1

4. Dimensionarea instalatiilor de comutatie

4.1. Clasificarea izolatorilor

Determinarea echipamentului de rezistenta a dielectricului are probabil la baza tensiunea
dielectrica, aceasta este o combinatie de tensiuni cauzate de tensiunea continua de putere-
frecventa si in mare parte de catre supratensiunile pe termen scurt. Coordonarea izolatiei pentru
tensiuni continue de putere frecventa 1kV are la baza stasul DIN VDE 0110 si DIN VDE
0109 (in prezent inca in stadiul de proiect). In cazul tensiunilor de >1kV se aplica specificatiile
din stasul DIN EN 60071-1(V DE 0111 Partea I) si ghidul de aplicare in DIN EN 60071-2
(VDE 0111 Partea 2).
Coordonarea izolatiei este definita in stasul DIN EN 60071-1 (VDE 0111 Partea I) ca o
selectie a echipamentului de rezistenta a dielectricului care urmeaza sa fie utilizat intr-o locatie
specifica in retea. Acest proces necesita cunosterea conditiilor operationale in retea si a
dispozitivelor de protectie la supratensiuni planificate, cat si probalibilitatea unui defect de
izolatie in echipamente acceptate in conditii economice si operationale.
Rezistentele dielectrice pot fi definite in acest context ca un nivel de izolare evaluat sau
un nivel de izolare standard. Determinarea nivelului de izolare i-a in considerare orice
combinatie de tensiuni standard. Un nivel de izolare standard este considerat un nivel de izolare
nominal a carui standard este o combinatie de tensiuni asociate cu cea mai mare tensiune Um
pentru acele echipamentele si sunt recomandate tabelele de selectie (Tabelele 4-1 si 4-2).
Aceste au la baza experienta operationala cu retele care indeplinesc standardul IEC. Totusi, nu
sunt asociate cu conditiile operationale specifice.
Cand discutam despre izolare, trebuie sa facem distinctie intre izolatia exterioara si cea
interioara. Izolatia exeterioara consta in distantele in aer si suprafetele solicitate dielectric ale
izolatiei solide. Izolatia exterioara poate fi expusa la efectele atmosferice, dar si altele, cum ar
fi poluarea, umiditatea, animalele etc. acestea pot fi protejate (in interior) sau neprotejate (in
aer liber). Izolatia interioara poate fi un material izolant solid, lichid sau gazos protejand
impotriva efectelor atmosferice si a altor efecte externe.
De asemenea, exista o deosebire intre izolatie cu auto-restabilire si fara auto-restabilire, dar
numai cu referire la raspunsul de izolatie sub testul dielectric. Izolatia cu auto-restabilire este
considerata atunci cand proprietatile sale de izolare revin dupa o cadere in timpul testului.


2

Frecventa tensiunii de putere si supratensiunile care actioneaza pe o izolare sau un
dispozitiv de protectie la supratensiune pot fi clasificate in functie de cauze si procese in
urmatoarele categorii:
Frecventa de putere a tensiunii continue rezultate din functionarea normala a sistemului;
Supratensionarea temporara (frecventa de putere), din cauza unor defecte de impamantare,
operatiuni de comutare (de exemplu: purtatori de sarcina, rezonante, ferorezonante sau ceva
similar);
Supratensiuni frontale lente din operatiuni sau loviturilor directe de trasnet trecerea de la
mare distanta, cu timpii cuprins intre 20 s si 5000 s si timp de injumatatire la o valoare de
pana la 20 ms.
Supratensiuni frontale rapide rezultate din operatiuni de comutare sau a fulgerelor cu timpii
cuprinsi intre 0,1 s si 20 s si timp de injumatatire in valoare de pana la 300 s;
Supratensiuni frontale foarte rapide daatorita unor defecte sau actiuni de cuplare in
comutatie a izolatie cu gaz, cu timpii sub 0,1 s si oscilatii suprapuse in gama de frecvente
de la 30 kHz la 100 MHz, cu o durata totala de 3 ms;
Supratensiuni combinate, in primul rand intre conductori si diferentele intrerupatorilor
deschisi.

Se presupune ca intr-una din aceste categorii de tensiuni caracteristici pot avea aceleasi
efecte asupra izolatoarelor dielectrice sau pot fi convertite la o caracteristica specifica.
Urmatoarele forme standardizate de tensiuni sunt definite ca si caracteristicile de tensiune
reprezentative pentru categoriile de mai sus cu exceptia supratensiunilor frontale foarte
rapide:
Standard pentru tensiune de scurta durata putere-frecventa cu o frecventa intre 48 Hz si
62 Hz si o durata de 60 s;
Standard de comutare in impuls de tensiunea, un impuls de tensiune, cu un timp de
crestere de 250 s si un timp de injumatatire de 2500 s;
Standard impuls de tensiune fulger, un impuls de tensiune, cu un timp de crestere de 1,2
s si un timp de injumatatire in valoare de 50 s;
Standard comutare compusa din impulsuri de tensiune; doua impulsuri simultane de
tensiune de polaritati opuse (inversate).




3

Procedura de coodonare a izolatiei

Procedura este in conformitate cu stasul DIN EN 60071-1 (VDE 0111 Partea I), in forma sa
actuala necesita cunostinte de baza a proceselor fizice, a conditiilot de functionare si al
raspunsului dieletric al echipamentului in aplicarea sa. In Figura 4-1 sunt prezentate secventele
de proces prevazuta ca o diagrama de flux.
Punctul de plecare al procedurii de coordonare este analiza de sistem, care ar trebui sa
determine ce tensiuni pot aparea in conditii de functionare, eventul cu ajutorul testelor de
comutatre din sistem. De asemenea, acest lucru ar trebui sa includa dispozitive de protectie la
supratensiuni. Investigatiile pentru toate gamele de tensiuni exploatate trebuie sa includa
tensiunea ce are loc izolatorul conductor-pamant, tensiunea dintre conductorii si tensiunea
longitudinala de pe aparatele de comutare. Supratensiunile trebuie sa fie evaluate la valoarea de
varf (cea mai mare), curba si probabilitatea de aparitie, iar clasificarea trebuie sa fie facuta in
categoriile corespunzatoare (curba). Rezultatele ananlizei de sistem va include valorile maxime
si gradul de aparitie a tensiunilor din urmatoarele categorii: tensiuni putere-frecventa de scurta
durata, impuls de tensiune prin comutarea, impuls de tensiune prin fulger etc. acestea sunt
prezentate in diagrama (Figura 4-1) ca Urp, tensiuni reprezentative si supratensiuni.

