1) Rolul pistonului este urmatorul Transmite forta tangentiala la traiectoria manetonului, generand momentul motor la arborele cotit Asigura

transmiterea fortei de presiune a gazelor bielei, asigura transmiterea componentei normale produse de biela catre camasa cilindrului, prin intermediul segmentilor, asigura dubla etansare a cilindrului de carter, preia o parte din energia degajata in urma arderii combustibilului La motoarele in doi timpi este si organ de distributie, la unele motoare in doi timpi este si pompa de baleiaj, prin forma capului sau, poate contine partial sau total camera de ardere, tot prin forma capului sau, asigura organizarea unor miscari dirijate a gazelor in cilindru Raspunsurile b) si c) sunt complementare 2) La motoarele in doi timpi de puteri mari, solutia constructiva a capului pistonului este: Constructie unitara, dintr-o singura bucata, executata din fonta Constructie unitara, dintr-o singura bucata, executata din aluminiu Constructie cu cap si manta separate; Constructie monobloc cu articulatie sferica pentru conexiunea cu biela 3) Zona de deasupra canalului primului segment si cele dintre canalele segmentilor se prelucreaza La diametre diferite, care cresc in sensul reducerii temperaturii (de la capul pistonului spre manta), pentru a realiza jocurile corespunzatoare evitarii griparii si limitarii scaparilor; La diametru constant pe inaltime, pentru a asigura forma conjugata cu camasa cilindrului; La diametre diferite, care scad in sensul reducerii temperaturii (de la capul pistonului spre manta), pentru a realiza jocurile corespunzatoare evitarii griparii si limitarii scaparilor;

La diametre diferite, care cresc in sensul cresterii temperaturii (de la capul pistonului spre manta), pentru a realiza jocurile corespunzatoare evitarii griparii si limitarii scaparilor. 4) Jocurile pistonului pe cilindru pot fi controlate prin Limitarea temperaturii maxime de incarcare a pistonului; Prelucrarea mantalei cu o anumita ovalitate in plan transversal; Practicarea orificiilor de scurgere a uleiului in carter; Executarea pistonului cu diametru constant de la cap la manta. 5) Pozitia umerilor in raport cu capul pistonului si a axei orificiilor din umeri fata de axa pistonului se stabileste In conformitate cu necesitatea reducerii bataii pistonului si incarcarea sa termica; In functie de necesitatile de reducere a jocurilor pe cilindru; In functie de stabilirea numarului optim de segmenti; In functie de zona de practicare a orificiilor de scurgere a uleiului in carter. 6) Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In schita CC 1,a lichidul de racire este transmis prin tija pistonului pozitia 1 este

Presetupa tijei;

Conducte de racire exteriore; Rezervor-tampon cu perna de aer pentru atenuarea socurilor hidraulice cauzate de variatia volumului ocupat de agentul de racire; Brat al capului de cruce pe care sunt prinse conductele de racire.

7) Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In schita CC 1,b conductele de racire sunt conectate direct de piston (sistem de tevi telescopice), pentru care este valabila solutia:

Conductele mobile au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de apa din instalatie; eventualele scapari sunt drenate din camera Conductele fixe au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de apa din instalatie; eventualele scapari sunt drenate din camera 6; Conductele mobile au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de apa din instalatie; eventualele scapari sunt drenate din camera 6; Conductele fixe au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de apa din instalatie; eventualele scapari sunt drenate din camera 8.

Conductele mobile se deplaseaza la exteriorul celor fixe si sunt dotate cu elemente de atansare plasate in peretii camerei 6, ce comunica cu atmosfera; Conductele fixe se deplaseaza la exteriorul celor mobile si sunt dotate cu elemente de atansare plasate in peretii camerei 6, ce comunica cu atmosfera; Conductele mobile se deplaseaza la exteriorul celor fixe si sunt dotate cu elemente de atansare plasate in peretii camerei 8, ce comunica cu atmosfera; Conductele fixe se deplaseaza la exteriorul celor mobile si sunt dotate cu elemente de atansare plasate in peretii camerei 8, ce comunica cu atmosfera. 8) Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In schita CC 1,b conductele de racire sunt conectate direct de piston (sistem de tevi telescopice), pentru care este valabila solutia:

14) In figura CC 3 se prezinta grupul piston pentru un motor naval lent. Precizati ce reprezinta reperul notat cu 1:

Capul pistonului;

Segmentii; Prezoanele de prindere a tijei pistonului de acesta; Capul de cruce.

