64.

Cauza Carabulea impotriva Romdniei Hotir6rel'l din 13 iulie 2o1ot2l

(cererea nr. 45661/99) Definitivi !a 13 octombrie 2010
in cauza Carabutea impotiva RomAniei, Curtea Europeand a Drepturilor Omului (Se{ia a
treia), reuniti intr-o camerd compusd din Josep Casadevall, pregedinte, Elisabet Fura, Cor' neliu'girsan, Alvina Gyulumyan, egOert Myjer, lneta Ziemele, Ann Power, judeCitori, 9i Santiago Quesada, gretier de seclie, dupl ce a deliberat in camera de consiliu la 22 iunie
2010,

fronunli prezenta

hottrrAre, adoptatl la aceeagi

dati:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se afld cererea nr. 45661/99 indreptatd impotriva Rom6'niei, prin care un resortisant al acestui stat, domnul Viorel Carabulea (reclamantul), a sesizat Curtea la 2 septembrie 1998, in temeiulfostuluiart. 25 din Gonvenlia pentru apirarea drepturilor omului gi a libertililor fundamentale (Convenlia)' 2. Reclamantul, care a beneficiat de asistenld judiciard, a fost reprezentat de European Roma Rights Centre (Centrul European pentru Drepturile Romilor), o asocialie cu sediulin Budapesti, gi, ulterioi, de doamnele M. Macovei, A. Digdli!6-9i N. Popescu, avocate in Bucuiegti. Guvernul romdn (Guvernul) a fost reprezentat de catre agentul gwernamental, doamni R. Flizoiu, gi, ulterior, de cdtre domnul R.-H. Radu, din cadrulMinisteruluiAfacerilor
Externe.

3. Reclamantul suslinea cd fratele sdu fusese victima unor rele tratamente aplicate

de

agenlii de polilie cAnd se afla in arestul poliliei, din cauza cirora a decedat, cd polilia nu i-a aiigurat un traiament adecvat fratelui siu, ci autoritIlile nu au efectuat o anchetd eficientd, ci nu a beneficiat de o cale de atac eficienti gi ch fratele siu a fost discriminat din cauza apartenenlei sale la etnia rom6. Acesta a fdcut referire la arl. 2,3, 6, 13 9i 14 din Convenlie. 4. Cauzaa fost alocatd Secliei a doua (art. 52 $ 1 din Regulamentul Cu(ii). Prin hotirirea din 21 septembrie 2004, Curtea a declarat @rerea admisibild. La 1 noiembrie 2004, Curtea a modificat componenla sec,tiilor sale (art. 25 S1). Cauza a fost alocatd Secliei a treia, nou

constituiti (art. 52 S 1).

5. Atat reclamantul, cdt gi Guvernul, au prezentat observalii scrise (art. 59 S 1).

in rnpr
L Circumstanlele cauzei

6. Reclamantul, Viorel Carabulea, este cetalean romAn, niscut in 1963. Acesta locuiegte in
Bucuregti.

7. La 3 mai 1gg6, fratele stru, Gabiel Carabulea, de 27 de ani, a decedat in arestul politiei din Bucuregti, in urma arestirii sale sub suspiciunea de tAlh5rie. Cercetdrile ulterioare des-

tll Aceastd hotirAre nu a fost publicate in Monitorul Oficial. Traducerea de mai jos a lost efectuate de catre
iudecetor Roxana Stanciu. I,1 Hoterar"" devine delinitivi modificdri de lorme.

in condiliile prevezute la

a'/t.

S 2 din Convenlie. Aceasta poate suferi

64. Cauza Carabulea impotriva Romilniei

877

fdgurate de organele de urmirire penali au condus la concluzia ci Gabriel Carabulea a decedat din cauze naturale, avdnd in vedere antecedentele sale medicale. 8. Reclamantul contesti aceasta concluzie. in declaralia scristr prezentattr avocatului sdu la 27 septembrie 1998, acestia preciza ci inainte de arestarea fratelui sdu, locuise cu acesta 9i cu familia lui solia fratelui sdu Nela gi fiica lor. Fratele sdu era sdndtos. Solia sa Nela suferea de tuberculoza,'ceea ce l-a fdcut pe Gabriel sd igi facd o radiografie, al cirei rezultat confirma faptd ca era sinitos.

A. Arestdrea lul Gabrlel Carubula gl clecesul sdu ulterlor

9.La21 martie 1996, Seclia de Polilie nr. 9 din Bucuregti a emis un ordin citre toate sectiile de polilie din Bucuregi p'entru areitarea lui Gabrel Carabulea, cunoscut de polilie, d'escriindu-l ca ,autor al mai multor tdlhirii". Ordinul includea porecla domnului Carabulea, adresa sa de domiciliu gi toate datele sale, inclusiv numele pirinfilor. La momentul respectiv, nu exista nicio acuzalie oficiali la adresa sa.

'!0. La 13 aprilie 1996, domnul Carabulea a fost prins de trei agenli de politie din cadrul
Secliei de Polilie nr. 14 din Bucuregti. Acegtia au pretins cd, in timp ce patrulau ?n magina de polifie, l-au vazut pe domnul Carabulea la volanul unei magini 9i l-au urmdrit. Dupi cAteva minute, acegtia suslin d au fost martorii unui accident minor lntre magina acestuia gi o altd magind. Acegtia suslin cd domnul Carabulea a sirit din magind gi a fugit cdtre un imobil cu apartamente din apropiere gicd ei l-au urmdrit gi arestat. L-au dus la Seclia de Polilie nr. 14, unde a fost iniliatd o ancheti pentru infracliunea de conducere a unui autovehicul fird pldcufe de inmatriculare valabile. Conform raportului poliliei cu privire la incident gi declaraliilor celuilalt gofer in calitate de martor, nimeni nu a fost rdnit gi nu au fost inregistrate pagube in
urma accidentului.

11. Heclamantul a suslinut ca, h tS aprilie 1996, Nela a primit un telefon din partea Secliei de Polilie nr.^14, prin care era informati ca solul siu fusese arestat 9i cd ii putea duce haine gi mAncare. ln jurul prdnzului, reclamantul 9i Nela au mers s51l vadd pe Gabriel. Acesta era sinitos, nu s-a plans de rele tratamente, iar hainele sale erau in stare bun6, nefiind nici rupte, nici gifonate. Gabriel le-a spus cd urma si fie transferat la Sectia de Polilie nr. 9 gi i-a cerut reclamantului sa aibi griji ie solia gi fiica sa. Reclamantul piecat acasa, in timp ce " transferat la Seclia de Nela a rdmas cu Gabriel pAnn in jurul orei 4 dupd-amiaza, cind a fost Pol(ie nr. 9.
12. Conform raportului polifiei din 13 aprilie 1996, domnul Carabulea a fost dus ta Seclia de Polili6 nr. 9 pentru a fi interogat in legituri cu o pretinsi tAlhirie pe care ar fi comis-o1a 20 martie 1996. Acolo, a fost informat ci era de complicitate la sdvdrgirea infracliunii "vinovat de tAlhirie gi de posesie de valuti falsfl gi cd urma si fie ,re[inut pentru urmdtoarele 24 de ore". Raportul a fost semnat de un agent de polilie gi de avocatul numit din oficiu, A.M., dar nu de domnul Carabulea. 13. in aceeagizi, la 13 aprilie 1996, domnul Carabulea a fost acuzat oficial de infractiunea de tdlhdrie menlionatd mai sus. in declaralia scrisd ficutd in fala procurorului, se pritinOe cd acesta ar fi recunoscut infractiunea atunci cdnd a fost interogat cu privire la acuzalie. Guvernul a prezentat aceaste deciaralie.

14. Un mandat de arestare valabil pentru 24 de ore a fost emis de 1.P., agentul de polilie insircinat cu arestarea. Mandatul nu menliona ora la care a intrat in vigoare mandatul de i4
de ore, contrar cerinfelor legale.

15. La momentul arestirii la Seclia de Polilie nr. 9, domnul Carabulea a fost perchezilionat. Nu a fost examinat de un medic. Argumentul Guvernului este cd domnul Carabulea era

slndtos la momentul arestlrii sale.

16. La 14 aprilie 1996, acesta a fost adus inaintea procurorului V.L., care a emis un mandat de arestare valabil cinci zile.
17. Conform reclamantului, la 15 aprilie 1996, sofia domnuluiCarabulea a mers la Seclia de Polilie nr. 9 pentru a ii duce mincare. Aceasta susline cd l-a m'rtuit pe cdpitanul U. cu citeva

C.E.D.O. in cauzele impotriva RomAniei

pentru adiscuta cu acesta pentru ligiri pentru a-i permite si ii duci mAncarea solului ei.9i ci Gabriel era ajutat de doi observat a Aceasta prezenla U. cipitanului i&"ri minute in agenli de potilie ia ajurigd in biroul_cipitanului U., abia mergAnd. Dupi aceastd scurtd ,'i.ita, ru"t" i-a'spus reclamantutui ci Gabriel oarita r6u", dar cd nu indriznise si igi intrebe solul ce se intimplase, din cauza prezenlei cdpitanului U. 1g. pozilia Guvernului, care se baza pe doui declaraiii, u.na din.partea colegilor de celuld ai domnululi Carabulea 9i cealaltd apa(inAndu-i agentului de,politje.l.P., era ci, in dimineala zilei de 16 aprilie t996, in timp ce Tgi'fdcea dug, domnului Carabulea i s-a ficut riu. Acesta a fost dus bucitdrie sd ia aer i s'a ficut masaj. Dupd o jumitate de ori, domnul Carabulea s-a pl6ns din nou ci nu se simlea bine gi a fost dus la dispensarul secliei dd polilie, unde o asistentd a consemnat,,o stire generali proastd, cu dureri in timpul respiralieigi stare de sldbiciune'. 19. La o datd neprecizatd, domnul Carabulea a fost dus la spitalul Ministerului de lnterne, unde un medic a'constatat ca acesta avea tensiunea arteriald de 5 mmHG 9i un puls de 100 bpm. I s-a pus diagnosticul de ,,infeclie respiratorie virali cu alterarea stirii generale de sdn6tate' gi, o preti-nsd,imagine toracicd normalf. S-a dispus internarea ln penitenciarul'

li

ii

;l:ijlffi

a rost dus inapoiin arestut poliliei, unde a rdmas pani la 1.20 dupi-. acesta a fost dus in fala procurorului gi s-a emis un mou mandat de arestare amiaza. Apoi, "arabulea preventiv de pAni la 25 de zile. 21. La ora 5 dupd-amiaza, domnul Carabulea a fost admis la penitenciarul-spital Jilava, unde, confom figei medicale, i s-a pus diagnosticul ,stare generali proastd, cu dureri asculie in toiace, dureii epigastrice 9i dispnee la efort minim". AvAnd in vedere ci a fost diagnosticat gi cu Ani6aidie paroxistici (accelerarea brusci a frewentei bdtdilor inimii), s-a decis transferul slu la Spitalul clinic de urgen!6,Sf. loanl'. 22. in jurul orei I seara, acesta a fost transferat la Spitalul clinic de ulgeqa ,Sf. loan", unde i s-a pus diagnosticul de hemoragie digestivi superioari mas16. Conform figei medicale, domhul Caribulea era ?n,,goc", cu tensiunea 5 gi pulsul 100. Reclamantul a fost internat la Unitatea Primire Urgenle a Sec[iei de Cardiologie in goc, cu extremitili cianotice 9i reci, episoade repetate de v6mi cu picituri de sAnge (de tipul"zal de cafea') 9i dureri puternic_e in zona epigastricd. A fost nevoie de consultalie chirurgicali. Medicii au_descris_evolulia bo^lii

dupi cum urmeaz6. "in urma anamnezei pacientului, reiese ctr acesta a suferit gocul in se preciza vreo cauzd probabild: ingerarea de substanle.toxice, dro'

cuisul diminelii, fdr6 a guri, corpuri siriine sau traumatism". Examindrile ulterioare bazate pe,jnlormaliile clinice 9i [araclinice oferite de examenul cardiologic" au infirmat diagnosticul inilial de hemoragie digestivd superioari masiv6, 9i s-a constatat ci pacientul suferea de tromboembolie pulmo nara. prin urmare, acesta a fost transferat la Spitalul Fundeni, specializat in cardiologie, la o ord nespecificatii in cursul noplii de 16 spre 17 aprilie. 23. A doua zidimineala devreme (17 aprilie), la Spitalul Fundeni, diagnosticul.iniliala fost (insu' ,,sincop6 de cauzi ned'eterminati, tromboembolie pulmonari gitahicardie paroxisticf S-a consemnat lui Glisson". sub capsula gi jumltalii drepte a inimii) ,,un hematom fic'ienli a faptul'cd acesta era in goc $i, linand seama de gravitatea stdrii .sale, s-a recomandat
supraveghere medicali constanta.

24. Domnul Carabulea a rdmas in spital, sub supravegherea constanti a poliliei, intr-un

salon in care era singur. Toate examenele medicale au avut loc in prezenla unui agent de poli!ie. 25. Reclamantul afirml c5, la 16 aprilie, ln jurul orei 10 dimineala, impreuni cu verigorul siu, Constantin Gheorghe, gi cu Nela, au fost si il vadd pe Gabriel la seclia de polilie, dar li s-a spus ci nu mai era acoio, fiind transferat la penitenciarul-spitalJilava. Acegtia au mers la respectivul spital, unde li s-a spus cd Gabriel nu era nici acolo. Apoi, acegtia s-au intors la Seclia de Polilie nr. 9, dar ofilerul de serviciu nu le-a dat nicio informatie, astfel inc6t.au pbcht acas6. ih acea seard, vdcinii lor, Tudor gi Mariana, le-au spus ci o verigoari de'a lor,

64. Cauza Carabulea impotriva RomAniei

Mara, care lucra ca femeie de serviciu la Spitalul Fundeni le-a telefonat pentru ci ilvdzuse pe Gabriel, care fusese adus la spital gi internat la Terapie lntensivd. Reclamantul, Constan-

tin Gheorghe gi Nela au mers la Fundeni. La receplia spitalului li s-a spus acolo, dar ci nu il puteau vedea, fiind sub supravegherea poliliei.
26. intr-o

ci

Gabriel era

figi de observalie nesemnatd din dosarul medical, redactat, se pretinde, pe 16 sau 17 aprilie 1996, era notat faptul ci domnul Carabulea explicat intr-un mornent de lucF "a de magind. De ditate" cd, pe 13 aprilie 1996, fusese implicat intr-un accident asemenea, figa consemneazd ,,traumatism cranian, toracic pe care l-a neglijat" gi ci cu 14 aprilie "incepdnd a avut dureri ugoare in zona superioard a abdomenului, tuse seacd 9i dispnee". O tomografie computerizati efectuati in aceeagi zi a evidenliat o hemoragie sub capsula lui
Glisson. 27. La 17 aprilie 1996, in timp ce era la Terapie lntersivd, domnul Carabulea a fost interogat

de procurorul M.P. Conform documentelor prezentate de Guvern, domnul Carabulea gi-a retras declaralia anterioari, fdcutii la 13 aprilie 1996 in care, se pretinde, ci recunoscuse
sivArgirea infractiunii. 28. Domnul Carabulea a rdmas la Spitalul Fundeni. 29. Reclamantul pretinde cd, dupd internarea lui Gabriel la Spitalul Fundeni, solia acestuia, reclamantul, verigorul siu, Constantin Gheorghe 9i prietenul siu, Dumitru Dinu, au lncercat sd il viziteze in fiecare zi. De fiecare datd, autoritSlile le-au refuzat accesul, pe motiv ce domnul Carabulea era in arest. Cu toate acestea, ei au reugit si il vadi rapid, uneori, gi au reugit sa oblini anumite informafiide la el. 30. De exemplu, la 17 aprilie 1996, au incercat si il vadd pe Gabriel, dar agentul de polilie din salon nu i-a l6sat si intre, pacientul fiind in arest, gi i-a prevenit c6, pentru binele lui, ar fi bine sd nu mai vini. Niciun medic nu le-a oferit informaliicu privire la starea lui Gabriel, dar unele asistente medicale le-au spus era ,graf. Abia in ziua urmdtoare, dupi lungi

ci

deloc bund, dar ci nu reugise si obfind nicio informalie de la acesta din cauzi ci agentul de polilie era prezent. Dupd cAteva zile, Nela 9i Dumitru Dinu au reugit si intre in salonul lui Gabriel pentru cAteva minute. CAnd au iegit, le-au spus reclamantului 9i lui Constantin Gheorghe ci Gabriel le-a spus ci agenlii de polilie il suspendaseri de un dulap folosind

negociericu agentul de polifie de serviciu, Nelei is-a permiq in cele din urmi, si igivadi solul pentru cAteva minute. Dupi viziti, Nela a iegit plAngind din salon gi i-a spus reclamantului, lui Constantin Gheorghe gi lui Dumitru Dinu, cI starea lui Gabriel nu pirea

cituge gi cd

asemenea, acegtia il inveliserd lntr-un covor ud giil bituseri. Cu altd ocazie, Dumitru Dinu a reugit si il vadd pe Gabriel prin uga salonului, ca era intredeschisi. Reclamantul 9i. Constantin Gheorghe, care erau la cAliva metri, l-au auzit pe Gabriel strig&ndu-i lui Dumitru Dinu: ,,M-au omordt, m-au nenor@itl" Reclamantul, Nela, Constantin Gheorghe gi Dumitru Dinu au mers zilnic la spital pentru a il vedea pe Gabriel. Pe parcursul intregii'perioade, personalul medical a refuzat si vorbeascd cu ei. O singurd datd, intrebat cu privire la
diagnostic, un medic le-a spus c6 medicii nu gtiau ce diagnostic

il

felicitaserd pentru depigirea recordului mondial

la rezistat agilat.

De

si

pun6.

31. Domnul Carabulea a decedat in spital, in dimineala zilei de 3 mai 1996. 32. Spitalul a notificat parchetulcu privire la decesul acestuh, raportdnd cd decesul a survenit in urma ,,tromboembolismului pulmonar recurent (pe 17 aprilie, 24 aprilie 9i 3 mai), hipertensiunii pulmonare grave, traumatismelor toracice gi abdominale cauzate de accidentul de magini din 13 aprilie 1996, insuficienfei cardiace in partea dreapti, trombcflebitei
la piciorul $ang gi unui stop cardio-respirator ireversibil".

ci familia domnului Carabulea nu a fost notifite oficiat de decesul acestuia, aflAhd vestea pe 3 mai 1996, cAnd au mers la spital sd il viziteze. Li s-a
33. Reclamantul suslinea
spus la receplie cd domnul Carabulea murise giau fost trimigi la morga spitalului.

Acolo, au vizut corpul lui Gabriel gi au observat ci prezenta numeroase vinttdiin diverse zone, inclusiv la coaste gi stomac, pe o coapsd gi in zona genitald. Ace$ia au vrut si ia corpulacasd, dar lis-a spus ci era imposibilgisi revind luni, 5 mai.

C.E.D.O. in cauzele impotriva Rominiei

Haportul preciza cd cadavrul nu prezenta semne externe de leziuni gi nici simptomele unor leziuni interne gi c6, pe durata spitalizdrii, pacientul nu a flcut referire la niciun pretins abuz din partea agenlilor de polilie in timpul arestului. Raportul menliona faptul ci o serie de medicifuseseri intervievali, cd nicio rudi a victimei nu era prezenta h momentul respectiv gi ci alte informalii nu erau disponibile. 'Jn ciuda cerinlelor legale, niciunul dintre medicii pretins intervievati nu a semnat raportul.

34. Conform unui raport la fala locului al lui 1.C., procuror militar, din 3 mai 1g96, decesul domnului Carabulea a fost rezultatul unui accident de magini survenit pe 13 aprilie 1996.

