Sunteți pe pagina 1din 16

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Facultatea de Teologie Ortodoxa ,,Dumitru Staniloae``

POCAINTA IN CANTA I!" D" !A DU#INICA FIU!UI ISIPITO

Iasi $%%&
1

'( Introducere
Cuvantul romanesc ,,pocainta``(de origine slava) evidentiaza caracterul de durere pricinuita de pararea de rau, remuscarea sau regretul pentru o fapta rea savarsita.Pocaintei i se mai spune si ,,penitenta``(derivat din limba latina poenan+tendere), indicand caracterul de teama sau de frica, determinat de constiinta vinovatiei care apsa sufletul, sau de mustrarea de constiinta. Pocainta apartine in primul rand Bisericii.O are ca un asezamant divin de la nsusi ntemeietorul si Capul ei isus !ristos, Care si"a inceput activitatea cu indemnul# ,, Pocaiti"va ca sa apropiat imparatia cerurilor``($t. %, 1&). Biserica are apoi pocainta de la 'f.(postoli odata cu intemeierea ei in ziua Cincizecimii, cand s"a savarsit Botezul 'fintei )reimi( *.( +,,&",-). ( fost apoi tot timpul cultivata de Biserica ca o virtute in viata du.ovniceasca a credinciosilor, manifestat prin regretul fata de pacatul savarsit si .otararea statorniceasca de indreptare1. $ai mult decat atat, pentru Biserica pocainta inseamna si un .ar, o putere a lui /umnezeu data sufletului spre iertare, spre refacere si necontenita insanatosire morala.(cesta este aspectul pocainta ca 'f.)aina.( fost intemeiata de $antuitorul in cursul activitaii 'ale, cand a acordat insanatosirea firii omenesti prin .arul iertarii pacatelor.'i tot 0l a lasat acest dar al iertarii si insanatosirii du.ovnicesti 'f.(postoli si urmasilor autorizati, spre a fi continuat pana la sfarsitul veacurilor# ,,Precum $"a trimis pe $ine )atal $eu, va trimit si 0u pe voi.(cestea zicand a suflat si le"a zis# luati /u. 'fant1carora veti ierta pacatele se vor ierta si carora le veti tine,vor fi tinute``( n +2,+1"+,)+.

Pocainta nu poate zbura daca-i lipsita de aripile milosteniei.(conf. Sf.Ioan Gura de Aur in ,,Omiliile despre
Pocainta``3)

1 +

3ev.Ortodo4ia, /espre Pocainta sau 'povedanie`` " anuarie" unie, 15&-, nr. 1"+, (nul 666, pag. +5bidem , pag. ,2, /iac.Prof. O. Bucevsc.i, 'f. oan 7ura de (ur# Omilii despre Pocainta in rev. 'tudii )eologice, nr.5"12, seria , 8oiembrie"/ecembrie, (nul 6, 159&, pag. :+:

$( "vang)elia din Duminica Fiului isi*itor+!c('',-$.


(!!) "i a zis# $n om a%ea doi fii. (!&) "i a zis cel mai t'n(r dintre ei tat(lui s(u# )at(, d(-mi partea ce mi se cu%ine din a%ere. "i el le-a *mp(r+it a%erea. (!3) "i nu dup( multe zile, adun'nd toate, fiul cel mai t'n(r s-a dus *ntr-o +ar( dep(rtat( ,i acolo ,i-a risipit a%erea, tr(ind *n desfr'n(ri. (!-) "i dup( ce a c.eltuit totul, s-a f(cut foamete mare *n +ara aceea, ,i el a *nceput s( duc( lips(. (!/) "i duc'ndu-se, s-a alipit el de unul din locuitorii acelei +(ri, ,i acesta l-a trimis la +arinile sale s( p(zeasc( porcii. (!0) "i dorea s(-,i sature p'ntecele din ro,co%ele pe care le m'ncau porcii, *ns( nimeni nu-i d(dea. (!1) 2ar, %enindu-,i *n sine, a zis# 3'+i ar4a+i ai tat(lui meu sunt *ndestula+i de p'ine, iar eu pier aici de foame5 (!6) Scul'ndu-m(, m( %oi duce la tat(l meu ,i-i %oi spune# )at(, am 4re,it la cer ,i *naintea ta7 (!8) 9u mai sunt %rednic s( m( numesc fiul t(u. :(-m( ca pe unul din ar4a+ii t(i. (&;) "i, scul'ndu-se, a %enit la tat(l s(u. "i *nc( departe fiind el, l-a %(zut tat(l s(u ,i i s-a f(cut mil( ,i, aler4'nd, a c(zut pe 4rumazul lui ,i l-a s(rutat. (&!) "i i-a zis fiul# )at(, am 4re,it la cer ,i *naintea ta ,i nu mai sunt %rednic s( m( numesc fiul t(u. (&&) "i a zis tat(l c(tre slu4ile sale# Aduce+i de4rab( .aina lui cea dint'i ,i-l *mbr(ca+i ,i da+i inel *n m'na lui ,i *nc(l+(minte *n picioarele lui7 (&3) "i aduce+i %i+elul cel *n4r(,at ,i-l *n<un4.ia+i ,i, m'nc'nd, s( ne %eselim7 (&-) 3(ci acest fiu al meu mort era ,i a *n%iat, pierdut era ,i s-a aflat. "i au *nceput s( se %eseleasc(. (&/) Iar fiul cel mare era la +arin(. "i c'nd a %enit ,i s-a apropiat de cas(, a auzit c'ntece ,i <ocuri. (&0) "i, c.em'nd la sine pe una dintre slu4i, a *ntrebat ce *nseamn( acestea. (&1) Iar ea i-a r(spuns# :ratele t(u a %enit, ,i tat(l t(u a *n<un4.iat %i+elul cel *n4r(,at, pentru c( l-a primit s(n(tos. (&6) "i el s-a m'niat ,i nu %oia s( intre7 dar tat(l lui, ie,ind, *l ru4a. (&8) =ns( el, r(spunz'nd, a zis tat(lui s(u# Iat(, at'+ia ani *+i slu<esc ,i niciodat( n-am c(lcat porunca ta. "i mie niciodat( nu mi-ai dat un ied, ca s( m( %eselesc cu prietenii mei. (3;) 2ar c'nd a %enit acest fiu al t(u, care +i-a m'ncat a%erea cu desfr'natele, ai *n<un4.iat pentru el %i+elul cel *n4r(,at. (3!) )at(l *ns( i-a zis# :iule, tu totdeauna e,ti cu mine ,i toate ale mele ale tale sunt. (3&) )rebuia *ns( s( ne %eselim ,i s( ne bucur(m, c(ci fratele t(u acesta mort era ,i a *n%iat, pierdut era ,i s-a aflat.->