15) Racirea capului pistonului din figura CC 3 se realizeaza:

1-fusta pistonului; 4-surub pentru asamblarea cupei de racire; 2-set de inele de etansare; 3- suruburi pentru asamblarea pistonului cu tevile telescopice. 23) In figura CC 7:

Cu apa de tehnica, vehiculata prin conducta poz. 6; Cu ulei, vehiculat prin conducta 6; Cu ulei, vehiculat prin tija pistonului; Prin barbotaj.

16) Capul pistonului poate fi concav, in scopul: Scaderii turbulentei aerului si imbunatatirii formarii amestecului; Cresterii turbulentei aerului si imbunatatirii formarii amestecului; Prevenirea postarderii dupa terminarea injectiei de combustibil; Prelungirea arderii in destindere, dupa terminarea injectiei.

2- boltul sferic de cuplare intre piston si biela; 3-surub pentru asamblarea pistonului; 6- canal de ulei; 7- surub; 2- bolt sferic; 5- tija pistonului pentru cuplare cu capul de cruce; 1- capul pistonului; 5- tija bielei.

22) In figura CC 6:

24) Boltul pistonului este organul care are urmatorul rol functional:

Articuleaza pistonul cu biela, fiind specific motoarelor fara cap de cruce; Articuleaza pistonul cu biela, fiind specific motoarelor cu cap de cruce; Articuleaza pistonul cu arborele cotit, fiind specific motoarelor fara cap de cruce; Articuleaza pistonul cu arborele cotit, fiind specific motoarelor cu cap de cruce. 25) Figura CC 8 prezinta solutii de montaj pentru boltul pistonului; aceasta este:

De a asigura fixarea boltului in umerii pistonului; De a asigura fixarea boltului in piciorul bielei; De a impiedica rotirea boltului; De a impiedica deeplasarea axiala a organului. 27) Raportul dintre lungimea piciorului bielei si lungimea de sprijin a boltului pistonului in umerii acestuia este: Egala cu dublul raportului presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele doua zone; Egala cu raportul presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele doua zone; Egala cu inversul raportului presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele doua zone; Egala cu patratul raportului presiunilor maxime.

Bolt flotant atat in piciorul bielei cat si in umerii pistonului; Bolt fix in umerii pistonului si liber in piciorul bielei; Bolt liber in umerii pistonului si fix in piciorul bielei; Bolt fix atat in umerii pistonului cat si in piciorul bielei. 26) Inelele de siguranta din figura CC 8 au rolul:

31) Segmentii pistonului asigura etansarea reciproca camera de ardere-carter motor. Pentru aceasta, segmentul: Dezvolta o presiune elastica pe fata sa laterala, scop in care diametrul sau in stare libera este mai mare decat cel in stare montata; Dezvolta o forta de frecare pe camasa cilindrului, datorita faptului ca diametrul sau in stare libera este mai mare decat cel in stare montata; Dezvolta o presiune elastica pe fata sa laterala, scop in care diametrul sau in stare libera este mai mic decat cel in stare montata; Este liber in canal, ceea ce conduce la fenomenul de pulsatie. 32) Rostul segmentului in stare libera, comparat cu cel in stare montata, este: Egal; Mai mare;

Mai mic; Nu este nici o legatura intre cele doua marimi. 33) Segmentii de ungere au rolul: De a asigura etansarea la ulei, astfel ca acesta sa nu patrunda in camera de ardere; De a realiza ungerea camasii cilindrului; De a asigura etansarea la ulei, astfel ca acesta sa nu patrunda in camera de ardere si de a distribui uleiul pe camasa; De a impiedica scaparea gazelor de ardere in carter. 34) Pentru motoarele navale lente moderne se poate prevedea existenta unui segment scraper (raclor) montat in chiulasa, prezentat in figura CC 9, el avand rolul: Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