4


Figura 4-1: Schema de determinare a nivelului de izolatie sau a nivelului de izolatie
standard
De o importanta fundamentala pentru urmatorul pas este criteriul de performanta. Acest
lucru este prezentat sub forma unui grad de eroare permis, cat de des un dispozitiv la care
anumit punct de pe sistem poate face obiectul unor defecte de izolare cauzate de tensiunile

5

reprezentative si supratensiuni (Urp). Urmatorul pas este de a determina cele mai mici valori
ale tensiunilor nominale care trebuie sa indeplineasca un echilibru corespunzator pentru a
sadisface criteriul de performanta. Ele sunt denumite in continuare tensiunilor nominale (Ucw).
Diferenta dintre valoarea de supratensiuni reprezentative ca asociat coordonator de tensiune
suportat este caracterizat prin factorul de coordonare Kc, ce trebuie sa fie multiplicate de catre
reprezentatul supratensiune pentru a obtine tensiunea nominala de coordonare.
Pentru a determina factorul de coordonare Kc cu supratensiunile tranzitorii, o procedura
determinista, o procedura statistica sau se poate selecta o combinatie a celor doua. Marimile de
intrare sunt probabil functia supratensiunilor (Urp), ca urmare a analizei sistemului, pe de o
parte si pe de alta parte a probabilitatea distributiei pertubatorilor de descarcare a izolatiei in
cauza. De asemenea, ar trebui sa includa factorul de coordonare si o toleranta pentru orice
inexactitate a cantitatii de intrare.
Procedura determinista este utilizata de exemplu in cazurile in care o izolatie interna
prezinta doar o rezistenta la o tensiune conventionala (Pw = 100%), de asemenea, se poate
presupune ca este protejat de o supratensiune. Aspectul determinist este utilizat si in cazul
protectiei la supratensiuni a echipamentelor cuplate la liniile aeriene, atunci cand diferenta
dintre o caracteristica existenta rezista la tensiune statistica (Pw = 90%) si presupune tensiunea
conventionala suportata de aceeasi configuratie izolata luata in considerare de catre factorul de
coordonare Kc. Procedura determinista nu afecteaza rata de defectiune a echipamentului in
timpul functionarii.
In procedura statistica, probabilitatea de descarcare a supratensiunilor si a celor provocate
sunt disponibile ca date statistice si pot fi combinate simultan, de exemplu cu metoda Monte
Carlo. Acest calcul trebui sa fie facut pentru diferite tipuri de izolatii si pentru diferite
configuratii de sistem pentru a determina numarul total nedisponibil a unui dispozitiv sau a
unei instalatii.
Prin urmare, o izolatie poate fi optimizata doar economic prin proiectarea statistica in cazul
in care timpul de nefunctionare este definit pentru toate tipurile de defecte specifice. Prin
urmare, o procedura statistica mai complexa poate fi aplicata numai in cazuri foarte specifice,
cum ar fi proiectarea de instalatii de comutatie pentru tensiunele maxime de transmisie.
In urmatorul pas se determina coordonatele tensiuni nominale (Ucw) la tensiuni nominale
necesare (Urw). Se folosesc doi factori de corectie. Factorul de corectie atmosferic Ka ce
corecteaza in primul rand presiunea aerului din zona de set-up a echipamentelor cu izolatie
exterioara, altitudinea. Temperatura si umididatea mediului ambiant au tendita de a actiona

6

unul impotriva celuilant in influenta lor asupra tensiuni nominale. In general, conditiile
atmosferice nu influenteaza izolatia interna.
Factorul de corectie atmosferic se determina cu relatia:

8150

H: altitudinea in metri
m: un exponent care pentru izolatori curati este diferit de 1 si numai cu impulsuri de comutare
si in functie de tensiune, iar geometria izolatorului este luata in considerare ca o valoare de
orientare caracteristice (cf. DIN EN 60071-2, Fig.9!). In cazul izolatorilor contaminati
(murdari), m are o valoare cuprinsa in intervalul 0,5 si 0,8 pentru frecventa de alimentare a
tensiuni nominale a testului.
Factorul de siguranta Ks se considera toate influentele care ar putea duce la diferenta intre
functionarea echipamentului si obiectul testat in cadrul acestui tip de teste.
Acestea sunt:
Imbatranirea cauzata de stesul" termic, mecanic, dielectric si chimic;
Raspandirea cauzata de conditiile de productie;
Raspandirea cauzata de instalatie, cum ar fi modificari in tehnologia de conectare,
de incarcare paralele sau numeroase dispozitive in functiune in comparatie cu pe un
singur tip, etc.
Factorii de siguranta recomandate sunt:
Izolarea interna: Ks = 1.15;
Izolarea externa: Ks = 1.05.
De asenenea, daca factorul de siguranta de 1.15 aplicabil pentru izolatia interna este
utilizat pentru izolatia externa, corectia atmosferica este inclusa la o altitudine operationala de
1000 m.
Tensiunea nominala necesara (Urw) este determinata intr-un punct unde tensiunile
nominale trebuiesc sa fie verificate de un dispozitiv tip de teste pentru a se preciza perioada de
uzare in functie de criteriul de performanta ce nu trebuie sa fie depasit de site-ul operational din
sistem. Celelante tensiuni pot fi practic eliminate pentru fiecare categorie (curba) descrisa mai
sus.
Tabelele de selectie (Tabelul 4-1 si 4-2) ne prezinta tensiunile de testare suportate de
echipamente si ne indica tensiunile standard pentru gama de tensiuni I (245kV), utilizata
pentru testarea de scurt timp cu o frecventa industriala si cu un impuls de trasnet. Tensiunea II
(> 245 kV) enumera tensiunile standard pentru testarea cu impuls de trasnet si tensiunea de
comutarea impuls suportata.

7

Daca in cazul in care in tabelele de selectie nu au valori standard care sa corespunda
tensiunilor nominale necesare (Urw) se recomanda conversia la una din categoriile enumerate
prin utilizarea factorilor corespunzatori de testare pentru conversie, indicati pentru izolatia
exterioara si cea interioara conform stasului DIN EN 60071-2 din Tabelele 2 si 3.

