Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

STIINTA SI INGINERIA MATERIALELOR SPECIALIZARE: INGINERIE MEDICALA

TEMA:SISTEME DE PARTIDE SI SISTEM POLITIC

ELEV: TUDOR RALUCA MIHAELA GRUPA 1011 B

BUCURESTI 2010 CUPRINS

Introducere

!"

#$ctor%% de c$re de!%nde un &%&te' de !$rt%de((((((! " C)$&%*%c$re$ &%&te'e)or de !$rt%de(((((((((((! " P$rt%du) un%c((((((((((((((((((( ! + B%!$rt%d%&'u) (((((((((((((((((( ! , Mu)t%!$rt%d%&'u)((((((((((((((((((! S%&te'e !$rt%.$ne &% 'ec$n%&'e e)ector$)e((((((( ! / B%0)o1r$*%e ! 11

SISTEMELE DE PARTIDE SI SISTEM POLITIC

Introducere
Partidele nu se nasc la intamplare , ci in functie de existenta in tara a sistemului politic.Cu toate acestea le aturile dintre partide si sistemul politic nu au sesns unic. Partidele aceluiasi ansam!lu eo rafic sunt le ate."ctionea#a in acelasi mediu politic,definit de un cadru institutional,de norme,de traditii,de cultura politica.Ele tre!uie sa se infrunte in aceleasi competitii si tre!uie in aceeasi perioada sa formule#e raspunsuri proprii fata de mi#ele a endei politice. " ltfel spus ele repre#inta o oferta concurentiala pe o piata politica , propun produse politice unei clientele care nu le $a sustine decat daca raspund asteptarilor lor.%eci partidele tre!uie sa se distin a unele de altele. " $or!i de un sistem de partide inseamna a su!linia caracterul interdependent al actiunii acestora."ceste interdependente sunt adesea opo#itii dar ele pot de asemenea sa se constituie in relatii de alianta. Tipul de interdependenta intre partide depinde de re imul politic si de traditia unei tari. Sistemul de partide se defineste in eneral la ni$el national pentru ca mi#ele nationale de putere sunt undamentale. %in acest moti$, competitia nationala este cea care structurea#a sistemul de partide . S%&te'u) de !$rt%de de!%nde %n *%ec$re t$r$ de o &er%e de *$ctor%: &momentul aparitiei capitalismului si al afirmarii !ur 'e#iei( &natura re imului politic( &ni$elul or ani#arii si functionarii $ietii politice in eneral, a celei partidiste in special( &o!iecti$ele si sarcinile urmarite in plan social, economic, politic sau national, cum ar fi de#$oltarea, moderni#area social&economica sau politica, in special cea le ata de democratism, sau infaptuirea unor o!iecti$e ale luptei de eli!erare nationala( &anumite traditii istoric&nationale. A&t$.% &%&te'u) !$rt%d%&t &e &tructure$.$ &% e2$)ue$.$ %n *unct%e de dou$ cr%ter%% e&ent%$)e: 1) al numarului partidelor politice dintr&o societate care prin aceasta dau si asi ura functionalitatea $ietii politice. %in acest un 'i de $edere a$em urmatoarele tipuri de sisteme partidiste*

a)monopartidiste !)!ipartidiste c)pluripartidiste 2) al paradi mei doctrinare si ideolo ice

Cea mai raspandita clasificare a sistemelor de partide este urmatoarea* & partidul unic* unipartidismul & !ipartidismul* dualismul & multipartidismul

