senta lim&ajului (unteti in e$istential+ in prezenta lim&ajului sunteti in mental. 0a lim&aj diferii, mental diferit. Iar lim&ajele e$ista intr)un numar atat de mare... Nu numai pe plan li*vistic ci si reli*ios, politic !omunistul de lan*a mine nu ma poate intele*e. "l traieste conform unui lim&aj specific #oate, nu departe de el, este un altul, care crede inBarma. !omunistul si acesta din urma nu pot comunica. Nici un dialo* nu este posi&il, deoarece niciunul nu intele*e lim&ajul celuilalt ()ar puica sa utilizeze aceleasi cuvinte, dar acest luau nu impiedica fapiul ca niciunul din cei doi sa nu intelea*a ce spune celalalt "i traiesc fiecare intr)un univers diferit impreuna cu lim&ajul, fiecare om traieste intr)o lume a lui. -ara el, va reuniti la lim&a unica: aceea a e$istentei. "ste sensul pe care il dau cuvantului meditatie: a iesi din propria lume lin*vistica pentru a intra in e$istenta non)ver&ala. 9 !ei care separa corpul de minte se revolia intotdeauna contra se$ului. Motivul este cuprins in fapiul ca e$perienta se$uala este sin*ura e$perienta naturala si non)ver&ala pe care o cunoastem. 0im&ajul ii este a&solut inutil. Daca veti apela la el, nu veti trai e$perienta in profunzime, in consecinta, cei cate spun ca ei nu sunt propriul lor corp sunt contra se$ului, deoarece in actul se$ual siteti a&solut nedivizat Nu traiti In lumea cuvintelor... !ufundati)va tn profunzimile e$istentei. tilizati orice metoda, dar reveniti mereu si mereu in domeniul non)ver&al, la nivelul constiintei. Traiti impreuna cu ar&orii, pasarile, cerul, soarele, norii, ploaia... in domeniul non)ver&al in toate imprejurarile. !u cat veti face mai mult acest lucru, cu atat veti patrunde mai mult In e$istenta, cu atat veti avea mai mult sentimentul unitatii, care nu se opune dualitatii, un sentiment al unitatii care nu este acela facut din doua lucruri puse cap Ia cap, ci acela a7 unui insule le*ale ) in profunzi)roilc oceanului ) de un continent. Insula si continentul sunt acelasi pamant si, chiar daca sunt in aparenta doua, acest lucru se intampla pentru ca voi nu vedeti insula decat la suprafata. 0im&ajul corespunde suprafetei insulei. Toate tipurile de lim&aj, fie reli*ios, fie politic, se refera Ia suprafata lucrurilor. !and traiti e$istenta pe plan non)ver&al, atin*eti o su&tilitate care nu este matematica ci e$istentiala. in consecinta, nu va distrati cu aceste jocuri ver&ale: "corpul si mintea sunt divizate" sau " corpul si mintea sunt una". 0asati)le dc)o parte. "le sunt interesante dar inutile. "le nu va duc niciunde. !hiar si tn cazul in care veti descoperi adevaruri, acestea nu sunt decat ver&ale. !e va vor invata cuvintele6 (unt deja mii de ani de cand mintea voastra se distreaza cu ele. (unt puerile ) orice joc ver&al este pueril. !hiar daca II jucati cu toata seriozitatea. #uteti *asi o multime de idei pentru a intari punctul vostru de vedere, puteti *asi alte semnificatii, dar acesta nu este decat un joc 0im&ajul este util, desi*ur, in viata de toate zilele, dar nu il puteti folosi in tinutul profunzimilor, care este un domeniu non) ver&al. 0im&ajul nu este decat un joc Daca descoperiti asocieri intre domeniul ver&al si non) ver&al, nu inseamna ca sunteti in posesia unui secret esential. Nu. O multime de asocieri par importante, dar in realitate ele nu sunt foarte semnificative. "le isi datoreaza e$istenta creatiei inconstiente a mintii.

Mintea umana este ) in esenta ei ) similara in intrea*a lume, astfel incat tot ceea ce ea a dezvoltat are tendinta de a prezenta asemanari. %stfel, cuvantul "mama" este aproape acelasi in toate lim&ile. (i nu din cauza unei semnificatii oarecare, ci datorita faptului ca sunetul ma este acela pe care copilul pronunta cu cea mai mare usurinta. Odata ce sunetul e$ista, puteti crea datorita lui diferite sunete+ dar un sunet nu este nimic mai mult decat un sunet. !opilul emite sunetul ma, dar voi insiva il percepeti ca pe un cuvant (e intampla ca o serie de cuvinte sa se asemene, Intr)un mod cu totul intamplator. %stfel cuvantul "Dumnezeu" in en*leza 18od2 insemna caine 1do*2 citit invers. "ste o coincidenti %cestei inversiuni noi li *asim un sens, in masura in care un caine ne pare z&urdalnic, Dumnezeu fiind invers. Interpretarea ne apartine. "ste posi&il, de asemenea, ca pentru a denumi ceea ce este invers Divinului, sa se creeze acest cuvant: do* 1caine2 peniru a decide apoi sa numim astfel specia caine. Nu este nici o relatie intre cele doua nume dar. In cazul In care creati una, ea va avea ) pentru voi ) o semnificatie. #uteti crea similitudini peste tot. #uteti crea un vast ocean de cuvinte reprezentand nenumarate similitudini. (a luam de e$emplu cuvantul "maimuta" tmonBe32. Daca va jucati cu acest cuvant, veti *asi asocieri, asocieri care ar fi fost imposi&ile inainte de Dar/in. %cum stim ca omul Omart2 provine din maimuta OmonBe32, astfel incat "monBef 1man)Be32 este cheia 1Be32 omului Oman2. %ltii au facut asocieri diferite, sustinand ca intre maimuta si ora e$ista o anumita relatie din cauza mintii lor+ ca omul are mintea unei maimute. 5a puteti astfel amuza prin crearea de asocieri, spunandu)va ca este un joc pasionant. Dar amintiti)va ca nu este vor&a decat despre un joc, in caz contrar pierdeti din vedere realitatea si cadeti in ne&unie. !u cat veti studia mai mult alte cuvinte, cu atat mai mult veti descoperi asocieri. (i, din asemenea su&tilitati st inversiuni, veti deduce o intrea*a filozofie. O multime de persoane au facut)o, chiar si Ram Dass. "l s)a jucat cu cuvantul "monBe3", a facut asocieri Intre "do* si ,!od,, in maniera mai sus mentionata. "ste foarte &ine ) nu e$ista nimic rau in asta. !eea ce vreau sa spun insa este ca: daca jucati un joc si va place, perfect7 Dar nu tre&uie sa fiti inselat. Totusi, pericolul e$ista: jocul poate fi atat de captivant, incat ) daca nu renuntati la el ) cheltuiti o multime de ener*ie, in *eneral se crede ca similitudinile Intre lim&ile vor&ite sunt prea numeroase pentru a nu fi e$istat o lim&a ori*inara, din care au derivat toate celelalte. in realitate insa aceste similitudini nu sunt consecinta unei lim&i comune, ci similitudinilor pe care le prezinta mintea umana. Oamenii frustrati, cei care fac dra*oste, emit aceleasi sunete, peste tot In lume. O similitudine fundamentala in mintea oamenilor creaza o anumita similitudine a cuvintelor. Dar nu luati acest 1apt prea in serios, ca sa nu va rataciti din nou. !hiar si in cazul in care veti *asi surse semnificative, descoperirea este lipsita de sens, ne)pertinenta. #entru cei preocupati de spiritualitate, aceasta pro&lema ramane mar*inala. Dar mintea nostra este tacuta astfel incat ne fondam cautarile pe idei preconcepute. Daca eu cred ca musulmanii sunt fiinte rele, voi *asi ar*umente pentru aceasta idee si pana la urma Imi voi demonstra ca am dreptate. (i in acest caz, de fiecare data cand voi intalni un musulman, ii voi o&serva in special defectele si nimeni nu ma va putea convin*e ca ma insel, deoarece posed pro&a contrara. n altul, pentru care musulmanii sunt fiinte &une, intalnind acelasi individ, va avea despre el o parere diferita. (i va remarca la el trasaturile care pledeaza in favoarea

&unatatii. 'inele si raul nu sunt opuse ) ele e$ista unul alaturi de celalalt. Omul are posi&ilitatea sa fie si una si cealalta, astfel incat veti putea *asi in el ceea ce va intereseaza. in anumite situatii el va fi o fiinta &una, in altele o fiinta rea. .udecatile voastre depind mai mult de definitiile voastre decat de situatiile in sine. "le sunt in functie de punctul vostru de vedere st de aprecierea voastra. %stfel, daca voi credeti ca ti*ara este rea, ea devine astfel in mod efectiv. Daca va *anditi ca o atitudine sau alta este rea, ea va deveni astfel. in timpul acestei conferinte daca o personaa adoarme si veti crede ca acest lucru nu este &un, atunci nu va fi &un. Dar, In realitate, nimic nueste&un, nimic nu este rau. #oate e$ista cineva care, vazand o persoana intinzandu)se si adormind fn mijlocul prietenilor, va crede ca acest lucru este &un, deoarece este suficient de lipsit de prejudecati. 0ucrurile devin &une sau rele in functie de atitudinea voastra. M %m citit o carte ce descrie e$perientele facute de %. (. Nclll la scoala sa din (ummerhill. "l a creat un nou tip de scoala, in care domneste li&ertatea totala. "ra directorul scolii, dar nu preda nici o materie, intr)o zi, unnul din profesori fiind &olnavi, Ie)a cerut &aietilor sa nu faca *ala*ie. Dar odaia cu venirea serii a iz&ucnit o cearta in camera alaturata celei in care statea profesorul. Neill urca scarile, tar copii auzind ca vine cineva, devenira linistiti si incepura sa invete. Neill se opri in fata ferestrei, fn acel moment unul din &aieti 1care se prefacea ca se pre*ateste de culcare2 ridica privirea si)l vazu. fi avertiza pe ceilalti, spunand: "Nu este decat Neill. Dati)i drumul7 Nu era nevoie sa ne oprim.,, si scandalul reincepu. Iar Neill era directorul scolii7 Neill a scris: "-aptul ca nu Ic era frica, si isi spuneau+ ;Nu e nevoie sa facem liniste, este doar NeillH m)a Iacul fericit" Niciun alt director de scoala nu a reactionat vreodata ca el. Niciunul7 Reactiile voastre depind deci de voi, de maniera in care definiti lucrurile. Neill vedea in reactia lor iu&ire, dar nu este vor&a ) nici aici )decat de o definitie. 8asim intotdeauna ceea ce cautam, si puteti *asi orice in lume daca intreprindeti cautarea cu suficienta seriozitate. Deci, nu va Incepeti cautarea avand mintea fi$ata asupra unui scop. incepeti, pur si simplul % avea o minte care cerceteaza nu insemna ca neaparat cautam ceva, ci ca suntem in stare de cautare. "$ista o investi*atie, doar atat ) o investi*atie fara idei preconcepute, fara sa stim e$act ceea ce cautam. Noi nu *asim lucrurile decat in masura in care le cautam. (emnificatia episodului &i&lic al turnului 'a&ei este ca odata cu lim&ajul apare diviziunea. (i nu pentru ca oamenii au incepui sa vor&easca lim&i diferite: ci au incepui, pur si simplu, sa se e$prime. Odata cu aparitia cuvantului se naste si confuzia+ odata cu e$primarea apare diviziunea. Numai in tacere e$ista unire. Multe persoane si)au ratat viata cautand un lucru sau altul. Daca luati un lucru in serios, este foarte usor sa va pierdeti timpul cu el. % va juca folosind cuvinte este o activitate atat de multumitoare pentru e*o, incat va puteti petrece intrea*a viata facand acest lucru. !hiar daca este un joc reusit, un joc amuzant, el este lipsii de sens pentru o persoana interesata de dimensiunea spirituala. !autarea spirituala nu este un joc G

#uteti juca acelasi joc folosind numerele. #uteti realiza comparatii, puteti analiza de ce e$ista D zile intr)o saptamana, D note muzicale, D sfere, D corpuri. De ce intotdeauna D6 5eti construi o teorie, dar ea va fi un produs al ima*inatiei voastre. neori lucrurile incep intr)o modalitate perfect inocenta. De e$emplu, urmatoarea. Motivul pentru care e$ista C cifre rezulta din faptul ca omul arc 4? de*ete. in intrea*a lume numaratoarea s)a facut la inceput pe de*ete. De aceea 4? este limita aleasa. "ra suficient, deoarece se putea apoi reincepe. #este tot in lume e$ista deci C cifre. -iind sta&ilite C cifre, devine ) prin urmare ) dificil sa ne ima*inam cum nc)am descurca daca ar fi mai multe sau mai putine. !u toate ca pulcm folosi si mai putin de C. C nu este decai un o&iect. 0etoni9 nu folosea decat I cifre: 4,< si I. Orice pro&elma se poate rezolva cu trei cifre ) la fe7 de &ine ca si cu noua. "instein nu folosea decat doua cifre: 4 si <. in acest caz numaratoarea este: 4,<,4?, ... Noua ni se pare ca lipsesc opt cifre, dar nu lipseste nimic+ este doar o idee. Noi credem cu tarie ca I vine dupa <. De fapt, nu este o&li*atoriu 1dar acest joc deruteaza mintea2. !redem ca <R< fac intotdeauna N, in realitate nefiind neaparat asa. Daca recur*eti la un sistem cu doua cifre, <R< va fi e*al cu 44. in acest caz, totusi, " " si "N" au aceeasi semnificatie. #uteti spune ca doua scaune plus doua scaune fac pairu scaune, sau unsprezece. Numai ca, oricare ar fi sistemul la care va referiti, numarul de scaune ramane identic din punct de vedere e$istential. #uteti *asi motive la orice: de ce saptamana este de sapte zile, de ce ciclul menstrual al femeii este de douazeci si opt zile, de ce e$ista sapte note muzicale, de ce e$ista sapte sfere. (i poate ca se intampla uneori ca in toate acestea sa e$iste intr)adevar un moliv ascuns. %stfel, cuvantul en*lezesc ,menses" 1menstruatie2 inseamna o luna. "ste posi&il ca Ia inceput luna sa fi fost numarata in conformitate cu ciclul menstrual, in masura in care ciclul menstrual al femeii reprezinta o perioada fi$a: douazeci si opt de zile. "ra un mijloc comod pentru a numara trecerea zilelor. (au, altfel, acestea pot fi numarate datorita 0unii Dar, in acest caz, perioada numita "o luna" este de treizeci de zile. 0una creste timp de cincisprezece zile, apoi descreste, si in a treizecea zi, ciclul ei s)a incheiat. Daca sta&ilim durata lunilor pe &aza 0unii, atunci luna este de treizeci de zile. Daca, dimpotriva, ne &azam pe 5enus sau pe ciclul menstrual, ca nu are decat douazeci si opt. Nepotrivirea se poale elimina impartind ciclul de douazeci si opt de zile, facand astfel saptamani de sapte zile. Odata ce aceasta diviziune a devenit familiara mintii, deductiile apar in mod automat. "ste ceea ce tre&uie sa intele*eti in cazul tn care vor&esc despre lucruri care au o lo*ica proprie. #e &aza saptamanii de sapte zile, veti *asi alte scheme &azate pe cifra sapte. Iar cifra sapte se incarca de sensuri+ ea devine o cifra ma*ica. in realitate nu este deloc asa. Ori intrea*a e$istenta este ma*ica, ori nimic. "ste doar jocul ima*inatiei. Daca va amuzati de acest joc, veti *asi un mare numar de coincidente. 0umea este atat de vasta, fara limite, atatea lucruri se petrec in fiecare secunda, incat apar neaparat coincidentele. !oincidentele se in) multesc si vine momentul In care lista este atat de lun*a incat ma intre&ati: "De ce aceasta folosire a cifrei sapte6 Tre&uie sa fie vreun mister ascuns aici" De fapt misterul este mintea care o&serva coincidentele si care vrea sa le interpreteze prin intermediul lo*icii

8urdjieff a spus ca omul poate fi hrana pentru 0una. %ceasta declaratie este perfect lo*ica: ea demonstreaza stupiditatea lo*icii in viata totul serveste la ceva+ si atunci 8urdjieff a avut aceasta idee ori*inala ca si omul tre&uie sa fie hrana pentru ceva. (i a se intre&a: ,!ui serveste omul omul drept hrana6", devine atunci o pro&lema lo*ica. "ste imposi&il ca omul sa reprezinte hrana pentru sourc, deoarece razele soarelui hranesc plantele. %stfel, omul ar fi pe o treapta de evolutie inferioara altor specii) De fapt, acest lucru este imposi&il ) omul fiind un animal superior ) dupa spusele sale "l nu poate fi deci hrana pentru soare. Relatia ce e$ista intre om si 0una este su&tila, dar nu in sensul in care o intele*e 8urdjieff. "a se afla in le*atura cu ciclul menstrual, cu marea, cu flu$ul si reflu$ul !and este 0una plina, numarul oamenilor loviti de ne&unie creste. De unde si cuvantul en*lez,lunatic,1ne&un2, derivat din "lunar" 1lunar2. 0una a su&ju*at intotdeauna spiritul omului. 8urdjieff a spus: "Omul reprezinta cu si*uranta hrana pentru 0una, in masura in care hrana este usor asimilata de cel care o consuma." %nimalele 1printre altele si serpii2 incep prin a)si su&ju*a victimele. %cestea sunt atat de paralizate, incat se lasa mancate. Iata o alta coincidenta cu care se amuza 8urdjieff. #oetii, ne&unii, artistii, *anditorii sunt toti su&ju*ati de 0una. Tre&uie sa e$iste un motiv. Omul tre&uie: sa reprezinte o hrana. 5a puteti juca folosind aceasta idee. O ima*inatie fertila ca aceea a lui 8urdjieff dispune aceste lucruri intr)o schema lo*ica. 8urdjieff era *enial: el aranja lucrurile astfel incat ele sa para lo*ice, rationale, semnificative, oricat de a&surd ar fi fost in realitate. !onsidera teoria terminata, apoi ima*inatia sa *asea o multime de relatii si de dovezi Orice fondator de sisteme se foloseste de lo*ica pentru a deforma, pentru a demonstra punctul sau de vedere. Nu e$ista nici macar unul sin*ur care sa nu faca asal !ei a caror *rija este sa9 ramana de partea adevarului nu creaza niciodata sisteme. %stfel, in ceea ce ma priveste, nu voi putea crea niciodata un sistem, deoarece, dupa parerea mea, insasi aceasta tentativa este falsa. in ceea ce spun nu pot sa fiu altfel decflt fra*mentar, incomplet. 5or e$ista spatii *oale, peste care nu e$ista poduri de trecere. !u mine, tre&uie sa sariti de la un punct Ia altul #utem crea foarte usor un sistem: putem umple spatiile *oale cu ajutorul ima*inatiei. -acand acest lucru, totul detine clar si precis, totul devine lo*ic. Dar, cu cat lo*ica este mai mare, cu atat va indepartati mai mult de sursa e$istentiala. M !u cat avansati mai mult in cunoastere, cu atat spatiile *oale va vor parea mai numeroase, spatii al&e care nu pot fi umplute. "$istenta nu este niciodata coerenta. Orice sistem are nevoie de coerenta, dar e$istenta in sine nu este niciodata coerenta. %stfel incat nici un sistem nu o va putea e$plica vreodata. #este tot unde omul a creat sisteme ce tre&uie sa e$plice e$istenta 1in India, 8recia, !hina2, au fost create de fapt jocuri. Daca admiteti ca adevarata prima etapa, intre*ul sistem se im&ina perfect+ daca, dimpotriva, nu acceptati prima etapa, intre* edificiul se pra&useste. intre*ul edificiu fiind un produs al ima*inatiei "l este solid+ frumos, poetic. !u toate acestea, orice sistem care se impune, sperand ca varianta sa asupra e$istentei este adevarul a&solut, devine imediat violent si distructiv. %ceste sisteme ale adevarului sunt poezie+ ele sunt minunate, dar nu sunt nimic mai mult decat poezie. O multime de spatii *oale au fost umplute datorita ima*inatiei.

8urdjieff a scos la iveala cateva fra*mente ale adevarului. Dar cum nu era prea usor sa pui &azele unei teorii doar pe unul sau doua fra*mente, el a adunat mai multe. %poi a incercat sa faca din ele un sistem coerent. % inceput sa umple spatiile *oale. Dar cu cat numarul de spatii al&e a&solute este mai mare, cu atat mai mult ne indepartam de realitate. in cele din urma intre* sistemul se pra&useste din cauza lor. !ei care sunt cuceriti de personalitatea maestrului lor risca sa nu vada spatiile *oale care sunt cuprinse in teoria lui+ altii nu vor vedea decat spatiile *oale, si nu fra*mentele de adevar, fn ochii discipolilor, 'uddha este un 'uddha 1o fiinta iluminata2, pe cand in cazul altora invatatura sa pare confuza, in masura in care ei nu mai vad nimic altceva decat spatiile *oale. Daca puneti cap la cap toate spatiile *oale, acest fapt este distructiv+ dar daca faceti acelas lucru cu fra*mentele de adevar, procesul poate deveni &aza transformarii voastre. %devarul nu poate fi decat fra*mentar. "l este infinit, iar mintea voastra atat de limitata, incat nu puteti atin*e totalitatea cu ea. Totusi, daca persistati, treceti dincolo de mental, il transcendeti. %cum, daca realizati un sistem, acest lucru nu se va intampla pe deplin, deoarece mintea voastra va umple spatiile *oale. (istemul devine precis si clar+ el devine impresoinant, rational, inteli*i&il, este total. Dar de fapt mai are nevoie inca de ceva: de forta, de ener*ia care sa va transforme. (i aceasta forta nu vine decat prin intermediul unor scurte viziuni fra*mentare. Mentalul construieste sisteme intr)un numar atat de mare, metode atat de numeroase... "l isi spune: "Daca parasesc viata pe care o duc, voi descoperi re*iuni mai profunde,. " a&surd7 Dar mentalul continua lotusi sa creada ca pe undeva in Ti&et, pe undeva in Meru #ravat ) pe undeva ) ceea ce este "real" va iesi la suprafata. Inima intra intr)un conflict: cum sa fac pentru a ajun*e acolo6 !um sa sta&ilesc le*atura cu maestri care lucreaza In locul respectiv6 Mentalul cauta intotdeauna altceva, el nu se afla niciodata aici)si)acum. Mentalul nu este niciodata aici. Mai mult, oamenii se simt intotdeauna atrasi de teorii: "in muntele Meru ceea ce este real se intampla chiar in clipa respectiva. Tre&uie sa mer* acolo, sa *asesc maestri de acolo, si astfel ma voi transforma." Nu fiti victima unor asemenea teorii. !hiar daca ele au o oarecare &aza, nu cedati in fata atractiei lor. !el care va vor&este are poate dreptate, dar motivul atractiei voastre este fals. Realul este aici)si)acum+ este In voi chiar in aceasta clipa. 0ucrati aupra voastra. #entru ca, fie si in muntele Meru, este necesar o intoarcere spre sine. in final, descoperim ca muntele respectiv este aici, ca Ti&etul este aici: "%ici, inlaun)trul meu. Iar eu care hoinaream, hoinaream peste tot.)" !u cat un sistem este mai rational, cu atat el se articuleaza mai putin si tre&uie sa introducem un element irational. Dar, din momentul in care faceti acest lucru, mentalul este tul&urat. 0asati deci sistemele de)o parte+ faceti un salt inspre aici)si)acum. S. #(I:O0O8I% 5I("0OR %ti putea sa ne e$plicati ce intele*eti prin ris6 Noi avem sapte corpuri care se numesc: fizic, eteric, astral, mental, spiritual, cosmic si nirvanic. -iecare corp are lipul sau propriu de vis. !orpul fizic este cunoscut tn Occident su& numele de constient, corpul eteric su& acela de inconstient. In timp ce corpul astral poarta numele de inconstient colectiv.

!orpul fizic isi creaza propriile sale vise. Daca aveti stomacul deranjat, acest fapt creaza un tip specific de vise+ daca sunteti &olnavi, daca aveti temperatura, acest fapt creaza de asemenea un tip specific de vise. n lucru este si*ur: visul provine dintr)o disfunctionalitatc. Daca nu sunteti tn apele voastre, daca sunteti &olnavi fizic, acest fapt creaza o cate*orie specifica de vise+ deci un vis de ordin fizic poate primi un stimul din lumea e$terioara. (a presupunem ca dormiti. Daca picioarele va sunt acoperite de un vesmant ud, incepeti sa visati #oate veti visa ca treceti un rau. Daca aveti pusa o perna pe piept, incepeti sa visati #oate veti visa ca o persoana este asezata deasupra voastra, sau ca a cazut pe voi o piatra. Iata cateva vise care au la &aza lor corpul fizic !orpul eteric; 1al doilea corp2 viseaza in felul sau. %cest tip de vis a suscitat numeroase confuzii in psiholo*ia occidentala. -reud le)a interpretat in mod eronat, confundlndu)le cu vise cauzate de dorinte reprimate. "l a inteles in mod corect visele care isi au ori*inea In dorintele reprimate, numai ca acestea fac parte din domeniul primului corp+ al corpului fizic Daca va reprimati dorintele fizice 1daca postiti de e$emplu2, este posi&il sa visati mici dejunuri. (au daca va reprimati dorintele se$uale, este aproape si*ur cI veti tese un vis aflat 7n le*atura cu acest su&iect. Dar acest tip de vis apartine primului corp. !orpul eteric nu a fost o&iectul unei investi*atii psiholo*ice, visele care sunt le*ate de el fiind interpretate ca avandu)si ori*inea in primul corp 1corpul fizic2. ()au creat astfel multe confuzii. 9ln Orient, corpul Hcric poarta numele dt corp vital, de corp ener*etic !ei mal multi dintre noi nu auntem constienti de el, dar ?;&o e$plici tn urmatoarele trei capitole cum putem deveni contlientl de corpul eteric 1ti de corpurile superioare2.

!orpul eteric arc posi&ilitatea de a calatori prin vise. "l arc posi&ilitatea sa paraseasca partea fizica a corpului. Daca vi ic reamintiti, ele vor aparea ca vise, insa ele nu sunt vise similare cu cele ale corpului fizic !orpul eteric poate parasi In timpul somnului invelisul fizic. !orpul vostru fizic este in pat, dar corpul vostru eteric il poate parasi si calatori In spatiu. "l nu este limitai de spatiu+ pro&lema distantelor nu e$ista pentru el. !ei care nu intele* acest lucru, cei care nu recunosc e$istenta corpului eteric, vor interpreta aceasta posi&ilitate ca apartinand domeniului inconstient. "i impart omul in constient si inconstient, spunand ca visele fiziolo*ice sunt "constiente", iar visele corpului eteric "inconstiente". "le nu sunt inconstiente. "le sunt la fel de constiente ca si visele fiziolo*ice, Insa pe un alt plan. Daca deveniti constienti de corpul vostru eteric, visele care sunt le*ate de acesta vor deveni constiente. 0a fel cum visele fiziolo*ice isi pot avea ori*inea in lumea e$terioara, tot astfel si cele din corpul eteric pot fi provocate, stimulate din e$terior. nul din mijloacele este utilizarea dtmantras. O numira determinata, o nada determinata 1un cuvant specific care intra in rezonanta in mod repetat cu centrul eteric2 poate crea vise, viziuni eterice. "$ista un numar foarte marc de metode. (unetele reprezinta una din ele.

(ufistii au folosit parfumurile. Mahoraed insusi iu&ea mult parfumurilc. n parfum specific poate determina un vis specific !ulorile sunt, de asemenea, un ajutor in acest domeniu. 0ead&eatcr9 a avut intr)o zi un vis in care vedea al&astru ) numai al&astru ) dar o nuanta specifica. incepu sa caute aceasta nuanta de al&astru in intrea*a lume. Dupa cativa ani, a *asit)o in sfarsit intr)un ma*azin din Italia: era o catifea care avea acea nuanta specifica de al&astru. incepand cu momentul respectiv, catifeaua a fost folosita pentru a crea vise eterice si altor persoane. "I$ad&ea,er a fost una din personalitatile cele mai marcante ale (ocicla1ii teozofice. 'l a .ucat tolui de inairumcntin educatia spirituali a lui Arishnamurti. distincta, a disparut. "$ista un celalalt impersonal ) e$istenta in totalitate)si voi. 99 9 !u toate acestea, ru*aciunea ramane ) la randul ei ) o intalnire, astfel incat va veni si clipa in care va tre&ui sa o transcendem. in cadrul ru*aciunii, entitatea care se roa*a si Divinul: &haBta si &ha*/an sunt doua entitati distincte. Ru*aciunea ramane o intalnire. %ceasta e$plica de ce Meera sau sfanta Tereza au putut folosi termeni se$uali pentru a descrie e$perientele lor facute in starea de ru*aciune. "ste &ine sa meditati in momentele in care va simtiti intr)o stare adecvata ru*aciunii. (i in acest caz, pastrati)va calitatea de martor. !onstatati comuniunea care e$ista intre voi si totalitate, fapt ce necesita o constiinta foarte su&tila. Daca sunteti capa&il sa ramaneti constient in cadrul intalnirii voastre cu totalitatea, veti transcende simultan entitatea "voi" si totalitatea. (unteti totalitatea. Iar aceasta totalitate este dincolo de dualitate, ea este o unitate perfecta. %ceasta unitate este cautata de unii prin intermediul se$ului, de altii prin iu&ire, de altii prin ru*aciune. %spiratia tuturor se indreapta spre aceasta unitate. !hiar si prin intermediul actului se$ual. 'ucuria va inconjoara, deoarece timp de o clipa, cunoasteti unitatea. %ctul se$ual se desface, devine iu&ire, iar iu&irea devine ru*aciune. Ru*aciunea se aprofundeaza si ajun*e la o totala transcendeta, la unitatea totala. %profundarea se realizeaza ) invaria&il ) prin meditatie. Metoda este aceeasi. #lanurile, dimensiunile, etapele variaza, nu insa si metoda. #atrundeti in profunzimile actului se$ual si veti descoperi iu&irea. #at)rundeti in profunzimile iu&irii si veti descoperi ru*aciunea. #atrundeti in profunzimile ru*aciunii si va veti dizolva in unitate. nitatea este totalitatea, e$tazul, fericirea. in consecinta, este foarte important sa nu adoptati o atitudine defensiva. Divinul este prezent in toate actele. #oate ca el se ascunde su& un vesmant, voi sunteti cei care tre&uie sa)4 dez*oliti, sa)4 dezvaluiti. (u& vesmintele de la suprafata, veti descoperi altele, mai stranse: scoateti)le. Nu veti fi satisfacuti, nu veti fi pe deplin multumiti decat daca realizati unitatea in completa ei nuditate. %stfel, daca o persoana este cufundata intr)o meditatie profunda si vede culori, simte parfumuri, aude sunete si melodii cu totul necunoscu)te ) toate acestea sunt, la randul lor, vise+ vise ale corpului eteric 9G 9 %sa)numitclc "viziuni spirituale" apartin corpului eteric+ sunt vise eterice. Maestrii spirituali *uru care se arata discipolilor lor nu fac nimic altceva decat calatorii eterice insa, cum noi nu am investi*at decat un sin*ur plan al e$istentei ) cel fiziolo*ic ) aceste

vise fie au primit o interpretare in conformitate cu lim&ajul lumii fizice, fie au fost refuzate, ne*lijate. (au, in alte cazuri, au fost clarificate drept inconstiente. % spune despre un lucru ca face parte din inconstient nu insemna decat sa admitem ca ) intr)adevar ) nu stim nimic despre inconstient "ste un artificiu tehnic. Nimic nu e inconstient, decat in sensul ca un lucru constient la un nivel profund este inconstient la nivelul precedent. %stfel, pentru corpul fizic, inconstientul este corpul eteric+ pentru corpul eteric, inconstientul este corpul astral si asa mai departe. "!onstient" insemna ceva ce este cunoscut+ "inconstient" insemna ceva ce inca nu este cunoscut. "$ista, de asemenea, vise astrale. Datorita lor, patrundeti in vie)tile voastre anterioare. "le sunt a treia dimensiune a visului. (e intampla ca si intr)un vis o&isnuit sa fie prezente partial corpurile eteric sau astral. In acest caz visul este ceva confuz, o suprapunere, pe care nu ajun*eti sa o intele*eti. !orpurile voastre e$istand toate simultan; unul din domenii poate irece, poate patrunde partial tntr)un altul. #rin urmare, se intampla ca intr) un vis o&isnlut sa intalnim fra*mente eterice sau astrale. !u primul corp 1corpul fizic2 nu puteti calatori nici In timp nici tn spatiu. (unteti le*at de starea voastra fizica si de ora 1sa zicem ca este zece seara2. !orpul vostru fizic poate visa in aceasta dimensiune specifica de spatiu)timp, dar nu dincolo de ea. !u corpul eteric puteti calatori in spatiu, dar nu si in timp. #uteti mer*e oriunde vreti, dar este tot ora zece seara. #e plan astral 1al treilea corp2, puteti calatori nu numai in spatiu ci si in timp. !orpul astral poate trece peste &ariera timpului, dar numai in directia trecutului, nu in aceea a viitorului. !orpul astral poate reveni la intrea*a serie infinita a trecutului, de la ami&a la om. in psiholo*ia .un*iana, corpul astral este denumit inconstient colectiv. "ste povestea individuala a vietilor voastre. neori ea patrunde in visele o&isnuite, dar In cea mai marc parte a cazurilor starile sunt mai mult patolo*ice. 0a o persoana alienata mintal, cele trei corpuri isi pierd caracteristicile ce le distin* unul de celalat. O asemenea persoana poate avea vise despre vietile anterioare, insa nimeni nu o va crede. Nu va crede nici macar ca insasi. isi va spune ca nu era decat un vis. %cest tip de vis nu apartine planului fizic ci planului astral. Iar visul astral are un sens profund. !u precizarea ca visele corpului astral provin numai din trecut, nu si din viitor. H G %I patrulea corp este numit mental. "l poate calatori atat tn trecut cat si In viitor. in caz de pericol e$trem, chiar si unei persoane o&isnuite i se poate intampla sa ai&a o scurta viziune a viitorului. Daca o persoana apropiata si iu&ita este pe punctul de a muri, mesajul va poate fi transmis printr)un vis o&isnuit. Datorita faptului ca nu cunoasteti decat planul fizic, datorita faptului ca i*norati toate celelate posi&ilitati, mesajul va fi introdus intr)un vis o&isnuit. Numai ca visul nu va fi prea clar. din cauza &arierelor pe care mesajul tre&uie sa le treaca inainte de a se inte*ra fn starea voastra de vis o&isnuita. -iecare &ariera elimina un element si il transforma in altceva. Datorita faptului ca fiecare corp are propriile sale sim&oluri, tn toate cazurile cand un vis va calatori de Ia un corp la altul, el va imprumuta sim&olismul respectivului corp. De unde si confuzia care rezulta. Daca puteti visa in mod clar in cel de al patrulea corp ) nu prin intermediul altui corp ci prin intermediul celui de al patrulea corp insusi ) veti reusi sa calatoriti si in viitor. Dar

numai in viitorul vostru. %ceste lucruri se intampla la nivelul individului ) nu puteti inca patrunde in viitorul unei alte persoane. #entru corpul al patrulea trecutul se confunda cu prezentul, la fel ca si viitorul. Trecut, viilor Ti prezent formeaza un intre*. Totul devine un acum: un acum ce patrunde cu spatele in trecut, un acum ce patrunde cu fata in viitor. Nu mai e$ista nici trecut nici viitor, Insa timpul e inca prezent. Dar timpul, chiar si su& forma de "prezent", este inca acel timp care trece. Tre&uie sa va concentrati st mai mult mintea, puteti vedea in directia trecutului, dar concentrandu)va mintea in aceasta directie. in acest caz, viitorul si prezentul sunt lasate de)o parte. Daca va concentrati asupra viitorului, celelalte doua dimensiuni ale timpului 1trecutul si prezentuf2se ster*. 5edeti trecutul, prezentul si viitorul, dar nu ca un intre*. in plus, nu distin*eti decat propriile voastre vise individuale, visele care va apartin in calitate de individ. GG G %l cincilea corp, corpul spiritual, transcende taramul individual si taramul timpului. (unteti acum in eternitate. 5isele nu se mai refera la voi in calitate de indivizi, ci se refera la constiinta intre*ului. 5a este dezvaluit intre*ul trecut al e$istentei in totalitatea ei+ viitorul ramane insa ascuns. Toate miturile creatiei au fost create din al cincilea corp. "le sunt identice unele cu altele. (im&olurile se schim&a, e$punerile se modifica putin, dar fie ca sunt crestine, hinduse, iudaice sau e*iptene, miturile creatiei 1relatand felul in care lumea a fost creata, cum a fost adusa la e$istenta2 sunt paralele unele cu altele+ ele contin un Intre* curent de similitudini. De e$emplu, e$ista marturii similare despre marele potop in Intrea*a lume. Nu e$ista nici o marturie de ordin istoric Totusi, marturia e$ista+ si ea e$ista In al cincilea corp. In corpul spiritului. %l cincilea corp poate visa despre acest lucru. !u cat va cufundati mai mult in profunzimile interioare, cu atat va apropiati mai mult de realitate. 5isele fiziolo*ice nu au o realitate prea mare. "le au realitatea lor proprie, dar nu sunt foarte reale. 5isele eterice au o realitate mult mai mare, visele astrale au o realitate si mai mare, in timp ce visele mentale sunt apro$imativ reale si, tn final, in al cincilea corp, visele im&raca un caracter autentic real. Iata calea de cunoastere a realitatii. %)i da numele de vis nu este foarte adecvat, cu toate ca ) dintr)un anumit puna de vedere ) acesta va fi un vis tn masura tn care realul nu este prezent in mod o&iectiv. "a arc propria sa o&iectivitate, insa se desfasoara in calitate de e$perienta su&iectiva. Doua persoane care au devenit constiente de al cincilea corp pot avea acelasi vis in acelasi timp. #ana la acest nivel acest lucru era imposi&il. De o&icei, visul tn comun nu poate e$ista+ din al cincilea corp insa, mai multe persoane pot avea, simultan, acelasi vis. Din aceasta cauza visele sunt, intr)un anumit fel, o&iective. %vem posi&ilitatea de fl compara insemnarile. In acest fel, un mare numar de persoane, care au visat in al cincilea corp, au ajuns sa cunoasca aceleasi mituri. %ceste mituri nu reprezinta creatia unor indivizi izolati "le au fost ela&orate de anumite scoli, de anumite traditii aflate in cola&orare unele cu altele. Deci al cincilea tip de vis este mult mai real, fmr)un anumit fel, celelalte patru sunt ireale in masura in care sunt individuale. Nimeni nu isi poate verifica e$perienta+ nu e$ista nici un mijloc de a)i masura validitatea, de a sti daca ea este sau nu un produs al ima*inatiei. O fantasma este o proiectie+ un vis este ceva care nu arc e$istenta ca atare, dar poate fi