Biblia sau 'f.'criptura, editura nstitutul Biblic si de $isiune al Bisericii Ortodo4e 3omane, Bucuresti +22:

Cu adev;rat mare este /umnezeu <n milostivirea 'a= >nainte ca noi s; <n?elegem frumuse?ea Bisericii, <nainte s; r;spundem c.em;rii ei, /umnezeu ne d;ruie@te s; gust;m din plin;t;?ile ei. Biserica muste@te de bucurie @i cu aceast; bucurie ne ame?im cAnd p;@im pragul loca@ului sfAnt. CAnd ne e dor de comuniune, de <n?elegere, de iertare venim la Biseric;. CAnd ne sim?im descuraBa?i, cAnd ne cople@e@te lumea <n care tr;im venim <n >mp;r;?ia lui /umnezeu. Ci aici descoperim <ntotdeauna pe cineva care ne a@tepta. Biserica este acas;= >n Biseric; suntem primi?i <n comuniunea cu !ristos. Biserica este casa lui /umnezeu, dar cei care vin aici nu se ru@ineaz; s; intre c;ci sunt de ai casei. (m fost f;cu?i pentru a ne veselim la masa )at;lui, <ntAiul glas pe care l"a auzit (dam a fost a lui /umnezeu. 'untem potrivi?i s; tr;im <n Biseric; cu !ristos= Ci cu adev;rat mare este /umnezeu Cel ce <n Biseric;ne d; plin;tatea vie?ii= (m ?inut s; amintim de aceast; realitate, <ntrucAt 0vang.elia de ast;zi este legat; de imaginea Bisericii. /rumul pe care fiul risipitor <l parcurge este de la Biserica pe care nu o cinste@te, la Biserica bucuriei. 0pisodul de ast;zi sublineaz; constitu?ia Bisericii# Biserica este acas;, aici suntem mereu a@tepta?i s; ne veselim @i s; ne bucur;m( Pentru a eviden?ia adAncimea propus; de pericopa acestei /uminici, am gAndit c; ar fi potrivit s; e4plic;m pe scurt te4tul acestei pilde9.
"i a zis# $n om a%ea doi fii.> (?uca !/, !!).

Pericopa fiului risipitor <ncepe abrupt= $Antuitorul nu ?ine s; precizeze am;nunte care ar putea <ngreuna, spune doar# DEn om avea doi fiiF. Prin aceste cuvinte !ristos vrea s; atrag; aten?ia asupra a dou; realit;?i indispensabile descifr;rii episodului scripturistic. )rebuie s; <n?elegem <n primul rAnd c; tat;l din 0vang.elia de ast;zi este /umnezeu, mai apoi este necesar s; recunoa@tem c; nu <n zadar <i nume@te $Antuitorul fii. !ristos spune fii ca s; arate tuturor c; prin 0l am devenit cu to?ii fii ai lui
9

Pr.'erafim 3ose,predica din martie 15:9,fragment tradus din revista ).e 'undaG of ).e Prodigal 'un,/allas,19.2+.155-

