Primul ajutor in caz de inec.

Inecul este o varianta a asfixiei, cauzata de implerea cailor respiratorii cu apa sau alt lichid. Pentru acordarea ajutorului, salvatorul are la dispozitie cel mult 4-5 minute. In acest timp victima trebuie scoasa din apa, trebuie eliberate caile respiratorii de apa si de inceput respiratia artificiala. Mecanismul decesului la inec poate fi diferit. 1. prirea respiratiei poate avea loc din cauza spazmului reflector al larin!elui, in rezultatul patrunderii apei pina la coardele vocale. "sfixia are loc, desi plaminii nu sint plini cu apa. "cesta este numit #inec uscat$. varianta asemanatoare este inadusirea din cauza acoperirii ermetice si puternice a !urii si nasului cu mina, dupa scufundarea in apa. %ictima pierde cunostinta si se lasa la fund. In scurt timp dupa oprirea respiratiei, are loc oprirea inimii. &a scoaterea din apa a victimei, te!umentele sint palide, cu nuanta albastrie. '. - Inecul adevarat (propriu-zis) * are loc din cauza implerii cailor respiratorii cu apa. &a scoatere te!umentele sint cianotice, din !ura se elimina lichid spumos. +. - Inecul sincopal * oprirea respiratiei si inimii are loc concomitent, in mod reflector, in rezultatul scufundarii bruste in apa rece. &a scoatere * in caile respiratorii nu este nici o picatura de apa. ,e!umentele sint palide * #moartea alba$.

Acordarea ajutorului:
Precautie maximala la scoaterea victimei din apa. -alvatorul se apropie din spate, apuca victima de par sau de sub mina, tinand-o cu fata in sus, deasupra apei. .aca victima se a!ata de salvator, incurcandu-i miscarile * cea mai buna metoda de eliberare este scufundarea sub apa pentru citeva secunde. .aca victima este fara cunostinta respiratia artificiala se incepe deja in apa. .upa scoaterea din apa se elibereaza caile respiratorii, daca e necesar se face reanimare. .aca respiratia este prezenta, victima se ster!e cu ceva uscat, se incalzeste si i se da de baut lichid fierbinte. Respiratia artificiala - procedeul Schaffer Accidentatul este culat pe burta,sub cap se pune un prosop, batista etc., iar cel ce acorda ajutorul stand in genunchi deasupra lui. Se aplica palmele pe coastele inferioare, se apleaca inainte, si se apasa puternic cutia toracica; se produce expiratia. Apoi cel ce acorda ajutorul se indreapta si intrerupe apasarea pe coaste; se produce inspiratia. Observati in prima figura inspiratia iar in cea dea doua expiratia.

.aca respiratia s-a oprit de putin timp se poate folosi o metoda mai simpla. .eschizand !ura inecatului se apuca limba cu un servetel de tifon sau cu o batista curata si i se imprima miscari de du-te-vino/ datorita excitarii radacinii limbii si peretelui posterior al farin!elui, respiratia se restabileste. Miscarile de tractiune ritmica a limbii se recomanda sa se faca si atunci cand se executa respiratia artificiala dupa procedeul -chaffer (limba se tra!e in momentul inspiratiei). "cest lucru se poate face daca ajutorul este acordat de cativa oameni. Indiferent de procedeul de respiratie artificiala utilizat, trebuie urmarit ca in timpul inspiratiei limba sa nu cada deoarece in felul acesta va fi impiedicata trecerea aerului in plamani. 0espiratia artificiala trebuie facuta conform ritmului respiratiei normale de 11-12 ori pe minut. .aca nu se simte pulsul, este necesar sa se continue respiratia artificiala uneori timp de '-+ ore, pana cand se restabileste respiratia de sine statatoare

Particularitati de ajutor in dependenta de tipul apei:

- &a inecul in apa de rau (iaz, balta), apa patrunde foarte repede prin plamini in vasele san!vine, provocand hemoliza * distru!erea elementelor. 3omponente ale sin!elui. 0eanimarea trebuie inceputa imediat, fara a pierde timp pentru eliberarea cailor respiratorii de apa. .upa reanimarea cu succes, victima are nevoie de internare ur!enta. - &a inecul in apa de mare (sarata) * apa se retine in caile respiratorii si plamini si extra!e apa din san!e si tesuturi (pentru diluare si echilibrarea presiunii osmotice). In acest caz, trebuie de eliberat cit mai ur!ent caile respiratorii de apa si apoi dupa aceasta se face respiratie artificiala si masajul inimii. .upa reanimarea cu succes, victima are nevoie sa bea cit mai mult lichid cald (ceai, suc, compot). ,ineti minte 4 %ictima dupa inec trebuie internata in spital, pentru observare, chiar si daca se pare ca totul e bine sau refuza internarea. "ceasta este important, deoarece poate avea loc asa-numitul inec secundar * edem pulmonar, insuficienta respiratorie, oprirea respiratiei si inimii.

PRIM AJUTOR IN CAZ D

! CTROCUTAR "I TRA"NIR

.aca un om neprevazator apuca cu mana un cablu electric neizolat(in manipularea unei lampi sau a altor aparate electrice), curentul trece prin corp, si poate sa provoace un soc, o stare !rava care se insoteste de tulburarea respiratiei si a circulatiei san!elui. mul curentat este palid, respiratia lui este slaba, superficiala(temporar ea poate sa inceteze cu totul), pulsul des si slab. 5neori mainile celui curentat stran! in mod convulsiv cablul, si ca urmare el insusi nu se poate dezlipi de acesta. In acordarea primului ajutor trebuie avut !rija sa nu se atin!a cu mainile nici cablul, nici persoana curentata, deoarece in acest fel curentul trece si prin corpul celui ce acorda prim-ajutorul. 3ablul se taie cu un patent bine izolat sau daca este mai !ros, cu un topor cu coada de lemn. .aca cel ce acorda ajutorul este incaltat cu pantofi cu talpa de cauciuc(fara tinte metalice) si are manusi din cauciuc, atunci el poate sa ridice fara pericol pentru propria persoana, pe cel electrocutat. Pe mainile care au atins cablul poate ramane urma unei arsuri profunde avand forma unei dun!i sau a unui punct. .aca respiratia persoanei electrocutate este superficiala sau s-a oprit cu totul, este necesar sa i se facarespiratie artificiala fara a mai astepta sosirea medicului(vedeti mai jos procedeul -ilvester). Tra#nirea - se produce pe timp de furtuna, daca omul se !aseste de exemplu pe camp sau adapostit sub un copac inalt. .escarcarea ful!erului prin corpul omului poate sa duca la moartea acestuia sau sa determine leziuni asemanatoare cu cele lasate de electrocutare. ,rasnirea se insoteste insa mai frecvent de pierderea cunostintei si are consecinte mult mai serioase. Primul ajutor in caz de trasnire este aceleasi ca si in caz de electrocutare. Persoana care a fost trasnita nu trebuie acoperita cu pamant/ aceasta nu duce la niciun folos, ducand numai la pierderea timpului, la in!reunarea respiratiei care si asa este slaba. Mai mult, prin acest procedeu se pot infecta eventualele arsuri, provocate de trasnet pe pielea persoanelor respective. Respiratia artificiala - sub spate se pune imbracamintea stransa ca un pachet cilindric, o perna etc. Cel ce acorda ajutor sta in genunchi la capataiul accidentatului, apuca mainile acestuia deasupra coatelor si le apasa puternic pe laturile trunchiului. Astfel, cutia toracica este apasata si se produce expiratia (fig !. Se intind apoi bratele deasupra capului la prelungirea trunchiului si se trage in sus. Cutia toracica se dilata si are loc inspiratia (fig "!.

Tratament la domiciliu 3urentul electric poate determina atat arsuri superficiale (la locul de intrare si iesire) cat si leziuni ale or!anelor interne.

-ocurile electrice de scurta durata, de intensitate redusa, care nu determina simptome si nici arsuri ale te!umentului, nu necesita tratament. In cazul socurilor de intensitate ridicata sau a celor care au determinat arsuri te!umentare, se recomanda consult medical de ur!enta. Medicul va evalua arsurile arcului electric. Primul ajutor pana la sosirea medicului consta in6 - intreruperea sursei de curent electric, fara a atin!e victima sau sursa de curent cu mainile !oale/ se vor folosi manusi izolante sau un material (lemn, plastic, cauciuc) electroizolant pentru a indeparta sursa de curent - daca victima este in stop cardio-respirator se poate ulterior tenta resuscitarea cardio-respiratorie, dar numai dupa intreruperea sursei de curent (altfel exista pericolul de electrocutare a salvatorului) - daca sunt prezente puls si respiratie spontana, victima va fi asezata in pozitia de si!uranta si suprave!heata pana la sosirea echipajului medical. Tratament medical ,ratamentul depinde de severitatea arsurii si de natura altor traumatisme !asite. "rsurile se trateaza in functie de severitatea lor. - "rsurile minore pot fi tratate local cu crme cu antibiotic si pansament steril. - "rsurile mai severe pot necesita interventie chirur!icala pentru curatarea ranii sau chiar aplicarea unor !refe de piele. - "rsurile severe ale bratelor, picioarelor sau mainilor pot necesita interventie chirur!icala pentru indepartarea musculaturii afectate sau chiar amputatie. "lte traumatisme pot necesita tratament. - &eziunile oculare pot necesita examinare si tratament adecvat din partea medicului oftalmolo!. - 7racturile osoase necesita montarea de atele, !ips sau interventie chirur!icala pentru reducerea fracturilor osoase. - &eziunile or!anelor interne necesita monitorizare si eventuala interventie chirur!icala. ,ratament la domiciliu 3urentul electric poate determina atat arsuri superficiale (la locul de intrare si iesire) cat si leziuni ale or!anelor interne. -ocurile electrice de scurta durata, de intensitate redusa, care nu determina simptome si nici arsuri ale te!umentului, nu necesita tratament. In cazul socurilor de intensitate ridicata sau a celor care au determinat arsuri te!umentare, se recomanda consult medical de ur!enta. Medicul va evalua arsurile arcului electric. Primul ajutor pana la sosirea medicului consta in6 - intreruperea sursei de curent electric, fara a atin!e victima sau sursa de curent cu mainile !oale/ se vor folosi manusi izolante sau un material (lemn, plastic, cauciuc) electroizolant pentru a indeparta sursa de curent - daca victima este in stop cardio-respirator se poate ulterior tenta resuscitarea cardio-respiratorie, dar numai dupa intreruperea sursei de curent (altfel exista pericolul de electrocutare a salvatorului) - daca sunt prezente puls si respiratie spontana, victima va fi asezata in pozitia de si!uranta si suprave!heata pana la sosirea echipajului medical. ,ratament medical ,ratamentul depinde de severitatea arsurii si de natura altor traumatisme !asite. "rsurile se trateaza in functie de severitatea lor. - "rsurile minore pot fi tratate local cu crme cu antibiotic si pansament steril. - "rsurile mai severe pot necesita interventie chirur!icala pentru curatarea ranii sau chiar aplicarea unor !refe de piele. - "rsurile severe ale bratelor, picioarelor sau mainilor pot necesita interventie chirur!icala pentru indepartarea musculaturii afectate sau chiar amputatie. "lte traumatisme pot necesita tratament. - &eziunile oculare pot necesita examinare si tratament adecvat din partea medicului oftalmolo!. - 7racturile osoase necesita montarea de atele, !ips sau interventie chirur!icala pentru reducerea

fracturilor osoase. - &eziunile or!anelor interne necesita monitorizare si eventuala interventie chirur!icala.

Intoxicatia cu monoxid de carbon 8eneralitati Monoxidul de carbon este un !az, incolor, inodor, insipid. "cest !az invizibil, otravitor, provine din arderea unor !aze precum !azul natural, motorina, petrolul sau a lemnelor (de exemplu in sistemul de incalzire casnic, in motoarele masinilor, in sistemele de !atit sau focuri). Intoxicarea cu monoxid de carbon apare cand se inhaleaza destul monoxid de carbon, incat acesta incepe sa inlocuiasca oxi!enul transportat de san!e. "ceasta se intampla, deoarece moleculele de monoxid de carbon se ataseaza de celulele rosii din san!e de '59 de ori mai puternic decat cele de oxi!en. In timp ce oxi!enul din san!e este inlocuit de monoxidul de carbon, tesuturile si or!anele din or!anism care depind de acest oxi!en, nu mai pot functiona normal. 3uprins articol 8eneralitati 3auze 7actori de risc Manifestari clinice "titudinea in caz de intoxicatie .ia!nostic si investi!atii ,ratament Profilaxie 3auze Intoxicarea cu monoxid de carbon e cauzata de inhalarea monoxidului, un !az insipid, inodor, incolor, provenind din arderea incompleta a unor !aze. -e poate acumula in zone inchise sau semi-inchise, cum ar fi6 masini, case, cladiri. .aca se acumuleaza o cantitate prea mare de monoxid, acesta poate deveni mortal. -urse uzuale de monoxid de carbon pot include6 - surse uzuale de incalzire (cum ar fi cele pe baza de !az, lemne sau sobe pe carbune) - !aze de masina (!aze de esapament) - !eneratoarele barcilor locuibile - !azele emise de aparatura casnica - rulote propulsate pe baza de propan, masini de lustruit !heata si alte echipamente de lucru - fumul de la o masina in flacari sau de la o cladire. 7actori de risc Majoritatea factorilor de risc ai intoxicatiei cu monoxid de carbon pot fi schimbati sau controlati. .e exemplu, prevenirea acumularii monoxidului de carbon in locuinta se poate realiza astfel6 - sistemele de incalzire din locuinte sau semineele din interiorul locuintei vor trebui verificate anual si reparate daca este necesar - toate sistemele care prezinta instalatie de aerisire (de exemplu, cosuri sau furnale) care nu functioneaza, trebuie reparate imediat - sistemul de esapament al masinii sau cel de evacuare al locuintei trebuie verificat si reparat intr-un mod re!ulat - nu trebuie pornita masina si lasata pornita intr-un spatiu inchis sau semi-inchis, ca de exemplu in !araj.

.e asemenea, o persoana poate fi expusa la monoxid de carbon si in alte situatii, care nu se pot controla, incluzand6 - la locul de munca6 de exemplu in depozitele unde sunt folosite elevatoare propulsate pe baza de propan, in topitoriile de otel, in fabricile de presat hartia - in timpul incendiilor (de exemplu, intr-o cladire, pe un vas sau un avion). 0iscul de a fi expus la monoxidul de carbon este favorizat de prezenta unor semne la nivelul sistemelor de incalzire ori la nivelul dverselor dispozitive, fie la domiciliu fie la serviciu. "ceste semne pot include6 - lipsa sau prezenta unui cos de evacuare instalat prost - caderea caramizilor sau deconectarea cosului de evacuare din jurul semineului - funin!inea, ru!ina sau apa scursa pe semineu, pe acoperisul sistemului de evacuare, pe furnal sau pe instalatia de incalzit. Manifestari clinice -imptomele intoxicatiei cu monoxid de carbon variaza de la simptome usoare, pseudo!ripale (cum ar fi durerile de capsau de stomac urmate de febra) pana la tulburari severe ale inimii si creierului. :xpunerea prelun!ita la cantitati reduse de monoxid de carbon, pe parcursul mai multor zile poate determina moartea. amenii reactioneaza in mod diferit la expunerea la cantitati identice de monoxid de carbon. .e aceea intoxicatia cu monoxid de carbon poate avea urmari usoare pana la cele !rave, asupra diverselor persoane cu acelasi !rad de expunere. persoana cu simptome usoare, de obicei nici nu suspecteaza intoxicarea cu monoxid de carbon. -imptomele primare pot imita simptomele !ripei sau ale unor alte boli cu simptome similare, ceea ce in!reuneaza dia!nosticul pus de un medic. :ste de asemenea posibil ca o persoana cu simptome mult mai !rave, sa nu fie constienta de seriozitatea sau !ravitatea conditiei in care se afla, deoarece expunerea la monoxid de carbon poate induce oboseala sau confuzie. .aca o persoana are simptome de intoxicatie cu monoxid de carbon sau daca se suspecteaza intoxicarea cu acest !az, primul !est care trebuie facut este scoaterea persoanei in afara zonei poluate si apoi trebuie chemata salvarea. -imptomele intoxicatiei cu monoxid de carbon nu sunt specifice si de aceea pot fi asemanatoare cu simptomele prezente in alte boli. "ceste simptome includ6 - dureri de cap - !reata, stare de voma (adesea intalnite la copii) - ameteala - oboseala. "lte simptome pot include6 - confuzie, somnolenta - ritm cardiac si puls rapid - vedere slabita - dureri toracale - convulsii, atacuri de diferite forme - pierderea constientei. -imptomele intoxicatiei cu monoxid de carbon se schimba in functie de concentratia din san!e a carboxihemo!lobinei (hemo!lobina de care se ataseaza monoxidul de carbon, in locul oxi!enului). In unele situatii pot aparea indicii aratand expunerea la monoxidul de carbon. .e exemplu, daca o familie sau un !rup de oameni, traiesc sau lucreaza in aceeasi cladire si se plan! de dureri de cap sau alte simptome ale !ripei, aceste simptome ar putea fi induse de concentratii mari de monoxid de carbon. .e asemenea, animalele de companie ce traiesc in casa se pot imbolnavi, acesta fiind un alt indiciu pentru dia!nosticarea precoce a intoxicarii cu monoxid de carbon. Pe perioada de iarna, durerile de cap inexplicabile pot fi cauzate de sistemele de incalzire care nu functioneaza corect si care duc la acumularea de monoxid de carbon. -imptomele ce debuteaza mai tarziu, ale intoxicatiei cu monoxid de carbon, pot aparea dupa zile sau saptamani de la intoxicatie. -imptomele intarziate sau efectele intoxicatiei pot duce la6 pierderea memoriei, modificarea personalitatii,dezorientare, pierderea auzului si tulburari in comportament si

dificultati in memorare. Mecani#m $iziopato%enic Intoxicatia cu monoxid de carbon apare atunci cand monoxidul de carbon se amesteca si se lea!a de hemo!lobinasan!vina, formand carboxihemo!lobina (3 ;b). In urma acestui proces prin care monoxidul de carbon se lea!a de hemo!lobina, rezulta o scadere a cantitatii de oxi!en care ajun!e la nivelul tesuturilor or!anismului sau la nivelul or!anelor vitale, ca de exemplu creierul si inima. Monoxidul de carbon are o afinitate fata de hemo!lobina de '59 de ori mai mare decat oxi!enul. 7actorii care determina afectarea or!anismului in urma intoxicatiei cu monoxid de carbon sunt6 - capacitatea de ventilare a locului unde exista monoxid de carbon - cantitatea de monoxid de carbon inhalata - durata de timp cand persoana este expusa la monoxid de carbon - varsta persoanei6 copiii mici si persoanele invarsta sunt mult mai usor afectati si prezinta simptome mult mai severe - starea !enerala de sanatate6 persoanele care au si alte afectiuni, ca de exemplu boli cardiace sunt mult mai usor afectate si au simptome mai severe de boala - cantitatea de monoxid de carbon ajunsa in circulatia san!vina la persoanele care fumeaza6 fumatorii au deja o anumita cantitate de monoxid de carbon in san!ele lor si dezvolta simptome mult mai severe - altitudinea6 la inaltime, in aer se !aseste o cantitate mai mica de oxi!en care poate concura in cazul expunerii cu monoxidul de carbon. -imptomele intoxicatiei cu monoxid de carbon sunt diferite in functie de concentratia carboxihemo!lobinei din san!e. Persoanele raspund diferit la acelasi nivel de monoxid de carbon la care sunt expuse. 3opilasii, copiii, alte persoane si persoane cu alte efectiuni pot avea simptome mai severe. In cazul expunerii la monoxid de carbon a unei femei insarcinate, fatul prezinta un risc ridicat de intoxicatie cu monoxid de carbon. .ureaza mult mai mult eliminarea monoxidului de carbon din san!ele fatului decat eliminarea !azului din san!ele mamei. Intoxicatia cu monoxid de carbon se poate instala brusc (inhaland o mare cantitate de monoxid de carbon intr-o perioada scurta de timp) sau se poate instala pro!resiv (inhaland o mica cantitate de monoxid de carbon o lun!a perioada de timp). .ecesul in urma intoxicatiei cu monoxid de carbon apare in 19 minute de la expunerea la o cantitate mare de monoxid de carbon. persoana care are simptome usoare de intoxicatie cu monoxid de carbon, de fapt poate fi intoxicata foarte sever. persoana poate avea simptome intarziate ale intoxicatiei cu monoxid de carbon, acestea aparand dupa expunere. Persoanele care au supravietuit dupa o intoxicatie severa de monoxid de carbon, pot dezvolta permanent o pierdere de memorie sau o deteriorare a creierului. :fectele secundare care apar in urma intoxicatiei cu monoxid de carbon pot fi intarziate, acestea dezvoltandu-se dupa ' pana la 49 de zile de la expunerea la monoxid de carbon. "ceste simptome intarziate pot aparea chiar daca persoana respectiva a fost tratata. -imptomele intarziate sau efectele intoxicatiei pot duce la pierderea memoriei, modificarea personalitatii, dezorientare, pierderea auzului, tulburari in comportament si dificultati in memorare. "titudinea in caz de intoxicatie ,rebuie anuntat imediat un serviciu medical daca6 - exista simptome ale intoxicatiei cu monoxid de carbon, ca de exemplu dureri de cap, !reata sau ameteala si in cazul suspectarii intoxicatiei cu monoxid de carbon - persoana prezinta simptome ale intoxicatiei cu monoxid de carbon si este foarte confuza si dezorientata sau se plan!e de dureri in piept (persoana trebuie scoasa din mediul in care a fost expusa la !az inainte de anuntarea serviciului medical) - persoana este !asita inconstienta dupa expunerea la monoxid de carbon/ aceasta trebuie scoasa in aer liber, afara din locuinta, cladire, autoturism sau din locul unde monoxidul este prezent. ,rebuie anuntat medicul, daca apar modificari ale vederii, miscarilor de coordonare sau modificari in

comportament, in timpul saptamanilor de tratament urmate dupa intoxicatia de monoxid de carbon. De retinut& In cazul in care detectorul arata prezenta monoxidului de carbon in spatiul respectiv, luati urmatoarele masuri6 - trebuie anuntate toate persoanele din locuinta sau din cladire sa paraseasca locul - trebuie anuntat departamentul de pompieri sau serviciile publice locale de la cel mai apropiat telefon/ pompierii sau persoanele din serviciul public pot determina nivelul de monoxid de carbon din locuinta sau din cladire si pot identifica orice problema - trebuie anuntat medicul de aceasta situatie. 5rmarirea cu atentie nu este indicata in cazul in care este suspectata intoxicatia cu monoxid de carbon. ,rebuie sunat imediat serviciul de ambulanta sau medicul curant. Medici #peciali#ti recomandati :valuarea simptomelor intoxicatiei cu monoxid de carbon poate fi facuta de urmatoarele cadre medicale6 - medicii din serviciul de ur!enta care raspund la 11' - medicii specialisti de medicina de ur!enta - medicii de familie - medicii internisti - asistentele medicale - medicii rezidenti. 5rmatoarele cadre medicale pot evalua simptomele intarziate sau cele de lun!a durata, ale intoxicatiei cu monoxid de carbon6 - medicul neurolo! - psiholo!ul. .ia!nostic si investi!atii In cazul expunerii la monoxid de carbon sau atunci cand este suspectata intoxicatia cu monoxid de carbon, medicul trebuie sa adune informatii despre istoricul producerii intoxicatiei. Intrebarile vor fi despre durata simptomelor prezente, despre sursa posibilei intoxicatii cu monoxid de carbon, cate alte persoane (membrii familiei sau cole!ii de serviciu) au fost expuse si daca au aceleasi simptome si despre sistemele de incalzire si de !atit folosite. In urma acestor intrebari, medicul decide daca este necesar un test pentru monoxidul de carbon. ,estul standard pentru monoxidul de carbon masoara nivelul de carboxihemo!lobina (3 ;b) din san!e. "cest test nu trebuie sa intarzie niciodata inceperea tratamentului. ,ratamentul trebuie inceput cat mai rapid posibil. In cazul unei suspiciuni de intoxicatie cu monoxid de carbon, pot fi facute si alte analize, ca de exemplu determinarea !azelor arteriale san!vine si concentratia acestora in san!e. "ceste teste pot fi recomandate pentru a evalua intrea!a stare de sanatate sau pentru a identifica problemele cauzate de intoxicatia cu monoxid de carbon. 3u ajutorul unui analizor portabil al respiratiei, se poate masura cantitatea de monoxid de carbon prezenta in aerul expirat. "cest test poate masura nivelele inalte ale !azului, dar nu poate determina nivelele scazute de monoxid de carbon. Intrebarile puse de medic precum si alte investi!atii, sunt necesare pentru a detecta modificarile subtile ale capacitatii de !andire clara a persoanei suspectata de intoxicatie cu monoxid de carbon. "cestea pot fi folosite pentru determinarea tipului de tratament folosit. Masuratori ale nivelului de alcool sau a altor medicamente din san!e, sunt adesea facute in cazurile cand se suspecteaza o incercare de sinucidere sau o intoxicatie accidentala cu monoxid de carbon. ,ehnicile ima!istice, ca de exemplu rezonanta ma!netica nucleara (0M<) si tomo!rafia cu emisie de pozitroni, pot fi uneori folosite pentru a evalua afectarea creierului. Depi#tarea precoce a into'icatiei cu mono'id de car(on <u exista un test screenin! de rutina pentru depistarea intoxicatiei cu monoxid de carbon. In cazul suspectarii intoxicatiei cu monoxid de carbon se vor face analize suplimentare.