e$perimentat. !u cat mer*eti mai in profunzime, cu atat visele sunt mai putin fantasma*orice, cu atat sunt mai putin ima*inare. O&iectivitatea lor, realitatea lor, autenticitatea lor este mai mare. Toate conceptele teolo*ice se nasc in al cincilea corp) "le sunt e$primate in mod diferit, terminolo*ia lor, conceptualizarea lor sunt diferite dar, (n esenta lor, sunt identice. (unt visele celui de al cincilea corp. 9G 9 #rin corpul al saselea, corpul cosmic, atin*eti limita ce se afla intre constient si inconstient, intre materie si spirit. %l saselea corp viseaza despre cosmos. %tin*eti limita constientei, unde si inconstientul devine ) la ramdul lui ) constient. Totul este constient st viu. !hiar si ceea ce numim materie face parte din constiinta. in al saselea corp se realizeaza visele miturilor cosmice. %ti trecut dincolo de individual, ati trtrecut dincolo de constient, ati trecut dincolo de timp si spati, dar lim&ajul este inca prezent "l arata ceva, el indica un luau specific Teoriile despre 'rahma, despre ma3a, teoriile unitatii, ale infinitului, toate au fost concepute prin al saselea tip de vis. !ei care au avut vise in dimensiunea cosmica au creat marile sisteme, marile reli*ii. In al saselea corp visele sunt de ordinul fiintei st nu de ordinul ne)fiintei: ele sunt de ordinul e$istentei pozitive, nu de ordinul non)e$is)ictoi. Ramane un anumit atasament fata de e$istenta, si ) de asemenea )o teama de non)e$istenta. Materia si spiritul formeaza un intre*, o unitate+ dar nu este si cazul e$istentei non)e$istentei, al fiintei si ne)fiintei. "le raman separate. %ceasta este ultima limita ce tre&uie trecuta. G G %l saptelea corp, corpul nirvanic, trece frontiera pozitivului si race saltul in neant. "l are propriile sale vise, vise ale non)e$istentei, vise ale neantului, vise ale vidului. %firmatia a fost parasita, si nici ne*atia nu mai este o ne*atie+ neantul nu insemna vacuitate totala. Mai e$act, vacuitatea totala este si mai infinita. #ozitivul are ) neaparat ) limite, ci nu poate fi infinit. Numai ne*ativul este lipsit de frontiere. Deci, al saptelea corp are tipul sau propriu de vis. -ormele si sim&olurile ii lipsesc ) nu mai e$ista decat a&senta formei. (unetele nu mai e$ista+ e$ista doar o a&senta a sunetelor: tacere a&soluta. %ceste vise ale tacerii sunt o totalitate si ele sunt fara sfarsit. M lata cum se prezinta cele sapte corpuri. -iecare din ele are propriile sale vise. Dar cele sapte dimensiuni ale visului se pot transforma in o&stacole in cunoasterea celor sapte tipuri de realitate. !orpul fiziolo*ic isi are propriul sau fel de a percepe realul si de a visa. !and mancati, este un lucru real, dar cand visati ca mancati, aceasta nu mai este o realitate. 5isul despre mancare Inlocuieste actul dea manca. in consecinta, corpul fiziolo*ic isi are propria sa realitate si propriul sau mod de a visa. %cestea sunt doua moduri de functionare diferite, si suni foarte indepartate unul de celalalt. !u cat va apropiati mai mult de centru 1cu cat corpul In care va situati este superior2, cu atat realitatea si visul sunt mai apropiate una de alta. 0a fel cum liniile trasate de la periferie spre centrul cercului se apropie unele de altele in masura in care sunt mai apropiate de centru si, dimpotriva, se indeparteaza unele de altele in masura in care sunt mai aproape de periferie, tot astfel visul si realitatea conver* in masura in care mer*eti spre centrul fiintei voastre si, dimpotriva, sunt diver*ente atunci cand va indepartati spre

periferie. Deci, din punctul de vedere al corpului fizic, visul este foarte indepartat de realitate. Distanta care le separa este mare. 5isele nu sunt decat fantasme. %ceas distanta este deja redusa In corpul eteric Realul si visul sunt mai aproape unul de altul, astfel incat a face distinctie Intre ele devine dificil, dar Inca posi&il, tn cazul incarc calatoria voastra eterica este autentica, ea va apare atunci cand sunteti In stare de ve*he. Daca nu este decat un vis, ea se va realiza tn timp ce dormiti. #entru a cunoaste diferenta, tre&uie sa fiti constienti de corpul vostru eteric "$ista o seric de mijloace pentru a realiza aceasta constienta. Toate metodele de antrenament interior cum ar fi japa 1repetarea unei matura2, va deconecteaza de lumea e$terioara. Daca adormiti, repetarea constanta a unei mantra poate induce un somn hipnotic. %tunci incepeti sa visati. Totusi, daca ajun*eti sa ramaneti constienti dejapa, daca ea nu are asupra voastra un efect hipnotic, veti cunoaste realitatea corespunzatoare planului eteric. in al treilea corp, in corpul astral, este si mai dificil sa deose&im visul de realitate, in masura In care diferenta intre cele doua s)a micsorat si mai mult. !and stiti cu adevarat ce este corpul astral, fata de cazul in care cunoasteti doar visul astral, depasiti teama de moarte. incepand cu acest nivel, sunteti si*uri de propria voastra nemurire. #e cand, in cazul in care cunoasterea voastra astrala este doar de domeniul visului si nu reala, ramaneti paralizati de teama de moarte. Modalitatea de distin*ere, criteriul, sunt reprezentate de teama de moarte. !ei care cred ca sufletul este nemuritor si isi repeta neincetat acest lucru, pentru a se convin*e de el, nu sunt in masura sa faca diferenta intre realitatea corpului astral si visul astral. Nu este vor&a aici de faptul de a crede In nemurire, ci de a sti ce este nemurirea. Numai ca, inainte de realizarea acestei cunoasteri, tre&uie sa ne indoim in privinta ei, sa ne mentinem in incertitudine. "ste sin*urul mod de a sti daca este vor&a de o cunoastere a nemuririi, sau este vor&a doar despre o proiectie Daca voi credeti ca sufletul este nemuritor, credinta voastra poate patrunde in lumea astrala. In acest caz visati, dar nu va fi nimic mai mult decat un vis. #e cand, daca nu aveti nici o parere referitoare la acest su&iect, daca nu e$ista in voi decat o sete de a cunoaste, de a descoperi ) fara sa stiti ce cautati, nici cea ce veti *asi, lara sa cultivati idei preconcepute sau prejudecati ) daca intreprindeti cautarea voastra cu o minte li&era, veti sti sa faceti diferenta. Deci, cei care cred in nemurirea sufletului, in vietile anterioare, cei care le accepta pe &aza de credinta, risca sa nu o cunoasca decat visul din planul astral si nu realitatea sa. in al patrulea corp, corpul mental, visul si realitatea devin vecine. %semanarea lor este atat de mare, incat aveti toate sansele sa le con) fundati. 5isele din corpul mental pot fi la fel de reale ca si realitatea. "$ista chiar metode care fac posi&ila crearea lor: metode 3o*hine, tanlri)cc si altele. !ei care postesc, care traiesc in sin*uratate sau in intuneric, e$perimenteaza acest tip de vis, visul mental. "l va fi la fel de real ca si realitatea care ii inconjoara. In al patrulea corp, mentalul este total creator+ el nu mai este delimitat de lumea o&iectiva, nici de limitele materiei. "l poate crea in deplina li&ertate. #oetii, pictorii traiesc ) cu totii ) In al patrulea tip de vis+ orice realizare artistica isi are ori*inea in acest tip de vis. !ei care isi e$tra* visele din re*iunea a patra pot deveni mari artisti, fapt care nu se intampla cu cei care o cunosc. ir. al patrulea corp este necesar sa fim constienti de toate tipurile de creatie mentala+ nu tre&uie facuta nici o proiectie deoarece, 6n caz contrar, proiectia se va realiza+ nu tre&uie

cultivata nici o dorinta, in caz contrar, e$ista o mare posi&ilitate ca aceasta sa se realizeze. (i nu doar in mod interior+ ea se poate implini si in mod e$terior. in al patrulea corp mentalul este atat de puternic, atat de transparent+ acest corp fiind ultimul spatiu al mentalului. Dincolo de el incepe non)mentalul. %l patrulea corp este sursa ori*inara a mentalului+ din el se pol realiza toate creatiile. Tre&uie sa ve*heati neincetat pentru a nu intretine in mintea voastra dorinte, ima*inatii, ima*ini 1inclusiv cele ale unui zeu sau ale unui *uru2, in caz contrar ele se vor realiza. Iar voi veti fi creatorul lor7 5iziunile sunt atat de frumoase incat dorim sa le cream. #entru sadhaBa, pentru cel care cauta, ele reprezinta ultimul mare o&stacol ce tre&uie trecut. Daca sunteti constienti in interiorul celui de al patrulea corp, daca nu sunteti decat martor, veti cunoaste realul. Daca nu, ramaneti in vis+ iar realitatea nu este deloc compara&ila cu visele pe care le teseti. "le va vor da e$tazul, dar un e$taz de vis. Tre&uie sa fiti constienti de e$taz, de &eatitudine si chiar de ima*ini, oricare ar fi felul lor. Imediat ce apare o ima*ine, al patrulea corp se a&andoneaza visului. O ima*ine cheama alta ima*ine, iar voi ramaneti prizonierii visului. (in*ura modalitate de a evita al patrulea tip de vis este aceea de a fi martor. #ozitia de martor diferentiaza starile, deoarece In vis are loc o identificare, tn ceea ce priveste corpul al patrulea, identificarea este o forma de vis. !alea care va duce spre realitate in acest corp se &azeaza pe faptul de a fi constient si pe aceia de a fi martor. in al cincilea corp, visul si realitatea formeaza un intre*. Orice fel de dualiiatc a disparut. Nu se mai pune pro&lema constientei: daca nu sunteti constienti, alunei sunteti constienti de ne) constienta voastra. in acest stadiu, visul nu este altceva decat o o*lindire a realului) "$ista diferenta, dar nu deose&ire. Daca ma privesc intr)o o*linda, nu e$ista nici a deose&ire intre mine si ima*inea reflectata+ e$ista insa o diferenta. "u suni real, In limp ce ima*inea reflectata nu este. Daca se foloseste de concepte, al cincilea corp va avea iluzia ca se cunoaste, in masura in care ci se vede reflectat in o*linda. "i se cunoaste ca efect, nu in calitatea sa proprie ci in aceea de ima*ine reflectata. Diferenta este prezenta, diferenta care)dimr)un anumit punct de vedere ) este periculoasa. Riscati sa va multumiti cu o ima*ine reflectata si, ca urmare, sa confundati ima*inea din o*linda cu realitatea. Daca se intampla asa, pericolul nu se situeaza la nivelul celui de al cincilea corp, ci la nivelul celui de al saselea corp. Daca nu va cunoasteti decat ca o ima*ine reflectata in o*linda, va este imposi&il sa treceti frontiera ce separa al cincilea corp de al saselea corp. De fapt, nici o frontiera nu poate fi trecuta prin traversarea unei o*linzi %stfel, se intampla sa nu transcendem cel de al cincilea corp. "ste cazul celor care pretind ca e$ista un numar infinit de suflete, fiecare avand o personalitate proprie. "i se cunosc pe ei insisi, dar aceasta cunoastere a fost do&andita prin intermediul unei o*linzi+ ea nu este imediata, ea nu este directa. !are este ori*inea acestei o*linzi6 "a provine din concepte cum ar fi: "(unt (inele. "tern, nemuritor. Dincolo de atin*erea mortii, dincolo de atin*erea nasterii." -apiul de a se concepe in calitate de sine fara a cunoaste acest (ine insemna a crea o*linda. in acest caz, in loc sa va cunoasteti asa cum sunteti, va cunoasteti ca o reflectarea prin intermediul conceptelor voastre. !eea ce distin*e cele doua stari este acest fapt: in cazul in care cunoasterea isi are drept sursa o*linda, ea provine din vis+ daca ea este directa, imediata, ea este reala. "ste sin*ura diferenta, dar ea este importanta ) nu in raport cu corpurile pe care le)ati traversai, ci in raport cu cele care va raman de traversat.

!um sa disiin*em daca visam in al cincilea corp sau Ii traim realitatea6 (in*ura modalitate este de a renunta la toate tipurile de scripturi si filozofii. Nu tre&uie sa mai avem un *uru, pentru ca ) in caz contrar )acesta va juca rolul unei o*linzi. De acum tre&uie sa ramaneti cu totul sin*uri. Nimeni nu va mai poate *hida+ daca e$ista un *hid, el va juca rolul unei o*linzi. De acum inainte solitudinea este completa si totali Nu va simtiti izolat, ci sin*ur. Izolarea e$ista in raport cu altii, in timp ce solitudinea e$ista In raport cu sine. %m un sentiment de izolare in a&senta le*aturilor cu altii+ ma simt sin*ur cand mm. De acum inainte solitudinea seU manifesta fata de toate lucrurile )fata de cuvinte, de concepte, de teorii, de filozofii, de doctrine+ fata de *uru, fata de scripturi, fata de crestinism, fata de hinduism+ fata de 'udd)ha, de !hristos, de Arishna, de Mahavira. in clipa de fata tre&uie sa fiti sin*uri, deoarece orice prezenta va deveni o o*linda. 'uddha ar putea deveni+ el ar fi o o*linda de pret, dar foarte periculoasa. -iind a&solut sin*uri, nimic nu va mai poate reflecta. in al cincilea corp, cuvantul care ar putea descrie situatia este acela de meditatie. "l insemna a fi perfect sin*ur, li&er de orice proces mental. insemna a fi fara mental. in prezenta oricarui tip de mental, acesta devine o o*linda care va rcOecla. Tre&uie sa fiti un non)mental, in afara oricarui proces de *andire si contemplare. in al saselea corp nu mai e$ista o*linda. Nu mai ramane decat cosmicul. 5oi insiva ati disparut 5oi nu mai sunteti, entitatea de vis nu mai este. Dar visul poate persista si in a&senta entitatii care viseaza. in acest caz, visul seamana cu realul autentic. Nu mai e$ista mental, nu mai e$ista entitate care *andeste si tot ceea este cunoscut, e$ista efectiv. !eea ce este devine propria voastra cunoastere. intalniti miturile creatiei: ele trec pe lan*a voi. 5oi nu mai sunteti: lucrurile nu fac altceva decat sa treaca pe lan*a voi. "ntitatea care *andeste a disparut, entitatea care viseaza a disparut. Numai ca, un mental care nu mai este, inca este. n mental distrus continua sa fie, nu su& o forma individuala ci in calitate de totalitate cosmica. 5oi nu mai sunteti, dar 'rahma este. De aceea se spune ca intre*ul univers nu este decat un vis al Iui 'rahma. intre*ul nostru univers este un vis, este ma3a. Nu un vis individual, ci un vis provenit din totalitate, din intre*. 5oi nu mai sunteti, dar totalitatea, intre*ul viseaza. (in*urul lucru pe care tre&uie sa)I stim Ia acest nivel este daca visul este pozitiv sau ne*ativ. Daca este pozitiv, este o iluzie, un vis, in sensul in care)in ultima instanta)numai ne*ativul poate e$ista. !and toate lucrurile fac parte din domeniul nc)formal, cand toate lucrurile s)au intors la sursa lor ori*inara, totul este si nu este, simultan. #ozitivul este sin*urul clement care ramane. Tre&uie realizata transcenderea lut. Deci daca pozitivul dispare V In al saselea corp, ajun*eti in ai sapielea. Realitatea celui de al saselea corp va aduce in pra*ul celui de al saptelea. Daca nu mai ramane oimic pozitiv 1nici mit, nici ima*ine2, aceasta insemna ca visul a incetat sil mai e$iste) in acest caz, nu mai e$ista decat ceea ce este+ mai este numai e$istenta. 0umea o&iectiva a disparut+ nu mai ramane decat sursa. %r&orele nu mai este, dar samanta ramane. !ei care au cunoscut aceasta stare au numit)o samadhi cu samanta Osamadhi sa&eef2. Nu mai este nimic: totul s)a intors in sursa ori*inara, in samanta cosmica. %r&orele nu mai este, dar samanta ramane, fn acest stadiu visul este inca posi&il, in sensul ca tre&uie sa distru*em ) de asemenea ) si samanta. In al saptelea corp nu mai e$ista nici vis nici realitate. Realitatea nu se poate discerne decat atata timp cat visul e$ista. !and visul devine imposi&il, nu mai e$ista nici real +iid

iluzie. in consecinta, al saptelea corp reprezinta centrul, in care realitatea si visul se confunda. Nimic nu le diferentiaza. -ie ca visati despre vacuitate, fie o cunoasteti. in am&ele cazuri insa, este vor&a de aceeasi vacuitate. Daca va visez, este o iluzie. Daca vK vad, este o realitate. Dar Intre faptul de a visa despre a&senta voastra sau acela de a constata a&senta voastra, nu este nici o diferenta. n vis despre a&senta este identic cu a&senta in sine. Nu e$ista o diferenta reala decat In termeni pozitivi. %stfel, de la primul corp pana Ii: al saselea e$ista o diferenta. !um in al saptelea corp nu ramane decat vacuitatea, chiar si samanta a disparut "ste samadhi fara samanta 1nir&eej samadhi2. GI9 Gi "$ista deci sapte tipuri de vise si sapte tipuri de realitate, care se intrepatrund, fapt care creaza o serie de confuzii. Daca ajun*eti sa le distin*eti intre ele, daca le vedeti cu claritate, acest lucru va fi foarte uti0 #siholo*ia este departe de a cunoaste iotul despre vise. !unostintele ei se opresc Ia corpul fiziolo*ic si uneori mer* pana la corpul eteric 1chiar daca acesta este Interpretat din punct de vedere fiziolo*ic2. .un* a mers mai in profunzime decat -rcud, insa analiza sa despre mentalul uman este realizata pe &aza miturilor, a reli*iilor. % ramas in stadiu de samanta. Daca psiholo*ia occidentala doreste sa se dezvolte, o va face plecand de la .un*, nu de la -rcud. -reud era un deschizator d,+ drum. (i orice deschizator de drum devine un o&stacol in dezvoltarea ulterioara daca ramane le*at In mod o&sesiv de descoperirile sale. !u toate ca -reud a fost depasit in zilele noastre, psiholo*ia occidentala ramane o&sedata de ori*inile eifreudiene. -reud este de domeniul istorici. #siholo*ia tre&uie sa pro*reseze. in (tatele nite se fac unele tentative pentru intele*erea viselor folosindu)se metode de la&orator. 0a&oruoarclc sunt numeroase numai ca metodele folosite nu se ocupa decat de aspectul fiziolo*ic. Daca vrem sa cunoastem in profunzime lumea viselor, tre&uie luate in considerare ) de asemenea ) 3o*a, tantra si alte practici esoterice. -iecare tip de vis este du&lat de un tip de realitate. Or, daca ma3a nu poate fi inteleasa in totalitatea ei, daca lumea iluziilor nu poate fi inteleasa in totalitatea ei, atunci nu putem cunoaste realul. %cesta nu poate fi cunoscut decat dincolo de lumea iluziei. Totusi, nu tre&uie sa acceptati cuvintele mele ca formand o teorie, un sistem. -aceti din ele un punct de plecare si incepeti sa visati in mod constient) Realul nu se poate cunoaste decat in masura in care deveniti constienti in visele voastre. Dar iata: nu sunteti constienti nici macar de propriul vostru corp fizic. Nu deveniti constienti de el decat in caz de &oala. Tre&uie sa fiti constienti si atunci cand este perfect sanatos. !onstienta corpului in caz de &oala nu este decat o masura de ur*enta. "ste un proces natural, pro*ramat. !and corpul vostru este &olnav, tre&uie sa o stiti pentru a avea *rija de el, dar imediat ce s)a vindecat redeveniti insensi&ili. "ste neaparata nevoie sa deveniti constienti de corpul vostru: de functionarea lui, de senzatiile lui su&tile, de muzica sa, de tacerile sale. neori corpul vostru este tacut, alteori este z*omotos, alteori destins. (enzatia de a avea un corp este atat de diferita in fiecare din aceste stari incat este pacat ca nu constientizam acest lucru. in momentul in care adormiti, in voi se produc o serie de schim&ari su&tile. (i cand va treziti, dimineata, e$ista sejm&ari. Tre&uie sa fiti constienti de ele.

!and va treziti, nu deschideti imediat ochii. !and aveti impresia ca ati dormit destul, deveniti constienti de propriul vostru corp. Ramaneti cu ochii inchisi !e se intampla6 (e petrece o schim&are impor)tanta. (omnul s)a indepartat, si va treziti. 5i s)a intamplat sa vedeti rasaritul soarelui, nu insa si pe acela al propriul corp. -enomenul are o frumusete ce ii este specifica. "$ista, in corpul vostru, o dimineata" si o seara. %ceste momente suni numite sandh3a: momentul transformarii, momentul schim&arii, inainte de a adormi, o&servati in tacere ce se intampla. (omnul nu va intarzia, cu si*uranta, sa apara, ff ti atenti7 "ste sin*ura modalitate de a deveni cu adevarat constienti de corpul vostru fizic !onstiinta fiind prezenta, intele*eti ce este visul fiziolo*ic. Dimineata va veti aminti care din viselel voastre erau fiziolo*ice si care nu erau. Daca percepeti senzatiile, nevoile, ritmurile intime ale corpului vostru care se reflecta in visele voastre, veti intele*e lim&ajul lor. Noi nu intele*em lim&ajul propriului nostru corp. !orpul iWi are intelepciunea lui proprie: are in urma mii st mii de ani de e$perienta, fn celulele mele este inscrisa e$perienta tatalui meu si a mamei mele, a parintilor lor, si asa mai departe+ timp de sute si de sute de ani samanta corpului meu s)a dezvoltat pana in clipa din fata. "I arc propriul sau lim&aj, pe care tre&uie sa ajun*em sa)4 intele*em. Odata realizat acest lucru, veti intele*e ce este un vis fiziolo*ic. %stfel, dimineata puteti imparti visele voastre in fiziolo*ice si ne) fiziolo*ice. %lunei, si nu inainte, se deschide aceasta noua posi&ilitate de a deveni constienti de corpul vostru eteric (enzatiile voastre devin mai su&tile. 5eti ajun*e sa percepeti sunete, parfumuri, lumini mai su&tile. !and mer*eti, va dati seama ca numai corpul fizic mer*e, nu si corpul eteric. "ste foarte clar. Mancati. !orpul fizic face acest lucru. "$ista senzatii de sete, de foame si alte dorinte care provin din corpul cleric dar acestea nu devin sesiza&ile decat odata ce va cunoasteti perfect corpul fizic %tunci, periodic, perceperi si celelalte corpuri. 5isul este unul din cele mai e$traordinare su&iecte. Dar totul tre&uie descoperit, totul este necunoscut, ascuns. "l face parte din cunostintele secreie. Totusi, a sosit momentul ca toi ceea a fost secret sa fie revelat Tot ceea ce a fost ascuns tre&uie sa fie relevat, pentru a nu deveni ) in caz contrar ) un pericol. fn trecut, anumite lucruri tre&uiau pastrate secrete, in masura in care este periculos sa dai cunoasterea pe mainile i*norantilor. "ste e$act ceea ce s)a intamplat in Occident. Oamneii de stiinta sunt perfect constienti de criza si doresc reintoarcerea Ia stiintele secrete. %rmele nucleare nu ar tre&ui sa fie in mainile politicienilor. %numite descoperiri viitoare vor tre&ui sa ramana secrete. Tre&uie sa stim sa asteptam momentul cand omul va fi devenit atat de competent, incat cunoasterea sa poata fi revelata fara nici un perico0 Tot astfel, pe plan spiritual. Orientul cunostea multe lucruri. Daca se intampla ca o parte din ele sa cada in mainile unor persoane i*norante, pericolul era iminent, fn consecinta, cheia a fost ascunsa. !unoasterea a devenit secreta, esoterica. "a circula de la o persoana la alta cu multa *rija. Totusi, inca din zilele noastre, din cauza pro*resului stiintific, a venit timpul ca ea sa fie facuta pu&lica. (tiinta seva dovedi periculoasa in cazul in care adevarurile spirituale, esoterice, raman secrete. "ste neaparata nevoie ca ele sa fie cunoscute, astfel incat cunoasterea stiintifica sa avanseze in acelasi ritm ca st cunoasterea spirituala.

5isul apartine unuia din cele mai mari taramuri esoterice. %m vor&it putin despre el tocmai pentru a va face constienti de el+ nu v)am revelat aceasta stiinta in totalitate. De altfel, acest lucru nu este nici necesar, nici ui ii. Raman spatii *oale, dar daca studiati su&iectul, ele se umplu automat. !uvintele mele nu acopera decat limita acestui taram. Nu am spus suficient de mult ca sa puteti ela&ora o teorie, insa destul pentru a va permite sa incepeti sa cautati. D. TR%N(!"ND"R"% !"0OR (%#T" !OR# RI %fi spus ca e$ista saple corpuri: un corp eteric, un corp mental etc. neori este dificil ca lim&ajul utilizat in India sa coincida cu termenii folositi in psihoh*ia occidentala. 0a noi, In Occident, nu e$ista o teorie similara, astfel incat ma intre& cum am putea transpune aceste sapte corpuri in propriul nostru lim&aj. !orpul spiritual nu ridica nici o d1fi)cultale, dar corpul eteric6 !orpul astral6 !orpul mental6 sunt termeni pe care noi nu)i putem folosi. !e sa facem6 !uvintele e$ista, dar in izvoarele pe care inca nu le)ati e$plorat. .un* ii este superior lui -reud din punctul de vedere al muncii de cercetare in alte domenii decat constiinta superficiala+ dar descoperirile Iui .un* nu sunt decat un inceput. 5eti intele*e mai &ine ceea ce intele* prin corpuri citindu)4 pe Rudolf (teincr sau scrierile teozofice: "0a Doctrine (ecrite", ,Isis divoi e", sau alte lucrari scrise de d)na 'lavatsB3 sau operele lui %nnie 'esant, ale lui 0ead&eater, ale colonelului %lcotu nele idei pot fi luate si din doctrinele roza)crucccne. tn Occident e$ista de asemenea o mare traditie nermetBa, e$ista apoi scrierile "senienilor 1fraternitate hermetica in care a fost initiat !hristos2. Mai aproape in timp ii aveti pe 8urdjieffsi OuspcnsB3 careva pot fi de ajutor. %stfel puteti *asi unele fra*mente, fra*mente pe care le puteti reuni. Iar referirile mele asupra corpurilor lc)am facut folosind terminolo*ia voastra 1terminolo*ia occidentala2, cu e$ceptia unui sin*ur cuvant: nirvanic. Toate celelalte denumiri: fizic, eteric, astral, mental, spiritual si cosmic nu fac parte din terminolo*ia Indiei. "le apartin si Occidentului. (in*urul corp despre care nu s)a vor&it niciodata in Occident este al saptelea+ .si aceasta nu datorita faptului ca nimeni nu l)a e$perimentat, ci pentru ca este imposi&il sa fie descris. Daca *asiti ca folosirea acestor termeni este dificila, referiti)va Ia corpuri folosind numarul lor de ordine 1primul, al doilea etc2. Nu folositi un cuvant determinat, ci descrieti)le. Descrierea va fi suficienta, terminolo*ia fiind lipsita de importanta. !orpurile pol fi a&ordate din multe puncte de vedere diferite. Daca ne referim la vise, e$ista parerile lui -reud, ale lui .un* si ale lui %dler. !eea ce ei numesc constient este primul corp. Inconstientul este al doilea 1nu perfect identic, dar destul de aproape2. !eea ce .un* numeste inconstient colectiv cslc echivalent cu al treilea corp 1nid acesta nu este perfect identic dar ) cu toate acestea ) destul de aproape2. Iar daca nu suni folositi termeni comuni, putem la fel de &ine sa)i inventam. De fapt, este Intotdeauna mai &ine sa inventam termeni noi, ta masura in care cuvintele noi sun7 li&ere de semnificatiile lor anterioare, n cazul unui cuvant nou nu se pot face asocieri, astfel incat el devine mai semnificativ si intele*eti mai &ine sensul sau profund.

"tericul este ceea ce se afla In le*atura cu cerut si spatiul. %stralul este ceea ce poate fi mai mic: suBshma, ultimul, atomicul, dincolo de care nu mai e$ista materie, n ceea ce priveste mentalul, spiritualul si cosmicul, ele nu prezinta nici o dificultate. n sfarsit, al saptelea corp: nirvanic, insemna oprire totala, vacuitate a&soluta. Toiul a disparut, inclusiv samanta. !uvantul insemna: stin*erea flacarii. -lacara s)a consumat: lumina s)a stins. Nu puieti sa va intre&ati unde este+ ea a incetat ) pur si simplu ) sa e$iste. Nirvana insemna flacara ce s)a stins. Nu o mai re*asim niciunde. #entru ea numai e$ista nici un punct determinat de e$istenta, niciun timp, nici o clipa de e$istenta. "a este spatiu, timp in sine. "a este e$istenta sau non)e$is)tenta, aceasta nu are importanti Datorita faptului ca ea este peste tot, nictunul din cei doi termeni nu cslc adecvat. Daca ea ar 8 fost undeva, nu ar fi putut sa fie peste toi+ si daca ea este peste tot, nu poate fi intr)un lcHdcienninat #rin urmare, "niciunde" si "undeva" inseamna acelasi lucru. %I saptelea corp se numeste deci nirvanic, acesta fiind cuvantul cel mai convena&il. !uvintele nu au nici o semnificatie in sine: numai e$perientele sunt semnificative. !ele sapte corpuri nu au nici un sens pentru voi decat daca le e$perimentati. #entru a va ajuta in acest sens, au fost concepute diferite metode pentru fiecare plan. G (a incepem cu fizicul. !elelalte etape se vor deschide de la sine, deoarece atunci cand lucrati asupra primului corp incepeti sa fiti constienti de la doilea. -iti atenti, clipa de clipa, la corpul vostru fizic Nu numai e$terior ci interior. %stfel, pot fi constienl de mana mea atat datorita aparentei el, cat si in calitate de senzatie intima. Daca ochii imi sunt inchisi, nu imi vad mana.imi ramfinc insa senzatia intima ca e$ista ceva in locul ocupat de mana mea. Nu esie vor&a deci de a fi constienti de corpul vostru pe &aza marturiei ochilor vostri %cest lucru nu va conduce spre interior+ senzatia intima este cu totul diferita. Daca va percepeti corpul din interiorul fiintei voastre, veti sti pentru prima data ce insemna faptul de a fi in propriul corp. 5azandu)I din e$terior, nu ii puteti intele*e secretele, ci doar limitele sale e$terioare: nu ii percepeti decat aparenta. 5azandu)mi propriul corp din e$terior, vad cum le apare altora, dar nu stiu cum este pentru mine insumi. 5oi imi puieti vedea mana din e$terior, si eu la fel. "ste o o&servare o&iectiva. #utem sa comparam ceea ce cunoastem despre ea. Numai ca, pri)vindu)mi in acest fel mana, nu o cunosc in mod interior. "a este o proprietate pu&lica, voi o puteti cunoaste la fel ca si mine. "a nu incepe sa)mi apartina decat din momentul in care o vad dinauntrul meu, si acest lucru inir)o maniera incomunica&ila. 5oi nu puteti sa o cunoasteti astfel+ voi nu puteti sa siiti cum o percep in interiorul meu. Numar eu sin*ur pot. !orpul pe care noi il cunoastem nu este corpul nostru: este corpul pe care oricine il cunoaste in mod o&iectiv, corpul pe care un fizician II poate cunoaste in la&oratorul sau. Nu este corpul care este. Numai cunoasterea intima, personala, va conduce in interiorul vostru. "ste motivul pentru care fiziolo*ia sau psiholo*ia 1care se ocupa de o&servarea e$terioara2 nu ajun* la cunoasterea corpurilor mai su&tile. De aici rezulta o seric de dileme. O persoana se poate simti foarte frumoasa in inieriorul ei, dar noi o putem convin*e ca este urata. Daca e$ista o conver*enta de opinii in acest sens, ea insasi se va lasa in cele din urma convinsa, n rcaliiate, nici un om nu se simte urat In interiorul sau. (entimentul interior esie intotdeauna unul de frumusete.

%cest sentiment e$terior nu este propriu zis un sentiment, ci o moda, un criteriu ce provine din lumea inconjuratoare. O anumita persoana poate fi consideraia foarte frumoasa aici si urata altundeva+ o anumita persoana poate fi considerata frumoasa intr) un anumit moment al istoriei dar nu si in viitor. (enzatia interioara este insa intotdeauna defrumusele, astfel incat daca nu ar fi e$istai criteriile e$terioare, nu ar fi e$istat nici uratenie Noi impartasim, impreuna cu toata lumea, o ima*ine i0$ii a frumusetii. De aceea e$ista uratenia. Daca am deveni cu totii or&i, nimeni nu ar mai fi urat. Tre&uie deci sa incepem prin a simti corpul din interiorul sau. %ceasta senzatie se poate modifica. Daca iu&iti pe cineva, senzatia nu va fi aceeasi ca in cazui in care sunteti incercati de ura. Daca am putea sa aflam parerea lui 'udd&a, acesta ar spune: ,Iu&irea este frumusete", deoarece sentimentul sau interior ii spune ca iu&irea il face mai frumos, n prezenta urii, a furiei, a *eloziei, se intampla ceva in interiorul vostru, ceva care va da senzatia urateniei, n consecinta, va percepeti pe voi insiva in mod diferit in functie de situatii, de momente, de starea voastra de spirit. #erceptia corpului vostru nu este aceeasi atunci cand sunteti lenes si cand sunteti activ. "a se modifica si atunci cand sunteti in stare de som)nolenta. Tre&uie sa ajun*eti sa percepeti cu claritate aceste diferente. "ste sin*ura modalitate de a va familiariza cu viata interioara a corpului vostru. "a va permite sa cunoasteti istoria interna, *eo*rafia interna a acestuia In diferite stadii ale vietii voastre 1copilarie, adolescenta ctc2. Din clipa in care sunteti total constienti de corpul vostru printr)o perceptie ce provine din interiorul propriei voastre fiinte, vi se reveleaza al doilea corp. Dar numai in mod e$terior. Odata ce va cunoasteti primul corp din propriul sau interior, deveniti constienti de al doilea corp, insa numai de periferia sa. %vand o cunoastere superficiala a primului vostru corp, nu va puteti cunoaste al doilea corp, pe cand, in cazul in care il cunoasteti pe acesta in mod interior, il puteti cunoaste si pe acela din e$terior. -iecare corp are doua dimensiuni: e$terna si interna. 0a fel cum un perete arc doua dimensiuni: una intoarsa spre e$terior, cealalta spre interior, tot astfel si corpurile au limite, sunt ca un zid. n momentul respectiv va aflati intr)o stare de tranzitie: in interiorul primului corp si in e$teriorul celui de al doilea. %cest al doilea corp, cel eteric, seamana cu a&urul condensat. #uteti trece prin el fara nici o pro&lema, insa nu este transparent: nu vedeti in el din e$terior. #rimul corp este solid. %l doilea este identic cu primul in ce priveste forma, dar nu este solid. 0a moartea primului corp, al doilea ramane in viata timp de treisprezece zile. "l nu va paraseste. Dupa treisprezece zile, moare la randul lui. (e disperseaza, se evapora. Daca ajun*eti sa cunoasteti al doilea corp cat timp sunteti in viata, puteti constientiza acest fenomen. %l doilea corp poate iesi din corpul vostru fizic, n timpul meditatiei se poate Intampla ca acesta sa urce si sa co&oare, caz in care veti avea impresia ca *ravitatia nu mai are efect asupra voastra, ca ati parasit pamantul Dar, in momentul in care deschideti ochii, va vedeti asezati )cu *enunchii pe sol ) si stiti ca nu v)ati miscat de acolo. (enzatia de ridicare pe care ati simtit)o provine din al doilea corp. %cesta nu se afla su& incidenta le*ilor *ravitatiei, astfel incat daca il cunoasteti, simtiti un fel de li&ertate, necunoscuta primului corp. %cum aveti posi&ilitatea sa parasiti corpul vostru fizic, apoi sa reveniti la el.

%ceasta este a doua etapa de cunoastere a celui de al doilea corp. (i nu este *reu de ajuns la ea. (in*urul lucru care tre&uie facut este acela de a dori sa parasesti propriul corp. Dorinta in sine este suficienta pentru implinirea ei. Nefiind supus le*ilor *ravitatieiX corpul eteric nu tre&uie sa faca nici un efort. "fortul nu se aplica decat corpului fizic Daca vreau sa ma intorc acasa, tre&uie sa ma opun fortei *ravitationale n a&senta acestei forte, este suficienta dorinta: ea se realizeaza. !orpul eteric este corpul implicat in hipnoza. !orpul fizic nu arc nici un rol. %cest fapt e$plica de ce o persoana avand o vedere e$celenta poate deveni oar&a. Daca hipnotizatorul va spune ca v)ati pierdut vederea, aceasta se realizeaza prin simplul fapt al su*estiei. "ste influentat corpul cleric+ su*estia i se adreseaza lui. !orpul vosiru eteric este influenta&il in caz de transa hipnotica profunda. Dar hipnotizatorul nu tre&uie sa foloseasca un lim&aj care ar puica crea confuzii. Daca el spune: "Mi se pare ca v)ati pierdut vederea", nu se intampla nimic. "l tre&uie sa fie si*ur de ceea ce spune, in. caz contrar su*estia ramanand Iara efect Deci, atunci cand sunteti in al doilea corp, spuneti)va: "am parasit corpul fizic". #ronuntati)va dorinta: ea se indeplineste imediat (omnul o&isnuit provine din primul corp. "ste destinderea corpului fizic, epuizat de munca, de lucru, de tensiunea zilei, n procesul hipnotic somnul provine din al doilea corp. (i, cand acesta doarme, puteti sa lucrati asupra lui. (aptezeci si cinci Ia suta din &oli provin din al doilea corp, si apoi trec asupra primului. !orpul eteric este atat de influenta&il incat studentii aflati in primul an la medicina contacteaza aproape intotdeauna &olile pe care le studiaza. %u simptomclc acestora. Daca o&iectul de studiu se refera la durerile de cap, studentii se retra* In ei insisi, la randul lor, pentru a se Intre&a: "Oare eu nu sufar de o durere de cap6 Oare nu am simptomelti descrise6" n masura in care interiorizarea afecteaza corpul eteric, su*estia isi produce efectele: se proiecteaza, se creaza o durere de cap. Durerile Ia nastere nu provin din corpul fizic, ci din corpul eteric. De aceea, datorita hipnozei, nasterea se poate realiza fara a&solut nici o durere, n anumite societati primitive, femeile nu sufera la nastere: motivul este acela ca posi&ilitatea de a suferi nu le)a trecut niciodata prin minte. -iecare tip de civilizatie initiaza su*estii de masa, care apoi se amesteca cu sperantele fiecarui mem&ru al ei, n stare de hipnoza nu e$ista durere. (e poate practica orice fel de operatie su& hipnoza si aceasta fara durere, deoarece daca ii su*eram celui de al doilea corp ca nu va suferi, se va intampla e$act acest lucru. Dupa parerea mea, orice suferinta si orice placere isi au sediul in cel de al doilea corp, apoi il influenteaza pe primul. !a urmare, un lucru dureros poate deveni a*rea&il si invers+ este sufidentsa inversam su*estia. Modificati su*estia, modificati mentalul eteric si transformarea se va produce. Daca dorinta voaslra este totala, ea se realizeaza. !eea ce diferentiaza dorinta de vointa este notiunea de totalitate. O dorinta totala, completa, realizata in mod *lo&al, se transforma in putere a vointei. Daca doriti intr)o maniera totala sa va parasiti corpul, acest lucru se produce. (i este sin*ura modalitate pe care o aveti la dispozitie pentru a va cunoaste aU doilea corp din interior. Iesind din corpul vostru fizic, parasiti aceasta pozitie de tranzitie. In careva aflati pe teritoriul primului corp dar in e$teriorul celui de al doilea, n acest moment, va aflati in interiorul celui de al doilea corp, iar primul corp nu mai este.