/umnezeu. /up; cum !ristos este *iul Omului, tot a@a @i noi am devenit fii ai )at;lui. $Antuitorul spune c; sunt doi fii ca s; cunoa@tem c; sunt mai mul?i @i prin aceea s; ne <nt;reasc; credin?a c; suntem fii ai Celui Prea>nalt:.
"i a zis cel mai t'n(r dintre ei tat(lui s(u# )at(, d(-mi partea ce mi se cu%ine din a%ere. "i el le-a *mp(r+it a%erea.> (?uca !/, !&)

Cuvintele Dcel tAn;rF se refer; aici @i la faptul c; era ne<nv;?at, nedeprins cu via?a. *iul rispitor @tie cui cere, dar nu @tie ce cere= Hine la )at;l @i recunoa@te autoritatea acestuia c;ci spune# D)at;F, dar mai apoi cere averea sa. Ce avere avem fiecare dintre noiI Ce avere a cerut fiul rispitor de la )at;lI Care este partea ce i se cuvineI *iul risipitor nu a cerut doar bog;?ia @i avu?ia, el @i"a cerut @i sufletul. CAnd era acas; <n ascultarea )at;lui sufletul fiului rispititor era cu )at;l, era <n .arul lui /umnezeu. (cas; fiul era <n paza )at;lui, era sub ocrotirea p;rinteasc; a Celui PreaBun. CAnd pleac; din sAnul lui /umnezeu, fiul acesta pleac; din bun;starea libert;?ii sale. Ci continu; 0vang.elia# DCi el le"a <mp;r?it avereaF=&
"i nu dup( multe zile, adun'nd toate, fiul cel mai t'n(r s-a dus *ntr-o +ar( dep(rtat( ,i acolo ,i-a risipit a%erea, tr(ind *n desfr'n(ri.> (?uca !/, !3)

*iul rispitor pleac; <ntr"o ?ar; dep;rtat;, <ncearc; adic; s; fug; de oc.ii lui /umnezeu. 04ist; aici o optic; r;sturnat; a c;derii lui (dam. (dam s"a ascuns dup; ce a p;c;tuit, fiul risipitor se ascunde pentru a p;c;tui. at; cAt de mare este nebunia acestui fiu care crede c; se poate ascunde de (totv;z;torul="i dup( ce a c.eltuit totul, s-a f(cut foamete mare *n +ara aceea, ,i el a *nceput s( duc( lips(.> (?uca !/, !-.

Ce <nseamn; c; a c.eltuit totI (dic; @i"a risipit <ntreaga sa energie sufleteasc; @i"a pierdut demnitatea sa de fiu, frumuse?ea de om. *iul risipitor a c.eltuit averea sa, adic; nu mai era liber, nu
: &

(r.im.'ofian Bog.iu " ,,Buc.et de cuvantari J Predici si $editatii`` , editura B$BO3 ,+22:, pag. ,& bidem, pag. ,5 bidem, pag. %2

mai cuno@tea dragostea, ocrotirea, era robit @i prin aceasta lipsit. (bia acum simte acest om ce <nseamn; singur;tatea, cAt de tragic; este neputin?a @i cAt de grea este robia p;catului. >n sAnul lui /umnezeu a nesocotit libertatea @i via?a, acum <n ?ara str;in; se izbe@te <ns; de robia mor?ii.5 Ci continu; 0vang.elia dorind s; ne l;mureasc; robia fiului risipitor# "i duc'ndu-se, s-a alipit el de unul din locuitorii acelei +(ri, ,i
acesta l-a trimis la +arinile sale s( p(zeasc( porcii. "i dorea s(-,i sature p'ntecele din ro,co%ele pe care le m'ncau porcii, *ns( nimeni nu-i d(dea.> (?uca !/, !/-!0)

'; vedem c; nu banii, nu mizeria <ntristau pe fiul plecat, ci foamea. 'fAnta 'criptur; spune c; fiul dorea s; se sature, adic; era fl;mAnd. >n dep;rtarea de /umnezeu fiul cunoa@te foamea, cunoa@te nevoia de /umnezeu. Plecat <n ?ar; str;in; fiul se simte str;in. ar toat; bucuria casei, bucurie ce a primit"o <n dar de la P;rintele ';u se risipise <n am;girii. *iul risipitor era fl;mAnd dup; /umnezeu, avea nevoie de mAngAierea Celui care pe toate le mAngAie. Ci abia acum cel care a fugit de acas; simte c; se ascunde @i fuge de bucuria vie?ii, c;ci spune mai departe te4tul 'cripturii12#
2ar, %enindu-,i *n sine, a zis# 3'+i ar4a+i ai tat(lui meu sunt *ndestula+i de p'ine, iar eu pier aici de foame5 Scul'ndu-m(, m( %oi duce la tat(l meu ,i-i %oi spune# )at(, am 4re,it la cer ,i *naintea ta7 9u mai sunt %rednic s( m( numesc fiul t(u. :(-m( ca pe unul din ar4a+ii t(i.> (?uca !/, !1-!8)