In lunile de iarna, intoxicatia cu monoxid de carbon poate fi suspectata la persoanele ce se prezinta la camera de !arda cu simptome severe, dureri de cap, !reata si ameteala. Informatiile despre locuinta persoanei, a locului de munca si despre afectarea membrilor din familie in urma expunerii sau a cole!ilor, determina medicul indirect sa recomande un test pentru monoxidul de carbon. ,ratament -copul tratamentului in intoxicarea cu monoxid de carbon este de a inlatura monoxidul de carbon de la nivelul hemo!lobinei san!vine si de a determina un nivel normal al oxi!enului in san!e. ,ratamentul imediat in intoxicatia cu monoxid de carbon, este de a inlatura persoana din mediul in care monoxidul de carbon este prezent. In cazul in care se cunoaste sau se suspecteaza intoxicatia cu monoxid de carbon se iau urmatoarele masuri6 - parasirea cladirii sau a masinii unde monoxidul de carbon este prezent - persoana trebuie sa stea linistita (in acest mod se va conserva oxi!enul in san!e, care este deja in cantitati mici, deoarece monoxidul de carbon l-a inlocuit partial) - in spital se recomanda oxi!enoterapia6 cel mai frecvent tip de oxi!enoterapie este terapia cu oxi!en 199=, aceasta implicand administrarea oxi!enului prin intermediul unei masti etanse - in cazul intoxicatiei severe cu monoxid de carbon, cand nu se poate realiza o respiratie fiziolo!ica se recomanda intubarea si respiratia artificiala a persoanei respective - in unele cazuri se recomanda terapia cu oxi!en hiperbar, in care persoana respectiva este asezata intro camera unde exista presiune crescuta a aerului (camera hiperbara) pentru a inlatura mai rapid monoxidul de carbon. In momentul tratarii intoxicatiei cu monoxid de carbon se iau in considerare prezenta anumitor factori. "nalizele recomandate determina cantitatea monoxidului de carbon din san!e. ,inerii, copiii mici, persoanele invarsta sau persoanele cu afectiuni cardiace, sunt mult mai afectati de prezenta monoxidului de carbon in san!e. .e obicei, tratamentul include oxi!enoterapie pentru tratarea simptomelor severe si scaderea cat mai rapida a nivelului de monoxid de carbon din san!e. .aca tratamentul este prompt, majoritatea persoanelor isi revin din intoxicatia de monoxid de carbon. .aca nu este tratata, intoxicatia severa cu monoxid de carbon determina lezarea inimii sau a creierului sau chiar moartea. 3hiar dupa tratament, daca o persoana supravietuieste dupa o intoxicatie severa cu monoxid de carbon, aceasta poate ramane cu o pierdere permanenta de memorie sau lezarea creierului. ricum, cele mai multe persoane aflate intr-o stare !rava sau care mor in urma intoxicatiei cu monoxid de carbon, nu au primit niciodata tratament. :ste extrem de important ca persoanele sa fie atentionate in privinta semnelor de intoxicatie si in initierea imediata a tratamentului in cazul intoxicatiei cu monoxid de carbon. De retinut& xi!enoterapia nu trebuie intarziata de recoltarea analizelor. .upa tratament, orice modificare a vederii, a miscarilor de coordonare sau de comportament aparuta in saptamanile urmatoare trebuie discutata cu medicul. In cazul unei femei insarcinate, intoxicatia cu monoxid de carbon trebuie tratata chiar daca monoxidul de carbon nu mai este prezent in san!e, deoarece acesta poate fi in san!ele fatului. <u exista tratament medicamentos pentru intoxicatia cu monoxid de carbon. <u exista tratament chirur!ical pentru intoxicatia cu monoxid de carbon. ,ratamentul standard pentru intoxicatia cu monoxid de carbon este oxi!enoterapia. "ceasta isi propune sa aduca nivelul de oxi!en din san!e la valori normale. xi!enoterapia determina inlocuirea monoxidului de carbon cu oxi!en. .oua tipuri de oxi!enoterapie sunt folosite. O'i%enoterapia cu )**+ o'i%en "cest tratament este cele mai frecvent folosit in intoxicatia cu monoxid de carbon. 3u ajutorul acestei terapii respiratia se realizeaza prin intermediul unei masti sau in unele cazuri, se foloseste ventilatia mecanica asistata (un tub introdus prin trahee). xi!enoterapia determina scaderea concentratiei de monoxid de carbon din san!e. .e obicei nu sunt riscuri dupa oxi!enoterapia folosita o scurta perioada

de timp. 3u toate acestea, persoanele care aubronhopneumopatie cronica obstructiva (>P 3) pot avea probleme cu respiratia daca primesc prea mult oxi!en. Terapia cu o'i%en ,iper(ar "ceasta presupune inchiderea persoanei intoxicate cu monoxid de carbon intr-o camera de presiune, in timp ce oxi!enul pur este pompat cu presiune. "ceasta reduce rapid nivelul de monoxid de carbon din san!e si restabileste capacitatea de transport a oxi!enului. 3amera hiperbara furnizeaza oxi!en cu o presiune inalta. "cest tratament este folosit in cazurile moderate sau severe de intoxicatie, deoarece actioneaza mai rapid decat oxi!enoterapia cu oxi!en 199=. 5n studiu recent a aratat ca trei tratamente cu oxi!en hiperbar pe parcursul a '4 de ore, reduc riscul de aparitie a problemelor co!nitive (de cunoastere), ca de exemplu pierderea memoriei, atentiei sau concentrarii. .ecizia de a folosi terapia cu oxi!en hiperbar, este luata in functie de caz, depinde de persoana si de severitatea intoxicatiei cu monoxid de carbon. :ste folosita cel mai adesea pentru tratarea cazurilor severe de intoxicatie cu monoxid de carbon, la persoanele care sunt sau au fost inconstiente datorita intoxicatiei, persoanele care au simptome severe, ca de exemplu confuzia, femeile insarcinate care au fost expuse o perioada importanta de timp la monoxid de carbon. In prezent, cercetatorii sunt pe cale de a dovedi ca folosirea ambelor !aze ca oxi!enul si dioxidul de carbon impreuna, pot reduce nivelul de monoxid de carbon din or!anism. "cest tratament potential nou, este numit hiperventilare cu !aze normale. In multe spitale nu exista spatiu pentru camera hiperbara iar terapia cu oxi!en si dioxid de carbon poate fi mult mai accesibila si mai eficienta ca terapie in intoxicatia cu monoxid de carbon. De retinut& ,ratamentul intoxicatiei cu monoxid de carbon trebuie inceput cat mai repede si nu trebuie intarziat de recoltarea analizelor. ,erapia cu oxi!en hiperbar necesita echipament special si nu poate fi intotdeauna disponibila in teritoriul respectiv. 3u toate acestea in cazurile severe de intoxicatie cu monoxid de carbon poate determina reducerea riscului de a dezvolta complicatii pe termen lun!. Persoanele din departamentul de ur!enta care sunt solicitate, cunosc existenta unei camere hiperbare in teritoriul respectiv. <u se recomanda tratarea simptomelor la domiciliu atunci cand se suspecteaza intoxicatia cu monoxid de carbon. Profilaxie "ur#ele de incalzire -ursele de incalzire, semineele si dispozitivelor de aerisire trebuie verificate anual. ,oate sursele, aparatele de incalzire trebuie sa functioneze si sa detina dispozitive de aerisire pentru a indeparta !azele acumulate in spatiile inchise. -ursele de incalzire, semineele si dispozitivele de aerisire trebuie verificate daca au funin!ine, ru!ina, murdarie, un blocaj sau eroziuni. <u se foloseste petrol sau propan pentru functionarea sistemelor de incalzire in spatii inchise, ca de exemplu in rulotele de vacanta, in trailere sau in corturi. <u se folosesc cuptoarele din bucatarie pentru a incalzi locuinta, in special cuptoarele cu !az. <u se inchide locul unde se ard lemne sau hartie, inainte ca focul sa fie stins complet. -azele de e#apament ale ma#inii <u se recomanda stationarea intr-o masina parcata, cu !eamurile inchise si cu motorul pornit. <u se recomanda stationarea intr-o incapere inchisa sau aproape inchisa ca de exemplu in !araj, cu motorul pornit chiar daca usile !arajului sunt deschise. <u se recomanda calatoria in portba!ajul unei masini alimentata cu benzina. -atitul <u se recomanda folosirea carbunelui pentru !ratar sau folosirea !ratarului in interiorul rulotelor, masinilor de campat, trailere sau corturi. Alte #ur#e de mono'id de car(on <u se recomanda plasarea !eneratoarelor sau masinilor de presiune lan!a !eamurile sau usile locuintei. <u se recomanda fumatul sau prezenta lan!a o persoana care fumeaza, intr-o camera prost ventilata.

In ?&ectia de prim ajutor$ de astazi vom invata doua dintre cele mai importante tehnici de salvare a vietii in situatii !rave. %orbim despre ventilatia artificiala si masajul cardiac, mai precis resuscitarea cardio-pulmonara. "ceste proceduri efectuate corect si rapid, chiar de catre persoane care nu au pre!atire medicala, pot salva viata unui pacient aflat in stop cardiorespirator. Primul !est cand !asiti o persoana inconstienta este sa sunati la 11' si sa anuntati situatia de ur!enta. -olicitati ajutorul echipei medicale calificate, apoi evaluati respiratia si pulsul victimei. Pentru asta, urmam apoi cei + pasi pe care i-am invatat in episoadele anterioare. Primul este eliberarea cailor aeriene prin hiperextensia capului si ridicarea barbiei. <e asezam lateral, apoi cu o mana plasata pe frunte impin!em capul victimei pe spate, cat se poate de mult, si cu doua de!ete de la mana cealalta ii ridicam barbia. .upa ce am eliberat caile aeriene verificam daca persoana respira sau nu. <e aplecam asupra victimei cu fata catre piept si ascultam la nivelul !urii z!omotele respiratorii. In acelasi timp, simtim daca exista schimburi de aer6 apropiem obrazul de nasul si !ura victimei si observam miscarile pieptului. Pentru a decide daca victima respira sau nu trebuie sa "-35&,"M, -IM,IM -I %:.:M in acelasi timp, pret de minimum 5-19 secunde. 3um decidem, asadar, daca pacientul se afla sau nu in stop cardio-respirator@

Pacientul se afla in stop respirator daca nu se observa distensia cutiei toracice, nu se aude z!omotul produs de trecerea curentului de aer prin caile respiratorii si nici nu se simte suflul produs de respiratie, plus cianoza te!umentelor, mai ales in jurul buzelor. "bsenta respiratiei impune masuri rapide de resuscitare. 3um procedam pentru pentru a face o respiratie artificiala corecta@ In!enuncheati lan!a pacient. 3u capul victimei in hiperextensie, mentineti !ura usor intredeschisa cu o mana, in timp ce cu cealalta sustineti fruntea si pensati nasul. Inspirati profund aer, asezati etans !ura pe !ura victimei si insuflati aer timp de '-+ secunde. In acelasi timp se verifica daca toracele se ridica atunci cand noi insuflam.

7iecare respiratie trebuie sa fie suficient de puternica, astfel incat toracele sa se ridice. "r trebui sa facem o ventilatie la fiecare 4-5 secunde. ,ineti capul victimei in hiperextensie cu barbia ridicata, indepartati !ura de la !ura pacientului si lasati toracele sa revina. %olumul de aer pe care il insuflam este mai important decat ritmul in care il administram. 3ea de-a treia componenta a resuscitarii este masajul cardiac. "cesta se incepe o data cu respiratia artificiala, in raport de '615, adica ' respiratii !ura la !ura, urmate de 15 compresii toracice. -a vedem cu se face un masaj cardiac corect. 3el mai important este sa !asim punctul pe care vom efectua compresiile toracice. %ictima trebuie asezata pe spate pe un plan dur. .aca sta pe un plan moale, !en pat, nu se pot efectua compresiuni toracice eficiente. -e localizeaza punctul de compresie situat in partea inferioara a sternului. .e!etul inelar mer!e de-a lun!ul rebordului costal pana la apendicele xifoid, locul de intalnire a coastelor. &a acest nivel, lan!a acest de!et se aseaza alte doua de!ete, respectiv de!etul mijlociu si cel aratator. .upa aceasta, asezam podul palmei celeilalte maini, tan!ent la cele doua de!ete plasate pe piept. "ceasta este locul in care trebuie facute compresiunile toracice.

"sezam cealalta mana peste cea situata pe stern, fara ca de!etele sa se sprijine pe torace.

3u coatele Antinse si bratele perpendicular pe stern, se fac compresiunile, astfel incat sa infundam sternul cu o adancime de aproximativ 4-5 cm. &inia umerilor trebuie sa fie paralela cu linia lon!itudinala a pacientului. 7recventa compresiunilor externe trebuie sa fie de 199Bmin.

Pentru a efectua manevra corect si a economisi ener!ie, in!enunchiati aproape de pacient si aplecati-va inainte, cu mainile deasupra pacientului, tineti spatele drept si coatele intinse, astfel incat la aplicarea fortei sa folositi si !reutatea corpului, nu numai musculature bratelor. .upa +9 de compresiuni, efectuati ' ventilatii artificiale,apoi reluati compresiunile. 0esuscitarea cardio pulmunora continua pana la aparitiei respiratiei sau pana la venirea echipajului medical.

Tutunul. alcoolul /i dro%urile. $actori noci0i a#upra #t1rii de #1n1tate /i de%rad1rii umane
,utunul, alcoolul Ci dro!urile aduc !rave prejudicii pe plan social, familiei, profesiei, unor Antre!i !eneraDii robite tentaDiei de a fi #la zi?, de a fi #la modE?/ moda aceasta care nu uitE niciodatE sE-Ci cearE tributul de la adepDii ei. .espre pericolul acestor dro!uri, medicina de azi, mai mult decFt ieri, tra!e semnalul de alarmE, cFnd, rFnd pe rFnd, ne demonstreazE experimental, separat pentru fiecare dro! sau laolaltE, Antr-o potenDare reciprocE, efectele nocive, ca factori de risc sau factori favorizanDi, asupra stErii de boalE Ci efectele a!ravante, An !eneral, printr-un consum abuziv/ aceste efecte se manifestE deopotrivE asupra stErii de sEnEtate a individului, subminFnd-o An timp, Antr-un mod de cele mai multe ori ireversibil. #Gi!ara este un instrument al morDii, An faDa cEruia neutralitatea nu e posibilE.$ ( .M.-.) Hn +9 de ani, fumFnd '9 de Di!Eri pe zi, plEmFnii filtreazE 119 I! de tutun conDinFnd 1599 ! nicotinE/ doza mortalE de nicotinE pentru un om este de 9,1 ! per oral, adicE echivalentul a '9 de Di!Eri. Prin arderea tutunului, pEtrunde An or!anism 49J nicotinE prin fumul inspirat. 3u fiecare Di!arE trec An cEile respiratorii +-4 m! nicotinE, din care K9J sunt resorbite An plEmFni. .ar acDiunea tutunului nu se opreCte direct la nivelul plEmFnilor/ cEile respiratorii superioare sunt a!resionate permanent la fumEtori. IritaDia mucoasei naso-farin!iene Ci a arborelui bronCic apare An urma acDiunii caustice a nicotinei Ci substanDelor !udronoase Ci fenolice. :xistE chiar un #sindrom respirator al fumEtorului$ ce se manifestE prin tuse, expectoraDie, dispnee, constricDie farin!ianE Ci dureri toracice va!i, pe fondul unei scEzute ventilaDii pulmonare. altE cate!orie de boli unde acDioneazE fumatul sunt arteritele sau insuficienDele vasculare periferice, favorizFnd apariDia lor sau a!ravFndu-le odatE apErute. ,utunul provoacE la nivelul arterelor aCa-zisele ischemii an!iospastice, care uneori duc prin mortificarea Desuturilor, insuficient sau deloc vascularizate, la amputaDia membrelor inferioare. 7umatul, asociat consumului de alcool Ci cafea, elibereazE catecolaminele, substanDe rEspunzEtoare de tahicardii, hipertensiuni arteriale Ci creCterea debitului cardiac. :fectele nocive ale tutunului asupra aparatului di!estiv sunt multiple. Hn ce priveCte secreDia !astricE, la fumEtori, aceasta este crescutE, hiperaciditatea fiind !EsitE An toate cazurile de !astritE, ulcer !astric sau duodenal. &a nivelul aparatului uro!enital, tutunul ACi lasE amprenta Ci astfel cancerul de vezicE urinarE este de trei ori mai frecvent la fumEtori An comparaDie cu nefumEtorii. :fectul ne!ativ al fumatului se manifestE Ci asupra musculaturii din or!anism. &a fumEtori, forDa muscularE diminuE crescFnd oboseala muCchiului cu K-+'J An raport cu numErul de Di!Eri fumate. 7umatul An timpul !estaDiei Ci Anaintea ei duce la scEderea curbei ponderale cu 159-'49 !rame, prin AntFrzierea creCterii fEtului Ci nu prin scurtarea perioadei de !estaDie. 3opiii nEscuDi din mame fumEtoare

sunt mai sensibili la bronCite Ci pneumopatii An primii ' ani de viaDE, iar dezvoltarea psihicE a acestora va fi deficitarE la vFrsta preCcolarE. 3Eldura fumului de Di!arE produce o vasodilataDie a vaselor superficiale ale feDei ce provoacE prurit Ci nervozitate. PErul ACi pierde sub acDiunea fumului strElucirea naturalE/ dinDii se An!Elbenesc, iar !in!iile sunt predispuse la infecDii. chii sunt iritaDi, iar conjunctivele, a!resionate de acizii din fumul de Di!arE sunt injectate. #"lcoolul dE Ancredere laCului, elibereazE amintirea de !Fnduri ne!re, provoacE veselie Ci te face sE uiDi necazurile.$ (;oraDiu) :fectele alcoolului, ca produs de consum periodic sau permanent, se reflectE ne!ativ prin aceea cE duce pFnE la deza!re!area personalitEDii individului, dublatE de atin!erea funcDionalE Ci or!anicE a unor sisteme sau aparate ale corpului omenesc. "lcoolul atacE domeniile intelectual-afectiv Ci instinctual, perturbFnd mecanismele intrinseci ale acestora. .eCi alcoolicul ACi dE seama, An unele momente de luciditate, cE este victima unei obiCnuinDe rele, An urma cEreia este a!resionat, el an!ajeazE bEtElia An cealaltE parte a terenului, An aceea unde AncearcE sE motiveze consumul. Indiferent de le!itimitatea acestor motivaDii, el bea pentru a compensa * iluzoriu * unele complexe, frustraDii pe fondul unor carenDe ale propriei sale personalitEDi. &a o analizE CtiinDificE, niciunul din pretextele cu care cautE sE justifice consumul nu rezistE. "lcoolicul este un naiv atunci cFnd cautE An bEuturE, pentru laCitatea sa, AndrEznealE, pentru timiditatea sa, Ancrederea An sine, iar Ampotriva fricii Ci conflictului, uitarea. Intoxicatul acut (An beDie) sau cronic (An alcoolism) este un individ superficial, cu un raDionament absurd, lipsit de voinDE Ci simD moral Ci cu tulburEri de caracter, ca6 minciunE, impertinenDE, delir de !randoare etc. Implicarea alcoolului An dezor!anizarea familiei sau abandonul acesteia este frecventE. "lcoolicul este un bolnav psihic ce manifestE o !elozie patolo!icE Ci o a!resivitate nemotivatE, care An ultimE instanDE duce la certuri Ci divorD. "lcoolicul este un exemplu ne!ativ An educaDia copiilor, iar copiii acestuia sunt taraDi or!anic Ci psihic. bservaDiile asupra a 1'9 de copii concepuDi An stare de ebrietate au arEtat cE numai 14 au putut fi consideraDi normali sub aspectul psihosomatic/ ceilalDi, pe parcursul creCterii, s-au dovedit predispuCi la rahitism, tuberculozE, epilepsie Ci boli mintale. "lcoolismul constituie o problemE medico-socialE, An mEsura An care creCte morbiditatea, duce la neAnDele!eri Antre oameni, la invaliditEDi premature, la mari pa!ube economice/ el constituie un factor crimino!en influenDFnd sau chiar determinFnd actele infracDionale. 5n inamic al omului modern este dro!ul. #3onsumul de dro!uri nu este decFt o sinucidere An mai multe etape6 un fel de sinucidere An serial.? (0aLmond 3arter) .acE An trecut, prin noDiunea de dro! se AnDele!ea orice substanDE farmaceuticE de ori!ine ve!etalE, animalE, mineralE sau de sintezE, care se vindea An aCa-numitele #dro!herii? sau #spiDerii?, An prezent, cFnd ne referim la dro!, dro!uri sau la dro!are, avem imediat An ima!ine, vizual sau mental, substanDele nocive, periculoase, care distru! zeci sau sute de mii de vieDi, An special tinere. .obFndite pe cale naturalE sau artificialE, substanDele care #fabricE visuri? sau care #aduc fericirea?, fac an de an mai multe victime decFt armele de distru!ere An masE. <icio statisticE nu poate spune care este numErul exact al consumatorilor de dro!uri, el poate fi decFt estimat. 7enomenul este foarte !reu de controlat. .eCi interzise, dro!urile tind sE pEtrundE tot mai mult pe piaDa mondialE, numErul persoanelor care ACi !Esesc refu!iul injectFndu-Ci #iluzii? este An creCtere. -ocietatea condamnE cu vehemenDE pe consumatorii de dro!uri ile!ale, dar manifestE o relativE toleranDE faDE de consumatorii de alcool Ci tutun. Hn realitate AnsE, Ci fumatul Ci consumul frecvent Ci excesiv de alcool pot determina toleranDE Ci dependenDE ducFnd la afecDiuni ale inimii, tractului di!estiv, ficatului, plEmFnilor Ci sistemului nervos central. .ro!urile, precum alcoolul, heroina Ci tranchilizantele consumate re!ulat pot duce la modificarea reacDiilor biochimice normale din or!anism Ci, dacE nu se continuE administrarea dozelor, apar simptomele specifice abstinenDei (tremurEturi, transpiraDii, simptome asemEnEtoare !ripei). Hn plus, din

cauza faptului cE sunt depresoare, ele Ancetinesc reacDiile or!anismului Ci produc o stare de somnolenDE, capacitatea de coordonare a miCcErilor este afectatE, iar persoana poate cEdea Ci se poate accidenta cu uCurinDE. .ro!urile, precum amfetaminele, cocaina, ecstasL sunt stimulente puternice, ducFnd la o descErcare de ener!ie, care poate fi fatalE An cazul celor care au probleme cu tensiunea arterialE. 3onsumatorii de &-. suferE de halucinaDii Ci pot fi extrem de tulburaDi dupE administrare, capabili sE comitE acte periculoase, An special dacE erau anxioCi sau foarte supEraDi Anainte sE ia dro!ul. .in nefericire, tineretul are o slabE capacitate An ierarhizarea valorilor/ interesele Ci aspiraDiile lor nu sunt bine conturate, trEsEturile volitive fiindu-le dominate de labilitate. &ipsa culturii Ci a educaDiei reli!ioase a unei mari cate!orii de tineri fac ca aceCtia sE fie cuprinCi de mirajul teribilismului, al ieCirii din normalitate, din banal, dar nu prin virtuDi, ci prin excese.