) De acum puteti fi constienti de cel de al doilea corp al vostru din interior 1la fel cum ati realizat acest lucru cu primul corp2. -iti atenti la functionarea sa interioara si la mecanismele sale interioare, la viata sa interioara. 0a inceput acest lucru vi se va parea *reu, dar apoi veti fi intotdeauna in interiorul a doua corpuri: primul si al doilea. %tentia voasta va fi indreptata de acum spre doua re*iuni, spre doua dimeasiuni. %fiandu)va astfel in teritoriul celui de al doilea corp, sunteti ) de asemenea ) si in e$teriorul celui de al treilea, cel astral, n ceea ce)4 priveste pe acesta din urma, chiar si vointa a devenit inutila. Dorinta de a fi In interiorul sau este suficienta. Nu se mai pune pro&lema totalitatii. Daca doriti sa intrati in acest corp, puteti sa o faceti. %stralul este format din a&uri, la fel ca si corpul eteric, dar din a&uri transparenti. %ftandu)va deci in e$teriorul lui, sunteti ) de asemenea ) in interior. De fapt, nici macar nu stiti daca sunteti in e$terior sau interior, deoarece acest corp este transparent. !orpul astral este de aceeasi marime ca si cele doua corpuri precedente 1aceasta marime este dealtfel invaria&ila pentru primele cinci corpuri2. !ontinutul se modifica, nu insa si marimea. %l saselea corp va avea o dimensiune cosmica, in timp ce al saptelea nu va avea o dimensiune, nici macar cosmica. 9 . %l patrulea corp nu este inconjurat de a&solut nici un zid, nici macar transparent. "l nu are decat limite, astfel incat faptul de a intra in el nu pune nici o pro&elma, nu necesita nici o metoda. O persoana care a atins cel de al treilea corp il poate deci atin*e foarte usor si pe al patrulea. -aptul de a trece dincolo de al patrulea corp prezinta, dimpotriva, o dificultate la fel de mare ca in cazul primului corp, deoarece in acest stadiu, mentalul inceteaza sa e$iste. %l cincilea corp este corpul spiritual nainte de a)4 atin*e e$ista un alt zid care tre&uie traversat, chiar daca acesta nu este asemanator cu cel care e$ista intre primul si al doilea corp. "ste un zid care separa doua dimensiuni, care este dimr)un plan diferit. !ele patru corpuri inferioare se situeaza toate pe acelasi plan, impartirea lor era orizontala. %cum ea este verticala, astfel incat zidul care separa al patrulea si al cincilea corp este mai mare decat acela care separa oricare alta pereche de corpuri precedente, aceasta datorita faptului ca privirea noastra functioneaza de o&icei pe orizontala si nu pe verticala. Noi privim de o parte si de alta si nu de jos in sus. Dar miscarea ce tre&uie facuta intre al patrulea si al cincilea corp este aceea de trecere dintr)un plan inferior inir) unul superior. Nu mai este vor&a de o trecere din e$icior in interior ci de jos in sus. Numai daca priviti in sus puteti intra in al cincilea corp. Mentalul priveste intotdeauna in jos. "ste motivul datorita caruia 3o*a se ridica impotriva mentalului !ursul sau este descendent, la fel ca acela al apei. %pa nu a reprezentat niciodata un sim&ol pentru un sistem spiritual datorita faptului ca propria ci natura o o&li*a sa cur*a de sus in jos. Dimpotriva, focul reprezinta un sim&ol pentru numeroase sisteme. -ocul are intotdeauna o miscare ascensionala. Deci, el sim&oli) zeaza miscarea facuta pentru a irccc de la al patrulea la al cincilea corp. "ste vor&a de a privi m sus+ de a inceta sa privim in jos. !um se realizeaza acest lucru6 !are este metoda6 %ti auzit cu si*uranta despre faptul ca In meditatie ochii tre&uie sa fietndreptati in sus, spre ajna chaBra9. #rivirea tre&uie sa se concentreze in sus, ca si cum v)ati piim&a ochii in interiorul cutiei craniene. Ochii nu sunt

decat un sim&ol. %devarata pro&lema care se pune este vederea. 5ederea noastra, capacitatea noastra de a vedea, se afla in le*atura cu ochii, astfel incat ochii reprezinta modalitatea prin care realizam vederea interioara. Daca ochii vostri privesc in sus, vederea vostra urmeaza aceeasi miscare. Raja 3o*a incepe sa lucreze asupra corpului al patrulea, in timp ce hatha3o*a incepe sa lucreze asupra primului, iar alte metode incep altundeva 1tcozolia asupra celui de al doilea corp, alte sisteme asupra celui de al treilea corp2. #e masura ce civilizatia va pro*resa, din ce in ce mai multe persoane vor D capa&ile sa lucreze asupra corpului al patrulea, cu conditia ca ele sa fi atins cele t$ci corpuri inferioare In e$istente anterioare. !ei care practica raja 3o*a pe &aza scrierilor, cu maestri s/ami sau *utu, tara a fi asi*urati in aceasta privinta, risca sa o&tina rezultate mai sla&e. De fapt nu se poate lucra de la inceput asupra celui de al patrulea corp. %l patrulea corp este ultimul cu care am putea sa incepem. "$ista patru tipuri de 3o*a: hatha 3o*a ) care se ocupa cu corpul rine, mantra 3o*a ) care se intereseaza de corpul eteric, &haBii3o*a ) care se in*rijYte de corpul astral si raja 3o*a ) care se ocupa de corpul mental, n trecui, toata lumea tre&uia sa inceapa cu primul corp, dar acum oamenii sunt la nivele diferite de evolutie: unii au atins cel de al doilea corp intr)o e$istenta trecuta, altii al treilea, st asa mai departe. Dar, din punctul de vedere al visului, este indispensa&il sa incepem cu primul corp, pentru a putea cunoaste toate tipurile, intre*ul evantai. Deci, in al patrulea corp, constiinta voastra tre&uie sa ia forma focului, adica sa se indrepte spre re*iunile superioare. Mijloacele de verificare sunt numeroase. De e$emplu, daca mintea voastra este supusa atractiei se$uale, atunci ea este asemenea apei. Miscarea apei este descendenta, iar centrul se$ual este situat in partea inferioara a corpului n al patrulea corp, ochii tre&uie dirijati in sus si nu in jos. #entru a fi posi&ila trezirea constiintei, ca tre&uie sa provina de la un centru situat deasupra ochilor, si nu e$ista decat unul sin*ur ajna chaBra. !ei doi ochi al vostri tre&uie sa priveasca in sus, spre al treilea ochi. "$istenta celui de al treilea ochi este amintita in multe feluri, n India se stie daca o femeie este maritata prin foptul ca ea poarta un semn colorat in locul celui de al treilea ochi. O femeie tanara, vir*ina, priveste o&li*atoriu spre centrul se$ual, dar imediat ce s)a casatorit ea tre&uie sa inceapa sa priveasca IZ sus. ()a produs o transformare se$uala: va deveni mama. Din acest moment ea se va indrepta spre domeniul non)se$ual, spre acela ce transcendc se$ualitatea. #entru a)i reaminti sa priveasca in sus, i se marcheaza locul celui de al treilea ochi cu o pata de culoare: un titaB. #unctele tiiaB marcheaza si fruntea altor persoane diferite: sann3asin)n, adeptii anumitor culte, iar culorile folosite sunt numeroase. (au se foloseste chandan 1pasta din lemn de santal2. !and privirea voastra conver*e spre al treilea ochi, se aprinde un foc intens: simtiti o senzatie de caldura in locul in care se situeaza chaBra. %l treilea ochi se deschide si tre&uie sa)i pastram prospetimea. De aceea se si foloseste pasta din lemn santal, care nu numai ca da o senzatie de prospetime, dar al carei parfum specific este in le*atura cu al treilea ochi si transcenderea acestuia. #rospetimea parfumului, locul unde este plasat acest cfiandan, va atra* spre ceea ce este superior, activeaza al treilea ochi. Daca inchideti ochii si va pun de*etul pe al treilea ochi, nu atin* in realitate acest ochi, dar acest fapt nu va impiedica sa il puteti percepe. O presiune a de*etului este suficienta,

o usoara presiune. De aceea parfumul, senzatia delicata si prospetimea sunt suficiente pentru a dirija atentia voastra de la ochii fizici la al treilea ochi. 9%2m chaBra. care ne *a9etie ta spaliul aZn tatre Hprancenc mai caic cunoscula si su& ou melc de :I 1reilea ochi. Deci pentru a iesi din cel de al patrulea corp nu e$ista decat o sin*ura tehnica, o sin*ura metoda, care consta in a privi in sus, (hirs)hasan 1statul in cap2, postura inversa, a fost practicata in acest scop. (tflnd in cap, ochii vostri, cu toate ca privesc In jos, sunt ) in acelasi timp ) indreptati in sus. !urentul descendent de ener*ie se transforma in curent ascendent %cest fapt e$plica de ce anumite persoane care mediteaza adopta, in mod spontan, posturi inversate. "le folosesc pozitia shirshasan deoarece curentul lor ener*ic si)a modificat directia. Mentalul lor este atili de conditionat de curentul de ener*ie descendent, incat ta cazulschim&arii de directie ele se simt jenate. (i nu isi re*asesc linistea decat daca stau In cap, deoarece, in aceasta pozitie, miscarea ener*iei este din nou descendenta, cu toate ca tn realitate nu este chiar asa. De fapt, In raport cu centrii vostri, cu chaBras, ener*ia circula de jos tn sus. Deci shirshasan este practicata in scopul de a va face sa treceti de la al patrulea la al cincilea corp. #ro&lema principala ce tre&uie mereu reamintita este privirea tn sus. (i aceasta se poate realiza prin tratate 1contemplarea unui o&iect O$2, prin concentrarea asupra soarelui sau altor o&iecte. !u toate ca este mai &ine sa se realizeze in mod interior, pur si simplu inchizand ochii. %miniiii)va insa ca tre&uie sa fi stra&atut cele patru corpuri precedente, in caz contrar fiind posi&ila aparitia diferitelor dezordini mentale, dearece distru*eti intre*ul echili&ru al sistemului vostru. %tentia celor patru corpuri inferioare se indreapta in jos, in timp ce ochiul vostru interior priveste in sus. n aceste conditii e$ista o mare pro&a&ilitate ca sin*urul rezultat WI fie schizofrenia. Dupa parerea mea, schizofrenia este rezultatul unor asemenea e$ercitii. De aceea psiholo*ia o&isnuita nu poate cerceta profunzimile acestei &oli Mentalul schizofren functioneaza simultan in sensuri opuse: fiind in e$terior, vrea sa priveasca in interior, fiind in interior, vrea sa priveasca in sus. ntre*ul vostru sistem tre&uie sa fie in armonie. Daca nu va cunoasteti corpul fizic interior, constiinta voastra tre&uie sa se indrepte de sus in jos. %sa este normal+ modalitatea este convena&ila. O minte a carei atentie se indreapta spre e$terior nu tre&uie niciodata sa incerce sa se indrepte in sus, altfel apare pericolul schizofrenici, al divizarii. !ivilizatiile noastre, reli*iile noastre se afla la ori*inea personalitatii divizate a omului. "le au ne*lijat pro&lema armoniei totale %numiti invatatori transmit metode de ridicare spre spirit unor adepti care nu locuiesc nici macar propriul lor corp fizic. Metoda isi face efectul si, in acest caz, ei raman partial in afara corpului si se ridica partial spre re*iunile superioare. De unde si o divizare. #ersonalitatea se divizeaza: ei se identifica cand cu o parte a personalitatii, cand cu cealalta. !a in povestea cu Dr. .eB3ll si Mr. :3de. "$ista o foarte mare pro&a&ilitate ca o asemenea persoana sa ai&a sapte personalitati diferite. %stfel, divizarea este totala. #ersoana are in interior sapte tipuri de ener*ie diferite. O parte din ca este trasa In jos, atasand u)se de primul corp+ o alta parte se ataseaza de al doilea corp, o alta de al treilea. O parte este trasa in sus, alta in alta parte. O asemenea persoana nu are a&solut nici un centru.

8urdjicff avea o&iceiul sa spuna ca, in acest caz, omul ar ? compara&il cu o casa fara stapan, in care fiecare din servitori isi revendica acest iiilu. (tapanul fiind a&sent, cine sa) i contrazica6 !and cineva &ate la usa5atunci servitorul aflat cel mai aproape de aceasta se transforma in stapan. (i aceasta nu este niciodata acelasi. (chizofrenul este lipsii de centru. (i noi suntem ) cu totii ) in aceasta situatie7 Nu am facui nimic altceva decat sa ne conformam normelor societatii. Diferenta este doar una de nivel. (tapanul este a&sent sau adormit si fiecare parte din noi insine revendica titlul de proprietar. !and sunteti invadati de dorinta se$uala, atunci se$ul devine stapan. itati totul: fatalitatea mortii, familia, reli*ia. %poi, dupa trecerea actului se$ual, se instaleaza frustrarea. Ratiunea preia stafeta si afirma: ""u sunt stapana". (i atunci ea este cea care tine franele casei, refuzand orice loc se$ului. -iecare fra*ment din voi pretinde casa doar pentru el insusi, n caz de furie, ea devine stapana, si nu mai conteza nici ratiunea nici constienta. -uria nu suporta nici un amestec. Din cauza ei orice intele*ere devine imposi&ila. Daca o persoana care va iu&este iz&ucneste intr)o criza de furie, iu&irea sa dispare imediat Ramaneti perplecsi, nestiind e$act daca va iu&este sau nu. n realitate, iu&irea ci nu era decat unul din servitori, la fel ca si ura. (tapanul lipseste. Din cauza acestei a&sente este imposi&il sa mai avem incredere in ceva. Nimeni nu este stapan in locul lui, si oricare servitor poate sa preia oricand comanda. Nici o fiinta nu mai este intrea*a+ toata lumea este lipsita de unitate. !eea ce vreau sa spun prin toate acestea este ca practicarea tehnicilor de constiinta superioara, inainte de cunoasterea primelor patru corpuri, este cu totul contraindicata, in caz contrar e$istand pericolul aparitiei unei diviziuni iremedia&ile. !az in care va tre&ui sa asteptati e$istenta urmatoare. Mai &ine practicati tehnici care incep cu inceputul. Daca in vietile anterioare ati trecut prin primele trei corpuri, veti trece prin ele foarte repede si fara sa intampinati dificultati. (unteti familiarizati cu teritoriul, cu metoda. !orpurile va sunt accesi&ile intr)un timp foarte scurt 0e recunoasteti, si deja le)ati si traversat7 %poi puteti sa le trnnsccndeti. De aceea insist: intotdeauna tre&uie inceput cu primul corp. Nimeni nu face e$ceptie de la re*uli G-aptul de a intra in al cincilea corp este un eveniment foarte semnificativ. #rimele patru corpuri sunt caracteristice omului n al cincilea corp, transcendeti omenirea, n primul corp nu sunteti nimic mai mult decat un animal. !eea ce caracterizeaza omul se natie odata cu al doilea corp, iar dezvoltarea a ceea ce este uman se incheie in al patrulea. Nici o civilizatie nu a trecui dincolo. Dincolo este iranscendcrca a ceea ce este umani. !hristos nu mai este o fiinta umana+ 'uddha, Mahavira, Arishna au transcens ceea ce este uman. "i sunt, toti, supraoameni. #rivirea in sus corespunde unul salt tn afara celui de al patrulea corp. !and imi privesc primul corp din afara, nu suni decai un animal care arc posi&ilitatea sa fie om. !eea ce ma diferentiaza de animal este faptul ca eu pot deveni om, pe cand el nu poate, n situatia actuala, animalul si cu mine suntem su&)oameni, fiinte aflate pe o treapta inferioara umanitatii. Numai ca eu am posi&ilitatea de a iranscende aceasta conditie. Dezvoltarea fiintei umane are Ioc incepand cu al doilea corp. !hiar si cei care traiesc in al patrulea corp al lor par, in ochii nostri, supraoameni. n "instein, un 5oltairc de e$emplu. n realitate ei nu sunt supraoameni. "i reprezinta perfecta dezvoltare a ceea ce este uman, in limp ce noi suntem su& acest nivelul. Ne sunt superiori, dar nu sunt supraoameni. Doar un 'uddha, un !hristos sau un [arathustra sunt supraoameni. #rin privirea in sus, prin

ridicarea constiintei lor dincolo de cel de al patrulea corp, ei au depasit limitele mintii, au transcens corpul mental. "$ista para&ole care tre&uie &ine intelese. Mahomed, privind In sus, a spus ca a primii ceva de acolo, i)a fost revelat ceva. %cestei notiuni de sus noi ti dam o interpreiare *eo*rafica, transformand cerul in lacas al zeilor. #entru noi, sus insemna cerul, jos insemna re*iunile su&terane, n realitate, aceasta interpretare ne face sa trecem pe lan*a sim&ol. !and Mahomed priveste in sus, privirea lui nu este indreptata spre cer, d spre ajna chaBra. Deci spunand ca i)a venit ceva de sus, senzatia lui este corecta: noi suntem cei care ii interpretam In mod *resit termenii. n intrea*a icono*rafie, [arathustra este reprezentat privind in sus+ ochii sai nu privesc niciodata in jos. "l privea in sus in momentul in care i)a aparut pentru prima data Divinu0 "ra su& forma focului. %stfel, persii au fost adoratori ai focului. (enzatia de foc care arde provine din ajna chaBra. !and priviti in sus, locul acestei chaBra vi se pare arzator, ca si cum ar fi un foc. %cest foc, *aia sa se aprinda, este cel care realizeaza transformarea. -iinta inferioara se consuma, dispare, si se naste fiinta" superioara, lata cum tre&uie inteleasa e$presia: a trece prin foc. 9G ; Dupa al cincilea corp ajun*eti in re*iuni si mai diferite, intr)o dimensiune si mai diferita. De la primul la al patrulea corp miscarea se realizeaza din e$terior spre ulterior+ de la al patrulea la al cincilea se realizeaza de jos in sus, si incepand cu al cincilea se face de Ia e*o la non)e*o. Dimensiunea se modifica. Nu se mai pune pro&lema de in afara, de inauntru, de sus sau de jos, ci de eu sau non)eu. %ltfel spus, este pro&lema de a sti daca e$ista sau nu un centru. #ana la al cincilea corp omul nu are centru+ el este impartit tn fra*mente. !entrul, unitatea, nu apare decat odata cu al cincilea corp. Dar acest centru este e*o)ul, care devine un o&stacol in dezvoltare. -iecare pas facut se transforma intr)un o&stacol in calea pro*resului. Tre&uie sa uitati puntile de le*atura, tre&uie sa uitati podurile iraedial ce le traversati+ ele reprezentau pentru voi un ajutor, dar ) daca va atasati de ele ) se transforma in o&stacole. #ana in al cincilea corp centrul tre&uie creat. 8urdjieff spune ca al cincilea centru reprezinta cristalizarea. (ervitorii au disparut+ conducerea a fost luata de stapan. (tapanul este cel autentic "l este treaz+ a revenit acasa, n prezenta stapanului, servitorii se inclina, fac liniste. Deci cristalizarea are loc in momentul in care patrundeti in al cincilea corp. Toiusi, pentru a pro*resa In continuare, acesta cristalizare tre&uie ) la randul ei ) sa dispara. "a tre&uie sa dispara in vid, In cosmic. Nu isi poate pierde e*o)u2 decat cel care are unul, astfel incat a vor&i despre o stare fara e*o inainte de al cincilea corp este un lucru complet lipsii de sens. Ncavand e*o, cum l)ati putea pierde6 #oate vreti sa spuneti ca aveti mai multe e*o) uri, ca fiecare servitor isi are e*o)ul sau. (unteti multi)e*oist, aveti personalitat i diferite, fra*mente psihice diverse, insa nu sunteti un e*o unificat. Nu va puteti pierde e*o)ul daca sunteti lipsit de el. n om &o*at poate renunta la &unurile sale, nu insa si un om sarac. %cesta din urma nu are nimic Ia care ar putea sa renunte, nu are nimic de pierdut. "$ista insa oameni saraci care vor&esc despre renuntare. Oamenilor &o*ati Ie este frica de renuntare, deoarece au &unuri de pierdut, oamenii saraci insa sunt intotdeauna *ata pentru ca. (unt pre*atiti, dar nu au nimic la care ar putea renunta.

%l cincilea corp este cel mai &o*at. "ste punctul culminant al tuturor posi&ilitatilor: culmea individualitatii, a dra*ostei, a compasiunii, a tot ceea ce este pretios. (pinii au disparut+ acum este randul florilor. Nu tre&uie sa ramana decat parfumul. %l saselea corp este taramul parfumului, al parfumului cosmic Nu mai e$ista nici floare, nici centru. "$ista o circumferinta fara centru. #utem spune ca totul este centru sau ca nimic nu este centru. !eea ce ramane este un sentiment difuz. Toate sciziunile, toate divizarile au disparut, a disparut pana si separarea intre eu si non)cu, intre mine si celalalt. Individualitatea poate deci sa dispara in doua feluri: fie cazand in schizofrenie ) caz In care se imparte in mai multe su&personalitati, fie reunindu)se cu cosmicul ) caz in care se pierde in ceea ce este ultim, in vastitate, in 'rahma. -loarea a disparut, insa parfumul ramane. -loarea mai este ) inca ) un factor de pertur&are, dar cand ramane doar parfumul, este perfect. Ncmaiavand punct de ori*ine, el nu mai poate inceta. "ste nemuritor. Tot ceea ce are o sursa este condamnat sa moarfl+ dar pentru ca floarea a disparut, sursa a secat la randul ei. #arfumul este fara cauza+ in consecinta ci este nemuritor si nelimitat. O floare arc limite, parfumul este li&er de ele. "l nu intalneste nici un o&stacol si se e$tinde mereu si mereu, trecand in transcendent. Deci, incepand cu al cincilea corp, nu se mai pune pro&lema de sus, de jos, de lateral, de inauntru sau de inafara. "ste pro&lema de a sti daca e$ista sau nu e*o. Iar e*o)ul este cel mai *reu de pierdut. #ana aici c*o)ul nu reprezenta o pro&lema, pentru ca era vor&a de un pro*res in dezvoltarea lui. Nimeni nu doreste sa fie schizofren, toata lumea prefera sa ai&a o personalitate cristalizata, n consecinta, orice sadhaBa3 orice cautator poate ajun*e la al cincilea corp. -aptul ca nu e$ista metoda pentru a trece dincolo de al cincilea corp provine din aceea ca toate metodele sunt le*ate de e*o. tilizarea unei metode aduce imediat dupa sine intarirea c*o)ului. De aceea cei care se preocupa de transcenderca acestui corp vor&esc de non)metoda, de non)lehnlca. Nu mai e$ista un cum. ncepand cu acest nivel, nici o metoda nu mai este aplica&ila, in masura in care tocmai cel care o va aplica tre&uie sa dispara. Daca faceti apel la o metoda, cel care o utilizeaza va fi intarit "*o)ul sau continua sa se cristalizeze+ el devine un nucleu de cristalizare. "ste motivul pentru care cei care raman in al cincilea corp vor&esc de un numar infinit de suflete, de spirite in numar nelimitat. "i cred ca fiecare spirit este un atom. %tomii nu se pot intalni: ei nu au nici usa nici fereastra, ei sunt impermea&ili la tot ceea ce vine din afara. "*o)ul nu are ferestre. #uteti folosi cuvantul lui 0ei&niz: monade. !ei care nu parasesc cel de al cincilea corp sunt monade, atomi fara ferestre. (unteti sin*uri, sin*uri pentru totdeauna. "*o)ul cristalizat tre&uie sa dispara. Dar cum tre&uie procedai, fiindca nu e$ista nici o metoda6 !um sa trecem dincolo, deoarece nu e$ista nici o cale6 !um sa facem pentru a scapa6 Nu e$ista nici o poarta. !alu*arii zen vor&esc despre poarta fara poarta. Nu e$ista poarta. !u toaie acestea, ea tre&uie trecuta. !e este de facut in acest caz6 n primul rand: nu va identificati deloc cu e*o)ul cristalizat. % fi constient pur si simplu de fortareata cului. Nimic altceva. "$plozia se produce si... iata)va dincolo.

"$ista in acest sens o para&ola zen: un ou de *asca este introdus intr)o sticla. Oul se spar*e si *asca incepe sa creasca. Dar *atul sticlei fiind stramt, *asca nu poate iesi. "a creste atat de mult incat sticla devine prea mica pentru ea. %vem urmatoarea alternativa: fie distru*em sticla pentru a pastra *asca, fie lasam sticla intacta si *asea moare. !e sa facem6 #entru ca atat sticla cai si *asea tre&uie pastrate. "ste e$act pro&lema care se pune cu al cincilea corp. Deoarece nu e$ista nici o cale de iesire iar *asca creste tot mai mare deoarece cristalizarea s)a produs, ce sa facem6 !autatorul se inchide intr)o camera, inchide usa si incepe sa)si &ata capul cu pro&lema. !e c de facut6 (e pare ca nu e$ista decat doua solutii: sau sa spar*a sticla si sa salveze *asca, sau sa lase *asca sa moara si sa pastreze sticla. Discipolul se *andeste fara incetare, i vine o idee, dar tre&uie so inlature imediat, lipsind posi&ilitatile de realizare. Maestrul il trimite sa isi continue reflectiile. !autatorul *andeste si *andeste nopti intre*i, dar solutia nu i se reveleaza, n cele din urma, *andirea se opreste+ discipolul se napusteste afara stri*and: ""vriBal 8asca a iesit din sticla." Maestrul nu il va intre&a niciodata cum a procedai, deoarece intrea*a poveste nu este decat o tesatura de a&surditati. Deci iesirea din al cincilea corp constituie un Boan zen. "ste vor&a de faptul de a constientiza cristalizarea, dupa care *asca iese din sticla. 5ine si momentul in care nu mai sunteti in e*o, in care nu mai e$ista eu. !ristalizarea a avut loc, apoi a disparut. #entru al cincilea corp acesta cristalizare 1centrul, e*o)ul2 era vitala. "a era indispensa&ila tn calitaie de pasaj, In calitate de pod, fara de care ar fi fost imposi&il sa treceti. Dar vine si clipa In care ea nu mai e necesara. %numite persoane atin* al cinetica corp fara sa fi trecut prin al patrulea. "ste cazul persoanelor foarte &o*ate, care s)au cristalizat intr)o directie. %stfel, un presedinte al repu&licii, un :itlcr, un Mussolini, s)au cristalizat intr)o directie, insa In corpul al cincilea, n cazul in care cele patru corpuri inferioare nu sunt in armonie, cristalizarea este distructiva. Mahavira si 'uddha au cunoscut ) la randul lor ) stadiul cristalizarii, dar nu in acelasi fel. -iecare din noi aspira la dezvoltarea c*o)ului sau din cauza dorintei intime care e$ista in noi, de a atin*e al cincilea corp. Numai ca, daca ale*em o scurtatura, mai devreme sau mai tarziu ne vom rataci. %ceasta scurtatura consta in a&undenta &unurilor materiale, putere, politica. "*o)ul se poate realiza printr)o falsa cristalizare, care nu este in acord cu personalitatea voastra totala. "ste ca un corn care se formeaza si se cristalizeaza. %re loc o cristalizare *resita, o crestere anormala, o &oala. G 8asea fiind iesita din sticla, sunteti proiectati spre al saselea corp. ntre al cincilea si al saselea corp se intinde taramul misterului. #ana la al cincilea, metodele stiintifice reprezinta un ajutor 1de e$emplu 3o*a2. %poi ele isi pierd orice valoare. #entru al cincilea corp un mare ajutor il reprezinta zen)ul. %cesta constituie o metoda pentru a trece de la al cincilea corp la al saselea. [en)ul s)a dezvoltat in .aponia, dar izvoarele sale sunt indiene+ ele provin din 3o*a. Fo*a a ajuns Ia zen. -aptul ca zen)ul atra*e atat de mult Occidentul, provine din faptul ca e*o)ul occidentalilor este ) dintr)un anumit punct de vedere ) cristalizat. Occidentul *uverneaza lumea+ nu ii lipseste nimic "*o)ul este insa cristalizat prin metode improprii. "l nu s)a dezvoltat datorita transcenderii primelor patru corpuri. "ste motivul pentru care zen)ul

are un ecou in aceste tari, dar care nu va da nici un rod, din cauza acestei cristalizari incorecte. 8urdjieff este mult mai eficient pentru occidentali, intru ca invataturile sale se aplica primelor cinci corpuri. Dincolo de aceste cor) puri, ele nu mai au nici o putere. Tehnicile sale permit realizarea unei cristalizari corecte. Neavand radacini in Occident, zen)ul nu reprezinta pentru acesta decat o idee asimilata mecanic n Orient, dezvoltarea lui a avut loc primi )un proces foarte lun*, care a inceput cu hatha 3o*a, si care a atins punctul sau culminant odata cu 'uddha. % fost nevoie de mii de ani de smerenie, de pasivitate si de receptivitate+ de mii de ani in care spiritul feminin a fost predominant. Orientul a fost intotdeauna feminin, iar Occidentul masculin: a*resiv, pozitiv. Daca zcn9u7 a putut fi util in Orient, aceasta se datoreaza faptului ca e$istasera alte metode, alte tehnici, care avusesera o actiune asupra celor patru corpuri inferioare. "le au formal radacinile din care zen)ul si)a e$tras ceva pentru a inflori. n .aponia zilelor noastre zen)ul si)a pierdut aproape intrea*a forta. %ceasta se e$plica prin faptul ca in prezent .aponia este o tara in intre*ime occidentala, n trecut japonezii erau foarte smeriti, dar acum smerenia lor nu mai este decat o masca. "a nu mai vine din profunzimile fiintei lor. Deci zen)ul a fost dezradacinat din .aponia, pentru a deveni popular in Occident, nsa aceasta popularitate nu se datoreaza decat falsei cristalizari a e*o)ului Occidental. [en)ul reprezinta un mare ajutor in vederea trecerii de la al cincilea corp Ia al saselea. "l nu este insa util nici inainte, nici dupa. "ste a&solut neputincios in privinta celorlalte corpuri, si chiar periculos. "ste ca si cum am preda un curs de nivel universitar in scolile primare: este inutil si uneori periculos. Daca recur*eti la metode zen inainte de a atin*e al cincilea corp, veti face poate e$perienta lui sarori,(atori nu este insa samadhi9+ este un pPcudo)s\/HadLif. "ste o sclipire de samadhi, nimic altceva, n ceea ce priveste cel de al patrulea corp 1corpul mental2, satori va inzestreaza cu simt artistic cu simt estetic "l creaza in voi un simt al frumosului, o senzatie de &una)starc, el nu ajuta insa la cristalizarea e*o)ului. "l nu va va ajuta sa intrati in al cincilea corp. [en)ul nu este eficient decat dupa cristalizare. 8asca iese din sticla fara sa stie cum. Numai in acest punct se poale practica zen)ul, ca urmare a numeroase alte metode. n pictor poate picta cu ochii inchisi, o poate face ca si cum pictura ar fi pentru el un joc. n actor se 9 #entru o descriere mai e$acla s diferentei tnite salon ti Mmadhi, vezi capitolul ce iraleazft acesi su&iect tn "Meditatia Dinamica" de Osho.

poate preface ca joaca. De altfel jocul actorului nu este perfect ecat daca da impresia ca nu joaca. Dar pentru a ajun*e aici, sunt necesari ani de munca si de practica. Marca lui usurinta nu se casti*a tnir)o sin*ura zi. .ocul teatral isi are metodele lui specifice. Noi mer*em, dar nu stim cum realizam aceasta actiune simpla. Daca va intrea&a cineva cum mer*eti, li raspundeti: "Mer*+ atata tot. Nu e$ista nici un cum." Totusi, acest cum

e$ista atunci cand un copil invata sa mear*a. "l tre&uie sa invete. Daca ii veti spune ca nu e$ista nici o metoda, faptul ii va parea a&surd. Nu va intele*e. "ste ceea ce face Arishnamurti+ se adreseaza unor adulti care au o minte de copil si le spune: "(titi sa mer*eti. Mer*eti, asta e tot7" Oamenii 44 asculta... sunt sedusi. !at de usor este sa mer*i fara metoda7 (i fiecare stie sa o faca. Arishnamurti la randul lui ) atra*e Occidentul, tocmai din acelasi motiv. Daca va ocupati cu hatha 3o*a, mantra 3o*a, hhaBti 3o*a, raja 3o*a sau tantra 3o*a, drumul vi se va parea atat de lun*, atat de *reu... 5a vor tre&ui sute de ani de munca, vieti intre*i de munca. Nu puteti astepta atat de mult timp+ va tre&uie o scurtatura, o solutie imediata. Iata)I pe Arishnamurti, care spune: "Mer*eti, asta e tot. Mer*eti spre Dumnezeu. Nu e$ista metoda." Numai ca aceasta calc, a non)metodei, este cel mai dificil de parcurs. Deoarece a actiona ca si cum nu actionezi, a vor&i ca si cum nu vor&esti, a mer*e fara efort, ca si cum nu ai mer*e, toate acestea necesita de fapt multi ani de efort Munca si efortul sunt indispensa&ile, dar pana la un anumit punct. "le sunt inutile pentru trecerea de la al cincilea corp la al saselea. "le nu va duc niciunde ) *asca nu va iesi din sticla. !u aceeasi pro&lema se confrunta 3o*hinii indieni 0e csie *reu sa treaca de la al cincilea corp, in masura in care sunt su&ju*ati de farmecul, de hipnoza e$ercitata de metode. "i nu au lucrat niciodata altfel decat prin intermediul metodelor. "i au la dispozitie un sistem &ine precizat, care i)a adus cu &ine pana la al cincilea corp. "ra de domeniul efortului, si acest lucru 44 puteau face. Oricare ar fi fost nivelul de concentrare cerut, nu era)o pro&lema. Oricat de intens ar fi tre&uit sa fie efortul, nu era o pro&lema. Dar, in al cincilea corp, au fost nevoiti sa treaca de la domeniul metodei la acela al non)metodei. (i sunt descumpaniti (e aseaza, se opresc Numarul cautatorilor care se opresc la acest nivel este destul de mare. "ste motivul pentru care auzim vor&indu)se de cinci corpuri in loc de sapte. %l cincilea corp nu este cel final, ci un nou inceput n acest punct tre&uie trecut de la individual la non)individua0 [en)ul sau alte metode similare ) care implica non)efortul ), pol reprezenta un ajutor. [azen insemna a fi asezat fara nimic altceva, fara a face nimic !ei care sunt foarte activi nu pot concepe asa ceva. -aptul de a ramane asezat, 'ra a face nimic, este pentru ei de neconceput O persoana ca 8andhi nu poate intele*e. "a va spune: "O sa torc niste lana. Tre&uie sa fac ceva, este felul meu de a ma ru*a, de a medita." #entru 8andhi, non) actiunea insemna a nu actiona, a nu face nimic o realitate, non)acti)unea isi are taramul ei propriu, &eatitudinea ei proprie, re*ulile ei proprii. "le raman insa de neinteles atata timp cat nu am trecut de corpul al cincilea. #entru a trece de la corpul al saselea la al saptelea, nu se mai pune nici macar pro&lema non)metodei. Metodele se pierd in al cincilea corp, iar non)metoda in al saselea. !eea ce se intampla este faptul ca intr)o zi va dati seama ca sunteti in interiorul celui de al saptelea corp. !hiar si notiunea de cosmos a disparut+ nu ramane decat vacuitatea. Trecerea de ia corpul al saselea la al saptelea se face fara sa va dati seama si nu are nici o cauza. Tocmai a&senta cauzei este ceea care creaza intreruperea continuitatii, n prezenta unei cauze, continuitatea ramane sl fiinta nu poate sa se stin*a 1nici chiar In al saptelea corp2. %l saptelea corp este perfecta ne)fiinta: nirvana, vacuitate, non)e$istenta. )

Tre&uie sa e$iste o intrerupere a continuitatii pentru a trece de la e$istenta la non)e$istenta. %ceasta reprezinta un salt, fara nici o cauza. Daca ar e$ista o cauza, atunci ar e$ista o continuitate, si totul ar fi ca in al saselea corp. Deci trecerea de Ia al saselea corp la al saptelea nu poate fi nici macar formulata. "sie o discontinuitate, un *ol. nainte e$ista un lucru, iar acum un altul, si nu e$ista intre ele nici o relatie. n lucru s)a stins, un altul s)a nascut " ca si cum un invitat a iesit pe o usa si un altul a intrai pe alia: nu e$ista nici o le*alura Intre iesirea unuia si intrarea celuilalt !ele doua lucruri nu sunt le*ate. %l saptelea corp este ultimul, deoarece iesiti din lumea cauzalitatii. %ti urcat pana la surea ori*inara, ceea care era inaintea creatiei si care va ramane dupa neantizare. Deci, pentru a trece de la corpul al saselea la al saptelea nu se mai pune nici macar pro&lema non)meiodci. Nimic nu mai este de nici un ajutor, orice poate Insa deveni un o&stacol. (altul din cosmic in neant are loc datorita unei intamplari. "ste un eveniment fara cauza, care vine fara sa)4 fi cerut si care nu presupune nici o pre*atire. (e intampla instantaneu. Nu tre&uie tinut minte decat un sin*ur lucru: sa nu ne atasam de al saselea corp. %tasamentul impiedica trecerea spre al saptelea. Nu e$ista o&stacole de ordin ne*ativ. 5a puteai atasa de 'rahma, de cosmos+ va puteti spune: "%m ajunsi" !ei care actioneaza astfel isi refuza intrarea in al saptelea corp. !ei care isi spun: "(tiu", raman in al saselea corp. %stfel s)a intamplat cu cei care au scris 5edele. Numai fiinte ca 'uddha pol iesi din al saselea corp+ cele care spun: "Nu stiu". "le refuza sa raspunda la intre&arile ultime+ ele spun: "Nimeni nu stie, nimeni n)a stiut vreodata." 'uddha nu putea fi inteles. !ei care 7)au ascultat vor&ind spuneau: "Nu se poate, invatatorii nostri stiau. "i au spus ca 'rahma este." Desi*ur, dar 'uddha vor&ea despre al saptelea corp. Nici un invatator nu poate afirma ca el cunoaste al saptelea corp, deoarece imediat pierde contactul cu el. #entru primele sase corpuri se pot folosi sim&oluri, dar nu putem avea un sim&ol pentru al saptelea: ci nu este decat vacuitate. n !hina e$ista un templu care este a&solut *o0 Nu contine a&solut nimic: nici ima*ini, nici picturi+ nimic "ste complet *ol: peretii sai sunt *oi. #reotul insusi locuieste in afara I 0 "I spune: " n preot nu poate fi decat in afara unui templu, niciodata in interior." Daca il intre&ati unde este divinitatea din templul lut, va va raspunde: "ncercatt sa o vedeti", si nu este nimic decat *olul, nu este nimeni. 5a va raspunde: "5edeti7 %ici7 %cum79 (i tot ceea ce vedeti in jurul vostru este un templu *ol... Daca sunteti in cautarea o&iectelor, nu puteti trece din al saselea in al saptelea corp. De aceea, pentru pre*atirea trecerii, s)a folosit ne*ativul. "ste necesar un spirit ne*ativ, o minte fara nici o aspiratie 1care nu cauta nici macar moBsha, eli&erarea, nirvana, adevarul2, o minte care nu asteapta venirea nimanui 1nici macar a lui Dumnezeu, a lui 'rahma2. "ste necesar un spirit care este fara dorinta, fara aspiratie, lara nazuinta. n spirit in stare de a fi. %tunci are loc trecerea... si cosmosul insusi a disparut. %stfel, cateodata puteti ajun*e pana in al saptelea corp. ncepeti sa lucrati asupra corpului fizic pentru a ajun*e in eteric %poi din eteric veti mer*e In astral, mental, spiritual. "fortul este necesar pentru primele patru corpuri, apoi este suficient sa fiti constienti. -aptul de a actiona isi pierde orice interes: importanta devine constienta. #entru a trece Insa din corpul al saselea in al saptelea, insasi constienta isi pierde importanta. Nu mai e$ista decat a fi, surea de a fi. %ici se *aseste potentialitatea semintei noastre, posi&ilitatea noastra.