$inunat este /umnezeu c;ci @i celor nebuni le d; gAnd bun @i celor c;zu?i le <ntinde mAna= *iul risipitor <@i vine <n fire, adic; simte glasul lui /umnezeu, <@i aminte@te de casa lui )at;lui ';u= 3isipitorul a devenit ca @i <nainte liber @i <n aceast; libertate cel care a fugit de la )at;l s;u se <ntoarce acum <napoi. Cine va cuteza s; spun; c; nu este milostiv /umnezeuI Cine oare poate s; tac; <n fa?a bun;t;?ii @i s; nu o m;rturiseasc;I /umnezeu <i pune fiului

12

(r.im.'ofian Bog.iu, op.cit., pag. %1 Pr.8ecula Constantin,fragment din predica de la biserica din Kazaret,'ibiu +2211

<nainte gAndul cel bun, ca din el s; <nve?e dac; va vrea calea vie?ii11.
"i, scul'ndu-se, a %enit la tat(l s(u. "i *nc( departe fiind el, l-a %(zut tat(l s(u ,i i s-a f(cut mil( ,i, aler4'nd, a c(zut pe 4rumazul lui ,i l-a s(rutat. "i i-a zis fiul# )at(, am 4re,it la cer ,i *naintea ta ,i nu mai sunt %rednic s( m( numesc fiul t(u.> (?uca !/, &;-&!)

*iul risipitor a .ot;rAt s; se <ntoarc; la )at;l. CAt de mult iube@te /umnezeu pe om. Ce gest este mai plin de dragoste decAt <mbr;?i@area pe care o d; un p;rinteI Ce sim?ire este mai adAnc; decAt s;rutul pe care un tat; <l d; fiilor s;iI /ar fiul risipitor s"a <ntors <ntru totul cu inima @i nu doar c; a venit <napoi la )at;l s;u, ci se smere@te. CAnd )at;l <l <ine <nc; <n bra?elele lui, cAnd m;rturia iert;rii este deBa dat; fiul risipitor at; cAt de adAnc a lucrat poc;in?a prin voin?;, @i cAt de mult a st;ruit voin?a pAnc; cAnd cel r;zvr;tit odinioar; a fost cuprins de sim?irea dragostei divine.Cu adev;rat mare este taina lui /umnezeu, @i necunoscut; este lucrarea Kui <n inimile noastre.Ci continu; 0vang.elia ar;tAnd veselia ce s"a f;cut pentru <ntoarcerea fiului. ( dat /umnezeu avere celui ce s"a <ntors pentru c; veninid acas; a recunoscut acest fiu ceea ce t;g;duise <nainte acas; fiind. CAnd era acas; nesocotea plin;tatea, dar <ntors atAt de mare <i pare d;ruirea lui /umnezeu <ncAt nu vrea s; fie numit fiu, ci argat= )r;im vremea cAnd to?i trebuie s; urm;m <ntoarcerii fiului risipitor. )o?i uit;m uneori de tainele lui /umnezeu @i ne <mp;r?im drumul <ntre lume @i nebunia ei. /ar s; nu ne temem de gAndul cel bun, s; nu ne fie ru@ine de casa noastr;. '; intr;m /uminica <n Biseric; @i vom vedea pe solee un preot care ne a@tepta de atAt de mult; vreme. En preot care <nc.ipuie pe !ristos cel ce a@teapt;. '; intr;m <n Biseric; @i ridicAnd oc.ii la conostas vom <n?elege c; >nsu@i )at;l st; ag;?at de grumazul nostru plAngAnd gre@elile pe care le"am s;vAr@it. '; intr;m <n >mp;r;?ia lui /umnezeu ca s; fiim @i noi <nvrednici?i de bucuria @i veselia dragostei1+.

11 1+

Pr.8ecula Constantin,op.cit. P.' rineu Craciunas in rev.Ortodo4ia, anul 6 , nr.,, ulie"'eptembrie,15:2,pag.,52