S%&te'u) !o)%t%c 'ono!$rt%t ori &t$tu) un%!$rt%d este un tip de u$ernare ,n care un sin ur partid politic formea#- u$ernul, niciunui alt partid nepermi.ndu&i&se sfuncione#e, sau s- pre#inte candidai la ale eri. /n ma0oritatea ca#urilor, toate partidele, ,n afara celui de la putere, sunt inter#ise. Exist- ,ns- state care arantea#- monopolul puterii unui sin ur partid prin folosirea diferitelor pre$ederi le ale sau aciuni practice 1aa cum ar fi falsificarea ale erilor). /n aceste ca#uri, c'iar dac- ,n parlament apar unele de#!ateri, ade$-rata putere este ,n m.inile unei ma0orit-i create pe c-i ile ale sau imorale, 1aa cum a fost ca#ul ,n Repu!lica %emocrat- 2erman-). %ei ,n cadrul unui stat unipartid pate fi permis- existena altor partide, acestea din urmtre!uie s- se su!ordone#e partidului dominant i nu pot s- funcione#e ca o opo#iie $ia!il-. %e asemenea, ,n unele state unipartide, poate fi permis- participarea ale eri a persoanelor ne&mem!re de partid, aa cum a fost ca#ul mic-rii Tan 3ai tai3ane#e din deceniile al optulea i al nou-lea al secolului trecut. . /n cea mai mare parte a ca#urilor, statele unipartide sunt re#ultatul ideolo iilor fasciste, marxiste, staliniste sau naionaliste, ap-rute ,n timpul luptei pentru idependen- de su! 0u ul colonial. Sistemele monopartite au ap-rut ,n ca#ul -rilor decoloni#ate, datoritrolului copleitor pe care l&a a$ut un sin ur partid ,n lupta pentru eli!erare sau pentru independen-. Partidul unic este specific re imului comunist. "ici partidul unic este ade$aratul centru de putere, insarcinat sa diri0e#e ansam!lul aparatului de stat si sa produca indi$i#i conformi idealului politic. Toate institutiile1conducerea intreprinderilor ,sindicatele ,mass&media, aparatul scolar ,miscarile de tineret) sunt sunt su! controlul partidului unic.

Insa adesea in acest sistem totalitar de control apar re#istente ,de exemplu in anumite sectoare ale aparatului de stat sau in di$erse asociatii pe care statul totalitar nu reuseste sa le controle#e1sindicate, Biserica etc.) si care pot a0un e uneori sa 0oace rolul de a su!stitui partidele politice.S&a intamplat asa in anumite tari din estul Europei1rolul catolicismului in Polonia , al protestantismului in 2ermania de est). S&a sustinut ca ar tre!ui facuta distinctia dintre tipurile de partide unice din re imurile totalitare unde partidul diri0ea#a cu o mana de fier o epurare a intre ii societatii pentru a o modela in conformitate cu un model re$olutionar si cel asit in multe tari din 5umea a treia , u$ernate de un lider autoritar a carui le itimitate era prea sla!a ca sa accepte usor re ulile o!isnuite ale competitiei politice. Un sistem monopartit nu tre!uie confundat cu sistemul politic dominat de un sin ur partid, ,n care opo#iia nu este inter#is- ,n mod oficial, dar este ineficient-, 1nu are anse s- a0un - la u$ernare), i nu tre!uie confundat nici cu sistemul ,n care sunt inter#ise toate partidele politice. S%&te'e 0%!