Tabelul 4-1: Nivelele de izolare standardizate din intervalul de tensiuni I (1kV < Um <
245kV) conform stasului DIN EN 60071-1 (VDE 0111 Partea I)
Tensiunea maxima pentru
echipamente valoarea Um
kV rms
Standard de tensiune
putere-frecventa de scurta
durata valoarea kV rms
Standard pentru impuls de
tensiune suportata prin
trasnire valoarea picului
kV
3.6 10
20
40
7.2 20
40
60
12 28
60
75
95
17.5 38
75
95
24 50
95
125
145
36 70
145
170
52 95 250
72.5 140 325
123
(185)
230
450
550
145
(185)
230
275
(450)
550
650
170
(230)
275
325
(550)
650
750
245
(275)
(325)
360
395
460
(650)
(750)
850
950
1050
Nota: In cazul in care valorile din paranteze nu sunt suficiente pentru a verifica daca
indeplineste valorile pentru tensiunile nominale conductor-conductor si suplimentar tensiunile
care vor fi necesare pentru testele de tensiune.



8

Tablelul 4-2: Nivelurile de izolare standardizate in intervalul II: Um > 245kV conform stasului
DIN EN 60071-1 (VDE 0111 ParteaI)
Tensiunea
maxima pe
echipament
valuarea rms Um
kV
Standard de impuls comutare pentru tensiunea
nominala
Standard
de
tensiune
suportata
in cazul
unui
impuls de
trasnet
Izolare
longitudinala
(nota 1)
Impamantare
Coeficientul
conductorului
pentru
impamantare
valoarea de pic
300
750 750 1.50
850
950
750 850 1.50
950
1050
362
850 850 1.50
950
1050
850 950 1.50
1050
1175
420
850 850 1.60
1050
1175
950 950 1.50
1175
1300
950 1050 1.50
1300
1425
525
950 950 1.70
1175
1300
950 1050 1.60
1300
1452
950 1175 1.50
1425
1550
765
1175 1300 1.70
1675
1800
1175 1425 1.70
1800
1950
1175 1550 1.60
1950
2100
Nota1: Valoarea impulsului de tensiune in testul combinat
Nota 2: Introducerea valorii Um = 550 kV (in loc de 525 kV), 800 kV (in loc de 765 kV), 1200
kV si alte valori cuprinse in intervalul 765 kV si 1200 kV, in plus este luat in considerare si
standardul asociat tensiunilor nominale.

Ar trebui selectat un nivel de izolare standardizat din tabelele 4-1 si 4-2 pentru a se asigura
daca toate categoriile pentru valorile de tensiune nominale necesare (Urw) sunt atinse sau
depasite.
Se atribuie cel putin doua valori pentru tensiunile nominale la fiecare tensiune maxima de
echipament Um. Rezultatul procedurii de coordonare a izolatiei determina daca sunt necesare

9

valori mai mari sau mai mici, sau daca este necesar un alt nivelul de izolare pentru tensiunea
aplicata echipamentelor.

Nota:
- Spatiul disponibil aici cuprinde doar elemente de baza ale (noii) procedurii pentru a fi
luate in considerare in coordonatele izolatiei, dar nu cu toate detaliile. Aplicarea corecta
a procedurii nu este fara importanta, insa este nevoie de familiarizarea completa cu
materialul.
- Acest lucru conduce la utilizarea in continuare a procedurii anterioare in practica
generala. Un test de exactitate va fi justificat din punct de vedere economic, numai cu
proiecte specifice.


4.2. Dimensionarea instalatiilor de putere la scurt-circuite mecanice si termice
(conform stasului DIN EN 60865-1 (Noiembrie 1994), clasificarea VDE 0103, de consultat si
stasul IEC 60865-1 (1993-09))
1)


Simboluri utilizate
A Sectiunea transversala a conductorului, cu conductoare pachet (conductoare
principale compozite): sectiunea transversala totala
a, l sau l
s
Distanta in Figura 4-2
a
m
, a
s
Eficienta conductorului principal si spatierea subconductorului
a
12,
a
13...
a
1n
Distantele geometrice dintre sub-conductoare
k
12,
k
13...
k
1n
Factorii de corectie (Figura 4-3)
E Modulul lui Young
f Frecventa de functionare a circuitului de curent
f
c
Frecventa caracteristica relativa a unui conductor principal
F
m
sau F
s
Forta electrodinamica intre conductorul principal si sub-conductor
I
th
Echivalentul termic de scuta durata (valoarea efectiva)
I
II
k
Curentul simetric initial de scurt-circuit (valoarea efectiva)
I
II
k2
Curentul simetric initial de scurt-circuit cu faza-la-faza (valoarea efectiva)
i
p
, i
p2
, i
p3
Valoarea curentului de scurtcircuit sau curentul de deconectare a curentului
limita de siguranta sau sigurantele limita (valoarea) cu scurt-circuit
simetric) (i
p2
, i
p3
: cu doua faze sau cu trei faze de scurt-circuit)
J Planul axial al momentului de inertie (Table 1-22)
m Factorul efectului termic a compomentei d.c. (Figura 4-15)

10

m Masa pe unitatea de lungime (kg/m) a unui conductor fara gheata, cu
fascicule bubulare: masa totala pe lungime
n Factorul efectului termic al componentei a.c. (Figura 4-15)
R
p02
, R
p02
Stresul minim sau maxim a punctului de debit (Tabel 13-1)
S
thr
Densitatea de curent nominala a scurt-circuitului (valoarea absoluta) pentru
o secunda
T
k
Durata scurt-circuitului
T
k1
Durata scurt-circuitului cu reclansare: durata fluxului de curent (primul)
t Numarul de sub-conductoare
V
r
sau V

Factorii de stres a conductorilor
V
f
Raportul de forta dinamica a fortei statice pe un suport
V
r
Factorul de insucces la un reclansatorcu trei faze intr-un sistem cu trei faze
Z sau Z
s
Momentul de rezistenta principal sau in cursul de inconvoiere a sub-
conductorului (Tabelul 1-22, prezentat in W), numit in sectiunea modul in
DIN EN 60865-1 si in KURWIN
Factorul de forta pe suport (Tabel 4-4), dependent de tipul de bare si
conditia sa de prindere
Factorul principal de stres al conductorului (Tabel 4-4), dependent de tipul
de bara si canditia sa de prindere
Factorul pentru determinarea frecventei caracteristice relevante a unui
conductor (Tabel 4-4)
Factorul de calcul actual a curentului de scurt-circuit i
p
din Figura 3-1