Conditiile ce a#i%ura lucrarea normala a #i#temului re#pirator la copii

0eprezinta un capitol important in ceea ce priveste in!rijirea nou nascutului. :xista cateva re!uli care trebuie respectate pentru a oferi nou nascutului conditii optime 6 temperatura in camera copilului mic trebuie mentinuta intre '' - '4M 3. <u lasati sa scada

temperatura in camera copilului sub 11M 3 verificati periodic daca manutele si piciorusele bebelusului sunt calde si normal colorate pentru a putea suprave!hea si noaptea somnul copilului, folositi o lampa de ve!he sistemul de incalzire recomandat este cel care nu usuca aerul si care permite re!larea temperaturii aerului (calorifere cu termostat, sobe de caramida, teracota) umiditatea aerului trebuie mentinuta intre 19 - 15 =. 7olositi dispozitive de masurare a !radului de umiditate. "erul uscat predispune la aparitia afectiunilor respiratorii la copii aerisiti in fiecare zi camera copilului, pentru a mentine aerul curat, sanatos, copilul putand fi dus inalta incapere pe perioada aerisirii evitati plasarea copilului in spatii z!omotoase, cu praf. Inchideti !eamurile daca de afara se audz!omote ce pot perturba somnul copilului, sau daca bate vantul si poate intra praf in camera copilului nu folositi odorizante de camera in camera copilului. :xista riscul aparitiei de afectiuni aler!ice respiratorii nu folositi parfumuri personale puternice inchideti usa la camera copilului cand in casa se !ateste Atentie : 2umatul in ca#a in care locuie#te un nou na#cut cre#te mult ri#cul de MOART "U3ITA a ace#tuia &&

3oli acute ale c1ilor re#piratorii

3oli acute ale c1ilor re#piratorii N boli infecioase caracterizate prin inflamarea mucoasei nasului, larin!elui (larin!itE), traheei (traheita), bronhiilor (bronitE), uneori i a ochilor. 3el mai des se AmbolnEvesc copiii. "!enii pato!eni sAnt adeno-virusurile, virusurile para!ripale, rino-virusurile .. a. -ursa de infecie o constituie omul bolnav. <imerind An cEile respiratorii superioare, virusurile atacE celulele stratului exterior al mucoasei i provoacE inflamarea i descuamarea lor. Hn timpul acestui proces o parte din virusuri pere, eliminAnd substane toxice pentru or!anism. 3elulele descuamate care conin !ermenii bolii se desprind An timpul vorbirii, tusei, strEnutului i AmpreunE cu picEturile de salivE i cu sputa se rEspAndesc An aer, molipsindu-l pe cei din jur. Molipsirea poate avea loc i prin intermediul obiectelor de uz casnic, (veselE, ter!ar, jucErii . a.). >olile adeno-virotice sAnt provocate de adeno-virusuri N a!eni pato!eni rezisteni la aciunea antibioticelor i la temperaturi joase/ adenovirusurile per sub influena razelor ultraviolete, a soluiei de 5= de formalinE sau fenol. Perioada de incubaie dureazE +N14 (An medie 5NO) zile. >oala evolueazE, de re!ulE, treptat, manifestAndu-se, mai AntAi, prin indispoziie, semne de intoxicaie, apoi prin ridicarea temperaturii, !uturai, senzaia de corpi strEini An ochi, lEcrimare, Anroirea pleoapelor/ An unele cazuri survin i dere!lEri ale tractului !astrointestinal. >olnavii, de re!ulE, sAnt izolai i tratai la domiciliu. 3opiii mici de pAnE la un an la care boala poate evolua cu pneumonie adenoviroticE, trebuie internai la spital. >olile para!ripale sAnt provocate de virusurile para!ripale, care Ai pierd viabilitatea la temperatura camerei peste 1N+ zile, dar se pEstreazE la temperatura de 4M3. Perioada de incubaie dureazE 1N1 zile. &a aduli boala evolueazE, de obicei, uor cu febrE de scurtE duratE, !uturai, edem al mucoasei nazofarin!iene i al mucoasei larin!iene. 5neori bolnavul rE!uete, are senzaie de sufocare, strEnutE. &a copii, mai alee la nou-nEscui, afeciunile evolueazE uneori cu complicaii !rave (larin!otranheobronitE difuzE, pneumonie, otitE). Hn asemenea cazuri copiii bolnavi trebuie interPnai la spital. >olile rinovirotice sAnt provocate de rinovirusuri. .upE o perioadE de incubaie de 'N+ zile ele Ancep cu indispoziie, dureri de cap, !uturai cu excreii mucopurulente, tusE. -Ant foarte predispui nou-nEscuii i su!acii. >olile virotice sinciiale ale cEilor respiratorii sAnt provocate de virusuri sinciiale, care per repede la temperatura camerei. -e manifesta prin temperatura de +2N+KM3, apatie, tusE, !uturai/ la copiii de pAnE la 1 an boala se poate complicE adesea cu bronitE, otitE, pneumonie !ravE, de aceea ei trebuie sE fie internai i tratai la spital. Hn scop profilactic se recomandE ca bolnavii care sAnt tratai acasE, sE fie izolai Antr-o camerE aparte sau cel puin printr-un paravan, sE aibE veselE i ter!ar individuale. 3ei ce An!rijesc de bolnavi trebuie sE poarte mEti de tifon, sE facE dereticarea umedE a camerei An care se aflE bolnavul, sE-i schimbe re!ulat lenjeria. 3And i se ridicE temperatura bolnavul trebuie sE stea An pat, sE se AnveleascE bine i sE beie ceai fierbinte cu lEmAie sau zmeurE/ An !eneral, pAnE la AnsEnEtoire bolnavilor li se recomandE sE consume cAt mai mult lichid (cai, compoturi, sucuri . a.). "limentele trebuie sE fie uor asimilabile, bo!ate An proteine (bulioane, pArjoale de carne i de pete, brAnzE de vacE) i vitamine (le!ume i fructe).

Gripa o boala contagioasa si periculoasa

8ripa este o boala acuta, destul de frecventa in sezonul rece al anului. 8ripa este o infectie respiratorie virala care afecteaza caile respiratorii, fiind provocata de peste o suta de tulpini de virusuri !ripale (din serotipurile ", >, 3). -imptomele specifice !ripei sunt destul de diferite de semnele unei banale raceli, precum si de simptomele altor infectii respiratorii. .e obicei, simptomele apar brusc si se dezvolta extrem de rapid. 8ripa este o infectie care se raspandeste pe cale aeriana. ,usea, stranutul sau vorbirea pun in pericol sanatatea celor din jur, mai ales a copiilor, persoanelor slabite si in virsta de peste 19 ani cu sistemul imunitar scazut raspindind aceasta infectie virala. -imtomele principale care trebue sa va puna in !arda6

febra -frisoane(fri!uri) -vaccinarea toamna, -lacrimare -cefalee(dureri de cap) -dureri musculare si de articulatii -dureri de !at -lipsa poftei de mincare -tuse uscata -stranut, scur!eri nazale ,ratamentul naturist -unt recomandate ciaiuri fierbinti din plante medicinal cu proprietati antiinflamatoare, care scadtemperature, impotriva tusei6 -acoperirea nasului si a !urii mai ales in locurile a!lomerate a persoanelor bolnave, - evitarea contactelor apropiate, -izolarea bolnavului la domiciliu cand esti bolnav, -spalarea mainilor, - masca -oboseala, somnolenta Profilaxia !ripei6

-ciai cald din floare de tei si de soc (cite 1-' lin!urite la o cana de apa). -e bea cite '-+ cani pe zi, indulcite cu miere de albini.

- 5n decoct utilizat mult in medicina casnica se prepara din + cepe, care se fierb in 199 ml apa, pana scade continutul la jumatate. .upa strecurare se adau!a trei lin!uri miere de albine si o lin!urita tinctura de !entiana, din care se ia cate o lin!ura din ora in ora. -este buna infuzia din frunze de patla!ina6 doua lin!urite la o cana de apa fiarta, din care se consuma doua cani pe zi, cu lin!urita, -sa se odihneasca cat mai mult -sa bea foarte multe lichide -sa-si controleze febra/ -sa utilizeze picaturi nazale pentru a nu avea probleme respiratorii/ -sa ia antitermice (de tip paracetamol, ibuprofen) pentru reducerea febrei si pentru calmarea durerilor. <u exista nici un tratament specific !ripei, pentru ca aceasta infectie este intr-o continua transformare. %irusul responsabil pentru !ripa, din cauza modificarilor permanente, pune in imponsibilitate crearea anticorpilor de catre or!anism. In fiecare an, trebuie sa fie identificata ramura !ripei curente si creat un nou vaccin care sa contracareze efectele virusului. .aca simtomele de mai sus nu se deminuiaza, chemati ur!ent medicul.

In primele '-+ zile se va da bolnavului o alimentatie usoara, cu multe lichide (1,5 * ' litri pe zi) sub forma de ceaiuri, supe calde, sucuri de le!ume (morcov, sfecla rosie, varza rosie, tomate) si sucuri de fructe (lamai, portocale, !rapefruit, mere). ,reptat, se introduc in hrana zilnica lapte cald, iaurt, frunze proaspete de marar mestecate permanent si cruditati (salata verde, broccoli, varza, sfecla rosie, morcov, castraveti, tomate, patrunjel, ceapa, ridichi, hrean, '-+ catei de usturoi in!hititi intre mese). -e mai adau!a rasol din carne de vita, paste fainoase, compoturi indulcite cu miere de albine si fructe zemoase (caise, mere)

. combinatie savuroasa se poate obtine amestecand sucul de la '99 ! lamai cu miere de albine si scortisoara. .in tratamentele locale sunt indicate bai la picioare(atunci cind nu este temperatura inalta). &a copiii mici cu febra mare se fac impachetari cu otet de mere si apa.

Tuberculoz
D 2INI4I ,uberculoza este cauzatE de bacterii aparDinFnd complexului #$cobacterium tuberculosis. >oala afecteazE de obicei plEmFnii, deCi An pFnE la o treime din cazuri sunt implicate alte or!ane. .acE este tratatE adecvat, tuberculoza cauzatE de tulpini chimiosensibile este curabilE An toate cazurile. .acE nu este tratatE, boala poate fi fatalE An decurs de 5 ani An mai mult de jumEtate din cazuri. ,ransmiterea are loc de obicei pe cale aero!enE, prin rEspFndirea particulelor infectante produse de cEtre pacienDii cu tuberculozE pulmonarE conta!ioasE. I"TORIC 7aptul cE tuberculoza este una dintre cele mai vechi boli ce au afectat umanitatea, a fost demonstrat prin identificarea tuberculozei vertebrale la mumiile e!iptene. 8recii denumeau aceastE boalE phthisls(#consumareQ), subliniind aspectul dramatic de emaciere !eneralE, asociat cazurilor cronice netratate. In timpul revoluDiei industriale Ci An perioada de urbanizare corespunzEtoare din secolele al Captesprezecelea Ci al optsprezecelea, tuberculoza a devenit o problemE de proporDii epidemice An :uropa, cauzFnd cel puDin '9= din totalul deceselor din "n!lia si Gara 8alilor An 1159. Pe 3oasta de :st a -tatelor 5nite, rata mortalitEDii anuale prin tuberculozE la Anceputul secolului al nouEsprezecelea a fost de 499 la 199.999 locuitori. :tiolo!ia infecDioasE a tuberculozei a fost controversatE pFnE la descoperirea bacilului tuberculozei, de cEtre 0obert Roch, An 122'. ImbunEtEDirea condiDiilor socioeconomice Ci izolarea pacienDilor conta!ioCi An sanatorii a avut un impact favorabil asupra epidemiolo!iei tuberculozei An prima jumEtate a secolului al douEzecilea. 0ata mortalitEDii An :uropa si -tatele 5nite a Anceput sE scadE cu cFteva decenii Anainte de introducereamedicamentelor antituberculoase, la mijlocul secolului. De la in$ec5ie la (oal1 -pre deosebire de riscul de dobFndire a infecDiei cu #. tuberculosis, riscul de dezvoltare a bolii dupE infectare depinde mult de factori endo!eni, cum ar fi susceptibilitate nativE individualE la boalE Ci nivelul de eficienDE al imunitEDii mediate celular. >oala manifestE clinic apErutE imediat dupE infectare este clasificatE ca tuberculo%& primar& Ci este frecventE la copiii cu vFrsta de pFnE la 4 ani. .eCi aceastE formE este frecvent severE Ci diseminatE, de obicei nu este transmisibilE. 3Fnd infecDia este dobFnditE la o vFrstE mai mare, existE o CansE mai crescutE ca sistemul imun sE o limiteze, cel puDin temporar. &a majoritatea indivizilor infectaDi care vor dezvolta An final tuberculozE, acest lucru este valabil An primul an, sau doi ani dupE infecDie. ,otuCi bacilii dormanDi pot persista mai mulDi ani Anainte de a fi reactivaDi pentru a produce tuberculo%a secundar&, care este frecvent conta!ioasE. 8lobal, se estimeazE cE aproximativ 19= dintre persoanele infectate vor dezvolta An cele din urmE tuberculozE activE. 'einfec(ia unui individ infectat anterior, care este probabil frecventE An zone cu o ratE crescutE a transmiterii tuberculozei, poate favoriza de asemenea dezvoltarea bolii. "naliza fra!mentelor de restricDie Srestriction fra!ment len!ht polLmorphism (07&P)T este o metodE de studiu prin care pot fi confirmate rezultatele investi!aDiilor epidemiolo!ice standard. 07&P furnizeazE un model unic si stabil, specific pentru o tulpinE, al benzilor de acizii nucleici, de dimensiuni variabile, dupE di!estie cu enzime de restricDie (o #amprentEQ). "naliza Ci compararea amprentelor obDinute de la tulpini variate de #. tuberculosis a su!erat faptul cE

pFnE la o treime din cazurile de tuberculozE din -tatele 5nite din comunitEDile urbane sunt determinate mai curFnd de o transmitere recentE, decFt de reactivarea unei infecDii latente. .upE cum s-a su!erat mai sus, vFrsta este un factor determinant important al riscului de dezvoltare a bolii dupE infectare. Printre persoanele infectate, incidenDa tuberculoasE este cea mai AnaltE la sfFrCitul adolescenDei Ci la adultul tFnEr, motivele fiind neclare. IncidenDa bolii la femei are un vFrf Antre '5 Ci +4 de ani. &a aceastE !rupE de vFrstE, incidenDa la femei este de obicei mai mare decFt cea de la bErbaDi, pe cFnd la vFrste mai Anaintate, situaDia se inverseazE. 0iscul poate creCte la vFrstnici, probabil datoritE scEderii imunitEDii. varietate de boli favorizeazE dezvoltarea tuberculozei active. 3el mai puternic factor de risc pentru dezvoltarea tuberculozei la indivizii infectaDi este An mod evident, coinfecDia cu ;I%, ce inhibE imunitatea celularE. 0iscul de transformare a infecDiei latente cu #. tuberculosis An boalE activE este corelat direct cu !radul de imunodepresie al pacientului, Antr-un studiu recent efectuat la persoane infectate cu ;I% Ci test la PP. pozitiv, riscul a variat de la ',1 la 1+,+ cazuri la 199 de persoane anual si a depins de numErul de leucocite 3.4U. 0iscul de dezvoltare a tuberculozei este de cFteva ori mai mare la persoanele infectate cu ;I% faDE de persoanele neinfectate cu ;I%. "lte afecDiuni cunoscute a creCte riscul de apariDie al tuberculozei active la persoanele infectate cu bacili tuberculoCi includ6 silicoza, limfoamele, leucemiile si alte neoplasme, hemofilia, insuficienDa renalE cronicE Ci hemodializa, diabetul zaharat insulino-dependent, tratamentul imunosupresor si situaDii asociate cu malnutriDia, cum sunt !astrectomia Ci bLpass-ul jejunoileal. Mai mult, prezenDa unor leziuni tuberculoase fibrotice, vechi, auto vindecate, constituie un risc important de boalE activE. 6O!U4IA NATURA!7 A 3O!II -tudiile efectuate An diferite DEri Anainte de apariDia chimioterapiei au arEtat cu claritate cE tuberculoza netratatE este frecvent fatalE. "proximativ o treime dintre pacienDi au murit An decurs de l an dupE dia!nosticare si o jumEtate An decurs de 5 ani. Mortalitatea la 5 ani printre cazurile cu frotiu din sputE pozitiv a fost de 15=. .intre supravieDuitorii la 5 ani, aproximativ 19= au prezentat o remisiune spontanE, iar restul au continuat sE elimine bacili tuberculoCi. Introducerea chimioterapiei eficiente a afectat remarcabil evoluDia naturalE a tuberculozei. 3u un tratament adecvat, pacienDii au Canse mari de vindecare. ,otuCi, utilizarea improprie a medicamentelor antituberculoase, deCi duce la scEderea mortalitEDii, mai poate determina apariDia unui numEr mare de cazuri cronice conta!ioase, frecvent cu bacili chimiorezistenDi. PATO- N Z7 8I IMUNITAT InteracDiunea M. tuberculosis cu !azda umanE Ancepe atunci cFnd sunt inhalate particulele infectante ce conDin microor!anisme provenite de la pacientul conta!ios, An timp ce majoritatea bacililor inhalaDi sunt reDinuDi An cEile aeriene superioare Ci sunt expulzaDi de cEtre celulele ciliate ale mucoasei, o parte din ei (de obicei mai puDin de 19=) ajun! An alveole. &a acest nivel, macrofa!ele alveolare activate nespecific fa!ociteazE bacilii. :chilibrul Antre activitatea bactericidE a macrofa!ului Ci virulenDa bacilului este corelat probabil cu existenDa peretelui celular bacterian bo!at An lipide Ci a capsulei sale

!licolipidice, care conferE rezistenDE la acDiunea complementului Ci a radicalilor liberi ai fa!ocitelor. <umErul de bacili invadanDi este de asemenea important. Mai multe observaDii su!ereazE cE si factorii !enetici joacE un rol cheie An rezistenDa nonimunE AnnEscutE la infecDia cu #. tuberculosis. :xistenDa acestei rezistenDe este su!eratE de cEtre !radele diferite de susceptibilitate la tuberculozE An populaDii diferite. &a Coarece, o alelE denumitE bcg, pare a fi responsabilE pentru rezistenDa la bacilul 3almette-8uerin (>38). Proteina codificatE de cEtre !ena bcg, denumitE <ramp (natural resistance associated macropha!e protein V proteina macrofa!icE asociatE cu rezistenDa naturalE) pare a re!la rezistenDa Ci susceptibilitatea la infecDia cu #. tuberculosis prin intermediul macrofa!elor. :xistenDa unui omolo! al <ramp la om rEmFne a fi investi!atE An continuare. In stadiul iniDial al interacDiunii !azdE-bacterie, fie macrofa!ele !azdei limiteazE multiplicarea bacilarE prin producDia de enzime proteolitice Ci citoIine, fie bacilii Ancep sE se multiplice. .acE bacilii se multiplicE, creCterea lor determinE rapid distru!erea macrofa!ului, care se uzeazE. Monocitele neactivate, atrase din curentul san!uin la locul respectiv de cEtre factori chemotactici diverCi, fa!ociteazE bacilii eliberaDi din macrofa!ele lizate. "ceste stadii iniDiale ale infecDiei sunt de obicei asimptomatice. &a douE pFnE la patru sEptEmFni de la infecDie se dezvoltE douE reacDii suplimentare ale !azdei la acDiunea M. tuberculosis) o reacDie de distru!ere tisularE Ci o reacDie de activare a macrofa!elor. 'eac(ia de distrugere tisular& este rezultatul unei reacDii de hipersensibilitate de tip AntFrziat (.,; -delaLed-tLpe hLpersensitivitL) la diferite anti!ene bacilare, care distru!e macrofa!ele neactivate ce conDin bacili An diviziune. 'eac(ia de activare a macrofagelor este un fenomen mediat celular, ce determinE activarea macrofa!elor capabile sE distru!E Ci sE fa!ociteze bacilii tuberculoCi. .eCi ambele reacDii pot inhiba creCterea micobacteriilor, existE un echilibru Antre ele, ce determinE forma de tuberculozE ce se va instala ulterior. datE cu dezvoltarea imunitEDii specifice Ci acumularea unui numEr mare de macrofa!e activate la sediul leziunii primare, iau naCtere leziuni !ranulomatoase (tuberculii!. "ceste leziuni sunt alcEtuite din limfocite Ci macrofa!e activate, ca de exemplu celulele epiteloide Ci celulele !i!ante. IniDial, reacDia de distru!ere tisularE instalatE recent este sin!urul eveniment capabil de a limita creCterea micobacteriilor An interiorul macrofa!elor. "ceastE reacDie, mediatE de produCi bacterieni variaDi, nu numai cE distru!e macrofa!ele, dar mai produce Ci necroza solidE precoce An centrul tuberculului. .eCi #. tuberculosis poate supravieDui, creCterea sa este inhibatE An acest mediu necrotic de cEtre presiunea parDialE scEzutE a oxi!enului, p;-ul scEzut Ci alDi factori, An acest moment, unele leziuni se pot vindeca prin fibrozE Ci calcificare, pe cFnd altele vor suferi o evoluDie ulterioarE. Imunitatea mediatE celular are un rol critic An acest stadiu precoce. &a majoritatea indivizilor infectaDi, macrofa!ele locale sunt activate atunci cFnd anti!enele bacilare procesate de cEtre macrofa!e stimuleazE eliberarea de cEtre limfocitele , a interferonului (I7< ) Ci a altor limfoIine. "ceste celule se a!lomereazE An jurul centrului leziunii Ci neutralizeazE eficient bacilii tuberculoCi fErE a cauza distracDie tisularE ulterioarE,