E. % D"5"NI (I % -I 5reti sa ne vor&iti despre tensiunile care stra&at cele sapte corpuri si despre starea de rela$are6 (ursa prima a oricarei tensiuni este continuta in devenire. intotdeauna vrem sa fim intr)un fel sau altul+ nimeni nu se multumeste sa fie ceea ce este. !eea ce suntem nu este acceptai, este refuzat, si ne construim un ideal pe care dorim sa)4 atin*em. !a urmare, tensiunea de &aza se e$ercita intotdeauna intre ceea ce sunteti si ceea ce vreti sa deveniti. 5oi doriti sa deveniti ceva anume. Tensiunea insemna ca nu sunteti satisfacuti cu ceea ce sunteti si aspirati sa fiti ceea ce nu sunteti. Tensiunea se creaza intre aceste doua stari. Nu conteaza ceea ce vreti sa deveniti. Indiferent daca vreti sa deveniti &o*ati, cele&ri, puternici, sau daca vreti li&ertatea, divinitatea, nemurirea sau daca aspirati la mantuire, la moBsha+ tensiunea este oricum creata. Toate dorintele voastre menite sa se indeplineasca In viitor, in contrast cu ceea ce sunteti, reprezinta un factor de tensiune. !u cat idealul vostru este mai *reu de atins, cu atat tensiunea este mai mare. !a urmare, materialistul nu este de o&icei atat de incordat ca persoana ce tinde spre spirit, in masura in care aceasta din urma aspira la imposi&il, la lucruri indepartate. Distanta este atat de mare incat numai o tensiune enorma o poate acoperi. Tensiunea insemna distanta care separa ceea ce sunteti de ceea ce vreti sa fiti. Daca distanta este mart6, tensiunea va fi puternica+ daca este minima, tensiunea va fi sla&a. Iar daca nu e$ista nici o distanta, Insemna ca sunteti satisfacuti cu ceea ce sunteti, ca nu aveti nici o dorinta de schim&are. In acest caz, mintea voastra traieste clipa de fata, in prezent, iar tensiunea nu arc cu ce sa se intretina: va simtiti &ine cu voi insiva. (unteti in Tao. #entru mine, a&senta distantei dovedeste ca aveti un spirit reli*ios, ca traiti in conformitate cu dharma.9 Distanta despre care este vor&a poate fi de mai multe feluri. Daca dorinta voastra este fizica, tensiunea va fi fizica. Daca doriti sa aveti un corp ta acesta, o forma specifica 1daca vreti sa fin diferit de ceea ce sunteti pe plan fiLic2, tensiunea se naste in corpul vostru fizic Imediat te doriti ) de e$emplu ) sa deveniti mai frumosi, apare o tensiune in corpul vostru. Mai Intai in primul vostru corp, in corpul fiziolo*ic. Dar daca dorinta este de durata, daca ea persista, va intra In profunzimi si se va e$tinde si in celelalte straturi ale fiintei voastre. Daca va aflati in cautarea puterilor psihice, tensiunea va apare in plan psihic, apoi se va raspandi. %ceasta raspandire se face in acelasi fel ca si cum ati arunca o piatra in apa. "a cade intr)un punct determinat, dar vi&ratiile create datorita caderii se raspandesc foarte departe. Tensiunea, se poate naste in oricare din corpurile voastre, chiar daca sursa ci primara ramane intotdeauna aceeasi, si anume distanta care separa o stare efectiva de o stare la care aspiram. Daca doriti o transformare a mintii ) tre&uie sa deveniti mai a&il, mai inteli*ent ) e$ista o stare de tensiune. Tensiunea nu este a&senta decat in cazul In care ne acceptam pe noi

insine in intre*ime. %cceptarea totala este miracolul, sin*urul miracol. % intalni o persoana care se accepta in intre*ime reprezinta sin*urul lucru surprinzator. -aptul de a e$ista este li&er de tensiuni. Tensiunile au intotdeauna drept cauza posi&ilitati ipotetice, non)c$istentiale. #rezentul este li&er de tensiuni+ tensiunile apar doar odata cu preocuparile le*ate de viitor. "le sunt rodul ima*inatiei. 5a puteti ima*ina ca sunteti diferit fata de ceea ce sunteti. (i tocmai acest potential ima*inar este cel care creaza tensiunea. !u cat o persoana este mai ima*inativa, cu atat mai mult ea creaza posi&ilitatea tensiunii. in acest caz, ima*inatia este distructiva. Totusi, ima*inatia poate fi si constructiva, creativa. Daca va concentrati intrea*a voastra capacitate de ima*inatie in prezent, in clipa de fata, In loc sa o indreptati spre viitor, veti putea percepe e$istenta voastra ca poetica. Iar ima*inatia voastra nu creaza ) in acest caz ) o aspiratie+ o folositi numai pentru a trai. Iar aceasta traire in prezent se situeaza dincolo de orice tensiune, animalele si nici ar&orii nu sunt tensionate, deoarece le lipseste ima*inatia. "$istenta lor se situeaza su& limita tensiunii. %ceasta nu reprezinta pentru ei decat o potentialitate. "le sunt in curs de evolutie. 5a veni momentul in care tensiunea va iz&ucni in ele, moment in care vor incepe sa proiecteze dorinte in viitor. %cest lucru se va intampla cu si*uranta. Ima*inatia va deveni activa. !and ima*inatia devine activa, ea se intoarce mai intai catre viitor. (e realizeaza crearea unor ima*ini si ) cum realitatea corespunzatoare nu e$ista ) veti crea din ce in ce mai multe. Ori, in ceea ce priveste prezentul, este de o&icei imposi&il sa se conceapa o ima*inatie care sa fie in relatie cu el. !um ati putea sa fiti ima*inativ in prezent6 (e pare ca nu e$ista 9 0e*ea naiurii, le*ea spirituala, universala. nici o nevoie in acest sens. Tre&uie sa intele*eti acest lucru. Daca veti putea e$ista in prezent ta modul constient, nu veti mai trai fn ima*inatia voastra. in acest caz, ima*inatia este li&era sa creeze chiar in interiorul prezentului. #entru aceasta este necesara o corecta concentrare. Daca ima*inatia voastra se concentreaza asupra realului, ea este creatoare. Iar creatia voastra se poate im&raca orice forma. Daca sunteti poet, va fi aparitia poeziei. #oezia nu va fi in acest caz o aspiratie proiectata in viitor ci o e$presie a prezentului. Daca sunteti pictor, aparitia se va traduce prin pictura. %ceasta nu va fi un produs al ima*inatiei voastre, ci va e$prima ceea ce simtiti si traiti. !and nu traiti in ima*inatie, clipa prezenta vi se ofera. #uteti, fie s)o e$primati, fie sa va cufundati in tacere. Tacerea voastra nu va fi ) cu toate acestea ) o tacere lipsita de viata+ ea va fi o e$presie a momentului prezent. Momentul este trait atat de profund incat nu mai poate fi e$primat decat prin tacere. !hiar st poezia, chiar si pictura vor fi neadecvate. Nu mai este posi&ila nici o e$primare, ramane numai tacerea, aceasta tacere nu este ne*ativa, ca este pozitiva, ea este o inflorire. -loarea tacerii s)a deschis in voi, iar tacerea voastra e$prima totalitatea trairilor voastre. Mai este si un al doilea lucru care tre&uie inteles. "$primarea prezentului prin ima*inatie nu este nici ima*inarea viitorului, nici o reactie contra trecutului. (i nici e$presia vreunei e$periente determinate. "a se refera la faptul de a e$perimenta: e$perienta asa cum o traiti, e$perienta asa cum se petrece in voi. Nu este o e$perienta traita, ci procesul viu al unei e$periente *ata sa se desfasoare.

in acest caz, e$perienta si faptul de a e$perimenta nu sunt doua lucruri separate, ci unul si acelasi lucru. #iciorul nu mai este acolo. -ap) iul de a e$perimenta devine pictura, tocmai faptul de a e$perimenta este cel care se e$prima. 5oi nu sunteti creator, ci creativitate: o ener*ie vie. 5oi nu sunteti poet, ci poezie. "$perienta nu este destinata nici viitorului nici trecutului+ ea nu provine nici din viitor nici din trecut. !lipa se confunda cu eternitatea, si totul vine din ea. "ste o inflorire. %ceasta inflorire se manifesta pe sapte planuri diferite, la fel ca si tensiunea. "a va atin*e flecare corp. De e$emplu: daca ca are loc pe plan fizic, va veti insenina intr)un sens cu totul nou. -rumusetea voastra nu va proveni din forma ci din ne)forma, ea nu va fi de domeniul vizi&ilului ci al invizi&ilului. Daca simtiti clipa de ne)tensiunc in corpul vostru, veti trai o destindere care va era necunoscuta, o destindere pozitiva. Noi am cunoscut pana acum stari de destindere, dar care erau ne*ative+ ne*ative in sensul ca, nesuferind de nici o &oala, va spuneti ca sunteti sanatosi %cest fel de sanatate nu este decat ne*area &olii si nu are nici un sens pozitiv, ea insemna pur si simplu a&senta &olii. Dupa parerea medicinii, a nu fi &olnav insemna a fi sanatos. insa sanatatea prezinta ) de asemenea ) si o dimensiune pozitiva+ ea nu este doar a&senta &olii ci si prezenta sanatatii !orpul vostru nu este destins decat in cazul in care traiti din clipa in clipa. Daca mancati, si aceste clipe se confunda cu eternitatea, nu mai e$ista nici trecut nici viitor. Nu mai e$ista nimic in afara de actul de a manca. Nu sunteti pe calc de a face ceva, ati devenit chiar actiunea. Nu e$ista nici o tensiune, !orpul vostru traieste total. (au daca e$perimentati comuniunea se$uala, iar actul se$ual nu mai este doar un mijloc de a va eli&era de tensiuni se$uale, ci mai de*ra&a o e$presie pozitiva a iu&irii 1daca momentul este totalitate, inte*ritate, si il traiti din plin2, atunci veti resimti o destindere pozitiva in corpul vostru. Daca aler*ati, si faptul de a aler*a formeaza totalitatea e$istentei voastre+ daca sunteti senzatiile care va invadeaza, nu separat dcclc ci una cu ele+ daca aler*ati fara ideea de viitor si de scop, astfel incat actul de a fu*i este un act in sine, atunci veti resimti o destindere pozitiva. !orpul vostru este rela$at. #e plan fiziolo*ic, e$perimentati un moment de ne)tensiune. %celasi principiu se aplica si celorlalte sase corpuri. -aptul de a intele*e ce este de fapt ne)tensiunea in primul corp nu este dificil, in masura in care stim ca pentru corp sunt posi&ile doua stari: &oala 1&oala pozitiva2 si o destindere definita in mod ne*ativ 1o a&senta a &olii2. %ici se plaseaza e$perienta noastra, prin faptul ca putem concepe o a treia posi&ilitate+ starea de destindere pozitiva 1sanatatea2. % intele*e Insa ce este a&senta tensiunii in al doilea corp ) cel eteric ) este deja mai *reu, deoarece aici totul va este necunoscut. !u toate acestea, e$ista puncte pe care Ie puteti intele*e. 5isele se refera in principal la cel de al doilea corp. in consecinta, atunci cand ne referim in *eneral Ia vise, acestea sunt vise ale corpului eteric Dar, in cazul in care corpul vostru fizic a fost intr)o stare de tensiune, acest lucru va provoca multe vise. De e$emplu, daca nu aveti ce sa mancati sau daca postiti, starea voastra provoaca un tip specific de vis. %cestea sunt vise fiziolo*ice si care nu au nici o le*atura cu corpul eteric !orpul eteric isi creaza propriile sale tensiuni. 5oi nu cunoasteti acest corp decat prin intermediul viselor. Daca este supus unor tensiuni, visele voastre vor deveni cosmaruri. (tarea voastra de tensiune va afecta chiar si visele voastre+ va va urma.

Tensiunea corpului eteric provine in primul rand din dorintele voastre %ti e$perimentat ) cu totii ) vise ale iu&irii. Nevoia se$uala este fiziolo*ica, ea nu este iu&ire. Iu&irea este cu totul straina pentru corpul fizic+ ea provine din)corpul eteric Numai ca, daca nevoia voastra de iu&ire ramane nesatisfacuta, corpul vostru fizic va suferi la randul sau. Nu numai corpul fizic arc dorinte, si corpul eteric arc, la randul lui. "l arc propriile sale senzatii de foame, el are nevoie ) Ia randul lui )de hrana. Iar aceasta hrana este iu&irea. Toata lumea viseaza despre iu&ire, insa nimeni nu iu&este. Toata lumea isi face vise despre iu&ire, ima*inand u)si cum ar tre&ui sa fie, care ar fi partenerul ideal, si din aceasta rezulta apoi frustrarea. -ie visam, proiectandu)nc in viitor, fie ) ca in cazul frustrarii ) revenim asupra trecutului. insa nu iu&im niciodata. "$ista si alte tensiuni specifice corpului eteric Insa cele produse de a&senta iu&irii sunt cel mai simplu de inteles. Daca ajun*eti sa iu&iti ir. clipa prezenta, cor=u acrie se acsiinKc%n caz contrar, adica atunci cand aveti pretentii, sperante, conditii pentru a iu&i, va proiectati in viitor si deveniti incapa&ili sa iu&iti in clipa prezenta. #rezentul este dincolo de dorintele noastre: el este asa cum este. (perantele sunt posi&ile pentru ceea ce este de domeniul viitorului: iu&irea tre&uie sa fie astfel Iu&irea insasi e$ista prin contradictie+ ea e$ista intotdeauna in functie de ceea ce ar tre&ui sa fie. Nu puteti iu&i in prezent decat daca iu&irea voastra este li&era de orice asteptare, de orice pretentie, daca este neconditionata. De asemenea, daca iu&iti o persoana determinata si nu o alta, nu iu&iti In prezent Daca iu&irea voastra provine dintr)o relatie, in loc sa tic o stare de spirit, nu puteti iu&i in prezent, deoarece si iu&irea voastra se supune unei conditii, chiar daca acesta este foarte su&tila. Daca spun ca nu te pot iu&i decat pe tine, voi Inceta sa iu&esc imediat ce nu vei mai M aproape de mine. Timp de douazeci si trei de ore voi ? intr)o stare de ne)iu&irc, si nu voi iu&i decat in timpul orei pe care o voi petrece cu tine. (i acest lucru este imposi&il. Nu putem fi in stare de iu&ire intr)o anumita clipa, apoi sa Incetam sa iu&im in clipa urmatoare. Daca sunt sanatos, sunt tot timpul. Nu pot fi sanatos numai o ora, iar restul timpului sa fiu &olnav. (anatatea nu este o relatie+ ca este o stare e$istentiala. Iu&irea nu este o relatie e$istenta intre doua persoane, ea este o stare de spirit care va este proprie. Daca iu&iti, iu&iti totul. Nu numai fiintele, ci st lucrurile. Iu&irea se e$prima si in privinta o&iectelor. Iu&iti chiar si atunci cand sunteti sin*ur, cand nimeni nu se *aseste in apropierea voastra. "ste ca si respiratia. Daca fac un juramant sa nu respir numai daca sunt cu tine, voi muri. Respiratia este independenta de orice relatie+ ca nu este atasata nici unei relatii, oricare ar fi aceasta. Or, pentru corpul cleric, iu&irea este compara&ila cu respiratia. De fapt, ca este respiratia lui. Deci: iu&im sau nu iu&im. -elul de iu&ire inventat de oameni este foarte periculos. Nici chiar &olile nu au creat atatea a&surditati ca aceasta pretinsa iu&ire. intrea*a omenire este &olnava din cauza acestei false notiuni a iu&irii. Daca puteti iu&i orice, corpul vostru al doilea va avea o senzatie de destindere, de destindere pozitiva. Nu veti mai avea cosmaruri. 5isele voastre vor fi pentru voi poezie pura. in al doilea corp se intampla ceva, iar parfumul va impre*na ) de asemenea ) si celelalte corpuri. Oriunde veti fi, veti raspandi acest parfum. (i, &ineinteles, el va produce un raspuns pe masura sa, un ecou specific %devarata iu&ire este straina c*o)ului. #reocuparea eterna a e*o)ului este puterea, astfel incat chiar si iu&irea voastra va fi impre*nata de violenta ) pentru ca ca nu este reala,

pentru ca ea apartine e*o)ului. #entru noi iu&irea este intotdeauna violenta, ca este un fel de raz&oi. Tata si fiu, mama si fiica, sot si sotie nu se iu&esc unii cu altii, ci isi sunt dusmani. "i sunt aproape intotdeauna in conflict, iar atunci cand nu sunt in conflict, spunem ca este iu&ire. Definitia este de ordin ne*ativ, un spatiu care separa doua raz&oaie, o perioada de pace. Dar, in realitate, nu e$ista pace intre doua dispute. !eea ce numim pace nu este decat pre*atirea unei viitoare dispute. intre doi soti nu e$ista pace, nici iu&ire. %&senta disputei, pe care o numim iu&ire, nu este nici ca decat pre*atirea unei dispute viitoare. in perioada dintre doua &oli credem ca suntem sanatosi, iar in acel interval dintre doua dispute credem ca iu&im. Dar aceasta nu este iu&ire, nu este decat a&senta a disputei. !um este imposi&il sa va certati douazeeisipatru de ore din douazecisipatru, vine si clipa in care incepeti sa va iu&iti dusmanul. Iu&irea nu e$ista in calitate de relatie+ ea este o stare de spirit. Daca veti cunoaste iu&irea ca pe o stare de spirit, corpul vostru al doilea 1corpul eteric2 se destinde. " rela$at. "$ista si tensiuni de ori*ine diferita care afecteaza al doilea corp, dar ma voi limita sa vor&esc doar despre cele care se pol intele*e cel mai usor. !um va ima*inati ca iu&irea este cunoscuta, am vor&it despre ea. 9 G %l treilea corp, corpul astral, isi are propriile sale tensiuni. %cestea nu se refera doar la e$istenta voastra actuala ci la e$istentele precedente. Tensiunea din acest corp provine din acumularea a tot ceea ce ati fost si tot ceea ce ati dorit sa fiti Totalitatea dorintelor voastre, care s)au repetat de)a lun*ul a mii de e$istente, este *azduita in corpul vostru astral. Iar voi nu ati incetat niciodata sa doriti7 Toate dorintele voastre sunt acolo, oricare ar fi fost o&iectul lor. !orpul astral contine aspiratiie voastre, ansam&lul dorintelor voastre. De asemenea, el este corpul cel mai tensionat al intre*ii voastre fiinte. !and incepeti sa meditati, deveniti constienti de aceste tensiuni, deoarece meditatia incepe cu al treilea corp. !ei care sunt in aceasta situatie vin sa ma consulte, spunandu)mi: "De cand am inceput sa meditez, ma simt mai incordat ca niciodata." in realitate, tensiunile nu au crescut, numai ca ati devenit constienti de ele. %ti constientizat un lucru care pana acum va ramasese ascuns. "ste vortia de tensiuni astrale. Reprezentand esenta e$istentelor atat de multiple, ele nu pot fi definite printr)un cuvant specific Nu pot spune despre ele nimic care sa fie inteli*i&il. Nu putem decat sa le traim, sa le simtim. Dorinta este tensiunea ca atare. Dorim intotdeauna un lucru sau altul "$ista chiar oameni care doresc starea de ne)dorinta. "ste cel mai a&surd lucru7 in al treilea corp, cel asinii, puteti chiar dori sa 1iti fara dorinta. in realitate faptul de a dori (a iii lipsit de dorinte se numara printre dorintele cele mai puternice, capa&ile sa creeze o prapastie foarte mare intre ceea ce sunteti si ceea ce doriti sa fiti. !a urmare, acceptati)va dorintele ata cum sunt si constientizati faptul ca ati avut nenumarate dorinte timp de nenumarate vieti. Toate aceste dorinte s)au acumulat. Deci, in ceea ce priveste corpul astral, acceptati)va in intre*ime dorintele. Nu incercati sa le com&ateti, nu inventati o dorinta care sa se opuna dorintelor voastre. %cceptati)le pe toate. !onstientizati faptul ca sunteti plini de dorinte si nu va in*rijorati in le*atura cu acest fapt %stfel, veti cunoaste imediat starea de ne)tensiune in corpul astral. Daca ajun*eti sa acceptati multimea infinita de dorinte din voi fara a crea o dorinta care sa li se impotriveasca99 daca puteti trai in mijlocul acestei multimi de dorinte 1care

prezinta acumularea intre*ului vostru trecut2 si le puteti accepta asa cum sunt+ daca aceasta acceptare este totala+ va veni si momentul in care ) deodata ) intrea*a aceasta multime va dispare. "a nu mai este, deoarece ca nu se poate mentine decat pe un fond de dorinta, o dorinta constanta, a ceea ce nu este. O&iectul dorintei nu prezinta nici o importanta+ el este in afara discutiei. !hiar daca sin*ura voastra dorinta este ne)dorinta, ecranul este prezent, toata multimea de dorinte este prezent. Dimpotriva, daca va acceptati dorinta, momentul de ne)dorinta isi face aparitia. Daca o acceptati asa cum este, nu mai este nimic de dorit+ starea de dorinta a disparut !and acceptati totul su& forma in care se prezinta, inclusiv dorintele voastre, acestea dispar fara ca voi sa faceti ceva. !orpul astral se rela$eaza+ el ajun*e la o destindere pozitiva. %tunci va puteti ocupa de al patrulea corp. 9G 9 %l patrulea corp este corpul mental. 0a fel cum corpul astral are dorinte, corpul mental arc *anduri: o multime de *anduri contradictorii, fiecare din ele afirmandu)sc ca fiind totalitatea, fiecare dinele dominandu)va ca si cum ar fi, el sin*ur, totalitatea. !a urmare, tensiunile celui de ai patrulea corp reprezinta o consecinta a *andurilor. % fi fara cel mai mic *and 1nu in stare de somnolenta sau inconstienta, ci cu o constiinta li&era de *andire2, reprezinta starea de sanatate si destindere a celui de al patrulea corp. !um sa facem Insa pentru a fi constienti si fara *andire6 in fiecare clipa se formear% *anduri. in fiecare clipa un fra*ment din trecutul vostru intra in conflict cu un fra*ment al vietii voastre prezente, inainte erati comunist, iar acum ati fost convertit la catolicism: crezul vostru s)a schim&at, "nsa trecutul nu este sters In intre*ime. !u toate ca sunteti catolic, nu puteti renunta la ideolo*ia comunista+ aceasta are radacini in voi. !u toate ca va veti schim&a ideile+ ideile refuzate raman in voi in stare latenta. Nu va puteti "dezvata" de ele. "le isi au radacinile in profunzimile fiintei voastre: in constientul vostru. "le nu se vor manifesta, pentru ca le)ati aruncat. Insa ele sunt acolo, asteptand o ocazie. (i aceasta va apare. Intr)o sin*ura zi, vi seva intampla sa redeveniti comunist, apoi veti fi din nou catolic. %ceasta alternanta se va produce fara incetare, iar rezultatul ei va fi confuzia. %stfel, pentru corpul mental tensiunea insemna confuzie: *anduri contradictorii, e$periente contradictorii, sperante contradictorii care incetoseaza mintea. (i daca o minte confuza incearca sa)si depaseasca propria confuzie, ea nu va fi decat si mai confuza. De fapt, este imposi&il sa se o&tina o stare de limpezire atunci cand ne &azam pe confuzie. 5oi traiti in confuzie. !autarea spirituala va amplifica aceasta stare. intrea*a incurcatura a trecutului continua sa e$iste, iar acum ) in plus ) mai sunt si alte pro&clme: intalniti un *ura J, apoi F, apoi altul [+ fiecare din ei sporeste confuzia voastra. 5a fi ca intr)o casa de ne&uni. %stfel se petrec lucrurile in al patrulea corp, in corpul mental. in acest corp, tensiunea a devenit confuzie. !um sa facem pentru a o&tine claritatea mentala6 %cest lucru nu este posi&il decat daca incetati sa refuzati un *and in favoarea altuia, daca nu respin*eti nimic 1comunismul in favoarea reli*iei, pe Dumnezeu in favoarea unei filozofii sau a ateismului2. Daca va acceptati toate *andurile, nu mai tre&uie facuta nici o ale*ere si tensiunile dispar. Daca ale*eti in continuare, nu veti face altceva decat sa adau*ati noi tensiuni peste cete vechi. !onstiinta voastra tre&uie sa fie fara ale*ere. -iti constient de procesul *andirii in ansam&lul lui, de confuzie in totalitatea ei. in acest caz veti intele*e ca intre*ul mental

este confuzie. Nu este nimic de ales+ intre*ul sistem tre&uie refuzat in &loc. Din momentul in care stiti ca menlalul nu este decat confuzie, il puteti parasi in orice clipa ) fara nici un re*ret. fn consecinta, fiti constienti de mental In totalitatea sa. Nu spuneti: ,(unt ateu", nici "(unt teist". Nu spuneti: ,(unt crestin", nici "(unt hindus". Nu mai ale*eti -iti constienti ca uneori sunteti ateu, alteori teist+ ca uneori sunteti comunist, alteori crestin+ ca uneori sunteti un sfanl, alteori un pacatos. neori va atra*e o ideolo*ie, alteori o alta. Dar acestea nu sunt de fapt decat idei fi$e. -iti constienti de toate aceste lucruri. Momentul specific de ) constientizare deplina a mentalului ) ca atare ) este echivalent cuone)idenlifieare. Nu mai sunteti identificati cu mentalul vostru. #entru prima dala va cunoasteti pe voi insiva in calitate de constiinta si nu in calitate de mental. Iar mentalul in sine devine pentru voi un o&iect. %sa cum sunteti constienti de oamenii care va inconjoara, de mo&ilele din camera voastra, tot astfel luati constienta de mentalul vostru, de procesul mental. 5oi sunteti aceasta constiinta, neidenlificata cu mentalul. #ro&lema care se pune in al patrulea corp este aceea ca a avut loc o identificare cu mentalul) fn cazul in care corpul vostru este &olnav si cineva va spune: "(unteti &olnav", nu va suparati, nici nu va simtiti ji*niti. Dar daca mintea voastra este &olnava si cineva va spune: "Mintea va este &olnava+ se pare ca deveniti ne&un", va suparati, va simtiti ji*niti. De ce6 Daca o persoana va spune: "!orpul vostru nu parc prea sanatos", vi se pare ca ea va compatimeste. Dar daca o persoana vor&este de maladie mentala, spunand ca din punct de vedere mental pareti deranjat, nevrozat, va suparati. %ceasia provine din faptul ca va identificati mai mult cu mentalul decat cu corpul vostru. "ste posi&il sa va simtiti independeni de corpul vostru. #uteti spune: "%ceasia este mana mea", dar nu puteti spune: "%cesta este mentalul meu", pentru ca ) in sinea vostra ) va spuneti: "Mentalul meu sunt eu". Daca va spun ca va voi opera de apendicita, rna lasati sa o fac, dar daca spun ca va voi opera creierul, imi veti raspunde: "%, nu7 " prea de tot. nde e li&ertatea mea6" (unteti identificati mult mai profund cu mentalul vostru+ voi si el formati acelasi intre*. Nu cunoasteti re*iunile care il depasesc si )in consecinta )va identificati cu el. !unoasteti faptul ca e$isla altceva, care este superior corpului: mentalul. !a urmare, sunteti capa&ili sa nu va identificati cu corpul. Dar nu cunoasteti nimic care sa fie dincolo de mentalul. Numai devenind constienti de *andurile voastre va dati seama ca mentalul nu este decat i un proces, o acumulare: este un mecanism, o ma*azie, este ccV care inre*istreaza e$perientele vostre trecute, o&isnuintele voastre trecute, cunostintele voastre trecute. 5oi nu sunteti mentalul, va puteti lipsi de e0 il puteti transforma, n puteti inlatura in intre*ime. Dcasemenea, este posi&il sa fie operai creierul, care este suportul sau. Iar acest lucru deschide noi orizonturi. 5a veni si ziua in care chiar si mentalul vostru va putea fi transplantat. 0a fel ca si inima, memoria va putea fi ) mai devreme sau mai tarziu ) transplantata. %stfel, o persoana pe cale de a muri, nu va muri de tot. Memoria ei va fi salvata si transplantata intr)un copil. %cesta va do&andi deci totalitatea *andurilor, intrea*a memorie a donatorului. 5a vor&i de e$periente pe care nu Ie)a facut, dar va putea spune: "(tiu". Tot ceea ce stia persoana care a murit, va sti si copilul, deoarece el va fi mostenit intre*ul mental al persoanei

moarte. %ceasta posi&ilitate pare a fi periculoasa, si este pro&a&il ca nu o vom accepta, in masura in care ne vom pierde astfel intrea*a noastra identitate. Mentalul, suntem noi7 Dar, dupa parerea mea, ea reprezinta ceva promitator. #e &aza ei se poate naste o noua omenire. Noi putem fi constienti de mental, deoarece noi suntem o entitate distincta de el+ mentalul nu este "eu". "l face parte din corpul meu la fel ca si rinichii. %sa cum, daca mi se face o operatie de rinichi nu se va schim&a nimic, voi ramane aceeasi persoana, tot astfel, daca mi se face o operatie c creier, nu se va schim&a nimic pentru mine. 5oi continua sa fiu vechiul eu de dinainte, doar cu un mental nou in plus. Menlalul este ) la randul sau ) un mecanism. Dar cum noi ne identificam cu el, producem o tensiune. %stfel, in al patrulea corp, constienta Insemna sanatate si inconstienta &oala, constienta insemna rela$are iar inconstienta tensiune. Din cauza *andurilor voastre, din cauza identificarii voastre cu ele, voi traiti in ele, si creati astfel o &ariera care va separa de fiinta voastra e$istentiala. !hiar aici, lan*a voi, se *aseste o floare, pe care nu o veti cunoaste din cauza *andurilor voastre. "a va muri, iar *andurile voastre vor fi tot acolo. 8andirea creaza o pelicula intre voi si e$perienta: transparenta, desi*ur, dar nu suficient de transparenta+ ea nu este decat iluzorie. De e$emplu, ascultati celespuse de mine. Dar poate nu ascultati cu adevarat. Daca reflectati la cele spuse de mine, atunci nu mai este vor&a de ascultare. -ie imi devansati cuvintele, fie sunteti in urma, oricum nu sunteti impreuna cu mine Mintea voastra fie revine asupra trecutului, fie ) plecand de Ia trecut ) incepe sa proiecteze ceva in viitor+ in orice caz, *andurile voastre nu coincid cu discursul ir eu. #oate sunteti chiar capa&ili sa repets).ti ) cuvant cu cuvant ) ceea ce am spus. "ste o inre*istrare. Mentalul poate repeta cuvintele pe care eu le)am spus, poale sa le reproduca. (i atunci e$clamati: "Daca nu v)as fi ascultai, cum as putea reproduce cuvintele pe care le)ati rostit6" n ma*netofon poate face acelasi lucru, si ) cu toate acestea ) el nu ma intele*e. Mentalul vostru poate functiona eQact ca o masina, indiferent daca sunteti sau nu sunteti prezenti, acest lucru conteza mai putin. #uteti fi pierduti In propriile voastre *anduri si ) / acelasi timp ) puteti continua sa ma ascultati. Mintea, al patrulea corp; corpul mental, s)a transformat in &ariera. intre voi si ceea ce este se ridica o &ariera. Deci, daca atin*eti ceva, voi e$perimentati direct. 0a fel daca priviti ceva. Daca iau mana voastra si o pun in mana mea, aceasta este un fapt e$istential. Dar este posi&il ca voi sa nu fiti prezenti si ) in acest caz ) nu va veti da seama. % avut loc un contact, o e$perienta, dar voi erati pierduti in *andurile voastre. #rin urmare, in al patrulea corp este necesara constientizarea procesului *andirii in totalitatea lui. % nu ale*e, a nu decide, a nu judeca+ ci a fi ) pur si simplu ) constient. Odata cu constiinta apare si nc)identifi)carea. larne)identificarca cu mecanismul mental insemna destindere. G; G %l cincilea corp esic corpul spiritual. In ceea ce97 priveste, tensiunea provine din i*noranta de sine. fn timp ce sunteti, stiti foarte &ine faptul ca nu va cunoasteti. Traiti, facand una sau alta, indeplinind un lucru sau altul, dar senzatia de i*noranta de sine nu va va pararsi. "a ramane 1intuita In voi, va fi intotdeauna cu voi, oricat de mult ati incerca s)

o uitati sau s)o alun*ati. Nu puteti scapa de i*noranta, stiti ca nu stiti I*noranta este &oala celui de al cincilea plan. !ei care au realizat, la Delphi, inscriptiile de pe templu: "!u)noaste)te pe tine insuti9, se ocupau de al cincilea corp, lucrau asupra Iul (ocratc nu inceta nici o clipa sa repete: "!unoaste)ie pe tine insuti". "l avea acelasi o&iectiv, pentru al cincilea corp sin*ura cunoastere este atma *3ana 1cunoasterea de sine2. Mahavira spune+ "Daca te cunosti pe tine insuti, cunosti tot." " incorect. Dar antiteza este e$acta: necunoscandu)te pe tine, nu poti cunoaste a&solut deloc Deci, dintr)o nevoie de echili&ru, Mahavira a spus: "Daca te cunosti pe tine insuti, cunosti tot". !hiar daca vot cunoaste tot, tara sa ma cunosc pe mine insumi, ce nevoie as putea avea de cunostintele mele6 !um as putea cunoaste ceea ce este fundamental, ceea ce este ultim, daca nu ma cunosc nici macar pe mine insumi6 %cest lucru nu este posi&il. In consecinta, in al cincilea corp, tensiunea e$ista intte cunoastere (i i*noranta. Dar amintiu)va acest lucru: am spus "cunoastere si i*noranta", si nu "cunostinte si i*noranta". !unostintele le puteti lua din scripturi, dar cunoasterea nu va este data de nimic. -oarte multi oame9 ni actioneaza *resit &azandu)se pe aceasta eroare, pe aceasta contuzie intre cunostinte si cunoastere. !unoasterea este proprietatea voastra. Nu va pot da cunoasterea mea+ nu va pot da decat cunostintele mele. (cripturile transmit cunostintele si nu cunoasterea. "le va invata ca sunteti de ori*ine divina, ca sunteti atman: (inele+ dar aceasta nu este cunoastere. Daca sunt atasat de aceasta stiinta, ea devine un factor de mare tensiune. I*noranta in*aduie pseudo)stiinta, stiinta do&andita, stiinta luata cu imprumut. (unteti i*noranti, dar credeti ca sunteti in posesia cunoasterii. %cest lucru cteaza o mare tensiune. "ste mai &ine sa se recunoasca: "sunt i*norant9. (i in acest caz e$ista o tensiune, insa aceasta este mai mica. Daca nu sunteti sedusi de cunostintele do&andite, atunci sunteti li&er sa cautati prin voi Insiva si sa ajun*eti la cunoastere. Din faptul ca sunteti, cel putin un lucru este si*ur: oricine ati fi, e$istati. Nu se poate ne*a. #oate li cunoasteti pe altii, poate nu cunoasteti decat iluzii, poate ca lucrurile pe care le cunoasteti sunt false, nu conteaza: fapt este ca sunteti capa&il sa cunoasteti. #e aceasta &aza sunt acceptate doua lucruri: e$perienta voastra si constiinta voastra. 0ipseste insa un al treilea element. #ersonalitatea esentiala a omului Pe poate concepe datorita unui numar de tre dimensiuni care sunt: e$istenta, constiinta, &eatitudine: sat O chit f anand. (tim ca suntem Insasi e$istenta+ stim ca suntem o entitate co*nitiva ) insasi constiinta. 0ipseste insa &eatitudinea. Daca incepeti sa cautati in voi insiva, veti ajun*e la a treia dimensiune. "a este acolo. 'eatitudinea, e$tazul e$istential, este prezent. Odata ce il cunoasteti, cunoasterea de sine va fi completa+ cunoasteti e$istenta voastra, constiinta voastra, &eatitudinea voastra. "sfe imposi&il s+i va cunoasteti atata timp cat nu ati intalnit inca &eatitudinea. De fapl, orice fiinta care este nefericita va dori intotdeauna sa fu*a de ea insami. intrea*a noastra e$istenta este o fu*a de noi insine. !eilalti sunt importanti pentru noi in masura in care ne usureaza aceasta fu*a. %cesta este motivul pentru caresuntem *re*ari. Nici macar cei care isi intorc fala spre reli*ie nu sunt sin*uri+ ei il ereaza pe Dumnezeu pentru a le tine de urat. "i repeta aceeasi *reseala. Deci, ia al cincilea nivel, tre&uie sa intele*em cine suntem, in interiorul nostru. Nu este o cautare, este faptul de "a fi in cautare".