$rt%d%&te Bipartidismul este sistemul intemeiat pe existenta si functionalitatea a doua partide politice. Pe !a#a unui studiu reali#at In 16 democratii occidentale, 7ean Blondel a propus la sfarsitul anilor 1680 sa se faca distinctie intre doua cate orii de multipartidism si doua de !ipartidism* !ipartidismul perfect, in care doua mari partide impart de re ula 609 din $oturile exprimate si !ipartidismul imperfect, in care principalele doua partide au doar :;&<09 din $oturile electoratului. In !ipartidismul perfect cele doua partide nu au nici o concurenta serioasa( un e$entual al treilea partid nea$and decat o forta ne li0a!ila, cele doua partide ocupa practic toate locurile din panlament. In plus, cele doua partide au o forta electorala foarte apropiata. %e aici Blondel tra e conclu#ia ca !ipartidismul tinde sa produca e alitate intre partide. %e la o ale ere la alta, ar fi $or!a de o ,,e$olutie ce oscilea#a in 0urul unui punct de ec'ili!ru=. El trece deci de la constatarea unei relaii la enuntarea unei cau#alitatii neexplicitate prea mult( el lasa doar sa se intelea a ca existenta a doua partide omo eni#ea#a repartitia $oturior. %e fapt, existenta a doar doua partide nu este un accident al istoriei, ea re#ulta dintr&o traditie politica care instituie si le itim#ea#a !ipartidismul. %aca cele doua partide din sistem au forte foarte apropiate, acest fapt s&ar putea datora istoriei sociolo iei politice a statului in cau#a. %ar faptul ca e alitatea celor doua partide mari exista in cinci tari clasate ca apartinand !ipartidismului pur, tari care repre#inta totusi traditii politice foarte diferite una de alta, pentru ca il asim in S.U."., >oua ?eelanda, "ustralia, @area Britanie si "ustria, o!li a la cautarea unei explicatii strate ice, un efect mecanic apropiat de cel din teoria 0ocurior. Putem e$ident sa ne .ndim la $ec'ea idee conform careia, intr&un sistem !iparti#an, ale erile se casti a la centru. "r fi ca o a0ustare naturala a partidelor si a ale atorilor. Partidele ar ale e pro rame ce difere putin unul fata de celalalt si care sunt situate in centrul distri!utiei ale atorilor pe un continuum de tip stan a&dreapta. %aca fiecare ale ator este rationa1 si $otea#a pentru partidul cel mai apropiat de orientarea sa ideolo ica, fiecare partid ar

tre!ui efecti$ sa ai!a aproape ace1asi numar de $oturi. "cest model formal este unul teoretic,

ce implica un numar mare de ipote#e decisi$e, mai mult sau mai putin decalate fata de comportamentele electorale concrete. Explicatia e alitatii partidelor in sistemul !ipartidist pur ramane deci o pro!lema desc'isa, mai ales ca ar tre!ui $erificat daca o!ser$atia facuta in anii A80 cu pri$ire la e alitatea lor de forte mai este $ala!ila. Ceea ce caracteri#ea#a !ipartidismuI impeifec, numit si ,,sistem de doua partide si 0umatate=, este faptul ca un al treilea partid este destul de puternic pentru a 0uca rolul de incurca&lume, fiind deci o forta de sustinere indispensa!ila pentru $ictoria in ale eni. In aceasta cate orie sunt clasate cinci tari* 2ermania Bederala, 5uxem!ur , Canada, Bel ia si Irlanda. Blondel o!ser$a faptul ca, in mod curios, intre cele doua partide principale exista diferente de forta mult mai importante dect in ca#ul primei rupe 1diferente de aproximati$ 10 puncte). Pe de alta parte, nu se aseste nici o situatie sta!ila in care cele trei partide sa ai!a forte e ale. Cand un al treilea partid a0un e sa le e ale#e pe celelalte doua, situatia e doar una tran#itorie. Bie el $a a0un e sa inlocuiasca pro resi$ unul din cele doua partide principale, fie $a rede$eni, la ale erile urmatoare, un partid de spri0in. si aici, aceste o!ser$tii interesante ar merita o explicatie* de ce un sistern politic, cu trei partide de forte e ale, ar fi in mod necesar insta!ilC %aca acest ca# este intr&ade$ar insta!il, se intampla asa pentru ca ec'ili!rul este dat in mod natural sau structural de dualism si nu de triadaC Sau lucrurile se petrec asa pentru ca sistemele politice luate in discutie nu se definesc doar prin numarul de partide si prin forta acestora, ci si printr&o institutie si o cultura politica, definitorii pentru rolul si le itimitatea lorC Tot 7ean Blondel postula sta!ilitatea lo!ala a sistemelor parti#ane* unele e$olutii se pot manifesta, fac.nd ca o tara sa treaca de la o cate orie la alta( dar ma0oritatea tarilor raman sta!ile, in aceeasi cate orie, pentru mult timp. Sta!ilitatea sistemelor politice, deci si cea din democratiile occidentale, nu este poate atat de puternica cum se credea pe atunci. "stfel, Statele Unite au cunoscut con0uncturi electorale pre#identiale c.nd un al treilea candidat a o!tinut un scor destul de important, iar "n lia, de 20 de ani, dupa sci#iunea Partidului 5a!urist, nu mai este un sistem !iparti#an atat de pur cum parea. 2io$anni Sartori a dus Ia pro resul discutiei pri$ind sistemele !iparti#ane prin distinctia facuta intre forma !iparti#ana si mecanismele !ipartidiste. Sistemele de forma !iparti#ana sunt definite prin numarul si forta partidelor. %eci au forma !iparti#ana toate sistemele in care doua partide pot u$erna sin ure fara spri0inul unui al treilea partid. Un sistem cu mecanism !ipartidist este definit, din contra, prin proprietati institutionale* este un sistem unde alternarea la putere este le itimata, instituita. Cele doua partide mari nu incearca su! nici o forma sa puna !a#ele unor u$erne de coalitie, ele concurea#a pentru a o!tine ma0oritatea a!soluta a mandatelor. "n lia si >oua ?eelanda sunt sisteme !ipartidiste perfecte, atat la ni$elul formei cat si al propietatilor institutionale. In 16:;, Sartori estima ca includerea Statelor Unite in aceasta cate orie era discuta!ila, din pricina raritatii alternantei in Con res, unde democratii au fost ma0oritari in mod continuu timp de mai mult de 0umatate de secol. Exista cate$a tari cu mecanism !ipartidist fara forma, sau tari cu forma !iparti#ana fara propietatile sistemice 1ca#ul "ustriei pana in 1688). Pentru Sartori, sistemele #ise cu doua partide si 0umatate au in eneral mecanisme !iparti#ane, dar o forma triparti#ana. Cel mai putin puternic partid al sistemului participa la coalitii de u$ernare. 2ermania iese totusi din aceasta sc'ema. Ea nu instituie !ipartidismul. In 16:; ea este intr&ade$ar tripartidista. "ceasta tara a de#$oltat o cultura a compromisului politic care uneori impin e elitele sa alea a o ,,mare coalitie= c'iar daca re#ultatul ale erilor nu o cere. Sistemele !ipartidiste sunt, de fapt, rare, c'iar daca sunt puternic

$alori#ate de politolo i, care au tendinta sa $ada in ele sistemul ce aduce sta!ilitate u$ernarii, in timp ce sistemele multiparti#ane ar fi ineficiente si insta!ile. Sartori estimea#a ca !ipartidismul mer e !ine atunci cand el este sustinut de tot sistemul si mai ales de o cultura politica* partidele u$ernea#a la centru si nu practica exacer!area mi#elor, e$antaiul de opinii ale indi$i#ilor tre!uie sa fie redus si apropiat de centru, distri!utia sa este statistic normala 1in forma de clopot). Intr&un sistem in care exista multe cli$a0e ideolo ice 1la ni$elul opiniilor si al partidelor), !ipartidismul este pro!a!il disfunctiona1. "cesta este rar pentru ca societatile si sistemele politice care au reusit sa produca un consens politic sta!il referitor la tipul de u$ernare sunt putin numeroase. Mu)t%o$rt%d%&'u) %upa 7ean Blondel, multipartidismul exista in tarile in care puterea este fra mentata* In sistemul politic 0oaca un rol mai mult de trei partide. El face distinctia intre multipartidismul cu partid dominant si multipartidismu1 pur. In primul ca#, cele doua partide principale totali#ea#a in mod o!inuit in 0ur de doua treimi din $oturi si, in plus, partidul cel mai puternic o!tine sin ur cel putin 409, adica aproximati$ du!lul celui de& al doilea partid. Ii in mod re ulat, alte doua sau trei partide o!tin intre 10 si 209. "ceasta structura se poate o!ser$a in cinci tari din cele 16 studiate* %anemarca, >or$e ia, Suedia, Islanda si Italia. %in cau#a ponderii aullismului, Branta de la inceputul celei de a D&a Repu!lici poate fi de asemenea clasata in aceasta cate orie. In multipartidismul pur, atomi#area fortelor politice este si mai puternica. Cele doua partide principale nu o!tin decat in 0ur de 0umatate din $oturi si nici un partid nu domina in mod structural scena politica. El$etia, Binlanda,Elanda,Branta Repu!licii a ID&a si cea de a#i apartin acestui rup. In multipartidismul cu partid dominant, partidul principal nu este in eneral destul de puternic pentru a conduce sin ur tara, decat atunci cand sistemul electoral instituie o prima suficienta partidului a0uns in frunte, in asa fel incat, cu 409 din $oturi, sa o!tina o ma0oritate a!soluta a mandatelor. Prin urmare, partidul dominant u$ernea#a aliindu&se cu un partid mic. Blondel su!linia#a faptul ca acest sistem politic poate fi foarte sta!il. %e exemplu, in tarile scandina$e, partidul socialist dominant a putut sa ramana la putere, fara pro!leme, pe lun i perioade de timp. 7ean C'ariot remarca faptul ca existenta unui mod de scrutin ma0oritar facilitea#a aparitia unui partid dominant. "$and intre +0 si +;9 din $oturi, un partid poate fi dominant in termeni parlamentari. "cesta a fost ca#ul Brantei la inceputul anilor A80. %ar, de fapt, sistemul multiparti#an cu partid dominant exista mai ales in tarile unde se utili#ea#a scrutinul proportional. Sta!ilitatea sistemul este data mai ales de incapacitatea partidelor rnici de a se uni impotri$a partidului dominant. "cest fapt explica lun a dominatie a socialistilor in tarile scandina$e. "cestia nu pierd puterea decat in momentul in care o coalitie de partide, repre#entand diferite familii politice de centru sau de dreapta, reuseste sa se forme#e. Totusi, nu toate sistemele multipartidiste cu partid dominant au u$erne sta!ile. Istoria politica a Italiei o arata clar. Pana la sfarsituI anilor A<0, democratia cretina o!tine aici in mod re ulat scoruri de partid dominant, iar stan a este di$i#ata, ceea ce impiedica formarea unei coalitii ca alternati$a la partidul dominant. In timp ce aceasta structura tre!uia in mod normal sa aduca sta!ilitatea, insta!ilitatea se explica dupa 7ean

<

C'ariot prin doua fenomene. %emocrat&crestinii sunt de fapt foarte putin uniti, partidul e o reuniune de tendinte, fiecare a$and propria or ani#are. %emisiile primilor ministri sunt de multe ori re#ultatul cri#elor interne, c'iar fra sa ai!a loc demiterea u$ernului de catre Camera. In plus, %emocratia cretina a ne ociat adesea, dupa ale eri, formarea de coa1tii si a tre!uit sa u$erne#e constransa de amenintarile de retra ere ale unui partid mic. Pentru ca sistemul cu partid dominant sa duca la sta!ilitate u$ernamentala, in Italia a lipsit o cultura politica care sa $alorifice acest aspect. %aca ale atorii si elitele lor ar fi acordat prioritate sta!ilitatii u$ernamentale si nu posi!ilitatii de a&si exprima specificitatea ideolo ica, atunci orice conducator mi#and pe insta!ilitate si&ar fi pierdut creditul politic si electoral. In sc'im!, 2io$anni Sartori distin e multitpartidismul moderat si multipartidismul extrem. Bormele moderate de multipartidism 1cu + pana la ; partide) sunt insotite in eneral de o !ipolitaritate si de o sla!a polari#are. >u exista decat doi poli, doua tipuri de politici propuse ale atorilor de catre partide. %eci centrul esiic'erului politic nu este ocupat de o forta politica. In plus, patidele au intre ele o sla!a distanta ideolo ica, sunt partide mai de ra!a moderate, extremele neproducand forte politice semnificati$e. %in contra, cand exista mai mult de ; partide 1pluralism extrem), sistemul este in eneral polari#at, partidele exprimand orientari foarte diferite unele fata de celelalte. "cest sistem este si multipolar, cu un partid de centru. Biecare sistem $a a$ea tendinta sa de e$olutie. Pluralismul moderat $a a$ea efecte centripete si pluralismul extrem, efecte centrifu e. In primul ca#, competitia politica $a impin e partidele sa se apropie de centru, iar in al doilea ca#, la intarirea po#itiilor extreme. Criteriul polari#arii unui sistern politic aminteste, inca o data, importanta culturii politice a tarii si cea a institutiilor sale, in ene#a unui sistem parti#an. Sta!ilitatea sistemelor de partide nu este prin urmare ce$a de la sine inteles, un proces natural. Ea nu re#ulta din le i de ec'ili!ru, ci c'iar din faptul ca aceste le i sunt profund inradacinate in cultura si in institutii, cele doua elemente find le ate. S%&te'e !$rt%.$ne &% 'ec$n%&'e e)ector$te @aurice %u$er er insistase in 16;1 pe efectele structurante ale modurior de scrutin asupra sistemelor de partide. @ai tar#iu, a dat credit anumitor critici ce s&au adus teoriilor sale. In editia din 16;: a lucrarii sale ,,Partidele politice=, el admite importanta traditiei politice si a structurilor sociale In explicarea sistemelor parti#ane. %ar el su!linia#a si influenta, prea ne li0ata dupa parerea sa, a unui ,,factor eneral de ordin te'nic* sistemul electoral=, apropiat de ceea ce el numeste o le e sociolo icaF. Re ulile 0ocului politic conditionea#a re#ultatul partidei sau, pentru a folosi o alta metafora, re larea pietei politice conditionea#a structura ofertei . Scrutinul ma0oritar cu un sin ur tur ar duce la !ipartidism, cu alternata, cel putin potentiala, a doua partide mari. Intr&un asemenea mod de scrutin care nu repre#inta minoritatile, micile partide ar putea sa ai!a in cel mai !un ca# cati$a a1esi. "le atorii formatiunilor mici ar fi impinsi intr&un astfel de sistem spre un $ot util. Stiind ca cel pe care il sustin nu are nici o sansa, ei ar $ota pentru candidatul unuia dintre cele doua partide mari care este cel mai putin indepartat de po#itia lor. %oar ale atorii foarte con$insi de pro ramul unui partid mic ar $ota pentru acesta. %aca totusi un partid mic o!tine cate$a mandate, acest fapt isi are sursa in doua fenomene. Unele partide mici pot

a$ea !a#e re ionale puternice, cum este ca#ul partidelor nationalitare din @area Britanie. Ele concentrea#a destule $oturi in c.te$a circumscriptii pentru a o!tine mandatul pus in 0oc in fiecare din acestea. "le erea cator$a parlamentari poate re#ulta si din strate iile de alianta preelectorala intre un partid mare si unul mic, cum ar fi alianta dintre conser$atorii si li!eralii !ritanici din anii A;0. Unele circumscriptii sunt cedate partidului mic de catre cel mare, care nu pre#inta acolo candidati. In sc'im!, partidul mic e a!sent intr&un numar mare de circumscriptii unde ale atorii $otea#a in ma0oritate cu partidul mare, permitandu&i astfel acestuia sa domine mai usor celalalt partid mare. Partidul mic poate duce atunci o existenta mar inala, care ii perrmte sa isi exprime opinia putin diferentiata, cu conditia sa se situe#e in or!ita unui partid mare. @aurice %u$er er ramane prudent in formularea conclu#iilor sale. Sistemul ma0oritar cu un tur ar permite mentinerea unui dualism parti#an de0a sta!ilit, dar nu ar permite instaurarea mecanica a acestuia In tari unde multipartidismul este implantat puternic. @odul de scrutin este deci un fenomen foarte important al construirii sistemului parti#an, care se com!ina cu alte fenomene. In functie de celelalte elemente, inter$ine ca un accelerator sau ca o frana. Sistemul ma0oritar cu doua tururi si scrutinul proportional tind amandoua catre pluralism. In primul ca#, partidele pot sa se masoare in primul tur si deci nu sunt impinse la acorduri preelectorale, la aliante ce e$oluea#a catre fu#iuni, asa cum este ca#ul la scrutinurile ma0oritare intr&un sin ur tur. %eci pluralismul parti#an nuu este redus de modul de scrutin. %e !una seama se formea#a coalitii, dar numai intre cele doua tururi, partidele cele mai prost plasate dupa primul tur retra andu&se in fa$oarea celor mai !ine plasate din aceeasi familie politica. In functie de soliditatea coalitiei, $a fi $or!a de o simpla retra ere sau de o retra ere insotita de recomandarea facuta ale atorilor sa $ote#e in al doilea tur cu un alt partid. In ca#ul unei repre#entari proportionale, nimic nu impin e partidele sa fu#ione#e sau macar sa dialo 'e#e. >imic nu s&ar opune tentati$elor de sci#iune, pentru ca orice orientare care se separa $a putea fi luata in considerare, poate sa ai!a repre#entanti si sa isi faca simtita influenta in momentul constiturii unui u$ern. Pur si simplu, scrutinul proportiona1 de lista da reutate structurii parti#ane care poate controla mai !ine parlamentarii decat intr&un sistem de scrutin ma0oritar cu doua tururi. Scrutinul proportiona1 ar fa$ori#a, deci, un sistem de partide multiple, ri ide si independente unele de altele, in timp ce scrutinul ma0oritar cu doua tururi ar a$ea ca re#ultat un multipartidism cu or ani#atii suple si dependente unele fata de celelalte 1pentru ca ele tre!uie sa forme#e coalitii). %ou las Rae a intrepnins un studiu sistematic al tuturor ale erilor le islati$e in 20 de democratii occidentale intre 164; si 16841. In urma acestui studiu a a0uns la mai multe conclu#ii. Toate modurile de scutin, deci si repre#entarea proportionala, dau o prima celor mai puternice partidelor si, deci, duc la su!&repre#entarea partidelor mici. Bineinteles, scrutinul ma0oritar are tendina de a da un a$anta0 mai mare decat cel proportional partidelor mari. Este fals sa spui ca scrutinul ma0oritar cu un tur ar duce mereu la !ipartidism. %ualismul partidelor poate exista si in ca#ul altor moduri de scrutin, deci dualismul nu depinde doar de re ulile te'nicii electorale. Cea mai mare noutate adusa de studiul lui %ou las Rae consta in accentul pus pe marimea circumscriptiilor. "cesta este, de fapt, factorul decisi$ al diferentei dintre repartitia $oturilor si cea a mandatelor. C.nd circumscriptiile au mai putin de 8 mandate, prima pentru partidele mari este importanta. Cu cat creste numarul de alesi pe circumscriptie, cu

10

atat scrutinul repre#inta mai !ine micile tendinte. Un scrutin proportional cu lista nationala duce la o distri!utie a mandatelor foarte apropiata de cea a $oturior. "sa cum arata Pierre @artin, modurile de scrutin au, mai ales, un efect clar asupra repre#enatrii parlamentare a fiecarui partid si asupra aliantelor intre partide. %ar ele au un impact redus asupra constituirii de sisteme politice si asupra repartitiei $oturilor ale atorilor. %e fapt, s&au confundat prea mult cau#ele cu efectele. Este ade$arat ca se o!ser$ corespondente intre moduri de scrutin, sisterne parti#ane si tipuri de aliante. %ar aceste corespondente nu arata ca ar exista un c$asi& determinism dat de modul de scrutin. "desea, din contra, modurile de scrutin sunt alese sau modificate in funcie de existena unei anumite culturi si a unui anumit sisterm politic. @odurile de scrutin sunt mai de ra!a efecte si nu cau#e ale sistemelor parti#ane.

11

B%0)o1r$*%e:

13PIERRE BRECHON:4PARTIDELE POLITICE45 COLECTIA UNIVERSITAS5 SERIA POLITOLOGIE5 EDITURA EI6ON TRADUCERE DE: MARTA NORA TARNEA SI ADINA BARVINSCHI 73P P NEGULESCU:4PARTIDELE POLITICE45 EDITURA GARAMOND5 COLECTIA 8ETOS SI LOGOS45 BUCURESTI

12