o
Constanta campului magnetic (410
-7
H/m)
Tensiunea conductorului inconvoiat











11

4.2.1. Dimensionarea barelor de conductor pentru sucrt-circuitul mecanic

Conductoarele paralele a caror lungime este comparabila cu distanta a unuia fata de altul
sunt supuse unor forte de distributie uniforme pe lungimea conductorului atunci cand se aplica
un flux de curent. In cazul unui scurt circuit, valoarea acestor forte este deosebit de ridicata si,
de asemenea, tensiunea conductoriilor inconvoit, presiunea sau efortul de intindere
(tractiune). Acesta este motivul pentru care barele nu trebuie sa fie proiectate numai pentru
curentul de sarcina, ci si pentru un curent de tensiune maxima care apare in cazul unui scurt-
circuit. Prin urmare, trebuie sa fie calculata incarcatura barelor si cat suporta acestea in cazul
unui scurt circuit. Prin testare se poate determina puterea (forta) necesara unui scurt-circuit a
instalatiilor de putere.
Infromatiile ulterioare nu sunt aplicate numai la bare, cat si la conductorii tubularii ci si in
general la conductorii rigizi. Aplicabile scurt-circuitelor bi- sau tri-fazate in curent alternativ si
sistemelor trifazate.

Figura 4-2: Configurarea sistemului cu trei bare principale conductoare H, fiecare cu trei sub-
conductori T, cu spatiere Z: un conductor principal distantat in centru, a
1i
sub-conductor
geometric distantat la centru-liniilor (de ex.: intre sub-conductorul 1 si 2 cu a
12
), F
d
sarcina de
sprijin, h distanta dintre punctul de aplicare a fortei si marginea superioara a suportului, l
distanta suportului, l
s
distanta maxima a unui distantier din suportul sau distantier adiacent.




12

IEC 61660-2 se aplic la calcularea sistemelor de curent continuu.
La calcularea lui F pentru un scurtcircuit trifazat putem folosi pentru i
p
valoarea 0.93i
p3
.
Factorul 0.93 apreciaza cea mai mare sarcina posibila care poate fi experimentata de mijlocul
unui conductor a unei configuratii trifazate.
Forta electrodinamica intre conductoarele principale prin care circula acelasi curent este:
F
m
=

0
2
i
p2
2

l
a

sau ca o ecuatie numerica:
F
m
= 0.2 i
2
2

l
a
sau F
m
= 0.173 i
p3
2

l
a
.
Daca conductorul principal este format din t conductoare, forta electrodinamica F
s
intre
aceste conductoare este:
F
s
=

0
2

i
p
t

l
s
a
s

Sau o ecuatie numerica:
F
s
= 0.2
i
p
t

l
s
a
s

Ecuatia numerica cu i
p
in kA, F
m
in N si l avand aceeasi unitate ca si a.

Distanta efectiva dintre conductoare
Asa cum s-a mentionat anterior, aceste ecuatii se refera strict la conductoare in forma de
fire sau la o prima aproximare pentru conductoare de orice sectiune transversala, atat timp cat
distanta intre ele este mult mai mare decat cea mai mare dimensiune a conductorului. Daca
aceasta conditie nu este indeplinita, de exemplu, cu pachetele de bare care cuprind bare
conductoare dreptunghiulare, barele individuale trebuie sa fie impartite in fire de curent si
fortele intre ele calculate. In acest caz, distanta reala efectiva a conductorului principal a
m
= a /
k
1s
trebuie utilizat ca distanta dintre conductorul principal.
Aici, K
1s
trebuie sa fie luat din Fig.4-3 unde a
1s
= a si d latimea totala a pachetului de bare
in directia fortei de scurtcircuit. b asa cum se arata in fig. 4-3 este cea mai mare dintre
barele perpendicular pe directia fortei de scurtcircuit.
Degajarea reala a subconductorului efectiv este:
1
a
s
=
k
12
a
12
+
k
13
a
13
+ +
k
1n
a
1n

Pentru cele mai frecvente conductoare folosite in sectiune transversal, a
s
se gaseste in
Tabelul 4-3.

13

Tabel 4-3
Spatiul efectiv dintre subconductoare a
s
pentru sectiuni transversale dreptunghiulare de
bare si de sectiune U (toate dimensiunile in centimetri) din stasul DIN EN 60865-1 (VDE
0103)


Solicitari pe conductoare si forte pe reazeme
Solicitarea de incovoiere a unei bare de curent nu trebuie sa depaseasca o limita
specifica in cazul unui scurtcircuit pentru a evita solicitarea excesiva a materialului. In
specificarea acestei limite indoirea acceptata de bara este de pana la 1% din lungimea
suportului presupus, deoarece o deformare a acestei marimi este practic nedetectabila cu ochiul
liber.

14

Solicitarea pe conductoare (bare) rigide si fortele pe suporturi sunt influentate de oscilatia
de raspuns a conductoarelor. Acest raspuns este dependent de conditiile de fixare si de
deformarea plastica admisibila sau frecventa naturala a conductorului. In primul rand valorile
limite superioare ale solicitarilor sunt date tinand cont de deformarea plastica, in timp ce
sectiunea urmatoare arata solicitarile care decurg din luarea in considerare a oscilatiei de
raspuns.









Fig. 4-3.Factorul
de corectie k
1s
pentru
conductorul principal
si distanta subconduc-
torului, unde s =2t






Solicitarea conductorului principal:
m
= V

V
r

F
m
l
8 Z

Solicitarea subconductoarelor:
s
= V
s
V
r

F
s
l
s
16 Z
s

Cand consideram deformarea plastica:
V

V
r
= V
s
V
r
= 1 sisteme bifazate de c.a
V

V
r
= V
s
V
r
= 1 sisteme trifazate fara dispozitive automate trifazate
V

V
r
= V
s
V
r
= 1,8 sisteme trifazate cu dispositive automate trifazate

15

Solicitarea rezultanta a conductorului este o combinatie de solicitari principale si
subconbuctoare:

tot
=
m
+
s

Forta F
d
pe fiecare support:
F
d
=V
F


V
r
F
m

Cu
V
F
V
r
= 1 pentru
tot
0.8 R'
p0.2

V
F
V
r
=
0.8 R'
p0.2

tot
pentru
tot
< 0.8 R'
p0.2

Oricum, in sisteme bifazate de c.a. V
F
V
r
nu necesita o valoare mai mare decat 2 si in
sistemele trifazate valoarea nu trebuie sa fie mai mare de 2.7.
Daca nu este clar daca o bara poate fi considerata suportata sau fixata la orice punct de
sprijin, cazul cel mai potrivit trebuie sa fie luat pentru evaluarea barei si a suportului.
Daca conditia
tot
0.8
p0.2
este indeplinita, bara nu poate transfera forte mai mari
decat fortele statice la suporturi, deorece va fi deformata in prealabil (V
F
V
r
=1). Oricum, daca
este mai mic dect 0.8 , este recomandat ca conductorul si greutatea suportata sa fie
determinate dupa cum urmeaza luand in considerare caracteristica relevanta a frecventei
conductorului.