An partea centralE a leziunii, materialul necrotic capEtE un aspect de brFnzE moale (necrozE cazeoasE). 3hiar atunci cFnd are loc vindecarea leziunii, pot rEmFne bacili viabili dormanDi An interiorul macrofa!elor sau An materialul necrotic, timp de mai mulDi ani sau pentru toatE durata vieDii pacientului. "ceste leziuni #vindecateQ din parenchimul pulmonar Ci din !an!lionii limfatici hilari se pot calcifica mai tFrziu (complexul 'an*e!. Intr-o minoritate de cazuri, reacDia de activare a macrofa!elor este slabE Ci creCterea micobacteriilor poate fi inhibatE doar prin intensificarea reacDiilor de hipersensibilitate AntFrziatE, ceea ce conduce la distru!ere tisularE. &eziunea tinde sE se extindE An continuare, iar Desuturile AnconjurEtoare sunt lezate pro!resiv, An centrul leziunii materialul cazeos se lichefiazE. PereDii bronCici, precum si vasele san!uine, sunt invadaDi Ci distruCi, formFndu-se caverne. Materialul cazeos lichefiat, ce conDine un numEr mare de bacili, este drenat prin bronhii. >acilii tuberculoCi se pot multiplica acum An mod optim An pereDii cavernelor Ci pot disemina An cEile aeriene Ci An mediulAnconjurEtor prin intermediul sputei expectorate. In stadiile precoce ale infecDiei, bacilii sunt transportaDi de obicei de cEtre macrofa!e spre !an!lionii limfatici re!ionali, de la care vor disemina extensiv spre multe or!ane Ci Desuturi. &eziunile rezultate pot suferi aceeaCi evoluDie ca cea a leziunilor pulmonare, deCi majoritatea lor tind sE se vindece. &a copiii mici cu o imunitate naturalE slab dezvoltatE, diseminarea hematolo!icE poate conduce la tuberculozE miliarE sau menin!itE tuberculoasE, cu evoluDie fatalE. Imunitatea mediatE celular conferE o protecDie parDialE Ampotriva #. tuberculosis, pe cFnd imunitatea umoralE nu are un rol definit An protecDie. .ouE tipuri de celule sunt esenDiale6 macrofa!ele, care fa!ociteazE direct bacilii tuberculoCi si limfocitele ,, care induc protecDie prin producDia de limfoIine. .upE infectarea cu #. tuberculosis, macrofa!ele alveolare secretE mai multe citoIine6 interleuIina (I&) l contribuie la apariDia febrei, I&-1 contribuie la hiper!lobulinemie Ci factorul necrozei tumorale (,<7 ) contribuie la distru!erea micobacteriilor, la formarea !ranuloamelor Ci la apariDia unor efecte sistemice ca febra Ci scEderea ponderalE. Macrofa!ele mai au un rol critic An procesarea si prezentarea anti!enelor cEtre limfocitele ,. 0ezultatul constE Antr-o proliferare a limfocitelor 3.4U, ce joacE un rol crucial An apErarea !azdei Ampotriva #. tuberculosis. .efectele calitative Ci cantitative ale limfocitelor , 3.4U explicE incapacitatea persoanelor infectate cu ;I%de a limita proliferarea micobaterianE. &imfocitele 3.4U sunt producEtori importanDi de I7< , al cErui rol An tuberculozE este probabil de a stimula macrofa!ele sE producE ,<7 Ci 1,'5-dihidroxivitamina . - ambele substanDe fiind inhibitori eficienDi ai micobacteriilor. .upE stimularea de cEtre I7< Ci ,<7 , macrofa!ele pot elibera oxid nitric, care este esenDial pentru activitatea lor bactericidE. .intre limfocitele 3.4U, douE subpopulaDii limfocitare ,hl Ci ,h', produc citoIine diferite, a cEror interacDiune poate determina rEspunsul !azdei la micobacterii. 3elulele !amma-delta par de asemenea sE participe la rEspunsul !azdei la infecDie. #. tuberculosis posedE anti!ene proteice variate. 5nele sunt prezente An citoplasmE Ci peretele celular, iar altele sunt secretate. 7aptul cE acestea din urmE sunt mai importante An declanCarea unui rEspuns al limfocitelor ,, este su!erat de cEtre experimente ce

demonstreazE apariDia imunitEDii de protecDie la animale doar dupE imunizare cu micobacterii vii, ce secretE proteine. Printre anti!enele cu un rol protector potenDial se numErE moleculele de +9 Ci +'-I.a, ale complexului >3825, ce pot media adeziunea Ci invazia bacililor si anti!enul de 19-I.a (>38-a) ce stimuleazE proliferarea limfocitelor. Proteina din ascensiunile febrile, de 15-I.a, consideratE iniDial a avea un rol important An imunitate, este recunoscutE An prezent ca fiind un anti!en slab. -imultan cu apariDia imunitEDii se dezvoltE Ci hipersensibilitatea de tip AntFrziat la #. tuberculosis. "cest tip patolo!ic de reactivitate a !azdei este evidenDiat de cEtre testul cutanat la PP., care este An mod curent sin!urul test ce detecteazE cu fidelitate infecDia cu #. tuberculosis la persoanele asimptomatice. Mecanismele celulare responsabile de reactivitatea la PP. sunt le!ate An principal de prezenDa limfocitelor 3.4U sensibilizate anterior, ce sunt atrase la locul An care s-a efectuat testul cutanat, An acest loc, ele prolifereazE Ci produc citoIine. In 12K1, 0obert Roch a descoperit componentele #. tuberculosis Antr-un mediu de culturE lichid, concentrat. .enumit ulterior #old tuberculinQ ( ,), acest material a fost iniDial considerat a fi util An tratamentul tuberculozei (deCi aceastE idee a fost dezaprobatE mai tFrziu). " devenit An scurt timp evident cE , era capabil sE producE o reacDie cutanatE atunci cFnd era injectat subcutanat la pacienDii cu tuberculozE, An 1K+', -eibert Ci MundaL au purificat acest produs prin precipitare cu sulfat de amoniu. 0ezultatul a constat An obDinerea unei fracDiuni proteice active cunoscute ca derivatul proteic purificat-tuberculinE. ,otuCi, complexitatea Ci diversitatea constituenDilor PP. au fEcut standardizarea sa dificilE. PP.--, obDinutE de cEtre -eibert Ci 8lenn An 1K41, a fost aleasE ca standard internaDional. Mai tFrziu, r!anizaDia MondialE a -EnEtEDii Ci 5<I3:7 au sponsorizat producDia pe scarE lar!E a unei Carje de PP., denumite '+",, fEcFnd-o disponibilE pentru uzul !eneral. 3ea mai importantE limitare a PP. este lipsa specificitEDii de specie micobacterianE, proprietate datoratE numErului mare de proteine din acest produs ce sunt conDinute An proporDie mare An diferite specii de micobacterii. In timp ce hipersensibilitatea de tip AntFrziat este asociatE cu imunitatea de protecDie (persoanele PP.-pozitive fiind mai puDin susceptibile la o nouE infecDie cu #. tuberculosis faDE de persoanele PP.-ne!ative), ea nu !aranteazE An nici un caz protecDia Ampotriva reactivErii, An fapt, cazurile !rave de tuberculozE activE sunt frecvent AnsoDite de reacDii cutanate la testul cu PP. intens pozitive. MANI2 "T7RI C!INIC ,uberculoza este clasificatE de obicei An tuberculozE pulmonarE Ci tuberculozE extrapulmonarE. Anainte de descoperirea infecDiei cu ;I%, mai mult de 29= din totalitatea cazurilor de tuberculozE erau limitate la plEmFni. ,otuCi, pFnE la douE treimi dintre pacienDii infectaDi cu ;I% Ci care au tuberculozE pot prezenta atFt boalE pulmonarE, cFt Ci extrapulmonarE sau doar boalE extrapulmonarE. ,uberculoza pulmonarE ,uberculoza pulmonarE poate fi clasificatE An tuberculoza primarE sau postprimarE (secundarE).

Tuberculoza primar ,uberculoza primarE pulmonarE rezultE An urma unei infecDii iniDiale cu bacili tuberculoCi. An zonele cu prevalentE AnaltE a tuberculozei, aceastE formE de boalE se AntFlneCte frecvent la copii Ci este localizatE adeseori An cFmpurile pulmonare mijlocii Ci inferioare. &eziunea ce ia naCtere dupE infecDie este de obicei perifericE Ci se asociazE cu limfadenopatie hilarE sau paratrahealE, ce poate sE nu fie detectatE pe radio!rafia toracicE, An majoritatea cazurilor, leziunea se vindecE spontan Ci poate fi evidenDiatE mai tFrziu sub forma unui mic nodul calcificat (le%iunea -hon!. &a copiii cu defecte imunitare, ca An cazul celor cu malnutritie sau infecDie ;I%, tuberculoza primarE pulmonarE poate pro!resa rapid spre boala manifestE clinic. &eziunea iniDialE creCte An dimensiuni Ci poate evolua An diferite moduri. 0evErsatul pleural, frecvent AntFlnit, se datoreazE pEtrunderii bacilare An spaDiul pleural, de la nivelul unui focar subpleural adiacent, An majoritatea cazurilor revErsatul dispare spontan, deCi, An prezenDa bolii pulmonare severe multibacilare, se poate instala un empiem tuberculos, An cazurile severe, leziunea primarE creCte rapid An dimensiuni, porDiunea sa centralE se necrozeazE si apare cavitaDie acutE (tuberculozE primarE pro!resivE). ,uberculoza la copiii mici este aproape invariabil AnsoDitE de limfadenopatie hilarE sau mediastinalE, datoratE diseminErii bacililor din parenchimul pulmonar prin intermediul vaselor limfatice. 8an!lionii limfatici hipertrofiaDi pot comprima bronhiile cauzFnd obstrucDie Ci An consecinDE o atelectazie se!mentarE sau lobarE. bstrucDia parDialE poate determina apariDia emfizemului obstructiv, putFnd lua naCtere Ci bronCiectazii. .iseminarea hemato!enE, care este frecventE Ci adeseori asimptomaticE, poate induce cele mai severe manifestEri ale infecDiei primare cu #. tuberculosis. >acilii ajun! de la nivelul leziunii pulmonare sau al !an!lionilor limfatici An curentul san!uin Ci disemineazE An diverse or!ane, unde pot produce leziuni !ranulomatoase. .eCi frecvent se obDine vindecarea, subiecDii imunodeprimaDi (de ex., persoane cu infecDii ;I% Ci cei aflaDi An convalescenDE dupE rujeolE) pot dezvolta tuberculozE miliarE Ci B sau menin!itE tuberculoasE. Tuberculoza postprimar 3unoscutE Ci sub denumirile de tuberculozE de tip adult, tuberculozE de reactivare sau tuberculozE secundarE, boala postprimarE rezultE din reactivarea endo!enE a unei infecDii latente Ci este localizatE de obicei An se!mentele apicale Ci posterioare ale lobilor superiori, unde concentraDia AnaltE de oxi!en favorizeazE creCterea micobacteriilor. An plus, mai sunt frecvent afectate Ci se!mentele superioare ale lobilor inferiori. 8radul afectErii parenchimului pulmonar variazE An limite lar!i, de la mici infiltrate la boalE cavitarE extensivE. .upE formarea cavernelor, conDinutul necrotic lichefiat este descErcat An final An cEile respiratorii, determinFnd leziuni satelite An interiorul plEmFnilor, ce pot An schimb sE evolueze spre cavitaDie. "fectarea masivE a se!mentelor sau lobilor pulmonari cu confluarea leziunilor, produce pneumonia tuberculoasE, An timp ce pFnE la o treime dintre pacienDii netrataDi decedeazE prin tuberculozE pulmonarE severE An decurs de cFteva sEptEmFni sau luni dupE debut, alDii suferE un proces de remisiune spontanE sau continuE cu o evoluDie cronicE, pro!resiv debilitantE (#ftizieQ), An aceste circumstanDe, unele leziuni pulmonare devin fibrotice Ci se pot calcifica mai tFrziu, dar cavernele persistE An alte zone ale plEmFnilor. Persoanele cu acest tip de boalE cronicE continuE sE elimine bacili tuberculoCi An

mediul AnconjurEtor. Majoritatea pacienDilor au un rEspuns evident la tratament, cu defervescenDE, diminuarea tusei, creCtere An !reutate Ci o ameliorare a stErii !enerale, An decurs de cFteva sEptEmFni. &a Anceputul evoluDiei bolii, simptomele Ci semnele sunt frecvent nespecifice Ci insidioase, constFnd An principal din febrE, transpiraDii nocturne, scEdere An !reutate, anorexie, alterarea stErii !enerale Ci astenie. ,otuCi, An majoritatea cazurilor apare eventual tuse - iniDial posibil neproductivE Ci apoi asociatE cu producerea de sputE purulentE. -e semnaleazE frecvent prezenDa sputei striate cu sFn!e. ;emoptizia masivE poate surveni ca o consecinDE a erodErii unui vas patent localizat An peretele unei caverne. ,otuCi, hemoptizia se mai poate datora ruperii unui vas dilatat Antr-o cavernE (anevrism 0asmussen) sau formErii unui asper!ilom Antr-o cavernE veche. .urerea toracicE cu caracter pleuritic apare uneori la pacienDi cu leziuni parenchimatoase subpleurale, dar mai poate fi o consecinDE a suprasolicitErii musculare datorate tusei persistente. >oala extensivE poate produce dispnee Ci (ocazional) sindromul detresei respiratorii a adultului ("0.-). -emnele fizice sunt de utilitate restrFnsE An tuberculoza pulmonarE. MulDi pacienDi nu au modificEri detectabile la examenul fizic toracic, pe cFnd alDii prezintE raluri inspiratorii An zonele afectate, ce apar mai ales dupE tuse. cazional, se pot auzi raluri ronflante datorate obstrucDiei bronsice parDiale Ci un suflu amforic clasic, An zonele cu caverne mari. ManifestErile sistemice includ febra (frecvent subfebrilitate cu caracter intermitent) Ci scEderea An !reutate, An unele cazuri, apar paloarea Ci hipocratismul di!ital. ModificErile hematolo!ice cele mai frecvente includ anemia uCoarE si leucocitoza. --a mai descris hiponatremie datoratE sindromului de secreDie inadecvatE ahormonului antidiuretic (-I".;). ,uberculoza extrapulmonarE An ordinea frecvenDei, localizErile extrapulmonare cel mai frecvent afectate de tuberculozE sunt6 !an!lionii limfatici, pleura, tractul uro!enital, oasele Ci articulaDiile, menin!ele Ci peritoneul. ,otuCi, teoretic, pot fi afectate toate sistemele de or!ane. 3a urmare a diseminErii hemato!ene la indivizii infectaDi cu ;I%, tuberculoza extrapulmonarE este AntFlnitE astEzi mai frecvent decFt An trecut. Tuberculoza pleural "fectarea pleuralE este frecventE An tuberculoza primarE Ci se datoreazE pEtrunderii unui numEr mic de bacili An spaDiul pleural. An funcDie de nivelul de reactivitate revErsatul poate fi mic, poate trece neobservat dispErFnd spontan sau poate fi suficient de mare pentru a cauza simptome ca febrE, durere toracicE cu caracter pleuritic Ci dispnee. -emnele fizice sunt cele ale revErsatului pleural6 matitate la percuDie Ci absenDa murmurului vezicular. 0adio!rafia toracicE evidenDiazE revErsatul Ci, An mai puDin de o treime din cazuri, mai indicE Ci prezenDa unei leziuni parenchimatoase. Pentru a stabili natura revErsatului este necesarE efectuarea toracocentezei. &ichidul are culoare !Elbuie Ci uneori este hemora!ie. :ste un exsudat, cu o concentraDie a proteinelor ce depECeCte 59= din concentraDia proteinelor serice, o concentraDie de !lucoza normalE sau scEzutE, un p; An !eneral W O,' Ci leucocite detectabile (599-'.599Bml). In stadiile iniDiale pot predomina polimorfonuclearele neutrofile, prezenDa mononuclearelor fiind o caracteristicE tipicE An stadii mai avansate. 3elulele mezoteliale sunt An !eneral rare sau absente. >""0 sunt arareori identificaDi pe frotiul direct, dar

culturile pot fi pozitive pentru #. tuberculosis An pFnE la o treime din cazuri. PuncDiabiopsie pleuralE este frecvent necesarE pentru dia!nostic Ci relevE prezenDa !ranuloamelor CiBsau furnizeazE o culturE pozitivE An pFnE la O9= din cazuri. "ceastE formE de tuberculozE pleuralE rEspunde favorabil la chimioterapie si se poate rezolva spontan. :mpiemul tuberculos este o complicaDie mai puDin frecventE a tuberculozei pulmonare. :l apare de obicei ca rezultat ai rupturii unei caverne cu eliberarea unui numEr mare de microor!anisme An spaDiul pleural sau printr-o fistulE bronhopleuralE cu punct de pornire de la o leziune pulmonarE. 0adio!rafia toracicE poate indica prezenDa piopneumotoraxului cu nivel hidroaeric. 0evErsatul este purulent, !ros Ci conDine multe limfocite. 7rotiul efectuat din lichidul pleural, rezistent la decolorarea cu acid, este frecvent pozitiv la examenul microscopic, culturile din lichidul pleural fiind de asemenea pozitive. .renajul pleural este necesar de obicei ca adjuvant al chimio-terapiei. :mpiemul tuberculos poate duce la fibrozE pleuralE severE Ci la pneumopatie restrictivE. Tuberculoza cilor respiratorii superioare ,uberculoza cEilor respiratorii superioare este aproape Antotdeauna o complicaDie a tuberculozei pulmonare cavitare avansate Ci poate implica larin!ele, farin!ele Ci epi!lota. -imptomele sunt reprezentate de disfonie Ci disfa!ie, ce se adau!E unei tuse cronice productive. ManifestErile depind de sediul afectErii, iar ulceraDiile pot fi vizualizate prin larin!oscopie. 7rotiul din sputE colorat pentru >""0 este frecvent pozitiv dar An unele cazuri poate fi necesarE efectuarea biopsiei pentru stabilirea dia!nosticului. Xi neoplasmul poate avea manifestEri similare, dar de obicei este indolor. Tuberculoza ganglionar (limfadenita tuberculoas ! 5na dintre cele mai frecvente forme de manifestare ale tuberculozei extrapulmonare (fiind demonstratE An mai mult de '5= din cazuri), tuberculoza !an!lionarE este frecventE mai ales printre pacienDii infectaDi cu ;I%. An -tatele 5nite, Ci femeile Ci copii (mai ales cei necaucazieni) par a avea o susceptibilitate specialE. ,uberculoza !an!lionarE debuteazE cu o tumefiere nedureroasE a !an!lionilor limfatici, cel mai frecvent An re!iunea cervicalE Ci supraclavicularE. 8an!lionii limfatici sunt discret mEriDi la Anceputul bolii, dar se pot inflama Ci pot prezenta un traiect fistulos prin care se dreneazE cazeum. "pariDia simptomelor sistemice este restrFnsE de obicei la pacienDii infectaDi cu ;I%, boala pulmonarE concomitentE putFnd fi prezentE sau absentE. .ia!nosticul este stabilit prin puncDie aspirativE sau biopsie chirur!icalE. >""0 sunt vizualizaDi An pFnE la 59= din cazuri, culturile sunt pozitive An O9 pFnE la 29= din cazuri, iar examenul histolo!ic indicE leziuni !ranulomatoase. &a pacienDii infectaDi cu ;I% nu se evidenDiazE de obicei !ranuloame. .ia!nosticul diferenDial include Ci neoplazii, ca limfoa-mele Ci carcinoamele metastatice. Tuberculoza pericardic (pericardita tuberculoas ! .atoratE pro!resiunii directe a unui focar primar An interiorul pericardului, reactivErii unui focar latent sau rupturii unui !an!lion limfatic adiacent, tuberculoza pericardicE era frecvent o boalE a vFrstnicului, An DErile cu o prevalentE scEzutE a tuberculozei, dar acum apare

frecvent la pacienDii infectaDi cu ;I%. .ebutul poate fi subacut, deCi este posibil si un debut acut cu febrE, durere retrostemalE surdE Ci frecEturE pericardicE. An multe cazuri se poate acumula eventual un revErsat, simptomele cardiovasculare Ci semnele de tamponadE cardiacE putFnd apErea An cele din urmE. 0evErsatul, evidenDiabil pe radio!rafia toracicE, este de naturE exsudativE Ci are un numEr mare de leucocite (predominant mononucleare). 0evErsatul hemora!ie este frecvent. 3ulturile efectuate din lichid relevE prezenDa #. tuberculosis An aproximativ +9= din cazuri, pe cFnd biopsia are rezultate superioare, An lipsa tratamentului, tuberculoza pericardicE este de obicei fatalE. 3hiar tratatE, pot apErea complicaDii ce includ pericardita cronicE constrictivE cu An!roCarea pericardului, fibrozE si uneori calcificare, ce pot fi vizibile pe radio!rafia toracicE. curE scurtE de !lucocorticoizi poate preveni constricDia. Tuberculoza genitourinar ,uberculoza !enitourinarE reprezintE aproximativ 15= din totalitatea cazurilor de tuberculozE extrapulmonarE, poate implica orice porDiune a tractului !enitourinar si se datoreazE de obicei diseminErii hemato!ene ce urmeazE infecDiei primare. PredominE simptomele locale. PolaIiuria, disuria, hematuria Ci durerea An flanc sunt manifestEri frecvente. ,otuCi, pacienDii pot fi asimptomatici, iar boala poate fi descoperitE doar dupE ce s-au constituit leziuni distructive severe ale rinichilor. -umarul de urinE este patolo!ic An K9= din cazuri, evidenDiindu-se piurie Ci hematurie. .emonstrarea unei piurii cu uroculturi ne!ative Ci urinE acidE creCte suspiciunea de tuberculozE. 5ro!rafia intravenoasE este utilE pentru dia!nostic. 3ulturile efectuate din trei probe matinale de urinE furnizeazE un dia!nostic definitiv An aproape K9= din cazuri. ,uberculoza !enitalE este dia!nosticatE mai frecvent la femei decFt la bErbaDi. &a femei, ea afecteazE trompele uterine Ci endometrul Ci poate induce infertilitate, dureri pelvine Ci tulburEri menstruale. .ia!nosticul necesitE efectuarea biopsiei sau a culturilor din probe obDinute prin dilatare Ci chiuretaj. &a bErbaDi, tuberculoza afecteazE preferenDial epididimul, producFnd o formaDiune tumoralE uCor dureroasE ce poate drena la exterior printr-un traiect fistulos. Mai pot apErea orhita Ci prostatita. An aproximativ jumEtate din cazurile de tuberculozE !enitourinarE, boala cEilor urinare este de asemenea prezentE. ,uberculoza !enitourinarE rEspunde favorabil la tratament. Tuberculoza osteoarticular In trecut, An unele serii de cazuri de tuberculozE extrapulmonarE, afectarea osteoarticularE era responsabilE pentru 2-K= din cazuri. "stEzi, frecvenDa este mai redusE deoarece tuberculoza osteoarticularE este descrisE doar arareori, la pacienDii infectaDi cu ;I%. In boala osteoarticularE, pato!eneza este le!atE de reactivarea focarelor hemato-!ene sau de diseminarea de la !an!lionii paravertebrali adiacenDi. -unt afectate cel mai frecvent articulaDiile solicitate !ravitaDional (intervertebrale, coxofemurale Ci tibiofemurale - An aceastE ordine). ,uberculoza vertebralE (morbul Pott sau spondilita tuberculoasE) implicE frecvent doi sau mai mulDi corpi vertebrali adiacenDi, An timp ce la copii localizarea cea mai frecventE a tuberculozei vertebrale este la nivelul coloanei vertebrale toracice superioare, la adulDi sunt afectate de obicei vertebrele toracice inferioare Ci lombare superioare. &eziunea porneCte de la un!hiul anterosuperior sau inferior al corpului vertebral, cuprinde corpul

vertebral adiacent, distru!Fnd si discul interver-tebral. An fazele avansate ale bolii, colapsul corpilor vertebrali determinE apariDia cifozei (gibbus!. -e mai poate constitui un abces paravertebral #receQ. &a nivelul coloanei vertebrale superioare, abcesul poate difuza pFnE la nivelul peretelui toracic fiind perceput ca o tumorE, iar la nivelul coloaneivertebrale inferioare, poate ajun!e la li!amentele in!hinale sau se poate manifesta ca un abces de psoas. ,omo!rafia computerizatE (3,) sau rezonanDa ma!neticE nuclearE (0M<) relevE leziunea caracteristicE Ci su!ereazE etiolo!ia acesteia, deCi dia!nosticul diferenDial include alte infecDii Ci tumori. 7uncDia aspirativE a abcesului sau biopsia osoasE confirmE etiolo!ia tuberculoasE, deoarece culturile sunt de obicei pozitive Ci modificErile histolo!ice sunt foarte caracteristice. complicaDie catastrofalE a morbului Pott este paraple!ia, ce se datoreazE de obicei unui abces sau unei leziuni ce comprimE mEduva. Parapareza datoratE unui abces mare este o ur!enDE medicalE Ci necesitE drenarea abcesului. ,uberculoza articulaDiilor coxofemurale cauzeazE durere Ci CchiopEtare. ,uberculoza !enunchiului produce durere Ci tumefierea articulaDiei, Ci uneori urmeazE unui traumatism. .acE boala nu este dia!nosticatE la timp, articulaDiile pot fi distruse. ,uberculoza osteoarticularE rEspunde la chimioterapie, dar cazurile severe pot necesita tratament chirur!ical. Tuberculoza gastrointestinal rice se!ment al tractului !astrointestinal poate fi afectat de cEtre tuberculozE. -unt implicate mai multe mecanisme pato!enice6 in!erarea sputei cu AnsEmFnDate directE, diseminarea hemato!enE sau (arareori) in!estia de lapte provenind de la vaci afectate de tuberculoza bovinE. &ocalizErile cel mai frecvent implicate suntileonul terminal si cecul. .urerea abdominalE, uneori similarE celei asociate cu apendicita, diareea, obstrucDia, hematochezia Ci palparea unei formaDiuni abdominale sunt manifestEri frecvente la debut. 7ebra, scEderea ponderalE Ci transpiraDiile nocturne sunt de asemenea frecvente, An afectarea peretelui intestinal, ulceraDiile Ci fistulele pot simula boala 3rohn. 7istulele anale trebuie sE conducE la o evaluare An vederea detectErii tuberculozei rectale. "vFnd An vedere cE An majoritatea cazurilor se impune tratamentul chirur!ical, dia!nosticul poate fi stabilit prin examen histolo!ic si prin realizarea de culturi din probele prelevate intraoperator. Peritonita tuberculoasE urmeazE fie diseminErii directe al bacililor tuberculoCi de la nivelul !an!lionilor limfatici rupDi sau a unor or!ane intraabdominale perforate, fie diseminErii hemato!ene. PrezenDa durerilor abdominale nespecifice, a febrei Ci ascitei trebuie sE creascE suspiciunea de peritonitE tuberculoasE. 3oexistenDa cirozei la pacienDii cu peritonitE tuberculoasE complicE dia!nosticul, An peritonitE tuberculoasE, paracenteza evidenDiazE un lichid cu caracter de exsudat, cu un conDinut ridicat de proteine si leucocitozE, de obicei cu limfocitozE (deCi uneori predominE neutrofilele). -ensibilitatea frotiului direct Ci a culturilor este relativ scEzutE. 3ultivarea unui volum mare de lichid de ascitE poate creCte sensibilitatea, dar adeseori pentru stabilirea dia!nosticului este nevoie de efectuarea biopsiei peritoneale. Miliaria sau tuberculoza diseminat ,uberculoza miliarE se datoreazE diseminErii hemato!ene a bacililor tuberculoCi. An timp ce la copii aceastE formE este consecinDa unei infecDii primare recente, la adulDi se poate datora fie unei infecDii recente, fie reactivErii unui focar vechi provenit din diseminare hemato!enE.