&

'tra@nic; icoan; a dragostei lui /umnezeu. ar Parabola aceasta, zis; a *iului 3isipitor, este unul din cele mai minunate cAntece de dragoste ale acestei iubiri, c;reia 'fAntul $acarie <i spune de"a dreptul Diubirea nebun; a lui /umnezeuF (cf. Paul 0vdoLimov). @ecernia de s'mb(t( seara se desc.ide amplu prin cAntarea ce zice# D>n ?ar; f;r; de p;cat @i plin; de via?; m"am <ncrezut @i, sem;nAnd p;catul, cu secera am secerat spicele lenevirii @i, <n loc de snopi, am gr;m;dit stogurile faptelor mele, pe care nu le"am @i a@ternut <n aria poc;in?ei. /ar )e rog pe )ine, Cel dinainte de veci, lucr;torul nostru /umnezeu, vAntur; pleava lucr;rilor mele <n vAntul milostivirii )ale @i adun; grAu# iertarea sufletului meu1 <nc.izAndu"m; <n Bitni?a )a cea cereasc; @i m; mAntuie@teF('ti.ira a lui (natolie). /e aceea, icoana care spore@te din te4t este aceea a tat;lui risipitor. C;ci el, tat;l, <@i risipe@te averea @i dragostea @i a@teptarea @i lacrima @i durereaM ar conte4tul real este acela al bucuriei celei adev;rate. C;ci <ntoarcerea <n fire a tAn;rului arat; cele dou; dimensiuni ale mAntuirii# cunoa@terea de sine @i cunoa@terea lui /umnezeu. C;ci zice cAntarea e4egetic;# D'; cunoa@tem, fra?ilor, puterea tainei, c; preabunul p;rinte, <ntAmpinAnd pe fiul cel desfrAnat, care s"a <ntors de la p;cat la casa p;rinteasc;, <l <mbr;?i@eaz; " i iari i druiete cunoaterile slavei sale1 @i veselie de tain; face celor de sus, <nBung.iind vi?elul cel <ngr;@at1 ca noi s; vie?uim cu vrednicie Celui ce a Bung.iat, Celui iubitor de oameni, P;rintelui @i Celui sl;vit, ce '"a Bung.iat, $Antuitorului sufletelor noastreF ('ti.ira a "a a lui (natolie, Hecernie). Poc;in?a lui e spectaculos"du.ovniceasc;. Ca @i alergarea cu bucurie a tat;lui <naintea lui, a tat;lui care"@i risipe@te cu abunden?; bucuria, a tat;lui ce"l putem b;nui arc de r;bdare <ncordat ce poart; <n coard; s;geata iubirii. (cestei tensiuni ne face p;rta@i @i te4tul )riodului# D3isipind bog;?ia darului celui p;rintesc, m"am p;scut eu, tic;losul, <mpreun; cu dobitoacele cele necuvAnt;toare @i, poftind .rana lor, le@inam de foame, nes;turAn" du"m;. /ar, <ntorcAndu"m; la )at;l cel milostiv, strig cu lacrimi# Prime@te"m;, ca pe un argat, pe mine cel ce cad la iubirea ta de oameni @i m; mAntuie@teF ('ti.ira Octoi.ului, dup; (lfa"Hita). CAntarea ne aduce aminte c; nu critica la adresa tAn;rului c;zut ni

se cere cAnd ascult;m CuvAntul lui /umnezeu. Ci e4erci?iul venirii <n fire laolalt; cu el, c;ci to?i, mai mult sau mai pu?in, DurmAnd glasului celui pierdut, strig;# 7re@it"am, P;rinte, <mbr;?i@eaz;"m; @i pe mine ca pe acela @i nu m; lep;daF (CAntarea a ,"a, )1,. )riodul d; o lec?ie grea modului de a reac?iona al fratelui fiului risipitor. 8ici m;car o dat; nu"l pomene@te. >l @terge cu totul din memoria liturgic; a praznicului acestuia al convertirii. Pentru c;, revenind la tema cunoa@terii de sine care d;ruie@te cunoa@terea de /umnezeu, aflAndu"se pe sine prea cuminte @i pururea a@ezat, mul?umit cu o iubire de fiu, pierde din vedere taina iubirii de frate, aceea care ast;zi na@te Biserica. Pierde din vedere c; p;rt;@ia <n iertare este adev;rata mo@tenire ce vine de la tat;l1%. 'unt unii oameni, care cunoscand ca au savarsit multe fapte rele, ca au trait din tinerete in c.ip destrabalat, ca si"au petrecut viata in betii si desfranari si ca au cazut astfel in adancul pacatelor, aBung in deznadeBde, care este odrasla mandriei. /in pricina deznadeBdii nu vor cu nici un c.ip sa se mai sarguiasca sa fie virtuosi, asa ca savarsesc un roi de pacate si cad mereu in aceleasi si in mai mari decat acestea. 'fintii Parinti, purtandu"se fata de astfel de oameni cu multa dragoste si parinteste, si voind sa"i scoata din deznadeBde, au asezat acum, dupa pilda Hamesului si a *ariseului, pilda *iului risipitor. Prin aceasta ei le smulg din radacina pacatul deznadeBdii si"i ridica iarasi spre savarsirea virtutii1 arata prin *iul cel risipitor, oamenilor incarcati cu multe pacate indurarea iubitoare de oameni si preabuna a Kui /umnezeu1 infatiseaza prin pilda spusa de !ristos, ca nu este nici un pacat care sa biruiasca vointa cea iubitoare de oameni a /omnului./oi sunt fii omului, adica ai Cuvantului lui /umnezeu intrupat# dreptii si pacatosii. *iul cel mai mare este omul care staruie totdeauna in poruncile si in calea cea buna a lui /umnezeu si niciodata nu se departeaza de 0l. *iul cel mai tanar este omul care a poftit pacatul, care a tagaduit prin fapte rusinoase impreuna"vietuirea cu /umnezeu, care a trait in c.ip
1,