35. Pe certificatul de deces emis in aceeagizi se menlioneazd,insuficien!{ cardio,respiratorie acutd" ca o cauzd principald a decesului gi ,bronhopneumonie" ca o cauzi secundari. 36. Autopsia dispusl de procuror la momentul decesului a fost efectuati la 4 mai 1g96 de dr. P.P. de la lnstitululde Medicind Legald din Bucuregti. Familia victimei nu a fost informati cu privire la autopsie. 37. Luni, 5 mai 1996, familia domnului Carabulea a revenit la Spitalul Fundeni, dar li s-a spus ci cadavrul fusese transferat la morga lnstitutului de Medicinh Legald, unde fusese deja efectuati o autopsie. Familiei i s-a permis sd ridice corpul spre inhumare. inainte de lnmormAntare, acegtia au fotografiat partea dreapti inferioari a corpului. 38. Doul copii ale pozelor au fost prezentate instanfei pentru a ar5ta vlnitiile gi hematomul
de pe mAna dreaptl a virctimei, coapsa dreaptd, goldul drept gi partea dreapti a zonei genitale.

39. La 7 mai 1996, lnstitutul de Pneumoftiziologie din Bucuregti a eliberat un certificat medical conform ciruia domnul Carabulea fusese examinat la acest institut cu un an inainte, in mai 1995, gi cd nu existase nici un semn al vreunei patologii asociate cu afecliunea sa
pulmonar6.

40. Raportul provizoriu al autopsiei din 10 mai 1996, semnat de dr. P.P., preciza cI decesul domnului Carabulea nu fusese,,violent gi era rezultatul unei insuficienle cardio-respiratorii acute, cauzate de tromboembolism pulmonal cu zone e)dinse afectate-de infarct pulmonar pe Iondul unor afecliuni cronice preexistente, scleroz[ miocardicd gi hepatitd cronic6 agresivd cu inceput de cirozd. Vinitaia observati dateaze de 3-4 zile gi putea fi proOus{de impactul cu un obiect dur, dar nu a cauzat decesul." Nicio radiografie a toracelui nu fusese realizaldin cursul autopsiei, 41. Raportulfinal alautopsiei a fost ?ntocmit de dr. P.P. ta 30 iulie 1996. ConJinutul acestuia, bazat pe o examinare a cadavrului, menfiona o echimozd,,ca rezultat al unei lovituri la goldul drepf, care nu avea vreo legtrturi cauzaltr cu decesul, trei coaste fracturate de-a lungul liniei claviculare medii, 100 ml de lichid seros sanguin in "R3-R5 cavitate-a pleurall gi ,sAnge negru" in pldmAni. Raportul nu menliona nimic in legiiurd cu sursa sAngeririi. Organele genitale givenele erau menlionate ca,dormale". Concluzia sa era redactatl in aceiagitermeni ca gi cdifolositiin raportul provizoriu din 10 mai 1996. B. Cercetarea penald"a mofill domnulut Carabutea 42. La I mai 1996, solia domnului Carabulea a depus o pl6ngere la Parchetul Militar Bucuregti, susfinAnd cd sotul ei, care era perfect sindtos la momentulare$arii sale, a decedat in urma bdtiilor primite de la agenlii de potilie U. gi B. (seclia de potitie nr. 9). Aceasta a solicitat inilierea unei anchete cu privire la deces gi a atagat cererii sate un certificat medical emis in mai 1995, care atesta faptul cd sotul sdu era sdndtos din punct de vedere pulmonar gipleural.

bulea a fost dezbricat pentru procedura percheziliei corporale la momentul arestirii sale, nu existau urme de lovituri pe corpul siu. Acesta a negat ctr s-ar fi recurs la violenti fizici tn timpul interogatoriului domnului carabulea. De asehenea, acesta a menlionat'ci, la 16 aprilie 1996, Nela Carabulea a sosit la sectia de polilie cu un pachet pentru solul siu gi a ' solicitat sd ilvadS, dar a fost

48. in aceeagi zi, cdpitanul U._a compilat doui rapoarte separate privind circumstanlele arestirii gi detenliei domnului Carabulea, Acesta a afirmat c6, atunci cAnd domnul Cira-

refuzati.

64. Cauza Carabulea impotriva Romilniei

881

44. Tglin aceeagi.zi, agentul de polilie AI\4.,M. din cadrul Secfiei de potilie nr. 9 a depus un raport in care preciza ci fusese de s6rviciu ln ziua in care dorirnut Carabulea fusese iOus ta seclie gi ci nu auzise zgomote sau fipete din celula in care era delinut domnul Carabulea. care preciza faptulcd,'pe 13 aprilie 1996, domnul Carabulea fusese adus in arestul sectiei de.polilie gi c6, in momentul percheziliei corporale dinaintea arestdrii, nu existau lovituri pe corp. Confonn acestuia, la i6 aprilie 1996, domnulCarabulea 9i atliOoi il;p"qi au fost examinali de o asistenti medicald, care a recomandat efectuarea uhei radioor#ii domnului Carabulea. Acesta a afirmat cd radiografia a fost efectuatd la spitalul Ministe-rului de lnterne gi cd medicul.de acolo a dispus ca domnul Carabulea si fie tratat ca pacieni delinut la penitenciaruFspital Jilava.

45. La 8 mai 1996, ofilerul de serviciu, 1.P., a prezentat un raport scris superiorilor sdi, in

,-e t"

fost impiedicali

ia legitura cu el. De asemenea, avocatul s-a plAns de iaptul c6 toate documentele medicale_ care ll vizau pe domnul Carabulea fusesera sigilaie Si irimise
lnstitutuluide Medicind Legald, fdrd ca familia

,n avgcat angajat de familia domnului carabulea, a depus 9 o noud plAngere la Parchetul -9::Militar, prin care ioticita anchetarea cdpitanului U. pentru loviri sau vetameri cauzatoare de moarte. PlAngerea suslinea faptul ci tratamentui inuman la care a fost supusd victima i-a lost aplicat in vederea oblinerii unei mirturisiri a infraqiunii dJ care-fusese acuzat_gi ci, pe durata spitalizirii victimei atat familia sa, c6t gi

46. La 9 mai 1996, domnul

si

a*;iri;;;

si

aibd acces la ele.

47. Procurorul militar S.C. a fost numit s6 se ocupe de anchetd. 48. La 9 mai 1-996, aqeltll de polilie G.B., care era subalternul cipitanului U., te-a tuat declaralii lui N.B. 9i lui E.8., care fuseserd pl?satj in aceeagi celuli a poliliei cu oornri Carabulea A9e.9ti3 erau arestali la momentul ludrii declaraliilor. Ei au declarat in termeni aproape identicici nu l-au auzit pe domnulCarabulea plAnghndu-se de rele tratamenie din partea

politiei.

arestul poliliei.

49:..!a 17 mai 1996, procurorul mititar te-a luat declarafii lui F.F. gi tui M.T., doi aqenti de polilie care_lucrau la penitenciarul-spital Jilava gi care asiguraserd paza in tirbrf ir"n-st"ffi domnului Garabulea la spitalul ctinic de urg6n!6 ,,sf. Ioan,' gi ipoi ta spitatut runoeni. Acegtia au declarat in termeni identici cd, in cursul transferului, victlma, care avusese dureri de stomac, s-a intins, dar nu le-a vorbit. Acegtia fuseserd prezenli'la toate examenele medicale ale domnuluiCarabulea gi nu l-au auziiplAngAndu-se medicilor c6 ar fifost lovit in

50..La 14 august 1996, agenlii de.polilie.u.rl.p.gi G.B. au dat dectaratii procurorutui cu privire
pct.43). i.P. a dechrat cd a participat la perchezilia corporali a domnului Carabulea gicd nu obseryg:" ,q"^de.violen!5 pe corpul acestuia. De asemenea, acesta a explicat ca, avano in veoere.ca ln dim.ineala zileide '16 aprilie 1996 domnul Carabulea s-a simlit rdu, l-a dus1a asistenta medicali din cadrul secfiei de polilie gi apoi la spitalul Ministerutui de lnterne, unde a fost.examinat gi trimis.la penitbnciarut-siitai-lilava. in'ainte de a-l duce la penitenciarulspital Jilava, l.P. a mers la Parchetul Sectorului 2, unde a fost emis un mandat db arestare de treizecide zile. G.B. a declarat cd, in perioada 13-15 aprilie 19g6, fusese in concediu. 51.. La 20 august 1996, procurorul militar a decis neinceperea urmdririi penale in ceea ce ii privea pe agenlii de polilie l.P. G.B. Acesta a stabilit cd decesul domnutui 9i Carabutea nu lusese violent 9i cd fusese.cauzat de af_ecliyn! care se dezvoltaserd progresiv gi care au dus la o deteriorare a stlriisale generale de 6dnetate in urma accidentutuioin apriliaiggq
la detenlia 9i decesul domnului Cirabulea. Declaralia cdpitanului U. corespundea in mare parte rapoartelor sale din g mai 1g96 (supra,

c6nd acesta suferise contuzii toracice, abdominale gi craniene.

ti

52. La 21 ianuarie 1997, Comitetul Helsinki Rom6n a trimis o scrisoare Secliei Militare a Parchetului General, solicitdnd o noui anchetd. Acesta a evidenliat, in spedia, faptul ci domnul Carabulea nu s-a plAns niciodatd de nicio durere inainte oe a ii arestat, c6 vandtdile

C.E.D.O. in cauzele impotriva RomAniei

din zona genitald nu puteau fi produse de un accident de magina gi cd M.1., presupusul complice al domnului Carabulea in sivirgirea infracliunii de tAlhirie, gi goferul maginii cu care se pretindea ci ar fi fost implicat in accidentul din 13 aprilie nu au fost niciodati
interoga!i.

53. La 12 februarie 1997, procurorul gef D.V., din cadrul Secliei Militare a Parchetului General, a anulat ordonanla din 20 august 1996, pentru motive insuficiente. Acesta a retrimis dosarul procuroruluiinsircinat cu ancheta preliminar[ in ceea ce privegte pretinsa
agresiune din partea agenlilor de polilie, cu urmdtoarele instrucliuni: o declaralie trebuia sd

iifie luati solieivictimei; raportul referitor la pretinsulaccident de magini din 13 aprilie 1996
trebuia exaniinat; toli agenlii de polilie care participaserd la arestarea viclimei la 13 aprilie 1996 gitolicei prezenli la interogatoriu, inclusiv procurorulV.L. giavocatul numit din oficiu, A.M., trebuiau interogali; diversele informalii referitoare la interogatoriul domnului Carabulea, dar gi al complicelui siu, trebuiau examinate 9i evaluate; procurorul M.P. gi avocatul numit din oficiu, P.P. trebuiau interogali pentru a explica de ce, la 17 aprilie 1996, domnul Carabulea gi-a retras declarafiile facute anterior gi dacl acesta a fost supus unor presiuni in cursul primului interogatoriu. De asemenoa, acesta a cerut ca un raport suplimentar de expertizi medicald legali si fie intocmit pentru a se stabili daci coastele fracturate 9i

vdnitiile din zona genitald erau rezultiatulvreunei pretinse agresiuni.

19 februarie 1997, cazul a fost inregistrat la Seclia Militari a Parchetului General, gi 1.1., a fost numit. in raportuldin 3 martie 1997, l.l. a precizat ci, in urma unuiarticolpublicat in Cotidianulla 24 februarie ,1997, acesta a invitat-o pe doamna Nela Carabulea, solia victimei, si vind la parchet. in cursul gedinlei, s.a convenit ca aceasta si se intoarci la o dati ulterioari, cu avocatul ei, pentru a consulta dosarul referitor la decesul solului sdu pentru a putea depune obieclii cu privire la modul de efectuare a anchetei.

54.

ta

Vn nou procuror,

55. Guvernul suslinea ci, dupi acea audienfi, doamna Carabulea a refuzat sd meargd la parchet. Acesta a prezentat doui citalii din 6 mai 1997 gi 30 iunie 1997 prin care doamna Carabulea era informati cd, prin neprezentarea sa ln fala parchetului, avea sd incetaze urmirirea penal6, 9i la care se pretindea ci doamna Carabulea nu a rispuns. De aseme. nea, a@sta a prezentat patru pretinse confirmiri de primire a diferitelor citafii trimise
doamnei Carabulea, niciuna prezentAnd semnitura sa. 56. in replic6, reclamantul a iuslinut ci doamna Carabulea nu a primit nicio citalie. Acesta a declarat cd doamna Carabulea a compdrut in fala procurorului la 3 martie 1997, dar ci nu i se puseseri intrebiri.

57. La 25 august 1997, procurorul gef D.V. a solicitat printr-o adresi cdtre Polilia Municipiului Bucuregti o copie a dosarului referitor la pretinsul accident de magini din 13 aprilie 1996 gi informatii referitoare la raportul medical intocmit la momentul arestdrii domnului
Carabulea.

58. La 5 septembrie 1997, Polifia Bucuregti a rdspuns cI dosarul referitor la accidentul de magini se afla la Parchetul de pe lAngi Judecitoria Sectorului 4. De asemenea, acesta preciza faptul cd, in conformitate cu lnstrucliunea nr. 41U1974, emisd de Ministerul de
lnterne, orice urmi de violenli fizici observatd in momentul percheziliei corporale trebuia notificatd medicului responsabil de arest, care trebuia si se pronunle dacd delinutultrebuia admis in arest gi si faci preg6tiri pentru un examen medicalaminuntit gi c6, ln orice caz, tofi delinulii trebuiau examinali medical in termen de 24 de ore de la arestare. 59. La 12 septembrie 1997, procurorul militar a solicitat din nou raportul medical intocmit la
momentul arestirii domnului Carabulea. la 13 noiembrie 1997, Seclia de Polilie nr. 9 a precizat cd dosarul medicalfusese trimis la penitenciaruFspital Jilava. Din acest dosar medical reiegea ci primele observalii fuseserd ficute la 16 aprilie 1996, cu pulin timp inainte de transferul domnului Carabulea la penitenciarul-spitalJilava. Dosarul nu includea nicio referire la vreo radiografie efectuatd.

64. Cauza Carabulea impotriva RomAniei

pretinsul accident auto din 13 aprilie 1996. Din dosar reiegea cd, la data respectiv6, domnut Carabulea fusese acuzat doar de conducerea unui autovehiculfiri plicule de inmatriculare valabile. Dosarul nu menliona nicio coliziune sau avarierea vreunui alt auiovehicul sau r6nirea vreunei persoane.

60. Spre sfirgitul anului 1997, procurorul militar a primit dosarul de ancheti referitor la

61. La 7 ianuarie 1998, procurorul militar l.l. a dispus intocmirea unui raport de expertiz6 medico legali dupd examinarea corpului persoanei decedate de cdtre dxpe4i din cadrut ' lnstitutului de Medicini Legali din Bucuregi. De asemenea, expe{ilor li s-a'cerut se igi exprime opiniile cu privire la cauza decesului gi dac6, in opinia lbr, mlsuri6 luate dL in vedere starea acestuia. in plus, li s-a cerut si se pronunle daci existauurme evidente de leziuni in zona genitald a decedatului 9i, in caz afirmativ, iare era natura acestora gi timpul necesar vindecirii lor. O fotografie color, care ardta vAnitiile din zona genitali a victimei, sia din 4 mai 1996 (a se vedea supra, pc1. 36), a prezentat al doilea raport de expertii6
care fusese prezentatii de familie, a fost atagate ordinului. 62. La 17 februarie 1998, ca rdspuns la cererea procurorului, dr. P.P., care efectuase autop-

personalul medical care l-a ingrijit pe Gabriel Carabulea au fost corecte gi adecvate avAnd

medico-legall, in care reitera constatdrile anterioare. in plus, acesta a declarat ci coastele rupte ,nu eraq de naturd vitald'gi ci fractura liniei claviculare medii ,puteau fi produse post mortem", in cursul resuscitirii cardiace efectuate, se pare, la Spitalul Funderii. in ptui, ?n opinia sa, vinltlile din zona genitali, evidenliate in fotografie, fuseseri produse iot posl
moftem, acestea fiind foarte comune din experienla sa.

ta 4 martie 1998, in tumina raportului de expertizd medico-legali suplimentar, procurorul militar a decis neinceperea urmdririi penale in ceea ce privege aiuzaliile de loviri cauzatoare de moarte gide ancheti necorespunzdtoare la adresa cipitanului U. lui G.B. 9i Ordonanla 14 care a fost rnult mai pulin motivata decat ordonanla din 20 august 1'SSO 1a se vedea pct. 51), a stabilit ci decesul domnului Carabulea s-a datorat ,,unei cardiopatii-cu
63.
patologie viscerald preexistentd" gi

ci nu a fost vorba de o crimi. c. optnille medlcttor cu privtre ta d*esul dornnulul carabulea, prezentate
1. Rapoartele de expertizd prezentate de Guvern

pe4t

dr. Dan Dermengru, din cadrul lnstitutului Na{ional de Medidni Legald ,,Mina Minovici,, din medicini legal6, din 19 noiernbrie 2004.
Bucuregti, din 20 iunie 2001, gi al doilea fiind brof. dr. Derrick Pounder, un expert britanic in

64. Guvernul a prezentat dou6 opinii ale expe(iror, emise de experli legigti, primul fiind prof.

65. in raportul sdu, prof. Dermengiu explica faptul ce tromboembolismul pulmonar era un eveniment biologic care apdrea brusc fdri afte simptome. Acesta a luat act de faptul ce domnul Carabulea avusese un copil care murise la v&rsta de 1 an gi 8 luni din cauza unei tromboze a venei cave inferioarer ca urmare a unei malformafii c6ngenitale a sistemului venos, gi a concluzionat ci, prin urmare, era logic si presupund ci domnul Carabulea prezenta malformalii similare ale sistemului venos, care il predispuneau la trombozi. Raportul sublinia faptul ci presupusul accident de magini nu cauzase leziuni externe sau interne 9i ci nu exista nicio legtrturd de cauzalitate intre pretinsul accident rutier gi aparilia tromboembolismului pulmonar gi a tromboflebitei la piciorul stAng, primele maniiestiri apirdnd pe 3 mai 1996.

sul sdu ulterior, astfel cum s-a notat in figa medicali care ii fusese prezentati, pe care o descria ca ,,precar pdstratd". Acesta a luat act de faptul c6, la momentul sosirii'domnului
Carabulea la policlinica Ministerului de lnterne, acesta se simlea foarte rdu gi vomase sdnge gi ci, p6ni la momentul transferului sdu la spitalul ,,sf. loan",'ln jurul orei g seara, stareaiui generald de sindtate se inrdutdlise SJ pungl in pericol viata, n6cesitAnd internaie ta seclia li de terapie intensivd in vederea salvirii imediate a vielii sa6. Dupi ce au fost luate mdsuri de salvare a viefii acestuia, domnul Carabulea a fost bpoi transferat la Spitalul Fundeni, la 17 aprilie, cu diagnosticul de tromboembolism pulmonar. O tomografie computerizati efec-

66. Raportul profesorului Pounder descria istoria tratamentului domnului Carabulea gi dec+

C.E.D.O. in cauzele ?mpotriva Flom6niei

tuati acolo a evidenliat o leziune la nivelul ficatului, in timp ce o ecografie a evidenliat emboli in mici6 arteie periferice ale plimAnului. in urma acestor desooperiri, medicii se confruntau cu urmfltoarea dilemd: dacd tratamentul medical necesar pentru limitarea

mecanismului normal de coagulare a s6ngelui (emboli) trebuia administrat, aceasta ar fi dus la intensificarea hemoragiei la ficat care, in consecin!6, i-ar fi putut pune viala in pericol. Prin urmare, medicii i-au administrat anticoagulantul cu precaulie pentru a prevenio hemoragie gi mai mare in jurul ficatului. La 24 aprilie, domnul Carabulea a suferit un al doilea episod lrav de tromboembolism pulmonar pentru care a necesitat lratarnent de urgenti.gi a fost iesuscitat cu succes. Flecuperarea sa a fost lenti, iar medicii programaseri o flebografie,

insd, inainte de efectuarea acesteia, domnul Carabulea a suferit un al treilea episod de tromboembolism pulmonar gi a decedat pe 3 mai, laora7.25 dimineala 67. Dr. Pounder a considerat drept cauzd firi echivoc a decesului tromboembolismul pulmonar, consecinli a unei lovituri putemice. Considerind ci domnul Carabulea fusese impticat in pretinsul accident rutier pe 13 aprilie, dr. Pounder a stabilit cd era improbabil ca leziunea la nivelul ficatului suferitd cu aoea ocazie si fi dus la deces. De asemenea, dr' Pounder a considerat ci domnul Carabulea prezenta risc mare de deces din cauza

tromboembolismului pulmonar, chiar gi cu cel mai bun tratament medical, ,,avAnd ln vedere aducerea luiin goc Ai repetatele episoade ulterioare de tromboembolism pulmona/'. 68. Dr. Pounder a declarat ci vAnitaia galbeni de pe goldul drept, mentionati in raportul autopsiei, putea fi cauzati de o serie de factori, inclusiv de purtarea centurii de siguranli in momentul unui accident de magin6. AvAnd in vedere figa medicali care menliona incercarea de resuscitare, dr. Pounder a considerat cd cele trei coaste fracturate identificate la autopsie au fost cu siguranli fracturate in cursul incercirilor de resuscitare de la momentul
decesului.