&eziunile sunt reprezentate de obicei de !ranuloame de culoare !Elbuie, cu diametru de 1-' mm, ce seamEnE cu seminDele de mei (astfel se explicE termenul de miliarieatribuit de cEtre anatomopatolo!ii din secolul al nouEsprezecelea). ManifestErile clinice sunt nespecifice si polimorfe, depinzFnd de localizarea predominantE a afectErii. In majoritatea cazurilor simptomele de debut sunt reprezentate de febrE, transpiraDii nocturne, anorexie, astenie Ci scEdere ponderalE. 5neori pacientul prezintE atFt tuse Ci alte simptome respiratorii datorate afectErii pulmonare, cFt Ci simptome abdominale. -emnele fizice includ hepatome!alia, splenome!alia Ci limfadenopatia. :xamenul oftalmolo!ie poate releva, An pFnE la +9= din cazuri, prezenDa tuberculilor coroidieni, pato!nomonici pentru tuberculoza miliarE. Menin!ismul survine An mai puDin de 19= din cazuri. Pentru stabilirea dia!nosticului de tuberculozE miliarE este necesar un indice Analt de suspiciune. 0adio!rafiile toracice evidenDiazE frecvent o ima!ine reticulonodularE miliarE (vizibilE cu mai mare uCurinDE pe un film realizat cu raze #moiQ), deCi An fazele iniDiale ale evoluDiei Ci la pacienDii infectaDi cu ;I%, aspectul radiolo!ie poate fi fErE modificEri patolo!ice. "lte aspecte radiolo!ice sunt reprezentate de infiltratele mari, infiltratele interstiDiale (mai ales la pacienDii infectaDi cu ;I%) Ci de revErsatul pleural. 7rotiul din sputE este ne!ativ An 29= din cazuri. -e poate demonstra prezenDa anemiei cu leucopenie sau a leucocitozei cu neutrofilie, fiind semnalate Ci cazuri de coa!ulare intravascularE diseminatE. &a pacienDii cu afectare hepaticE severE, se evidenDiazE creCterea nivelului fosfatazei alcaline Ci alte valori patolo!ice ale testelor funcDionale hepatice. ,estul la PP. poate fi ne!ativ An pFnE la jumEtate din cazuri, dar reactivitatea poate fi restabilitE An timpul chimioterapiei. &avajul bronholaveolar si biopsia transbronCicE au o probabilitate mai mare de obDinere a confirmErii bacteriolo!ice, iar !ranuloamele se evidenDiazE la mulDi pacienDi An piesele de biopsie hepaticE sau din mEduva osoasE. .acE dia!nosticul nu este stabilit la timp, tuberculoza miliarE este letalE, cu un tratament adecvat fiind totuCi posibil de vindecat. formE clinicE rarE, AntFlnitE la vFrstnici, este tuberculoza miliar criptic, care are o evoluDie cronicE ce este caracterizatE prin febrE uCoarE intermitentE, anemie Ci, An final, afectare menin!ealE ce precede decesul .Tuberculoza miliar areactiv, o formE acutE septicemicE, survine foarte rar Ci se datoreazE diseminErii hemato!ene masive a bacililor tuberculoCi. Pancitopenia este frecventE An aceastE formE de boalE, care conducerapid la deces. &a examenul necroptic sunt detectate leziuni multiple necrotice, dar ne!ranulomatoase (#areactiveQ). Meningita tuberculoas si tuberculomul ,uberculoza sistemului nervos central este responsabilE pentru aproximativ 5= dintre cazurile de tuberculozE extrapulmonarE. :ste AntFlnitE cel mai frecvent la copiii mici, dar apare Ci la adulDi, mai ales la cei infectaDi cu ;I%. Menin!ita tuberculoasE apare ca urmare a diseminErii hemato!ene a bolii pulmonare primare sau postprimare, sau datoritE rupturii unui tubercul subependimar An spaDiul subarhanoidian. An mai mult de jumEtate din cazuri, pe radio!rafia toracicE se !Esesc semne ale unor leziuni pulmonare vechi sau cu aspect miliar. .ebutul bolii poate fi insidios, cu cefalee Ci tulburEri mentale, sau acut, cu

confuzie, somnolenDE, senzoriu alterat si redoare de ceafE, An mod caracteristic, afecDiunea are o evoluDie de una sau douE sEptEmFni - o evoluDie mai lun!E decFt cea a menin!itei bacteriene. Pareza nervilor cranieni (a nervilor oculari An particular) este o manifestare frecventE, iar implicarea arterelor cerebrale poate produce ischemie focalE. ;idrocefalia este frecventE. 7uncDia lombarE este piatra de temelie a dia!nosticului. In !eneral, examinarea lichidului cefalorahidian (&30) relevE un numEr mare de leucocite (de obicei cu predominanDa limfocitelor dar frecvent cu o predominanDE a neutrofilelor An faza iniDialE), o concentraDie a proteinelor de 1-2 !Bl (199-299 m!Bdl) Ci o concentraDie scEzutE a !lucozei/ totuCi, oricare dintre aceCti parametri se poate Ancadra An limitele normale. >""0 sunt vizualizaDi pe frotiul direct efectuat din sedimentul &30 An doar '9= din cazuri, dar puncDiile lombare repetate cresc frecvenDa identificErii. 3ulturile din &30 sunt dia!nostice An pFnE la 29= din cazuri. Investi!aDiile ima!istice (3, si 0M<) pot evidenDia hidrocefalia Ci opacifierea anormalE a ventriculilor bazali sau ependimului. .acE nu este recunoscutE, menin!ita tuberculoasE este Antotdeauna fatalE. "ceastE boalE rEspunde la chimioterapie/ totuCi An '5= dintre cazurile tratate se identificE sechele neurolo!ice, iar An majoritatea acestor situaDii dia!nosticul a fost AntFrziat. 8lucocorticoizii sunt un adjuvant util al chimioterapiei, mai ales An cazurile cu edem cerebral sau proteinorahie crescutE. ,uberculomul, manifestare rarE a tuberculozei, se prezintE sub forma uneia sau a mai multor leziuni Anlocuitoare de spaDiu Ci provoacE de obicei crize epileptice Ci semne de focar. 3, sau 0M< relevE leziuni inelare ce fixeazE substanDa de contrast, dar pentru stabilirea dia!nosticului este necesarE biopsia. Forme extrapulmonare mai puin frecvente ,uberculoza poate cauza corioretinitE, uveitE, panoftalmie si conjunctivitE flictenularE An cadrul reacDiei de hipersensibilitate. tita tuberculoasE este rarE si se manifestE prin pierderea auzului, otoree Ci perforaDia membranei timpanice. &a nivelul nasofarin!elui, tuberculoza poate simula !ranulomatoza Ye!ener. ManifestErile cutanate ale tuberculozei includ infecDia primarE datoratE inoculErii directe, abcesele Ci ulcerele cronice, scrofuloza, lupusul vul!ar, leziunile miliare Ci eritemul nodos. ,uberculoza corticosuprarenalianE este o manifestare de boalE avansatE, ce se manifestE prin semnele insuficienDei corticosuprarenaliene. In cele din urmE, tuberculoza con!enitalE se datoreazE transmiterii transplacentare a bacililor tuberculoCi cEtre fEt sau prin in!estia de lichid amniotic contaminat. "ceastE boalE rarE afecteazE ficatul, splina, !an!lionii limfatici Ci diverse alte or!ane. ,uberculoza asociatE cu infecDia ;I% ,uberculoza este pe plan mondial o infecDie oportunistE importantE printre persoanele infectate cu ;I%. An DErile An curs de dezvoltare din "frica, "sia de -ud-:st Ci "merica &atinE se estimeazE cE la mijlocul anului 1KK1, 2,5 milioane de persoane erau coinfectate. An -tatele 5nite, coinfectiacu ;I% Ci #. tuberculosis este frecventE An unele se!mente ale populaDiei, incluzFnd persoanele ce consumE dro!uri Ci unele minoritEDi. persoanE cu infecDie cu #. tuberculosis doveditE prin testare cutanatE, care dobFndeCte Ci infecDia cu ;I%, prezintE un risc anual de dezvoltare a tuberculozei active de + - 15=.

"socierea Antre tuberculozE Ci ;I% este susDinutE de cEtre alte observaDii epidemiolo!ice. An primul rFnd, seropozitivitatea ;I% este de cFteva ori mai mare printre pacienDii cu tuberculozE decFt An populaDia !eneralE6 An oraCul <eZ [orI, rata se apropie de 59=, iar An DErile africane atin!e 19-O9=. An al doilea rFnd, creCterea marcatE a numErului de cazuri de tuberculozE a fost raportatE An zone afectate puternic de epidemia cu ;I%, cum ar fi \ambia, ,anzania, MalaZi, nordul ,hailandei Ci oraCul <eZ [orI. 8lobal, proporDia cazurilor de tuberculozE asociate cu infecDia ;I% creCte rapid si poate atin!e 14= pFnE An anul '999. ;I% atacE direct mecanismele imunolo!ice critice implicate An protecDia Ampotriva tuberculozei. ,uberculoza poate apErea An orice stadiu al infecDiei ;I%, dar manifestErile sale variazE An funcDie de stadiu. "tunci cFnd imunitatea celularE este doar parDial compromisE, tuberculoza pulmonarE se manifestE prin aspectul tipic de infiltrate lobare superioare, cu prezenDa cavernelor, fErE adenopatie semnificativE sau revErsat pleural. An stadiile avansate ale infecDiei ;I%, este mai frecvent un aspect de tip tuberculozE primarE, cu infiltrate interstiDiale difuze sau miliare, cavitaDie redusE sau absentE Ci adenopatie intratoracicE. An !eneral, frotiurile din sputE pot fi mai rar pozitive la pacienDii cu tuberculozE Ci infecDie ;I% decFt la cei fErE infecDie ;I%. .in acest motiv, dia!nosticul de tuberculozE poate fi neobiCnuit de dificil, mai ales avFnd An vedere diversitatea de afecDiuni pulmonare ce mimeazE tuberculoza, asociate cu infecDia ;I%. .upE cum s-a menDionat, tuberculoza extrapulmonarE este frecventE printre pacienDii infectaDi cu ;I%. An diverse studii efectuate An -tatele 5nite Ci An multe DEri An curs de dezvoltare, tuberculoza extrapulmonarE - sin!urE sau An asociaDie cu boala pulmonarE - a fost demonstratE An 49 pFnE la 19= din totalul cazurilor. 7ormele cele mai frecvente sunt cele !an!lionare, diseminate, pleurale Ci pericardice. Micobacteriemia Ci menin!ita sunt de asemenea frecvente, mai ales An boala ;I% avansatE. .ia!nosticul de tuberculozE la pacienDii infectaDi cu ;I% poate fi dificil, nu doar datoritE frecvenDei crescute a frotiurilor din sputE ne!ative (pFnE la 49= din cazurile de tuberculozE pulmonarE demonstratE prin culturi), dar Ci datoritE modificErilor radiolo!ice atipice, lipsei formErii !ranulomului clasic An stadiile avansate Ci rezultatelor ne!ative la intradermoreacDia la PP.. IntFrzierea iniDierii tratamentului se poate dovedi fatalE. 0Espunsul la chimioterapia de scurtE duratE este similar cu cel obDinut la pacienDii ;I% serone!ativi. ,otuCi, efectele adverse pot fi mai pronunDate, incluzFnd reacDiile cutanate severe sau chiar fatale la amitiozonE (tiacetazonE). DIA-NO"TIC 3heia dia!nosticului de tuberculozE este un indice Analt de suspiciune. .ia!nosticul nu este dificil la un pacient cu risc crescut - de ex., un alcoolic fErE locuinDE care se prezintE cu simptome tipice si un aspect radiolo!ie toracic clasic, ce aratE infiltrate An lobii superiori cu prezenDa cavernelor. Pe cealaltE parte, dia!nosticul poate fi uCor trecut cu vederea la pacienDii din azilele de bEtrFni sau la adolescenDii cu un infiltrat focal. 7recvent, dia!nosticul este suspicionat prima oarE atunci cFnd radio!rafia toracicE a unui pacient evaluat pentru simptome respiratorii este anormalE. .acE pacientul nu prezintE alte afecDiuni medicale care sE producE complicaDii cu favorizarea imunosupresiei, radio!rafia toracicE poate indica ima!inea tipicE de infiltrate An lobii superiori, cu prezenDa cavernelor.

3u cFt AntFrzierea Antre debutul simptomelor Ci dia!nostic este mai mare, cu atFt probabilitatea de descoperire a bolii cavitare este mai mare. Pe de altE parte, pacienDii cu imuno-supresie, inclusiv cei cu infecDie ;I%, pot prezenta aspecte #atipiceQ pe radio!rafia toracicE - de ex., infiltrate An re!iunile inferioare, fErE formarea de caverne.:xamenul microscopic al >""0 5n dia!nostic prezumtiv este bazat de obicei pe identificarea >""0 la examenul microscopic al unei probe dia!nostice, cum ar fi un frotiu efectuat din sputE expectoratE sau dintr-un fra!ment tisular (de exemplu, un fra!ment bioptic dintr-un !an!lion limfatic). Majoritatea laboratoarelor moderne ce prelucreazE un numEr mare de probe dia!nostice utilizeazE coloraDia auraminE-rodaminE si examenul microscopic cu fluorescentE. Metoda mai tradiDionalE-examenul prin microscopie opticE a probelor colorate prin coloraDia RinLoun sau cu fucsinE bazicE \iehl-<eelsen - este satisfEcEtoare, deCi necesitE mai mult timp. &a pacienDii cu suspiciune de tuberculozE pulmonarE trebuie furnizate laboratorului trei probe de sputE, preferabil recoltate dimineaDa, pentru efectuarea frotiului pentru >""0 Ci a culturilor micobacteriolo!ice. .acE se obDine un fra!ment tisular, este de o importanDE criticE ca porDiunea de probE din care se intenDioneazE sE se reali%e%e) culturi sE nu fie DinutE An formaldehidE. TRATAM NT 3himioterapia tuberculozei a devenit posibilE prin descoperirea streptomicinei la mijlocul anilor 1K49. -tudiile clinice randomizate au indicat faptul cE administrarea streptomicinei la pacienDii cu tuberculozE cronicE a redus mortalitatea Ci a condus la vindecare Antr-un numEr de cazuri. ,otuCi, monoterapia cu streptomicinE a fost frecvent asociatE cu dezvoltarea rezistenDei la streptomicinE, AnsoDitE de eCecul tratamentului. datE cu descoperirea acidului para-amino-salicilic (P"-) Ci a izoniazidei, a devenit o axiomE faptul cE vindecarea tuberculozei necesitE administrarea concomitentE a cel puDin doi a!enDi la care microor!anismul sE fie sensibil. Mai mult, studiile clinice mai vechi au demonstrat cE a fost necesarE o perioadE mai lun!E de tratament - adicE 1'-'4 luni - pentru a preveni recurenDa tuberculozei. Introducerea rifampicinei la Anceputul anilor 1KO9 a iniDiat era chimioterapiei eficiente cu duratE scurtE, cu o duratE a tratamentului mai micE de 1' luni. .escoperirea faptului cE pirazinamida, care a fost utilizatE pentru prima datE An anii 1K59, amplifica potenDa re!imurilor cu izoniazidEB rifampicinE, a condus la utilizarea unei cure de 1 luni cu acest re!im de trei medicamente, ca tratament standard. Medicamente 3inci medicamente majore sunt considerate a!enDii de prima linie An tratamentul tuberculozei6 izoniazidE, rifampicinE, pirazinamida, etambutolul Ci streptomicinE. Primele patru, ce sunt administrate de obicei oral, sunt bine absorbite, cu concentraDii serice maxime la '- 4 ore Ci eliminare aproape completE An '4 ore. "ceCti a!enDi sunt recomandaDi pe baza activitEDii lor bactericide (capacitatea de a reduce rapid numErul microor!anismelor viabile), a activitEDii de sterilizare (capacitatea de a omorA toDi bacilii Ci astfel de a steriliza or!anul afectat, mEsuratE prin capacitatea de a preveni recEderile) Ci a ratei scEzute de inducere a chimiorezistenDei. .atoritE unui nivel scEzut al eficienDei Ci a !radului mai ridicat de intoleranDE Ci toxicitate, unele medicamente din linia a doua sunt utilizate doar pentru tratamentul pacienDilor cu

tuberculozE rezistentE la medicamentele din prima linie, An acest !rup sunt incluse medicamentele injectabile, cum sunt Ianamicina, amiIacina Ci capreomicina Ci a!enDii cu administrare oralE6 etionamida, cicloserina Ci P"-. 0ecent, antibioticele chinolonice au fost adEu!ate acestei liste/ deCi ofloxacina este An !eneral recomandatE, sparfloxacina Ci levofloxacina au fost mai active An studiile experimentale. "lte medicamente din linia a doua includ clofazimina, amitiozona (tiacetazona, utilizatE lar! cu izoniazidE An DErile mai puDin bo!ate, dar care nu este comercializatE An "merica de <ord sau :uropa Ci amoxicilinaBacid clavulanic. .erivaDii de rifampicinE cu acDiune prelun!itE sunt de asemenea An evaluare pentru tratamentul tuberculozei, incluzFnd rifabutinul, care este utilizat pentru profilaxia bolii cu 3M" la pacienDii cu -I." Ci este probabil activ Ampotriva unor bacili tuberculoCi cu rezistenDE de nivel scEzut la rifampicinE, Ci rifapentin, ce poate fi eficient atunci cFnd este administrat doar odatE pe sEptEmFnE. Regimuri terapeutice 0e!imurile terapeutice cu duratE scurtE sunt AmpErDite Antr-o fazE iniDialE sau bactericidE Ci o fazE de continuare sau de sterilizare, An timpul fazei iniDiale, majoritatea bacililor tuberculoCi sunt omorFDi, simptomele dispar Ci pacientul devine neconta!ios. 7aza de continuare este necesarE pentru a elimina bacilii #persistenDiQ semidormanDi. 0e!imul terapeutic de elecDie An aproape toate formele de tuberculozE, atFt la adulDi cFt Ci la copii, constE Antr-o fazE iniDialE de ' luni, cu administrare de izoniazidE, rifampicinE Ci pirazinamida, urmatE de o fazE de continuare de 4 luni, cu administrare de izoniazidE Ci rifampicinE . 3u excepDia pacienDilor la care, pe baza datelor epidemiolo!ice, pare improbabilE o infecDie iniDialE cu o tulpinE chimiorezistentE, trebuie introdus etambutolul (sau streptomicinE) An re!imul terapeutic An primele douE luni, sau pFnE devin disponibile rezultatele testErii sensibilitEDii la medicamente. ,ratamentul este administrat cel mai frecvent zilnic pe toatE durata curei, deCi re!imurile intermitente (fie de trei ori pe sEptEmFnE pe toatE durata curei, fie o fazE iniDialE de administrare zilnicE, urmatE de un tratament cu administrare de douE ori pe sEptEmFnE An timpul fazei de continuare) produc aceleaCi rezultate. &a pacienDii cu tuberculozE pulmonarE cu culturi din sputE ne!ative, durata tratamentului poate fi redusE la un total de 4 luni. Piridoxina (19-'5 m!Bzi) trebuie adEu!atE re!imului terapeutic administrat pacienDilor cu risc crescut de deficienDE a acestei vitamine (de ex., alcoolici, persoane malnutrite, femei !ravide Ci care alEpteazE Ci pacienDi cu afecDiuni ca insuficienDa renalE cronicE, diabetul Ci infecDia ;I% sau -I.", care sunt de asemenea asociate cu neuropatia). &ipsa de aderenDE a pacienDilor la re!imurile terapeutice este recunoscutE pe plan mondial ca cel mai important impediment An calea vindecErii. Mai mult, An cazul tulpinilor de micobacterii ce infecteazE pacienDi care nu respectE re!imul prescris, existE An mod special o probabilitate mai mare de a se dezvolta o chimiorezistentE dobFnditE. "tFt factorii ce privesc pacientul, cFt Ci factorii ce privesc persoana ce administreazE medicamentul pot afecta complianDa. 7actorii dependenDi de pacient includ lipsa credinDei cE boala este importantE CiBsau cE tratamentul va avea un efect benefic, existenDa unor afecDiuni medicale concomitente (An special abuzul de dro!uri), lipsa suportului social Ci pauperitatea, asociate cu Comajul Ci lipsa de locuinDE. 7actorii dependenDi de medic ce pot AmbunEtEDi complianDa includ educaDia Ci Ancurajarea pacientului, administrarea la ore convenabile Ci oferirea de stimulente, cum ar fi abonamentele pe transportul An comun.