'ina4arele )riodului" 'i viata 'fintei $aria 0gipteanca, 0ditie ingriBita si note de Pr.0ugen /ragoi,aparuta in colaborare cu editura Porto"*ranco,7alati 155+ 1% Pr. 0frem (t.onitul ",,/espre credinta si mantuire``,trad.Cristian 'patarelul,editura Bunavestire,7alati +22,

desfranat, c.eltuind iubirea de oameni ce o avea /umnezeu pentru el, care n"a pastrat in el intreg c.ipul lui /umnezeu, care a urmat vicleanului diavol, care a sluBit, prin placerile sale, vointei diavolului, care n"a putut sa"si sature pofta19. n adevar pacatul este fara de sat1 prin deprindere, incanta, prin ceea ce este vremelnic, face placere. 0l se aseamana cu roscovele, mancarea porcilor. 3oscovele in adevar, la inceput sunt dulci, dar mai pe urma sunt amare si asemanatoare paielor. )ot asa este indeobste si pacatul. /ar fiul cel risipitor, pentru ca pierise de foamea virtutii, si"a venit indata in fire si vine la tatal sau zicand# N)ata am pacatuit la cer si inaintea ta= 8u mai sunt vrednic sa ma numesc fiul tau=F(Kuca 19, +1). )atal il primeste pe cel ce se caieste1 nu"l tine de rau1 dimpotriva, il strange la piept si"l imbratiseaza, aratandu"i indurarile 'ale dumnezeiesti si parintesti. i da .aina, adica 'fantul Botez, pecete si inel, adica .arul Preasfantului /u.. Pe langa aceasta ii da si incaltaminte, ca sa nu mai fie vatamate umbletele sale cele dupa voia lui /umnezeu, de serpi si de scorpii, ci mai degraba sa poata zdrobi capetele lor. n urma, )atal cuprins de mare bucurie, Bung.ie pentru el vitelul cel gras, adica pe *iul 'au"Enul"8ascut, si ii da sa se impartaseasca cu )rupul si 'angele Kui. *iul cel mare, minunandu"se de milostivirea nemasurata a )atalui, carteste. /ar )atal cel iubitor de oameni ii inc.ide gura, intorcandu"l de la gandurile lui cu liniste, prin vorbe blande si binevoitoare, spunandu"i# N)u totdeauna esti cu $ineF(Kuca 19, ,1)1 tu trebuie sa te bucuri si sa te veselesti impreuna cu )atal tau, caci acest fiu al $eu a fost mai inainte mort prin pacat si a inviat, caindu"se de toate cele ce fara de Budecata le savarsise1 a fost pierdut, pentru ca s"a indepartat de $ine prin deprinderea placerilor, dar a fost gasit de $ine, care am suferit din adancul inimii pentru el si l"am c.emat inapoi prin dragostea sufletului $eu1:. O particularitate liturgica a acestei N/uminici a *iului 3isipitorF trebuie mentionata aici in mod special. Ka Utrenia de Duminica,
19 1:

'fAntul gnatie Briancianinov, 04periente ascetice vol 1, 0ditura 'ofia, Bucuresti, +222 'f.)eofan Oavoratul " ,,Calea 'pre $antuire sau Manualul desvritei prefaceri duhovniceti``,trad din engleza: Bogdan Prial, Editura BU !"E#$%&E Bacu, '(((

12

dupa solemnul dar veselul Psalm al Polieleului, cantam Psalmul !30.(cesta este Psalmul instrainarii. 0l era cantat de evrei in captivitatea lor babilonica, pe cand se gandeau la orasul sfant al erusalimului. 0l a devenit totdeauna cantecul omului atunci cand realizeaza indepartarea sa de /umnezeu si, realizand aceasta, devine om din nou# ca unul ce nu poate fi niciodata deplin satisfacut de nimic in aceasta lume cazuta, care prin structura si vocatie este un pelerin al (bsolutului.(cest Psalm va fi cantat inca de doua ori, in ultimele doua /uminici, inainte de inceperea Postului. 0l ne infatiseaza Postul insusi ca pelerinaB si pocainta " ca reintoarcereF1&.
A?a raul Babilonului, acolo am sezut si am plans cand ne-am adus aminte de SionA

n aceste cuvinte ale Psalmului specific Postului $are, noi, crestinii ortodocsi, 8oul srael, ne amintim ca suntem in e4il. Pentru ortodocsii rusi, alungati din 3usia, psalmul are un inteles aparte1 dar toti crestinii ortodocsi, la randul lor, traiesc in e4il in lumea aceasta, tanBind sa se intoarca in patria lor adevarata, mparatia Cerurilor. Pentru noi postul mare este o perioada de e4il randuita pentru noi de maica noastra, Biserica, pentru a pastra nestirbita amintirea 'ionului de care ne"am indepartat atat de mult. 8e"am meritat e4ilul si avem si mare nevoie de el din cauza pacatoseniei noastre atat de mari. 8umai prin durerea e4ilului, pe care ne"o amintim postind, rugandu"ne si pocaindu"ne in aceasta perioada, ramanem cu mintea atintita spre 'ionul nostru.
A2e te %oi uita IerusalimeCA