36) Solicitarea specifica a tijei pistonului motorului naval lent este aceea de flambaj (fenomen de pierdere a stabilitatii elastice) si este produsa de: Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie; Forta de inertie a maselor in miscare alternativa; Forta de presiune a gazelor din cilindrul motor; Forta normala ce apasa pistonul pe camasa. 37) Daca se considera sarcina critica de flambaj a tijei pistonului motorului in doi timpi si sarcina reala de flambaj (forta de presiune maxima a gazelor din cilindru), atunci coeficientul de siguranta la flambaj este: Raportul dintre prima forta si a doua;

De a reduce scaparile de gaze din camera de ardere; De a reduce rata de ulei ce patrunde in camera de ardere; De a curata depunerile excesive de cenusa si carbon din zona suprioara a pistonului, prevenind contactul acestor zone cu camasa cilindrului si indepartarea lubrifiantului; De a asigura un regim termic corespunzator al motorului, prin dirijarea corespunzatoare a fluxului de caldura, la cresterea sarcinii motorului. 35) Fanta segmentului la motaj se calculeaza: Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

Raportul dintre a doua si prima; Produsul dintre cele doua; Diferenta dintre cele doua.

38) Pozitia 1 din figura CC 10 este:

Tija pistonului; Blocul coloanelor; Mecanism de ungere a camasii; Mecanism balansier de ungere a capului pistonului. 39) Figura CC 10 reda ansamblul capului de cruce al unui motor naval lent. Mentionati rolul pozitiei notate rigleta:

41) In figura CC 11:

1-segment de foc; 4- bratara pentru transportul tijei pistonului; 2-capul pistonului; 5- port-patina; 1-segment de ungere; 6-patina; 7- patina.

Impiedica deplasarea rotationala a patinei; Impiedica deplasarea axiala a piciorului furcat al bielei; Impiedica deplasarea axiala a patinei; Face legatura dintre glisiera si blocul coloanelor. 40) Privind principiul de functionare al motoarelor cu ardere interna, capul de cruce este: Folosit numai la motoarele in 2 timpi; Poate fi folosit la motoare in 2 timpi, motoare in 4 timpi, pompe cu piston, compresoare cu piston, masini cu abur cu piston; Folosit cu biele care au piciorul ca o bucsa; Numai cu patina bilaterala.

42) Figura CC 12 reda schema de calcul pentru patina capului de cruce (fig. CC 12,a pentru patina bilaterala si fig. CC 12,b pentru cea monolaterala). Solicitarea dintre aceasta si glisiera este:

Presiune de contact; Incovoiere Forfecare Strivire

46) Solutia de picior furcat al bielei motorului naval in doi timpi: Este impusa de necesitatea strapungerii boltului capului de cruce pentru fixarea tijei pistonului; Nu este necesara, atunci cand tija pistonului este prevazuta cu o flansa, fara ca boltul capului de cruce sa fie strapuns; Se realizeaza pentru a permite asamblarea cu capul de cruce; Este aleatoare.

La comprimare de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare alternativa si la intindere de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa; La comprimare de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare de rotatie si la intindere de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa.

49) In figura CC 14, articularea bielei cu pistonul se face:

47) Corpul bielei este supus, in principal, flambajului, care se produce in doua plane: cel de oscilatie a bielei o-o si cel de incastrare a acestuia c-c (fig. CC 13). Precizati modul de schematizare a bielei, in vederea efectuarii calcului la flambaj:

Printr-un cap de cruce; Prin bolt; Fara bolt, piciorul bielei fiind sferic (solutia rotating piston); Prin tija si cap de cruce.

Incastrata in piciorul bielei si libera la cap in planul o-o si incastrata in picior si cap pentru planul c-c; Incastrata in picior si cap pentru planul o-o si incastrata in piciorul bielei si libera la cap in planul c-c; Incastrata atat in picior, cat si in cap, pentru ambele plane; Libera atat in picior, cat si in cap, pentru ambele plane

50) Biela este organul mobil care: Transmite boltului presiunea specifica dintre picoir si acest organ; Transmite forta de presiune a gazelor si de inertie a maselor in miscare de rotatie de la piston la arborele cotit, realizand conversia celor doua tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui organ; Transmite forta de presiune a gazelor si de inertie a grupului piston aflat in miscare alternativa de la piston la arborele cotit, realizand conversia celor doua tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui organ; Transmite fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie si a celor in miscare de translatie de la

48) Piciorul bielei este solicitat: La intindere de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare alternativa si la comprimare de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa; La intindere de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare alternativa si la comprimare de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare de rotatie;

piston la arborele cotit, realizand conversia celor doua tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui organ.