In plus faDE de mEsurile specifice ce se adreseazE necomplianDei, mai sunt utilizate alte douE abordEri strate!ice6 observarea directE a tratamentului Ci aprovizionarea cu medicamente An formule combinate. .eoarece este dificil de estimat care pacienDi vor fi complianDi la tratamentul recomandat, toDi pacienDii trebuie sE aibE tratamentul suprave!heat direct, mai ales An timpul fazei intensive. In -tatele 5nite, personalul ce suprave!heazE terapia este disponibil de obicei prin intermediul pro!ramelor de control al tuberculozei ale departamentelor locale de sEnEtate publicE. -uprave!herea creCte proporDia pacienDilor care efectueazE un tratament complet Ci scade foarte mult posibilitatea de recEdere Ci de dobFndire a chimiorezistenDei. -unt disponibile produse combinate (izoniazidEBrifampicinE Ci izoniazidEBrifampi-cinEBpirazinamidE), care sunt insistent recomandate ca mijloace de scEdere la minimum a posibilitEDii unei erori de prescripDie Ci a dezvoltErii chimiorezistenDei (ca urmare a tratamentului cu un sin!ur a!ent), An unele formule ale acestor produse combinate, biodisponibilitatea rifampicinei a fost !EsitE ca fiind substandard. An "merica de <ord Ci :uropa, laboratoarele producEtoare asi!urE cE aceste produse combinate sunt de bunE calitate/ totuCi, acest tip de monitorizare nu poate fi presupus a fi funcDional An DErile mai puDin bo!ate. Monitorizarea rspunsului la tratament :valuarea bacteriolo!icE este metoda preferatE de monitorizare a rEspunsului la tratament An tuberculozE. &a pacienDii cu boalE pulmonarE trebuie efectuatE lunar o examinare a sputei, pFnE cFnd culturile devin ne!ative, An re!imurile recomandate de 1 luni, mai mult de 29= dintre pacienDi vor avea culturi din sputE ne!ative la sfFrCitul lunii a doua de tratament. &a sfFrCitul celei de-a treia luni, aproape toDi pacienDii trebuie sE prezinte culturi ne!ative. &a unii pacienDi, mai ales cei cu boalE cavitarE extensivE Ci un numEr mare de microor!anisme, conversia frotiului >""0 poate urma conversiei culturilor. "cest fenomen se datoreazE probabil expectoraDiei Ci vizualizErii microscopice a bacililor morDi. "tunci cFnd culturile din sputa pacientului rEmFn pozitive la + luni sau peste aceastE perioadE, eCecul tratamentului Ci rezistenDa la medicamente trebuie suspectate (vezi mai jos). &a sfFrCitul tratamentului trebuie prelevatE o probE de sputE pentru a confirma vindecarea. .acE efectuarea de culturi mico-bacteriene nu are valoare practicE, atunci monitorizarea prin examen microscopic al frotiului >""0 trebuie efectuatE la ',5 Ci 1 luni. PrezenDa frotiurilor pozitive dupE 5 luni trebuie consideratE un indiciu al eCecului terapeutic. Monitorizarea bacteriolo!icE a pacienDilor cu tuberculozE extra-pulmonarE este mai dificilE Ci frecvent nu poate fi realizatE, An aceste cazuri, rEspunsul la tratament trebuie evaluat clinic. Monitorizarea rEspunsului la tratament prin radio!rafii toracice senate nu este recomandatE. ModificErile radiolo!ice pot rEmFne An urma rEspunsului bacteriolo!ic Ci nu au o sensibilitate AnaltE. ,otuCi, efectuarea unei radio!rafii toracice la sfFrCitul tratamentului poate fi utilE An scop comparativ, An cazul An care pacientul dezvoltE simptome de tuberculozE recurentE. .upE Ancheierea tratamentului nu se recomandE urmErirea An continuare nici prin examenul sputei, nici prin radio!rafii toracice. ,otuCi, pacienDii trebuie instruiDi sE se prezinte imediat pentru evaluare medicalE An cazul An care apar orice simptome ale tuberculozei recurente.

In timpul tratamentului, pacienDii trebuie monitorizaDi pentru toxicitatea medicamentoasE. 0eacDia adversE cea mai frecventE Ci mai importantE este hepatita. PacienDii trebuie educaDi cu !rijE An ce priveCte semnele Ci simptomele hepatitei medicamentoase (de ex., urinE hipercromE, inapetenDE) Ci trebuie instruiDi sE AntrerupE tratamentul imediat Ci sE se adreseze medicului curant, dacE apar aceste simptome. .eCi monitorizarea biochimicE nu este recomandatE de rutinE, la toDi pacienDii adulDi trebuie sE se efectueze o evaluare bazalE a funcDiei hepatice (de ex., mEsurarea nivelurilor transaminazelor hepatice Ci ale bilirubinei serice). PacienDii cu vFrstE mai AnaintatE, cei cu antecedente de boalE hepaticE, cei ce consumE zilnic alcool trebuie monitorizaDi mai Andeaproape, An mod special cu mEsurarea repetatE a amino-transferazelor An timpul fazei iniDiale a tratamentului. PFnE la '9= dintre pacienDi prezintE creCteri mici ale aspartat aminotransferazei (pFnE la de trei ori limita superioarE a normalului) ce sunt asimptomatice Ci de obicei nu au consecinDe. Pentru pacienDii cu hepatitE simptomaticE Ci pentru cei cu creCteri marcate ale aspartat aminotransferazei, tratamentul trebuie oprit, iar medicamentele trebuie reintroduse treptat, cFte unul, dupE ce funcDia hepaticE a revenit la normal. 0eacDiile de hipersensibilitate necesitE de obicei Antreruperea administrErii tuturor medicamentelor si provocare prin reintroducerea lor, pentru a determina care dintre a!enDi este vinovat. .atoritE diversitEDii rEspunsurilor disponibile, desensibilizarea nu este de obicei necesarE, deCi este posibil de realizat ;iperuricemia Ci artral!iile produse de pirazinamidE pot fi tratate de obicei prin administrarea de acid acetilsalicilic, tratamentul cu pirazinamidE trebuind totuCi Antrerupt dacE pacientul dezvoltE artritE !utoasE. Persoanele care dezvoltE trombocitopenie autoimunE secundarE administrErii de rifampicinE trebuie sE nu mai primeascE medicamentul Ancontinuare, An mod similar, apariDia nevritei optice produsE de etambutol Ci lezarea nervului optic prin administrarea de streptomicinE sunt indicaDii pentru Antreruperea permanentE a acestor medicamente. "lte manifestEri frecvente ale intoleranDei la medicamente, cum sunt pruritul Ci tulburErile !astrointestinale, pot fi de obicei tratate fErE Antreruperea tratamentului. +ratamentul e.ecului terapeutic si al rec&derilor .upE cum s-a stabilit mai sus, eCecul tratamentului trebuie suspectat atunci cFnd culturile din sputE ale pacientului rEmFn pozitive dupE + luni, sau atunci cFnd frotiurile >""0 rEmFn pozitive dupE 5 luni. In tratarea acestor pacienDi, este imperativ ca tulpina curentE izolatE sE fie testatE pentru sensibilitate la a!enDii de prima Ci a doua linie. "tunci cFnd se estimeazE cE rezultatele testErii sensibilitEDii vor deveni disponibile An mai multe sEptEmFni, modificErile re!imului terapeutic pot fi amFnate pFnE An acel moment. ,otuCi, dacE starea clinicE a pacientului se deterioreazE, poate fi indicatE o modificare mai precoce a re!imului terapeutic. re!ulE de bazE An aceastE ultimE situaDie este de a adEu!a Antotdeauna unui re!im care a eCuat, mai mult de un medicament6 trebuie cel puDin douE si preferabil trei medicamente ce nu au fostutilizate niciodatE. Pacientul poate continua sE ia izoniazidE Ci rifampicinE simultan cu aceCti noi a!enDi, An funcDie de rezultatele testelor de susceptibilitate. ,ulpinile micobacteriene ce infecteazE pacienDi care prezintE o recEdere dupE un tratament care aparent a avut rezultate au o probabilitate mai micE de a avea chimiorezistenDE dobFnditE (vezi mai jos) decFt cele de la pacienDii la care tratamentul a eCuat. ,otuCi, dacE re!imul administrat iniDial nu conDine rifampicinE (Ci astfel nu este un re!im de scurtE duratE), probabilitatea de rezistenDE la izoniazidE este mare. 0ezistenDa dobFnditE este rarE

An cazul tulpinilor de la pacienDii care prezintE o recEdere dupE Ancheierea unei cure scurte de tratament. ,otuCi, este prudent sE se AnceapE tratamentul tuturor recEderilor cu toate cele cinci medicamente din prima linie, An funcDie de rezultatele testErii sensibilitEDii, An DErile mai puDin bo!ate Ci An alte locuri An care nu sunt disponibile facilitEDi pentru efectuarea de culturi Ci de testare a sensibilitEDii, An toate cazurile de recEdere Ci de eCec al tratamentului trebuie utilizat un re!im standard . +uberculo%a chimiore%isten(& ,ulpinile de M. tuberculosis rezistente la un sin!ur medicament rezultE din mutaDii punctiforme spontane An !enomul micobacterian, care apar la rate scEzute dar predictibile. .eoarece nu se Anre!istreazE rezistenDE AncruciCatE Antre medicamentele utilizate An mod curent, probabilitatea ca o tulpinE sE fie rezistentE la douE medicamente este produsul probabilitEDilor de rezistenDE la fiecare medicament, Ci astfel ea este scEzutE. .ezvoltarea tuberculozei chimiorezistente este invariabil rezultatul monoterapiei - adicE lipsa prescripDiei de cEtre medic a cel puDin douE medicamente la care bacilii tuberculoCi sE fie sensibili, sau a faptului cE pacientul nu a luat terapia prescrisE An mod curent. ,uberculoza chimiorezistenDE poate fi fie primarE, fie dobFnditE. 0ezistenDa primar& la medicamente este cea apErutE la o tulpinE ce infecteazE un pacient care nu a fost tratat anterior. 0ezistenDa dob/ndit& se dezvoltE An timpul curei de tratament cu un re!im inadecvat. In "merica de <ord Ci :uropa, ratele rezistenDei primare sunt An !eneral scEzute iar rezistenDa la izoniazidE este cea mai frecventE. atenDie specialE s-a acordat tuberculozei rezistente la izoniazidEBrifam-picinE sau celei multichimiorezistente (M30). .upE cum s-a semnalat mai sus, tuberculoza chimiorezistenDE poate fi prevenitE prin aderenDa la principiile unui tratament corect6 includerea a cel puDin douE medicamente bactericide la care microor!anismul este sensibil (An practicE, An faza iniDialE se administreazE frecvent patru medicamente) Ci verificarea realizErii complete de cEtre pacient a tratamentului prescris. .eCi re!imul de 1 luni este foarte eficient la pacienDii cu boalE iniDial rezistentE la izoniazidE, este prudent sE se prelun!eascE tratamentul la K luni Ci sE se includE etambutol pe toata durata tratamentului, An boala cu rezistenDE de nivel Analt la izoniazidE, izoniazidE probabil cE nu contribuie la o evoluDie favorabilE Ci poate fi exclusE din re!im. ,uberculoza M30 este mai dificil de tratat decFt boala produsE de cEtre un microor!anism sensibil la medicamente, An special deoarece rezistenDa la alte medicamente din prima linie, alEturi de cea la izoniazidE Ci rifampicinE, este frecventE. Pentru tulpinile rezistente la izoniazidE Ci rifampicinE pot fi eficiente preparatele combinate cu etambutol, pirazinamidE Ci streptomicinE (sau, pentru cele ce prezintE Ci rezistenDE la streptomicinE, alt a!ent injectabil, cum ar fi amiIacina), administrate timp de 1' - 12 luni Ci cel puDin K luni dupE conversia culturilor din sputE. Multe autoritEDi ar adEu!a si ofloxacinE acestui re!im. Pentru pacienDii cu bacili rezistenDi la toDi a!enDii din prima linie, vindecarea poate fi obDinutE cu o combinaDie de trei medicamente alese dintre etionamidE, cicloserinE, P"- Ci ofloxacinE, plus un medicament ales dintre amiIacina, IanamicinE Ci capreomicinE. .urata optimE a tratamentului pentru tuberculozE nu este cunoscutE/ totuCi, pacienDii sunt trataDi de obicei pFnE la '4 de luni. .eoarece tratamentul pacienDilor cu tuberculozE M30 este complicat atFt de factori medicali cFt si de factori sociali, An!rijirea acestor pacienDi trebuie limitatE la

specialiCti Ci la pro!ramele de control al tuberculozei. Pentru pacienDii cu boalE localizatE Ci rezervE pulmonarE suficientE, lobectomia sau pneumectomia pot conduce la vindecare. Situa(ii clinice speciale .eCi studiile clinice comparative privind tratamentul tuberculozei extrapulmonare sunt limitate, dovezile disponibile indicE faptul cE toate formele de boalE pot fi tratate cu re!imul de 1 luni recomandat pentru pacienDii cu boalE pulmonarE. ,otuCi, "cademia "mericanE de Pediatrie recomandE ca acei copii ce prezintE tuberculozE osoasE sau articularE, menin!itE tuberculoasE sau tuberculozE miliarE sE primeascE un minimum de 1' luni de tratament. ,ratamentul pentru tuberculozE poate fi complicat de cEtre afecDiuni medicale subiacente ce necesitE o atenDie specialE. 3a re!ulE, pacienDii cu insuficienDE renalE cronicE nu trebuie sE primeascE amino!licozide Ci trebuie sE primeascE etambutol doar dacE nivelurile lui serice pot fi monitorizate. IzoniazidE, rifampicinE Ci pirazinamidE pot fi administrate An dozele uzuale An cazurile de insuficienDE renalE uCoarE pFnE la moderatE, dar dozele de izoniazidE Ci pirazinamidE trebuie reduse la toDi pacienDii cu insuficienDE renalE severE, cu excepDia celor ce sunt supuCi hemodializei. PacienDii cu boalE hepaticE pun probleme speciale datoritE hepatotoxicitEDii izoniazidei, rifampicinei Ci pirazinamidei. PacienDii cu boalE hepaticE severE pot fi trataDi cu etambutol si streptomicinE Ci, dacE este necesar, cu izoniazidE Ci rifampicinE sub suprave!here strictE. 5tilizarea pirazinamidei de cEtre pacienDii cu insuficienDE hepaticE trebuie evitatE. -ilicotuberculoza necesitE prelun!irea tratamentului cu cel puDin douE luni. An cele din urmE, pacienDii cu infecDie ;I% sau -I." par a rEspunde bine la tratamentul standard de 1 luni, deCi poate fi nevoie ca tratamentul sE fie prelun!it dacE rEspunsul este suboptimal. 0e!imul optim pentru femeile !ravide este de K luni de tratament cu izoniazidE Ci rifampicinE, suplimentat cu etambutol pentru primele douE luni. "tunci cFnd este nevoie, poate fi administratE pirazinamidE, deCi nu existE date An ceea ce priveCte si!uranDa administrErii sale An sarcinE. -treptomicinE este contraindicatE, deoarece este cunoscut faptul cE produce leziuni ale celui de-al optulea nerv cranian la fEt. ,ratamentul tuberculozei nu este o contraindicaDie pentru alEptare/ majoritatea medicamentelor administrate vor fi prezente An mici cantitEDi An laptele matern, aceste concentraDii fiind mult prea mici pentru a furniza copilului vreun beneficiu terapeutic sau profilactic. P0 7I&"]I: 3el mai bun mod de a preveni tuberculoza este dia!nosticarea rapidE a cazurilor conta!ioase, cu adminis trarea unui tratament adecvat pFnE la vindecare. -trate!iile adiDionale includ vaccinarea >38 Ci chimioterapia profilacticE. 6accinarea 3C- >38 a fost produs dintr-o tulpinE atenuatE de #. bovis Ci a fost administrat pentru prima datE An 1K'1. -unt disponibile multe vaccinuri >38 pe plan mondial/ toate derivE din tulpina ori!inalE, dar vaccinurile variazE ca eficacitate, An fapt, estimErile eficacitEDii An cadrul studiilor randomizate cu control placebo a variat Antre 29= Ci zero. %alori similare ale eficacitEDii au fost determinate prin studii observaDionale recente (caz-control, de tip istoric de cohortE Ci studii transversale), An zone An care nou nEscuDii sunt vaccinaDi la naCtere. "ceste studii au mai descoperit existenDa unor rate mai Analte ale eficacitEDii protecDiei la nou nEscuDi Ci copii mici faDE de formele relativ severe de tuberculozE, cum ar fi menin!ita tuberculoasE Ci tuberculoza miliarE.

%accinul >38 este si!ur Ci arareori cauzeazE complicaDii !rave. 0Espunsul tisular local Ancepe la '- + sEptEmFni dupE vaccinare, cu formarea de cicatrice Ci vindecare An + luni. :fectele secundare - cel mai frecvent apariDia unei ulceraDii la locul vaccinErii Ci limfadenitE re!ionalE - apar la 1-19= dintre persoanele vaccinate. 5nele tulpini din vaccin au produs osteomielitE la un caz dintr-un milion de doze administrate. InfecDia >38 diseminatE Ci decesul au survenit An 1-19 cazuri dintr-un milion de doze administrate, deCi aceastE problemE este limitatE aproape exclusiv la persoanele cu imunitatea afectatE, ca la cei cu infecDii ;I%. %accinarea >38 induce reactivitate la PP.. PrezenDa sau dimensiunea reacDiei la testul cutanat la PP. dupE vaccinare nu prezice !radul de protecDie realizat. %accinul >38 este recomandat pentru utilizare de rutinE la naCtere An DErile cu o prevalentE AnaltE a tuberculozei. ,otuCi, datoritE riscului redus de transmitere a tuberculozei An -tatele 5nite Ci protecDiei nesi!ure oferite de cEtre >38, vaccinul nu a fost niciodatE recomandat pentru uz !eneral An -tatele 5nite, An mod curent, vaccinarea este recomandatE doar la su!arii Ci copiii cu reacDie ne!ativE la PP. care au un risc crescut prin expunerea intimE Ci prelun!itE la contactul cu pacienDi cu tuberculozE M30 Ci care nu pot lua izoniazidE An scop profilactic, precum Ci la su!arii Ci copiii din !rupurile An care rata infecDiilor noi cu #. tuberculosis depECeCte 1= pe an. C,imioterapia pro$ilactic1 componentE majorE a controlului tuberculozei An -tatele 5nite implicE administrarea izoniazidei la persoane cu tuberculozE latentE Ci un risc Analt de boalE activE. "ceastE intervenDie se ba%ea%&, pe rezultatele unui numEr mare de studii clinice randomizate, controlate placebo, ce demonstreazE cE o curE de 1-1' luni de izoniazidE reduce riscul dezvoltErii tuberculozei active la persoanele infectate cu K9= sau mai mult. An absenDa reinfecDiei, efectul protector se crede cE dureazE toatE viaDa. Mai recent, studii clinice limitate au mai arEtat cE profilaxia cu izoniazidE reduce rata tuberculozei Antre persoanele afectate cu ;I%. In majoritatea cazurilor, candidaDii pentru profilaxie sunt identificaDi prin testarea cutanatE la PP. a !rupurilor de indivizi cu risc Analt. Pentru testare vor fi injectate 5 unitEDi de tuberculinE PP. stabilizatE cu polisorbat, intradermic, pe faDa anterioarE a antebraDului (metoda Mantoux). ,estele prin AnDepEturi multiple, care pot fi utile pentru screenin!ul unor populaDii lar!i, nu sunt recomandate An acest scop/ orice reacDie pozitivE la un test prin AnDepEturi multiple trebuie confirmat prin testare Mantoux. 0eacDiile sunt citite la 42-O' ore urmErindu-se diametrul transvers al induratiei An milimetri/ diametrul eritemului nu se ia An consideraDie. &a unele persoane, reactivitatea la PP. diminua An timp, dar poate fi reactivatE printr-un al doilea test cutanat, administrat la o sEptEmFnE sau mai mult dupE primul (adicE testare An douE trepte). Pentru persoanele care efectueazE o testare cutanatE periodicE la PP., ca personalul sanitar Ci persoanele internate An instituDii de An!rijire pe termen lun!, un rapel al testului An condiDiile unui rezultat iniDial ne!ativ poate Ampiedica o clasificare !reCitE a persoanelor cu efect #boosterQ^ ca fiind persoane ce au Anre!istrat viraj la PP.. .iametrul unui test cutanat pozitiv (Ci astfel profilaxia) este corelat atFt cu probabilitatea ca reacDia sE reprezinte o infecDie adevEratE, precum Ci cu posibilitatea ca individul, dacE este cu adevErat infectat, sE dezvolte tuberculozE. "stfel, reacDiile pozitive la contacDii apropiaDi ai cazurilor conta!ioase, la persoanele cu infecDii ;I% Ci la persoanele anterior netratate ale

cEror radio!rafii toracice indicE o tuberculozE vindecatE, sunt definite ca o suprafaDE de induraDie _ 5 mm An diametru. 5n diametru de 19 mm este utilizat pentru a defini reacDiile pozitive la multe alte persoane cu risc. Pentru persoanele cu un risc foarte scEzut de dezvoltare a tuberculozei An caz de infecDie, diametrul este de 15 mm sau mai mult. 5nele persoane cu test PP. ne!ativ sunt de asemenea candidate pentru profilaxie. -u!arilor Ci copiilor care au venit An contact cu cazuri conta!ioase, trebuie sE li se administreze izoniazidE An scop profilactic Ci trebuie sE li se repete testul cutanat ' sau + luni dupE ce contactul se Ancheie. &a cei la care rezultatele testelor rEmFn ne!ative, trebuie sE se AntrerupE profilaxia. Persoanele infectate cu ;I% care au un test cutanat ne!ativ Ci care au un risc crescut de dezvoltare a tuberculozei, pot primi tratament profilactic dacE sunt aner!ici la testarea cu alte anti!ene ce provoacE hipersensibilitate de tip AntFrziat, cum ar fi Candida Ci cele de oreion. In cele din urmE, unii autori recomandE ca toDi contacDii infectaDi cu ;I% ai cazurilor conta!ioase sE fie consideraDi candidaDi pentru profilaxie. IzoniazidE se administreazE Antr-o dozE de 5 m!BI!Bzi (pFnE la +99 m!) pentru 1-1' luni/ cura mai lun!E este recomandatE pentru persoane cu infecDii ;I% Ci la cei cu radio!rafii toracice patolo!ice. Pe baza analizelor cost-beneficiu, cura pe o perioadE mai scurtE este recomandatE persoanelor din alte cate!orii. ,otuCi, "cademia "mericanE de Pediatrie recomandE o curE de tratament de K luni la copii. "tunci cFnd tratamentul suprave!heat este de dorit Ci este realizabil, izoniazidE poate fi administratE An dozE de 15 m!BI! (pFnE la K99 m!), de douE ori pe sEptEmFnE. 3ontraindicaDiile profilaxiei cu izoniazidE includ prezenDa bolii hepatice active. .eoarece reacDia adversE majorE la acest medicament este hepatita, persoanele cu un risc crescut de toxicitate (de ex., cei An vFrstE de peste +5 de ani, cei ce consumE zilnic alcool Ci cei cu antecedente de boalE hepaticE) trebuie sE efectueze o evaluare iniDialE bazalE Ci apoi lunarE a funcDiei hepatice An timpul tratamentului. ,oDi pacienDii trebuie educaDi cu atenDie An ceea ce priveCte hepatita Ci trebuie instruiDi sE AntrerupE utilizarea medicamentului imediat dacE apare orice simptom. Mai mult, pacienDii trebuie examinaDi Ci chestionaDi lunar asupra efectelor adverse pe durata tratamentului Ci la fiecare vizitE trebuie furnizatE o provizie de medicamente care sE nu acopere necesarul pentru mai mult de o lunE. Poate fi mult mai dificil sE se asi!ure complianDa la un re!im profilactic decFt la un re!im terapeutic, pentru tuberculozE activE. .acE membrii de familie ai cazurilor active au fost trataDi, complianDa Ci monitorizarea pot fi mai uCoare. Pentru pacienDii cu risc Analt (ca de ex. consumatorii de dro!uri injectabile infectaDi cu ;I%) Ci pentru persoanele instituDionalizate, poate fi util tratamentul bisEptEmFnal suprave!heat. 3a Ci An cazurile active, furnizarea de stimulente poate fi de asemenea utilE. 3AZ ! CONTRO!U!UI TU3 RCU!OZ I Prioritatea esenDialE a oricErui pro!ram de control al tuberculozei este detectarea promptE a cazurilor si furnizarea unei chimioterapii de scurtE duratE, sub directE suprave!here, la toDi pacienDii cu tuberculozE, cu accent pe vindecarea cazurilor cu frotiu din sputE pozitiv. In plus, An DErile cu prevalentE scEzutE cu resurse adecvate, se recomandE screenin!-ul !rupurilor cu risc crescut (cum ar fi emi!ranDii din DErile cu prevalentE AnaltE Ci persoanele seropozitive pentru ;I%). Identificarea cazurilor active de tuberculozE trebuie urmatE de tratament, iar prezenDa