Table 4-4
Coeficentii conform DIN EN 60865-1 (VDE 0103)
Tipul barei si modul de fixare
Forta pe
reazem
Coeficent
Solicitarea
conductorului
principal
Coeficent
caracteristica
relevanta a
frecventei
Coeficient




Bara deschisa
Ambele capete
rezemate

A: 0.5
B: 0,5

1.0

1.57

Incastrat, reazam

A: 0.625
B: 0.375

0.73
2.45


16

Ambele capete
incastrate

A: 0.5
B: 0.5

0.50 3.56


Bara continua cu
reazeme multiple si N
distante intre reazeme
egale sau aproximativ
egale
N=2

A: 0.375
B: 1.25
0.73 2.45
N3


A: 0.4
B: 1.1
0.73 3.56

Nota de la tabelul 4-4
Barele continue cu reazeme multiple sunt bare continue sau conductoare tubulare care au
una sau mai multe reazeme in lungul lungimii lor. Ele sunt asigurate impotriva deplasarii
orizontale la unul dintr reazeme. Lungimea folosita in calcul 1 este distanta dintre reazeme,
adica lungimea deschiderilor si nu lungimea barei continue.
Coeficentii se aplica pentru distante egale pe reazem. Distantele dintre reazeme sunt
inca considerate egale atunci cand cea mai mica distanta a reazemelor este de cel putin 0.2 ori
mai mare. In acest caz, capetele reazemelor nu sunt supuse la o forta mai mare decat reazemele
interioare.Utilizati cea mai mare distant a reazemelor pentru 1 in formula.

Solicitarile conductoarelor si forte pe reazeme cu privire la oscilatia conductorului
Daca frecventa caracteristica f
c
a unui conductor este luata in considerare, valorile cele mai
mici pentru solicitarile conductoarelor si fortelor pe reazeme pot fii derivate doar daca
frecventa caracteristica nu este considerata. Daca aici sunt gasite cele mai mari valoari, ele nu
sunt relevante.
Frecventa caracteristica a unui conductor este:

Pentru determinarea frecventei caracteristice a unui conductor principal, coeficentul este
folosit in functie de conditiile de prindere din Tabelul 4-4. Daca conductorul principal este

17

format din mai multe subconductoare, J si m se refera la conductorul principal. Datele de la un
subconductor ar trebui folosite pentru J si m daca in componenta lor nu exista elemente
rigidizate de-a lungul lungimii dintre reazeme. In cazul in care ele prezinta elemente rigidizate,
puteti verifica DIN EN 60865-1 si IEC 60865-1 pentru informatii suplimentare. Locul de
instalare al barelor conductoare cu referinta la directia fortei de scurtcircuit trebuie sa fie luata
in considerare pentru planul axial al momentului de inertie. =3.56 si pentru distanta 1 dintre
doua elemente rigidizate trebuie sa fie utilizate pentru calcularea subconductoarelor solicitate.

Fig.4-4
Coeficentul V
F

pentru determinarea
fortelor pe reazeme




Valorile lui

pentru:
Fig.4-4 si 4-5




Fig.4-5
Coeficentii
pentru determinarea
solicitarilor conductor-
lui





Cand consideram caracteristica de frecventa, valorile V

,V
s
, V
F
si V
r
pentru calcularea
solicitarilor conductorului principal si a subcanductoarelor si fortele pe reazeme, folosesc

18

formulele de mai sus ce pot fi luate din Fig.4-4, 4-5 si 4-6 (conform DIN EN 60865-1 (VDE
0103)). La duratele de scurtcircuit T
k
sau T
k1
de 0.1 s sau mai putin decat solicitarile reale si
fortele pot fi considerabil mai mici dect valorile calculate cu f
c
f.
Cu reazeme elastic valoarea reala a lui f
c
este mai mica dect valoarea calculate. Aceasta
trebuie sa fie luata in considerare pentru f
c
> 2.4 f.


Informatia digitizata a curbelor sunt date in DIN EN 60865-1 si in IEC 60865-1.


Fig. 4-6
Factorul V
r
, care urmeaza sa
fie utilizat RAR-ul pentru sistemele
trifazate; in toate celelalte cazuri
V
r
= 1.





Solicitari maxime admisibile
Conductoarele sunt considerate rezistente la scurtcircuit cand
si
Factorul de plasticitate q pentru barele conductoare de sectiune dreptunghiulara este 1.5 si
pentru barele conductoare de forma U si I sunt 1.19 sau 1,83. q = 1.19 se aplica pentru barele
conductoare de forma U cu incovoierea in jurul axei sale de simetrie, in caz contrar se aplica
1.83. Pentru barele conductoare in forma de I se aplica q = 1.83 pentru incovoierea in jurul axei
sale vertical, astfel se aplica 1.19. Pentru conductoare tubulare(cu D = diametrul exterior si s =
grosimea peretelui) se calculeaza dupa cum urmeaza:

Forta F
d
pe reazeme nu trebuie sa depaseasca forta minima de rupere garantata de catre
producator F
r
(DIN 48113, DIN EN 60168 VDE 0674 Partea 1) a izolatorilor. Valoarea
comparata pentru dispositive este solicitarea normala la terminalul mecanic pentru solicitari

19

statice si dinamice. Deoarece aceasta valoare nu este definita in standardele dispozitivului, ea
trebuie obtinuta de la producatorul acestor dispositive.
In cazul izolatoarelor support, acestea sunt solicitate de forta consolei la care trebiue luata
in considerare distant h din punctual de aplicare al fortei (Fig. 4-2).
reduce sarcina nominala maxima a reazemului.