52) Capul bielei este solicitat in principal la: Intindere Comprimare Forfecare Incovoiere Sistem cu biela principala si biela secundara; Sistem de ambielaj in furca, mecanismele lucrand prin interferenta; Sistem de biele identice, cu capetele alaturate; 53) In figura CC 16 Sistem de ambielaj in stea.

55) Orificiul de ungere al fusului maneton al arborelui cotit se practica in urmatoarea zona: Intr-un plan normal la planul cotului; n zona de uzura minima; La 45 grd fata de axa de simetrie a bratului; In partea opusa ambielajului.

5-piciorul bielei 3-tija bielei 4-boltul capului de cruce; 5- capul bielei Sistem de ungere si de racire al pistonului

56) Reperul notat cu I din figura CC 17 reprezinta:

54) In figura CC 17 se prezinta un motor cu cilindrii dispusi in V. Precizati solutia de articulare a bielelor pe acelasi maneton:

Lagarul din capul bielei (lagarul maneton); Lagarul din piciorul bielei; Lagar al arborelui de distributie;

Lagar palier.

62) Figura CC 19 prezinta cotul unui arbore cotit aferent unui:

57) Scoaterea rationala a unei turatii critice torsionale din gama turatiilor de lucru a unui motor cu ardere interna se face: Prin cresterea elasticitatii arborelui cotit, cu trecerea la fiecare pornire printr-o noua turatie critica, inferioara turatiei minime a motorului; Prin cresterea rigiditatii arborelui si micsorarea momentului sau de inertie, obtinandu-se o noua turatie critica superioara celei maxime de functionare a motorului; Prin cresterea rigiditatii arborelui, obtinandu-se o noua turatie critica superioara celei maxime de functionare a motorului; Prin monatrea unui amortizor de vibratii axiale.

Motor in doi timpi, doarece nu sunt prezente contragreutati in prelungirea bratelor; Motor in patru timpi, doarece nu sunt prezente contragreutati in prelungirea bratelor; Motor in doi timpi, pentru ca nu exista acoperire a sectiunilor fusurilor palier si maneton; Motor in doi timpi, date fiind dimensiunile specifice.

58) La un motor in 4 timpi cu 10 cilindri in V, distanta unghiulara intre camele de admisie este: 72 grd RAC; 36 grd RAD; 72 grd RAC; 72 grd RAD; 72 grd RAC; 136 grd RAD; 72 grd RAC; 90 grd RAD.

63) Figura CC 19 prezinta cotul unui arbore cotit aferent unui motor naval lent modern, cu raport cursa/diametru foarte mare. Caracteristicile acestui arbore cotit sunt urmatoarele:

61) In figura CC 18 este reprezentat arborele cotit al unui motor naval:

In patru timpi cu patru cilindri in linie Arborele este mai zvelt, mai elastic, cu o puternica distantare intre axele fusului maneton si palier (raza de manivela mare); Comportament corespunzator la vibratii, reducerea greutatii si a costurilor de fabricatie; Reducerea concentratorilor de tensiune din zona de racordare maneton-brat prin practicarea unei degajari pe partea interioara a bratului, ceea ce conduce la marirea rezistentei mecanice;

In doi timpi cu opt cilindri in linie

In patru timpi cu opt cilindri in linie

In doi timpi cu patru cilindri in linie

Toate cele de mai sus.