testelor PP. pozitive la persoanele cu risc Analt trebuie urmatE de profilaxie. Investi!area contacDilor este de asemenea o componentE importantE a controlului eficient al tuberculozei, An -tatele 5nite, s-a acordat o atenDie deosebitE transmiterii tuberculozei (mai ales An asocierea cu infecDia ;I%) la persoanele instituDionalizate din spitale, aziluri Ci Anchisori. MEsurile de limitare a acestei transmiteri includ izolarea respiratorie a persoanelor suspecte de tuberculozE pFnE cFnd se dovedeCte cE nu sunt conta!ioase (adicE prin demonstrarea ne!ativitEDii frotiului din sputE pentru >""0), ventilaDia adecvatE An camerele pacienDilor cu tuberculozE conta!ioasE, utilizarea razelor ultraviolete An zonele cu risc crescut de transmitere a tuberculozei, un screenin! periodic al personalului care intrE An contact cu cazurile de tuberculozE cunoscute sau nesuspectate, An trecut, suprave!herea prin examen radiolo!ie, mai ales cea realizatE cu echipament portabil Ci microfilme, era recomandatE pentru identificarea cazurilor. "stEzi, totuCi, prevalenta tuberculozei An DErile industrializate este suficient de scEzutE AncFt #microradio!rafia An masEQ sE nu fie eficientE din punct de vedere al costului. In DErile cu prevalentE AnaltE, pro!ramele de control al tuberculozei trebuie sE se bazeze pe urmEtoarele elemente cheie6 (1) detectarea cazurilor predominant prin detectare pasivE (de ex., examinarea microscopicE a sputei de la pacienDi care se prezintE spontan la medic, cu tuse ce dureazE de mai mult de + sEptEmFni), (') administrarea unei cure standard de chimioterapie de scurtE duratE la toDi pacienDii cu frotiuri din sputE pozitive, An condiDii adecvate de tratament al cazului, Ci anume An condiDiile administrErii suprave!heate a medicamentelor, (+) stabilirea Ci menDinerea unui sistem de aprovizionare re!ulatE cu medicamente Ci (4) stabilirea Ci menDinerea unui sistem eficient pentru evaluarea pacientului Ci conducerea tratamentului. "cest sistem trebuie sE permitE o analizE a evoluDiei sub tratament (de ex., vindecare, Ancheierea tratamentului An lipsa dovezilor de vindecare, deces, eCec terapeutic Ci neprezentarea pacientului) An toate cazurile Anre!istrate.

3ron#ita
>ronsita este o inflamatie a pasajelor bronsice, caile respiratorii care conecteaza traheea la plamani. Interiorul fiecarui pasaj bronsic este captusit cu o mucoasa umeda, ale carei celule sunt ciliate. 3ilii se misca de jos in sus, antrenand astfel impuritatile spre exterior. .esi mucusul si firele de par din fosele nazale opresc trecerea prafului si a altor impuritati care se pot afla in aerul inspirat, se poate ca a!enti pato!eni sau noxe sa treaca, mer!and spre plamani. ,usea este reactia naturala a corpului la aceasta invazie. "!entii pato!eni sau noxele provoaca inflamarea cailor bronsice iar ca raspuns la inflamatie, mucusul este produs in exces. Inflamatia si producerea de substanta mocoasa in exces pot distru!e cilii responsabili cu curatarea cailor respiratorii. 3ilii deteriorati isi pierd capacitatea de a functiona, mucusul obstructioneaza caile respiratorii, ceea ce face dificila respirat, deci aportul de oxi!en scade. Mucusul se poate infecta cu bacterii, ceea ce poate duce la alte tipuri de boli pulmonare, cum ar fi pneumonia. :xista doua tipuri de bronsita 6 bronsita acuta, care dureaza mai putin de sase saptamani bronsita cronica, care este recurenta si apare frecvent de-a lun!ul a doi sau mai multi ani >ronsita acuta, initial, se reprezinta ca o stran!ere in zona pieptului, urmata de o tuse. 3u cat substanta mucoasa se acumuleaza in plamani, bolnavul va incepe sa elimine fle!ma !albena sau verde. >ronsita acuta poate fi, de asemenea, caracterizata prin 6 o usoara febra dificultati de respiratie durere in plamani

respiratie suieratoare >ronsita cronica are aceleasi simptome ca bronsita acuta. In bronsita cronica, tusea va produce constantfle!ma !albena, verde sau alba. >ronsita cronica este o forma de boala pulmonara obstructiva. >ronsita - cauze .in punct de vedere al cauzei bronsita poate fi 6 bronsita infectioasa 6 bronsita infectioasa este cauzata de a!enti pato!eni - virusuri, bacterii bronsita iritativa 6 bronsita iritativa este urmarea expunerii la vapori toxici sau praf >ronsita acuta apare cel mai frecvent in le!atura cu infectiile pulmonare. K9 = din infectiile pulmonare sunt virale (produse de virusi) iar 19 = sunt bacteriene (produse de bacterii). 7umatul poate contribui, de asemenea, la bronsita. 7umatul paralizeaza cilii din plamani, care sunt responsabili de curatarea cailor respiratorii. 7ara curatarea corespunzatoare, substanta mucoasa se poate forma si acumula in plamani, ceea ce poate contribui in cele din urma la bronsita. 7umatul este principala cauza de aparitia simptomelor de bronsita cronica. 7umatul sau expunerea la fumul de ti!ara (fumatul pasiv) timp indelun!at irita tuburile bronsice si afecteaza cilii. "ceasta situatie apare dupa mai multi ani - bronsita cronica este de obicei dia!nosticata la fumatori, dupa varsta de patruzeci de ani. >ronsita cronica de la fumat nu este conta!ioasa si simptomele pot fi mai putin severe decat in cazurile acute. "stmul poate fi o alta cauza a existentei simptomelor aparente de bronsita cronica la copii si adolescenti. "stmul cronic sever poate provoca obstructia permanenta a cailor respiratorii, rezultatul fiind bronsita astmatica. >ronsita astmatica are multe simptome ca si bronsita cronica. >ronsita cronica poate fi, de asemenea, cauzata de aparitia repetata a bronsitei acute. Plamanii, slabiti cu fiecare caz de bronsita acuta, devin mai sensibili ajun!andu-se la bronsita cronica. >ronsita - dia!nostic si tratament Medicul specialist pneumolo! va va examina pentru a stabili cauza tusei. :l va asculta inima si plamanii pentru a determina daca aveti respiratie suieratoare sau daca inima ta bate prea tare, ambele simptome putand indica faptul ca or!anismul nu primeste suficient oxi!en. >ronsita poate provoca, de asemenea, o crestere a tensiunii arteriale. -tabilirea unui dia!nostic medical de bronsita cronica este un proces de eliminare. "lte posibile boli pulmonare trebuie sa fie excluse pentru a ajun!e la dia!nosticul de bronsita. In majoritatea cazurilor de bronsita cronica, simptome de emfizem sunt, de asemenea, descoperite in timpul dia!nosticului medical. 3and ambele boli co-exista, conditia este mentionata ca >P 3 (bronhopneumopatia cronica obstructiva). >ronsita cronica persistenta este o problema !rava. "ceasta boala poate afecta permanent caile bronsice si poate duce la boli pulmonare obstructive cronice, o stare medicala !rava in care plamanii sunt deteriorati iremediabil, determinand scaderea capacitatii respiratorii, pro!resiv si iremediabil. ,estul de spirometrie ,estul de spirometrie masoara functia pulmonara. In timpul unui test de spirometrie respiratia este monitorizata in timp ce respira intr-un tub atasat la un spirometru. -pirometrul masoara volumul pulmonar si cat de usor trece aerul prin plamani. In cazul in care rezultatele testului de spirometrie si examenul fizic o cer, pot fi recomandate teste suplimentare, de exemplu o radio!rafie pentru a stabili cat de afectati sunt plamanii de boala. >ronsita - tratament >ronsita acuta apare frecvent atat la copii cat si la adulti. .e multe ori acesta va dispare intr-o perioada relativa de sase saptamani de la debut si nu necesita neaparat asistenta medicilor sau medicatie. ,ratamentul recomandat include cat mai mult repaus la pat, consumul de cat mai mult lichid si folosirea unui sirop de tuse (lucru care nu necesita o prescriptie medicala). ,ratamentul pentru bronsita cronica include adesea antibiotice pe baza de recomandare medicala. In timp ce aceste antibiotice nu pot vindeca bronsita, ele pot contribui la evitarea aparitiei unei infectii secundare. .e asemenea, poate fi recomandat un vaccin anti!ripal pentru a va proteja impotriva altor afectiuni pulmonare. Medicatia fara recomandarea medicului nu este recomandata. Pentru ameliorarea simptomelor, va fi nevoie sa beti multe lichide pentru a subtia mucusul din plamani.

Puteti primi, de asemenea, o reteta pentru un bronhodilatator. "cesta este un medicament pentru inhalare care va reduce inflamatia si va ajuta sa respirati mai usor. In cazul in care caile respiratorii au fost expuse la bacterii sau virusi, poate apare bronsita infectioasa. >ronsita infectioasa de natura virala <5 se trateaza cu antibiotice. <5M"I in cazul in care bronsita infectioasa este cauzata de bacterii se prescriu antibiotice pentru a elimina infectia. Pentru a usura simptomele, medicul poate recomanda 6 odihna, cel putin opt ore pe zi in cazul in care caile respiratorii sunt foarte inflamate, utilizarea unui medicament bronhodilatator care ajuta la reducerea inflamatiei si reducerea tusei daca fumati, renuntarea la fumat daca nu puteti dormi din cauza tusei, un medicament care contine codeina pentru a va ajuta sa va odihniti daca tusea este seaca, un antitusiv/ daca tusea este productiva, un expectorant, pentru a elimina mucusul folosirea unui umidificator pentru a evita uscarea tractului respirator >ronsita - prevenire daca lucrati intr-o zona in care sunteti expus la praf sau alte tipuri de substante iritante, purtati o masca de praf daca se poate, sa evitati contactul cu oameni care au raceli sau alte boli respiratorii daca locuiti intr-o zona care are un nivel ridicat de poluare a aerului, este mai bine sa stati in interior in perioada in care poluarea atin!e cota maxima/ poluarea aerului provoaca bronsita uneori, oamenii dezvolta bronsita datorita unul reflux acid !astro eso!afian (acizii din stomac ajun! inapoi in esofa!)/ daca vi se confrunta cu crize frecvente de reflux acid, faceti o pro!ramare la un medic specialist !astroenterolo! pentru a rezolva problema oamenii care au aler!ii pot fi, de asemenea, predispusi la bronsita/ persoanele care au aler!ii trebuie sa evite intrarea in contact cu substante care va provoca o reactie aler!ica spalati-va mainile cu apa calda si sapun pe tot parcursul zilei pentru a distru!e a!entii pato!eni renuntati la fumat 7umatorii si cei expusi la poluarea industriala trebuie sa ia masuri suplimentare de precautie pentru a evita aparitia bolii.

Pneumonia
Pneumonia : -eneralitati Pneumonia este o inflamatie localizata la nivelul alveolei si interstitiului pulmonar. :a poate sa aiba cauze diferite, dar cel mai des este provocata de o infectie bacteriana. Pneumonia este o boala ce afecteaza un numar mare de indivizi din populatie, este intalnita mai des in perioadele reci ale anului si da simptome suparatoare pentru pacient ce ii afecteaza starea !enerala. Pneumonia poate sa aiba ' forme, dar cele mai des intalnite forme sunt cele comunitare, dobandite din comunitate, dar exista si entitati particulare numite nosocomiale, care se refera la pneumoniile dodandite din spitale sau institutii medicale. Pneumonia : Cum #e mani$e#ta -imptomele pot avea intensitate diferita, de la forme foarte !rave la stari !enerale de rau, bine tolerate de unii pacienti. -imptomele Pneumoniei sunt diferite in functie de a!entul pato!en ce le cauzeaza, de intarzierea initierii tratamentului, de imunitatea pacientului si de comorbiditati. Pneumoniile pot sa aiba un tablu clinic tipic care consta in simptome cu debut acut, febra mare, frison unic la debut, durere toracica tip pleuritic, jun!hi toracic, tuse uscata initial care apoi devine productiva muscopurulenta, dispnee cu polipnee, dar fara atiin!ere de cai aeriene superioare. "ceste aspecte tipice pentru pneumonie, apar la infectia cu !ermeni des intalniti, cel mai tipic fiind Pneumococul. Pneumonia atipica data de !ermeni mai rar intalniti, in special cea data de virusuri, are aspecte clinice particulare cu simptome mai !rave si mai !reu suportate de catre pacient. "cestea debuteaza pro!resiv cu tablou asemanator ca starile !ripale, febra este moderata si timp lun!, frison repetat, durere toracica difuza,

mial!ii, artral!ii, cefalee, tuse seaca, iritativa si cu afectare de cai respiratorii superioare (stranut, rinoree, disfa!ie). Pneumonia : Principalele cauze Pneumoniile au etiolo!ie infectioasa, !ermenii pato!eni cauzatori fiind reprezentati de virusuri, bacterii sau paraziti. "cestia provoaca la nivelul structurii pulmonare, reactii infectioase ce dau tablourile clinice caracteristice. Pneumonia tipica este data de bacterii, cele mai frecvente fiind Pneumococul, ;aemophilus influenzae, Rlebsiella si -tafilococul auriu, iar cea atipica este frecvent cauzata de MLcoplasma,&e!ionella, 3hlamLdiasi si virusuri. :tiolo!ia poate sa fie su!erata si de unele !esturi ale pacientului, astfel la fumatori apare des infectia cu ;aemophilus, &e!ionella traieste in aparatele de aer conditionat, MLcoplasma da simptome si ca artral!ii si apre cel mai des la persoane peste 15 ani, iar oneumoniile cu !ermeni anaerobi apar cel mai des in institutii medicale. Pneumonia : Ce tre(uie $acut imediat Pacientul are nevoie de terapie cu antibiotice, dar acest tratament trebuie obli!atoriu prescris de medic, acesta tinand cond de !ermenul implicat, de caracterele clinice si de sensibilitatea pato!enului. <u trebuie administrat antibiotic fara consultul unui medic, trebuie instaurataterapia cu antipiretice si anal!ezice. Pneumonia : Recomandari <u trebuie instaurata medicatie antibiotica fara consultul unui medic4 .aca !ermenul cauzator nu este in spectrul de actiune al medicamentului, pot aparea complicatii severe. Prezentarea la medic intr-un timp cat mai scurt este esentiala pentru starea pacientului, iar tratamentul trebuie instaurat cat mai devreme. 0adio!rafia este o metoda buna de dia!nostic si de urmarire a unei pneumonii si uneori poate prezenta aspecte su!estive pentru !ermenul implicat. Tratamentul pneumoniei ,ratamentul pneumoniilor trebuie inceput cat mai devreme, acest lucru ducand la micsorarea riscului de complicatii. ,ratamentul pneumoniei se adreseaza aspectelor clinice suparatoare pentru pacient, diminueaza simptomele, readuce or!anismul la starea de normalitate si previne complicatiile. In !eneral tratamentul pneumoniilor este direct proportional cu severitatea bolii si cu struturile afectate. Marea majoritate a bolnavilor de pneumonie trebuie spitalizati in vederea unei suprave!heri a raspunsului la tratament, dar exista si unele persoane tinere ce pot sa fie tratate la domiciliu. 3el mai des bolnavii necesita antibiotice pentru a!entul pato!en, tratamentul simptomelor si a complicatiilor si masuri de in!rijire !enerala. ,erapia de baza se refera la administrarea de antibiotice specifice pentru !ermenele su!erat de simptome, radio!rafie si testebacteriolo!ice, dar de-alun!ul timpului Penicilina si derivatele ei au ramas antibioticele de electie. Pneumonia cu Pneumococ care este cea mai frecventa forma intalnita, are ca tratament administrarea de doze mici de Penicilina, dar in ultimii ani s-au descoperit forme de pneumococi rezistente la penicilina si de aceea se poate face tratament cu "moxicilina sau 3efalosporine. ,ratamentul pneumoniei cu pneumococ da rezultate rapide si satisfacatoare, acestea fiind su!erate de scadere febrei si ameliorarea starii !enerale. .urata tratamentului este indicata se fie de O-19 zile, dar durata reala se stabileste in functie de evolutia clinica a pacientului. -ub tratament anibiotic febra dispare in 42-O' ore si starea pacientului se imbunatateste vizibil. Modificarile radiolo!ice date de pneumonie nu dispar atat de repede, ele re!reseaza mai lent si de acees nu putem considera radio!rafiea un bun indicator al evolutiei in primele ' saptamani. .aca nu se obtine controlul simptomelor si re!resia lor dupa o perioada de aproximativ O' ore, tratamentul trebuie revizuit si !asita cauza care complica evolutia spre bine a simptomelor. :xista mai multe situatii in care terapia nu da roade, in special in cazul in care tratamentul administrat nu are specificitate pentru !ermenul ce da pneumonia, daca au aparut complicatii care in!reuneaza rezolutia bolii, daca a!entul pato!en este rezistent la antibioticul dat sau la doza administrata. "ceste lucruri se stabilesc prin teste speciale, examenul bacteriolo!ic al sputei fiind un instrument util de dia!nostic al etiolo!iei. Pentru pneumonia cu !ermeni atipici, tratamentul se face cu alte clase de antibiotice si adjuvante, in !eneral formele date de ele fiind mai !rave si necesitand asocieri de antibiotice potente pe termen mai lun!m aproximativ 14 zile. ,ratamentul este influentat mult si de comorbiditatile pacientului, astfel daca acesta este in varsta, fumator, are boli asociate, tratamentul trebuie sa cuprinda asocieri de antibiotice si trtamentul bolii de baza. Pe lan!a terapia specifica cu antibiotice, pacientul mai

beneficieaza de trtamentul simptomelor si al complicatiilor, dintre terapiile folosite putem sa mentionam antipiretice pentru controlul febrei, anal!ezice pentru turerile de torace, administrarea de oxi!en in cazul bolnaviilor ce dezvolta !rade diferite de insuficienta respiratorie, hidratare corecta, nutritie buna si bo!ata in factori nutritivi care vor ajuta pacientul sa lupte mai bine si sa aiba un raspuns imun competent. .aca apar stari toxice sau stari !rave de insuficienta respiratorie severa, pacientul trebuie internat in terapie intensiva pana la reluarea functiilor normale. "ntitusivele pot sa fie si ele folositoare, dar nu sunt indicate decat pentru formele de pneumonie cu tuse chinuitoare si severa, in rest este incurajata tusea pentru eliminarea secretiilor purulente de la nivelul cailor respiratorii. 5nele pneumonii pot evolua cu stare !enerala alterata, cu stari septice si pot da complicatii ca pleurezia de insotire si empiemul, acestea necesitand terapii suplimentare mai a!resive.

A#tmul 9 O (oala moderna

"stmul este una dintre cele mai raspandite afectiuni in ziua de astazi, fiind un barometru pentru nivelul de poluare din lume. :ste o afectiune cronica a plamanilor, caracterizata prin probleme de respiratie recurente, cauzate de inflamarea cailor aeriene. Muschii din jurul peretilor cailor aeriene se in!usteaza atunci cand sunt iritati, astfel incat acestea devin mai stranse si `captuseala` lor se inflameaza. 3ele mai dese simptome prezente la cei care sufera de astm sunt `suieratul`, respiratia in!reunata, sentimentul de apasare pe piept, tusea persistenta si probleme in a o controla, dificultatile in a respira in timpul sau dupa exercitii fizice. 3ei mai comuni factori care declanseaza atacurile de astm sunt aler!enii, precum acarienii, polenul, muce!aiul, matreata animalelor, !andacii si deseurile lor, iritantii din aer ca fumul de ti!ara, de la !ratar sau de la foc, spraL-urile casnice, vopsea, benzina,parfum, sapunuri parfumate, infectii respiratorii (raceala, !ripa, !at iritat, infectii ale sinusurilor), exercitiile sau activitatile care cer mult efort si vremea, in special vantul uscat, aerul rece si schimbarile bruste. data cu poluarea, cazurile de astm se inmultesc, din 1K29 pana in 1KK4 procentul crescand cu 119=, in special la copiii pana la 5 ani. 1',4 milioane de americani sufera de astm, din care 4,' milioane suntminori. 4,999 oameni mor anual din cauza acestei boli, mai mult de 29= fiind copii. In timpul unui atac de astm, celulele din caile aeriene produc mai mult mucus decat in mod normal, infundandu-le/ acestea se inflameaza, determinand caile aeriene sa se umfle si muschii din jurul lor sa se incordeze. "stmul poate cauza multe nopti nedormite, limitarea unor activitati si abateri de la rutina familiara. .esi astmul este o boala incurabila, unele medicamente pot ajuta la controlul acesteia, astfel incat sa nu intervina in viata de zi cu zi/ medicamente precum inhalatoarele sau tabletele cu steroizi ajuta la prevenirea sau ameliorarea atacurilor. .octorul trebuie sa explice cum se folosesc inhalatoarele corect, astfel incat fiecare doza luata sa ajute bolnavul cat mai mult posibil. Medicamentele impotriva astmului au putine efecte secundare. "cestea pot, pentru o perioada scurta de timp, sa produca tahicardie sau usoare spasme musculare. Pentru ca medicamentul din inhalatoare ajun!e direct in plamani, foarte putin este absorbit de restul corpului. Pentru un mic numar de oameni, tabletele de steroizi pot duce la scaderea rezistentei corpului la pojar. -chimbari de dispozitie si un apetit crescut pot, de asemenea, aparea. Posibile efecte secundare ale folosirii pe termen lun! a tabletelor includ in!rasarea fetei, un apetit crescand, hiper activitate inainte de culcare, `arsuri` la inima sau indi!estie, osteoporoza si chiar o tendinta catre diabet.