Momente de rezistenta ale conductoarelor principale composite

Daca este aplicata o solicitare asemeni celei din Fig. 4-7a, momentul de rezistenta al
conductorului principal este suma momentelor de rezistenta a sub conductoarelor componente.
Acelasi lucreu este valabil pentru solicitarea aplicata ca in Fig. 4-7b atunci cand este doar un
singur element rigid sau nici unul pe interval.
Nota: Momentul de rezistenta este, de asemenea, numit model de rezistenta, asa cum este
folosit in DIN EN 60865-1 si in programul de calcul KURWIN.
Daca sunt doua sau mai multe elemente rigide, calculul poate fii facut cu valori mai mari
pentru momentul de rezistenta al conductorului principal. In cazul pachetelor de bare
conductoare cu doua sau trei sub conductoare cu o sectiune transversala dreptunghiulara de
60%, cu mai multe sub conductoare cu sectiune transversala dreptunghiulara de 50% si cu doua
sau mai multe sub conductoare cu o sectiune transversala in forma de U de 50% poate fii
folosit pentru momentul de rezistenta bazat pe axa 0-0 (ideala).
Daca patru sub conductoare dreptunghiulare sunt conectate in perechi de doua sau mai
multe elemente rigide, dar nu exista elemente rigidizate intre perechi cu distanta de 5 cm, pot
fii folosite 14% din valorile ideale date in Tabelul 4-5, de exemplu .
Elementele rigide trebuie sa fie instalate astfel incat sub conductoarele sa fie impiedicate sa se
deplaseze in directia longitudinala. Factorul de plasticitate q este exact la fel de mare ca pentru
conductoarele principale necombinate.

Fig.4-7
Directia fortei si incovoierea axei pachetelor
de conductoare



Tabel 4-5

20

Formule pentru calcularea momentelor ideale de inertie si rezistenta a conductoarelor
principale composite cu doua sau mai multe elemente rigide (valori de 100%).
Valorile calculate pentru J
y
in cm
4
si J
y
in cm
3
, daca a = d si d
3
=5 cm









Sectiunea
transversala
mm
J
y

cm
4
Z
y
cm
3

J
y

cm
4

Z
y
cm
3

J
y

cm
4

Z
y
cm
3

Valorile calculate pentru J
y
in cm
4
si J
y
in cm
3
, daca a = d si d
3
=5 cm
50/5 1.355 1.80 5.15 4.125 - -
50/10 10.830 7.20 41.25 16.5 341.65 62.10
60/5 1.626 2.16 6.18 4.95 - -
60/10 12.996 8.64 49.50 19.8 409.98 74.52
80/5 2.168 2.88 8.24 6.60 - -
80/10 17.328 11.52 66.00 26.4 546.64 99.36
100/5 2.71 3.6 10.3 8.25 - -
100/10 21.66 14.4 82.5 33 683.3 124.2
120/10 26 17.28 99.00 39.6 819.96 149.04

Momente de inertie si rezistenta pentru bare plate
Configuratie Plana
Verticala
Dimensiunile barelor


mm Z
x
J
x
Z
y
J
y


21

cm
3
cm
4
cm
3
cm
4
12 x 2 0.048 0.0288 0.008 0.0008
15 x 2 0.075 0.0562 0.010 0.001
15 x 3 0.112 0.084 0.022 0.003
20 x 2 0.133 0.133 0.0133 0.00133
20 x 3 0.200 0.200 0.030 0.0045
20 x 5 0.333 0.333 0.083 0.0208
25 x 3 0.312 0.390 0.037 0.005
25 x 5 0.521 0.651 0.104 0.026
30 x 3 0.450 0.675 0.045 0.007
30 x 5 0.750 1.125 0.125 0.031
40 x 3 0.800 1.600 0.060 0.009
40 x 5 1.333 2.666 0.166 0.042
40 x 10 2.666 5.333 0.666 0.333
50 x 5 2.080 5.200 0.208 0.052
50 x 10 4.160 10.400 0.833 0.416
60 x 5 3.000 9.000 0.250 0.063
60 x 10 6.000 18.000 1.000 0.500
80 x 5 5.333 21.330 0.333 0.0833
80 x 10 10.660 42.600 1.333 0.666
100 x 5 8.333 41.660 0.4166 0.104
100 x 10 16.660 83.300 1.666 0.833
120 x 10 24.000 144.000 2.000 1.000
160 x 10 42.600 341.300 2.666 1.333
200 x 10 66.600 666.000 3.333 1.660

Exemplu de calcul
Configuratia barelor este cea din Fig. 4.2 cu trei conductoare principale a trei
subconductoare fiecare cu o sectiune dreptunghiulara de 80 mm 10 mm de 3,2 m lungime de
la
E Al Mg Si 0.5 F 17.
R
p0.2
= 12 000 N/cm
2
(Tabelul 13-1)
R
p0.2
= 18 000 N/cm
2
(Tabelul 13-1)

22

Rigiditatea fiecarui conductor principal format din bare si un extra element rigidizat in
fiecare conductor(faze L1 si L3).
I
s
= 40 cm
I =80 cm
a =12 cm
a
m
=12.4 cm cu k
1s
=0,97 aratat in Fig. 4-3 unde a
1s
=a, d =5 cm, b =8cm
a
s
=2.3 cm (Tabelul 4-3)
Z
s
=1.333 cm
3
(Tabelul 4-6)
Z
y
=26.4 cm
3
(Tabelul 4-5)
Z =0.6Z
y
=0.626.4 cm
3
=15.84 cm
3

v

v
r
= v
s
v
r
= 1
= 1.1(Tabelul 4-4 pentru bare continue cu N 3, celula reazemelor terminale = 0.4)
= 0.73 (Tabel 4-4)
Tabel 4-7

Momente de inertie si rezistenta pentru barele de sectiune U
Configuratia barei



Sectiunea U




Marimea
mm
h
mm
b
mm
D
mm
r
mm
e
mm
W
x
cm
3
J
x
cm
4
W
y
cm
3
J
y
cm
4
50 50 25 4 2 7.71 5.24 13.1 1.20 2.07
60 60 30 4 2 8.96 7.83 23.5 1.76 3.71

23

70 70 32.5 5 2 9.65 12.4 43.4 2.57 5.87
80 80 37.5 6 2 11.26 19.38 77.5 4.08 10.70
100 100 37.5 8 2 10.96 33.4 167 5.38 14.29
120 120 45 10 3 13.29 59.3 356 9.63 30.53
140 140 52.5 11 3 15.27 90.3 632 14.54 54.15
160 160 60 12 3 17.25 130 1042 20.87 89.22
180 180 67.5 13 3 19.23 180 1622 28.77 138.90
200 200 75 14 3 21.21 241 2414 38.43 206.72

Perspectiva maxima a curentului de scurtcircuit fara inchidere automata este i
p3
= 90 kA.

= 4 167

2
+5
87

2
= 10 037 /
2
.

= 10 037

2
< 0,8
0.2
.