'labi si cuprinsi de uitare, c.iar in cadrul Postului $are traim ca si cum erusalimului nu ar e4ista pentru noi. 8e indragostim de lume, Babilonul nostru1 suntem sedusi de preocuparile frivole ale acestui Npamant strainN si negliBam sluBbele si randuiala Bisericii care ne aduc aminte de adevarata noastra patrie. 'i mai rau inca, ii iubim pe cei care ne inrobesc " pentru ca pacatele noastre ne inrobesc, cu siguranta mai mult decat oricare alt stapan omenesc "
1&

Pr( Alexander 'c.memann , ,, Postul cel MareN, 0ditura /oris, Bucuresti, 155-

11

si in sluBba lor petrecem in trandavie zilele pretioase ale postului cand ar trebui sa ne pregatim sa intampinam 3asaritul 8oului erusalim# nvierea /omnului nostru isus !ristos.)rebuie sa ne amintim de adevarata noastra patrie si sa plangem pacatele care ne" au indepartat de ea. 'a punem la inima cuvintele 'fantului oan 'cararul# N04ilul inseamna instrainarea de toate pentru a tine mintea nedespartita de /umnezeu. 04ilul iubeste si produce plansul neincetatN. 04ilati din rai, trebuie acum sa aBungem sa fim e4ilati fata de lume, daca nadaBduim sa ne intoarcem in rai. (ceasta putem face petrecand aceste zile in post, rugaciune, instrainare de lume, frecventare a sluBbelor Bisericii, varsand lacrimi de pocainta, pregatindu"ne astfel pentru sarbatoarea bucuriei care va inc.eia aceasta perioada a e4ilului1 si dand marturie tuturor celor care apartin acestui Npamant strainF de amintirea acelei si mai mari sarbatori a bucuriei care va fi cand /omnul nostru 'e va intoarce sa"'i ia poporul in 8oul erusalim, de unde nu va mai fi e4ilat, pentru ca acesta va fi vesnic. /ar Biserica este aici ca sP <mi aminteascP de ceea ce am pPrPsit si am pierdut. 'i asa cum ea <mi reaminteste, <mi amintesc si eu# Nde la pPrinteascP slavP a )a depPrtAndu"mP ne<nteleptesteN, spune Condacul acestei zile, N<ntru rPutPti am risipit bogPtia care mi"ai dat. Pentru aceasta glasul desfrAnatului aduc tie# 7resit"am <naintea )a, PPrinte >ndurate=N. 'i atunci, cAnd <mi amintesc, gPsesc <n mine dorinta si puterea de a mP re<ntoarce# NM mP voi <ntoarce la )atPl $eu, plAngAnd cu lacrimi# primeste"mP ca pe unul din sluBitorii )Pi. n zilele de fata ne aflam inaintea unui rastimp care este afierosit cu precadere pocaintei, stam ca si cum am fi la usa lui si cantam cantarea plina de umilinta# QEsile pocaintei desc.ide"ne noua, /atatorule de viata=Q Cumplita este pustietatea sufleteasca pe care o pricinuieste viata pacatoasa, de neindurat c.inul adus de gandurile si de simtamintele patimase, pacatoase, atunci cand ele colcaie ca niste viermi in suflet, cand sfasie sufletul care li s"a supus, sufletul pe care"l stapanesc cu silnicie= 8u rareori pacatosul, c.inuit de ganduri amarnice, visari si pofte cu neputinta de implinit, aBunge la deznadeBde1 nu rareori incearca sa"si ia viata "si pe cea vremelnica, si pe cea vesnica. *ericit pacatosul care in acea vreme de restriste isi va veni in fire si isi va aminti nemarginita
1+