GG 9 !ola&orarea voastra nu este necesara decat pentru primele cinci corpuri. Dincolo de ele totul devine usor si spontan. %l saselea corp este corpul cosmic Tensiunea care e$ista ta acest nivel: este intre voi, intre sentimentul individualitatii, al limitarii, si cosmosul fara limite. !hiar si in al cincilea plan ramaneti incordat in corpul vostru spiritual. (unteti ) inca)o persoana. %ceasta "persoana" repre)zinia tensiunea pe planul al saselea. %stfel incat, pentru a va destinde in cosmos, pentru a va acorda cu el, tre&uie sa incetati sa tiu un individ. Iisus a spus: "!el care se pierde, se *aseste." %ceasta afirmatie se refera la cel de al saselea corp. "a nu poate fi inteleasa decat daca aii atins acest corp, deoarece afirmatia in sine este lipsita de lo*ica. Totusi, incepand cu acest corp, sin*ura lo*ica ce poate e$ista, sin*urele posi&ilitati rationale care e$ista, se *asesc in aceasta e$presie: a se pierde pe sine. #ana acum ne)ara pus in valoare, ne)am cristalizat. #ana la al cincilea corp cristalizarea, eul, individualitatea, ne pot urma, si oricine vrea sa ramana o entitate separata ramane acolo. "$ista numeroase sisteme spirituale care nu trec dincolo de corpul al cincilea. in special cele care pretind ca sinele isi are propria individualitate, si ca individualitatea se va mentine chiar si in starea de eli&erare, altfel spus ca veti ramane un individ incarnat intr)un e*o. In astfel de sisteme, conceptul de Dumnezeu nu e$ista, deoarece este inutil. !onceptul de Dumnezeu isi face aparitia odata cu al saselea corp. "Dumnezeu" este individualitatea cosmica sau ) mal e$act ) ne)indivi)dualitatea cosmica. Nu "eu" sunt cel care e$ista+ ci tocmai totalitatea din mine este care face posi&ila e$istenta mea. "u nu sunt decat un punct, o veri*a In lantul infinit al e$istentei. Daca (oarele nu va rasari maine dimineata, voi inceta sa e$ist, flacara se va stin*e. Daca e$ist, datorez acest fapt (oarelui. "a este atat de departe de mine, si totusi o le*atura ne uneste. Daca #amantul moare, la fel ca atatea alte planete care au facut)o, viata mea devine imposi&ila, deoarece ea este una cu viata #amantului. Orice lucru este o veri*a din lantul e$istentei. Noi nu suntem insule, suntem oceanul. (entimentul individualitatii este ) In al saselea corp ) sin*ura tensiune care se opune sentimentului oceanic 1sentimentul de a fi fara limite, sentimentul infinitului2, sentimentului ca eu nu sunt, dar noi suntem. Iar acest "noi" include lotul+ nu numai fiintele or*anice, ei tot ceea ce e$ista. "l insemna insasi e$istenta. fn consecinta, tensiunea din al saselea corp !M! cauzata de sentimentul "oului". !um sa facem pentru a scapa de acest "eu", de acest "e*o"6 0a nivelul la care sunteti, nu puteti intele*e, dar cand veti fi atins al cincilea corp lotul se va simplifica. "ste ca in cazul unui copil atasat foarte mult de o jucarie si care nu poate concepe sa se lipseasca de ea. Dar va face acest lucru odata ce va fi crescut 5a renunta la ea pentru totdeauna. #ana la al cincilea corp c*o)ul este important, dar dincolo de acesta el devine ca o jucarie cu care copilul sa jucat. 5a veti separa, fara nici o pro&lema. Nu e$ista dificultati decat in cazul in care ati atins cel de al cincilea corp datorita unui proces *radat, si nu prin iluminare su&ita. In acest caz, stin*erea completa a "eului" in al saselea corp devine pro&lematica, in consecinta, dincolo de al cincilea corp, toate procesele cu caracter instantaneu reprezinta un ajutor. #ana la acest nivel, procesele *radate par mai putin dificile, de acum inainte Insa, ele vor deveni un o&stacol.

Deci in al saselea corp tensiunea se e$ercita intre individualitate si constiinta oceanica. #icatura tre&uie sa dispara in ocean. Nu este chiar o disparitie decat din punctul de vedere al picaturii. "ste mai de*ra&a faptul ca, disparand picatura, casti*am oceanul #icatura nu este de fapt. pierduta+ ea s)a unit cu oceanul. ,,, , %I saptelea corp este corpul nirvanic. Tensiunea care e$ista in acesta se e$ercita intre e$istenta si non)e$istenta. in corpul precedent, cel care invesli*a a disparui ca atare, dar nu a disparut si e$istenta. "I este, nu tn caiilalc de individ, ci de fiinta cosmica. -iinta ramane. "$ista filozofi si sisteme care se opresc tn acest stadiu, adica la Dumnezeu sau moBsha 1eli&erarea2. % atin*e al saptelea corp inseamna a pierde e$istenta in favoarea non)e$istentei. Nu insemna a se pierde pe sine, insemna a pierde orice limitare. "$istentialul devine non)e$istential. in acest punct ajun*eti Ia sursa ori*inara a intre*ii e$istente, care este ) de asemenea ) punctul ei de intoarcere. "$istenta iese din el, non)e$istenta se intoarce la el. "$istenta insati este doar o faza. Tre&uie sa)i reinte*ram non)e$istenta. 0a fel cum ziua alterneaza cu noaptea, tot astfel e$istenta alterneaza cu non)e$istenta. #entru a ajun*e la perfecta cunoastere nu tre&uie sa e$iste dorinta de a scapa de non)e$isicnta. #entru a cunoaste cercul in totalitatea sa, tre&uie acceptata ne)fiintarea. Nici chiar cosmicul nu reprezinta totalitatea, datorita faptului ca nu include non)e$istenta. in consecinta, Dumnezeu insusi nu este totalitatea. "l nu este decat o parte a lui 'rahman, el nu este 'rahman in sine. 'rahman insemna lumina si intunericul luate impreuna, viata si moartea luate impreuna, e$istenta si non)e$istenta luate impreuna. Dumnezeu nu este moartea+ "l nu este decat viata. Dumnezeu nu este non)e$istenta+ "l nu este decat e$istenta. Dumnezeu nu este decat lumina, el nu este decat o parte din fiinta totala, dar nu totalitatea. % cunoaste totalitatea insemna a fi nimic Numai neantul poate cunoaste totalitatea. Totalitatea este ) de asemenea ) neantul, iar neantul este sin*ura totalitate ) aceea a celui de al saptelea corp. Iata de ce fel suni tensiunile celor sapte corpuri. Daca intele*eti ce insemna tensiunea fiziolo*ica, rela$area si destinderea fiziolo*ica, este foarte usor sa va continuati cercetarea prin celelalte sase corpuri. (iarca de destindere pe care o cunoasteti in primul corp devine o tram&ulina pentru a ajun*e la al doilea corp. (i daca o&tineti un rezultat in acesta din urma+ daca e$perimentati o senzatie de destindere eterica, faceti un pas in directia celui de al treilea corp. Imediat ce simtiti o senzatie de rela$are intr)un corp determinat, poarta ce duce spre corpul urmator se deschide automat. Dar daca aveti un esec cu primul corp, este foarte dificil, chiar imposi&il, sa deschideti portile urmatoare. In consecinta, incepeti cu corpul fizic si nu va *anditi a&solut deloc la celelalte. Traiti)l din plin. Deodata veti avea impresia ca s)a deschis o noua poarta. In acel moment veti putea mer*e maH departe. Dar nu va *anditi niciodata la celelalte corpuri+ acest lucru va va distra*e atentia si va crea tensiuni. Deci, uitati tot ceea ce am spus7

C. ! NO(TINT"0" ) O I0 [I" 'ha*/an, care este invatatura dumneavoastra, care este doctrina dumneavoastra6 "u nu am o doclrina. % invata o doclrina csie un fapt care prezinta un interes foarte mic. "u nu sunt un filozof+ am un spirit anti)filo)zolic -ilozofia nu nc)a dus nicaieri si ca nu poate duce undeva. Mintea care *andeste, care pune intre&ari, nu poate cunoaste. Doctrinele e$ista intr)un numar foarte mare. Orice doctrina este insa o fictiune, provenita din ima*inatia omului. "a nu este o descoperire ci o inventie. Mintea omului este capa&ila sa creeze sisteme si docirine in numar infinit, insa nici o teorie nu va face sa cunoasteti adevarul. O minte umpluta pana la refuz cu cunostintele este o minte predestinata i*norantei. Revelatia arc loc in momentul in care invatatura inceteza. "$ista doua posi&ilitati: fie sa se reflecteze asupra unui lucru, fie sa se mear*a in profunzimea lui, e$istential. !u cat o persoana reflecteaza mai mult, cu atal ea se indeparteaza de ceea ce este aici)si)acum. % reflecta asupra unui lucru insemna a pierde contactul cu e0 !a urmare, invatatura mea consta intr)o e$perienta antt)doctri)nara, anti)filozofica, anti) speculativa. "u va invat ) pur si simplu ) cura sa fiti. !um sa fiti in prezent aici)si)acum. % fi receptiv, a fi vulnera&ili in prezent, uniti cu prezentul. "ste ceea ce numesc eu meditatie. !unostintele au intotdeauna drept punct final fictiunea, proiectia. "le nu sunt un veheiui de realizarea adevarului. Insa, odata ce ati cunoscut adevarul, cunostintele devin un vehicul pentru a comunica, pentru a impartasi e$perienta voastra cu cei care nu au cunoasterea. in acest caz, lim&ajul, doctrinele, teoriile devin un mijloc. Dar, chiar astfel, e$ista o neadecvare, o falsificare. !eea ce cunoastem intr)un mod e$istential nu se poate e$prima in intre*ime. %ceasta cunoastere poate fi doar su*erata. Daca va vor&esc despre ceea ce am cunoscut. Ia voi ajun*e cuvantul, sensul insa se pierde. !eea ce ajun*e la voi este un cuvant lipsii de viata, intr)o anumita masura, cuvintele mele sunt lipsite de sens, deoarece semnificatia lor era cuprinsa in insasi e$perienta Iraita. %stfel, cunostintele sunt un mijloc de comunicare, nu un mijloc pentru a atin*e realizarea. Mintea care cunoaste este un o&stacol, deoarece acela care stie nu este smerit. Daca sunteti plini pana Ia refuz cu cunostinte, in voi nu mai este Ioc pentru a primi necunoscutul. Mintea tre&uie sa devina vacanta, *oala ) o matrice, receptivitate perfecta. !unostintele apartin trecutului. "le se refera Ia ceea ce ati cunoscut. !unostintele reprezinta ceea ce ati memorat, acumulat, ceea ce posedati %cumularea este un o&stacol+ ea se interpune intre voi si ceea ce este nou, intre voi si necunoscut. Nu puteti sa aveti o receptivitate pentru necunoscut decat daca sunteti smerit. Tre&uie sa ve*heati sa nu pierdeti niciodata din vedere propria vostra i*noranta: e$ista inca lucruri ce pot fi descoperite. O minte care se &azeaza pe amintiri, pe informatii, pe scripturi, pe teorii, pe doctrine, pe do*me, este e*ocentrica si lipsita de smerenie, invatatura nu va da smerenie. Numai vastitatea necunoscutului va face smeriti. Memoria tre&uie deci sa se stin*a. %ceasta nu insemna ca tre&uie sa ramaneti fara memorie, ci faptul ca in clipa cunoasterii ) in clipa e$perientei ) memoria nu tre&uie sa intervina, in acea clipa, mintea tre&uie sa (e receptiva, vulnera&ila. %ceasta clipa de a&senta, de vid este meditatia 1dh3ana2.

9 9 M "$perienta in sine nu va deveni oare o doctrina6 "$perienta nu este comunica&ila decat in mod ne*ativ. Nu pot sa spun ce este ea, ci ceea ce nu este. 0im&ajul este un vehicul pentru a e$prima ceea ce nu este. !and spun ca lim&ajul nu o poate e$prima, inca o e$prim. !and spun ca nu putem face din ea o doctrina, aceasta este doctrina mea. insa aceste declaratii sunt de ordin ne*ativ. Nu afirm nimic, dar ne* ceva. #ot sa spun nu, dar nu pot sa spun da. Da)ul nu poate decat sa fie realizat. Daca invatatura este atinsa de credinte, aceasta va reprezenta un o&stacol in realizarea vidului, a meditatiei. Tre&uie sa intele*em in primul rand inutilitatea trecutului, a ceea ce se cunoaste, a invataturii mentale. in ceea ce priveste necunoscutul, adevarul, o asemenea invatatura este inutila. %veti posi&ilitatea fie de a va identifica cu ceea ce ati cunoscut, fie de a adopta pozitia de martor. in primul caz, voi si memoria voastra nu reprezinta doua entitati distincte. in al doilea caz, fie va aflatila o oarecare distanta de amintirile voastre, fie sunteti separat de ele, nei)dcnlificai cu ele, fiind constienti de voi insiva ca fiind o entitate distincta de amintirile voastre. %ceasta constienta este o cale care va duce spre necunoscut. !u cat adoptati mai mult pozitia de martor fata de invatatura voastra 1cu cat va identificati mai putin cu entitatea care stie2, cu atat sansele ca e*o)ul sa fie stapanit de aceasta invatatura sunt mai mici. Daca voi nu sunteti amintirile voastre, acestea nu mai sunt decat ca o *ramada de cenusa. "le provin din e$perienta, devin apoi parte inte*ranta a mintii voastre, dar ele nu reprezinta constiinta voastra. !el care isi aminteste, este distinct de lucrurile pe care si le aminteste. Daca faceti aceasta distinctie cu claritate, va apropiati din ce in ce mai mult de vacuitate. -iind ncidentificati, sunteti receptivi+ puteti ramane astfel incat nici o amintire sa nu se interpuna intre voi si necunoscut. 5acuitatea poate fi atinsa, dar nu poate fi creata. Daca o creati, o faceti cu vechiul vostru mental, cu invatatura voastra. "ste motivul pentru care nu e$ista metoda care sa permita atin*erea sa. Orice metoda provindc dintr)o acumulare de cunostinte, astfel incat daca incercati sa recur*eti la o metoda, ca va fi o&li*atoriu o continuare a vechiului vostru mental. Dar necunoscutul nu vine asupra voastra ca o continuitate, ci ca o vacuitate care rupe aceasta continuitate. !eea ce face ca ea sa depaseasca cunoscutul, sa depaseasca invatatura voastra. Nu e$ista deci nici o metoda ca atare, nici o metodolo*ic+ nu este decat intele*erea ca "cu sunt separat de ceea ce am acumulat". Daca intele*eti acest lucru, nu mai este necesar sa cultivati vacuitatea. % sosit7 (unteti vacuitatea7 Neantul nu poale fi creat. n neant creai nu este neant. "l este creatia voastra, si aceasta nu este in nici un caz neantul, vacuitatea, deoarece are limite. !ura voi sunteti cei care le) ati creat, el nu poate fi mai mult decat voi+ el nu poate fi superior mintii din care a provenit. 5oi nu puteti crea neamul: ci este care va penetreaza. Nu il puteti decat primi. Iar pentru a va pre*ati sa)l primiti, nu e$ista decat calea ne*ativa. % va pre*ati Insemna aici procesul de nc)idcnlificare cu cunostintele voastre, insemna a Intele*e inutilitatea, a&surdiatea intre*ii voastre Invataturi.

Tocmai constiinta procesului *andirii cstccca care va Indreapta spre vacuitate, unde ceca) cc)cste va copleseste, unde ceea)ce)este este prezent pentru otdeauna. 'ariera dintre voi si ca a disparut. (unteti uniti cu clipa, cu eternitatea, cu infinitul imediat ce traducem aceasta clipa In cuvinte, ea devine la randul ei parte inte*ranta a memoriei (i o pierdem. Nu este niciodata posi&il sa spunem: "(tiu". Necunoscutul ramane necunoscut. Oricat de mare ar fi numarul de ori in care l)ati e$perimentat, necunoscutul ramane intotdeauna sa fie necunoscut -armecul lui, frumusetea lui, raman neschim&ate. #rocesul cunoasterii este fara sfarsit. Nu va veni deci niciodata un moment in care nc)am putea spune: "Mi)am atins o&iectivul". Daca o persoana spune acest lucru, ca recade imediat in schema memoriei, a invataturii. "a moare. Imediat ce afirmam ca stim, murim. 5iata se opreste. Miscarea vietii are loc intotdeauna de la necunoscut spre necunoscut. "a vine din transcendent si se indreapta spre transcendent. Deci, dupa parerea mea, o fiinta reli*ioasa nu pretinde ca stie. !ei care pretind ca stiu sunt teolo*i, filozofi, dar nu oameni reli*iosi. (piritul reli*ios se inclina in fata misterului ultim, in fata necunoscutului ultim, a ultimului e$taz al i*norantei, a ultimei &eatitudini a i*norantei. Momentul de meditatie, de vacuitate, nu poate fi creat, nici proiectat. 5oi nu va puteti linisti mentalul. Daca a fost linistit prin interventia voastra, inseamna ca l)ati into$icat sau hipnotizat, dar nu poate fi vor&a de vacuitate. 5acuitatea se revarsa spre voi. Nu o putem nici crea, nu o putem nici comunica. In consecinta, eu nu va invat nici o metoda. In sensul ca e$ista metode, tehnici, doctrine, dar cu nu sunt un invatator. G9 G (unt de acord cu ceea ce spuneti. !um pot transforma acest acord tn e$perienfa6 Nu e$ista cum. Daca ar fi e$istat un cum, ar fi e$istat si metode. Nu e$ista decat trezirea. Daca ascultati ceea ce spun si cuvintele mele tre) zesc ceva in voi, e$perienta se va produce+ veti simti ca se intampla ceva. "u nu incerc sa va convin*. !onvin*erea intelectuala nu are nici o valoare. !eea ce fac este sa va transmit fapte. De ce ati fost de acord cu ceea ce am spus6 "$ista doua posi&ilitati: fie ar*umentatia mea a reusit sa va con*in*a, fie adevarul a ceea ce am spus v)a aparut ca atare. Daca ar*umentele au stat Ia &aza convin*erii, va veti intre&a cum, in timp ce daca ati e$perimentat ceea ce am spus, daca v)ati dat seama ca adevarul celor spuse de mine este vala&il pentru cazul dvs., aceasta cunoastere nu este a mea. Nu v)am transmis nici o invatatura. !i este e$perienta insasi care se produce in clipa in care eu vor&esc In cazul unei convin*eri intelectuale, mintea intrea&a: cum6 !are este modalitatea6 "a doreste sa stie. Dar eu nu propovaduiesc nici o doctrina. Nu va vor&esc decat despre e$perienta mea. %tunci cand spun ca memoria este o acumulare, ca este materie moarta, un reziduu at trecutului, intele* ca ca este un fra*ment al trecutului care adera la voi, dar ca voi sunteti distincti de ea. Daca simtiti esenta cuvintelor mele si distin*eti ) ca la lumina unui ful*er ) distanta care va separa de memoria voastra 1care separa constiinta vosira si memoria voastra2, nu va puneti pro&lema lui cum. ()a intamplat ceva, si acest ceva va poate penetra clipa de clipa ) nu datorita unei metode, ci datorita constientei voastre, a reamintirii voastre constante. %tunci realizati distinctia intre constiinta sl continutul ei. Daca sunteti atenti Ia acest fapt, clipa de clipa 1in timp ce mer*eti, vor&iti, mancati, dormiti2, se intampla ceva. Daca

realizati in permanenta raptul ca mentalul nu este decat un proces pro*ramat in vederea acumularii amintirilor ) si nu o parte a fiintei voastre ) nimic altceva decat aceasta atentie, nimic altceva decat aceasta ne)metoda, va ajuta acel ceva sa se ridice in vot Nimeni nu stie cand, cum si unde se va petrece aceasta. Dar daca atentia voastra se prelun*este, ea devine din ce in ce mai profunda pe zi ce trece. "ste un proces automat "a trece de la intelect la inima, de la inteli*enta la spiritul intuitiv, de la constient Ia inconstient. (i vine si ziua in care sunteti perfect treziti. ()a intamplat un lucru pe care nu l)ati cultivat, dar care este su&)produsul reamintirii. %ceasta nu s)a intamplat pentru ca ati urmat o anumita doctrina ci pentru ca ati fost treziti de un fapt interior, de o viziune interioara. !eva a penetrat profund in voi. !and clipa soseste, ea csic uimitoare, nccunoascuta. "ste ca o e$plozie. (i ) in aceea clipa ) sunteti a&solut *ol. 5oi nu mai sunteti+ ati incetat sa fiti. Nu mai e$ista nici intelect, nici ratiune, nici memorie. Nu e$ista decat constiinta+ constiinta vacuitatii, constiinta neantului. in aceasta vacuitate este cuprinsa cunoasterea, care are un sens &ine determinat. "ntitatea care cunoaste si o&iectul cunoasterii au disparut. Nu mai ramane decat faptul de a cunoaste, care este e$istential. !eea ce e$ista in vacuitate, ceea ce este in vacuitate, este indescripti&il. Nu putem vor&i decat despre intrarea In vacuitate, despre proces. Dar procesul nu este transforma&il in metoda+ nu il putem practica. Nu este nimic de practicat Ori va amintiti, ori uitati. G G G Recomandati adoptarea unui mod specific de viata in vederea pre*atirii6 Odata cu constientizarea, modul vostru deviata, intrea*a voastra viata se schim&a. Dar acestea sunt schim&ari care se fac spontan+ ele nu tre&uie practicate. !and practicam un lucru, acesta isi pierde tot ceea ce avea mai semnificativ. in consecinta, schim&arile tre&uie sa vina spontan. Nu se pune pro&lema de a practica, indiferent ce. (e pune pro&lema de a intele*e ca nu puteti dori sa atin*eti neantul. %ceasta imposi&ilitate nu este doar ver&ala, ea este e$istentiala. Nu puteti dori neantul, in masura tn care insasi dorinta provine din vechiul vostru mental, din cunostinte. (in*urul lucru pe care l)ati putea face este sa luati cunostinta de ceea ce sunteti. (i in acest caz are loc o separare, o diviziune. O parte din voi insiva nu se mai identifica cu restul. 9 Din acest moment, sunteti doi: (inele si cui ""ul9 este memoria, mentalul, "(inele" este constiinta, atman. 9 G 9 %scultati ceea ce spun si ) tn acelasi timp ) ascultati propriul vostru interior. %cest proces tre&uie sa ai&a loc in permanenta. !eea ce spun se inte*reaza propriului vostru "eu", in ceea ce ati acumulai, in ceea ce stiti. %ceste cunostinte vor dori sa stie mai mult: ele sunt cele care pun intre&area "cura", ele sunt cele care cer metoda. (i daca v)as da o metoda, ea va va im&o*ati cunostintele. ""ul" vostru va fi intarit+ va deveni mai informat. In realitatea, eu nu pun accentul pe "eu"+ eu nu ma adresez "eului" vostru. Daca el intervine, comuniunea va deveni imposi&ila. 5a fi doar o simpla discutie, nu un dialo*. Dialo*ul nu e$ista decat in cazul in care "eul" lipseste. Daca voi insiva sunteti prezenti,

fara "eul" vostru, intre&area "cum" nu se pune. !eea ce spun vi se va parea ca un adevar sau o minciuna, ca un fapt sau o doctrina universala. !eea ce ma preocupa este crearea unei situatii, fie prin intermediul cuvintelor, fie prin tacere, fie incercand sa creez in voi haosul. Intentia mea este de a crea o situatie in care "(inele" vostru sa se ridice,la suprafata, in care sa iasa din "eu". (copul meu este sa creez situatii tn numar cat mai marc. G G Iata un alt tip de situatie. 5a spun lucruri a&surde. 5a vor&esc de indeplinirea unui lucru si ) cu toate acestea ) ne* e$istenta oricarei metode. " a&surd7 !um pot eu sa va vor&esc despre un lucru si sa afirm ) in acelasi timp ) ca lucrul respectiv nu poate fi e$primat6 insa numai o a&surditate este ceea care poate crea situatia. Daca ajun* sa va convin*, nu voi crea o situatie+ convin*erea respectiva va fi inte*rata "eului", cunostintelor voastre. Iar "eul" vostru va insista sa intre&e: cum6 !are este metoda6 5oi ne*a ca e$ista vreuna, dar voi continua sa vor&esc despre transformare. %tunci situatia pare atat de irationala, incat mentalul vostru este nemultumit. Doar in acel moment re*iunile care il depasesc pot iesi la suprafata. "u creez fara incetare situatii. #entru intelectuali tocmai a&surdul este cel care tre&uie folosit ca situatie. !onstiinta nu apare decat intr)o situatie in care continuitatea este intrerupta. %&surditatea, caracterul irational al situatiei, sunt cele care tre&uie sa creeze vidul, sunt cele care sunt in masura sa zdruncine si sa nelinisteasca individul astfel incat acesta sa devina constient. imi amintesc de o intamplare din viata lui 'uddha. fntr)o dimineata, pe cand intra intr)un sat, cineva ii spuse: "!red in -iinta (uprema. (puneti)mi, va ro*, unde este Dumnezeu6" 'uddha replica imediat: "Dumnezeu ou e$ista. Nu a e$istat niciodata si nu va e$ista niciodata. incetati deci sa spuneti prostii7" Omul a fost socat, dar situatia fusese astfel creata. Dupa amiaza, un alt om se apropie de 'uddha si ti spuse: "(unt ateu. Nu cred iii Dumnezeu. !redeti ca e$ista6 !e aveti despus in le*atura cu acesta pro&lema6? 'uddha raspunse: "Numai Dumnezeu e$ista. Nimic nu e$ista In afara de el." Iar omul se lul&ura. Mai farau, in timpul serii, un al treilea om veni sa)l caute pe 'uddha pentru a)i spune: "(unt a*nostic. (unt in situatia nici de a crede nici de a nu crede in Dumnezeu. (puncti) mi, e$ista sau nu un Dumnezeu6" 'uddha pastra tacerea. Iar omul fu complet zapacit. Dar e$ista un alt calu*ar, numit %nand, care nu il parasea niciodata pe 'uddha a&solut deloc si care era cel mai tul&urat din cei patru. Dimineata 'uddha spusese: "Nu e$ista Dumnezeu"+ dupa amiaza spusese: "Numai Dumnezeu e$ista"+ iar scara pastrase tacerea. Odata cu venirea noptii, %nand i se adresa lui 'uddha spunand: "inainte de a mer*e la culcare, va voi ru*a sa raspundeti Ia intre&area mea. Mi)am pierdui intrea*a liniste sufleteasca. Nu mai stiu unde sunt. !e inseama raspunsurile a&surde si contradictorii pe care le)ati dat6" 'uddha ii raspunse: "Niciunul din cele trei nu)ti era destinat. %tunci de ce le)ai ascultat6 -iecare din raspunsuri se adresa uneia din persoanele care m)au intre&at. Daca aceste raspunsuri au sadit in tine indoiala, e perfect. insemna ca este raspunsul care iti tre&uia." #oi fi create asifel situatii. n calu*ar zen creaza situatii In felul sau. #oaie va va im&ranci afara din camera sau va va lovi peste fata. #are a&surd. #uneti o intre&are

precisa si el va raspunde altceva. !ineva intrea&a: "!are este !alea6" Iar calu*arul zen va raspunde ca el nu se ocupa de !ale. 5a spune de e$emplu: "#riviti raul" sau, "#riviti acest copac7 !e mare e7" %ceste sunt raspunsuri a&surde. Mintea cauta continuitaica. %&surditatile ii provoaca teama. ii csic frica de ceea ce csic irational, de ceea ce este necunoscut. Insa adevarul nu este un su&produs al procesului intelectual. "l nu se poate intele*e nici prin deductie nici prin inductie. "l nu este lo*ic+ el nu este o concluzie. "u nu va transmit nimic "u nu fac decat sa creez situatii. %cestea fiind create, ceea ce nu este transmisi&il poate fi transmis. Nu ma intre&ati cum. -iti. Daca puteti, fiti constienti+ daca nu, fiti constienti de faptul ca nu sunteti constienti. -iti atenti la ceea ce este. (i daca nu puteti fi, fiti atenti ta neatentia voastra. (i Sptul se va produce. "l se produce. #rin "crearea unei situatii a&surde" aveti intentia sa semanati, intr)un fel sau uliul, confuzia6 !are va fi rezultatul6 Omul traieste deja in confuzie. Din cauza confuziei, el s)a identificat cu ceea ce ii produce confuzia. "a nu il mai deranjeaza. I)a devenit o&isnuita. Noi suntem deja in interiorul confuziei7 Nu putem trai linistiti daca nu cunoastem adevarul. !onfuzia este starea noastra normala de spirit. in consecinta, cand eu arunc in voi confuzia, de fapt deranjez confuzia voastra. Iar confuzia voastra este anulata. !unoasteti, pentru prima data, linistea. !and ma refer la crearea unei situati a&surde, aceasta nu o fac pentru a ajun*e la un rezultat, oricare ar 8 acesta+ aceasta nu este decat o modalitate de a transmite un mesaj care este de fapt netransmisi&il. Ma intre&ati: "!are va fi rezultatul6" #utem vor&i despre acest lucru, cu conditia sa nu luati drept adevar ceea ce spun. Tre&uie sa dam cuvintelor un sens sim&olic, poetic, mitic Dupa parerea mea, toate scrierile reli*ioase sunt mituri, si toate afirmatiile facute de o persoana care vor&este in cunostinta de cauza sunt, intr)un anumit sens, ine$acte. "le sunt ta&lite indicatoare, nu adevarul. Ta&litele tre&uie sa fie uitate pentru ca adevarul sa poata fi revelat. "$ista trei cuvinte care indica limita dincolo de care domneste doar tacerea. "le sunt: sat I chit I anand: e$istenta, constiinta, &eatitudine. "$perienta este una sin*ura, dar cand o transformam inir)un concepi o impartim in trei faze. In e$istenta totala 1sat2, in totalitate, sunteti. Nu sunteti nici acesta nici acela+ nu va identificati cu nimic "ste o stare de a fi, pur si simplu. %l doilea concept este acela de constiinta 1chit2. Nu este vor&a aici de mintea constienta. %ceasta nefiind decat un fra*ment al unui inconstient mai vast. De o&icei, cand suntem constienti, e$ista un o&iect al constiintei. !onstiinta este o&iectiva, ca se raporteaza la ceva. !hil inseamna constiinta pura, constiinta li&era. Nu mai e$ista o&iect. !onstiinta nu se &azeaza pe nimic+ ea este infinita, pura. ltimul concepi este anand, &eatitudinea. Nu fericirea, nici &ucuria ci &eatitudinea. -ericirea presupune starea de tristete 1amintirea acestei stari, contrastul2. (i in starea de &ucurie e$ista o anumita tensiune, a ceva de care tre&uie sa ne eli&eram, a ceva ce tre&uie sa dispara. 'eatitudinea insemna o fericire independenta, este o &ucurie care nu este inconjurata de un a&is, o &ucurie li&era de orice tensiune. 'eatitudinea este punctul median: la o e$tremitate *asim &ucuria, la cealalta tristetea. "ste punctul median, punctul de transcendenta. "a inchide in interiorul ei atat a&isul durerii cat si culmea &ucuriei. 'ucuria are o culme, dar nu are a&is, tn timp ce durerea are

profunzimi, profunzimi insonda&ile, dar nu are culme. 'eatitudinea le presupune pe amandoua, si Ic transcende pe am&ele. #erfecta transcendenta a celor doua nu se poate face decat in punctul din mijloc !ei trei termeni: sat I chit I anand, traseaza limita: tot ceea ce putem spune si minimul pe care il putem e$perimenta. "ste ultimul lucru e$prima&il si punctul limita din care facem saltul fn ine$prima&il. Iar acesta nu este un sfarsit, ci un inceput. (atchitanand nu este realitatea ci e$presia realitatii. Daca pastrati acest lucru tn memorie nu se intampla nimic rau. Numai ca mintea uita, astfel incat cuvantul devine realitate. (e creaza doctrine si teorii in jurul lui. Iar saltul nu se face. "ste ceea ce s)a intamplat in India. "$ista o Intrea*a traditie tesuta in jurul conceptului de satchitanand. Dar realitatea nu este in el, realitatea il depaseste. Tot ceea ce poate fi spus este continui in aceste trei cuvinte, care tre&uie considerate ca metafore, intrea*a literatura reli*ioasa tre&uie inteleasa in para&ole, in sim&oluri "a este o punere in cuvinte a ceea ce este ) in realitate ) ine$prima&il. (a fiu sincer, nu)mi place sa folosesc termenul satchitanand. Imediat ce mintea stie ce se va intampla, incepe sa puna intre&ari si sa ai&a dorinte. "a doreste satchitanand. %tunci isi fac aparitia instructorii, care raspund dorintei cu mani ras, cu tehnici, cu metode. Orice dorinta poate li satisfacuta, iar cele care sunt a&surde vor fi satisfacute prin a&surditati. %cesta este modul in care se creaza teolo*iflc si maestrii *uru. -iti intotdeauna vi*ilenti si nu transformati supremul, realizarea ultima in o&iect al dorintei. Nu faceti din el o dorinta sau un o&iectiv de atins, o destinatie a calatoriei. (upremul este aici, in aceasta clipa7 "l este deja foarte aproape, este vecinul nostru cel mai apropiat, dar noi facem eforturi pentru a dori ceea ce este departe. "l este alaturi de noi, iar noi ne punem la drum, intr)un lun* pelerinaj. "l ne urmeaza asemenea unei um&re, dar noi nu il vedem, pentru ca privirea noastra scruteaza departarile orizontului. 5iata tre&uie sa se scur*a in fiinta. 0ao Tse a spus: "!autati, si veti pierde. Nu cautati, si *asiti."

4?. -"R"(TR" (#R" DI5IN In filozofia indiana, natura adevarului ultim este descrisa ca fiind adevar 1sat3am2, frumusele 1sondaram2 si &unatate 1shivam2. (unt acestea insusirile lui Dumnezeu6 Nu, acestea nu sunt insusirile lui Dumnezeu, termenii descriu cura il e$perimentam noi pe Dumnezeu. "i nu apartin Divinului ca atare, ci sunt rezultatul perceptiei noastre. Divinul in sine nu se poate cunoaste "l este format din toate insusirile luate deodata sau din niciuna. Dar, data fiind structura *andirii umane, Divinul ii este percepti&il prin trei ferestre: viziunea poate fi de frumusete, de adevar sau de &unatate. %ceste trei notiuni apartin *andirii umane. "le reprezinta rnitele noastre. Noi construim o limita+ Divinul insa este nelimitat. 0ucrurile se intampla in felul urmator: noi putem privi cerul printr)o fereastra. -ereastra pare sa incadreze cerul, insa cerul nu are frontiere. "l este infinit. -ereastra este cea care ii da o limita. %stfel, frumusetea, adevarul st &unatatea sunt ferestrele care ne permit sa aruncam o privire spre re*iunile divine.

#ersonalitatea umana se imparte in trei straturi. in cazul in care predomina intelectul, Divinul ia forma adevarului Modul de a&ordare intelectuala utilizeaza fereastra adevarului, cadrul adevarului. Daca spiritul este afectiv 1daca realitatea este perceputa prin intermediul inimii in locul intelectului2, Divinul ia forma frumusetii. %spectul poetic va apartine voua. insa acesta nu este decat un cadru. Intelectul inventeaza cadrul adevarului, emotia pe acela al frumusetii. Iar in cazul in care personalitatea nu este determinata nici de emotie nici de intelect, ci de actiune, cadrul devine &unatatea. %ici, in India, sunt deci folositi acesti trei termeni. 'haBti 3o*a este calea devotiunii si se adreseaza personalitatii afective+ Dumnezeu estepercepui in calitate de frumusete. .nana 3o*a este calea cunoasterii+ Dumnezeu este perceput in calitate de adevar. Iar Barma 3o*a este calea actiunii+ Dumnezeu csic perceput In calitate de &unatate. insusi cuvantul Dumnezeu provine, in lim&a en*leza, din "&un" 1*ood si 8od2. %cest cuvant a avui o inZucnta considera&ila, deoarece cea mai mare parte a omenirii are o personalitate in primul rand activa, nu una intelectuala, sau afectiva. !eea ce nu inseamna ca intelectul sau afectivitate ii lipsesc in intre*ime, ci doar ca nu sunt factori esentiali, putini oameni au o personalitate cu adevarat intelectuala sau afectiva. !ei mai multi sunt ) in primul rand ) activi. #rin intermediul aYiunii. Dumnezeu devine ceea ce este &un. Dar e$ista, neaparat, si polul opus. Daca Dumnezeu este vazut ca &un, diavolul va fi vazut ca rau. (piritul acliv il va percepe pe diavol ca rau, spiritul emotional ca urat iar spiritul intelectual ca si creatura a minciunii, a iluziei si a imposturii. %devarul, &unatatea si frumusetea sunt trei notiuni umane ce delimiteaza Divinul, care este in realitate nelimitat. %cestea nu sunt insusiri ale Divinului ca atare. Daca spiritul uman ajun*e sa perceapa Divinul printr)o a patra dimensiune, aceasta devine ) la randul ci ) o insusire divina. Nu vreau sa spun ca Divinul nu este &unalaic, ci doar ca noi suntem cei care ale*em si percepem aceasta insusire. Daca omul nu ar fi avut e$perienta trairilor din lume, Divinul nu ar fi fost nici &un, nici frumos, nici adevarat. Natura divina ar fi fost e$act aceeasi, insa aceste insusiri, care provin din perceptia noastra, nu ar fi e$istat. Insa putem, la fel de &ine, sa percepem Divinul prin intermediul altor insusiri. Nu stim daca animalele percep Divinul si cum percep ele lucrurile din jur. !eea ce csic si*ur insa este ca daca ele ar percepe Divinul, acest lucru nu s)ar produce in lermcni umani, ci intr)un mod cu totul diferit insusirile percepute nu ar mai fi aceleasi. !ei la care predomina intelectul nu il pot percepe pe Dumnezeu ca frumos. !onceptul in sine este cu totul strain *andiriiilor, in timp ce ud poet nu ar putea concepe adevarul altfel decat inimos. Din punctul lui de vedere adevarul nu poate avea un sens diferit. %devarul este frumusete+ tot restul apartine domeniului intelectului. #entru un poet sau un pictor, pentru o persoana care concepe lumea in termeni care vor&esc inimii, adevarul nu poate fi un lucru &rut si lipsit de frumusete, ele nu poate fi o cate*orie intelectuala. !a urmare, spiritul intelectual nu poate intele*e spiritul afectiv, si invers. De unde frecventele neintele*erii si numeroasele definitii. Nu poate e$ista doar o sin*ura definitie pcmru intrea*a omenire. %devarul tre&uie sa va atin*a in termenii pe care ii intele*eti. Definin)du)I pe Dumnezeu, voi faceti parte inte*ranta din definitia voastra. Definitia va apartine, deoarece Dumnezeu ca atare este de nedefinit. %stfel, cei care il vad pe Dumnezeu prin aceste irei ferestre despre care am amintit, se impun ) oarecum ) pe ei insisi, impun definitiile lor lui Dumnezeu. 9 ; ;

#entru cei care au iranscens cele trei diviziuni in personalitatea lor, e$ista si posi&ilitatea de a vedea Divinul su& un al patrulea aspect, in India nu e$ista lermcn pentru a)4 defini. (e numeste ) pur si simplu )tur3a 1al patrulea2. "ste un lip de constienta care nu csic nici intelectuala, nici afectiva, nici activa, ci constiinta pura. !erul nu mai este privit prinlr)o fercasta. 5)ati intors acasa, si de acolo vedeti cerul nelimitat. Nu mai e$ista concepi, nici cadru. Numai acest lip de constiinta poate intele*e limitarile celorlalte trei. "a intele*e neintele*erea care domneste intre ele, la fel ca si similitudinile care e$ista intre frumusete, adevar si &unatate. Numai acesta intele*e si este tolerant, in timp ce celelalte trei nu fac altceva decat sa se certe. Toate reli*iile provin din una din cele trei lipuri de constiinta. (i ele nu au incetat niciodata sa se certe. Numai 'uddha nu a luat pane la acest conflict. "l se &aza pe al patrulea tip de constiinta, deoarece spunea: "" a&surd. Dimensiunile voastre nu se &azeaza pe insusirile divine, ci pe ferestrele voastre. !erul in sine nu se schim&a niciodata, oricare ar fi fereastra prin care l)ati privi," insusirile nu sunt divine. Noi le percepem ata. Daca am distru*e ferestrele prin care privim, ne)am *asi in fata unui Divin fara insusiri, un Divin nir*una. %m fi realizat transcenderea insusirilor, si ) in acest caz ) fenomenul de proiectie nu mai intervine. De la acest nivel este dificil sa se mai poata spune ceva. !and vor&im despre Divin, acest lucru se poate face din cauza prezentei ferestrelor. !eea ce spunem in cazul respectiv se refera de fapt la ferestre si nu la cer. Dincolo de ferestre cerul este atat de vasl, atat de nelimitat... "ste de nedefinit Nici un cuvant nu il mai poaic descrie: toate teoriile sunt inadecvate. in consecinta, oricine cunoaste a7 patrulea lip de constiinta pastreaza tacerea. Iar daca vor&este, o face in termeni a&surzi, ilo*ici, irationali. (e contrazice pe cU insusi. #rin contradictie incerca sa arate ceva. Nu sa spuna, ci sa arate ceva. @itt*cnstein a facut aceasta distinctie. "l a spus ca e$ista adevaruri e$prima&ile st altele ) care nu pot fi decat indicate. n lucru se poale defini in masura In care el e$ista printre altele. #utem, in acest caz, sa)t punem In le*atura cu acestea, sa ti comparam cu ele. De e$emplu, putem spune intotdeauna ca o masa nu este un scaun. "a se poate defini In raport cu un alt lucru. "a are limite, dincolo de care incepe un alt lucru. In realitate, ceea ce a fost definii, sunt limitele. O definitie este echivalenta cu limitele, dincolo de ele fiind inceputul unui alt lucru. Dar nu putem spune a&solut nimic despre Divin. "l este totalitatea si, ta consecinta, este li&er de frontiere. Dincolo de el nu mai este inceputul unui alt lucru. Nu mai este "altceva". Divinul este fara frontiere, deci de nedefinit. %l patrulea tip de constienta nu poate decat sa arate, nu poate decat sa indice. De unde si misterul care il inconjoara. (i este cel mai autentic, deoarece nu este denaturat de perceptia umana. Toti marii sfinti s)au multumit sa indice+ ei nu au spus a&solut nimic. !a acestia sunt Iisus, 'uddha, Mahavira sau Arishna, nu are importanta. "i nu au spus nimic+ ei erau ca un de*et care arata spre 0una. Dar permaneniul pericol este ca voi va incapatanati sa nu vedeti decat de*etul. De*etul nu prezinta nici un interes. Daca vreti sa vedeti 0una, tre&uie sa)l uitati in intre*ime. %celasi pericol e$ista si In ceea ce priveste Divinul. 5azand indicatia, voi o confundati cu adevarul. (i intrea*a intentie c falsificata. De*etul nu este 0una, sunt doua lucruri cu toiul distincte. De*etul poale arata spre 0una, dar tre&uie sa evitam sa ne oprim asupra Iui.