Posibilitatea unui montaj mai usor in carter;

Posibilitatea asigurarii unei ungeri mai eficiente. 65) Conform figurii CC 20, valabila pentru un motor in patru timpi, acoperirea seciunilor fusurilor palier si maneton, datde relatia , in 67) Urmatoarele cinci elemente caracterizeaza eficienta contragreutatilor montate in prelungirea bratelor arborelui cotit al unui motor in patru timpi: 1se echilibreaza fortele de inertie ale maselor aflate in miscare de rotatie; 2-se descarca palierele intermediare de momentele interne; 3-la acelasi grad de uniformitate a miscarii de rotatie a arborelui cotit, masa volantului va fi mai mica; 4-prin utilizarea contragreutatilor creste masa si scade pulsatia proprie; 5-prezinta complicatii tehnologi 1, 3, 5-negative; 2, 4-pozitive;

care , si sunt diametrle fusurilor maneton, palier si raza de manivela, respectiv, este:

1, 2, 4-pozitive; 3, 5-negative;

Pozitiva;

1, 2, 3-pozitive; 4, 5-negative;

Negativa;

1, 3, 4-pozitive; 2, 5-negative.

Nula;

Infinita.

68) Figura CC 21 ilustreaza principiul ungerii hidrodinamice a unui fus incarcat cu rezultanta R distribuita neuniform pe suprafata fusului. Acesta poate fi rezumat ca mai jos:

66) Conform schemei din figura CC 20 si a diagramei alaturate, solutia de acoperire a sectiunilor fusurilor palier si maneton (notata cu ) prezinta:

Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului creste spre zona cu jocul cel mai redus, pentru ca apoi sa scada si sa atinga valori pozitive dupa planul radial determinat de punctul cu joc minim, in apropierea caruia se obtine si presiunea maxima; Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului scade spre zona cu jocul cel mai redus, pentru ca apoi sa creasca si sa atinga valori negative dupa planul radial determinat de punctul cu joc minim, in apropierea caruia se obtine si presiunea maxima; Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului creste spre zona cu jocul cel mai redus, pentru ca apoi sa scada si sa atinga

O influenta pozitiva asupra rezistentei la oboseala; O influenta negativa asupra rezistentei la oboseala;

valori negative dupa planul radial determinat de punctul cu joc minim, in apropierea caruia se obtine si presiunea maxima; Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului creste spre zona cu jocul cel mai redus, pentru ca apoi sa scada si sa atinga valori negative dupa planul radial determinat de punctul cu joc minim, in apropierea caruia se obtine si presiunea minima.

inelar de angrenare cu virorul; a-buloanele de prindere a celor doua parti; b-bolturi; c-pana transversala; d-caneluri; e-canal pentru cheia de tensionare a bolturilor; f-sector inelar de angrenare cu virorul; a-caneluri; b-bolturi; c-pana transversala; dbuloanele de prindere a celor doua parti; ecanal pentru cheia de tensionare a bolturilor; fsector inelar de angrenare cu virorul.

69) Lungimea arborelui cotit este dependenta de numarul de cilindri, distanta dintre ei, alezaj, etc. Este de dorit o lungime cat mai mica, aceasta prezentand: Dezavantajul scaderii masei, deci a scaderii pulsatiei proprii si efectul pozitiv al reducerii lungimii prin cresterea suprafetei de contact a fusurilor in lagar, cu influente pozitive asupra ungerii; Avantajul scaderii masei, deci a cresterii pulsatiei proprii si efectul negativ al reducerii lungimii prin micsorarea suprafetei de contact a fusurilor in lagar, cu influente negative asupra ungerii; Avantajul scaderii masei, deci a scaderii pulsatiei proprii si efectul negativ al reducerii lungimii prin micsorarea suprafetei de contact a fusurilor in lagar, cu influente negative asupra ungerii; Avantajul scaderii masei, deci a cresterii pulsatiei proprii si efectul pozitiv al reducerii lungimii prin cresterea suprafetei de contact a fusurilor in lagar, cu influente negative asupra ungerii.

70) In figura CC 22 se prezinta un volant tip disc realizat din doua bucati si prevazut cu ghidaj inelar pentru antrenarea cu virorul; in figura s-au notat cu:

a-sector inelar de angrenare cu virorul; bbolturi; c-pana transversala; d-caneluri; ecanal pentru cheia de tensionare a bolturilor; fbuloanele de prindere a celor doua parti; a-pana transversala; b-bolturi; c-buloanele de prindere a celor doua parti; d-caneluri; e-canal pentru cheia de tensionare a bolturilor; f-sector