Rolul bacteriilor I. Ce sunt bacteriile? Bacteriile sunt unele dintre cele mai mici organisme microscopice.

Sunt raspandite in mii de speci, pe tot pamantul, in apa, in sol, in aerul atmosferic, pe organisme vii sau moarte (1 gram de sol contine circa 50-100 de milioane de bacterii). Aceasta raspandire extraordinara se datorea a capacitatii bacteriilor de a se inmulti in timp foarte scurt, apoi, dimensiunilor mici, usurimii lor si adaptabilitatii lor la multiple feluri de nutritie, precum si a re istentei mari la conditiile vitrege de trai. !n marea ma"oritate a ca urilor ele sunt lipsite de clorofila. Aceste organisme "oaca un rol foarte important in circuitul elementelor in natura, provocand in deosebi descompunerea substantelor organice, pana la minerali area acestora. #arimea si forma bacteriilor$ %imensiunile bacteriilor sunt de ordinul micronilor, fiind cuprinse intre 0,1 & '0 (. )orma lor este variata, sferica, - numindu-se in acest ca , coci, in forma de bastonase & purtand numele de bacterium, iar daca poarte cili se numesc bacili. #ai pot fi in forma de virgula & vibrioni, sau rasuciti in spirala & spirili. *ocii se pot grupa cate ' (diplococi) , sau se inlantuiesc in forma unei salbe (streptococi), sau se dispun in forma unui ciorc+ine de strugure (stafilococi). Structura bacteriilor$ *elulele bacteriilor au la exterior o membrana, iar in interior un continut protoplasmatic. #embrana este o formaiune str,ns legat- de peretele celular, o formaiune fin-, elastic-, subire de 5-10 nm, alc-tuit- din . straturi intercalate, straturile exterioare fiind mai dense decat cel interior. %e multe ori in "urul celuluei sau a celulelor, citoplasma secreta o materie gelatinoasa, care inglobea a bacteriile in colonii sau cenobii. Acest invelis gelatinos se numeste capsula, si poate avea marimea de 10-1000 de ori mai mare decat a bacteriei. *itoplasma este incolora, insa uneori este impregnata cu anumite substante colorate. !n protoplasma se gasesc vacuole precum si substante de re erva de natura +idrocarbonata$ glicogen si granulo a, de natura albuminoida & volutina, precum si picaturi de grasime. !nmultirea bacteriilor$ Se face direct prin bipartitie. Bipatitia consta in aparitia unui perete transversal despartitor, formandu-se astfel ' celule. Aparitia peretelui incepe prin formarea unui inel care inaintea a spre mi"locul celulei. /ite a de divi iune este in functie de insusirile specifice bacteriei si de conditiile de mediu, ea variad intre cca '0 de minute si ' ore. 0entru ilustrarea vite ei de divi iune, presupunand ca o bacterie de 1-' microni se divide cu o vite a de '0-.0 de minute, se obtin urmatoarele cifre$ dupa 5 ore re ulta 10'1 celule2 dupa 15 ore '35 '45 3.3 celule2 dupa 40 de ore bacteriile pot de o masa in greutate de 1,151064 tone, adica de cateva ori mai mult decat greutatea organismelor vii pe suprafata pamantului.

II. Exemple de bacterii: 1. Ar+eobacterii$ sunt organisme anaerobe (organisme care nu necesit- oxigen), primitive, care populea a +abitate restr,nse cu condiii extreme cum sunt apele termale, ona arctic-, solurile s-ruroase i acide. 7xemple$ bacteriile metanogene care produc ga metan i tr-iesc 8n p-turile profunde ale p-m,ntului2 bacteriile +alofile care tr-iesc 8n onele bogate cu s-ruri. '. 7ubacteriile$ cuprind bacteriile propriu- ise care populea - o gama larg- de +abitate aerobe i anaerobe. 7ubacteriile se 8mpart 8n$ Bacterii de putrefacie Bacterii fixatoare de a ot Bacterii de fermentaie 7xemple$ /ibrio c+olerae, 7sc+eric+ia coli. .. *9anobacteriile$ - algele albastre-ver i sunt pre entate 8n toate mediile acvatice, pe sol umed sau pe st,nci umede, 8n i voare sau oriunde se afla umiditate persisten-. :n condiii de de voltare 8n masa apare fenomenul de ,,8nflorire a apelor;. :n asemenea ;infloririi; se intalnesc i algele albastre filamentoase din genurile Anabaena, <scillatoria, 0+ormidium, 0lactonema sau =9ngb9a. - *leiul p-m,ntului (>ostoc commune) este o cianobacterie care se de volt- pe sol umed, 8n locuri umbrite, precum i pe scoarta copacilor vec+i, scorburoi. *ianobacteriile au organi are celulara tipic procariot-. III. Bacterii folositoare: Biote+nologiile tradi?ionale sunt utili ate cu succes 8n industria alimentar-. =a ba a lor se afl- procesele de fermenta?ie & descompunerea substan?elor organice - 8n condi?ii aerobe sau anaerobe @i formarea produselor intermediare (aceton-). %iferite tipuri de microorganisme$ dro"diile (fermenta?ia alcoolic-),bacteriile lactice (fermenta?ia lactic-) pot provoca procesul de fermenta?ie. *a@cavalul se preg-te@te din lapte cu utili area bacteriilor speciale (uneori @i a ciupercilor). Bacteriile intestinale ;prietenoase; dintre (Acidop+illus, =actococcus, =actobacillus) au un rol important in mentinerea sanatatii florei tubului digestiv, fiind esentiale pentru functionarea intregului organism. IV. Bacterii daunatoare: Bacteriile se 8nmul?esc foarte repede 8n organismul uman @i 8n alimente$ 8n doar A ore, o bacterie d- na@tere la alte 100 milioane de bacterii. Scarlatina - este cau at- de bacteria numita Streptococul beta-+emolitic din grupul A. Buberculo a (BB*) infectie bacteriana acuta sau cronica care ataca prima oara plamanii dar mai poate afecta si rinic+ii, oasele, nodurile limfatice si creierul. Boala este cau ata de #9cobacterium tuberculosis o bacterie de lungime '-1 micrometri.