69. in ceea ce privegte raportul autopsiei per ansamblu, dr. Pounder a recunoscut cI au existat grave omisiuni gi inadvertenle in autopsia post mortem, identificate gi de dr. Szentmariay in raportul siu (a se vedea infra, pct. 7O-74l.ln opinia dr. Pounder, raportul autopsiei era problematic in mai multe aspecte, atit generale, cAt gi specifice. Acesta nu corespundea ,,standardelor general acceptate in Europa"; fusese intocmit la un institut de
stat; ar fi trebuit sd fie realizat cu promptitudine; nu era amdnunlit gi era prea scun; includea o serie de omisiuni grave, precum lipsa unei analize a stirii venelor la nivelul membrelor

inferioare, prezenla sau absenla trombelor la nivelul lor gi neprecizarea greutilii unor organe. Raportul autopsiei preciza cauza decesului ca fiind naturald, in ciuda posibilitilii ca traumatismul la nivelul ficatului sd fi provocat tromboembolismul pulmonar. De asemenea, dr. Pounder a deplAns faptul ci opiniile suplimentare oblinute din partea lnstitutului de medicinS Legali ,nu au profitat pentru a recunoagte gi corecta erorile" incluse in raportul
anterior al autopsiei.

2. Rapoartele de expertizd prezentate de reclamant 70. Reclamantul a prezentat doue opinii ale experlilor, unul din 29 august 2001, emis de dr. l. Szentmariay, un expert in medicind legald din cadrul lnstitutului de Medicini Legald din cadrul Universitdlii Semmelweis din Budapesta (Ungaria), gi celdlalt din 10 martie 2005, emis de prof. Sidsel Rogde, din cadrul lnstitutuluide medicintr Legald din Oslo (Norvegia). Opiniile lor se bazau pe dosarul autoritdlilor romAne despre domnul Carabulea, inclusiv toate documentele medicale, raportulautopsieigicAteva decizii ale procurorilor. 71. Conform dr. Szentmariay, din dosarul medical prezentat lipseau informalii specifice 9i adecvate, precum informalii de laborator, de rutina medicali, inclusiv circumstanlele dece sului domnului Carabulea, medicamentele administrate pe perioada spitalizdrii, dozele 9i aplicarea lor. linAnd seama de probabilitatea sclzutd (1 la 50 000) ca un pacient de vArsta domnului Cardbulea sl dearolte un tromboembolism pulmonar fatal, chiar 9i dupi o operatie chirurgicald necomplicati, aparilia unui astfel de embolism necesita o analizi clinici foarte amdnunliti a multor teste de laborator gi altor informalii. Totugi, informalii cruciale lipseau
din dosarul medical, impiedicind astfelo evaluare real6 a cazului.

64. Cauza Carabulea impotriva Romdniei

72. De asemenea, domnul Szentmariay a comentat inconsecvenlele identificate in documentele medicale de la dosar. ln primul rAnd, acesta a luat act de modificarea diagnosticului din infeclie respiratorie (pulmonard) viral6, stabilit la spitalulJilava, in,hemoragie digestivi superioard", stabilit la Spitalul ,Sf. loan", gi ulterior in tromboembolism pulmonar, degi nu au fost oferite explicalii pentru aceste modificdri. in plus, diagnosticul de tromboembolie pulmonari stabilit la Spitalul ,,Sf. loan", la Spitalul Fundeni gi menlionat ulterior in raportul autopsiei nu prevedea nicio explicalie care sd justifice stabilirea diagnosticului, avAnd in vedere cd nu s-a menlionat gdsirea de cheaguri de sdnge (emboli). De asemenea, el a luat act de faptul ca, pAni pe 23 aprilie, nu i-a fost administratd heparind,,tratamentul de urgenld al tromboembolismului pulmonaf, in ciuda stabilirii diagnosticului de tromboembolism pulmonar cu o sdptimdni inainte. ln ceea ce privegte membrelor infe"tromboflebita rioare", menlionatd ca una dintre cauzele decesului in Comunicatul emis de Spitalul Fundeni la 3 mai 1996, dr. Szentmariay a afirmat cd,,tromboflebita membrelor inferioare" nu era o afecliune fatali gi nu ar li dus la o predispozilie a pacientului la tromboembolism. Acesta nu a gisit cifre care sd cuantifice gravitatea hipertensiunii pulmonare menlionate in respectivul comunicat gi, in opinia sa, ,,traumatismul toracic Ai abdominal cauzat de accidentul de magindl nu reprezenta o explicalie suficientd a cauzei decesului, av6nd in vedere cd nu s-a stabilit un anumit diagnostic Ai cd nu se precizau eventuale organe afectate sau alte leziuni

suferite in pretinsul accident. De asemenea, acesta a luat act de faptul cd, la Spitalul Fundeni, s-a stabilit diagnosticul de hemoragie in jurulficatului. Avdnd in vedere faptul ci un astfel de diagnostic,indici adesea posibilitatea unui traumatism abdominal puternic foarte recenfl, dr. Szentmariay a fost uimit de faptul cd nu s-au fdcut afte trimiteri sau observalii cu privire la diagnostic. [n opinia sa, un astfel de diagnostic este, in mod normal, monitorizat indeaproape ,din cauza unei posibile

s6ngeriri brugte, rupturi hepatice gi multor altor complicalii care pot pune in pericol via!a'. a indicat faptul ci leziunea la nivelul scrotului, care putea fi vizuti in fotografia ficutl de familie, nu a fost descrisi in raportul autopsiei, degi aceasta ar fi trebuit sd facd parte din descrierea externi a corpului. De asemenea, acesta a considerat descrierea fracturii la nivelul coastelor, din raportul autopsiei, ca fiind lacunari, deoarece nu oferea informalii cu privire la vechimea fracturii sau daci aceastia era situati pe partea dreapti sau stanga, ambele elemente fiind importante pentru stabilirea mecanismului cauzal al fracturii
Acesta
la nivelul coastelor (proceduri de resuscitare sau altele).

73. in ceea ce privegte afirmalia dr. Dermengiu, conform ciruia domnul Carabulea putea avea malformafii ale sistemuluivenos, dr. Szentmariay a subliniat faptul ca autopsia preciza ca sistemul venos al victimei era normal. De asemenea, acesta a subliniat faptul ci anomalia izolatd a dezvoltiriivenei cave care a dus la decesulcopilului domnului Caiabulea era o afec[iune foarte rari gi rata ereditdlii era de aproximativ 1-2o/o; in plus, niciunul dintre documentele medicale, inclusiv raportul autopsiei, nu au indicat vreodati faptul ca victima
avea tromboflebit6.

ci intervalulgeneralacceptat era de 3-4 siptlmAni. Pe scurt, acesta a descris raportul autopsiei ca ,,inutil, in esenll, din punct de vedere profesional, plin de descrieri superficiale gi incomplete gi cu concluzii eronate din punct de vedere medical". ln consecinli, acesta s-a declarat si excludi in mod rezonabil
vedere "incapabil posibilitatea unui traumatism care si conduci la decesul siu". ln sfdrgit, acesta a evidenliat cd, in cazuri similare, ar fi sugerat efectuarea unei noi autopsii a persoanei decedate, ,dar in acest ca2, este pulin probabilca o astfel de a{iune sd ofere informalii utile, in funcfie de tehnica de conservare a corpului".

punct de vedere profesional, era de 74. De asemenea, dr. Szentmariay a afirmat cd, "din neinleles de ce a durat peste 100 de zile pentru a finaliza raportul autopsiei", avAnd in

75. Cel d+al doilea expert prezentat de reclamant, prof. Hogde, a luat act de faptul cd
reexaminarea cadavrului nu ar fi trebuit efectuati de acelagi legist care a emis primul raport. De asemenea, acesta a considerat descrierile dh rapoartele autopsiei ca rare gi lacunare in multe privinle. Acesta a deplins faptul ci nu au fost fdcute fotografii post mortem, care ar fi

fost foarte utile pentru a stabili dace existau vdnitdi pe cadavru sau doar lividitate post

C.E.D.O. in cauzele ?mpotriva Rominiei

moftem, gi a afirmat cI afecliunile preexistente ale victimei, descrise in rapoartele autopsiei, nu au prezentat importanli in ceea ce privegte decesul. De asemenea, acesta a confirmat cd cauza decesului a fost, cel mai probabil, tromboembolismul pulmonar, care ar fi putut fi provocat de un traumatism grav. Totugi, luAnd act de faptul cd sursa embolismului nu a fost identificati cd probabil nu [a fost] cdutatil, acesta a concluzionat ci, avAnd in vedere "9i proasta calitate a rapoartelor autopsiei gi faptul ci acestea erau scurte, nu era posibili stabilira cauzelor trombozei. 3. Materiatete prezentate de reclamant ln spriiinul afirmaliilor sale

76. La 27 septembrie 1998, Dumitru Dinu, un prieten al victimei, 9i Constantin Gheorghe,

verigorul victimei, au prezentat declaralii scrise avocatului reclamantului privind circumstanlele decesului domnului Carabulea.

(a) Dectaralia luiDumltru Dtnu

schimbe hainele. in goaptd, Gabriel s-a pl6ns de faptul ci a fost lovit cu brutalitate de agentii de polilie, care Fau suspendat de un dulap, cu mAinile legate la spate, gi l-au bitut in pozilia in care era. CAnd a refuzat s6 recunoasci sivArgirea infracliunii de tdlhdrie, a fost invelit intr-un covor, in timp ce agenlii cilcau pe el giil bdteau cu be!e. Gabriel l-a identificat pe cipitanul U. ca principalul agent de polilie care l-a abuzat. Agentul de polilie de serviciu.a pus capit intAlnirii in momentul in care a realizal ci discutau despre detenlia lui Gabriel. ln timp ce Dumitru Dinu gi solia lui Gabriel piriseau salonul, o asistentd medicald le-a spus ci un medic dorea sd le vorbeascd. Acegtia au rners si vorbeascd cu medicul, care i-a supravieluia cu perfuzii. informat ci Gabriel avea ganse minime de supravieluire gi Aceasta le-a spus cd Gabriel avea sange ?n plimAni gificat, o inimd miritd gi rinichii blocali. Dinu Dumitru a afirmat ci s-a ?ntors la spital pentru a il vedea pe Gabriel pentru a doua oar6. Pentru cd agentul de polilie nu i-a permis si intre ln salon, acestia a fo(at u$a gi l-a omorAt! Nu md ldsa aici, intrebat pe Gabriel dacd era bine. Acesta Fa auzit lipind "M-au scoate-mi de aici sau o si mor!" Reclamantul, Nela Carabulea gi Constantin Gheorghe erau gi ei de fafd gi au auzit strigeteb. inainte de inmorm6ntare, Dumitru Dinu, care venise cu un fotograf care a fdcut singurele fotografii ale corpului lui Gabiiel, a vdzut diferite leziuni pe corpul lui, inclusiv vinitiiin zona stomacului gi pe fafa, picioarele gi organele genitale ale decedatului.

77. Dumitru Dinu a afirmat c6, odatd, a reugit si il convingd pe agentul de polilie sd ii permiti sd intre in salon impreund cu solia victimei pentru a il ajuta pe Gabriel si igi

ci

7 a
d d

ft
p a
re

$i

(b) D,eclarafia lui Constantin Gheorghe 78. in declaralia sa, Constantin Gheorghe a confirmat faptulcd Gabriel fusese linut intr-un salon sub supravegherea constanta a poliliei. Degi nu l-a vizut pe Gabriel pe parcursul spitalizirii sale, acesta i-a lnsolit pe Nela Carabulea 9i pe Dumitru Dan gi l-a auzit pe Gabriel strigAnd ,M-au omorAt!" Acesta Fa vizut pe Nela Garabulea gi pe Dumitru Dinu iegind din salonul lui Gabriel, care i-au spus ci Gabriel se plAnsese ci fusese torturat de polilie, la ordinele cipitanului U. l-a vdzut corpul lui Gabriel dupd ce acesta a decedat. Existau vAnitdi pe picioare gi pe fa!i, sub birbie giin zona genitali.

Si

8t

c(

gi

rn

ilt

ll. Dreptul gi documentele internalionale relevante

1159 (1991) a Adurfirii Parlamentare a Conslliului Europel glvtnd armonizarea regulilor in cazul autopsillor ,,1. Adunarea consideri ca practice necesari efectuarea de autopsii in toate statele membre

A
Ut

A. Recqnandarca

8' a

'

ale Consiliului Europei pentru stabilirea cauzelor mo4ii din motive medicolegale sau de alti naturi sau pentru stabilirea identitdtii persoanei decedate. 2. Odati cu cregterea mobilitSlii populaliilor in Europa gi la nivel global, adoptarea unor linii directoare uniforme cu privire la modalitatea de efectuare a autopsiilor gi la modul de intocmire a rapoartelilr autopsiilor devine imperativd. 3. Aceasta este valabili in special in cazul dezastrelor de propo4ii, naturale sau de alti natur6, c6nd pot exista sute de victime de diferite nalionalitali.

m m a e)
in,

ra

re

dt

64. Cauza Carabulea impotriva RomAniei

87

la lupla pentru apirarea drepturilor omului, in special a acelor drepturi prcum interzicerea viali. Aici, Adunarea saluti faptul ci a fost ratificati Convenlia europeand pentru prevenirea torturii gi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante de cetre douizeci din cele doudzeci gi cinci de state membre ale Consiliului
torturii gi a relelor tratamente, 9i dreptul la Europei.

4' in plus, se consideri ci trebuie efctuate autopsii in toate cazurile de moarte suspeda sau cAnd existi dubii cu privire la cauza morlii 9i ci, dacd acestea sunt efectuate sistematic, ele pot evidenlia cu ugurinld execulii ilegale gi omoruri sdvArgite de regimurile autoritare. 5. La nivel internalional, reguli recunoscute gi aplicate cu privire la autopsii pot contribui astfel

'

si stabileasci reguli internalionale pentru simplificarea formalitdlilor prevazute la alin. 6 pct. i, ii, iii, iv gi v din punct de vedere administrativ (transport, trecerea trontierei, polilie etc.) sau legal.'
vi.

iii. si ceari statelor membre sd aplice liniile directoare ale lnterpolului cu piivire la identF ficarea victimelor dezastrelor; iv. str ceari acelor state membre ale Consiliului Europei care nu au ficut inci acest lucru, si ratifice Acordul Consiliului Europei privind Transportul Cadavrelor; v' sd ceard celor cinci state membre ale Consiliului Europei care nu au f6cut incd acest lucru, si ratifice Convenlia europeand pentru prevenirea torturii gi a pedepselor sau tratamenteloi inumans sau degradante;

protocol de autopsii; ii. sE suslini propunorea conform cereia statele din intreaga lume si accepte formal s6 9i implementoze obligalia de electuare de autopsii in toate cazurile de moarte suspeda;

i. sE promoveze adoptarea unor reguli armonizate gi recunoscute la nivel internalional cu privire la modalitatea de efectuare a autopsiilor gi adoptarea unui model standaidizat de

6. Astfel, Adunarea recomandd Comitetului de Minigtri:

permitd o folosire semnificativd a rezultatelor autopsiei." 80. La alin. 2 lit. c), se afirmd ce fotografiicorespunzltoare sunt vitale pentru o documentare completi a rezultatelor autopsiei. Fotografiile trebuie si aibi o sferi de aplicare exhaustivi gi trebuie sd confirme prezenla orictrror semne demonstrabile de leziuni sau afectiuni menlionate in raportul autopsiei.

de autopsie al cirui scop era de a oferi linii directoare oficiale pentru efectuarea autopsiilor $e cdlre procurori gi personalul medical. in introducere, acesia prevedea ca o exarninare fugitivi sau un raport scurt nu sunt niciodatd adecvate cazurilor care pot genera controverse gi c6, atAt o examinare, cit gi un raport sistematice gi exhaustive sunt necesare pentru a preveni omisiunea sau pierderea unor detalii importante: ,Este vital ca efectuaiea unei autopsii dupd o moarte suspectd si aibd o sferi de aplicare completd. Documentalia gi rapoartele privind informaliile identificate trebuie, la r6ndul lor, si fie complete, astfel incdt

B. Protocolul Na{unilor Unite prlvlnd modetut de atrtopste 79.. ,,Manualul privind prevenirea gi investigarea eficienti a execuliilor extrajudiclare, arbitrare gi sumare", adoptat de Naliunile Unite in 1991, include un prot6cd privinci modelui

si

independenli 9i impa(iali. De asemenea, acesta a luat act be fapiul ci a primit numeroasie rapoarte conform cdrora se emiteau adesea certificate medicale false care sd ascundtr relele tratamente din partea poliliei 9i a subliniat ci, Tn majoritatea cazurilor, anchetele au dus la ordonanle de neincepere a urmiririi penale.

lll. Rapoartele internalionale relevante referitoare ta Rominla A. Raportul lu! sir Ntgel Bodley, rapqtq spectat pe probleme de torturd, prezentatin urma R*oluqel cotrlstel Naliunllor llnlte privlnd Drequdteomulul nr. tgggfrtz 81. in urma vizitei sale ?n RomAnia, in raportulsiu din 23 noiembrie 19g9, raportorul special a constatat cd exisiau cazuri repetate d'e abuz din partea poliliei in vederei obtinerii unor mdrturii.din partea suspecfiloigicd existau probe care sI sirslihd acuzaliitaconfrirm .a;"; membrii'etniei rome erau iu precidere victime ale abuzurilor iolifiei. De asemenea, acesta a criticat ca ineficient sistemul de ancheti in care procurorii -militari aveau autoritatea exclusivd de a efectua anchete, ceea ce a dus la perceplia ci procurorii militari nu erau

C.E.D.O. in cauzele impotriva

in ciuda unei cereri adresate autoritililor romAne, raportoruLspecial nu a primit nicio statis-

ticd cu privire la numirul de plAngeri depuse gi condamniri fdcute conform-art. 266 (Arestarea nelegal6 gi cercetarea abuzivi), 267 (Supunerea la rele tratamente) 9i 267' (Tortura) din Codulpenal. Referindu-se la cazul lui Gabriel Carabulea, raportorul special a precizat ci a fost informat de procurorul militar cd nu existau motive pentru redeschiderea dosarului, dar ci procurorul miliiar era dispus si reanalizeze din nou faptele. LuAnd act de faptul ci avocalii victimej au depus o pt&ngere in fala instanlei, raportorul special a stabilit ci nu era ln pozilia de a ajunge la'o co-ncluzie cu privire d fondul cauzei. Cu toate acestea, a considerat ci aceaslS ciuzi ridica ingrijoriri serioase cu privire la eficienla ancheterii cazurilor de torturl din partea reprezenla4itor poliliei 9i era conformi cu celelalte rapoa]te primite.

E% al Comitetului Europan pentru Prcvenlrea Tofturtl gl Trigmentelor sau Pedep*lu lnumane sau Degrdante (CPf) reterttor la Romdnia 82. in raportul siu, CPT a precizat cd un numdr mare de delinuli, intervieva$. in .arestul
B. Raportut dln 1g februarte

politiei sau in penitenciarele'vizitate de delegalia sa, pretindeau cd au fost victimele unor iele tratamente fizice din partea pgliliei. Urmitohreb tipuride rele tratamente erau constant invocate: palme, lovituri cu pumnil, flicioarele, cu bele (victima fiind uneori intagurata intr-un covor sau ceva similar). O parte dintre persoanele intervievate s-au plAns de lovituri la tdlpi, aplicate, ss pare, in timp ce victima stdtea in genunchi pe un scaun, sau prinsd de o bari, in pbzilia denumita,,la rotisot". Aceste acuzalii vizau momentulin care suspectul era prins 9i btap'ete utterioare ale interogatoriului poliliei. Delegalia CPT a luat act de faptul cd atunci cAnd un procuror a fost intrebat cum ar acliona in prezenla unui suspect care se plAngea de rele tratamente din partea poliliei, acesta a rispuns: "Agenliide pol$ie sunt colegii mel A9 considera aatzSia o minciund din partea unui recidivist (...)"

iN

onepr

t. Exceplia preliminarE a Guvernului 83. in etapa admisibilitilii, Gwernul a obiectat ci reclamantul nu epuizase cdile de atac interne in ceea ce privegie acuzalia sa conform cireia i-ar fi fost refuzat accesul efectiv la o instanla, prevdzut ite art. SS din donvenlie. in special, acesta a sustinut ci, in ciuda deciziei procuiorului de a nu ii pune sub acuzare pe agenlii de polilie,-presupugi autori ai relelor tratamente, reclamantul putea introduce o acJiune civil{ conform Codului civil. in decizia sa prMnd admisibilitatea din 21 septembrie 2004, instanla a considerat ca aceasta era stAns legatd de fondul cap6tului de cerere conform art. 6 din Convenlie $i, pentru a evita prejudicierea fondului capitului de cerere, a_decis ci cele doud vor fi examinate impreuni. Astfel, instanla va examina exceplia preliminari a Guvernului impreund
cu fondulcapituluide cerere conform art. 6 din Convenlie.

ll. Cu privire la pretinsa incilcare aart.2 din Convenfie 84. Reclamantul s-a plans de faptul cd fratele sdu decedase ca urmare a unor rele tratamente aplicate intenlionat de polilie, cd nefurnizarea unei asistenle medicale adecvate victi: mei in urma arestiriiacesteia a.dus la decesul fratelui sdu 9i ci autoritilile nu au efectuat o anchetd oficiali promptS, impar[iali 9i eficienti pentru stabilirea cauzelor mo(ii acestuia. Acesta a licut referire la arl.2 din Convenlie, care prevede: ,1. Dreptul la via|6 al oricirei persoane aste proteiat prin lege. Moartea nu poate fi cauzati iuiva in mod intehlionat, decAt in executarea unei sentinle capitale pronunlate de un tribunal cAnd infracliunea este sanclionattr cu aceasttr pedeapsd prin lege. 2. Moartea nu este considerati ca fiind cauzate prin incdlcarea acestui articol in cazurile ln care aceasta ar rezulta dintr-o recurgere absolut necesar6 la fo(5: a. pentru a asigura apdrarea oric6rei persoane impotriva violenlei ilegale; b. pentru a efectua o arestare legald sau a impiedica evadarea unei persoane legal delinute; c. pentru a r6prima, conlorm legii, tulbur6ri violente sau o insureclie."

M. Cauza Carabulea impotriva Romdniei

A. Argjumentete pdgitor
fratele reclamantului nu era perfect sdnitos atunci c6nd a reiesea din comunicarur spitarurui cdtre nu a. fost viotenti si preexistente de care suferea fratele reclamantului. "r""bgitria De asemenea, acesta a suslinut c6 nu existau probe medicale care sd suslind o legdtura
pgririer.la l}l-ll?.lit!e ic;eriri" it*,'oria .u, parchet' la 3 mai 1996. cauza decesului

Gwemul 85' Guvernul a sustinut faptul

1.

ci

;ffi.,!iffi;

intre tromboembolismul. pulmonar gi orice traumatism posibil cauzat de accidentul de magini sau de orice viorenJi aptjcati de porilie. in ptus, tioroo"roorismrie,rt"" lird o cauzi exteme sau vr6un'simptom aiarbnt, gi uneori un oeceJbrusc poate # ap#

fdri semne anterioare.

sd aibd toc

de brutalitatea porifiei nu a fost doveditd dincorb

86' De asemenea, acesta.a subliniat faptul ce nu existau probe ale unor rele tratamente din partea. Qolliei suficient de grave incit si provoace tiomboza care a cauzat decesul lo1n1tu.].caraburea gi cd, in orice caz, acuzalia conform careia oecesu't ;;;;ifi}j]ji
"de orice dubiu".

87' Guvernul a luat act d9 Iaqlul ci singurele probe care susfineau argumentul unui abuz din partea poliliei erau mirtuiiite extraiu?iciare a trei persoan6, ointre care, sofia victimei, Nela caraburea, a refuzat constant sa ofere informalii procrroiririmirii"r.
88' Guvernul a sustinutlaptul cd fractura la nivelul liniei claviculare medii nu a fost cauzatd de incercirire de reiuscitare, .a rarei"i" oi p" goqrrdrept a fost, cer mai probabir, cauzata de un traumatism care a survenit in perioada spitalizarii gi c5 leziunile de la nivelul scrotului expticd cet de-at ooilea g1111tg: procesur normatde 3:^f:_.] -duoi^cum uscare post mortem. ln.ceea ce.privegte faptulcd aiat raportulirovloiiu'at"rt"pii"i, lat si celfinal, au fost intocmite de acelagi medic, Guvernula evidenliat ca o'astra de procedurd a fost solicitate de lnstitutul de Mediiini legali. Guvernur r*inorcrt faptul ca diagnosticul de bronhopneumonie, precizat in certificitut oe deces " tggo, gi menliunea referitoare la accidentulde magind din 13 apritie tsso puteiu!"n"i" injoi"liii,.iiri"J#'., privire la cauza reald a.decesului. Degi considera regdt;bib ii.onse"renlete dintre diversele documente medicale, acesta a considerat ca rerJinleie oin .#til"trt de deces emis la 4 mai 1996 nu trebuiau considerate ca o dovadS certd a cauzei decesutui, doar raportul autopsiei determinAnd cauza reali a decesului. 89' D9 asemenea, Guv.ernul a negat faptul ci autoritSfile nu i-au asigurat fratelui reclamantului. asistenfa medicali adecvita. iri arestul poriliei, sanitatea ii"tir"i s-a deteriorat treptat, ducand la situalia din 16 aprilie, cand a roit utrs'ra mai ,rtt".pit"t" unde a prim1 tratamentul medical adbw.lt,- inclusiv o tomografie gi ,n cardiac, dupd cum a confirmat raporturde expertizd medicoregari s-uprimeirtar "it"teii.m di, iri;bila;ie 1998.

raportlt;i6#;" #i. t6;i

tromboembolismul, s-a produs la 16 aprilie 19g6.

90' Guvernul a considerat cd faptul ci fratele reclamantului nu a fost in primele 24 de ore de detenlie-nu era relevant, avAnd in vedereexaminat de un medic cd cauza decesului,

acestea o vizuseri pe victimd in spitar gi cd,

expertuluiin medicinr legalr nu trebuie sd ridice auoii'cu pririr;6;fdn1a Tntregii anchete. Este adevirat ci rudele victimeinu au fost intiiogate, dar procurorui

ll4martie 1998, prin rezorulih procurorurui de n6trimitere in;uoecatl. 92' De asemenea, Guvernul a.suslinut ci ancheta a fost eficiente gi impa4iald. procurorul g-a. laz-at exclusiv pe concluziile iaportului de expertizd meoico-tetia. Avand in vedere faptulcd reclamantul nu a prezentat probe clare cdre sd suslina ioe6a ta expertul avea un ry:9-ln.il.6lcarea legiigiascunderea adevirutui, fapturca icesa s-a bazat pe conctuziite

efectuatd o.anchetd promptd, impa4iar6 9i efigienti a a durat doar trei runi gi a fost h id ,rgr.t 1996, cand procurorul a emis rezolulia di n;tridte;J'i,illoe"ata. procurorul a decis si redeschidd ancheta doar in urma acizaliilor reclamantului gi ale unui oNG. Noua s-a finalizat -- Lnchetd '

euygrnul.a sus[inut ci a fost fl.. clecesului victimei. Ancheta

ii;rii;ii

prii urmare,'de1in"", inlo*"1ii

,; l-r;;ffii ffi;i;; ;J;r;i;. j;

a C.E.D.O. in cauzete impotriva RomAniei

plus, procurorul i-a cerut in repetate rAnduri solieivictimei, Nela Carabulea, biroul sdu, dar aceasta a refuzat.

si

se prezinte la

2. Reclamantul
93. in replic6, reclamantul a suslinut faptul cd fratele

siu nu prezenta urme de violen!6 fizicd acesta nu avusese probleme cu ln special, gi sinitos. era la momentul arestirii sale ci plimAnii, dupi cum confirmase lnstitutul de Pneumoftiziologie, care il examinase in 1995. Ateqiunea in urma cireia decedase copilul fratelui siu la vArsta de 20 de luni nu avea nicio legdiurd cu starea fratelui s6u sau cu leziunile care au dus la decesul sdu, avdnd in vedere taptut ca autopsia a aritat ci venele sale erau normale. De asemenea, reclamantul a subliniat faptul ci, in opinia expertului, prezentatl de Guvern; geful lnstitutului de Medicini Legala din'Bucuregtia'confirmat faptulcd accidentul rutier nu a cauzat leziuniexterne sau
interne.

94. Rectamantul a suslinut cd fratele siu a fost rinit in arest!! Ooliliei, in perioada 13-15 aprilie 1996, dupd cuni reiegea in mod clar din conshterile obiective ale medicilor care il

examinaserd la acel moment. Aceste conshtari includeau o hemoragie digesticd superioard, dureri epigastrice, episoade de vomd de tip "zal de cafea", o profundi stare de goc, un ,traumatism foarte recenf, hematom perihepatic, afecliune post-traumatici a pd(iidrepte a inimii, sAnge in cavitatea pleurali etc. Degi unele diagnostice au fost ulterior modificate in tromboem5olism pulmonar, anumite constatari tot au remas fdrl explicalie, precum episoade de vom6,,za! de cafea" sau hematom perihepatic, care indica o probabilitate ridicati de traumatism. Uneie dintre modificirile de diagnostic au fost generate de "informaliile paraclinice", dar nu au fost oferite explicalii cu privire la ce insemna aceastd sintagmd. AvAn! in

vedere

ci singurele persoane frezehte h examenul medical, in afari de medici, au fost agenlii de polilie carb Fau pdzit in mod constant pe fratele sdu pe parcursul spitalizdrii,

rezutia ca icejtia au fost singurii martori care puteau oleri astfel de informalii ,,paraclinice"; prin urmare, aCeasttr informalie putea sl nu fie consideratd de incredere. 95. De asemenea, reclamantul suslinea cd cele trei coaste fracturate menlionate in rlnortql autopsiei aveau legiturd cu durerea toracicd menlionati de documentele medicale. Totugi, raportul autopsiei hu oferea nicio explicalie sau descriere a zonelor din iur. Explicaliile oferite ulterioi erau diverse 9i contradictorii, cu privke la accklentul de magin6 9i la procesul de resuscitare, degifiga de observalie de la Spitalul Fundeni menfiona cd stopul cardiac a fost neresuscitabil, ceea ce insemna ci procedura de resuscitare nu a avut loc. $i trauma' explicalie, degi, conform raportului autopsiei din 10 tismul de pe goldul drept a r6mas mai 1996 1a 6e vedea pct. 4O), acesta avea i-4 zile 9i putea fi cauzat de impactul cu un obiect contondent. Pentru vAnitdile din zona scrotului s-a oferit o explicalie tardivd 9i nesatisfacetoare, 9i anume, faptul cd au survenit post mortem, in ciuda constataribr expertului legist, conform cdruia cadavrul nu prezenta,,semne externe de putrefaclie".

firl

96. Reclamantul a subliniat faptul cd figa medicali a fratelui siu nu includea nicio precizare referitoare la tromboembolism, avAnd in vedere ci nici medicii care l-au examinat pe fratele siu, nici experlii legigti nu au gisit vreodati vreun cheag de singe care si producd o astfel
de afecliune.

97. Reclamantul a considerat cl autopsia a fost defectuoasi, in esenli, $i ca expertulin medicini legall a ignorat cAteva cerinle de bazd ale profesiei, astfel cum este ea definiti la nivel internaliond [Manualul Naliuniloi Unite privind prevenirea gi investigarea eficientd- a
execuliilor eitrajudiciare, arbitrare gi sumare) 9i nalional._Principalele organe ale cadavrului (cu eiceplia ficitutuil nu au fost cintiriG, nu a fost ficuti o descriere completi a slstemului icheletic, hici a ecnimozelor gi fracturilor identificate, diagnosticul pus nu a primit explicalii, plus, nu sjLu ficut fotografii, degi acest a1;'16i" analizi toxicotogici nu a fost efectuati. in a constateribr autopsiei. amdnuntitd pentru o documentare lucru era esenlial 98. Reclamantul a stabilit

Guvernul nu a oferit nicio explicalie plauzibili sau satisfacatoare pentru decesul fratelui iau, ,n tAn6r s6n6tos de 27 de ani, iri aiestul poliliei. i" "f"gtl.qtl vinld, reclamantul a fdcut trimitere la jurisprudenla Cu(ii [^ann imptriva^Turciei, nr.26129/95, 2000-Vlll. CEDO CE'DO 2OO1-lll, 9i Sa/man impotrivaTurciei(GCI, nr. 2198d93,

ci

64. Cauza Carabulea impotriva Romilniei

891

99. in continuare, reclamantul a suslinut ci toate leziunile identificate pe corpul fratelui siu corespundeau acuzatiilor acestuia - fdcute membrilor familiei sale in spital - de torturd gi alte violenle fizice suferite in arestul poliliei. Acesta a suslinut cd tehnicile de bitaie, descrise de fratele siu, precum gifrecvenla ridicati de rele tratamente in arestul poliliei, au fost confirmate de descoperirile Comitetului pentru Prevenirea Torturii (CPT) in raportul sau referitor la RomAnia, publicat la 19 februarie 1998, tn urma vizitei din 1995 (a se vedea supra,,,Rapoarte internalionale relevante").

ci autoritilile nu i-au oferit fratelui stru asistenla aceasta a dus la moartea sa, incdlcAndu-se dstfel art. 2. Acesta a evidenfiat faptul cd primul examen medical a fost realizat la72 de ore de la arestarea sa, ?nc5lcAnd legislalia romAneasci, care impunea ca toli delinulii sd fie supugi unui examen medical in primele 24 de ore de detenlie, indiferent de starea sdntrttrlii lor sau de simptome. PAni la momentul examindrii fratelui siu, acesta era in stare de goc, cu tensiunea arteriald 5 gi pulsul 100 bpm. in ci.uda deterioririi starii sale de sdndtate, atesta a
100. De asemenea, reclamantul a suslinut

medicali adecvatd in urma arestarii gi

ci

fost mutat la cinci spitale intr-o singurd zi. ln plus, inaintea administrdrii oriciruitratament medical, la ora 5 dupi-amiaza la penitenciarul-spital Jilava, acesta a fost adus in fala procurorului, am0nindu-se, in mod ilegal, tratamentul medical necesar timp de peste trei ore.
Reclamantul a afirmat

ci,

diferit de afirmaliile Guvernului, nu ar fi fost nevoie ca fratele sdu

sd fie dus la parchet imediat dup5 examenul medical la spitalul Ministerului de lnterne la Jilava, avind in vedere cd nu exista o ordona!6 de relinere gi nu era necesari pentru internarea fratelui sdu. in ciuda stErii sale de sdnhtate, la 16 aprilie 1996, fratele sdu a fost
transferat de la o localie la alta intr-o ma$n6 a poliliei fird asistenle medicald sub formd de
personal calificat sau echipament medical.

101. Reclamantula suslinut ca diferenlele de diagnostic stabilit la fiecare unitate medicali indicau imposibilitatea intenlionati sau nu de a identifica in mod adecvat gi complet afecliunea fratelui sdu gi de a ii asigura tratament urgent 9i adecvat. Prezenla agenlilor de polilie pe parcursul examenelor medicale gi al consultdrilor dintre domnul Carabulea gi mediciistri curanli l-a impiedicat pe acesta sd mdrturiseasci cauzele simptomelor sale gi au tmpiedicat astfel btabilirea unel anamneze complete. in schimb, aceasta a contribuit in mod clar la stabilirea de diagnostice incorecte gi/sau incomplete. 102. De asemenea, reclamantul s-a pl6ns de faptul ci al6t agenlii de polilie, cAt gi perso nalul medical l-au linut pe fratele siu departe de familia sa gi ci personalul medical a evitat si discute gi a refuzat si informeze familia cu privire la starea de sdnitate a fratelui siu.

103. Reclamantul a suslinut

c{

autoritilile interne nu au efectuat

anchetd eficienti,

promptd gi imparlial6. Procurorul avea datoria de a ancheta decesulfratelui sdu din proprie iniliailva, independent de pldngerea penald depusi de familie.

104. Reclamantul a afirmat ci procurorul nu a verificat toate discrepanlele din documentele medicale, nu a examinat de ce i s-a ficut rau fratelui reclamantului in'arestul poliliei, nu a interogat personalul medical din instituliile unde acesta a fost dus, nu a identificat motivele pentru care fratele siu a fost dus la cinci spitale 9i- lucru cu atat mai grav avAnd in vedere starea sa de sdndtate - ?n arestul poliliei gi la biroul procurorului inainte de a primi tratamentul medical nebesar. In raportul siu la fala locului din 3 mai 1996, procurorul a lnre. gistrat informalii medicale false cu privire la absenla leziunilor externe. Acesta nu a informat familia cu privire la decesul fratelui sdu. ln plus, acesta nu a interogat martori rele\ranti, inclusiv toli agenlii de polilie care l-au pizit pe fratele siu in spital, membrii familiei, persoanele cu care acesta discutase inaintea decesului, goferul vehiculului cu Gare se pretinde ci fratele s6u s-a ciocnit pe 13 aprilie 1 996 $i toate persoanele cu care fratele siu d venit in contact dupi arestare, inclusiv agenli de polilie, procurori gi avocali. Reclamantul a suslinut ci ancheta nu a fost prompta, avAnd in vedere ci a fct iniliatil in
1996 gi s-a finalizat abia in martie 1998. 105. in plus, acesta a suslinut ci ancheta nu a fost imparliali. Expe(ii legigli, pe ale ciror rapoarte s-a bazat ancheta, aveau strAnse legdturi cu polilia, procurorii 9i puterea executivl

in

general. Conform Decretului nr. 4216i1996,

in vigoare la

momentul evenimentelor in

892 ,cauzd,,

Jurisprudenla C.E.D.O. in cauzele ?mpotriva Rominiei

consiliile locale erau obligate sd suporte cheltuielile gi costurile legate de transportul medicilor legigtigitoate instructiunile emise de Ministerul Sdnitdliicu privire la activitSlile gi serviciile meOico-legate trebuiiu sd primeasci aprobarea anterioard de la Ministerul de lnterne, Ministerul de Justilie gi Parchetul General. Polilia, procurorii 9i expe(ii legigli s-au considerat agenli ai statuluigi colegi. in general, anchetatorii $i instanlele puteau apela doar ta serviciile unorexpe4i legigticare lucrau pentru instituliile de medicini legali ale statului.
106. in baza hotirdrii Hugh Jordan impotriva Regatului Unit lnr. 24746194, CEDO 2001-lll, anexa la hotdrirea McKerf , reclamantula suslinut gi lipsa de independenli a procurorilor. in spe!6, nu numai ci procurorul militar nu era independent de aggnlii de polilie OtI:43" asoiieiii sale institulionale 9i a legiturii cu acegtia, dar, -in practici, nu a reugit si igi de'' monstreze nici independenla. Reclamantul a sustinut c6, in temeiul Legii nr. 54/1993 pentru organizarea instanlelor gi parchetelor militare, procurorii militari aveau grade militare 9i se bulurau de toate irivilegiile of(erilor de armati. Promovarea lor era conformd sistemului militar. Procurorii militari erau trdgi la rispundere pentru incdlcirile regulamentului disciplinei mititare. Salariile acestora erau plStite de Ministerul Apirdrii gierau mai mari decAt cele plStite procurorilor civili. in calitate de ofileri activi, acegtia puteau fi promovali sau retrogradali de Ministerul Apiririicare, in plus, putea pune capdt cariereijudiciare a unuiprocuror militar. La momentul. evenimentelor ln cauz6, polilia avea 9i un corp de armati 9i, ca membri ai familiei militare, procurorii militari dddeau adesea dovadd de solidaritate fati de colegii lor. in plus, polilia asista procurorii militariin anchete referitoare la acegtia. Reclamantul a suslF nut ci un aitfel de sistem de anchetd ridica dubii cu privire la independenla gi impa4ialitatea procurorilor gi, in aceasti privinld, ficea trimitere la raportul lui Sir Nigel Rodley, raportor special al Comisiei Naliunilor Unite privind Drepturile Omului referitor la torturi (a se vedea supra, pct.81). B. Motlvarea Cu$li6
1. Decesul lui Gabriel Carabulea

(a) Prlncipii generate

107. Art. 2 din Convenfie, care protejeazd dreptul la via!6, este considerat una dintre dispo ziliile fundamentale ale Convenliei. impreuni cu art. 3, acesta consacri una dintre valorile O6 Uazi ale societililor demociatice care alcituiesc Consiliul Europei. Obiectul gi scopul Convenliei ca instrument pentru proteclia persoanelor impune gi ca art. 2 si fie inlerpretat 9i aplicat astfel incAt apdrarea'acestuia sd fie practici gi eficientd [a se vedea, McCann gi a$ii impotriva Regatutui lJnit, 27 septembrie 1995, pc't. 146'47, seria A nr' 324; Salman imptriva Turciei(GC), citati anterior, pct. 97, gi Velikova impotriva Bulgariei, nr. 4148U98, CEDO 2ooo-vrl. 108. in lumina importanlei protecliei oferite de art. 2, instanla trebuie sd supund plAngerile referitoare la pierderea vielii unei examindri cAt mai atente, luAnd in considerare toate circumstanlele relevante. Persoanele relinute sunt intr-o situalie deoseb'rt de vulnerabile, iar autoritelile sunt obligate si rispundi pentru tratamentul aplicat. lh consecin!6, c6nd o persoana este sdndtoasd la momenlul arestirii, dar moare ulterior, statultrebuie si ofere o explicalie plauzibild pentru evenimentele care au dus la decesul acesteia [a se vedea, mutatis mutandis, Selmouni impotriva Franlei(GG), nr. 25803/94, pct. 87, CEDO 1999-V, gi Salman gi Velikova, cilald, anteriorl. 109. in evaluarea probelor, instanla adoptd standardul probei dincolo de orice dubiu" (a se vedea trtanda lmpotriva Regatului lJnit,'18 ianuarie 1978, pct. 161, seria A nr. 25). Totugi'

astfel de probe pot rezulta din coexistenla unor inferenle suficient de puternice, clare 9i concordante sau a unor prezumlii similare de fapt irefutabile. ln cazulin care evenimentele in cauzi sunt cunoscute integrai, sau intr-o mare mdsur6, exclusiv de autoritili, precum in cazul persoanelor aflate in custodia lor, vor exista prezumlii de lapt putemice privind leziunile sau decesul survenit in cursul detenliei. intr-adevdr, sarcina probei poate fi considerati ca depinzAnd de autoritdli pentru a oferi o explicalie satisflcitoare 9i suficienti (a se vedea,

64. Cauza Carabulea impotriva Romdniei

893

printre multe alte autoritdti, Anguelova impotriva Bulgariei, nr. 38361/97, pct. 109-11, CEDO 2002-rv). (b) Apllcarea acestor princlpll in prezenta speli 110. Curtea observi cd Gabriel Carabulea a decedat h varsta de 27 de ani, dupi ce a fost arestat la 13 aprilie 1996, 9i ci nu existau indicalii cum ci ar fi fost rinit sau ar fi avut probleme de sindtate la momentul respectiv (a se vedea supra, pct. 10, 1 1 9i 1 5).
111. Curtea constata ci examinarea medicali a domnului Carabulea inainte de relinerea sa ar fifost adewat6. Aceasta era cu atAt mai necesard avAnd in vedere faptul ci unii dintre procurorii militari implicali in ancheta privind decesul s5u au pretins cd acesta fusese rinit cu pulin timp inainte de irestarea sa intr-un pretins accident rutier, la 13 aprilie (a se vedea supra, pctr 34 9i 51). lntr-adevir, aceasta a fost considerati drept cauzi a decesului Tn raportul emis de spital la 3 mai 1996 (a se vedea supra, pct. 32). Un astfel de examen medical ar fi oferit limuriri privind posibilitatea ca un te4 sd fi contribuit la starea reclamantului. in aceste circumstanle, instanla considerd inacceptabil faptul cd domnul Carabulea nu a fost supus unui examen medical inainte de a fi arestat. 112. in plus, in astfel de @zuti, examinarea medicald a unei persoane arestate inainte de intrarea sa in arest este importanti gi din alte motive. Nu numai cd garanteaz6 cd persoana poate fi interogata in arestul poliliei, dar ii permite Guvernului p{rAt sd scape de obligalia de a oferi o explicatie plauzibili pentru orice leziuni constatate. ln aceastd privinli, instanla afirrni ci un examen medical, impreuni cu dreptul la un avocat gi dreptul de a informa te(ii cu privire la faptele detenliei, reprezinti elemente fundamentale de apirare impotriva relelor tratarnente aplicate delinulilor, care se aplici din primul moment al privirii de libertate, indiferent de modalitatea de descriere in respectiva ordine juridici [relinere, arestare etc. - a se vedea Cel de-al doilea Raport General al Comitetului pentru Prevenirea Torturii, CPT/lnf/E (2002) 1 - Rev. 2006, pct. 361. lnstanla observd faptul ci, la momentul evenimentelor in cauzi, legislalia romdneascd era in conformitate cu standardele CPT; prin urmare, neefectuarea unui examen medical in ceea c9 il privea pe domnul Carabulea la inceputul detenliei sale era contrari legii. 113. Prin urmare, avAnd in vedere neefectuarea de citre statul pArdt a unei astfel de examindri inainte de punerea in detenlie a reclarnamtului, Guvernul nu se poate baza pe aceeagi nereguld in apdrarea sa gi susline cd leziunile in cauzd erau anterioare intririi reclamantului in arestul poliliei. 114. in orice caz, unul dintre rapoartele expe(ilor prezentate de Gwern stabilea ci pretinsul accident rutier nu a provocat leziuniexterne sau interne gi ci nu exista o legdturi de cauzalitate intre accidentul rutier gi aparilia tromboflebitei pulmonare (a se vedea supra, pct. 65). Celilalt raport, care presupunea cd accidentul rutier avusese loc, il considera doar o cauzi

contributivd posibili (a se vedea supra, pct. 67).

in lumina acestor rapoarte, instanla

nu

consideri

au existrat probe conform cdrora moartea domnului Carabulea avea legdturd cu pretinsul accident rutier gi, intr-adevir, Guvernul nu susfine aceasta in observaliile sale.

ci

115. in aceste circumstanle, Guvernul trebuie sd ofere o explicalie plauzibili pentru decesul domnului Carabulea.

116. Explicalia Guvernului este cd decesul domnului Carabulea a survenit

embolism, provocat de o afecliune cronictr preexistenti.

in

urma unui

117. Totugi, instanla observi cd probele de la dosar nu suslin afirmalia conform cireia domnul Garabulea suferea de o afecliune cronicd sau cd exista o malformalie a sistemului
venos la momentul intririi sale in arest.

118. Ambele rapoarte ale expe(ilor, prezentate de Gwem, au stabilit ci decesul domnului Carabulea a fost cauzat de embolism. Raportul din 2001 a considerat cd embolismul a fost provocat de o malformalie a sistemuluivenos. Totugi, raportuldin 2004 suslinea in mod clar faptul ci embolismul a fost provocat de o lovituri puternicS. Cu privire la presupunerea ci domnul Carabulea a fost implicat intr-un accident rutier inaintea arestdrii sale, raportul din 2OA4 preciza ci leziunea la nivelul ficatului, suferit[ cu aceasti ocalie, a dus la decesul

a C.E.D.O. in cauzele ?mpotriva RomAniei

vreo persoani (supra, pct. 60).

accident rutier precize azd doar acuzalia de conducere fird pldcule de inmatriculare valabile gi nu face nicio referire la vreo coliziune sau la vreun prejudiciti sau vitimare suferitd de

sau.Instanla reamintegte la acest moment faptul cd dosarul anchetei referitoare la pretinsul

Rapoartele expe(ilor, prezentate de Guvern, au identificat gi un hematom pe ficat, cauzat de confirmtr faptul starea de senatate a domnului Carabulea la momentul sosirii la spital, pe 16 aprilie, era criticd, cd era in goc, cd avea dureri puternice gi vomita sAnge (supra, pd. 22). Fotografiile fdcute de familie au aratat vdndtii in zona genitald gi pe picioruldrept.

119. Toate rapoartele de autopsie gi toate rapoartele experlilor au identificat o echimoz6 ,cauzatii de un act de violenlt la goldul drept 9i toate au c6nfirmat trei coaste fracturate.

,o lovituri puternicd". Figa medicald

ci

120. Nu au fost oferite explicalii convingitoare pentru starea critici in care domnul Carabulea a fost adus la spital la 16 aprilie 1996 sau pentru leziunile de pe corpul sdu. Nu existi documente care si suslini acuzaliile conform cdrora vinitiile din jurul organelor genitale au fost provocate Wst mortem. Guvernul nu a oferit nicio explicalie nici pentru vanitirile de pe picior, nici pentru leziunea la nivelul ficatului care, conform prbpriului raport al experlilor, ar fifost pufin probabili sd duct ta decesut sdu. 121. Av6nd ?n vedere cele de mai sus, instanla constata ci nu s-a stabilit faptul ci Gabriel Carabulea a decedat in urma,unui embolism irovocat de afecliuni preexistente. Din contrd, Guvernul acceptd faptul ci decesul s6u a fost rezultatul unei 6vituri puternice aplicate dupd arestarea sa.

sale la Spitalul Fundeni i-a provocat decesul. 125. De asemenea, insEnla ia act cu ingriiorare profundi 9i considerd comptet inacceptabit faptul ci, ?n ciuda stirii sale critice, toate examenele medicale gi consuttaliile domnului Carabulea au fost efectuate in prezenla poliliei. Aceasta ia act, tot cu ingrijorhre, de faptul cd, in ciuda stdrii foarte-_evidente gi foarte giave a domnului Carabulea, nu i-a tost permis

122.in plus, instanfa din documentele de la dosar, cd dopnul Carabulea a ineeput -observi, sd se simtEl rdu cel tarziu pe 16 aprilie, daci nu chiar maidevreme (supra, pct. 1g 26). 9i Acesta nu numai cd nu a fost examinat de un medic la momentul aresiarii sale, la 10 ipri[6, dar a fost dus la un medic abia ?n dimineala zilei de 16 aprilie 1996. La acel moment, "siarea sindtdlii Sale era alteratt gi acesta erd in ,,goc", Oupa cum au constatat dat asistenta medicali de la dispensarulpoliliei, cit gi mediculde la spitalul Ministruluide tnterne. 123. in dimineala zilei de 16 aprilie, mediculde la spitalul Ministerului de lnterne a disDus internarea domnului Carabulea pentru tratament imediat la penitenciarul-spital .titava. in ciuda acestui sfat gi a stirii grave in care se afla domnul Carabulea, acesta a fost dus de agenfii de. polilie la spitalul menlionat abia la ora 5 dup6-amiaza. in schimb, acsta a lost dus inapoiin arestul poliliei gi, apoi, din arestul poliliei la parchet. Ahia la.primele ore ale zilei de 17 aprilie, domriul Carabulea a fost internat la Spitalul Fundeni, unde a fost dus la- terapie intensivd. in ciuda stdrii sale critice, i s-a permis unui procuror.si.il interogheze in acea zi. Guvernul nu a oferit nicio explicalie cu privire la necesitatea interogdrii sale in acele circumstanle gi in timp ce se afla ta ierafie intensivi. 124. lnstanla considerd ca importanti opinia de expert'a dr. Pounder, prezentatd de Guvern, conform ciruia starea de goc in care se afla domnul Carabulea la momentul sosirii

deloc un contact semnificativ cu membriifamiliei sale, iar membrii familiei sale nu au fost

sfituili

gi nici nu li s-a permis

si

discute cu medicii curanti.

126. in lumina tuturor circumstanJelor relevante, instanla constatd ci autoritalile nu numai cd nu i'au oferit o asistenld medicald adecvatd domnuiui Carabulea, dar nu du oferit nicio explicalie plauzibili sau satisficitoare pentru decesul siu, decesul unuitAnlr sindtos de 27 de ani,la vreme respectivi, in arestul poliliei. Prin urmare, aceasta constatd ci a fost inc6l6at art. 2 din convenfie pe fond.

64. Cauza Carabulea impotriva Romdniei

2. Pretinsul caracter inadsvat al anchetei

(a) Principligenerate

727. Cutlea reitereazd, faptul cE obligalia de a proteja dreptul la viali, conform art. 2 din Conventie, coroborat cu obligafia g.enerild a statului, ionform art. 1 dii bonvenlie, fiin care se ,,recunosc oricdrei persoane_ aflate sub jurisdicfia [or] drepturile gi libertd{ilb definite in
F---itlul

oficiali eficientd in cazul persoanelor ucise prin acte de violenli. printre attete, ancneti trebuie.sd1ieaminunliti, imparliali 9i minulioasi [a se vedea, McCann gi afii, ciiat6 ante-

ll al prezentei convenlii", impune, prin imilicire, etebtuarea

unui

tii

de archeti

rior,.pc.t. 161-63, Kaya imptriva Turciei,lg f'ebruarie 1998, pct. 1OS, Cutegeri de hddrdri gi deeizii 1998-1, gi Qaka impotriva Turciei(GC), nr. 236silg4, pct. 86, cED6 1999-tvl.

128. Principalul scop al uneiastfelde anchete este de a asigura implementarea eficienti a legislaliei interne care protejeazi dreptul la viafi, acele cazuri caro implici agenlii sau -?n organismele stiatului, pentru a asigura anjagarea rispunderii lor pentru decesele iar6 intra sub jurisdiclia lo.r t^a_se-y9{ea, de exemplu, mutatis mutandis, ithan impotriva (GC),
nr. 22277 193, pc{. 63, CEDO 200GVil1.

Turciei

imwtriva Turciei, za iutie issa, pct. w-bi,[r6n;re de nitereri giiiciziilgg&tv, in care procurorul care arrcheta decesul unei fete survenit in timpul unei fretinse altercalii hu a Oat dovadd de independen!6, bazindu-se in special,pe informaliile ofbrite Oe jandarmii in incident).
130. De asemenea, ancheta trebuie sd fie eficientd in sensul ci poate duce la identificarea gi pedepsirea responsabililor. Aceasta nu este un rezultat, ci un mijloc. Autoritalb tr;ili" u.rmgze toli paSii rezonabili pentru a obline.toate probele disponibite privind incidentul, inclusiv, intrer alia, declaratiile martorilor ocdhri, probe legale 9i, dupi caz, un raport de autopsie, care oferi o prezentare completi gi exacta a bziunilor gi o analizi obiectiv{ a constatiriloi clinice, inclusiv cauza decesului [a se vedea, de exemplu, in ceea ce privegte autopsiile,

nr. 21594/93, pct. 91'92, CEDO 1999-llll. Aceasta presupune nu doar'lipsa oricdreibgrtuii ierarhice sau institutionale, ci gi o independenJd practici (a se vedea, de exemplu,- Ergr

se consideri necesar, in general, ca persoanele responsabiie gi insircinate cu efectuarea an_chetei si fie independente de cele implicate in evenimente 1a se vedea, oe exempru, Gtteg impotriva Turcbj, cutegere gi 1998-tv, ogir impdriva ruaiipili, !g!:-81-El

129. Pentru ca anchetarea unor crime pretins sivArgite de agenfi ai statului

si

fie eficientii,

ilptifii

;,

sglryan, citatd anterior, pct. 1o!,in ceea ce privegte maiorii, Tannkuiu tmiaruaiiriidi (GC), n1 23!ggl94, pct. 109, cEDo 1999-lv,'in ceea ce privegte probete tegita, aai rmpotriva Turciei, nr.2267dg3, pct. Bg, 14 decembrie 20001 Orice nereguli ale anchetei care afecteazd posibilitatea stabilirii cauzei decesului sau a persoanei responsabile risci sd contravini acestui standard.
131. Trebuie sd existe suficiente elemente de control public in ceea ce privegte ancheta sau rezultatele acesteia pentru a garanta asumarea rdspunderii in practic5, itar giin teorie, menfinerea increderii publicului in respectarea, de citre autoritdli, a ordinii de drept gi prevenirea

oricdrui acord sau a tolerdrii actelor care contravin legii.'Nivelul de control iu'Otic impuJ poate varia de la caz la caz. Totugi, in toate cazurile, rudele cele mai apropiate ale victimei trebuie implicate in proceduri in mdsura in care este necesari protejarea intereselor l99itime ale acesteia (a se vedea, Gilleg, citald anterior, pct. 82, in care tatdl victimei nu a fosl informat cu privire la-ordonanla de neincepere a urmdririi penale, O$ur, cilatdanterLi pct. 92' in care familia victimei nu a avut acces la ancheti la documlniele instanlei, gi 9i Gtjl, citati_anterior, pct.93, pentru un rezumat complet al iurisprudenlei relevante,'i's'e vedea McKerr impotriva Regatului tJnit, nr.2ggg3/95, pct. 111-15, cEDo 2oot-ttt1. (b) Apllcarea acestor princlpii prezentel spele

ciroumstanlelor decesului fratelui reclimantului 1a se veOei, Slimani impotriva Franlei, cilale

[a constati ci art. 2 din Convenlie prevedei

132. Referindu-se la circumstantele prezenteispele, in lumina principiilor de mai sus, instan-

obligalia procedurati de anchetare a

C.E.D.O. in cauzele impotriva FlomAniei

decesul domnului Carabulea a fost cauzat de accidentul d6 magind gi a dispus etectuarea unei autopsii, fdri a informa familia victimei care se afla, de fapt, la niorga spitatuluiin acea
zi.

anterior, pct. 29'34). Aceasta considerd cd ancheta penali privind decesul domnului Carabulea a evidenliat grave inconsecvenle gi nereguli. 133. Procurorul militar 1.C., cale a intocmit raportul la fala locului la 3 mai, a considerat cd

134. in ciuda acuzaliilor formulate de familie la 8 mai 1996, conform carora domnul Carabulea decedase din'cauza loviturilor aplicate de agenlii Oe poiilie, nici raportul provizoriu al autopsiei, din 10 mai, nici raportul final, din 30 iulie, nir au incercat si puni, considere sau

rdspundi la vreuna dintre aceste acuzalii.

identice procurorului militar S.C. Pe scurt, concluzia deciziei din 4 martie 1998, conform cdreia domnul Carabulea a decedat din cauza unei ,boli de inimfl provocate de,patologia viscerali preexistentd", era uimitor de concisl9i se limita doar la constatdrile noului raport de autopsie'din rz teUruarbig9g.--

gbserv.a.faptul cd_autopsia avea o importanfi cruciati in stabitirea faptetor referitoare la decesul domnului Carabulea. Dificultdfile in stbbilirea faptelor rezultd in mare parte din neregulile inregistrate la examenul mediial post fiortqn, nereguli subliniate de prezentate de ambele p6(i. Astfel de nereguli includ-absenla totogra:.Iry]lilgt flrnrr corpului pe cursul .a{opslej 9i -o radiografle post moftem a toracelui, un riport flrea scurt gi numeroase erori giomisiuniin acesta. Descrierile incomplete ale diferitelor st"tiri, inclusiv a embolismului, precum gi lipsa uluj examen hisiopatologic at teziunitoi "o semnelor de pe corp, au impiedicat o analizi precisd a datdrii gi originii acelor semne. 136. Degi u.! no! piocuror militar, S.C., a fost insdrcinat cu ancheta la 8 mai, acesta nu a luat nicio m6surd pentru a obline rispunsuri de la expertul legist prin raspunsuri la acuzatiile de rele tratamente care fuseseri ficute. Acestra s-a'rezumaf ta tua OeJaraliiff;;,;l;; erau formulate in termeni-similari, divergiloragenli de polilie implicali in intei.olarea'OornnuluiCarabulea giin transferulsdu la spitat. Acesti nu a ludt oeciaraliisoliei victi-mei, ."r" depus plAngerea ?mpotriva^ agenlilor. de polifie, 9i celorlatte ruOe pri6teni ai persoanei " decedate, care au auzit plAngeril.e de rele tiatamente din partea oornuiri i-n plus, acesta nu a profitat de ocazie pentru a recunoagte gicorecta erorile din pentru-a recomanda o a doua autopsie. De asemenea, acsta nu a verificat rerioicitatea acu_zaliilor conform cdrora domnul Carabulea a fost implicat intr-un accident oe magini fa is aprilie gi a fost rinit in urma acestuia. 137. lnstanla ia act delaptul.ci toate neregulile de mai sus au fost recunoscute de pr6curorul gef D.V., care a anulat ordonanla lui de neincepere a penare urmirii a f.c. retrimis cauza pentru cercetiri preliminaie suplimentare, cu numeroase instrucliunt c|;re referitoare la ce probe trebuie oblinute gi h cb circumstanfe treuuie staoitite 1a ie veoea supra, pct.53). rotugi,'nouip'rocrror, t.i., cdruia i-a fost incredinlat cazul la 1g februarie lgg7, nu numai ci nu s-a ocupat de chestiunile evidentiate de supeiiorul sdu, D.V., aslfel cum reiese din ordo nanla din 4 martie 1998, dar a giiritirziat in mod necorespunzator ancheta efectuarea unei noi autopsii pdni la 7 ianuarie 1998, deci dupi un an. Acesta nu a inceicat sd intervieveze noi martori^sau pe agenlii de polilie care au dat declaralii scrise apioape

l-3j1lf$tf

l?!:{!P

li

ji

cirior[" auGil;;

ii

;iil;;iil;

--

138. in lumina acestor elemente, instanla a concluzionat cE autoritiilile nu au anchetat in modeficientcircumstanfeledecesuluidoirnuluiCarabulea.'

Prin urmare, aceasta cohstati cd arl.2 din Convenlie a fost ?ncdlcat gi sub aoest aspect.

ci fratele siu a fost supus torturii gi unor tratamenteinumane gi degradante in arestul "niir, ior4iei, de la momentul arestirii s{e la 13 aprilie 1996, pdnd la internarea sa la 16 aprilie iss6. 6e asemenea, acesta s-a plins de faptul c6 fratele.sau fr19es9 supus unor tratamente perioada spitalizdrii, intre 16 aprilie gi 3 mai 1996, cdnd, avAnd dureri puterniie gi avAnO nevoie de grijd 9i susfinere, a fost impiedicat se infie in contact cu familia .a, ai"n1iJ"

lll. Cu privire ta pretinsa incilcare a art. 3 din Convenlie 139. Reclamantul se plange, in temeiul art. 3 din con

inrm"ne':gi'o"j;;;;;

64. Cauza Carabulea impotriva RamAniei

897

polilie fiind postali in permanenli in salonul siu. AvAnd in vedere ci decesul sdu a fost cauzat de leziuni extrem de grave, tratamentul la care a fost supus echivala cu tortura. De asemenea, reclamantul a suslinut cd fratele sdu a fost torturat pentru a mirturisi sdvArgirea
unor infracliuni.

ln plus, acesta susfinea cd autoritEilile romAne nu gi-au indeplinit obligalia de a efectua o anchetii promptd, impa(iali gi eficienti privind acuzafiile conform,cirora victima fusese supusi torturii gialtor forme de rele tratamente cdnd se afla in arestul poliliei.
Art. 3 are urmitorul text:
"Nimeni nu poate fi supus torlurii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.i
1. Argumentele

peqibr

140. Guvernul a afirmat

ci

ancheta pentru stabilirea cauzei decesului a eliminat posibilitatea

unor lovituri din partea poliliei. [n ceea ce privegte acuzalia privind lipsa unei anchete
eficiente, acesta a suslinut cd ralionamentul prezentat supra, conform arl.2, era adevdrat gi pentru art. 3.

141. Gwemul a negat orice intenlie de izolare a victimei de familia sa pe parcursulspitalizirii sale gi a subliniat cd, avAnd in vedere cd victima era arestate, vizitele trebuiau apro bate de autoritdfile de arpheti gi consemnate in dosarul penitenciarului. ln cazul domnului Carabulea nu a fost consemnatd nicio cerere de viziti. Prin urmare, autoritSlile au refuzat ?n mod legal sd le permitd membrilor familiei sale si il viziteze. 1112. Reclamantul a suslinut ci leziunile traumatice constatiate pe corpul victimei gi menlionate supra, conform art. 2, precum gifaptulci Guvernulnu a oferit o explicalie credibild pentru decesul viclimei dovedeau cd fratele sdu a fost supus unor violenle fizice in arestul
poliliei 9i cd relele tratamente la care a fost supus echivalau cu tortura. lrtil. De asemenea, reclamantul a suslinut ci prezenla permanente a agenfilor de polilie in

salonul de spital al victimei, in ciuda durerilor puternice ale acestuia, gi lipsa unui contact neingridit cu familia sa intr-un moment in care avea nevoie de grija Si suslinerea lor echivalau cu tratamente inumane gi degradante. Reclamantul a contestiat argumentul Guvernului conform cdruia nu au fost ficute cereri oficiale de viziti. Acesta a suEinu ca cererile orale ale membrilor familiei gi ale prietenilor care au mers la Spitalul Fundeni pentru
a o vizita pe victimd trebuiau considerate cereri oficiale.

2. Motivarea Cugii

Itl4. Curtea reitereazi faptd ce reble tratamente trebuie si atingi un minim de gravitate pentru a intra sub incidenla art. 3. Evaluarea acestui nivel depinde de toate circumstanlele cauzei, precum durata tratamentului, efectele fizice gi/sau psihice ale acestuia gi, in anumite cazuri, sexul, virsta gi starea de sinitate a victimei (a se vedea, lreland impotriva Regatului Unit, hot6rirea din 18 ianuarie 1978, pct. 162, seria A nr. 25). 145. in cazul in care o persoani este riniti pe parcursul detenliei sau altfel in arestul poliliei, orice astfel de leziune poate duce la prezumlia ci persoana a fost supusd unor rele tratamente (a se vedea, Bursuc im@riva RomAniei, nr. 42066/98, pct. 80, 12 octombrie 20()4). De asemenea, instanla subliniazl faptul ci ?n cazulin care o persoani este sanatoasd in momentul intririi sale in arestul poliliei, dar se mnstatd cd la momentul eliberirii prezintii leziuni, statultrebuie si ofere o explicafie plauzibili cu privire la modulln care au apirut acele leziuni, in caz contrar chestiunea intrAnd sub incidenla art. 3 din Convenlie [a se vedea, Tomasi impotriva Franlei, hotir6rea din27 august 1992, pct. 108-11, seria A nr. 241-A, gi *lmouniimpotriva Franlei(GCl, citata anterior, pct. 871. 146. Fleferindu-se la circusmtanlele prezentei spele, instan,ta a stabilit deja cd Guvernul nu a oferit o explicalie plauzibili pentru leziunile constatate pe corpul domnului Carabulea (a se vedeaaupra, pct.110-121 gi 126).
147.in plus,^instanla trebuie

si

$abileasci tipul de rele tratamente la care a fost supus

intre noliunea de torturi 9i cea de tratament inuman sau degradant. Reiese ci intenlia Convenliei a fost sd atageze, prin intermediul unei diferenfieri, un stigmat deosebit trata-

reclamantul.'Jn acest caz, instanla trebuie

si lini

seana de distinclia, prezentati la art. 3,

a C.E.D.O.

?n

cauzele ?mpotriva Rom&niei

mentelor inumane deliberate care provoacd suferinle foarte grave gi crude. lnstanla s-a mai confruntat cu cauze in care s-a constatat aplicarea unor tratament-e care puteau fi descrise ca toltura [a se vedea_Akoy lmpotriva Turciei, hotirArea din 18 decembrie 1g96, pct- 64, 9ytrqr|" 1 996-vl, Aydn impotriva Turciei, hotirarea din 25 septembrie 1 997, p"i' ds-ga si

ln plus, instanla considerd cd refuzul autoritalilor de a le permite membrilor familiei de a il vizita pe domnul Carabulea inainte de decesui acestuia ?n spital, impreund cu refuzut lor de a le gfeli informalii referitoare la starea sa de sindtate iu fost itagrant de nedrepte 9i excesiv de crude in toate circumstanlele predominante. 149. in aceste circumstante, instanla a concluzionat cd, in ansamblu, tratamentul la care a fost supus domnul carabuiea echivila cu torturi in sensul art. g din convenlie.
150. Prin urmare, a fost incilcat art. g din Convenlie.

Dikme, citati anterior, pct. 9zt-95). 148. in speli, nu existd dubiicd relele tratamente la care a fost supus domnul Carabulea au Iost extrem de crude gi grave avAnd in vedere cd a dus la decesul acestuia. in continuare, instanla observd faptul c5 durerg3 gi suferinfa suportate par si ii fi fost provocate in mod t1!e$jo1{_gentru a recunoagte sivdrgirea infraqiuniide care era suspectat (supra, pct. 10, 12,13 9i 27).

reclarnate i-au trezit reclamantului sentimentul de teama, angoasd gi interi6ritate, ii priei, umili 9i dezechilibra 9i chiar si ?i distrugd rezistenta fizici $ moraje. pe t6ngi'graritrt"i tratamentului aplicat, existi un element deliberat, istfel cum se recunoaste in Conventia europeani pentru prevenirea torturii.gia pedepselor sau tratamentelor inumane sau degrladante, care a intrat in vigoare la 26 iunie 1987, gi care, la art. 1, definegte tortura ca prjvocar9l ?n mod intenlionat a unei dureri sau suferinle puternice cu scopul, rnter artia, Oe I ne_informalii, aplica pedepgg gag intimida (a se vedea, satman, citati anterior, pct. 114, "U1ibi

86, culegere 1997-vl, setmouni impotriva Franlei(GC), citati anterior, oiime lmparia Turcbi, nr. 20869/92, pct. 9G96, cEDo 2000-vill, gi, printre cauzele recente, Batt si aftii lmpotriva Turciei, nr. 33097/96 9i 57834/00, pct. 116, beoo zoo+-vr ltragme;.,tel:l ia"i"

lSl..in,ceea ce privegte pretinsul caracter inadecvat al anchetei, instanfa se referi la constatirile sale de la pct. 132-137, supra, gi la conctuzia previzuii ta pci. tsa. Aceasta constatd, pe aceleagilemeiuri, ci art. 3 a fost incilcat giin a6eastd privinli.
lV. Cu privire la pretinsa incilcare a art. 6 g 1 13 din Conventie 9i 152. Reclamantul a suslinut ci ancheta efectuati de autoritdfi a fost insuficienta pentru a se conforma standardelor Convenliei. in privinld, rechhrantul i inro."t ari. o S r oin -aceasti Convenlie, redactat dupi cum drmeazd in pdrtil'e sald rebvante:
in mod echitabil [...] a cauzei sale, de cdtre o instan!6 ["J, care va hotdri [...] asupra incdlcdrii drepturilor gi oUtigaliitor sale cu caracter civil [...f Acesta a fdcut referire gi la art. 13 din Convenlie, care preveOb:
,,Orice persoand are dreptul la judecarea

persoani ale cdrei drepturi gi libert{i recunoscute de prezenta Convenlie au fost "Orice incebate are dreptul de a se adresa efectiv un'ei instanle nalionale, chiar gi dacd incilcarea ar fi fost comisd de persoane care au aclionat in exercitarba atiibuliilor lor oficiale.', ci decesul domnului Carabulea a fost investigat in mod adecvar 9i 1?3:_9*11r]-a -su:linutjuridicd romdneasci i-a prln urmare, ordinea ca, oferit reclamantului o cale de atac eficientil.

A. Art.6 g 1 clin Convenlie

154. Curtea observd

cI

unor rele tratamente de agenfii de polilie 9i repercusiunile pe care acestea te-au avut a.,ipii accesului sdu la cii de atac eficiente. Prin urmare, aceasta considerd adecvat sd examineze acest capit de cerere in raport cu obligafia mai generaltr a statelor, conform art. 13, de a oferi o cale de atac eficientijn c.ega.ce.piivegte incdtcdrile Convenliei (a se vedea,-irNt* multe altele, lGya im potriva Turciei, citati anterior, pct. 1 O5).

v.9l!ie' este strAns legat de capitul de cerere mai general referitor la modulin care auto ritilile de anchetd s'au ocupat de plAngerea sa co-nform cireia fratele .a, rr."s" .rpi.

acest capdt de cerere al reclamantului, ?n temeiul art. 6 1 din ConS

M. Cauza Carabulea impotriva Romdniei

155. Prin urmaFe, instanla nu considerd ne@sar sd stabileasci dactr art. 6 $ 1 a fost sau nu

incilcat" B. Art. 13 dln Convenfe

1. Argumentele

pa$ilor

156. Guvernul a afirmat cd procurorul a efectuat o anchete eficientd in ceea ce privegte circumstantele decesului domnului Carabulea gi a suslinut cd rudele victimei au avut posibilitatea inilierii unor pretenlii civile de despigubire in fafa unei instanfe civile. ln ciuda ordonanlei procurorului de neincepere a urmdririi penale impotriva agenlilor de polilie acuzali de rele tratamente la adresa fratelui sdu, reclamantul putea inilia o actiune civili in temeiul art. 999 gi 1000 C. civ. impotriva lor in cazul in care se dovedea cd au provocat prejudicii pentru care puteau fitragi la rispundere. De asemenea, Guvernula suslinut cd art. 22 C. proc. pen. nu era un obstacol care ll impiedica pe reclamant si introducd o
astfel de acliune civili.

157. Guvernul a subliniat faptul ci legislalia romineascd fdcea diferenla lntre rispunderea penalS gi cea civild gi a evidenliat ci daci neatenlia sau neglijenla puteau angaja rispunderea civild, rispunderea penali viza doar formele mai grave de incilciri. Spre deosebire de aceaste situalie, rispunderea civili putea fi angajatii chiar gi ln cazul unor gregeli mai pulin grave. Guvernul a prezentat cAteva exemple din jurisprudenla interni in care, in ciuda achitirii de cdtre o instanla penal6, instanlele civile au analizat rispunderea civili ?n raport cu prejudiciul suferit, rdspunderea persoanei care l-a cauzat gi legitura de cauzalitate intre
aceste elemente.

158. lnvocAnd hotdrdrea Salman impotriva Turcieicilald anterior, reclamantul a susfinut cd autoritdlile romAne nu au efectuat o ancheti aminunlitd 9i eficienti care si conduci !a identificarea gi pedepsirea p.ersoanelor responsabile pentru decesulfratelui siu gi astfel, i s-a refuzat accesul la orice alte ciide atac disponibile, inclusiv la pretenliile de despigubire. 159. Reclamantul a suslinut ci, in conformitate cu legislalia rom6neascd, o victima pdea avea ac@s doar in circumstanle limitate la pretenlii civile de despdgubire intr-un proces separat de procesul penal 9i ci, in cazul acestuia, in lipsa unei decizii prin care se dispunea inifierea unei anchete penale sau rechizitoriul persoanelor acuzate, acesta nu igi putea prezenta pretenliile civile in fala unei instanle. 160. Acesta a afirmat cd introducerea unei acliuni civile in conformitate cu art. 998-999 gi 1000 alin. (3) C. civ. nu era o cale de atac accesibiE gi eficienta. Ordonanla de neincepere a urmiririi penale impotriva agenlilor de polilie s-a bazat pe art. 10 lit. a) (fapta nu existii) gi b) (fapta nu este previzuti de legea penal6) C. proc. pen. gi prevedea in mod explicit ci decesul victimei s-a datorat unor cauze naturale gi ne-violente, pentru care nimeni nu putea fi tras la rdspundere. AvAnd in vedere faptul ca agenlii de polilie au fost gdsili nevinovati pe temeiul legal ci faptele ,nu existi", nu au existat fapte care si juslifice pretenfiile civile. 161. Reclamantul a suslinut faptul ci jurisprudenla internd invocatd de Guvern era kelevanti. Spre deosebire de prezenta speli ?n care procurorul a considerat cd nu "faptele existd', cauzele prezentate de Guvern erau cauze in care ,,faptele" suficiente au fost confirmate in ordonanlele de neincepere a urmdririi penale impotriva agenlilor de polilie, iar persoanele impotriva cErora puteau fi introduse pretenlii au fost identificate. 162. Reclamantul a subliniat faptulci Guvernul a admis in observatiile sale din cauza Notar impotriva RomAniei(nn 42860/98, decizia din 13 noiembrie 2003) ci chestiunea rispunderii civile putea fi invocatd doar dacd faptele existau. El a precizat ci aceasta era gi opinia divergilor specialigti in procedurd penald gi a fdcut trimitere la ,,Tratatele de Proceduri Penalil de N. Volonciu, profesor la Universitatea de Drept Bucuregti.

163. in sfArgit, reclamantul a suslinut ci constat6rile Cu(ii in cauzele Hamer impotriva Franlei(7 august 1996, Culegere 1996-lll) gi Assenov gi a$iiimpotriva Bulgariei(GC) (28
octombrie 1998, Culegere 1998-Vlll) nu se aplicau prezentei spefe. Dreptul rom&n era diferit de dreptulfrancez gi, in speli, reclamanlul nu a avut posibilitatea de a solicita reparalii in cursul procesului, avdnd in vedere laptul ci ordonanla de ne?ncepere a urmirii penale

C.E.D.O.

?n

cauzele impotriva RomAniei

ordinea juridici romdnedscd nu includea b astfet oe oispozilie t"gi.dtire.

agenlilor de poli[ie.a exclus.orice proces. spre deosebire de ordinea juridici lmqofriya a Butgariei, in care Legea p.liYind rispunderea itatului in'materie oe fre;uoicii prevedea dreptut de.a da.in.judgcati polilia in fala instanlelor civite 011'""rza rnJr'i?ain."
rete tratamente,

2. Motivarca Cugii

164' Curtea reitereaztr faptul cd art. 13 din Convenfie garanteazi disponibilitatea, la nivel nalionat, a unei cdi regare de atac pntru punerei apticare in tbrma srosii;ld6; drepturilorgi libertdfilo-r prevazute de'converilie, inoitereni'sro'."'lb-a sunt protejate ?n ordinea juridict internd. Efectut art. 13 este aieta..? pr"r"o"r"" unei cii legale de f1pyn" atac care sd vizeze substanfa.unei ,plAngeri admisibile'l in c6ntirmitate cu convenlia gi si ofere solufionarea adecvatd, degi, ?ri con'formitat" ,t"t"b; tante li se permite o anumiti diicrefie in ceea ce privegte """*ia"Jiffi4i", mooaiiiitea de a se conforma

ii

.,

i;nir;

obliga!iilor Conven!iei.
de.

Anguetovaimptitn BuUarier, nrl CImilsz, pa. roi_io-zl-ceoo 2ooziv, Assenov gi a$ii impotiva Butgariei, glla_lterior; pcr. 114 9i urmatoarete,ii suneya Aydn imptriva lurciei, nr. 2566C/94, pct. 208, 24 mai2bb5). orhan impotriva r*"u!}1,?q6_qy941pct. se+, ie iunie " zob'2", inasniyev gi Akayeva impotriva Rusiei, nr. 57942100 gi 579,15i00, pa. tbe, z+reuruarie si zooii. 166' Pe baza probelor administrate ln spep, instanfa a stab-irit-ci autoritilile statului erau responsabile de decesul domnului caraoutda in timp ce r" ifl" in ar".trr poriliei. eringerile reclamantutui ta autorilalb interne in aceasti priviirla s"1ar-au'p" urmare erau sensur-arr. (a se-vedea, Boyre gi "Lrri"ii,p,oo" mrittiva-nidriiiii "admisibire'in 19 unit,27 198Q' pct. 52, seria A nr. tst). n*et, Jreari-ootigalia de a efectua .aprilie. o ancheti eficientd in ceea.ce.privege acuziliire aduse "uiori:itapr" d" p"riii". Din motivele prezentate.anterior (a "se vedea supra, "g""iiro, isireg), ilct ancneta penald nu nct poate fi consideratl ca fiind efectuite in conform,tl"'", i3 i;;'; matatis muta6is, Buldan lmpotriva Turciei,.nr.2g2g&g5, pa. ros, 20 "rt. zuii, rai*utu impotriva aprilie Turciei, et nr. zi 6sst es,'p"t. s8, r s ianualie ioo+). .?i i1111.:rg,."j:pd I ln plus' lnstanla a 1 stabilit deja ?n cauze similare ci orice alti cale de atac, inclusiv cererile de despdsubire sunr t"gl:Ig"^!i iruzorii 9i impotriva Romilniei, nr.482 4tg9, pct. 83, io !u..oleg_o iurie zoot, gi, ri6irir" Rom6nie(nr. 1), nr. 58478O0, pct. 189-91, tO Oecerirbrie ebOSJ. Guvernul nu a expus niciun fapt sau argument suplimentar care si poattr conduce la o
instanla reitereaza. faptul ci cerinlele art. 13 sunt mai vaste dec6t obligafia statelor ln olus,. contractante in conformitate cu art. 2 de'a oe_sJaqya i"r*i,g"iLiticientala';tr;;;

165' Totugi, sfera de aplichre a obligalieistatuluiin conformitate cu art. 18 diferd in funclie natura plangerii reclamanturuj, gil anumite situalii, proupune ca o anumit6 cale.de atac si fie prevdzutd. Astfel, in cazut unei rho4i "onr"nti" .r.p6&5'"", at unor rele tratamente' avand in vedere importanla fundameilaE a orepttiritor pr"t"j"t" de art. 2 9is,-art. re imoySe, pe langi plata desp6gu6irii, dupe caz, o ancheta anianuritiu gi eficienta, care sd poatl duce la identificarel gi ryro.ensfrgi nerso-anetoi r;rd";6il"''Jl renn tratamente (a .g r.*9",

ii

nii

ui;;;;

rJ"",

r!g!,

*p"r"{i6i".r"rlrtrirt'ii;;;;;, hid
alti

concluzie in spe!6.

167' Curtea constatd ci reclamantului is-a reluzal o cale de atac eficientd in ceea ce prive$te decesul fratelui sdu 9i, prin urmare, i s-a refuzat accesul ta oiice alte cdi de atac disponibile,
inclusiv o cerere
O-e

ln consecinti, acesta a resPins exciffi preliminard B a Guvemului vv'vrr'urvr t' t sw concluzionat ce a fost 9ia ' incdlcat art.'13 din Convenjie.

despdgubire.

V. Cu privire la pretinsa fncilcare a art. 14, coroborat cu ventie

art

. 2t 3 gi 13 din con-

168' Reclamantul a denunfat faptul cd decesut fratelui sdu in arestut poliliei, relete tratamente la care a fost supus 9i reiuzul p"r.n"trrri'riiii"i oii"iLili'" llncneta in ceea ce ii privea pe agenlii de pofilie t""pon"iuirir"-o"toia, pa4iar, apartenenfei sate la etnia romi 9i,

64. Cauza Carabulea impotriva RomAniei

901

prin urmare, era contrar cerinlei de nediscriminare prevdzute la art. 14, coroborat cu art. 2' 3 gi 13 din Convenlie. iotugi, avAnd ?n iedere constatarib anterioare (a se vedea supra, pc1. 126, 138, 149-150 9i nu era necesara examinarea separata a acestui capet de fOZj, instanla consideri

ci

cerere.

Vt. Gu privire ta aplicarea art. 41 din Convenlie

169. Art.41 din Conventie Prevede: a avut loc o incdlcare a Conven$ei sau a protocoalelor sale 9i dacd . ,O""a Curtea declari'ci ir"ptrt intern al inaltei pirti contractante. nu. permite decAt o inliturare incompletd a conse' incdlcari, Curtea acordi pdrlii lezate, daca esto cazul, o reparalie echitabil6."

"infiior """.t"i A. Prcjudlciu malrlrtal

170. Rectamantut a solicitat suma de 3 O3O EUR in numele siu 9i al fiicei minore a fratelui Carabulea, cu titlu de cheltuieli efectuate cu inmormdntarea fratelui sau, Utinaen-Denisa -prijin material pentru liica minori a fratelui siu. Reclamantul a suslinut ci, la momlntut d'ec'esului, Gabriel Carabulea avea o fiici de trei luni, care era acum crescutd in casa reclamantului. De asemenea, reclamantul ii oferea spriiin material vdduvei fratelui siu

;il'giG

in cregterea coPilului. 171. Guvernul a considerat aceste pretenlii ca nefondate. Acesta

a subliniat faptul ci

reclamantul nu era singurul care avea grijd de fiica decedatului, avind in vedere cd mama acesteia (vdduva decedatului) locuia giLa in acelagi apanament.'[n consecinli, reclamantul nu avea alte drepturi decdt cele ale mamei. prejudiciul 172. Curleareitereazd faptul ca trebuie si fie o legituri de cauzalitate clari intre

poate, intr-o situalie adeorati, compensalii in ceea ce privegte beneficiile nerealizate. in ceea ce prive$e concluincelziile sale de mai sus, a@asta constati cd existi o legltur5 de cauzalitate directd intre pierderea de s6u plAnge decesuifratelui de se 9i reclamantul in care mdsuia in cirea art. 2 cdtre fiica fratelui siu a sprijinuluifinanciar pe care acesta i'loferea [a se vedea, Orinlre {t9 Rusiei, nr' 7615102, Ornq impotria tubilei (eC), citat6 anterior , 9i tmakayeva impotiva pct. 213, CEDO 2006-Xlll (fragmente)1. 173. AvAnd in vedere cererile reclarnantului 9i principiile prezentate pe scurt mai sus,

pr*in. O" r"clamant gi incilcarea Convenliei, iai aceasta

ffi;d;

iiii",

instanla ii acordi reclamantului suma solicitati.

B. Prejudiciu

mual

174. Reclamantul a solicitat 1OO O0O EUR cu titlu de prejudiciu moral in numele sdu 9i al fiicei minore a fratelui slu, Mihaela-Denisa Carabulea.
175. Guvernul a solicitat Cu(ii sd respingd cererea reclamantului ca excesivi.

176. lnstanla con$ata ci reclamantul a suferit in mod cert un preiudiciu din cauza incdl41' cdrilor consiatate de Curte 9i ci poate fi considerat ca ,,parte vatamatf in sensul art. de grave ale spelei 9i de natura n.ul.erpaselol de circumstanlete'deosebit 1i.a"O ihcibari constatate, aceasta ii acordd 1O OOO EUR pentru prejudiciul moral sulerit. ln e,eea prir"gt" preiudiciul moraisuterit de fiica minor6 tratetui sdu, Curtea ii acordi minorei pAni la atingerea maio bOO eUR, suma care urma si ii fie administrati de un tutore mutatis mutandis, vedea, se interne [a ratului; in conformitate cu dispoziliile legislaliei impotrivaTurciei 2005, mai 31 ita-tS, Qaka grtiiin"i*?mpotrivaTurciei,nr.'ZZO6USS, !4. (GC), citat6 anterior, Pct. 1271.

*"ri

.. ii

C. Cheltuieli de iudeca6
1TT. Reclamantul a solicitat a[i 16 362 EUR cu titlu de cheltuieli de parcursul procedurii .in fala curlii gi a menlionat reprezentarea sa irlacouei pAni in martie 20b5, gi d prezentat o listi detaliat[ a acestor 17g. Guvernul nu a contestat detaliile calculelor prezentate de recl complexitatea cauzei, dar a suslinut faptul ci sumele solicitate e

efectuate pe doamna M. ama de

ARGES

C.E.D.O. in cauzele impotriva RomAniei

179. Gurtea reitereazi faptul ce, pentru rambursarea cheltuielilor de judecatd, in temeiul art. 4'1, trebuie si se stabileasci caracterul real, necesar gi rezonabil al acestora (a se yej9q, de exemplu, Nf/sen 9i Johnsen impotriva Noruegiei(GC), nr. 2g11BEg, pct'. oz, CEDO 1.999-Vlll, gi Boicenco impotriva Moldovei, nr. +tOag/OS, pa. tzO, f f iufie'ebOO].-iri conformitate cu art. 60 S 2 din Regulamentul Curlii, cererile trebuie insolite de documenlele iuslificative pertinente, in caz contrar Curtea podte respinge intregal sdu pa(iat pretenliile
sale.

180. in sf{rgit, _Cyrtea ia act de faptul ci, in conformitate cu practica sa curenti, sumele aferente cheltuielilor de judecati vor fi virsate direct in coniurile reprezentanlilor rectamantului [a se vedea, de exemplu, Topcu impotriva Turciei, nr.2z6o1/is, pct. t62, 31 mai ?992,.1!g"lgva giagii impotlva Butgarie (GC), nr. 4ss7ztgu gia9579/98,'p"t. rzs, CEDO 2005-Vll, gi lmakayeva, citate anterior).

in speli, avind in vedere criteriile menlionate mai sus, lista detaliata prezentati de reclamantgi numdrul gicomplexitatea elementblor de fapt gi,de drept analizate gi informaliile substanfiale ale avocatei, instanla iiacordi reclamantului 1s OO0 gUR, Oin care se scad 660 EUR primilisub formd de asistenfi judiciari din partea Consiliului Euiopei, plus orice sum6 ce poate fi datorati cu titlu de impozit de reclamant, care urmeazi a fi viraliin contul bancai
181..

al avocatei, astfel cum a specificat aceasta. D. Dobnzl moratorll

182. Curtea considerl necesar ca rata dobinzilor moratorii

dobdnzii facilitEfii de imprumut marginal practicatd de Banca Centrald Europeand, cu trei puncte procentuale.

si

se intemeieze pe rata

r"ior"ia

PENTRU ACESTE MOTIVE, CURTEA, 1. Respinge exceplia preliminari a Gwernului;

2. Hotdrdgte cd a fost incdlcat art. 2

cedural; cedural;

din Convenlie, atat pe fond, cAt

gi sub aspect pro-

3. Hotdrdgte ce a fost Tncdlcat art. g din Convenlie, atat pe fond, cat gi sub aspect pro-

convertite in lei romanegti (RoN) la rata de schimb aplic'abiH ta data olitii: (i) cu titlu de prejudiciu maierial:'e mo EUR (trei miiireizecieuro;-lrl. trice sumd ce poare fi datorata cu titlu de impozit, reclamantuluii (ii) cu titlu de prejudiciu moral:

ci nu este necesar si se stabileasci dacd a fost incdlcat art. 6 din Convenfie; s..Hotdr69te cd a fost incilcat art. 13 din Convenfie din cauza lipsei de c6i de atac interne eficiente cu privire la decesulfratelui reclamantului'in arestul poliliei; 6. Hotare$g, cu patru voturi la trei, cd nu este n@esar sa se stabileasca dac6 a fost incilcat arl. lzt din Convenlie, coroborat cu arl.2,3 gi 13 din Convenfie; 7. Hotirige in unanimitate: (a) ci sfatul pArit trebuie si pldteasci, in termen de trei luni de la data rimAnerii definitive a hotirdrii, in conformitate gu art. 44 S 2. din Convenlie, urmdtoarele sume ti"Ori"
4. Hotdrigte

."i"

reclamantului;

10 000 EUR (zece mii euro), plus orice sumd ce poate fi datorata cu tiilu de impozit,

tutore PAnd la atingerea majoratului, in conformitate cu dispoziliile legislatiei interne; (iii) cu titlu de chelluieli de judecati: 15 ooo EUR (cincispiezeie miieurdl, din care se scad 660 EUB-{gase sute gaizeci euro) primili sub formd de asistenld judiciari, ptus orice sumi ce poate fi datorati ou titlu de impozit dd reclamant, care urmea2tra fi viraliin contultincai al avocatei, astfel cum a specificat aceasta;

- 35 000 EUH (treizeci gi cinci mii euro), plus orice sumd ce poate fi datorate cu tiflu de impozit, fiicei minore a fratelui reclamantului, sum5 care urma sd ii fie administr"ia O" ,n

64. Cauza Carabulea impotriva Romilniei

903

(b) c6, de la expirarea termenului menlionat gi pAni la efectuarea pldlii, aceasti sumi trebuie majorati cu o dobindi simpli, la o ratd egali cu rata dob&nzii facilitdlii de imprumut
marginal piacticati de Banca Centrald European6, aplicabild pe parcursul aceslei perioade
gi majoratii cu treipuncte procentuale;

8. Respinge cererea de acordare a unei reparalii echitabile pentru celelalte oapete de

cerere.

Redactati in limba englezi, apoi comunicati in scris, la 13 iulie 2010, in temeiul an.77 $ 2 gi3 din regulament.
Santiago Quesada, Grefier Josep Casadevall, Pregedinte

in conformitate cu art. 45 S 2 din Convenlie 9i cu a+ 74 $ 2 din Regulamentul Curlii'

urmdtoarele opinii separate sunt anexate la prezenta hotarare. (a) opinia comund pa4ial separatS a doamnelor judecdtor Gyulumyan gi Power; (b) opinia pa(ial separatl a doamneijudec6tor

Ziemele.

J.C.M. S.O

oPlNtA coMUNA PARTIAL SEPARATA a doamnetor iudecitor Gyulumyan 9i Power

in spe!6. Totugi, nu suntem de acord cu faptul ci nu este necesar
1. Suntem de acord cu constatdrile majoritdlii, conform cirora art. 2, 3 9i 13 au fost incilcate

si

se examineze capitul

de cerere intemeiat pe art. 14, coroborat cu art. 2 9i 3 din Convenlie. Fratele reclamantului era un t6nir de etnie rome tn virsti de 27 de ani, care a intrat in arestul poliliei perfect sindtos, care a suferit ingrozitor din cauza brutalitSlii agenlilor de polifie 9i care a decedat sub supravegherea poligiei,ldrf alinarea sau prezenfa rudelor sale.- Reclamantul susfine cI etnia romi alratelui siu a dus la relele tratamente 9i deces, iar neinilierea unei anchete in ceea ce ii privea pe agenfii de polilie responsabili pentru decesul acestuia incilca cerinla de nediscriminare stipulati de art. 14, coroborat cu art. 2 9i 3. 2. Considerim ci, linind seama de circumstanlele deosebite ale spelei, autoritilile aveau oblioatia oozitivl dd a verifica daci au existat motive rasiale in spatele relelelor tratamente A cirb a fost supus Gabriel Carabulea gi al decesului lui. Neefectuarea unei astfel de anchete ne duce ia concluzia cd arl. '14 a fost incilcat sub aspect procedural, coroborat cu
art. 2 9i3 din Convenlie.

3. Doui considerente distincte suslin opinia noastrd. in primulrAnd, suntem congtiente de multitudinea de probe care confirnid o problemd recunoscutd la nivel internalionaL discri' sI determine o minarea etniei rome in HomAnia. Consideratd individual, aceasta ar fi trebuit obligalie din partea autoritililor de a inilia o anchetd cu privire la agentii g9..P"liti""l"-:?:l: iaoti fentru decesut acestdi t6nir de anie romd. in plus, realizEm dificultdlile intAmpinate de reclamant in a stabili ci discriminarea generate de etnia fratelui slu a stat la baza un stat eyenimentelor care au iegit la iveali. in consecinl5, considerdm ci in -cazul in care etnici' o minoritate trateazi care pentru dnodulin ;;i; d;;;i;.riii."it" nivet internalional nu a discrirninarea ci a dovedi in stat acelui revini str'ii ca sarcina iustitia ooate impune

*ji

"" ,orito, aflali in-arbst,-statul romAn trebuie si fie in postura de a rispunde acuzaliilor recla-' ci membrii ,""triri frin referinia ta informalii relevante gi autentice, care sl dovedeascd atunci c6nd sunt

"iJ"llsat,iia p"rt" a obligaliei

.,

generale de a rispunde gi-de a cerceta plangerile de discriminare a

evenimentele care stau labaza capetelor de cerere. Cu alte cuvinte,

etniei rome nu sunt iratati dilerit be ceilalli membri ai societilii romAnegti n6indeplinirea r.e_sqgctivei obligalii, constituie, in opinia noastri, o ""r, """it incdlcire a art. 14, coroborat cu art. 2 9i 3 din Convenfie'

;;"ii

i;

C.E.D.O. in cauzele impotriva RomAniei

nale, ingrijorate de discriminarea rromitor in Roniania. gxisti numeioase;;;;;; i;i;;;;ii;_ nale bine documentate, emandnd de la diverse organisme, care ridictrintdbari;;;#?'L egecul repetat alautoritalibr romAne in a remediis,iJ,ualiile de viotenli impotrivair[.riiibi gi pentru a repa'a prejudiciile cauzate prin discriminaretol

Recunoagterea intemalionatd a dicrimindrii nmtitor ln Romdnia 4. Nu este loc de dubii cd statul p6rat este congtient de repetatele avertismente internatio-

formelor de discriminare rasiald, gi-a expri''mat o'deosebita ingiij;-raie cu ri.'iirlti:i rromilor din Romdnia. in plus, comisia Europeand impotrivi'Ra;ism;t;i (EcRl) din cadrutconsitiu.tuj Europei, a pubticai primutsiu r"port pririno prin care ardta ci se comit in mod public acte de violen!6 impotriva grupurilor minoritiare, in special a rromilor{iganilor. Respectiva Comisie a ficut ipet ta inteniificarea formdrii mecanlsmelor de administrare a justifiei, care sd vizeze, mai ales, formatorii din academiile de polilie. in rapoartele'sale subsecvente, din anii 200i 2005, ECR; a remarcat 1itita19,si 9i proDleme serioase au ontinuat si apard in-toati ca lara, cu privire la atitudinea poliliei ti co[t.pgltame.nJul fald comunitatea rromd. Mai prebis, a denunlat cazuri de vibteirta L -de pollllel lmpotrNa rromilor care au continuat sd apari gi care au conbus la vdtdmdri grave 9i uneori chiar fatale, militAnd pentru instituirea unui mecanism indepenoent de invejgare p91!igl: ,l.,jrp ce, in raportur din 2005, a remarcat o olsciegtere a niverurui de 3lyLrlq vDlenla a-p-o[!lei f?F de comunitatea rromi, a subliniat, totugi, cd aceastd comunitate continua sd fie discriminati in toate domeniile.

gi Observaliile Comisiei privind Eliminarea Discrimindrii Rasiale, care monitorizeazE implementarea Cdnvenliei Naliunilor Unite cu privire la eliminarea tuturoi

5. De exemplu, Raportul

ii.l" ;l;il;;;i; RHa;;iliU;,

de violenli gidistrugere intemeiate fe motive rasiste, au proferat exfiesii rasiste abuzive. si care nu au investigat in mod serios aceste incidente 1vezi, intre atteie, storca-;;rtr;i"-;; yiei,y. 4!2202, SS 80, 81 9i 1s2, 4 martie zooa; Gerg6ty contia i6iiiiJ,;;:Hdd;i60, q9^1q 9! 2-5, 26 aprilie 2@4 Cobzaru, supra, S 1o1i aiyiiinr. 21, nr. rlCreri;i Si 4320/01, S 140, 2 iutie 2005). 8' AvAnd.in vedere informaliile cale pi.es din rapoartele internalionale, faptul c6 problema era 9i constatdrile anterioare atg.c.y4jl c_irnsioeiari ca, in Eonoigiiie pre:::.Y1L11.,_r.".^l^13!,:..!"1 zemel cauze'. autoritalbr le revenea sarcina de a stabili dacd discriminarea pe bazh einiei nome a avut vreun rol in evenimentele care au dus la decesut fratelui 'reclamantului. am relinut cain iard,'s 98), egecur p*rioriui de a verifica dacd pol4l$tll care apelaserd la.violenld mai fuseserd implicali in incidente similare sau oaca mji fuseser5 acuzali.de manifestdri anti-rrome, ?mpreuni'cu egecul stairtri de a oferi orice justificare

in a atenua numirul acestor situalii. 7' Mai mult, in hotdrdrile Cu(iise.I-ac numeroase referiri, pe care Guvernul p6rdt le-a reculosgul ca reale, cu privire la autoritiifi ale statuluicare au vitdmat rromi, au participat la acte

plrt fali ge ?ngrijorarea exprimattr la nivel internalionat, Curtea a mai tuat 9:-iL act de problema unei discriminiri a rromilor la nivel nalional. in'cauzi contra Romdniei (nr.48254199, s 97, 26 iulie 2007) , de exemplu, Curtea a remarcat cinrrero".e incidente indreptate impotriva nomlor gi iare adeseori impricau agenli;ft."trrri, cdderea regimului comunist in 1990, erau cunoscute puuiicutlrifiind riportate in media. A mai remarcat gicd sunt cunoscute la nivel intern gi altedovezictare ate egeculuiautoritdliloi

ciiir*

i;ffi;r;iilil;

iaiorii i

I3g:-crr

caiai

vedere cdnd a considerat cd a iost incabat art. 14. Este ctificil oe in1"t"s ""i"de ce nu s-a folosit aceeagiabordare 9i?n acest caz,iar rEinerea majoritdliiin acest sens'este regretabi6.
lt] f t: vede, de exemplu, Rapoartele $l observaliile comitetului insarcinat cu imptementarea convenriei Naliunitor unire cu privire ra eriminarea ruturor form;ror ae.oiscrimrnare-;ai;1. referitoare la Homania, ale comitetului pentru eliminarea discriminedi rasiale din 2f septemorle

cu privire la acest esec,-a fost un factor determinint pe

crrt""

l-a avut in

i;;;;i;ffiffiilil;t.n#i.;

1995. A se vedea 9i , observaliile finale re1eritoare 6 Bomania, ale comitetului pent, discrimindrii rasiale din '19 august 1999; raportul lui S-ir Nigel Rodley, raportor special in problema "rimin"i"" torturli'i-ntocmit in urma rezolutiei nr. 1999/32 a Comisiei Natiunilor.Unite pentri Orbpturlte bmului; a se vedea, de asemenea, Raportul Comisiei Europene impotriva Rasisirurui intoie-ranleilEcriil ,ii" Jaorur 9i consiriurui Europei.

64. Cauza Carabutea impotriva Romilniei

905

Rdstumarea sarcinii probei gi disaiminarea nomilor

9. Discriminarea cu privire la originea etnica a unei persoane este. o fprmi de discriminare sale rasiald, una care iighegte tn miO deosebit 9i care, avAnd in vedere 9i conseciniele gi_o viguroasa. reactie deosebitd Effi;;; n""asiia din partea auroritililoi.o.atenlie

particulare (a se sfeciala nevoilor acestei minoritali, atAt prin-reglementard cAt 9i prin_decizii gi Connors 2001-l; ECHR 96, nr,l!lld91, S RqatuliiUnf @ntra [MC], v'edea Chapman 2O04)' mai contra Rqlatului t/nit nr. 66746/01, $ 8a, 27 o persoani allata in pozilia 10. Lipsind dovezile cu privire la un abuz rasist verbal cert, bazatd

hce"t" este motivul pentru care autoritnlild trebuie sd.uzeze de toate instrumentele pentru-? comuate rasismul gi viotnla rasista (a'se vedea Nachova gi a$ii ?ntra BulgarieiluCl, nr. 43572198 gi S79l98, $ t+S, eCnR 20O5-Vll; gi Timishev contra Rusier, nr. 55762O0 9i este una deosebit de SSSZ+IOO, SSO, eCnA'Z-OOS-Xll1. Faptul ci minoritatea rromd acordatd o atenlie trebuie cd vulnerabili i fost mereu remarcai de Curte, care a suslinut

r""r"-ni"ntrrri este pusa pl"p"rt"n"n1a etnici

l to.t un fac{or in cauzd' in mod normal, sarcina probei ii"t"irilar"pto"pt" " afirmalia. Cu toate acestea, Curtea amai recunoscut in trecut cd ii revine aceluia care face conrrniLi ;,la; intotdeauna apricarea orincipiy]ui affirmanti incumbit ;,;."d;;;;i;* veoea S 272, E9HR enlg .nr. 24351194, irioanli,e 'Dacd ezitat se i'i nu a Curtea "*i,t7.-Turcieiy.(fragmente), sunt in jocirepturi fundamentitelle omului, IOOS:U transmiterii a necesar, este dacl a stabilirii, ;;;tta Jpriai"a in sc6puf aftirii adevarului 9i
iir.inii

fi;iil"i[

imposibiltr de a dovedi

ci

discriminarea

probei dinspre reitamant spre Guvern. (a se vedea Tomasi contra Franfei' ?1.augysl a sarcinii probei iggZ,'Sb ioa-t t t,'Seria n nr. i+t'-e).in opinia noastri, aceasta rdsturnare nu reclapentru c6.autoritdlile'.iar tocmai preientei cauze este iiiicaUifi in circumst,anlete infirmasuslinerile.reclaori puteau confkma care infoniraliiielevante la ,"ntri, aveau acces a in sensulca Oiscrimiriirea privind originea etnica nome a fratelui reclamantului prezenlei in arestul sale pe durata icestuia aplicat fost iucat un rol in tratamentuicare i-a gi/sau decesul unor peri-rilLi i"i"*atiile referitoare la plAngeri privind rele tratamente pe deplin ctnoscute 9i sub sunt poriti"i, iir sp-eciai ate nomiror,

.""iriii

!;;il ;ffi

il;-rgstlr

controlul autoritelibr romnne. informa]ii referitoare la 11. pe 4 septembrie 2009, statului parat i s-a cerut s[ prezinte. curlii persoane-lor aflate politiei-asupra ale de violenli numarut acuzaliilor aOusebu referire la acte poliliei anul 1 990 pAni in din in arestul inregistrate oeceselor numarui pivire ra in *"ri Si 'mai ", .pJr1." in cipropo4i"^ 1"=.YI'1"^:1.519f:+ la cetSleni de cerut sapi"irnt.'s-" rom5ne nu tin pe eo oaombrie zcios, Guvernula informat Curtea cl autoritilile etnie rromi. nici-a. numarului deceselor polilier, ale violenle plangerilor.privind numarutui o'"uio"n1a nici a pentru perfiaoa irithta,Sutul pArAt a ardtat cd' ;"-15|;ilil ;elinute in arestul polifiei, cu privire la mundrul plAngerilor referitoare, in oiiponioite Aa6",, nu exidtau oate itatistici rrome. comunitdlii ai special, la membri a suslinut ca statisticile nu pot, prin sine, sd probeze

."

12. in cauze anterioare, Curtea Hugh Jordan ,n"i practici care foate ti-con'siderati discriminatorie [a se vedea (fragmente)l' Cu toate acestea' in 2oo1'llt ECHH 154, "*ilt"n1" nr.i+irets+, unit, S iiitirh"gautii p" prOi"tn" diicriminirii, Curtea s-a bazat foarte mult pe statisticile
cauze mai recente p;;;irt" oe pd4i,'peitr,

s, ,"0r" Hoitgediik co!t'-' PW!Jd9cr)' It, -T19]190-6 i;;ii i" .',tr"iii diiriir"r" i.".t"uiri De i"nr"li. 2OO5 ii Zan-eaiii contra Maftei, nt. 17209t02, SS 77-78, ECHB 2006-Vlll)' hotdrdt ci

diferenlele de tratament intre doud grupuri

(uffaJi

s]

Sg+Or7OZ, S 198, ECHR 2OO9-."), Curtea a exemptu, in Opuz in mdsuri str demonstreze rectamantut, bazandu-se pe date statistice necontestate, a fost in cazul violentei domesdiscriminator comportament de pnnia tacie Li.t""1" ,"oiindicii in opinia noastr6' Prin.urmare, fe,meil9. principal in in tice, in mtrsura ctr a avut loc o la concluzia Curtea heaparat ""r"'ac"aita-afecta pot conduce nu O"ii .iti.trcite gener"Lln

*niiii*i(ni.

"in" 14 intr-o anumittr cauz6, ele pot indica o repetabilitate a incilcare materiala a articolului duci ia obligativitatea investigarii
comDortamentefo,

,asist"-iuil"i"ni Je grava incAt s6

plAngeritor privind discriminarea'

C.E.D.O.

?n

cauzele ?mpotriva RomAniei

13. Aga cum am ardtat mai sus, statul pAr&t a rdspuns cd nu poate aduce date relevante, realiste gicentralizate statistic cu privire la informaliile dorite de Curte privind tratamentele violente, inclusiv cele letale, aplicate de polilie persoanelor aflate in arest, maiales asupra membrilor comunitiJii rrome. lnvocAnd drepturile personale ale rromilor gi prevederile nalio nale ale legii privind proteclia datelor cu carater personal, ca justificiri pentru imposibilitaiea de furnizare a informaliilro solicitate, statul pir6t a mai suslinut cd, chiar dacd nomii gi-ar fi declarat etnia atunci cAnd formulau plAngeri, sarcina statuluide a centraliza aceste dat-e ar fi excesivd. 14. Considerdm cd un astfel de rdspuns ridicd o problemi pe terenul art. 14. in primul r&nd, este cu totul neadecvat, in lumina ingrijoririi exprimate la nivel internalional cu privire la discriminarea rromilor in HomAnia gi, in special, in lumina solicitirilor priirinO un mecanism de investigalie independent care si verifice abuzurile poliliei.r"r Mai mult, este ln contradiclie cu demersurile autoritdJilor romAne de a adopta mdsuri legale adewate de proteclie in cazuri de discriminare directi sau indirecti 9i de a.da posibilitatea de a proba aceste iazuri cu orice mijloc de probi, inclusiv cu date stafisticdsl iri acest sens avem in vedere ceea ce Comisia Europeand pentru situalia nomilor a descris ca o ,,semnificativi eroare printre cercetdtori, precum gi militanli politici sau oficiali guvemamentali, in sensul cd colectaiea de date referitoare la rromi gi alte minoriteli etnice ar incilca legea protecliei datelor personale 9i, prin urmare, nu ar fi legal6". Se mai reline ci in reglementarea privind protedia datelor personale, UE a confirmat ?n mod constant cd aceste regulise aplice datelor peisonale in mod exclusiv, iar nu flatelor colaterale de apartenenld la grup ori datelor izolate referioare la

etnie ori afte aspectet6l

formula programe sociale viabile.

15. in cee-a ce privegte opinia ci o astfelde informare ar constituio sarcind excesivd impusd statului pArAt, considerim ci dreptul fundamental la nediscriminarea rasiald, ca orice alt drept consacrat de Convenlie, nu este niciteoretic Ai nici iluzoriu. Pentru ca acest drept sd fie real gi efectiv, o victimi care se plAnge de discriminare rasiald in raport gi cu articolele 2 9i 3 trebuie sd aibi ocazia sd igi probeze afirmaliile cu date obiective $i imfersonale,m aga cum ar fi informaliile solicitate de Curte in acest caz. in opinia noastrd, este important fapiul ci Centrul European pentru Drepturile Rromilor a fost printre cei mai vocali sustin6toii ai colectdrii datelor privind etnia, ?n scopul combaterii rasismului gi discrimindrii gi'pentru a

16. Egecul autoritalbr romAne de a colecta gifurniza orice fel de informalie privind numirul romilor care s-au pl6ns de rele tratamente ori care au decedat in arestul'poliliei sugereazi egecul in a.lua in considerare, !i gy alat ma! pulin in a aplica, semnalele int6malionate de ingrijorare. Un asemenea egec ridic6, in opinia noastri, problema aplicirii articoluiui 14 luat impreuni cu art. 2 gi 3 din Convenlie. Mai precis, egeculstatuluiin a deschide o ancheta cu privire la ofilerii de polifie vinovali de moartea lui Gabriel Carabulea, in contextul unei congtientizdri largi a problemeidiscrimindrii rromilor in RomAnia (paragrafele 5-B supra), este in dezacord cu cerinfa nediscriminirii stabilite in articolul 14 luat impreuni cu art. 2 gi 3.

OPINIA PARTTAL SEPARATA a judecEtorului Ziemele

1. Am votat impotriva opiniei majoritare ?n sensul cd nu este necesar sa se stabileascd dacd a existat sau nu o incdlcare a articolului 14 din Convenlie luat impreuni cu articolele 2 gi 3.

A se vedea, de exemplu, Raportul ECRI din 22 iunie 2001. se vedea An.2,4,5 gi 6 din Convenlia lnternalionate a Naliunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala, ratilicata de Romania in 1970. Fl A se vedea Flaponul Comisiei Europery cu privire la situalia rromilor intr-o Uniune Europeand llrgitl (2004) in special, paragralul 3 al capitolului politiciloi'. fl, "schimbarea t" Directiva Consiliului Uniunii Europene N.20O4l43lEC includea Tn mod explicit, ln paragraful 1S, statisticile ca posibile metode de dovedire a discriminirii.
t"f A

tal

64. Cauza Carabulea impotriva Romdniei

907

2. Trebuie reamintit cd in cauza Nachova gi a$ii contra Bulgariei (nr. 43577198 9i 43579/98, 26 februarie 2@4), Camera a stabilit ca princi'piu fundamental care a fost confirmat ulterior de Marea Cameri, cel cu privire la obligativitatea investigirii posibilelor molivalii rasiste din spatele actelor de violenld ale agenlilor statului. Principiul este enunlat astfel: ,,('..) Cdnd se investigheaza evenimenie violente'gi, mai ales, decese provocate de agenli ai statului' autorit5lib statului au o indatorire suplimentari de a face toate demersurile.rezonabile pentru demasca orice mobil rasist gi de a stabili dacd ura etnica ori prejudecdlile au jucat sau nu un rol in evenimentele in cauzi. A nu proceda astfelgi a trata violenla-provocatd de rasism in acelagi mod ca gi cazurile care nU prezinti nuanle rasiste inseamni a. ignora cu bund gtiin!6 natura unor fapte care incalcd in mod deosebit de grav drepturile fudamentale. R nu face distinclia intre modurile in care sunt tratate. situalii esenlialmente diferite poate constitui un tratarirent nejustificat ireconciliabil cu art. 14 din Convenlie. Este clar, dovada motivaliei rasiste este adeseorifoarte dificil de ficut in practica. Obligalia statului parat de a investiia posibilele nuanle rasiste ale unui act violent este una de diligen!i.9i_11_e.lt^e absotuii! ia se vedea hiachova gi a$ii contra Butgariei[MC], nr. 43577198 9i 43579/98, s 160, ECHR 2oos-Vll). 3. Reclamantul din prezenta cauza a pretins ci violenla extreme- pe care a suportat-o victima s-a datorat in parte originii sale rrome. Camera a constatat o incilcare a articolelor 2 (gi latura materiaH 9i proceOurali) gi 3. in ceea ce privegte al doilea articol, Curtea a ibncluzionat cd victima a fost supusd torturii. Circumstantele in care a decedat un tanar sinitos de 27 de ani, din cauza faptelor poliliei, aga cum a stabilit Cuilea (paragrafele 1 1 1125), sunt deosebit de grave. in cauza Natchovil Marea Camerd a reli-nut celputin doutr motive in sprijinul obligaliei statului de a investiga motivaliile_posibil rasiste: limbaiul rasist pretins a fi io6t folosit 9i io(a foarte dispropolionata folositi. Este adevarat ci in acest caz nu existd informalii cu privir6 h un limbai rasist folosit de polilie. !s!e, cu toate acestea, atat de evident ci viol'enla iolositi gi lipsa investiglrii unui deces evident suspect au fost absolut dispropo(ionate fala de fapta unui rrom invinuit c6 ar fi sSvnrgit o talhdrie. 4. Mai mult, Curtea nu poate ignora faptul cd muftiple organisme internalionale au subliniat doul problema violenlei polilienegti referitor la comunitatea rromi din RomAnia 9i de astfel de abuz un exemplu ca victima special in organisme internagionaE au menlionat (ra-portut lui Sir Nigel Rodley, rdportor special in probleme d.9 t9rtu16, intocmit in urma iezotuliei nr. 1999/32 a Comisiei Naliunilor Unite pentru Drepturile Omului; raportulAmnesty lnternitional cu privire la RomAnia, 2002). Am mai observat cd in dosar existi un rispuns al Guvernului care nu a putut furniza date cu privire la investigalii ale violentelor poliliei impostrAngerea aceslor informa!!! triva persoanelor de etnie rromi. Guvernul a pretins personale. cd violenlele de naturi Relinlnd proteclia privind datelor contravine legii interne lucru valabil la data evenimentelor in cauz6, rdspunsul rasisti sunt o problemi nalionale, 'contradiclie cu obligaliile sale de combatere a rasismului, atAt Guvernului estb in sine in pentru Omului cAt gistandardelor Naliunilor Unite. Drepturile pot6vit Convenliei Europene

ci

cl

S. Cred

Curtea a exprimat foarte clar sarcina special5 de a demasca motivaliile rasiste din spatele acliunilor agenlilor statului. in cauza Natchovaa explicat foarte clar d este o indatorire speciald gi neinOepiniiea ei ori acordarea unuitratament similar actelor de.violenld rasisle 9i

ci

celorlalte-acte viojente constituie o ignorare clari a caracterului deoseblt de distructiv al rasismului. Curtea a mai relinut cd obligalia a@asta este incfusa in arl, 2, dar 9i art' 14. Regret, agadar, decizia majdritilii, in ciuda suslinerilor reclamantului referitoare la un posibil .oii, rasi,Lt pe fondul evenimenielor care au dirs la decesul lui Gabriel Carabulea, de a nu examina aceste suslineriori respectarea datoriei Romdniei de a investiga e{ste!|a unor astfel de motive in cauz6. Cred cd aceastd hotdrdre contrazice propria iurisprudenli a Cu(iL