Daca hindusii nu pol uita 8ita, iar crestinii 'i&lia, ei trec pe lan*a tinta. Nimic nu mai are sens, lotul devine inutil si oarecum nereli*i)os, anli)reli*ios. !and ne aflam in cautarea Divinului, tre&uie sa fim atenti la propriul nostru mental. Daca modul vosiru de a&ordare se realizeaza prin intermediul mentalului, veti vedea Divinul ca printr)o prisma. Daca va indreptati spre Divin in a&senta mentalului, fara voi insiva, fara nimic din ceea ce este uman+ daca mer*eti spre "l in calitate de vacuitate, vid, neant 1rara idei preconcepute, fara sa doriti sa vedeti lucrurile Intr)un anumitfel2, veti intalni un Divin fara insusiri. Toate insusirile pe care i Ie atri&uim provin din ferestrele noastre umane: noi suntem cei care ii ho)taram insusirile. 5reti sa spuneti ca nu este neaparata nevoie sa vedem cerul printr)o fereastra6 Da. Totusi, este mai &ine sa priviti cerul printr)o fereastra decat sa nu ii priviti deloc !um sa facem 1fiind intr)o camera2 pentru a vedea cerul nelimitat6 #uteti trece dincolo de fereastra, insa nu tre&uie sa ramaneti in fota ferestrei. in caz contrar, ca va ramane intre voi si cer. Tre&uie ca ea sa fie in urma voastra. Tre&uie trecut de ea, tre&uie depasita. !and ne aflam in fata cerului nelimitat, cuvintele lipsesc. "le revin imediat ce ne intoarcem in camera. Da, acest lucru se intampla, dar nu veti mai fi la fel ca inainte. %ti cunoscut ceea ce este fara structuri, ceea ce este infinit. !hiar si in prezenta ferestrei, stiti ca pentru cer nu c$isia un cadru. Nu va mai puteti insela. !hiar daca fereastra este inchisa si in camera se face intuneric, stiti ca nesfarsitul cer este acolo si nu mat puteti fi ca inainte. Imediat ce ati cunoscut infinitul, sunteti infinitul. Noi devenim ceea ce am cunoscut, ceea ce am perceput. Imediat ce ati cunoscut ceea ce este fara limite, fara frontiere, deveniti voi insiva ) intr)un anumit sens ) fara limite. !and cunoasteti un lucru, sunteti acel lucru, in cazul in care veti cunoaste dra*ostea, sunteti dra*ostea+ In cazul in care veti cunoaste ru*aciunea, sunteti in stare de ru*aciune+ in cazul in care veti cunoasic Divinul, sunteti Divinul. !unoastere insemna implinire+ a cunoaste este a fi. !ele trei ferestre se unesc intre ele6 Nu. -iecare fereastra ramane asa cum eslc. Nu fereastra este ceea ce s)a schim&ai, ci vo0 #ersoana afectiva iese si intra prin fereastra frumusetii, dar de acum inainte nu va mai ne*a e$istenta celorlalte ferestre+ ea nu va mai fi contra lor. "a va intele*e. "a va sti ca c$isia si alte ferestre care se deschid spre acelasi cer. Imediat ce ati fost su& cer, sliti ca si celelalte ferestre apartin aceluiasi spatiu. #uteti sau nu folosi alte fereslre. 5oi sunteti cei care decideti. Nu este ceva indispensa&il )o sin*ura fereastra este suficienta. !ei care suni ca RamaBrishna vor mer*e poate la alte ferestre, pentru a fi si*uri ca peste tot cerul este acelasi. Dar nu este cu adevarat necesar. % cunoaste cerul este suficient. !ei care fsi pun intre&ari, cei care sunt curiosi, vor trece prin alte ferestre. nii o fac, altii nu. n lucru este si*ur: cei care au cunoscut cerul deschis nu mai nea*a e$istenta diverselor ferestre si a diverselor modalitati de a&ordare. "i vor confirma faptul ca toate ferestrele duc spre aceeasi tinta. %semenea persoane au un spirit reli*ios, nu sectar. (piritul sectar ramane In fata ferestrei+ spiritul reli*ios a depasit)o. -erestrele sunt In numar infinit. !ele despre care am vor&it sunt tipurile principale, dar nu sin*urele. "$ista numeroase alte com&inatii. "$ista cate o fereastra pentru fiecare t$nstiinfa, pentru fiecare fiinta umana6

Da. intr)un anumit sens, fiecare ajun*e la Dumnezeu printr)o fereastra specifica. -iecare fereastra este fundamental diferita de toate celelalte. -erestrele, sectele, sunt nenumarate. -lecare fiinta umana este propria ei secta. Nici un crestin nu este identic cu oricare altul, e$ista o diferenta la fel de mare intre unii si altii ca intre crestinism si hinduism. Odata ce va aflati in fata cerului, stiti ca diferentele nu provin din voi, ele sunt specifice locului in care ati stat. "le sunt In casa in care ati trait, in ceea din care ati privit si perceput lucrurile, dar nu in fiinta voastra ca atare. !and ajun*eti in fata cerului, intele*eti ca ati facut intotdeauna parte din el. !erul vazul din interiorul casei este identic cu cel vazut din e$terior. Odata ce am parasit)o, stim ca &arierele nu erau reale. Nici chiar un zid nu reprezinta o limita pentru cer+ el nu a impartit a&solut deloc cerul. [idul creaza impresia divizarii cerului+ ca aceasta casa este a mea, si cealalta a voastra, ca e$ista un cer tn casa mea, si unul in casa vostra. Dar imediat ce cunoasteti cerul in sine, impartirile ) diferentele ) dispar. Individul ca atare a disparut. 5alul nu mai este, ramane doar oceanul. 5a reintoarceti in casa voastra, dar )de acum ) fara sa mai c$isie o diferenta intre cer si voi. (epare ca nu au e$istat decat foarte putini crestini care sa fi ajuns su& cerul li&er, de unde sa fi revenit cu astfel de conceptii. (unt cativa: sfantul -rancisc "cBhart, 'ohme... "i nu au vor&it despre acelasi cer, nu6 Nu aveau cum sa o faca. !erul era acelasi, insa descrierile lor suni o&li*atoriu diferite. !eea ce esic identic e o&iectul descrierilor lor. #eniru cei care nu cunosc o&iectivul descris, descrierea reprezinta totul. In acest caz, diferentele sunt enorme. !eea ce este descris nu esic decat o selectie, o ale*ere. Nu se poate descrie tot. (i ceea ce este redat prin scris este lipsii de viata. (fantul -rancisc nu poate face aceeasi descriere ca si Mahomed, deoarece descrierea nu provine din cer, ci din structura, din individualitate. "a provine din minte: din memorie, din educatie, din e$perienta+ ea depinde de cuvinte, de ra&aj, de secta, de modul de viata. Toate acestea o modeleaza. Din motive ce tin de intele*ere, o descriere nu este niciodata strict individuala, ea tine cont de comunitate+ altfel ar fi un esec total Daca imi descriu e$perienta intr)un lim&aj care imi este propriu doar mie insumi, nimeni nu va intele*e despre ce vor&esc. !and am cunoscut cerul, eram a&solut sin*ur. 0im&ajul, cuvintele, erau a&sente, insa ceea ce spun este destinat celor care nu cunosc cerul. Tre&uie deci sa vor&esc lim&a lor, tre&uie sa recur* la un lim&aj pe care il foloseam inainte de e$perienta mea. (fantul -rancisc foloseste un lim&aj crestin. Dupa parerea mea, reli*iile nu se deose&esc intre ele decat prin lim&aj. !restinismul este un lim&aj specific inventat de Iisus !hristos. :induismul esie un alt lim&aj, iar &uddhismul un altul. Numai ca, atunci cand nu cunoastem decat lim&ajul, cand nu am facut e$perienta, diferentele intre o reli*ie ti alte suni ) o&li*atoriu ) uriase. Iisus vor&ea de "imparatia tui Dumnezeu", deoarece folosea termeni inteli*i&ili pentru auditoriul sau. !uvantul ,imparatie, era inteles de unii si nu era inteles de altii. %poi a urmat crucea, evenimentul crucificarii. !ei care il intele*eau pe Iisus stiau ce intele*ea el prin "imparatia lut Dumnezeu"+ ceilalti au crezut ca se refera la imparatia de pe pamant. Iisus nu ar fi putut sa foloseasca acelasi voca&ular ca 'uddha. %ceasta din urma n)a vor&it niciodata de "imparatia lui Dumnezeu" din mai multe motive. Iisus provenea dintr) o familie saraca, astfel incat lim&ajul sau era acela al unui om din clasa lui sociala. #entru

un om sarac, cuvantul imparatie, este foarte semnificativ. #entru 'uddha insa, care era print, nu era cazul. 'uddha a devenii cersetor iar Iisus a devenii re*e. Nu puica fi altfel. Tocmai polul opus devine semnificativ. #olul necunoscut traduce necunoscutul. #entru 'uddha a cersi era un lucru a&solut necunoscut+ ci lua deci forma necunoscutului, forma cersetorului. Dupfl parerea sa, &hiBBhu 1cersetorul2 deveni cuvantul cel mat incarcai de sens. 'hiBBhu este un cuvant iesit tlin uz In India, unde e$ista un numar incalcula&il de cersetori. in locul sau, se foloseste cuvantul s/ami 1maestru2. !el care devine un sann3asin, care renunta la lume, devine un s/ami, un maestru. Insa cand 'uddha s)a retras din lume, el a devenit un &hiBBhu, un cersetor. #entru 'uddha, acest cuvant avea un sens pe care Iisus nu putea sa i)I dea. , Iisus folosea termeni pe care ii imprumutase din cultura iudaica. Ope) ) idificari pe ici pe colo, dar nu putea sa schim&e lim&ajul tn tate, caz in care nimeni nu l) ar fi inteles. Deci, dintr)un anumit punct de vedere, el nu era crestin, fn timpul sfantului -rancisc, cultura crestina isi dezvoltase propriul ei lim&aj. in virtutea acestui fapt, putem spune ca sfantul -rancisc era mai crestin decat insusi !hristos. !hristos a ramas iudeu+ intrea*a sa e$istenta a avut loc in conformitate cu modul de a trai iudaic. Nu ar ii putut sa fie altfel. Daca sunteti crestini prin nastere, crestinismul risca sa nu fie prea su*estiv pentru voi. #oate nu sunteti deloc sensi&il la el, !u cat cunoasteti mai &ine lim&ajul sau, cu atat acesta va devine mai indiferent. Nu mai perceperi misterul. #entru un crestin, starea de spirit hindusa prezinta o atractie, o semnificatie mai mare. -iindu)i necunoscuta, ea e$prima in primul rand necunoscutul. Dupa parerea mea, este mai &ine sa nu se ramana la reli*ia de ori*ine. %titudinile si credintele care provin din educatie, tre&uie sa fie refuzate, in caz contrar aventura nu va incepe niciodata. De asemenea, nu tre&uie nici sa ramanem in locul de nastere, ci (a mer*em in re*iuni necunoscute si sa e$perimentam &ucuria vietii care rezulta de aici. (e intampla sa nu putem intele*e tocmai lucrul care credem ca il cunoastem cel mai &ine. %stfel, un crestin crede ca a inteles crestinismul, iar aceasta convin*ere devine o &ariera. n &uddhist crede ca intele*e &uddhismul, deoarece cunoaste aceasta reli*ie, si insasi impresia lui de a o intele*e se transforma intr)o limita. Numai necunoscutul poate deveni ma*netic, ocult, esoteric. !ircumstantele nasterii tre&uie depasite. Daca ne)am nascut crestini sau hindusi, acest fapt se datoreaza circumstantelor. Nu tre&uie sa ramanem le*ati de conditiile de nastere. in ceea ce priveste reli*ia, tre&uie sa renastem. Mer*eti spre zonele necunoscute, acolo unde va asteapta e$tazul, unde incepe e$plorarea. intMin anumit sens, reli*iile sunt complementare. "le tre&uie sa se sprijine intre ele, sa se accepte intre ele. !restinii, hindusii, evreii, tre&uie sa cunoasca e$tazul convertirii. "l este cel care pune &azele transformarii. -iecare occidental care vine in Orient invata ceva. (tarea de spirit orientala este atat de diferita de a sa, incat el nu o poate incadra In clasificarile care ii sunt familiare. "a este atat de opusa lucrurilor care ii sunt o&isnuite, incat pentru a o intele*e tre&uie sa se schim&e.

!azul invers este la fel de adevarat, tre&uie sa De adevarat. Orientalul tre&uie sa fie alat de receptiv incat necunoscutul, neo&isnuitul sa provoace in el schim&area. in India ar fi imposi&il sa se creeze o reli*ie ca si crestinismul. Noi nu am putea ela&ora o teolo*ie, fonda &iserica. 5aticanul. Noi am construit temple, dar nu avem o &iserica. (piritul oriental este in esenta sa, ilo*ic, astfel incat el este ) dintr)un anumit punct de vedere) haotic. "l este o&li*atoriu individual, si nu are calitati de or*anizare. n preot catolic este ceva foarte specific "l a fost educat in scopul de a se inte*ra inir)o or*anizatie. "l este o veri*a intr)o ierarhie. (i aceasta functioneaza. 'iserica fondata, ierarhia, au un caracter lo*ic, si in acest fel crestinismul s)a putut raspandi in lume. :indusii nu au incercat niciodata sa converteasca pe nimeni. !hiar daca cineva s)a convertit de la sine, hinduismul este foarte rece in privinta lui, :induismul nu este o reli*ie care sa ai&a simtul convertirii si al or*anizarii. "a i*nora clerul in sensul catolic al acestui termen, !alu*arul hindus este un individ care e$ista+ el nu apartine unei ierarhii, nici unei &iserici formate. "l este fara radacini. Din punct de vedere pamantesc, modul lui de a&ordare pare ) cu si*uranta ) un esec, dar din punct de vedere individual, al profunzimilor intime, acesta este )dimpotriva ) o reusita asi*urata. 5ivcBananda era foarte atasat crestinismului. "l a creat ordinul lui RamaBrishna, care se inspira din cultul catolic. %ceasta modalitate este foarte straina Orientului+ ea este tipie Occidentala. 5iveBananda nu avea deloc un spirit Oriental. (i lot asa cum spun despre 5iveBananda ca era Occidental, tot astfel spun despre maestrul "cBhart si sfantul -rancisc ca sunt )in esenta lor ) Orientali. Iisus insusi era Oriental+ crestinismul, dimpotriva, este Occidental. Iisus avea un spirit fundamental Oriental+ el era conira &isericii, contra or*anizarii. 0a acest nivel este conflictul. (piritul Occidental functioneaza in termeni ai lo*icii, ai ratiunii, ai sistemului, a dovezilor. "l nu poate mer*e In profunzime, el ramane la suprafata+ el are tendinta de e$pansiune dar nu de identitate. Reli*iile or*anizate suni deci, peniru noi, an val "le tre&uie sa dispara pentru ca noi sa putem vede a cerut Da. "le acopera fereastra. (unt o&stacole. (piritul Occidental va tre&ui sa creasca, ta fel ca si aceia orientat6 (piritul Occidental poate cunoaste reusita in stiinte, dar nu in constiinta reli*ioasa. De fiecare data cand se naste un spirit reli*ios, chiar si in Occident, el este Oriental. 0a "cBhart, la 'ohrae, insusi felul *andirii este Oriental. De fiecare data cand se naste un spirit stiintific in Orient, el este o&li*atoriu Occidental. Orientul sj Occidentul nu suni deci spatii *eo*rafice. Occident inseamna aristotelian si Orient ne)aristotelian+ Occidentul insemna echili&ru iar Orientul ne)echili&ru+ Occidentul insemna rational si Orientul irational. Tertullian fi*ureaza printre spiritele cele mai Orientale din Occident. "l a spus: "!red in Dumnezeu pentru ca e imposi&il sa crezi. !red in Dumnezeu pentru ca c a&surd." lata insasi &aza spiritului Oriental: pentru ca e a&surd. Nimeni nu spune acest lucru in Occident. (e spune ca nu tre&uie crezut un lucru decat daca este rational. in caz contrar, este numai o credinta, o superstitie. Maestrul "cBhart avea, la randul Iui, o *andire Orientala. "l a spus: "Daca voi credeti in posi&il, aceasta nu este o credinta. Daca voi credeti in dovada, acesta nu este un fapt

reli*ios. #osi&ilul si dovada apartin stiintei. !eea ce depaseste *andirea nu vine asupra voastra decat daca voi credeti in a&surd." O asemenea conceptie nu este Occidentala, ci Orientala. !onfucius avea, el insusi, un mod de *andire Occidentala. Occidentalii il pot intele*e, Insa nu)l pot intele*e pe 0ao)Tse. 0ao)TXe a spus: "Nefiresc este cel care se limiteaza doar la ratiune. % fi rational, rezona&il, nu este suficicnl. Irationalul tre&uie sa ai&a locul sau. !eea ce este, simultan, rational si irational, este cumpatat." O *andire perfect rationala nu este echili&rata. Ratiunea are, la randul ei, coltul ei intunecat de irationalitatc. !opilul se nasie intr)o matrice o&scura. -lorile se nasc In intuneric, cu radacinile in*ropate in pamant. O&scuritatea nu tre&uie sa fie refuzata+ ea constituie &azele. "a reprezinta ceea ce este mai semnificativ, mai &o*at In viata. 8andirea Occidentala tre&uie sa contri&uie la munca terestra prin stiinta, nu prin reli*ie. 8andirea Orientala, la randul ci, nu Isi poate duce contri&utia decat in domeniul reli*iei. (tiinta si reli*ia se completeaza. Daca putem sa intele*em simultan diferentele lor si complementaritatea lor, va rezulta o cultura mondiala vala&ila. Daca avem nevoie de concursul stiintei, ne adresam Occidentului. Dimpotriva, daca Occidentul creaza o reli*ie aceasta nu poate fi decat o teolo*ie, in Occident, se *asesc dovezi pentru a se convin*e de e$istenta lui Dumnezeu. % se convin*e de e$istenta Iui Dumnezeu este un lucru de neconceput in Orient Nu putem dovedi e$istenta lui Dumnezeu. Dorinta in sine este lipsita de sens. "Tot ceea ce este demonstra&il, nu este Dumnezeu, ci o concluzie stiintifica. #cnlru Orient, Divinul nu poate K demonstrau !andva veti plictisi de demonstratii, taceti saltul in e$perienta, in Divin. 8andirea Orientala nu poate fi altfel decat pscudo)stiintifica, la fel cum *andirea Occidentala nu poate fi decat pscudo)reli*ioasa. in Occident, voi nu :iii creat decat o vasta teolo*ic, nu si o traditie reli*ioasa. in acelasi fel, de fiecare data cand facem eforturi stiintifice in Orient, noi nu creem decat tehnicieni, si nu oameni de stiinta, oameni care au o cunoastere stiintifica, in nici un caz inovatori, creatori. In consecinta, venind in Orient, uitati *andirea voastra occidentala, altfel nu veti intele*e nimic, si veti lua aceasta neintele*ere drept intele*ere. (tarea de spirit de aici este diametral opusa celei ce va este proprie. (i numai polii opusi sunt complementari, ca principiul masculin si cel feminin. 8andirea orientala este feminina, ceea a Occidentului este masculina. %ceasta din urma este masculina. 0o*ica este neaparat a*resiva, violenta. 8andirea reli*ioasa este receptiva, la fel ca o femeie. "a nu poate decat sa)7 primeasca pe Dumnezeu, nu sa)I inventeze sau sa)4 descopere. Tre&uie sa fie la fel ca o femeie: total receptiva, deschisa, in stare de asteptare. "ste ceea ce intele*em prin meditatie: a fi deschis si in stare de asteptare. RamaBrislina a spus ca modalitatea de a&ordare &haBti arji cea mi &una pentru epoca noastra. "ste adevarat6 Nu. RamaBrishna a spus ca &haBti 3o*a era modul de a&ordare cel mai potrivit, pentru ca asa era pentru el. "ra fereastra fundamentala datorita careia ci a ajuns su& cerul li&er. Nu se pune pro&lema unui mod de a&ordare care sa fie sau nu potrivit unei epoci determinate. "ste de neconceput sa *andim in acesti termeni.

(ecolele par a fi contemporane. Noi parem sa fim la fel, dar poate ca na este asa. #oate ca cu traiesc cu douazeci de secole in urma. Nimic nu apartine doar trecutului. #entru unii, trecutul este prezentul. Nimic nu apartine numai viitorului. #entru unii, viitorul este prezentul. (i nimic nu apartine doar prezentului. #entru o anumita persoana prezentul este trecutul, pentru o alta prezentul este cel care va veni. in consecinta, nu se poale afirma nimic cate*oric In le*atura cu epocile ca atare. RamaBrishna avea un spirit devotional. "i l)a atins pe Dumnezeu prin ru*aciune si prin iu&ire ) prin devotiune. %stfel s)a realizat el, si a crezut ca aceasta calc era adecvat pentru toata lumea. "l nu putea sa Intelea*a cat de dificila ar putea sa fie pentru altii. Oricat de multa !ompasiune am avea, il vedem intotdeauna pe celalalt prin filtrul propriilor noastre e$periente. %stfel, pentru RamaBrishna, calea parea sa fie &haBti 3o*a: 3o*a devotiunii. Daca vrem sa *andim in termeni de epoca, putem spune ca epoca noastra este cea mai intelectuala, cea mai stiintifica, cea mai tehnolo*ica ) cea mai putin devotionala, cea mai putin afectiva. !eea ce RamaBrishna crede ca i se potriveste lui, era ) fara indoiala ) potrivit pentru cei care *ravitau in jurul sau, Insa el insusi nu a atras niciodata multa lume. #rin *andirea sa, el se situeaza in cate*oria ne)tehnolo*ica, ne)stiin)tifica. "ra un om simplu, fara educatie, necunoscand nimic din lume in sens lar*, astfel incat invatatura sa tre&uie inteleasa In functie de lim&ajul satului sau. "l nu isi putea im*ina viitorul. -acea parte, inainte de orice, din lumea satului, acolo unde intelectul nu conta, si unde emotia era totul. "l nu este un om al timpurilor noastre. !eea ce spunea era foarte potrivit pentru lumea in care traia, dar nu este aplica&il lumii in care traim noi. !ele trei tipuri de spirit: intelectual, activ si afectiv au e$istat intotdeauna. 5a e$ista intotdeauna un echili&ru Intre ele, la fel cum e$ista Intotdeauna un echili&ru intre masculin si feminin. %cesta nu este niciodata rupt pentru multa vreme. (i daca este, el nu va intarzia sa se refaca. in Occident acest echili&ru este rupt. Intelectul predomina. !and RamaBrishna spune: "Devotiunea este calea epocii noastre", cuvintele sale pot avea un ecou in voi tocmai din aceasta cauza. Dar 5iveBananda a sustinut faptul contrar. !um echili&rul a fost pierdut si in Orient, 5ivcBa) nanda B fost ) In primul rand ) un taieft$Bual. Doar pentru a face pereche cu e$trema care predomina. "ste vor&a, intr)un anumit fel, de o complementaritate RamaBrishna apartinea tipului de spirit aftetiv, iar principalul sau discipol tipului de spirit intelectual. Nu putea fi altfel. -emininul si masculinul formeaza un cuplu. RamaBrishna este a&iolui feminin: nea*re)sr;), receptiv. #ro&lema se$ului nu se *aseste doar in domeniul &iolo*ic, ci Hpeste tot in orice domeniu, cand e$ista o polaritate, e$ista si se$ si atractia contrariilor. V 5ivcBananda nu a fost atras niciodata de intelectuali, nu ar fi avut cum nu era opusul lor polar. 'en*alul avea mari intelectuali. 5iveBa)nanda i)a vizitai, si s)a intors acasa cu mainile *oale. RamaBrishna era onid cel mai putin intelectual 1Hcare il putea intalni. "lcra tot ceea ce 5iveBananda nu era, lot ceea ce el caula sa fie. i 5iveBananda era e$act opusul lui RamaBrishna. in consecinta, ceea ce a invatat el in numele lui RamaBrishna nu este in conformitate cu *andirea acestuia. !a urmare, cei care ajun* la invatatura luiRama)Brishna prin 5iveBananda, nu o pot intele*e deloc. !ei care inte.le* in)terpietarea pe care a dat)o 5iveBananda sunt incapa&ili sa)4 intelea*a tocmai pe RamaBrishna. Interpretarea este realizata prin polul opus.

!ei care spun: "-ara 5iveBananda nu am fi puiut sa)4 cunoastem pe RamaBrishna", au oarecum dreptate. %ceasta nu ar fi putut fi niciodata accesi&il lumii fara 5iveBananda. Numai ca, tot ceea ce ajunjem sa cunoastem din RamaBrishna prin intermediul lui 5ive) Bananda este fundamental fals, o interpretare *resita, in masura in care spiritele lor se opun unul altuia. RamaBrishna nu discuta nicio)daia, 5ivcBananda face acest lucru. #rimul esta incult, al doilea era un om educat. !eea ce 5ivcBananda a spus despre RamaBrishna nu este decat reflectarea propriei sale fiinte. Nimic nu este autentic ) si nici tu poate fi. Todeauna lucrurile s)au intamplat asa, tot asa se vor petrece si in continuare. 'uddha atra*e oameni care se afla la polul opus. Mahavi)Iisus ii atra* pe cei care, din punct de vedere spiritual, apartin celuilalt se$. Iar acesti poli opusi creaza or*anizatia, ordinul. "i incep sa interpreteze in mod rational. Discipolii insisi falsifica *andirea maestrului lol %stfel se intampla, si nu putem schim&a nimic. 44. INTR"'%R"% !OR"!T% Nu puneti intre&ari teoretice. Teoriile rezolva putine lucruri, ele seamana mai multa confuzie Daca nu ar e$ista teorii, ar fi mai putine pro&leme. De fapt, intre&arile provin din faptul ca e$ista teorii Nu puneti nici Intre&ari filozofice. %cestea nu sunt intre&ari decat in aparenta. De aceea ele nu au putut primi niciodata raspuns. O intre&are care este intr)adevar o intre&are, primeste un raspuns. in caz contrar, ea nu este decat o confuzie lin*vistica, si nu poate primi niciu)nul. -ilozofia4 s)a incapatanat sa puna intre&ari de mai multe secole, insa chiar si in zilele noastre ) intre&area ramane aceeasi. !hiar daca dam un raspuns unei intre&ari filozofice, acesta nu este niciodata un raspuns, deoarece pro&lema in sine este falsa. "a nu este destinata sa primeasca un raspuns, fiind astfel conceputa incat, In realitate, nici un raspuns nu este posi&il Nu puneti, in nici un caz,4ntre&ari metafizice. De e$emplu, daca intre&ati cine a creat lumea, nimeni nu va poate raspunde. intre&area vostra este a&surda. Nu datorita faptului ca intre&arile metafizice nu sunt intre&ari reale, insa nu le putem da un raspuns. 0e putem rezolva, dar nu le putem raspunde. #uneti intre&ari personale, intime, e$istentiale. Tre&uie sa intele*eti ce vreti intr)adevar sa stiti. "ste acesta un lucru care are un sens pentru voi6 Daca vi se raspunde, se va deschide oare o noua dimensiune in voi6 "$istenta voastra va fi oare im&o*atita6 -iinta voastra va fi transformata intr)un fel sau altul6 Doar altfel de intre&ari sunt reli*ioase. Reli*ia se ocupa de pro&leme, nu de intre&ari. O intre&are poate proveni din simplul fapt al curiozitatii, in timp ce o pro&lema este intima si personala. "a va priveste pe voi: voi sunteti pro&lema. #e cand intre&area si voi ) sunt doua lucruri distincte. Deci inainte de a intre&a, indiferent ce, patrundetj piofund in interiorul vostru pentru ca intre&area sa fie intima si personalX pentru ca ea sa se refere la un punct care nu este clar pentru voi, in cate sunteti implicati voi insiva. Numai in acest caz veti primi un ajutor. 99 G Destinul nostru este determinat dinainte6

Destinul nostru este ) simultan ) determinat dinainte si nu. !ele doua raspunsuri sunt corecte, si asa se intampla pentru toate intre&arile ce se refera la viata. Dintr)un anumit purtet de vedere, totul este determinat dinainte. "ste cazul a tot ceea ce osie fizic, material, a tot ceea ce este mental. "$ista Insa o parte a fiintei voastre unde nimic nu este determina&il sau previzi&il. "sic constiinta. Daca va identificati cu corpul vostru si cu e$istenta voastra materiala, alunei viata voastra este determinata, in aceeasi masura, de le*ea cauzei si efectului. (unteti ca o masina. insa, in cazul In care nu va identificati cu e$istenta voastra materiala, aici cu corpul vostru, nici cu mintea voastra 1daca va percepeti ca distinct si diferit de corp si de minte, ca fiind superior lor si transcendent2, atunci constiinta voastra e:te transcendenta si este li&era de predestinare. "a este spontana, li&era. !onstiinta daruieste li&ertatea, materia aduce cu sine sclavia. Deci, predestinarea e$ista sau nu, aceasta depinde di+ voi. Daca spuneti: ,"u nu sunt decat corpul meu", viata voastra este In intre*ime determinata. !ei care spun ca omul nu este decat un corp nu pot sa pretinda ca predeterminarea nu e$ista. De o&icei, cei care nu cred in e$istenta constiintei, nu cred nici in predeterminare, in timp ce aceia care au un spirit reli*ios si cred in constiinta, de o&icei cred in predeterminare. in consecinta, cuvintele mele pot parea foarte contradictorii, dar in realitate nu sunt deloc asa. !ei care sunt constienti cunosc li&ertatea, deoarece numai fiintele spirituale pot spune ca nimic nu este determinat Dar acest lucru nu II puteti intele*e decat in cazul in care nu e$ista nici un fel de identificare cu corpul. Daca va *anditi ca duceti doar o e$istenta materiala, nu e$ista nici o li&ertate posi&ila. in materie, li&ertatea este imposi&ila, materia insemnand ceea ce nu poate fi li&er. "a este prizoniera lantului cauzal. !el care ajun*e la constiinta, la iluminare, paraseste in intre*ime tinutul cauzalitatii. in cazul lui, toiul este imprevizi&il. Nu puteti afirma nimic despre el. "l traieste o viata noua in fiecare clipa+ e$istenta sa devine atomica. "$istenta voastra este un fel de lant din care fiecare veri*a este determinata de trecut. 5iitorul vostru nu csie propriu)zis viilor, ci un su&produs al trecutului. Trecutul este cel care determina, modeleaza, formuleaza si conditioneaza viitorul vostru. Din acest moliv, el este previzi&il. (Binner spune ca e$istenta esic la fel de previzi&ila ca orice altceva. (in*ura dificultate provenind din faptul ca noi nu am conce)pui inca mijloacele care sa ne permita sa cunoastem intre*ul trecut. #entru cazul persoanelor asupra carora (Binner si)a realizat e$perientele, are dreptate: e$istenta lor este, in cele din urma, previzi&ila. %ceste e$periente s)au facut cu anumite persoane, iar (Binner si)a dat scama ca erau toate fiinte mecanice, ca nu e$ista in ele nimic care sa fie asimila&il li&ertatii. Dar studiul sau este limitat. Nici un 'uddha nu a imral in la&oratoarele sale pentru a se supune e$perientelor sale. Daca e$ista, chiar si numai o sin*ura fiinta care sa fie li&era, care sa nu fie nici mecanica, nici previzi&ila, toata teoria lui (Binner se pra&useste. Daca in toata istoria speciei umane, *asim o sin*ura fiinta li&era si imprevizi&ila, omul este potential li&er si imprevizi&il. 0i&ertatea e$ista sau nu, in functie de modul in care puneti accentul: asupra constiintei sau asupra corpului. Daca sunteti in intre*ime orientat catre e$terior, intrea*a voastra viata este determinata. (au aveti o viata interioara6 Nu raspundeti imediat. Nu spuneti: "(unt (inele". Daca simtiti ca nu se misca nimic in interiorul vostru, admiteti acest lucru.

!orectitudinea voastra va fi primul pas pe care II faceti in sensul li&ertatii interioare care *enereaza constiinta. Daca intrati in profunzimile voastre, veti remarca faptul ca tot ceea ce sunteti provine in intre*ime din lumea e$terioara: corpul vostru si *andurile provin din ea, chiar si eul vostru provine din mediu. De aceea va pasa atat de mult de parerea celorlalti, de aceea sunteti in intre*ime su& dominatia lor. Opinia lor asupra voastra se poate modifica in fiecare clipa. "ul vostru, corpul vostru, *andurile voastre, provin de la ci. (i lucrurile prezentandu)se astfel, ce este interior6 (unieti format din numeroase straturi de acumulari provenite din lumea e$terioara. Daca va identificati cu aceasta personalitate mostenita de Ia altii, totul va este determinat. -iti constienti de toate lucrurile din voi care provin din e$terior, avand *rija sa nu va mai identificati cu ele. (i va veni o zi fn care toate acestea vor disparea. 5eti li Inir)un spatiu *ol. (i acest spatiu *ol este ceea ce separa e$teriorul de interior, este poarta. Ne este atat de frica de neant, atat de frica de a fi *oi, incat ne a*atam de acumularile noastre provenite din lumea e$terioara. Tre&uie sa avem curajul sa nu ne mai identificam cu ele si sa ramanem In spatiul *ol. in caz contrar, veti continua sa va indreptati spre e$terior, sa va ocupati de un lucru sau altul si sa fiti satisfacuti. !lipa in care domneste a&senta, neantul, este o clipa de meditatie. Daca aveti curajul sa ramaneti in ea, intrea*a voastra fiinta se va intoarce apoi in mod automat catre interior. !and nu mai e$ista nimic ce sa va le*e de lumea e$terioara, va intoarceti spre voi insiva. (i atunci, pentru prima data, va dati seama ca e$ista in voi ceva care transcertde iot ceea ce credeti ca sunteti. Nu mai sunteti devenire, ci fiinta. Iar fiinta este li&era+ nu este nimic care sa poata determina. "a este li&ertate a&soluta, mai presus de atin*erea cauzalitatii. %ctiunile voastre prezente au o le*atura cu cele din trecut. O actiune % creaza o situatie care face posi&ila o actiune ', actiune care permite realizarea actiunii ! (uma actiunilor voastre prezente este le*ata de trecut, si acest lant se intinde pana la inceputul fara sfarsit si se va perpetua pana la sfarsitul nelimitat. Iar viata voastra nu este determinata numai de propriile voastre actiuni, ci si de acelea ale tatalui vostru si ale mamei voastre+ ele au continuitate. %ctiunile societatii, ale istoriei ) tot ceea ce s)a intamplat pana in prezent ) sunt le*ate, intr)un fel sau altul, de actiunile voastre prezente. intrea*a istorie infloreste in voi. Tot ceea ce a fost posi&il sa se intample vreodata se afla in le*atura cu aYiunile voastre, astfel incat ele sunt ) in mod evident ) determinate. "le reprezinta o fractiune atat de infima in istoric... Iar istoria este o forta esentiala atat de vie, din care actiunile voastre individuale sunt o parte foarte ne*lija&ila, Mar$ a spus: "Nu constiinta este ceea care determina starea unei societati, ci societatea si starea ei sunt cele care determina constiinta. Nu marii oameni sunt cei care cladesc marile oranduiri sociale, ci tocmai acestea din urma sunt cele care creaza mari oameni." intr)un anumit sens, el are dreptate, deoarece voi nu sunteti autorii actiunilor voastre. Istoria este cea care Ie)a determinat. 5oi nu sunteti decat un e$ecutant. intre*ul proces al evolutiei s)a inscris in celulele voastre &iolo*ice. (i aceste celule se vor transmite altcuiva. !redeti ca sunteti tatal, insa in realitate nu sunteti decat o scena pe care a jucat procesul de evolutie si v)a constrans sa jucati. Nu aveti nici un control asupra actului procreatiei, de unde si puterea sa ) intre*ul proces de evolutie actioneaza prin intermediul sau.