dragoste a )atalui Ceresc, isi va aminti nemasurata bogatie du.ovniceasca de care este plina din belsug casa )atalui Ceresc " 'fanta Biserica. *ericit pacatosul care, inspaimantandu"se de pacatosenia sa, va voi sa se izbaveasca prin pocainta de greutatea ei care il striveste. Ca implinire a lucrarii dragostei, pentru fiul reintors se intinde masa dragostei, la care se Bung.ie vitelul ingrasat. (ceasta masa inc.ipuie masa bisericeasca, la care pacatosului care s"a impacat cu /umnezeu i se imbie mancare si bautura du.ovniceasca, nestricacioasa# !ristos, Cel de multa vreme fagaduit omenirii, pregatit de negraita milostivire a lui /umnezeu pentru omenirea cazuta c.iar din clipa caderii ei. Pilda evang.elica este invatatura dumnezeiasca= 0a e adanca si inalta, in ciuda neobisnuitei simplitati a cuvantului omenesc in care a binevoit a se invesmanta Cuvantul lui /umnezeu= Cu minunata intelepciune a randuit 'fanta Biserica sa se citeasca inaintea a tot poporul aceasta pilda inainte de inceputul Postului $are. Ce veste poate fi mai mangaietoare pentru pacatosul ce sta descumpanit in fata usilor pocaintei, daca nu vestea despre nesfarsita si negraita milostivire a )atalui Ceresc fata de pacatosii care se pocaiescI (ceasta milostivire este atat de mare incat i"a uluit c.iar si pe sfintii ingeri " fiii intai"nascuti ai )atalui Ceresc, ce niciodata n"au calcat nici macar una singura dintre poruncile Kui. Cu mintile lor luminate si inalte ei n"au putut, totusi, pricepe neurmata milostivire dumnezeiasca fata de neamul omenesc. 0i aveau nevoie in aceasta privinta de o descoperire de 'us, si din descoperirea de 'us au invatat ca se cuvine lor sa se bucure si sa se veseleasca, pentru ca fratele lor mai mic " neamul omenesc " Qmort era, si a inviat1 pierdut era, si s"a aflatQ prin miBlocirea 3ascumparatorului. Bucurie se face inaintea ingerilor lui /umnezeu c.iar si pentru un singur pacatos care se pocaieste1-. $sile pocaintei sunt usile cerului desc.ise <n inimi. /e aceea, perioada )riodului, ca scoala a eliberarii de pacat si nevointa pentru mAntuire, este un urcus spre 'fintele Pasti, o ridicare a sufletului din pacat pentru a"K <ntAlni pe !ristos, Cel >nviat, caci
1-

RacSues 'err, Olivier Clement, Ka priere du coeur, 'piritualitT orientale, no : bis, (bbaGe de Bellefontaine, 15&&, trad. de *ratele 7rigore de la $"rea ,,'f. oan Botezatorul``

1,

>nvierea lui !ristos este cu adevarat viata <mparatiei lui /umnezeu, <mpartasita oamenilorQ15.

Biblio4rafie
15

Pr.Prof.'orin Cosma in rev. Oficiala a (r.iep. asilor si 0pisc.3omanului si !usilor,anul KH, nr. +, martie"aprilie, 1595, pag.-,

1%

'( /i0lia sau S1anta Scri*tura, editura I/#/O ,/ucuresti $%%23 $( Ar)im(So1ian /og)iu , ,,/uc)et de cuvantari 4 Predici si #editatii`` , editura I/#/O ,$%%2, *( $553 -( Diac(Pro1( O( /ucevsc)i, S1(Ioan 6ura de Aur7 Omilii des*re Pocainta in rev( Studii Teologice, nr(&,'%, seria II, Noiem0rie, Decem0rie, Anul I8, '&9:, *(:;: ;( P(S Irineu Craciunas in rev(Ortodoxia, anul 8II, nr(-, Iulie, Se*tem0rie,'&2%,*(;&; 9(( Pr( Alexander Sc)memann " ,, Postul cel Dare<, "ditura Doris, /ucuresti, '&&53 2( Pr( "1rem At)onitul ,,,Des*re credinta si mantuire``,trad(Cristian S*atarelul,editura /unavestire,6alati $%%-3 :( Pr(Necula Constantin,1ragment din *redica de la 0iserica din !azaret,Si0iu $%%'3 5( Pr(Sera1im ose,*redica din martie '&29,1ragment tradus din revista T)e Sunda= o1 T)e Prodigal Sun,Dallas,'9(%$('&&53 &( Pr(Pro1(Sorin Cosma in rev( O1iciala a Ar)ie*(Iasilor si "*isc( omanului si >usilor,anul !?, nr( $, martie,a*rilie, '&9&, *('-& '%( evistaOrtodoxia, Des*re Pocainta sau S*ovedanie`` , Ianuarie,Iunie, '&:5, nr( ',$, Anul 888, *(;''3 ''( S1( Teo1an @avoratul, ,,Calea S*re #antuire sau #anualul desavarsitei *re1aceri du)ovnicesti``, trad( /ogdan Paraiala, editura /unavestire, /acau '&&&3

19

'$( Sinaxarele Triodului, Si viata S1intei #aria "gi*teanca, "ditie ingriAita si note de Pr("ugen Dragoi,a*aruta in cola0orare cu editura Porto,Franco,6alati '&&$3 '-( BacCues Serr, Olivier Clement, !a *riere du coeur, S*iritualitD orientale, no 2 0is, A00a=e de /elle1ontaine, '&::, trad( de Fratele 6rigore de la #,rea ,,S1(Ioan /otezatorul

1: