ORL-1

RINITA

Definitie- reprezinta inflamatia mucoasei foselor nazale si se traduce prin congestie nazala, insotita de rinoree (secretii) si uneori de dureri faciale.

Cauze

Cauza majora a inflamatiei mucoasei nazale o constituie infectiile virotice si bacteriene la care se adauga actiunea nociva a frigului (exercitat in special asupra regiunii cefei si extremitatilor) .

Tipuri

In functie de evolutia bolii, se cunosc 2 forme de rinita: -acuta -cronica. La rindul ei rinita cronica poate fi: -catarala (inflamatia, congestia mucoasei nazale) -hipertrofica (creste volumul mucoasei nazale ) -atrofica (scade volumul mucoasei nazale).

ORL-2

Factori de risc

Printre factorii favorizanti cei mai frecventi mentionam: -oboseala -subalimentatia -respirarea unui aer viciat cu gaze si pulberi toxice

Simptome

Rinita acuta-cunoscuta si sub numele de coriza acuta, apare mai frecvent primavara si toamna, modificarile specifice acestor anotimpuri fiind propice inflamatiei nasului.Boala incepe cu senzatia de infundare a nasului, usturime si uscaciune la nivelul nasului si gitului, stranuturi dese insotite de secretie nazala apoasa, abundenta , lacrimare, senzatia de infundare a urechilor. In zilele urmatoare secretia devine galbena-purulenta, diminuind pina la disparitie dupa o saptamina.Ca semne generale bolnavul prezinta dureri de cap, indispozitie, mici frisoane, stare subfebrila, lipsa poftei de mincare, insomnie. RINITA CRONICA CATARALA se manifesta prin senzatie de nas infundat si jena accentuata la respiratia pe nas, in special in pozitie culcat, scurgere nazala mucoasa sau mucopurulenta ce poate ajunge si in git dind o senzatie de corp strain. Bolnavul se mai plinge de scaderea mirosului, dureri de cap, oboseala, scaderea auzului, somn neodihnitor, inflamatii repetate faringiene, amigdaliene si bronsice.

ORL-3

RINITA CRONICA HIPERTROFICA se caracterizeaza printr-o degenerare a mucoasei nazale insotita de edem si polipi ( de tip edematos polipoid). Mucoasa nazala, in special la nivelul cornetelor (capul si coada mai ales a cornetului inferior) se ingroasa, devine edematoasa, albicioasa albastruie, neregulata, acoperind, obstruind fosele nazale. Bolnavul se plinge de uscaciunea gurii, are mirosul si auzul scazute, sforaie in somn, somnul este neodihnitor. La inceput, obstructia nazala apare la o singura nara, alternativ, in special in pozitie culcat (la nara situata dedesubt), apoi devine bilaterala si permanenta. RINITA CRONICA ATROFICA cunoscuta si sub numele de ozena, se caracterizeaza prin atrofia nasului si prezenta de cruste nazale cu miros respingator. Crustele nazale de culoare galbena-verzuie rezulta din uscarea secretiei si prezinta un miros respingator ce provoaca repulsia celor din jur.

Diagnostic

Diagnosticul se bazeaza pe simptomatologia mentionata si pe examenul medical clinic, care pune in evidenta modificarile prezente la nivelul mucoasei nazale.Tratamentul va fi tintit si va creste astfel eficacitatea lui.

Preventie
In mod general, preventia urmareste cresterea capacitatii de apararea a organismului.Trebuie evitate starile excesive de oboseala, frigul, precum si respirarea unui aer poluat cu gaze sau pulberi toxice. Se vor rezolva la timp toate focarele infectioase din vecinatate (sinuzite, amigdalite) precum si cauzele de obstructie nazala (vegetatiile adenoide,

ORL-4 deviatiile de sept). De asemenea, se vor trata corespunzator toate infectiile bacteriene si virale ale cailor respiratorii superioare, precum si a celor inferioare.

Tratament

In cazul rinitei acute, tratamentul la inceput consta in instilarea in nas de picaturi de genul Rinofug (2-3 picaturi). Medicamentele antihistaminice (Romergan) se folosesc cu rezultale bune. In perioada de stare se instileaza in nas substante antiseptice si vasoconstrictoare (Fedrocaina, Rinofug), se fac instilatii cu alcool mentolat 4% (1 lingurita la 1 litru apa fierbinte). Vaporii se vor aspira pe nas 10 minute prin intermediul unui cornet aplicat deasupra vasului cu medicament. Instilatiiile se vor repeta de 2-3 ori pe zi. Tratamentul medicamentos general consta in antitermice (paracetamol, aspirina), vitamina C si Calciu. Se recomanda , de asemenea si bai calde la picioare. Odihna si repausul la pat sint foarte benefice. In cazul rinitei cronice catarale, tratamentul consta in instilatii nazale cu substante antiseptice (colargol, protargol) solutii uleioase sau Fedrocaina, Septazol cite 5-6 picaturi in fiecare nara, repetat de 3-4 ori pe zi. Inhalatiile sint de asemenea utile. Dupa inhalatii, bolnavul nu va parasi camera timp de aproximativ 20 de minute. Pentru cresterea rezistentei organismului se recomanda vitamine (A, B, C, D) preparate de calciu, fosfor, fier, alimentatie bogata in proteine (lapte, carne, oua), cu excluderea condimentelor. Se vor inlatura toate focarele infectioase din vecinatate (sinuzite, amigdalite) si cauzele de obstructie nazala (vegetatii adenoide, deviatiile de sept nazal). In cazul rinitei cronice hipertrofice, in afara de masurile amintite se repermeabilizeaza fosele nazale prin provocarea unor cicatrici retractile la nivelul cornetelor (prin galvanocauterizari, injectii cu substante sclerozante), iar la nevoie extirparea mucoasei nazale in exces (extirparea cozii de cornet hipertrofiate). In cazul rinitei cronice atrofice, tratamentul consta in spalaturi nazale

ORL-5 zilnice cu ser fiziologi caldut (la 1 litru de apa clocotita se pune o lingurita de sare de bucatarie, se lasa sa se raceasca si se toarna in pumn, aspirindu-se solutia pe nas) care inmoaie crustele si usureaza deslipirea lor. Se picura apoi in nas vitamina A uleioasa. Se mai pot face badijonari ale mucoase nazale cu untura de peste. Inhalatiile cu ape sulfuroase (Caciulata, Govora) sint si ele utile. Ca tratament general se administreaza vitamine si calciu. Tratamentul chirurgical urmareste combaterea uscaciunii nazale prin devierea lacrimilor in meatul mijlociu nazal, sau a secretiei parotidiene in sinusul maxilar, precum si reducerea calibrului foselor nazale prin apropierea peretilor laterali ai foselor de septul nazal. Rezultatele sint in general satisfacatoare.

SINUZITA

Definitie- Sinuzitele sunt infectii ale membranei mucoase care captuseste interiorul foselor nazale si
sinusurile. Sinusurile sunt spatii goale, sau cavitati localizate in jurul ochilor, obrajilor si a nasului. Exista doua tipuri de sinuzita: acuta (cu debut brusc) si cronica (pe termen lung). In cazul sinuzitei cronice simptomele nu dispar complet, intotdeauna mentinandu-se simptome usoare.

Cauze
Sinuzitele sunt cel mai frecvent rezultatul infectiei virale, care determina inflamatia membranei mucoase ce captuseste interiorul foselor nazale: - membrana mucoasa se tumefiaza cand devine inflamata, blocand drenajul fluidului din sinusuri spre nas sau gat - mucusul si fluidul secretat in sinusuri, cauzeaza presiune si durere - bacteriile au un mediu propice de dezvoltare in sinusurile care nu se dreneaza corespunzator; infectia bacteriana a sinusurilor deseori determina mai mult inflamatie decat durere.

ORL-6

Simptome
Durerea si presiunea la nivelul fetei impreuna cu senzatia de nas infundat sau plin cu secretii, sunt simptomele cele mai comune. Se poate observa aparitia unor secretii nazale galbene sau verzui. Aplecarea sau miscarea capului deseori poate augmenta durerea faciala si presiunea.

Localizarea durerii sau a sensibilitatii depinde de sinusul afectat:

- durerea la nivelul obrajilor si a incisivilor este deseori cauzata de inflamatia sinusului maxilar - durerea la nivelul fruntii, deasupra sprancenelor, poate fi cauzata de inflamarea sinusului frontal - durerea retrooculara (in spatele ochilor), in crestetul capului sau la nivelul ambelor tample, poate fi produsa de inflamatia sinusului sfenoidal - durerea in jurul orbitei sau retroocular este determinata de inflamatia sinusului etmoid.

Alte simptome obisnuite ale sinuzitei cuprind:

- cefaleea - secretii galbui sau verzui care se scurg din nas dinspre partea posterioara a gatului - halena(respiratie) urat mirositoare - tuse productive mucoasa - febra - dureri dentare - diminuarea sensibilitatii gustative sau olfactive.

ORL-7

Sinuzita acuta (cu debut brusc) este in mod obisnuit cauzata de catre o infectie virala si deseori se dezvolta rapid. Dureaza de obiciei 4 saptamani sau mai putin, si simptomele incep sa dispara intr-o saptamana fara tratament. Sinuzita acuta produsa de infectia bacteriana este mai putin probabil sa se vindece de una singura si poate duce la aparitia sinuzitei cronice sau a complicatiilor in care infectia se raspandeste la distanta de sinusuri. Secretiile nazale care contin puroi si care se agraveaza dupa 5 zile sau persista mai mult de 10 zile, reprezinta un argument destul de solid pentru sinuzita acuta produsa de infectia bacteriana. Sinuzita cronica este in mod obisnuit cauzata de catre o infectie bacteriana sau fungica. Aceasta infectie poate fi dificil de tratat. Daca sinuzita cronica nu se vindeca dupa utilizarea a doua antibiotice diferite, se poate consulta medicul, in legatura cu necesitatea interventiei chirurgicale sau a testelor alergologice. Sinuzita cronica poate duce la aparitia modificarilor permanente ale membranei mucoase care captuseste sinusurile si predispune la sinuzite repetate. Simptomele sinuzitei la copii includ: tusea, secretii nazale care persista mai mult de 7-10 zile, cefaleee si durere la nivelul fetei. Multi copii mai mari de 2 ani, cu sinuzita cronica, pot sa prezinte alergii si otite (inflamatii ale urechilor) frecvente. Anumite vaccinuri, in mod particular vaccinul conjugat antipneumococcic (VCP) si vaccinul pentru Haemophilus influnzae tip b (Hib), pot ajuta in profilaxia otitelor si a sinuzitelor. Alte afectiuni care au simptome similare cu sinuzitele cuprind alergiile, durerile dentare, racelile si alte infectii ale cailor aeriene superioare. Totusi, daca raceala recidiveaza sau se agraveaza dupa 7 zile, este mai probabila sinuzita decat raceala sau alte infectii de cai aeriene superioare.

Factori de risc
Riscul dezvoltarii sinuzitelor creste daca a fost prezenta recent o raceala, alta infectie virala sau bacteriana, sau o infectie de cai aeriene superioare. De asemenea, rinitele alergice cronice pot duce la aparitia sinuzitelor.

Uneori un sept deviat, nasul rupt, tumori ca si polipii nazali favorizeaza sinuzitele. Afectiuni ale structurii nasului pot impiedica un drenaj corespunzator al mucusului din sinusuri in nas. Alti factori care cresc riscul aparitiei sinuzitelor cuprind fumatul, poluarea, utilizarea in exces a spray-urilor decongestionante, apa rece, schimbarile bruste de presiune (ca de exemplu in timpul zborului sau scufundarilor), inotul in apa contaminata. Suplimentar, folosirea presiunii pozitive continue a aerului (PPCA) pentru a trata apneea de somn, poate mari riscul sinuzitelor.

ORL-8

Investigatii
Diagnosticul sinuzitei este de obicei bazat pe anamneza si pe examenul obiectiv. O anamneza amanuntita a bolii, deseori poate fi mai folositoare pentru diagnostic decat examenul obiectiv al pacientului. Daca simptomele si semnele gasite sunt tipice pentru sinuzita, alte teste nu sunt necesare in mod obisnuit.

Teste suplimentare pot fi efectuate daca:

- diagnosticul nu este elucidat - tratamentul antibiotic a esuat in tratarea afectiunii - complicatiile (ca de exemplu osteomielita) sunt suspectate - tratamentul chirurgical este luat in considerare.

Testele imagistice pot fi folosite cand simptomele sinuzitei persista sau sunt recurente in ciuda tratamentului sau cand se suspecteaza tumori sau alte leziuni proliferative ca si cauza a epistaxisurilor frecvente: - computer tomografia (CT) capului si gatului: furnizeaza imagini detaliate ale structurii sinusurilor; scanarea CT poate ajuta in evaluarea sinuzitei cronice si la identificarea complicatiilor susceptibile ale sinuzitei sau la excluderea altor boli; aceasta investigatie nu este folosita pentru diagnosticarea sinuzitei acute - radiografia de sinus: poate fi efectuata pentru a confirma cazurile suspecte de sinuzita; o examinare Rx realizeaza o imagine a tesuturilor dense din interiorul corpului; totusi, o scanare CT furnizeaza informatii mai exacte. Uneori, alte investigatii pot fi efectuate de catre un medic specialist O.R.L. sau de catre un alergolog. Aceste investigatii cuprind: - examinarea endoscopica a sinusului (endoscopia nazala): endoscopia nazala utilizeaza un instrument cu sursa de lumina, numit endoscop, pentru a vizualiza structurile interioare ale nasului si cavitatile sinusurilor; endoscopia nazala este folosita pentru evaluarea sinuzitei cronice - o punctie aspirativa cu ac fin a continutului sinusurilor: care va fi urmata de o cultura obtinuta din secretiile nazale pentru a depista bacteria sau fungii care cauzeaza afectiunea

ORL-9

- scanarea prin rezonanta magnetica (RMN): o examinare RMN trebuie efectuata daca exista motive sa se suspecteze ca infectia s-a raspandit la distanta de sinusuri; poate fi utila pentru decelarea formatiunilor sau tumorilor din interiorul foselor nazale sau a sinusurilor.

Tratament Generalitati
Sinuzita este tratata medicamentos si prin masuri de ingrijire la domiciliu, ca de exemplu aerosolii (inhalatiile). Obiectivele tratamentului sinuzitei sunt: - imbunatatirea drenajului mucusului, care reduce tumefierea de la nivelul sinusurilor - combaterea durerii si presiunii - eradicarea oricarei infectii - prevenirea formarii cicatricilor, evitarea lezarii permanente a tesutului ce captuseste nasul si sinusurile.

Medicamentele folosite cel mai des pentru a trata sinuzita cuprind o combinatie de:
- antibiotice ca de exemplu amoxicilina, va distruge bacteria - decongestionante ca si pseudoefedrina hidroclorida, diminueaza inflamatia membranei mucoase nazale - analgetice ca si aspirina, acetaminophen sau ibuprofen, pentru a combate durerea - corticosteroizii ca si dipropionatul de beclometazona sau prednisonul, care reduc inflamatia la nivelul foselor nazale; aceste medicamente pot fi folosite si sub forma de spray nazal inhalant - mucoliticele, ca de exemplu guaifenesinul, care dilueaza mucusul.

ORL-10

Tratamentul sinuzitei acute

Sinuzita acuta (pe termen scurt) de obicei persista mai putin de 3 saptamani. Pana la 2/3 dintre persoanele cu sinuzita acuta, afectiunea se amelioreaza fara tratament antibiotic. Sinuzita acuta este cel mai frecvent determinata de infectii virale care nu raspund la antibiotice. Antibioticele pot cauza efecte adverse suparatoare (ca si diaree sau dureri epigastrice) si uneori contribuie la dezvoltarea rezistentei bacteriilor fata de antibiotice. Consultarea medicului specialist va ajuta in hotararea de a lua sau nu antibiotice in cazul sinuzitei acute. Dupa un episod sau doua de sinuzita, pacientul va fi capabil sa recunoasca simptomele incipiente ale sinuzitei. Folosirea aerosolilor (inhalatiilor) pentru a combate congestia nazala la primele semne de sinuzita, va ameliora simptomele si va preveni nevoia utilizarii antibioticelor.

Tratamentul sinuzitei cornice

Sinuzitele care dureaza mai mult de 3-8 saptamani se numesc sinuzite cronice. Acestea sunt mai dificil de tratat si raspund mai incet la tratamentul antibiotic decat sinuzitele acute. Terapia cu antibiotice este in mod obisnuit recomandata sinuzitelor cronice si necesita o durata de 3-4 saptamani de tratament. Poate fi necesara incercarea mai multor antibiotice. Spray nazal pe baza de corticosteroizi poate fi folosit in timpul tratamentului, pentru a diminua inflamatia si tumefactia membranei mucoase.

Tratament chirurgical
Tratamentul chirurgical este folosit numai cand tratamentul medicamentos a esuat in controlul sinuzitei. Cand diferite complicatii neobisnuite se dezvolta, ca de exemplu cand infectia se raspandeste la os sau spre interior la creier, interventia chirurgicala este necesara aditional tratamentului cu antibiotice.

Scopul tratamentului chirurgical este de a imbunatatii drenajul sinusurilor, de obicei prin indepartarea obstructiei si drenarea mucusului. Se indeparteaza:

ORL-11

- tesutul infectat, tumefiat sau lezat - osul, pentru a crea o deschidere mai larga pentru drenajul mucusului din sinusuri - tumorile (polipii) din interiorul nasului sau sinusurilor - corpul strain care blocheaza pasajul nazal sau sinusal; aceasta situatie este mai frecventa la copii.

Tratamentul chirurgical ar trebui sa ajute la drenarea corespunzatoare a sinusurilor blocate si infectate. Totusi, tratamentul chirurgical nu elimina intotdeauna complet sinuzita. Pana la 20% din pacienti necesita o a doua interventie. Interventia chirurgicala este mult mai eficienta cand este folosita impreuna cu tratamentul medicamentos si cel din ambulatoriu, pentru a preveni alte episoade de sinuzita pe viitor. O a doua interventie chirurgicala si alte viitoare sinuzite pot fi evitate daca antibioticele sunt administrate pentru a preveni infectia.

Optiuni de procedee chirurgicale Interventia chirurgicala endoscopica este preferata procedeelor chirurgicale clasice, pentru majoritatea cazurilor care au nevoie de tratament chirurgical. Este mai putin invaziva, mai ieftina si prezinta o rata mai redusa de complicatii. Procedura endoscopica poate fi realizata pentru a indeparta mici bucati de os sau alte produse patologice care obstrueaza deschiderea sinusurilor sau pentru extirparea tumorilor (polipilor) membranei mucoase. In mod normal, un tub mic numit endoscop, este inserat prin fosele nazale pentru ca medicul sa vizualizeze si sa indeparteze produsele care blocheaza sinusurile. In anumite cazuri, laser-ul poate fi folosit pentru a cauteriza tesuturile care obstrueaza deschiderea sinusurilor. Procedeele chirurgicale clasice pot fi efectuate in cazul complicatiilor sinuzitelor, ca de exemplu cand se formeaza puroi in cavitatea sinusala sau se dezvolta osteomielita. In cazul procedeelor chirurgicale clasice, o fereastra (deschidere) este realizata direct in cavitatea sinusala, prin intermediul cavitatii bucale sau prin piele dinspre exterior.

ORL-12

Profilaxie
Exista cateva modalitati prin care se poate reduce riscul dezvoltarii sinuzitelor: - tratarea congestiei nazale (nas infundat) cauzata de raceala sau de alergii; aceasta poate ajuta la prevenirea infectiei bacteriene a sinusurilor - evitarea contactului cu persoanele care prezinta raceala sau infectii virale de cai respiratorii superioare; in cazul contactului cu astfel de persoane se recomanda spalarea mai des pe maini, in special dupa contactul cu persoanele infectate - evitarea fumatului de tigari, trabucuri si pipe, atat la domiciliu cat si la locul de munca; fumatul cauzeaza si irita suplimentar mucoasa inflamata ce captuseste fosele nazale si sinusurile - in cazul alergiilor, evitarea factorilor care declanseaza atacurile alergice; se recomanda consultarea medicului specialist referitor la imunoterapie (tratament injectabil antialergic) - evitarea respirarii de aer uscat; este recomandat sa se foloseasca aer umidificat atat la domiciliu cat si la locul de munca.