Iata deci un e$emplu al felului in care actiunile se produc in relatie cu actiunile din trecut. Totusi, odata cu iluminarea se produce un fenomen nou, mai e$act oprirea acestei le*aturi. De acum inainte actele nu vor mai fi le*ate de altceva decat de constiinta. "le provin din constiinta in loc sa fie determinate de trecut De aceea, la o fiinta iluminata nimic nu mai este previzi&il (Binncr spunea ca dat fiind faptul ca se cunosc actele trecute, comportamentul oamenilor este previzi&il. Dupa parerea sa, prover&ul: "#utem aduce un cal aproape de apa, dar nu il putem o&li*a sa &ea.", este fals. #utem crea conditiile necesare, si calul va &ea. (i la fel cum putem forta un cal sa &ea, tot astfel voi insiva puteti fi constransi sa actionati, in masura in care actiunile voastre depind de anumite situatii, de anumite .. cisrcumslante. n 'uddha, dimpotriva, nu poate fi constrans sa &ea. !u cat insistam mai mult, eu atat consimte mai putin. Nici chiar o caldura torida, nici chiar si razele arzatoare a mii de sori, nu vor schim&a nimic Ori*inea actiunii lui 'uddha nu mai este aceeasi+ ea nu are le*atura cu nici o actiune, ci cu constiinta. Tocmai de aceea pun accentul pe constiinta. !and actionati in mod constient, actiunile voastre nu mai sunt prelun*irea altor actiuni. (unteti li&eri. (unteti voi cei care incepeti sa actionati, si nimeni nu mai poate prevedea cum veti actiona. O&iceiurile sunt mecanice, ele se repeta de la sine. (i cu cat repetitia este mai marc, cu atat mai mare este eficienta ) eficienta in sensul in care constienta devine inutila. O dactilo*rafa eficienta nu mai arc nevoie sa depuna efort, actiunea de a dactilo*rafa se realizeaza in mod inconstient. !hiar si in cazul in care *andul ei este in alta parte9 &atutul la masina nu este intrerupt. Munca este intreprinsa de corp, *andirea nu mai are nici un rol. n lucru este eficient cand certitudinea sa este atat de mare incat eroarea devine imposi&ila. Odata cu li&ertatea eroarea nu este e$clusa niciodata. O masina nu face *reseli. 8reseala apare odata cu constiinta. "$ista deci o relatie cauzala intre actiunile voastre prezente si actiunile voastre trecute. nele le determina pe celelalte. !opilaria voastra determina adolescenta voastra, iar adolescenta voastra determina &atranetea voastra. Nasterea voastra va determina moartea. Toiul !Pte determinat. 'uddha o&isnuia sa spuna: ,Realizati cauza si efectul se va produce." "ste lumea cauzalitatii, in care orice lucru este determinat. Daca actionati pe deplin constient, ima*inea se schim&a complet Totul se face dintr)un moment in altul !onstiinta este mo&ila si nu statica. :a este insasi viata, deci ea se modifica. "a este vie+ ea se lar*este st se innoieste mereu+ ca este intotdeauna noua, proaspata, tanara. !u o asemenea constiinta, actiunile voastre vor li spontane. %cest lucru Imi aduce aminte de o intamplare zett. n maestru zen ii puse intr)o zi o intre&are specifica discipolului sau. %cesta raspunse e$act cum tre&uia. % doua zi, maestrul Ii puse aceeasi intre&are. Discipolul ii spuse: "Dar v)am raspuns deja ieri7" Maestrul insista: "iti cer sa imi raspunzi din nou7" Discipolul repeta raspunsul din ziua precedenta. 0a acesta, maestrul stri*a: "Raspunsul tau nu este &un7" Discipolul, surprins, spune: "insa ieri ati apro&at. %m dedus deci ca era corect 5)ati schim&at parerea acum6"

Maestrul ii e$plica: "!eea ce repetam nu vine de la noi. Raspunsul tau provine din memoria ta, nu din constiinta ta. Daca intele*erea ta ar fi fost reala, raspunsul tau tre&uia sa fie diferii de cel de ieri, deoarece )inlrc limp ) o multime de lucruri s)au schim&at "u nu mai sunt acelasi om care ti)am pus intre&area de ieri+ astazi situatia este cu totul diferita. Tu insuti esti diferit, si totusi raspunsul a ramas identic. Daca ti)am pus aceeasi intre&are, a fost pentru a vedea daca vei repeta acelasi raspuns. Nu putem repeta nimic." !u cat sunteti mai viu, cu atat va repetati mai putin. Numai fiintele moarte pot fi coerente. 5iata este incoerenta+ viata este li&ertate. Iar li&ertatea nu este coerenta. !oerenta in raport cu ce6 !oerenta nu e$ista decat in raport cu trecutul. O fiinta iluminata nu este coerenta decat in constiinta ci, niciodata In le*atura cu trecutul ei. "a traieste in intre*ime actiunea prezenta. "a nu lasa nimic in urma, ea nu lasa nimic deoparte, fn clipa urmatoare actul este incheiat, iar constiinta ea este din nou proaspata. !onstiinta este acolo imediat ce se prezinta o situatie si fiecare actiune este indeplinita intr)o li&ertate completa, ca si cum toate situatiile ar fi traite pentru prima data. De aceea am raspuns la Intre&area voastra prin da si nu simultan. "ste da sau este nu in functie de faptul de a fi numai acumulare, e$istenta corporala, sau de a fi constiinta. Reli*ia aduce li&ertatea, deoarece ca *enereaza constiinta. !u cat stiinta va do&andi mai multe cunostinte despre materie, cu atat lumea se va afla mai mult in stare de sclavie. Materia este supusa in intre*ime le*ii cauzalitatii. Odata ce stiti ca date fiind conditiile "acestea", rezulta efectul "acela", totul este determina&il inainte de sfarsitul acestui secol, evolutia omenirii va fi determinata in mai multe feluri. !ea mai mare calamitate posi&ila nu este amenintarea nucleara. -orta nucleara nu poate decat sa distru*a. %devarata calamitate va veni din partea stiintelor psiholo*ice. "le vor ajun*e sa stie cum sa plaseze fiinta umana in intre*ime su& controlul lor. Nefiind constienti, este posi&il sa putem fi facuti sa adoptam un comportament in intre*ime predeterminat %sa cum suntem, pentru noi lotul este determinat. nul din noi este hindus, altul mahomedan. De aici provine predeterminarea si nu li&ertatea. "ste decizia parintilor nostri, a societatii. nul din noi este doctor, celalalt in*iner. #rofesia noastra ne determina comportamentul nostru. Ne aflam deja su& un permanent control, cu toate ca metodele raman inca primitive. Tehnici mai ela&orate vor avea puterea sa determine comportamentul nostru intr)un asemenea *rad, incat nimeni nu va mai fi in masura sa spuna ca sufletul e$ista. Daca fiecare din atitudinile voastre este astfel determinata, care va fi pentru voi semnificatia sufletului6 %titudinile voastre pot fi determinate datorita modificarilor chimice din or*anism. Daca vi se da alcool, comportamentul vostru se modifica. (tarea chimica a corpului vostru fiind modificata, se intampla la fel si cu comportamentul vostru. %u e$istat perioade in care tehnica tantrica ultima consta in a a&sor&i &auturi alcoolice fara sa rezulte o pierdere a constientei !onform lantrismului numai aceia care vor ramane constienti in imprejurari in care, in *eneral, se cade in inconstienta, pot cunoaste iluminarea. Daca modificarile chimice din or*anism altereaza constiinta, atunci ce este constiinta6 Daca o injectie va poate face inconstienti, insemna ca su&stanta chimica csic mai puternica decat constiinta voastra. !onform tantrismului, este posi&il ca puterea dro*urilor sa fie depasita si sa ramanem constienti. (timulul a fost introdus, dar atitudinea care tre&uie sa rezulte nu mai vine.

Dorinta se$uala este un fenomen chimic. "sie provocata de o anume cantitate a unui hormon specific. %stfel, va identificati cu dorinta. #oate o veti re*reta odata ce corpul isi va li re*asit echili&rul chimic normal. Insa re*retele voastre sunt lipsite de sens. !and fenomenul se va produce din nou, veti actiona Ia fel ca inainte. Tocmai de aceea tantrismul a inclus practici se$uale. Daca dorinta voastra este ine$istenta intr)o situatie pur se$uala, insemna ca sunteti li&eri. #ro&lema modificarilor chimice ale or*anismului este de mult depasita. %veti un corp, dar nu sunteti acel corp. -uria este, de asemenea, un fenomen chimic 'iochimistii vor avea In curand posi&ilitatea de a va face impasi&ili in fata furiei si a dorintei se$uala. !u toate acestea, nu veti fi un 'uddha. 'uddha nu era la adapost de furie. "a putea e$ista in el, dar fara sa)i simta efectul. Daca va controlati modificarile chimice ale or*anismului, nu mai puteti li furiosi. !onditia chimica *eneratoare a sentimentului de furie nc8ind prezenta, efectul furiei nu poate c$isia. (au daca hormonii se$uali au fost eliminati din corpul vostru, nu mai e$ista e$citatie se$uala. Dar, In realitate, conteaza prea putin daca sunteti sau nu e$citati din punci de vedere se$ual, ca sunteti sau nu furiosi. !eea ce conteaza este sa ajun*eti sa fiti constienti inir)o situatie care nu apare decat in inconstienta. Daca va *asiti intr)o asemenea situatie, meditati asupra ci. "a este o ocazie ce nu tre&uie scapata. Daca sunteti *elos, meditati asupra *eloziei voastre. "ste momentul cel mai potrivit. Mecanismul chimic al corpului lucreaza. "l doreste sa deveniti inconstienti+ el vrea sa va comportati ca si cum ati fi ne&uni. -iti constienti. 0asati *elozia sa fie, nu o reprimati. -iti constienti de ca, fiti martori. in caz de furie, fiti martorul propriei furii+ in caz de e$citatie se$uala, fiti martor al acestei e$citatii. 0asati sase desfasoare tot ceea ce se intampla in voi si meditati Ia situatie in ansam&lul ei. !u cat constiinta voastra este mai profunda, cu atat sansele e$istentei unui comporta, raent determinai sunt mai mici. 5a eli&erati MoBsha, li&ertatea, nu inseamna nimic altceva. %ceasta implica o constiinta li&era, pe care nimic nu o mai poate determina, GH 9 !e este iu&irea divina6 !um e$perimenteaza o .iinfa iluminata iu&irea6 Mai intai sa e$aminam intre&area in sine. !u si*uranta ca ati asteptat inainte de a o pune. Ideea de a o face nu v)a venit in clipa de fata, ci cu putin timp inainte. "a astepta sa 8e pusa, ea va o&li*a sa o faceti. !eea ce a determinai aceasta intre&are este memoria, nu constiinta. Daca ati fi fost constient in aceasta clipa, daca ati fi trait in clipa prezenta, ati fi pus o alia intre&are. Daca ati fi ascultat ceea ce spuneam, aceasta intre&are nu avea cum sa va vina in minte. Daca ea era prezenta in *andirea voastra, nu ati inteles nimic din ceea ce am spus. !and o intre&are ocupa mintea, acest lucru creaza o tensiune, lensiune care va impiedica sa fiti aici. Iar constiinta voastra nu mai poate aYiona li&er. Daca intele*eti acest fucru, puiem incepe sa e$aminam pro&lema dvs. "a este vala&ila in esenta ei, dar *andirea care a conccpul)o nu este sanatoasa. %tentia tre&uie sa fie prezenta clipa de clipa, nu numai in actiuni ci si in intre&ari si in orice *est. Daca ridic de*etul si aceasta nu este decai un o&icei, atunci insemna ca nu imi stapanesc corpul. Dar daca *estul meu este e$presia spontana a unui lucru prezent ) in aceea clipa ) in consiiinta mea, esie cu toiul altceva.

8esturile unui predicator crestin sunt toate predeterminate. 0e)a invatat. %m vizitat intr)o zi o scoala de teolo*ic. Dupa cinci ani se o&tine titlul de doctor in teolo*ie, ceea ce este a&surd. % fi doctor in teolo*ie este cea mai mare prostie. 0a scoala respectiva studentii erau invatati a&solut tot ce era necesar: cum sa stea pe un scaun, cum sa inceapa sluj&a, cum sa cante imnul, cum sa)i priveasca pe credinciosi, unde sa se opreasca, unde sa faca o pauza. "rau invatati ca sa faca a&solut toi, in cele mai mici amanunte. O asemenea pre*atire tara rost tre&uie sa inceteze. "ste o calamitate. %stfel, traiti in prezent. Nu hotarati dinainte sa faceti aceasta sau cealalta. incercati sa intele*eti ca aceasia intre&are asupra iu&irii era prezenta in minlca voastra, ca ea &atea la poarta mintii voasire fara ince)lare. N)ati inteles a&solut deloc ceea ce spuneam, din cauza ei. (i in momentul in care incep sa raspund, mintea voastra inventeaza o alta intre&are. (i, din nou, sunteti a&sent. !eea ce spun nu se refera doar la un caz particular+ acest lucru se refera la fiecare din voi. #entru a reveni la raspuns, sa spunem ca toata iu&irea este divina, astfel incat faptul de a vor&i de iu&ire divina este fara sens. 8andirea esie insa a&ila. "a isi spune: "(tiu ce este iu&irea. Nu stiu insa ce este iu&irea divina., in realitate, noi nu stim ce este iu&irea. Iu&irea este unul din su&iectele cele mai putin cunoscute. (e vor&este mult despre ea, dar nu o traim. "ste un siretlic at mentalului sa vor&easca despre ceea ce nu Iraieste. 0iteratura, poezia, muzica, dansul, totul are in centru iu&irea. Daca iu&irea ar fi e$istat cu adevarat, nu s)ar fi vor&it atat de mult despre ea. % vor&i prea mult despre un lucru este semnul ine$istentei sale. % vor&i despre lucruri care nu sunt reprezinta o su&stituire. #rin cuvant, prin lim&aj, prin sim&oluri, prin arta, noi cream iluzia e$istentei lor. !ei care nu stiu ce este iu&irea pot scrie poeme mai frumoase pe aceasta tema decat altii care au trait e$perienta dra*ostei, deoarece la ei *olul este mult mai mare. (i tre&uie sa)4 umple. Tre&uie sa *aseasca un inlocuitor al iu&irii "ste mai &ine sa intele*em mai intai ce este iu&irea, pentru ca daca va puneti intre&area referitoare la iu&irea divina, prin aceasta se su&intele*e ca stiti ce este iu&irea. (i nu este deloc asa. !eea ce intele*em prin iu&ire nu este iu&ire. Tre&uie mai intai inteles falsul inainte de a ne putea intoarce spre reaV, spre adevarat. !eea ce intele*em prin iu&ire nu este ) de fapt ) decat un capriciu. %stfel, va indra*ostiti de cineva. Daca persoana respectiva devine in intre*ime proprietatea voastra, iu&irea nu va intarzia sa moara+ iar in cazul in care se intalnesc o&stacole, daca nu puteti sa puneti mana pe fiinta iu&ita, iu&irea se va intensifica. !u cat sunt mai multe &ariere, cu atat mai mult se intensifica sentimentul iu&irii. Daca fiinta iu&ita este inaccesi&ila, sentimentul tinde la infinit+ insa in cazul in care puteti casti*a fiinta iu&ita fara pro&leme, iu&irea dispare cu usurinta. Daca tindeti spre ceva inaccesi&il, veti avea o mare dorinta de a poseda respectivul lucru. !u cat &arierele sunt mai numeroase, cu atat e*o)ul vostru crede ca este neaparata nevoie sa aYionezc. "*o)ul este pus in situatia respectiva. !u cat sunteti mai respins, cu atat deveniti mai tensionai si va pierdeti capu0 %ceasta tensiune este ceea ce voi numiti iu&ire. "ste deci evident de ce iu&irea voastra se stin*e imediat dupa luna de miere. De fapt aceasta stin*ere dateaza de mai mult timp. (entimentul pe care il tratati nu era iu&ire. "ra o admiratie e*otica. o tensiune e*otica: o lupta, un conflict 5echile societati umane erau foarte a&ile. "le au conceput metode pentru a pastra dra*ostea. Daca un &ar&at nu isi vede sotia un timp suficient de lun*, acest lucru creaza o

atractie, o stare de tensiune. %stfel un &ar&at poate ramane cu o aceeasi femeie intrea*a sa e$istenta. In zilele noastre insa, in Occident, casatoria nu mat este dura&ila. (i nu pentru ca spiritul Occidental este atras in primul rand de se$, ci pentru ca atractia nu mai are timp sa se dezvolte, sa creasca. -aptul de a avea relatii se$uale a devenit atat de usor, incat acesta reprezinta sfarsitul casatoriei. (i odata cu acest tip de li&ertate, apare ) de asemenea ) sfarsitul iu&irii. inir)o societate care cunoaste li&ertatea se$uala, ramane numai atractia se$uala. #lictiseala este polul opus al pasiunii. Daca iu&iti o persoana pe care nu o puteti cuceri, pasiunea se Intensifica, insa)odata cu cucerirea ) apare plictiseala, o&oseala. #erechile de poli opusi sunt in numar mare: pasiuneLplictiseala, iu&ireLura, atractieLrepulsie. #asiunea coe$ista cu plictiseala, iu&irea si atractia cu ura si repulsia. %tractia nu este asimila&ila iu&irii, deoarece dupa atractie vine neaparat repulsia. %cest proces sta In firea lucrurilor. Daca doriti sa evitati aparitia sentimentului polar, tre&uie sa ridicati o&stacole astfel incat atractia sa nu mai poata lua sfarsit+ tre&uie sa creati tensiuni in fiecare zi. in acest caz, atractia este dura&ila. %sa se e$plica ratiunea de a fi a vechiului sistem care consta in a ridica noi o&stacole in fata iu&irii. in curand insa acest lucru nu va mai fi posi&il. Iar casatoria va fi desfiintata, la fel ca si iu&irea. %m&ele vor fi e$ilate, lntr)un colt indepartat. Nu va mai ramane decai atractia se$uala. %ctul se$ual insa tre&uie sa se &azeze pe ceva, altfel devine mecanic Nictzsche a declarat ca Dumnezeu este mort. !eea ce va muri de fapt in acest secol va fi atractia se$uala. Nu vreau sa spun ca oamenii vor fi ase$uati, insa atractia e$cesiva pentru se$ va disparea. %ctul se$ual va deveni un act &anal ca oricare altul 1a urina, a manca, sau ce stiu eu care2. isi va pierde importanta. Importanta sa nu provenea decat din o&stacolele create in jurul lui. In cazul vostru iu&irea nu este iu&ire, ci o atractie se$uala care se prelun*este. %sa stand lucrurile, atunci ce este iu&irea6 Iu&irea nu este le*ata de se$, in a&solut nici un fel. #ro&lema se$uala intervine sau nu, dar cele doua nu au nimic in comun. Dupa parerea mea, iu&irea este un su&produs al spiritului meditativ. "a nu este le*ata de se$ ci de dh3ana, de meditatie. !u cat pat)rundeti mai mult in tacere, cu atat mai mult va veti simti mai in armonie cu voi insiva, cu atat mai mult veti avea o senzatie de realizare si de prezenta a unei noi e$presii a fiintei voastre. incepeti sa iu&iti7 Nu o anumita persoana ) acest lucru se poate intampla, dare cu totul altceva ), incepeti sa iu&iti. (i aceasta iu&ire devine pentru voi un mod de viata. "a nu se transforma niciodata in repulsie, deoarece este mai presus de atractie. Tre&uie sa Taceti in mu\l clar aceasta distinctie. !and va indra*ostiti, adevaratul sentiment este, in *eneral, cum sa ajun*eti sa fiti iu&iti de persoana respectiva. 5oi nu transmiteti acestei persoane iu&irea voastra, ci mai de*ra&a asteptarea ca iu&irea sa vina asupra voastra prin intermediul ei. "ste motivul pentru care iu&irea devine posesiva. #osedati pe cineva, astfel incat sa puteti primi ceva de Ia el. Iu&irea la care ma refer nu este nici posesiva, nici nu cultiva speranta. "a marcheaza comportamentul vostru. %ti devenit atat de tacut, atat de afectuos, incat tacerea voastra 7i impre*neaza pe ceilalti. !and sunteti furiosi, furia voastra ii atin*e pe altii. !and urati, ura voastra atin*e pe ceilaltii !and iu&iti, simtiti ca iu&irea vostra patrunde in altii, dar voi nu sunteti constanti intr)un anumit moment iu&iti, in clipa urmatoare urati. ra nu este opusa iu&irii, ea este o parte inte*ranta a ei, continuarea ei.

Daca ati iu&it pe cineva, vine si clipa in care il urati. #oate ca nu aveti curajul sa admiteti acest lucru, dar aceasta e realitatea. !and sunt impreuna, indra*ostitii sunt mereu in conflict. #oate ca, fiind separati, ei isi canta unul altuia cantece de dra*oste, dar cand suni impreuna se cearta. "i nu pot trai nici sin*uri st nici impreuna. !and sunt separati, se creaza o atractie si fiecare simte pentru celalalt iu&ire. Dar imediat ce se re*asesc, atractia dispare si ura revine. Iu&irea la care ma refer apare cand ati atins un asemenea *rad de tacere incat nu mai e$ista nici furie, nici atractie, nici repulsie. in realitate nu mai e$ista nici iu&ire, nici ura. Nu sunteti a&solut deloc in cautarea celuilalt. !elalalt s)a eclipsat+ sunteti sin*uri cu voi insiva. (i in acest sentiment de solitudine, iu&irea se naste in voi, la fel ca un parfum. %)i cere cuiva sa va iu&easca este intotdeauna ceva urat. % depinde de altul, a)i ceie sa va dea aceasta sau cealalta, nu poate crea decat sclavia, suferinta si conflictul. -iecare tre&uie fie multumit cu el insusi. !eea ce intele* prin meditatie este o stare in care ne multumim cu noi insine. (unteti ca un cerc, sin*ur. Mandata este realizata. 5oi incercati sa realizati mandala datorita altora: &ar&atul prin femeie, femeia prin &ar&at. (e intampla ca liniile sa se intersecteze, dar cu putin inainte de intersectie ele reincep sa se desparta. Iu&irea nu se naste in voi decat daca deveniti un cerc perfect: intre*, multumi ndu)se cu sine. %tunci iu&iti tot ceea ce vine spre voi. %ceasta nu este deloc o actiune+ nu este un lucru pe care il faceti. insasi fiinta voastra, insasi constiinta voastra, sunt iu&ire. Iu&irea se revarsa in voi. Daca cineva a atins acest stadiu si II intre&ati: "Ma iu&esti6,, va fi *reu sa dea un raspuns. "l nu poate raspunde: "Te iu&esc", deoarece pentru el nu este vor&a de o actiune, el nu face nimic. Dar nu poate nici sa spuna: "Nu va iu&esc", pentru ) ca de fapt ) va iu&este. "l este iu&ire, cu adevarat %ceasta iu&ire nu vine decat odata cu li&ertatea despre care am vor&it. 0i&ertatea este sentimentul vostru, iar iu&irea sentimentul pe care altii il au prin voi. !and se naste meditatia, apare un sentiment de a&soluta li&ertate. 0i&ertatea voastra este un sentiment intim+ ea nu poate fi resimtita de altii. neori comportamentul vostru va fi derutant pentru el, deoarece ei nu vor putea sa intelea*a ce v)a venit. 5eti reprezenta pentru ei. Intr)un anumit fel, o pro&lema, o jena. !um sunteti imprevizi&il, ei nu pot sti nimic despre voi. !e veti face in clipa urmatoare6 Nimeni nu poate sti. Tot anturajul vostru simte o anumita stanjeneala. "i nu se simt in lar*ul lor in prezenta voastra, in masura in care sunteti capa&il sa faceti in orice clipa orice. Nu sunteti lipsiti de viata. "i nu pot intele*e li&ertatea vostra, fiindca nu au cunoscut nimic asemanator. Mai e$act, nici nu au cautat asa ceva. "i sunt atat de limitati incat chiar si faptul de a concepe li&ertatea Ie este imposi&il. "i traiesc in custi, inca nu au vazul cerul li&er, deci daca le vor&iti despre imensitatea cerului, nu puteti realiza o comunicare cu ei. !eea ce pot simti este iu&irea voastra, in masura in care aspira la ca. !hiar si din intunericul custilor, din lanturile lor, ci au cautat iu&irea. (i daca sunt atat de limitati 1in raport cu oamenii si cu lucrurile2, este tocmai din cauza faptului ca ei cauta iu&irea. Deci, iu&irea unei persoane li&ere este simtita de ceilalti. !hiar daca aceasta este su& forma de compasiune, si nu de iu&ire, fiind astfel *olita de orice emotivitate. "ste vor&a

de o iu&ire difuza, fara intensitate, respectiv fara caldura. Nu este o iu&ire frenetica. "a este prezenta, pur si simplu. -renezia vine, apoi pleaca+ ea nu este constanta, astfel incat daca iu&irea lui 'uddha ar fi fost frenetica, ar fi fost urmata de ura. in consecinta, frenezia nu isi arc locul. Oscilatiile nu isi au locul. Iu&irea e$ista, pur si simplu. Iar voi o resimtiti in calitate de Baruna, compasiune. 0i&ertatea nu este vizi&ila din e$terior. Iata unul din fenomenele cele mai dificil de inteles in istoria omenirii. 0i&ertatea unei fiinte iluminate provoaca jena, iar iu&irea ei este compasiune. "ste motivulpentru care oamenii nu se pun niciodata de acord intre ei atunci cand vor&esc de o asemenea fiinta. "$ista oameni care nu au simtii decat jena fata de !hristos. "i erau &ine ancorati in tot ceea ce aveau si nu aveu nevoie de compasiune+ ei cred ca au iu&ire, sanatate, demnitate, tot. %pare !hristos+ vamesii sunt impotriva lui, deoarece creaza In ei un sentiment de jena, in timp ce altii supt impreuna cu el, deoarece ii pot percepe compasiunea. "i au nevoie de iu&ire. Nimeni nu i)a iu&ii pana atunci, in afara de el. "i nu au un sentiment de jena in prezenta lui, in masura in care nu au nimic de ce sa teama, nu au nimic de pierdut. in timp ce !hristos murea, toata lumea simtea compasiunea lui, deoarece atunci nu mai putea +"j vor&a de jena. !hiar si vamesii se simteau in lar*ul lor in ceea ce)4 privea, si II adorau. intrea*a sa viata el a fos un re&el, un re&el In sluj&a li&ertatii) !hristos nu este re&el pentru ca ar fi simtit ca ceva nu este in re*ula in societate. O asemenea revolutie este doar politica. Daca societatea se schim&a, revolutionarul politic devine conform ei. %cest fapt s)a putut o&serva in 4C4D. Revolutionarii au sfarsit prin a deveni *ruparile cele mai antirevolutionare posi&ile, imediat dupa ce au venit Ia putere, oameni ca (talin sau Mao s)au erijat in conducatori a&solut anii)revolutionari, spiritul lor nefiind cu adevarat revolutionar. "i nu se ridicau decat impotriva unei situatii specifice. %ceasta situatie fiind rasturnata, ei au devenit ta fel cu cei pe care i)au com&atut. n !hristos, el, este un re&el etern. Nici o situatie nu va stin*e spiritul sau revolutionar, deoarece acesta nu se indreapta impotriva nimanui. "l este re&el pentru ca poseda o constiinta li&era. De fiecare data cand intalneste o &ariera, el se revolta. Revolta sa provine din interior. Deci, daca 1sus ar reveni astazi, crestinii nu s)ar simti prea in lar*ul lor. "i s)au unit din nou intr)o reli*ie sta&ila+ s)au asezat. Daca Iisus ar reveni in prezent, ar distru*e totul. 5aticanul, 'iserica nu sunt *asesc in acord cu ci+ ele nu pot e$ista decat in a&senta lui. Orice invatator realizat este re&el, dar nu putem spune acelasi lucru despre traditia care se ridica apoi pe &aza invataturii sale. Traditia nu se ocupa niciodata de revolta sa, nici de li&ertatea sa. "a se ocupa de compasiunea si de iu&irea sa. Numai ca, daca este conceputa altfel, ea ramane ineficienta. Iu&irea nu poate e$ista fara li&ertate si fara re&eliune. Nu puteti iu&i Ia fel de mult ca si 'uddha decat in cazul In care sunteti la fel de li&eri ca el. n calu*ar &uddhist nu face decat sa incerce sa ai&a compasiune. Dar compasiunea Iui este ineficienta, deoarece li&ertatea nu e$ista, ori*inea compasiuni este li&ertatea. Mahavira este plin de compasiune, nu insa si un calu*ar jainisi. (in*urul lucru pe care)I face acesta din urma este de a actiona intr)o maniera non)violenta si plina de compasiune+ el nu este in realitate plin de compasiune. "l este a&il chiar si in compasiune si in modul in care o realizeaza. 0i&ertatea nefiind prezenta, nu e$ista compasiune.

!and li&ertatea e$ista in constiinta unui om, doar el sin*ur o poate simti+ in timp ce iu&irea este perceputa dinafara. %ceasta iu&ire, aceasta compasiune nu este nici iu&ire, nici ura. "a este dincolo de orice dualism+ ea nu arc nici atractie nici repulsie. !a urmare, daca o persoana este li&era si plina de iu&ire, voi sunteti cei care decideti daca primiti sau nu din iu&irea ei. Nu imi revine mie faptul de a masura iu&irea pe care v)o pol da+ va dau in functie de capacitatea voastra de a primi. De o&icei, darul iu&irii depinde de cel care da: el da sau nu da. Dar in iu&irea la care ma refer cu, lucrurile nu se petrec asa. !el care iu&este este deschis in intre*ime si isi daruieste iu&irea in fiecare clipa. !hiar daca nu este nimeni lan*a el, in el se revarsa iu&irea. " ca o floare in desert. #oate nu stie nimeni ca a inflorii si ca isi rasspandc= parfumul, insa acest lucru nu schim&a nimic "a nu o face pentru cineva anume+ ea il raspandeste, pur si simplu. inflorirea este prezenta, ded si parfumu0 Daca trece sau nu cineva pe acolo, nu intra in discutia ilustra. Daca trece o persoana care este sensi&ila, aceasta se poate impre*na. Daca, dimpotriva, ca este fara viata ) insensi&ila ), nici macar nu va remarca prezenta florii. !and iu&irea e$ista, o primiti sau nu, acest lucru depinde de voi. Numai In a&senta iu&irii, celalalt v)o poate darui sau o poate pastra pentru el. Odata cu iu&irea, odata cu compasiunea, impartirea in divin si nc)divin dispare. Iu&irea este divina. Dumnezeu este iu&ire.

4<. "!:I0I'R 0 INTR" R%TION%0 (I IR%TION%0 !arui fapt atri&uiti revolta tineretului occidental6 De ce un numar atat de mare de tineri occidentali $e intereseaza de reli*ia fi filozofia orientata6 Mintea este foarte contradictorie+ ca functioneaza pe &aza le*ii polilor opusi. Dar modul nostru de *andire lo*ic ale*e intotdeauna o parte si o refuza pe cealalta. 0o*ica foloseste o modalitate ne)contradictorie, in timp ce mintea face e$act invers. %ceasta din urma functioneaza in cadrul polaritatii, In timp ce cealalta functioneaza in mod liniar. De e$emplu, mintea poate ale*e intre starea de furie si tacere. Daca puteti sa fiti furiosi, acest lucru nu insemna ca, la la celalalt capat, nu e$ista si posi&ilitatea ne)furiei. Daca va pierdeti calmul, nu insemna ca nu puteti fi tacuti. Mintea continua sa functioneze in am&ele sensuri. Daca puteti iu&i, puteti fi ) de asemenea ) si plini de ura. na nu o e$clude pe cealalta. insa, daca iu&iti, voi credeti ca nu puteti ura. %stfel, ura se acumuleaza in voi, si odata ce ati atins momentul de varf al iu&irii, se produce schim&area) Deveniti stapaniti de ura. (i nu numai mintea rationala functioneaza in acest fel ci si societatea. Occidentul a atins culmea *andirii rationale. De acum partea irationala a mintii urmeaza sa)si ia revansa. Irationalul si)a vazut refuzate incercarile de e$primare, si in ultimii cincizeci de ani si)a luat revansa in multe feluri diferite: in arta, poezie, teatru, literatura, filozofie. Iar acum, fenomenul a influentat chiar si modul de viata. in consecinta, revolta tineretului reflecta in realitate revolta partii irationale a mintii contra e$cesului de ratiune. Orientul poate veni in ajutorul occidentalilor, in masura in care el a trait in cealalta parte a mintit: ceea irationala. (i aici culmea a fost

aiinsI: aceea a irationalului. in zilele noastre, tineretul oriental esle interesat mai mult de comunism decat de reli*ie+ mai mult de *andirea rationala decat de e$istenta irationala. Dupa parerca mea, va avea Ioc o rasturnare completa. Orientul se va transforma dupa ima*inea Occidentului si Occidentul dupa ima*inea Orientului. Imediat ce *andirea a ajuns la o culme, ea se indreapta in sensul opus. fn istoric lucrurile se intampla intotdeauna asa. De acum inainte, meditatia va avea un nou sens pentru occidentali. #oezia va *asi o noua &aza, tar stiinta va ft in declin. Tineretul occidental devine anti)tehnolo*ic, antistiintific. %ceasta este un proces natural, o reechili&rare automata a e$tremelor. #ana in prezent, noi nu am fost capa&ili sa dezvoltam o personalitate care sa intelea*a cei doi poli, personalitate care sa nu fie nici orientala nici occidentala. Noi ne)am multumit intotdeauna sa nu acceptam decat o parte a mintii, lasand cealalta parte muritoare de foame. %ceasta fiind situatia, revolutia este inevita&ila. Tot ceea ce nc)am straduit sa dezvoltam, va fi z*uduit din temelii, iar mintea va trece in cealalta e$trema. "ste fenomenul care a avut loc de)a lun*ul intre*ii istorii+ aceasta i)a fost dialectica. #entru occidentali, meditatia va deveni mai importanta decat *andirea, deoarece meditatia seamana cu ne)*andirea. [en)ul, &uddhismul, 3o*a, vor fi in centrul atentiei. "le presupun o stare de spirit irationala in fata vietii. "le nu pun accentul pe concepte, pe teorii, pe teolo*ii, ci pe dorinta de a e$perimenta profund e$istenta in locul *andirii. Dupa parerea mea, cu cat tehnolo*ia acapareaza mai mult *andirea, cu atat mai mult risca sa apara manifestarea opusa. Revolta tineretului din Occident este foarte semnificativa. "a corespunde unui punct istoric de schim&are, o schim&are de constiinta. Occidentul nu mai poate continua in aceasta directie. "l a atins punctul limita al crizei. Tre&uie sa o ia in alta directie. intrea*a societate occidentala traieste in a&undenta. %cest lucru s)a mai intamplat si Inainte la unele persoane izolate, insa niciodata la nivel de societate in ansam&lul ei. !and o societate cunoaste a&undenta, faptul de a poseda &unuri isi pierde orice sens. %cest lucru nu are un sens decat intr)o societate saraca. !u toate ca, lnlr)o societate saraca, cei care sunt cu adevarat &o*ati, se plictisesc. !u cai oamenii sunt mai sensi&ili, cu atat plictiseala apare mai repede. n 'uddha se plictiseste... si paraseste tot. (tarea de spirit a tineretului este aceea a plictiselii in mijlocul a&undentei desarte. Tinerii parasesc societatea, si vor continua sa o faca, cel putin pana in momentul in care aceasta va deveni saraca. In acest caz, nu o vor mai putea parasi. %&andonul, renuntarea nu e$ista decat intr)o societate a a&undentei. Daca acest fenomen este dus la limita ma$ima, societatea intra in declin. Tehnolo*ia nu mai pro*reseaza, si daca aceasta situatie se prelun*este. Occidentul va cunoaste aceeasi saracire ca Orientul actual. in Orient, se mer*e spre cealalta e$trema. Orientalii vor crea o societate asemanatoare cu aceea a Occidentului modern. Orientul isi intoarce fata spre Occident st Occidentul spre Orient, insa &oala lor este similari 'oala, dupa parerea mea, este dezechili&rul, acceptarea unui lucru si refuzul altuia. Noi nu am permis niciodata spiritului sa se dezvolte in mod complet, multumindu)ne sa ale*em o parte contra alteia, o parte in detrimentul alteia. %sta e nenorocirea. In consecinta, nu sunt nici pentru atitudinea orientala, nici pentru atitudinea occidentala. Ma ridic contra am&elor, in masura in care ele sunt partiale. Nu tre&uie aleasa nici una, nici alta+ am&ele reprezinta un esec Orientul a esuat datorita faptului ca a ales reli*ia+

Occidentul a esuat datorita faptului ca a ales stiinta. #ana nu se accepta am&ele atitudini, nu e$ista o modalitate de a iesi din cercul vicios. #utem oscila de la o e$trema la alia. Daca vor&iti despre &uddhism in .aponia, tinerii nu se arata prea interesati. !eea ce ii Intereseaza este tehnolo*ia, in timp ce interesul vostru este orientat spre &uddhismul zen. in India, noua *eneratie nu se mai ocupa de lumea reli*iei, ci de economic, de politica, de tehnolo*ie, de proiectare, de stiinta ) de orice, in afara de reli*ie. Tineretul occidental este atras de reli*ie, in timp ce tineretul oriental este atras de stiinta. " ca si cum am trece *reutatea de pe un umar pe celalalt. (e mentine aceeasi iluzie. !eea ce mfl intereseaza pe mine personal este spiritul in totalitatea sa, spiritul care nu este nici oriental nici occidental, ci ) pur si simplu )uman, *lo&al. % trai doar cu o parte din propriul spirit este un lucru usor, insa faptul de a trai Impreuna cu cele doua parti insemna a duce o viata foarte9 incoerenta ) aparent incoerenta Ia nivel superficial in straturile profunde e$ista insa o coerenta, o armonic spirituala. Omul ramane sarac din punct de vedere spiritual atata timp cat nu are Ioc o inte*rare a polului opus. Odata realizata inte*rarea, el devine &o*at. Daca nu sunteti decat un artist, si nu aveti *andire stiintifica, arta voastra nu este prea profunda ) acest lucru e si*ur. 'o*atia nu se realizeaza9 decat atunci cand are loc inte*rarea polului opus. Daca intr)o camera nu sunt reuniti decat &ar&ati, e$ista o lipsa. insa in clipa in care intra femeile, arc loc o im&o*atire spirituala. #olii opusi suni prezenti, si unul si celalalt. (i aceasta adau*a ceva la ansam&lu. Mintea nu tre&uie sa se fi$eze la ceva anume. n matematician se im&o*ateste daca patrunde in lumea artei. Daca spiritul sau este destul de suplu pentru a parasi pentru o clipa preocuparile sale principale ) revenind apoi la ele ), spiritul matematic iese de acolo im&o*atit. Dato rita polului opus, se produce o crestere. 5eti privi lucrurile in mod diferit. #erspectiva voastra totala devine mai vasta. Tre&uie sa e$iste posi&ilitatea com&inarii spiritului reli*ios cu educatia stiintifica, a spiritului stiintific si a disciplinei reli*ioase. Dupa parerea mea, nu este deloc imposi&il. Dimpotriva. Mi se pare ca spiritul do&andeste vitalitate daca poatt7 trece astfel de Ia una la alia. #entru mine, meditatia insemna atitudinea de a realiza o miscare profunda in toate sensurile, ea insemna eli&erarea de orice fi$itate. De e$emplu, daca devin e$cesiv de lo*ic, nu mai pot intele*e poezia. 0o*ica devine un val. Daca ascult pe cineva recitand poeme, valul este prezent. #oezia mi se va parea ceva a&surd. (i nu pentru ca ca ar fi intr)adevar astfel, ci pentru ca sunt invaluit de lo*ica. Din punctul de vedere al lo*icii, poezia este a&surda. Invers, daca ma fi$ez in poezie, incep sa consider lo*ica un lucru secundar, ca un lucru fara valoare profunda. Ma inchid fata de ea. Refuzul unei parti a spiritului de catre cealalta parte reprezinta un fenomen vizi&il in intrea*a istoric. -iecare epoca, fiecare tara, fiecare parte a lumii, fiecare cultura a ales intotdeauna numai o parte, si a creat ) in jurul acestui fra*ment ) o personalitate. %ceasta personalitate este saraca, cu foarte mari lacune. Nici Orientul nici Occidentul nu au do&an dit &o*atia spirituala, fiindca nu aveau cum. 'o*atia provine din accepta rea polilor contrari, a dialecticii interioare. Dupa parerea mea, nici mode lul oriental, nici cel occidental nu sunt demne de urmat. !eea ce tre&uie