=
0.8
0.2

=
0.818 000
10 037
= 1.44.

= 1.44 1.1 9041 = 14 321 .

Gradul de solicitare a conductorului

= 10 037

2
< 1.5

0.2 = 18000 /
2
.

= 5 87

2
<

0.2 = 12 000/
2
.
Barele pot fi realizate in conformitate cu proiectul planificat.


24

Forta pe suport
Daca inaltimea punctului de aplicare a fortei in fig. 4 2 50 , un post izolator
de forma C ca n Tabelul 13-34, la o forta nominala = 16 000 care poate fi utilizata. Daca
punctul de aplicarea a fortei F este mai mare decat se arata n tabel, fortele trebuie sa fie
convertite pentru a lua momentul maxim de indoire la piciorul izolator luat in considerare.
Evaluarea in raport cu oscilatiile conductorului
Conductor principal:
= 3.56 4 4.
= 80 .
= 70 000 /
2
(Tabelul 13-1)
=

2
12
= 0.67
2
(pentru un singur conductor, Tabelul 1-22)

= 2.16 /(pe sub-conductor, cf. Tabelul 13-7)

= 82.4 (cand 1 = 1 /
2
),valibil fra elemente de rigiditate

= 144 cu elemente de rigidizare (a se vedea din DIN EN 60865-1)

= 1(ca in Fig. 4-6 unde = 50 si

= 2.88)
s

= 1,

= 1,5(ca in Fig.4-4 si 4-5)

(In ceea ce priveste elasticitatea suporturilor, trebuie sa fie folosite valori mai mici pentru fc,
de exemplu, pentru VF cu valori de pn la 2.7.)
Sub-conductori:
= 3,56, l = 40 cm, FCS = 330 Hz, Vr = 1, Vs = 1
In acest scurt caz, barele rigide, care ia n considerare vibratiile conductorului, nu va putea
obtine valori mai mici pentru rezultatele V Vr, V S VR, VF Vr, adica tensiuni mai mici
decat in cazul in care este luat n considerare deformarea plastica. Acest lucru face sa fie
stabilite rezultatele de mai sus.
4.2.2 Dimensionarea conductoarelor cablate pentru rezistenta mecanica la scurt-circuit
Suplimentarea densitatii fortei electrodinamice pe unitatea de lungime F ", la care un
conductor este supus unui scurt-circuit va fi:

0
2

2
"2

25

unde:

0
2
= 0.2
N
(kA)
2

In sistemele trifazate
2
"2
= 0.75
3
"2
care vor trebui utilizate.
Lungimea de interval trebuie sa fie utilizata pentru l si distanta la care este transportat
curentul pe conductorul cablat (ntre portaluri), lungimea de conductor fiind fara infasurarea
stratului izolator. In cazul conductorilor de parafina (conexiuni intre echipamente), =

este
lungimea conductorului intre bornele echipamentului.

2
"
si
3
"
sunt valorile efective ale curentului initial de scurtcircuit simetric intr-un scurt-
circuit dintre doua sau trei faze, a fiind distanta centrelor principale ale conductoarelor.
Pe baza acestei forte electrodinamice, conductoarele si suporturile sunt solicitate de catre
fortele dinamice, adica de scurt-circuit data de tensiunea fortei la ntindere

, forta scazuta

si dupa caz, de forta totala de contractie (forta de strangere)

I. Intervalul deplasarii pe
orizontala care este aratat in sectiunea 4.2.3 va trebui, de asemenea, luat in considerare.
Rezultatul fortei de intindere la scurt-circuit Ft in timpul schimbarii directiei este :
Cu un singur conductor:

(1 + )1)
Cu conductor dublu:

= 1.1

(1 + )1),2)
Dupa ce scurt-circuitul a fost declansat, conductorul va oscila sau va reveni inapoi la
starea initiala. Valoarea de intindere maxima care apare pe conductor la sfarsitul caderii, care
va fi de fapt forta scazuta

, nu va trebui sa fie luata in considerare atunci cand raportul de

fort 0.6 sau unghiul maxim de schimbare a directiei este de

< 70.
In toate celelalte cazuri pentru forta scazuta se va aplica:

= 1,2

1 +8,

180
0
1),2),3)
In cazul mai multor conductoare, daca contractiile sub-conductoarelor se afla sub influenta
curentului de scurtcircuit, tensiunea fortei din pachetul de conductoare va fi totalul fortei
contractate

. Daca contactul sub-conductoarelor este de la unul la altul, de exemplu, in

cazul in care parametrul j 1,

este calculat din:

1 +

1),2),3)
Daca sub-conductoarele nu se contacteaza in timpul contractiei (j <1)

este:

1 +

q
2
1),2)

, componenta orizontal a atractia conductorului statica, vor trebui luate in considerare

pentru aceste calcule, atat pentru temperatura minim local de iarn (n Germania de obicei -

26

20 C) cat si pentru maximul temperaturii de functionare (de obicei 60 C). Rezultatele
valorilor ridicate ale ambelor forte de intindere si deplasare pentru dimensionare vor trebui
luate in considerare. Calculul caderii de tensiune pentru atractia conductorului este demonstrata
n Sec. 4.3.1. Dependenta statica de atractie a conductorului sau tensiunea conductorului
=

/
2)
pe temperatura este derivata din:

3
+
0

0
+

0
2
24
0
2

2

2
24

2
= 0;
Aici
0
si
0
sunt valorile la temperatura de referint
0
care va fi utilizata.
0
este
greutatea specifica, E modulul de elasticitate practic (modulul lui Young) si coeficientul
termic de dilatare liniara a conductorului (vezi Tabelele 13-22 ff)
Pentru a calcula forta de intindere la scurt-circuitse va da:
Parametrul de sarcina este derivat din:

3

1 +
2
1
11
<

4

3 sin

+cos

1
11
<

4


-
11
=durata relativa la scurt circuit
-
11
=
1
pana la o valoare maxima 0,4T
-
1
durata primului curent
=

raportul de forta
2)

1
1 cos 360

11

11

0,5
2
1

11

> 0.5


Unghiul de rotatie la sfarsitul fluxului de curent la scurtcircuit.
1) se aplica pentru deschiderea orizontala si pozitia orizontala dintre firele conductoarelor
alaturate, se va intinde pana la 60 m iar caderea de tensiune din lungimea intervalului la 8%. In
cazul celor mai mari intervale, fortele de intindere vor fi calculate ca fiind excesive. Forta de
intindere calculate este componenta orizontal de atractie a conductorului si include
componenta statica.
2) in cazul mai multor conductoare vor trebui utilizate toate valorile.
3) in cazul intervalului scurt a carui lungime este mai mica de 100 de ori decat diametrul
unui singur conductor, forta scazuta este calculata prea mare cu aceast formula datorita
rigiditatii conductorului.