(ntradevar ales este o schim&are calitativa a spiritului. %ceasta calitate, dupa parerea mea, insemna a fi in armonic cu sine, fara ca notiunea de ale*ere sa intervina. %r&orele cresic. #utem sa)i taiem toate ramurile cu e$ceptia uneia, astfel incat sa facem ca el sa creasca tntr)un sin*ur sens. 5a fi un ar&ore fara nici o podoa&a, urat, care inir)o zi va avea o&li*atoriu pro&leme, deoarece o ramura nu poate creste la infinit, si va veni si ziua cand ea va ajun*e intr)un punct mort. #entru a se realiza o crestere completa a ar&orelui, tre&uie ca el sa poata creste in toate directiile. Numai in aceste conditii va putea fi &o*at si puternic (piritul uman tre&uie sa se dezvolte la fel ca un ar&ore, adica in toate directiile. Idcea ca nu putem creste in directii opuse tre&uie a&andonata, in realitate, noi nu putem cresic decat daca o facem in directii opuse. #ana in prezent am optat pentru specializare, pentru cresterea intr)o sin*ura directie. !el mai In*rozitor fapt care se produce in aceste conditii este acela ca suntem incompleti. Devenim o ramura sl nu un ar&ore. (i chiar aceasta ramura unica este, o&li*atoriu, foarte saraca. (piritului nostru i)au fost taiate nu numai ramurile, ci si radacinile. Noi nu toleram decat o sin*ura radacina si o sin*ura ramura, astfel incat peste tot In lume s)a dezvoltat un model uman scheletic+ in Orient, in Occident, peste tot. Iar orientalii sunt atrasi de Occident, occidentalii de Orient, atractia fiind realizata spre ceea ce lipseste. Din cauza lipsurilor fizice, Orientul a inceput sa se simta atras de Occident+ si din cauza lipsurilor spirituale, Occidentul a inceput sa se simta atras de Orient) Dar chiar daca modificam pozitiile, starile de spirit, &oala ramane. (olutia nu consta intr)o modificare a pozitiei, ci intr)o schim&are totala a punctelor de vedere asupra vietii. 9. 9 Noi nu am acceptat niciodata fiinta umana in intre*ime. %ici este e$ilata viata se$uala, dincolo apare ncacceptarea lumii, iar in alta parte lipseste afectivitatea. Noi nu am avut niciodata forta de a accepta tot ceea ce este omenesc, fara a condamna nimic, si sa permitem naturii umane sa creasca in toate directiile. %tunci cand cresterea se realizeaza in. sensuri opuse, creste si &o*atia, creste si a&undenta interioara. Tre&uie sa schim&am complet aceasta perspectiva, sa mer*em din trecut spre viitor )si nu din Orient spre Occident, dintr)o parte In alta. #ro&lema se arata dificil de solutionat tocmai datorita faptului ca noi suntem atat de fra*mentati. Nu pot sa ma o&isnuiesc cu furia mea, nici cu pulsiunea se$uala, nici cu corpul meu, nici cu totalitatea mea. Tre&uie sa refuz un lucru sau altul, sa il inlatur. "%cest" lucru este rau, "acesta" este condamna&il, "acesta" este pacat. Tre&uie sa coniinui sa lai ramurile, fn curand voi inceta sa mai fiu un ar&ore, sa mai fio in viata. (i toi limpul nii)c teama ca ramurile taiate cresc din nou. Orice imi provoaca frica. (e instaleaza &oala, tristetea, un fel de moarte. Noi ducem o e$istenta ce se afia mai aproape de moarte decat de viata. !eea ce tre&uie facut este sa acceptam potentialul uman in totalitatea sa, sa ducem ceea ce este in noi pana la completa dezvoltare fara a avea o senzatie de incoerenta si de contradictie. Daca nu puteti trai un sentiment de furie autentica, nu puteti nici iu&i. Dar nu aceasta a fost starea de spirit care a dominat pana acum. %m crezut intotdeauna despre cineva ca iu&este mai mult in masura in care ii este imposi&il sa fie cuprins de furie, 9] G

Daca presupunem ca ar&orele creste aproape de un zid, ramurile sale nu pol sa creasca din cauza zidului. [idul poale fi societatea, constran*eri)le. !um s)ar putea dezvolta ar&orele in asemenea conditii6 [idurile sunt numeroase, insa ele au fost create de ar&ore, de nimeni altcineva. %r&orii au incurajat e$istenta zidurilor. Numai datorita contri&utiei lor, e$ista ziduri. Din momentul in care ar&orele a luat decizia sa nu mai incurajeze e$istenta zidurilor, acestea se darama, z*uduite. [idurile care ne inconjoara sunt opera noastra. "le au fost create datorita starii noastre de spirit. De e$emplu, invatati copilul sa nu se infurie, spunandu)i ca daca o face atunci nu va mai ii iu&it. #rin aceasta, voi creati ziduri in jurul lui care il fac sa)si reprime furia, ne&anuind ca daca ii suprimati iritarile distru*eti ) in acelasi timp ) capacitatea sa de a iu&i. -uria si iu&irea nu sunt doua lucruri incompati&ile, ci doua ramuri ale unui sin*ur trunchi. Daca taiati una din clc, se usuca si cealalta, deoarece in amandoua cur*e aceeasi seva. Daca doriti cu adevarat sa va educati copilul In sensul unei vieti mai &une, invatati)4 sa e$perimenteze furia reala, autentica. Nu ii spuneti: "Nu te infuria7", ci: "Nu te simti vinovat din cauza furiei". Decat sa ii cereti sa nu se mai infurie, invatati)4 sa traiasca stari de furie indreptatite. 0a momentul oportun, va tre&ui sa poata fi cu adevarat furios, si sa nu Oe in alic momente. 0a fel se procedeaza si cu iu&irea, fn momentul potrivit, copilul va tre&ui sa poata iu&i cu adevarat, si nu in alte momente. Nu se pune pro&lema de a ale*e Intre furie si iu&ire, ci intre ceea ce e real si ceea ce e fals, intre ceea ce este si ceea ce nu este autentic. -uria tre&uie sa poata fi e$primata. n copil cu adevarat furios reprezinta ceva frumos ) este o tasnire neasteptata de ener*ic sl de viata. Daca ucideti furia, ucideti viata. Iar copilului li va lipsi forta. 5a fi lipsit de viata de)a lun*ul intre*ii sale de e$istente, traversand)o ca un cadavru am&ulant Noi cream neincetat concepte care se transforma in o&stacole. %cestea nu ne sunt impuse, ele sunt creatia noastra. Imediat ce devenim constienti de acest fapt, ele dispar. "le e$ista numai din cauza noastra. 9 G (a presupunem insa ca ar&orele 1individul2 este complet handicapat. In acest caz nu se poate schim&a. (i mi pentru ca nu doreste, d pentru ca nu poate. :andicapatii nu reprezinta o pro&lema. Daca intrea*a societate este vie, vom sti sa avem *rija de ei. 0e putem analiza &oala, le putem veni in ajutor. Tre&uie sa)i ajutam+ ei nu se pot descurca a&solut deloc sin*uri. De fapt, insasi societatea este cea care contri&uie la lipsa lor de forta. De e$emplu, fiul unei prostituate devine handicapat din cauza moralei noastre. "l se simte foarte vinovat pentru un lucru de care nu este deloc raspunzator. Nu este vina sa ca mama lui era o prostituata. !e poate face el6 Dar societatea adopta un comportament specific in privinta lut %tata timp cat ideile noastre despre se$ualitate raman neschim&ate, el va continua sa se simta vinovat pentru faptul de a ? fiul unei prostituate. !asatoria fiind pentru noi ceva sacru, consideram o&li*atoriu prostitutia un pacat. (a nu uitam insa faptul ca daca prostitutia e$ista, aceasta e$istenta isi arc cauza in casatorie. "a este o parte inte*ranta a intre*ului sistem al casatoriei. Dat fiind felul de a fi specific al fiintei umane, relatiile perma)ncmc sunt ne)firesti. Nu continuam sa traim la infinit cu aceeasi persoana decat in masura In care le*ea pretinde acest lucru. %ceasta le*e nu tre&uie sa e$iste. Daca iu&esc o persoana astazi, nu tre&uie sa

fiu constrans sa o iu&esc si maine. Nu este o cerinta fireasca. Nu e$ista nici o necesitate reala pentru ca iu&irea mea sa se prelun*easca. #oate ca se va prelun*i, dar poate ca nu. (i cu cat mai mult sunt fortai sa o mentin cu atat e$ista mat putin sanse de a o face. %cesta este momentul in care prostitutia intra pe o usa deschisa. %tata timp cat societatea nu va tolera li&ertatea in relatii, prostitutia va continua o&li*atoriu sa" e$iste. In cazul in care va pastrati relatia, sunteti asi*urat+ e*o)ul vostru se simte asi*urat. #entru a va satisface e*o)ul 1sunteti un sot fidel sau o sotie decenta2, sunteti nevoiti sa condamnati prostitutia. :ui prostituatei tre&uie deci condamnat si acest lucru *enereaza o tul&urare. 5oi creati in el o trauma. Dar acestea suni cazuri de e$ceptie. Daca o persoana este &olnava din punct de vedere psiholo*ic sau psihic tre&uie s)o ajutam, sa avem *rija de ea. 0a fel se intampla si cu societatea in ansam&lul ci. Nouazeci si noua la suta din cazuri sunt creatia noastra+ doar unu la sula reprezinta e$ceptia. (i acest unu la suta nu reprezinta deloc o pro&lema. Daca cele nouazeci si noua de procente s)ar schim&a, atunci chiar si acel unic procent ramas ar resimti efortul. Ramane imposi&il de determinat in ce masura starea noastra fizica este determinata de *andirea noastra. !u cat cunostintele noastre sunt mat vaste, cu atat ne indoim mai mult. O multime de &oli fizice sunt cauzate ) pro&a&il ) de *andire. Daca nu avem o *andire li&era, nu puicra fi si*uri ca &oala provine din corp. "$ista numeroase &oli care sunt specific umane. Nu Ie intalnim la animale. %nimalele sunt perfect sanatoase. Mat putin &olnave, mai putin urate. Nu e$ista nici un motiv ca omul sa nu ai&a un plus de vitalitate, sa nu fie mai frumos, mai sanatos. Dezvoltarea *andirii ce este specifica ultimilor zece mii de ani, aceasta lun*a ucenicie a mintii, ar putea fi motivul fundamental. Dar cand voi sunteti pane inte*ranta a acestei scheme, nu puteti nici macar sa v)o ima*inati. n mare numar de &oti fizice isi au punctul de plecare inc )o *andire deformata. (i noi deformam *andirea tuturor7 #entru un copil primii sapte ani sunt cei mai importanti. Daca ii deformati *andirea pe parcursul acestor ani, aceasta va fi mai dificil de modificat mai tarziu. Dar acest lucru nu ne impiedica sa continuam, si aceasta cu &una stiinta. !u cat psiholo*ia patrunde mai profund spre radacinile mintii, cu atat mai mult parintii par a fi criminali ) fara stirea lor ), cu atat mai mult educatorii si invatatorii par a fi criminali. "i au suferit educatia *eneratiilor precedente si nu fac altceva decat sa transmita &oala. in zilele noastre insa, ni se ofera o noua cale. #entru prima data, mai ales in Occident, omul nu)si mai face pro&leme referitoare la nevoile sale zilnice. Devine deci posi&il sa se intereseze de noi cai in domeniul spiritului, fn trecut, satisfacerea nevoilor fizice cantarea 1&ane *reu. si aceste nevoi ramanand in mare parte nesatisfacute, domeniul spiritual nu era a&orda&il. De acum insa, acest lucru nu mat reprezinta o imposi&ilitate. Traim in mijlocul unei revolutii profunde, o revolutie cu toiul noua pentru omenire. O revolutie pe planul constiintei devine realiza&ila. %vand mai multe mijloace la dispozitie pentru a invata si intele*e, schim&area se poate opera. 5a fi necesar mult timp, dar posi&ilitatea e$ista. Daca indraznim, daca avem curaj, schim&area se poate realiza. intrea*a omenire este implicata. Re re*resam spre trecut, fie ne indreptam spre un nou viitor. Nu se pune pro&lema unui al treilea raz&oi mondial, nici a comunismului sau a capitalismului. %ceste pro&leme sunt depasite. O alta criza este foarte aproape. -ie ne

vom decide sa ne Indreptam spre o noua constiinta si vom lucra pentru a o o&tine, 8c vom recadea In trecut, vom re*resa spre vechile scheme. Re*resul este o posi&ilitate. in momente de criza, re*resiunea este tendinta fireasca a mintii. Imediat ce aveti de infruntat o situatie pe care nu o puteti infrunta, apare re*resiunea. De e$emplu, daca ia foc casa in care ne *asim, incepeti sa va comportati ca niste copii, tocmai cand ar fi nevoie de mai multa maturitate, de intelepciune. %r tre&ui sa aveti un comportament mai constient, dar in realitate re*resati, si ) ca niste copii ) fu*iti In toate partile, astfel incat pericolul devine pentru voi mai mare. Daca ne straduim sa crecm o noua fiinta umana, e$ista perspectiva re*reta&ila ca, *asindu)nc in fata unei situatii a&solut noi, sa raspundem la ea prin re*resiune. "$ista chiar si profeti care propovaduiesc re*resiunea. "i vor sa vada renascand trecutul: "in trecut a e$istat o varsta de aur. intoarceti)va la ca." Dupa parerea mea, o asemenea atitudine este sinuci*asa. Tre&uie sa mer*em catre viitor, oricat de riscant si dificil ar putea fi el. 5iata tre&uie sa mear*a inainte Tre&uie sa *asim un nou mod de e$istenta. "u am incredere intr)o asemenea posi&ilitate. Iar Occidentul tre&uie sa fie terenul pe care sa se produca aceasta schim&are, deoarece Orientul nu este altceva decat un Occident mat tanar cu trei sute de ani. #ro&lemele hranei si a supravietuirii apasa *reu asupra Orientului, in timp ce Occidentul nu arc aceasta *rija. !and ma intalnesc cu tineri occidentali, suni itoidcauna constient de aceasta alternativa, pro*res sau re*res. (i, dimr)un anumit punct de ve) dcrc, ci au re*resai, s)au comportat ca niste copii, ca niste fiinte preistorice. Nu tre&uie procedat asa. Revolta lor este justa, insa tre&uie sa actioneze ca o rasa umana noua, nu ca oamenii pesterilor. Tre&uie sa li se dea posi&ilitatea ridicarii pe o noua treapta a constiintei !e fac ei insa6 (e dro*heaza) Mintea omului primitiv a fost intotdeauna sedusa de dro*uri, su&ju*ata de ele. Daca aceia care a&andoneaza societatea occidentala incep sa actioneze ca niste oameni preistorici, re&eliunea lor nu este decat o reactie si un re*res. "i tre&uie sa se comporte ca o omenire noua, sa inainteze spre o noua constiinta, care sa fie totala, *lo&ala, si care sa accepte intre*ul potential incoerent ce e$ista intr)o fiinta umana. !eea ce deose&este fiinta umana de animal este ca acesta din urma are posi&ilitati limitate, in timp ce prima arc posi&ilitati infinite. insa acestea nu sunt decat posi&ilitati. Omul arc posi&ilitatea sa creasca, dar cresterea nu se face de la sine. "ste necesara crearea de centre peste tot in lume unde cresterea sa poata fi stimulata. Mintea tre&uie sa primeasca o educatie lo*ica, rationala, dar si irationala, prin intermediul meditatiei non)rationale. Tre&uie educata ratiunea, dar si afectivitatea. Nu tre&uie educata ratiunea in detrimentul afectivitatii. indoiala tre&uie sa e$iste, la fel ca si credinta. "ste usor sa fii dei in a&senta indoielii, si este usor sa fii plin de indoiala daca nu ai credinta. Dar aceste scheme sunt depasite. Tre&uie creata o indoiala sanatoasa, o indoiala dura&ila, un spirit care sa fie sceptic, dar ) in acelasi timp ) credincios. Iar fiinta intima tre&uie sa poata trece de Ia scepticism la incredere, de la indoiala la credinta si invers. in cadrul cercetarii o&iective tre&uie cultivata indoiala, scepticismul, prudenta. Insa e$ista si o alta dimensiune invecinata, in care credinta este cea care inspira si nu indoiala. !ele doua sunt indispensa&ile. #ro&lema consta tocmai in crearea polilor opusi care sa functioneze simultan. %cesta este lucrul care ma intereseaza. 5oi crea neincetat indoiala si voi crea credinta. "u nu vad nici

un aspect incoerent le*at de acest proces deoarece, pentru mine, conteaza in primul rand miscarea, miscarea de la un pol la celalalt. !u cat ne fi$am mai mult asupra unui pol, cu atat pro&lema devine mai complicata. De e$emplu, in Occident ati cultivat activitatea. Dar nu dormiti &ine. !and va culcati, si mintea tre&uie sa treaca de la activitate la inactivitate, ea trece printr)un impas. 5a suciti si va rasuciti in patul vostru+ mintea continua sa fie activa. Daca vreti sa dormiti, luati un somnifer. Numai ca, un somn fortat nu va odihneste prea mult+ el nu este decat superficial. in profunzimile voastre domneste a*itatia. (omnul se transforma intr)un cosmar. in Orient intalnim situatia opusa. (e doarme &ine, dar e$ista o lipsa de activitate. !hiar si dimineata, mintea orientalului este somnolenta, in letar*ie. Timp de secole, orientalii au dormit &ine, dar nu au realizai nimic, In timp ce occidentalii au realizat o multime de lucruri, dar au creai a*itatia, disconfortu0 (i, din cauza acestui disconfort, tot ceea ce ati facut este inimi. %jun*eti sa nu va mai *asiti somnul7 %stfel, eu insist sa va invatati miniea sa fie activa, sa fie inactiva si )cel mai important ) sa se poala realiza o miscare de la una la cealalta. "$ista posi&ilitatea de a educa mentalul in acest sens. #lecand de la orice activitate, pol sa trec in inactivitate, Intr)o clipa. #ot sa va vor&esc acum orc intre*i si sa trec apoi &rusc intr)o 1acere interioara profunda si completa. #ana cand nu creati in voi aceasta posi&ilitate, nu puteti creste. in viitor va tre&ui sa e$iste o profunda armonie inire polaritatile interioare. Daca nu se creaza aceasta miscare Intre polii opusi, cautarea umana va fi incheiata. Nu veti mai putea mer*e inainte. Occidentul este epuizat, fa fel ca si Orientul. "ste posi&ila o inversare a conceptiilor lor, insa, peste doua secole, aceeasi pro&lema se va pune din nou. Daca va multumiti cu o asemenea schim&are, veti continua sa va miscati in cerc GG 9 !um sa facem insa pentru a distin* scopurile corecte spre care sa aspiram in viata in cazul in care tre&uie sa acceptam totul asa cum este6 insasi urmarirea unui scop face parte din procesul rational Daca viitorul e$ista, el isi datoreaza e$istenta ratiunii. %stfel, animalele nu au nici viilor, nici scop. "le traiesc, dar fara scop. %devarata pro&lema este aceea a scopului. Noua *eneratie se intrea&a daca tre&uie sau nu sa ai&a scopuri. Imediat ce e$ista un scop, Inioarceti spatele vietii. 5oi modelati viata in functie de scopurile voastre. #rezentul isi pierde semnificatia. il modelati in functie de viitor, il ajustati viitorului in prezenta ratiunii, mintea cultiva scopuri+ in prezenta irationalului ea se intoarce spre viata. #ro&lema care se pune nu este deci de a sti cum irc&uie procedat pentru a cultiva scopuri corecte, ci de a sti sa procedati pemru ca ratiunea sa nu fie sin*urul fenomen al mintii. Ratiunea nu tre&uie sa renunte la scopuri, ele tre&uie sa e$iste. Insa ea nu tre&uie sa se joace de)a dictatorii+ ea nu tre&uie sa fie sin*ura ramura pe caic de a creste. Ratiunea este indispensa&ila, insa e$ista o portiune li&era din mintea umana care poate fi fara scop, care poate fi Ia fel ca ta animale, la copii, care nu poate e$ista decat in aici,(i)acum. %ceasta portiune li&era a mintii, partea irationala, se afla in stransa le*atura cu e$istenta re*iunilor profunde ale vietii, iu&irii, artei. "a nu arc nevoie sa se indrepte spre viitor, astfel incat poate patrunde profund in aici)si)acum. Ratiunea tre&uie sa se dezvolte, dar tre&uie sa o faca st irationalul, si acest lucru tre&uie sa ai&a loc simultan.

%numiti oameni de stiinta au un fel de a fi foarte reli*ios. %cesta poate rezulta fie dintr)o profunda armonie, 8c din inchiderea unei fante si deschiderea altora, fara nici o armonie) #ot fi un om de stiinta si, in anumite momente, sa renunt total la lumea stiintei pentru a mer*e sa ma ro* intr)o &iserica, fn acest caz, omul de stiinta nu se roa*a. Nu e$ista o armonie reala, ci o divizare la un nivel profund. Dialo*ul intim intre omul de stiinta si cel credincios este ine$istent, fn realitate, omul de stiinta nu este deloc prezent in &iserica. in momentul in care omul se intoarce in la&oratorul sau, credinciosul a disparut. Intre omul de stiinta si credincios e$ista o divizare profunda+ cele doua personalitati nu se intalnesc. intr)o asemenea fiinta *asim nu armonia ci dihotomia. "a va spune o serie de lucruri, apoi se va simti vinovata ca le)a spus. "a va face declaratii in calitate de om de stiinta, care vor fi in contradiYic cu personalitatea sa de credincios. %stfel, o mare parte a oamenilor de stiinta au dus o e$istenta de fiinte schizofrenice. "le sunt pe jumatate intr)un fel, pe jumatate in altul. #rin armonie intele* capacitatea de a trece de la un pol la altul fara a se inchide niciodata in unul sau in altul in acest caz, omul de stiinta mer*e sa se roa*e iar omul reli*ios poate intra in la&orator. Nu e$ista divizare si nici prapastie. In caz contrar, se formeaza doua personalitati. De o&icei, noi suntem multipli, noi avem personalitati multiple. Ne identificam cu una din ele, apoi schim&am directia si devenim un altul. Iar acest comportament nu creaza armonia+ ea creaza tensiuni profunde in fiinta. Nu ne putem simti &ine in cazul e$istentei identitatilor multiple. !onstiinta ne)divi) zala, capa&ila sa treaca de la un pol la altul, nu se poate realiza decat daca nu refuzam e$istenta polilor opusi. in munca stiintifica tre&uie sa fie prezenta atat indoiala cat si credinta. indoiala si credinta sunt doua elemente care lucreaza, la nivele diferite, in acelasi scop. %stfel, omul de stiinta se poate ru*a in la&oratorul sau, nu e$ista nimic rau in acest lucru. indoiala nu tre&uie e$clusa din munca lui, ca nu este decat un instrument+ Ia fel si credinta. indoiala si credinta nu prezinta nici o dihotomic. !and trecem cu usurinta de la una la cealalta, fara dificultati, nici macar nu percepem miscarea. "$ista o miscare, insa ea nu este simtita. Miscarea nu este simtita decat in prezenta unui o&stacol. in cazul unei profunde armonii, este ca si cum nici nu ar e$ista o miscare. GG G (a mai mentionez un lucru: atunci cand ma refer la "Orient" si "Occident" sa nu credeti ca in Occident nu e$ista nicioadta oameni cu o *andire orientala, si invers. "u ma refer Ia orientarea principala. %r tre&ui ca intr)o zi sa se scrie istoria lumii luandu)se ca punct de plecare nu impartirea *eo*rafica ci aceea psiholo*ica. in aceasta istorie Orientul ar avea o multime de aspecte occidentale iar Occidentul o multime de aspecte orientale. Deci nu tre&uie sa intele*eti faptul ca unul din cele doua curente lipseste in lumea occidentala. 5reau sa spun ca directia principala a Occidentului a fost dezvol tarea rationala, chiar si in reli*ie. "ste motivul pentru care &iserica a ajuns in cele din urma sa e$ercite o mare influenta. &us era o fire irationala, in timp ce sfantul #aul avea o minte foarte stiintifica, foarte rationala. !restinismul este le*at de sfantul #aul. nu de Iisus. !u un re&el ca Iisus, crearea unei or*anizatii mari ar fi fost imposi&ila. "ra imposi&il. Iisus era un spirit oriental, nu Insa si sfantul #aul. 3 "$ista un conflict intre stiinta si 'iserica. %m&ele fiind rationaliste, au incercai ) fiecare ) rationalizarea fenomenului reli*ios. 'iserica nu puica iesi decat invinsa, deoarece

fenomenul reli*ios este, in esenta lui, irational. Ratiunea nu poate decat sa dea *res in cazul fenomenului reli*ios. %stfel, &iserica tre&uia sa fie invinsa, iar stiinta sa fie victoriasa. in Orient nu a e$istat niciodata un conflict Intre stiinta si reli*ie, deoarece accasia din urma nu a avut niciodata pretentii in domeniul ratiunii. -enomenul reli*ios si fenomenul stiintific sunt considerate ca apartinand unor cate*orii distincte, astfel incat nu poate fi vor&a de un conflict 9, ; G !um a devenii reli*ia rafionali$ta6 %ccsi lucru nu rezulta din reli*ie, ci din sistematizarea ci. n 'uddha sau un Iisus nu urmaresc nici un ideal. 5iata lor esic spontana+ ci cresc in felul lor propriu. "i cresc la fel ca ar&orii sal&atici, dar mai apoi acestia se transforma in ideal pentru discipoli. Discipolii inventeaza scheme, preferinte, adevaruri, interdictii "$ista doua feluri de oameni reli*iosi: unii au o personalitate profund reli*ioasa si traiesc in mod spontan+ ceilalti ) discipolii ) creaza un credo, do*me, o disciplina conforma unui ideal. %stfel, e$ista un ideal &uddhist, conform caruia este necesar sa fiti la fel ca 'uddha, iar acest lucru creaza refuzul. Tre&uie distruse multe lucruri in voi, altfel nu va veti apropia de idea0 Tre&uie sa deveniti o copie. Dupa parerea mea, acest proces este criminal. O personalitate reli*ioasa reprezinta ceva frumos, in timp ce un credo nu este decat un produs al ratiunii. "ste o intalnire intre ratiune si un fenomen nc)rationa0 99 ; 'uddha nu avea un spirit rational6 'uddha era un spirit foarte rational, insa e$istau In el si puncte foarte irationale. "l se simtea la fel de &ine si in irational. Ima*inea pe care o avem despre 'uddha nu corespunde in realitate lui 'uddha ci traditiilor care s)au dezvoltat mai tarziu. 'uddha nu este asimila&il a&solut deloc cu aceste traditii. insa tre&uie sa privim si prin prisma &uddhislilor pentru a)l intele*e pe 'uddha. "$ista o traditie de doua mii de ani, care il prezinta pe 'uddha ca pe o fiinta foarte rationala, tn realitate nefiind deloc asa. in *eneral, o fiinta care vrea sa e$perimenteze profunzimile e$istentei nu poate fj astfel. De multe ori tre&uie sa fii irational. (i 'uddha este7 Numai ca, pentru a intele*e acest fapt, tre&uie sa lasam departe intrea) *a traditie si sa ne referim direct la 'uddha. "ste foarte dificil, dar nu imposi&il. Daca ma adresez unei persoane rationale, ea indeparteaza in mod inconstient tot ceea ce nu i se pare rational. Dar daca ma adresez unui poet, aceleasi fraze, aceleasi cuvinte, iau ) pentru el ) un sens diferit. n spirit rational nu poate percepe poezia cuvintelor. "l nu poate vedea decat lo*ica, ar*umentele. n poet priveste cuvintele dintr)un alt punct de vedere+ pentru el cuvintele au o anumita culoare, poezia fiind cu totul straina ar*umentelor. !a urmare, ima*inea lui 'uddha se modifica in functia de persoana. 'uddha a trait in India intr)o perioada in care intrea*a tara traversa o criza, ridicandu)sc impotriva 5edelor, a panishadelor, a misticismului in *eneral. Miscarea respectiva era destul de ampla, in special in 'inar, unde traia 'uddha. 'uddha avea o fire charismatica, hipnotica. (i su&ju*a pe oameni. Dar interpretarea invataturilor sale nu putea fi decat rationala. Daca 'uddha ar fi trait intr)o aha epoca

istorica, intr)o parte a lumii care nu s)ar fi ridicat impotriva misticismului, oamenii ar fi vazut in el un mare mistic, si nu un intelectual. #ersonalitatea care i)o atri&uim apartine istoriei unei epoci determinate. Dupa parerea mea, 'uddha nu era rational ) in esenta sa. !onceptul de nirvana este in intre*ime mistic 'uddha era mai mistic decat panishadelc, deoarece panishadele ) oricat de mistice ar fi In aparenta ) sunt in felul lor rationale. in ele se pune pro&lema unei trans)mi*rari a sufletului, in timp ce 'uddha voar&ea despre o transmi*ra)re fara suflet. !eea ce este si mai mistic. panishadelc se refera la eli&erare, dar la o eli&erare in care voi veti continua sa fiti. -ara voi intrea*a teorie c lipsita de sens. Daca "cu9 sunt e$clus din aceasta stare ultima de e$istenta, toate eforturile melc devin inutile, ilo*ice. 'uddha spunea ca efortul tre&uie sa e$iste... si ca voi nu veti fi acolo. Nu va mai ramane decat neantul. !onceptul sau este mult mai mistic 9G G !and va referifi la re*resie, este vor&a de o re*resie In raport cu o ima*ine creata de societate, care sa fie accepta&ila din punct de vedere social6 Nu cstc vor&a de o ima*ine. "ste altceva) !and spun ca oamenii se comporta ca niste copii, prin aceasta intele* faptul ca ci nu cresc. "i re*reseaza, se intorc inapoi. "u nu cultiv o ima*ine cu care ei tre&uie sa se asemene. "u am un concept de crestere, nu impun o ima*ine de urmat Nu cer oamenilor sa se ajusteze la o ima*ine specifica, a&solut deloc "u spun doar ca ci re*reseaza spre trecui, in ioc sa creasca spre viitor. "u nu dispun de o ima*ine care sa prescrie modul lor de crestere. %r&orele tre&uie sa creasca, nu sa re*reseze. (e pune pro&lema cresterii sau re*resici, dar nu a ima*inii In al doilea rand, cand spun ca oamenii re*reseaza, aceasta insemna ca ei reactioneaza contra unei societati rationale. Reactia lor este dusa in cealalta e$trema+ ea cade in aceeasi *reseala. Ratiunea tre&uie asimilata, nu ne*lijata. Daca o ne*lijati, comiteti aceeasi eroare ca in cazul in care ne*lijati partea irationala. "poca victoriana a creat o fiinta umana care nu era decat o fatada, o masca, O fiinta care nu traia In propriul ei interior. "a nu era decat o schema de comportament, de maniere. "a era mai mult fatada decat fiinta. n asemenea lucru era posi&il deoarece criteriul universal era ratiunea. !eea ce era irational, anarhic, haotic, era indepartat, reprimat in zilele noastre, elementul anarhic isi ia revansa. in acest sens e$ista doua posi&ilitati: cea distructiva si cea creatoare. Daca el este distructiv, va fi un factor de re*res. (i, in acest caz, Isi va lua revansa in acelasi fel, adica prin refuz. "l va refuza elementul rationai 5eti fi ca niste copii: lipsiti de maturitate. 5eti re*resa. Daca, dimpotriva, elementul anarhie este creator, el nu va mai comite aceeasi eroare. "l va asimila atat partea rationala cat si pe cea irationala. Iar fiinta va putea creste in totalitate. Nu pot creste nici cei care refuza irationalul, nici cei care refuza rationalul. Nu putem creste altfel decat In totalitate. 5or&esc de crestere, dar fara sa cultiv o schema de crestere, HG 9 (una unui mare numar de pro&leme cu care se confrunta spiritul occidental nu se *aseste oare in nofiuniie de pacat si culpa&ilitate crestine6 Da, cu si*uranta. !onceptul de pacat sta la &aza unei constiinte cu lotul specifice. %cest concepi este ine$istent in mcntalitalea orientala, in Orient, el este inlocuit prin acela de i*noranta. #entru

constiinta orientala, radacina oricarui rau este i*noranta, nu pacatul. Daca raul e$ista, el e$ista tocmai din cauza i*norantei. #ro&lema care apare este deci aceea a disciplinei si nu aceea a culpa&ilitatii. Tre&uie sa deveniti mai coastienti, mai putin i*noranti. in Orient, transformarea vine odata cu cunoasterea, iar instrumentul acestei traasformari este meditatia. fn crestinism, pacatul a devenit un concept de &aza. (i nu numai pacatul vostru, ci pacatul ori*inar al intre*ii omenirii !onceptul de pacat este o &ariera. %ceasta siluatie creaza culpa&ilitatea, tensiunile. %cest fapt e$plica de ce crestinismul nu poate dezvolta tehnici de meditatia "l nu a facut altceva decat sa dezvolte ru*aciunea. !e putem face pentru a com&ate pacatul6 (a fim morali si sa ne ru*am7 in reli*iile orientale nu e$ista nimic care sa semene cu cele zece porunci. Nu e$ista un concept moral suprem. Deci, pro&lemele Occidentului nu sunt aceleasi ca acelea ale Orientului. 0a occidentalii care vin in India, pro&lema majora este aceea a culpa&ilitatii "i au un sentiment foarte profund al culpa&ilitatii !hiar si cei care se revolta contra sistemului. !ulpa&ilitatea este o pro&lema psiholo*ica care priveste mai mult mintea decat fiinta. !ulpa&ilitatea lor tre&uie mai intai sa dispara. De aceea Occidentul a fost nevoit sa dezvolte psihoanaliza si spovedania. in trecui ele nu e$istau, pentru ca erau inutile. in Occident, spovedania este necesara+ ea va permite sa va eli&erati de profundul vostru sentiment de culpa&ilitate. (au puteti face apel la psihanaliza, in scopul de a inlatura sentimentul de culpa&ilitate. !u toate ca el nu va dispare niciodata in intre*ime atata timp cat conceptul de pacat ramane. 5eti reincepe sa va simtiti vinovati, in consecinta, psihoanaliza si spovedania nu reprezinta decat un remediu cu o eficienta temporara+ tre&uie sa mer*eti sa va spovediti mereu. !ontra unui lucru acceptat nu e$ista decat remedii temporare. Radacina raului ) conceptul pacatului ) este un fapt acceptat. in Orient, pro&lema nu este psiholo*ica+ ca se refera la fiintau #ro&lema nu se refera la resta&ilirea sanatatii mentale, ci la cresterea spirituala. "ste vor&a de a crYte spiritual, de a avea o mai &una constiinta a realitatii Nu este vor&a de o schim&are de comportament ci de o schim&are de constiinta. !az in care, comportamentul se schim&a automat. !restinismul se ocupa mai ales de comportament Numai ca, acesta este un fenomen periferic. #ro&lema reala nu este ceea ce faceti, ci ceea ce sunteti. Daca va straduiti sa schim&ati ceea ce faceti, in realitate nu se schim&a nimic. Ramaneti acelasi. In e$terior puteti fi un sfant, in limp ce fiinta din interior a ramas a&solut acelasi #ro&lema occidentalilor care vin in India provine din scmimemul de culpa&ilitate pe care : au fata de comportamentul lor. Tre&uie sa lupi astfel tncat sa)i fac sa perceapa pro&lema mai profund, mai mult catre domeniul fiintei decat acela al sufletului. 'uddhismul si jainismul au creat ) la randul lor ) sentimentul culpa&ilitatii. n lip de culpa&ilitate diferit, ti care se manifesta In mod diferit. %stfel, jainistii au un profund sentiment de inferioritate. "i nu cunosc culpa&ilitatea in sensul crestin, din cauza a&sentei notiunii de pacat, insa ei au un viu senlimcnt al faptului de a fi inferiori altora atata timp cat nu au depasit o serie de lucruri. (i acest sentiment actioneaza in acelasi fel ca si culpa&ilitatea. Nici jainismul nu a creat tehnici de meditatie. "i nu au inventat decat formule de tipul "faceti aceasta", "faceti cealalta", "nu faceti aceasta,. Orice concept este a$at pe comportament. n calu*ar jainist este e$emplar din punctul de vedere al

comportamentului, dar a&solut deloc in ceea ce priveste fiinta intima. "l se comporta ca o marioneta. De aceea jainismul nu mai este decat o reli*ie lipsita de viata. 'uddhismul arc mai multa viata, in masura in care ) in cadrul Iul ^ accentul este pus pe altceva. #artea etica a &uddhismului nu este decat o consecinta a meditatiei. Daca este necesara o schim&are a comportamentului, este doar pentru ca reprezinta un ajutor pentru meditatie. (chim&area de comportament nu este importanta in sine. in crestinism si jainism, dimpotriva. Daca faceti ceea ce este &ine, sunteti &un. !eea ce nu este cazul in &uddhism. fn &uddhism tre&uie sa va transformati in mod interior. % face ceea ce este &ine reprezinta un ajutor, o contri&utie la schim&are, insa pro&lema principala este meditatia. Dec I. din aceste trei reli*ii, numai &uddhismul a dezvoltat meditatia profunda. Orice alta practica nu este decat un ajutor accesoriu. 5a puteti chiar lipsi de ea. Daca ajun*eti sa meditati fara nici un ajutor, puteti sa va multumiti doar cu ea. In ceea ce priveste hinduismul, pro&lema este si mai profunda. "ste motivul pentru care aceasta reli*ie a putut sa ia atatea dimensiuni diferite, cum ar fi ) de e$emplu ) tantrismul. !hiar st ceea ce voi numiti pacat poate fi, pentru lantrism, o metoda. Dintr)un anumit punct de vedere, hinduismul este o reli*ie foarte sanatoasa, dar)desi*ur ) haotica. !eea ce este sanatos este neaparat haotic+ nu il putem sistematiza.

!"NTR" D" DI(TRI' TI" %0" 0 !R%RI0OR 0 I O(:O !arti in toate lim&ile, casete audio, vjdeocasetc si foto*rafii ale lui Osho pot fi procurate de Ia urmatoarele centre: %(I% India G (%D:%N% -O ND%TION 4D Aore*aon #arB #oonaN44??l Tel: ??C4 <4< SS?CSI -a$: ??C4 <4< SNN4E4 Tele$: ?4NP DNDN 0O5IN .upan G O(:O ""R N"O)(%NNF%( !OMM N" Mimura 'uildin*, S)<4)IN AiBuna, AohoBu)Bu, FoBohama, <<< Tel: ??E4 1?2NP NIN 4CE4 -a$: ??E4 1?2NP NIN PPSP NcoNct: E4L444 (in*upore G M#: 'OOA(TOR" "u!ourt,<)N)S:ill(t.

P4LSC (tamtordRoad Tel: ??SP IIE ?CEC -a$: ??SP ?<< 4?? <IP % (TR%4%(I% %ustralia G O(:O M"DIT%TION %ND MF(T"RF (!:OO0 #O 'o$ 4?CD,D " en (treet -remantlc S4S? @% Tel: ??S4 1?2C IIS<SS< -a$: ??S 1?2C IIP IPI4, NeoNct:S4LC4