27

4) dac sub-conductoarele sunt efectiv in discordanta simultana, prin urmare, efectiv in
conflict, nu va fi necesar sa se examineze

. Discordanta efectiva de ciocnire simultana a sub-

conductoarelor se va considera indeplinita daca distanta

de centru-linie dintre doua sub-

conductoare adiacente este egala sau mai mica de x ori decat diametrul conductorului

si,
in plus, daca distanta

intre doua spatii adiacente este la cel putin y ori centru-linie de

distanta sub-conductorului. x, y vor putea fi folosite cu urmatoarele perechi de valori:
x = 2,5 cu y = 70
x = 2.0 cu y = 50
5) vezi programul de calcul KURWIN in tabelul 6-2

1
= Directia fortei rezultante pe conductor(exprimata in grade)

1+
2
1

2
64

1
90
o

4
Perioada rezultanta de oscilatie a conductorului

= 20.8

Perioada de oscilatie a conductorului

2
8

Echivalentul de incovoiere a conductorului static la mijlocul deschideri

Interval factorului de reactie este o functie a factorului de solicitare a unui conductor
principal si a parametrului de sarcina , calculat mai sus, ca n Fig. 4-8. Acesta va fi:
, =

2
24

3
cu =
1

+
1

Norma de rigiditate
2)
Unde:

=
0.3 +0.7sin

90

>

Modulul efectiv de elasticitate
-

50 N/mm
2
(Mai sus o

coeficientul de elasticitate este constant.)

E modulul de elasticitate (de exemplu, modulul lui Young) al firului (vezi Tabelele 13-22
ff)
S constanta elastica al intervalului care va fi rezultata din elasticitatea suporturilor in caz
de scurtcircuit. (Pentru conexiuni de echipamente S = 100 N / mm, in cazul in care nu este

28

impus alt mod. In cazul conductoarelor tensionate dintre portaluri, constanta de arcuire trebuie
s fie determinate separat. O valoare comun este de S = 500 N / mm)
A sectiune transversala a conductorului (valoarea reala sau nominala a sectiunii
transversale va fi data in tabelele 13-24 )
2)


Fig. 4-8 Factorul intervalului de reactie in functie de factorul de solicitare si
parametrul de sarcina
Calcularea fortei scazute:
Forta scazuta este dependent in special de unghiul m (vezi Fig. 4-9), pentru conductorul
de deschide n exterior n timpul fluxului de curent de scurt-circuit. Aici, pentru durata
relevanta de scurtcircuit
11
trebuie utilizata durata de scurtcircuit
1
(n caz de auto-
reinchidere aceasta va fi durata primului flux de curent), unde valoarea de 0,4 T va trebui sa fie
luata ca valoare maxima de la
1
(F i sunt date mai sus).


29

T
k11
/T
Fig. 4-9 Unghiul maxim de rotatie m va rezulta din
11
care se va baza pe perioada de
oscilatie a conductorului T
Calculul fortelor pentru mai multe contractii va fi:
=

1+

Parametru pentru determinarea pozitiei conductoarelor in timpul

treceri curentului de scurtcircuit

= 1,5

2
sin
180

2
Factori de tensiometri cu conductoare pachet

= 0,375

3
sin
180

3
;
-

= ( 1)

0
2t

3
Forta curentului de scurt-circuit intre subconductoare

"
curent n conductor pachet: Valoarea maxima de la
2
"
, am
3
"
sau
1
"

1
"
valoarea k1 efectiva a curentului initial de scurtcircuit simetric de scurtcircuit monofazat
numarul de sub-conductoare din conductoarele pachet

2
vezi Fig. 4-10 in functie de 1 si factorul
Factor de scurtcircuit in calculul curentului de varf ip ca n Fig. 3-2

3
vezi Fig. 4-11 in functie de n, ca si DS

distanta centru-linie ntre dou sub-conductoarelor adiacente

diametrul conductorului

distanta medie dintre dou distantiere adiacente intr-un interval

Fig. 4-10 Factorul
2
in functie
de
1
si k

30

Factorul
2
in functie de
1
si k

1
=
1
sin
180

0
2

"

2
1

= lungimea de masa pe unitate a un subconductor

f = frecventa circuitului de curent

Fig. 4-11 Factorul
3
este dat ca o functie a numarului de sub-conductoare n si
dimensiunea perechilor

si

.
Totalul fortelor de contractie cu subconductoare in contact, i.e a sub-conductorilo de
opozitie < 1:

=
1
2
+

9
8
1

0
2

"

180

3
1

4

1
4
;

;
ca in Fig. 4-12






31










Fig. 4-12 Factor in
functie de j si
st

Forta pachetului contractant la subconductoare care nu sunt in contact, de exemplu conductoare
care nu se ating(j 1)

=
1
2
+

9
8
1

0
2

"

180

4
q
4
1

4

1
4

= q

q(

)
;
q ca Figurile 4-13a la4-13c




Fig. 4-13a
q in functie de j si

pentru
2.5 <

5.0


32








Fig. 4-13b
q in functie de j si

pentru 5.0 <

10.0







Fig. 4-13c
q in functie de j si

pentru 10.0 <

{=
}15.0


Sarcini admise
Pentru post izolatori valoarea maxima din

si

nu trebuie sa depaseasca valoarea

de 100% din forta de rupere

. Pentru sarcina statica trebuie sa se aplice

0.4

.
Valoarea maxima pentru dispozitive din

si

nu trebuie sa depaseasca sarcina

statica si dinamica nominala a bornelor mecanice.

nu poate depasi (static) sarcina nominala

33

a bornelor mecanice. Colierele conductorului vor trebui sa fie evaluate la valoarea maxima de
1.5

, 1.0

si1.0

.
Pentru conductoarelor tensionate, conectorii si suporturile / portalurile vor trebui sa se
bazeze pe valoarea maxima de la

ca o sarcina exceptionala cvasi-statica. Pentru ca

sarcinile nu au loc in acelasi timp in configuratii trifazate, forta dinamica trebuie sa se
presupuna ca fiind eficienta in 2 conductoare si forta statica sa fie la fel de eficace in treilea
conductor.
Specificatii pentru evaluarile fundamentale sunt in curs de pregatire.