5nele lucruri pot fi facute pentru a preveni unele dintre aceste efecte secundare. 5na dintre conditiile esentiale pentru ca un tratament sa fie eficient e ca cel care sufera de astm sa nu fumeze. .aca fumeaza, subtierea oaselor devine mai accentuata. ,abletele cu steroizi luate dimineata pot cauza mai putine daune. .e asemenea, ridicarea de !reutati este recomandata pentru a preveni afectarea oaselor. amenii care-si controleaza astmul se pot bucura de o viata mai placuta si isi permit sa faca lucrurile pe care si le doresc. "stmul necontrolat poate duce la trezirea in miezul noptii cu simptomele enumerate mai sus, dificultati in a respira sau in a in!hiti, dorinta pentru tot mai multe medicamente de usurare a crizelor. "stmul poate fi controlat daca pacientul stie ce medicamente trebuie luate, cantitatea si perioada in care sa le ia. Multe studii au fost facute in privinta astmului. Printre acestea, mentionam unele din cele mai recente si cele mai importante. 5n studiu arata ca inlaturarea ami!dalelor poate duce la un flux de aer imbunatatit in caile aeriene superioare, ameliorand simptomele de astm. "ltul su!ereaza ca efectele daunatoare ale fumatului pot fi transmise din !eneratie in !eneratie, chiar daca acest lucru nu este aratat la a doua !eneratie/ daca o femeie fumeaza in timp ce este insarcinata, copiii si chiar nepotii ei prezinta un risc mai mare de a se imbolnavi de astm. 3ercetari recente facute in Marea >ritanie arata o le!atura intre produsele domestice de curatat. chimice, si incidenta crescuta de astm la copii. 5na dintre cele mai imbucuratoare vesti de pana acum este ca cercetatorii din diferite zone ale !lobului lucreaza din !reu la dezvoltarea unui vaccin care sa previna si, posibil, sa elimine astmul la adulti sau la copii. Pana acum, in 3alifornia, cercetatorii au finalizat deja testele pe animale si se pre!atesc de testarile pe voluntari umani, vaccinul stopand astmul la animale si `reparand` daunele provocate plamanilor. "ceste rezultate sunt un semn bun pentru pacientii suferinzi de astm, dar unii oameni de stiinta spun ca mai pot trece si 19 ani pana la un vaccin eficient impotriva astmului. In fiecare an, sute de mii de noi astmatici sunt dia!nosticati, in special copii. 3ea mai buna optiune pentru ei este sa aiba !rija de boala lor, sa o controleze in cel mai eficient mod posibil pentru a minimiza simptomele si efectele care le-ar putea schimba viata.

Cancerul (ron,opulmonar
Introducere 3ancerul bronhopulmonar (carcinomul bronsic) reprezinta o tumora mali!na localizata la nivel pulmonar, cu ori!inea in celulele bronsice. In mod clasic se deosebesc doua tipuri mari de carcinom bronsic6 carcinomul microcelular si carcinomul macrocelular. 3ele doua forme se diferentiaza in functie de modul in care cresc, de tratament si de pro!nostic. .e cele mai multe ori cancerul pulmonar este descoperit in mod intamplator, cu ocazia unei radio!rafii uzuale a cutiei toracice. -imptomele timpurii sunt tusea constanta si dispneea, iar in stadiile avansate apare expectoratia cu san!e (hemoptizia) si scaderea in !reutate. 3ancerul bronhopulmonar este favorizat de anumiti factori, cum ar fi fumul de ti!ara si inhalarea de pulberi in mediul profesional (de exemplu pulberea de azbest). %arsta medie de imbolnavire este de 15 de ani. -e deosebesc doua tipuri de cancer pulmonar6 carcinomul microcelular si carcinomul macrocelular. 3arcinomul microcelular se trateaza mai !reu decat cel macrocelular, deoarece da repede metastaze in alte or!ane. ,ratamentul cancerului pulmonar se bazeaza in primul rand pe chimioterapice care duc, de cele mai multe ori, la o micsorare vizibila a tumorii. -ansele de vindecare cresc daca simptomele se recunosc de timpuriu si tratamntul incepe imediat. 3arcinomul macromolecular se dezvolta local, fara a da metastaze. .e aceea, tratamentul vizeaza indepartarea tumorii mali!ne, posibilitate valabila pentru aproximativ '9= din pacienti. Interventia

chirur!icala se completeaza cu chimio- si radioterapie, care se folosesc si in cazul tumorilor inoperabile. .at fiind faptul ca fumatul reprezinta unul din factorii de risc principali ai cancerului pulmonar, se recomanda renuntarea la fumat pentru a scadea riscul de imbolnavire. Carcinomul macrocelular 3arcinomul macrocelular se dezvolta de obicei local si formeaza rareori metastaze, astfel incat sansele sale de vindecare sunt mai bune decat cele ale carcinomului microcelular. In functie de structura histolo!ica, el se poate clasifica mai departe in6 - 3arcinomul epidermoid 6 constituie in medie 49= din cazurile totale de cancer pulmonar/ - "denocarcinomul6 +5= din totalul carcinoamelor bronsice. 0eprezinta forma cea mai frecventa de cancer la nefumatori/ - 3arcinomul nediferentiat cu celule mari/ Carcinomul microcelular 3arcinoamele microcelulare reprezinta doar 15= din toate cazurile de cancer bronhopulmonar si, datorita proliferarii rapide si a faptului ca formeaza de timpuriu tumori-fiice (metastaze), are un pro!nostic mai rau decat carcinomul macrocelular. "proximativ 29= din pacienti au deja metastaze in momentul dia!nosticarii. tiolo%ie "paritia cancerului bronhopulmonar este pusa in le!atura cu un cumul de factori pe mai multe nivele. Pe primul nivel se afla contactul cu substante canceri!ene, cum ar fi fumul de ti!ara sau azbestul. "l doilea nivel este reprezentat de modificarile aduse structurii !enice a tesutului pulmonar prin actiunea substantelor canceri!ene. " treia faza apare dupa o perioada de latenta de pana la +9 de ani si consta in de!enerarea si proliferarea haotica a celulelor afectate, cu formarea de cancer bronhopulmonar. 2umatul :xista mai multe substante daunatoare care favorizeaza aparitia cancerului bronhopulmonar. .intre acestea, cel mai periculos este fumul de ti!ara. "proximativ K9 = din bolnavii de cancer bronhopulmonar sunt sau au fost fumatori. 0enuntarea la fumat determina scaderea riscului de cancer. 0iscul unui fumator de a se imbolnavi de cancer bronhopulmonar este de 49 de ori mai mare decat in cazul nefumatorilor. 7umatul pasiv creste de asemenea riscul de cancer pulmonar. Ri#cul pro$e#ional "proximativ 5 = din cazurile de cancer bronhopulmonar sunt determinate de substante canceri!ene cu care pacientul intra in contact la locul de munca. "zbestul este responsabil de peste K9= din cazuri. -ubstantele canceri!ene actioneaza si duc la cancer chiar si dupa cateva decenii. 3ate!oriile de substante care expun la riscul de cancer bronhopulmonar sunt6 - pulberea de azbest, combinatiile de arsen, combinatiile de crom, nichelul, benzolul, substantele radioactive, pulberea de auarz, haloeterul/ -clerozarea parenchimului pulmonar datorita unor procese inflamatorii sau a unor traumatisme anterioare comporta de asemenea un risc crescut de mali!nizare. 3ancerul bronhopulmonar se lea!a si de o predispozitie ereditara. "stfel, daca unul din parinti este bolnav de un carcinom bronsic, riscul copiilor de a se imbolnavi creste de doua pana la trei ori. Mani$e#tari clinice Manifestarile timpurii care indica prezenta unui cancer bronhopulmonar (carcinom bronsic) sunt tusea, dispneea, durerile precordiale. In stadiile avansate de boala apare scaderea in !reutate, hemoptizie (expectoratie cu san!e), dificultati respiratorii si febra. -imptomele initiale din cancerul bronhopulmonar nu sunt specifice pentru neoplazii, putand sa apara la orice raceala normala. .e aceea, cancerul bronhopulmonar este descoperit relativ tarziu. 3hiar si in cazurile aparent inofensive de raceala, dar care dureaza mai mult de trei saptamani, ar trebui consultat un medic pentru excluderea dia!nosticului de cancer. Mai ales barbatii fumatori cu varsta peste 49 de

ani ar trebui sa fie atenti la acest tip de simptomatolo!ie. 3u cat tratamentul cancerului bronhopulmoanr se initiaza mai devreme, cu atat cresc sansele sale de vindecare. In stadiile avansate de boala, mai ales in cazul carcinomului bronsic microcelular pot sa apara metastaze la nivel cerebral. .e!radarea nervilor cauzeaza !reata, cefalee, tulburari vizuale, tulburari de echilibru sau paralizii. 5nele tumori excreta hormoni in san!e si tulbura astfel echilbrul hormonal normal (sindromul paraneoplazic). Dia%no#tic .ia!nosticul prezumtiv de cancer bronhopulmonar se pune pe baza examenului radiolo!ic, a unei computertomo!rafii a plamanilor si a simptomelor specifice, mai ales daca pacientul este sau a fost un fumator inrait multi ani. Pentru dia!nosticarea si tratarea cancerului bronhopulmonar se recomanda urmatoarele investi!atii6 3omputertomo!rafia cutiei toracice6 cu ajutorul ei se localizeaza tumora pulmonara si se estimeaza !radul ei de extindere/ 3omputeromo!rafia capului6 in caz de cefalee, lateropulsie (tendinta de deplasare latenta laterala in unele boli), tulburari de memorie, tulburari vizuale, pareze sau paralizii se poate face o computertomo!rafie pentru depistarea metastazelor la nivel cerebral/ :co!rafia (sono!rafia) 6 :co!rafia abdominala arata daca s-au format metastaze la nivel hepatic/ -cinti!rafia osoasa6 in cadrul acestei investi!atii se injecteaza in vene o substanta slab radioactiva, care se acumuleaza ulterior in oasele afectate. Metastazele osoase devin astfel vizibile la radio!rafie. >iopsia maduvei osoase6 analiza histolo!ica a unei probe de tesut din maduva osoasa poate indica prezenta metastazelor la acest nivel. .eterminarea tipului de tumora .ia!nosticul de certitudine al cancerului bronhopulmonar, cu identificarea tipului de tumora (carcinom microcelular sau macrocelular) se face doar pe baza prelevarii unei probe de tesut (biopsie), care va fi analizata la microscop din punct de vedere histolo!ic si citolo!ic. Prelevarea probei de tesut se face prin introducerea unui instrument optic flexibil la nivel bronsic (bronhoscopie) si recoltarea sa cu ajutorul unei pense mici. "naliza histolo!ica a probei de tesut apreciaza nu doar tipul de tumora, ci si a!resivitatea acesteia, viteza de proliferare si, in concluzie, pro!nosticul cancerului. ,umorile se clasifica in functie de !radul de diferentiere celulara6 ,umori 816 tumorile sunt bine diferentiate (foarte asemantoare cu tesut lor de ori!ine), prolifereaza incet si nea!resiv/ ,umori 8'6 diferentiere medie a tumorilor/ ,umori 8+6 tumorile sunt slab diferentiate/ ,umori 846 tumorile nu sunt deloc diferentiate (celulele bronsice nu mai pot fi recunoscute), prolifereaza rapid si au tendinta de a forma metastaze/ "precierea !radului de extindere a cancerului bronhopulmonar se face in functie de clasificarea ,<M, cu urmatoarele semnificatii6 ,- marimea tumorii primare/ <- afectarea !an!lionilor re!ionali/ M-prezenta metastazelor la distanta/ ,umorile de dimensiuni mici fara afectarea !an!lionilor re!ionali si care nu dau metastaze la distanta se bucura de un pro!nostic mai bun. Tratament ,ratamentul cancerului bronhopulmonar (a carcinomului bronsic) depinde in primul rand de tipul tumorii si de extinderea acesteia. .atorita sensibilitatii diferite la chemoterapice, este foarte important sa se diferentieze intre carcinoamele bronsice microcelulare si cele macrocelulare. ,ratamentul carcinomului bronsic macrocelular 3ele mai bune sanse de vindecare le are carcinomul bronsic macrocelular daca este indepartat complet

chirur!ical. Interventia chirur!icala este posibila doar atata timp cat nu exista tumori fiice (metastaze la distanta). .upa operatie se impune radioterapie, mai ales in cazul in care sunt afectati !an!lionii sau apar metastaze in tesuturile invecinate. Pacientii cu cancer bronhopulmonar care au metastaze la distanta sau tumori foarte mari, inoperabile, pot recur!e la radioterapie sau chimioterapie. ,ratamentul carcinomului bronsic microcelular 3arcinomul bronsic microcelular este in !eneral inoperabil, deoarece in momentul dia!nosticarii tumora a format deja metastaze in 29= din cazuri. 3arcinomul bronsic microcelular este sensibil mai ales la chimioterapie sau radioterapie. Medicamentele folosite in chimioterapie se numesc citostatice si reprezinta substante care ataca celulele canceroase mai de!raba decat pe cele sanatoase. "vantajul chimioterapiei in cazul carcinomului bronsic microcelular consta in tratarea adiacenta a metastazelor la distanta. 3himioterapia poate fi precedata de radioterapie, pentru ameliorarea simptomatolo!iei determinate de tumora sau de metastazele !an!lionare. 0adioterapia poate sa se instituie si dupa tratamentul chimioterapic. .at fiind faptul camedicamentele chimioterapice nu patrund la nivel cerebral, se va actiona radioterapic la nivelul capului, pentru a preveni metastazele cerebrale. In completarea acestor masuri se poate face si o interventie chirur!icala de indepartare completa a tumorii atunci cand aceasta cauzeaza probleme din acuza dimensiunilor mari. 0olutie Pro%no#tic Perspectivele de vindecare ale carcinomului bronsic depind de multi factori, cum ar fi tipul tumorii, extinderea si localizarea sa. ,umorile pulmonare sunt tratate cel mai bine chirur!ical, insa doar '5 pana la +9= din pacientii cu carcinom bronsic macrocelular pot fi supusi unei interventii chirur!icale. .upa operatie +9 pana la 59 = din bolnavi supravietuiesc mai mult de cinci ani. In cazul pacientilor care nu sunt operati, ci supusi radioterapiei, doar '9 pana la +9 = supravietuiesc mai mult de cinci ani. Pro!nosticul carcinoamelor bronsice microcelulare si a celor macrocelulare cu metastaze nu este favorabil. 0ata medie de supravietuire se situeaza intre patru si doisprezece luni. .aca este tratata cu chemoterapice sau radioterapie, tumora dispare complet la 5 pana la 19 = din bolnavi. 7ara tratament, carcinomul bronsic microcelular duce la moate intr-un interval de trei pana la cinci luni, doar 4 = din bolnavi supravietuind mai mult de un an. In%rijirea po#t9operatorie Masurile de in!rijire post-operatorie vizeaza recunoasterea precoce a recidivelor de cancer bronhopulmonar si tratarea lor la timp, dar si a urmarilor tratamentului. In mod uzual se face o anamneza amanuntita, un examen fizic complet, analize din san!e si o radio!rafie a cutiei toracice. 5neori se recomanda si repetarea bronhoscopiei la intervale mai mari de timp. :xaminarile de control in cazul pacientilor care au avut cancer bronhopulmonar se efectueaza o data la trei luni in primii + ani dupa tratament, iar in anii al patrulea si al cincilea de doua ori pe an, iar ulterior anual. Rea(ilitarea Masurile de reabilitare stationara ulterioare operatiei ar trebui efectuate doar in clinici oncolo!ice specializate, cu experienta, familiarizate cu nevoile specifice ale pacientilor cu neoplazii. :le asi!ura imbunatatirea si consolidarea calitatii vietii pe plan fizic, social, psihic si profesional. Pre0entie "vand in vedere ca fumatul constituie cauza cea mai frecventa a cancerului bronhopulmonar (a carcinomului bronsic), riscul de a muri de cancer poate fi scazut considerabil prin renuntarea la nicotina, chiar la varste inaintate si dupa multi ani de taba!ism.

NT RIT !
De$initie6 enterita este o inflamatie - fie partiala (jejunita, ileita), fie in totalitate - a intestinului subtire. Poate fi acuta sau cronica. tiopato%enie: enteritele sunt provocate uneori de tulburari functionale, ca urmare a unor dere!lari nervoase cortico-subcorticale. :nteritele primitive pot fi de natura infectioasa sau pot fi determinate de toxice exo!ene (arsen, plumb, medicamente) sau endo!ene (uremie). Parazitozeleintestinale pot fi responsabile de procese enteritice. .e cele mai multe ori, enteritele sunt secundare unor afectiuni la nivelul stomacului si al duodenului sau al !landelor anexe6 ficat, pancreas. &a !eneza lor contribuie dismicrobismul postantibiotic, fun!i sau parazitoze, deficiente enzimatice, alcoolul, factori imunolo!ici cu componenta !enetica, cauze iatro!ene etc.

Anatomie patolo%ica6 in enterite sunt cuprinse de procesul inflamator mucoasa si submucoasa. Mucoasa este rosie, cu edem si acoperita de mult mucus. In procesele persistenteeste interesata si seroasa. "imptomatolo%ie6 enteritele acute, care sunt rareori limitate la intestinul subtire, vor fi descrise in cadrul Q:nterocolitei acuteQ. :nterita cronica se manifesta prin dureri abdominale surde, care din cand in cand pot fi exacerbate, luand caracterul unor colici. "bdomenul este balonat, se aud z!omote hidro-aerice. >olnavul mai poate prezenta scadere a poftei de mancare, !returi si varsaturi. &a inceput, scaunele sunt de aspect normal, apoi incep sa apara scaune diareice, pastoase, moi, de culoare deschisa si amestecate cu mucus. <umarul scaunelor este de doua pana la cinci pe zi. In enterite mai apar si manifestari la distanta6 senzatie de caldura, transpiratii, con!estie a fetei, ameteli, lipotimii. :xamenul abdomenului poate arata meteorism si dureri la palpare in re!iunea periombilicala/ examenul coprolo!ic, care este foarte important, evidentiaza in !eneral un continut bo!at in !rasimi, iar examenul secretiei !astrice, examenul bilei, cercetarea fermentilor pancreatici aduc clarificari pentru dia!nosticul etiolo!ic. .e asemenea se pot face investi!atii cu izotopi radioactivi, tubaj intestinal, endobiopsii intestinale, cercetari enzimatice. :xamenul radiolo!ie cu pranz baritat fractionat (Pansdorff) pune in evidenta o evacuare rapida a intestinului subtire, zone de spasticitate sau de hipotonie si, in unele cazuri, modificari ale mucoasei.

0olutia este indelun!ata/ daca boala nu este tratata, tulburarile de maldi!estie si de malabsorbtie vor slabi mult bolnavul si acesta va fi expus complicatiilor, avand o rezistenta scazuta. Dia%no#ticul se pune pe baza datelor clinice si pe examenul coprolo!ic si va fi precizat cu ajutorul datelor oferite de investi!atiile amintite. Tratamentul este i!ieno-dietetic si medicamentos. -e recomanda mese la ore re!ulate, masticatie buna, in!rijirea dintilor. .ieta va urmari sa elimine alimentele bo!ate in celuloza, iritantele (condimente, acrituri, sosuri cu rantasuri, conserve, branzeturi fermentate, mezeluri). .e obicei laptele nu este suportat. Medicamentele folosite se vor adresa cauzelor care determina boala6 acidifiante (acid clorhidric, pepsina), in !astritele anacide/ fermenti pancreatici (,riferment, Mexaze), in insuficiente pancreatice. ,ratamentul simptomatic va recur!e la antispastice si la pansamente intestinale. In cazurile cu etiolo!ie infectioasa se vor prescrie, dupa caz, sulfamide si antibiotice. >oli di!estive Hn esenta aparatul di!estiv are forma unui tub (de aceea mai este numit si tubul di!estiv), care are rolul trasformarii alimentelor in!erate in componente simple care pot fi absorbite in san!e fara a produce perturbari ale functiei diferitelor or!ane si tesuturi, aducand totodata elemente nutritive necesare acestor or!ane, tesuturi si celule pentru ca ele sa functioneze normal. Hn acelasi timp intrucat mucoasa tubului di!estiv se afla la interfata dintre mediul extern si mediul intern al or!anismului, ea joaca un rol deosebit in apararea or!aismului fata de a!entii pato!eni fizici, chimici sau biolo!ici avand o functie asemanatoare celei a !ranicerilor si vamesilor care pazesc hotarele unei tari, permitand intrarea produselor care nu sunt daunatoare, ci chiar folositoare si impiedicand intrarea celor periculoase su vatamaoare. 3a structura de !ranita tot pe aici se si elimina (?se expulzeaza$) unele substante toxice sau medicamete care au fost introduse chiar pe alte cai (de exemplu pe cale injectabila). Hn concluzie, rolul tubului di!estiv se imparte intre cele doua functii principale6 1. .i!estia alimetelor '. "pararea or!anismului,ca o structura care desparte mediul intern de mediul extern. >oala cea mai frecventa a cavitatii bucale si poate cea mai frecventa boala dintre toate bolile din lume, intrucat afecteaza peste K5 la suta din populatia adulta a !lobului este caria dentara. 3hiar si copiii mici au carii dentare, la unii dintre ei dintii care se ivesc in primii ani de la nastere fiind deja cariati chiar de la aparitia lor. Poate ca nici nu exista o boala mai strans le!ata in ce priveste relatia cauza efect decat caria dentara care este determinata de alimentatie. 3onsumul de zahar si preparate cu zahar, mai ales zahar caramelizat (ca cel din bomboane), dar si zaharul din sucuri sau alte preparate, este in le!atura direct proportionala cu aparitia cariei dentare la adulti, si mai ales la copii. \aharul rafinat este lipsit de calciu care se !aseste in produsele dulci naturale, calciu de care are nevoie procesul sau de metabolizare din or!anism si in lipsa acestui mineral el si-l ia din oase, acolo unde este cel mai mare depozit de calciu din or!anism. Pe de alta parte zaharul caramelizat care se lipeste de smaltul dentar favorizeaza aparitia cariilor prin dezvoltarea bacteriilor la nivelul fisurilor smaltului. &ipsa calciului, a vitaminei . si a proteinelor din alimentatia femeilor !ravide si consumul de zahar in exces de catre acestea favorizeaza defecte ale mu!urilor dentari ale viitorilor copii care vor fi mai expusi la dezvoltarea de carii dentare. Mierea de albine este inlocuitorul ideal al zaharului, totusi sa nu uitam sfatul inteleptului de a ?nu manca multa miere$, la fel cum nu era bine de a manca multa mana. .aca se foloseste, totusi zaharul pentru conservarea unor alimente (compoturi, !em, dulceata), desi efectul rau nu este atat de mare prin faptul ca ve!etalele aduc prin ele insele elementele minerale necesare, indicatia este de a nu se face abuz in consumarea acestor alimente si sa cautam a conserva fructele prin alta metoda (uscare, con!elare).

7olosirea alimentelor prea fierbinti sau prea reci constituie, de asemenea, factori favorizanti ai cariei dentare prin fisurile pe care le produc smaltului dentar. 3aria netratata la timp duce la aparitia infectiei si in cele di urma la pierderea dintelui. :dentatia (lipsa dintilor) face masticatia dificila cu efecte ne!ative asupra timpului bucal al di!estiei, i!iena dintilor prin spalat cu pasta de dinti (recomandat de doua ori pe zi) este un factor adjuvant in prevenirea cariilor dentare, insa elementul esential ramane alimentatia. "bcesul dentar este urmarea directa a unei carii ne!lijate multa vreme. ,ratarea lui implica intr-o prima faza drenajul puroiului de catre stomatolo! prin canalul dentar sau prin incizie, cat si tratament antibiotic, iar in a doua faza extractia dentara sau daca este posibila tratarea infectiei de de la radacina dintelui, tratare care in !eneral este foarte dificila prin pastrarea dintelui. Infectiile mucoasei cavitatii bucale, manifestate adesea prin afte la nivelul limbii sau mucoasei cerului !urii si a obrajilor, sunt datorate unor microor!anisme si se comporta ca niste boli transmisibile in !eneral intre copii, sau prin mancarea de alimente care se consuma in stare cruda si nu au fost suficient spalate. Hn !eneral sunt boli autolimitate care se vindeca fara un tratament specific, dar uneori sunt necesare antibiotice sau antimicotice. Mai pot aparea inflamatii ale mucoasei cavitatii bucale sub forma de afte in avitamioze, anemii sau ca urmare a efectului unor condimente sau a arsurilor chimice sau fizice. 3ancerele cavitatii bucale apar sub forma unor rani care nu se inchid timp indelun!at, cu mar!inile indurate si care se extind treptat sau sub forma unor tumori de consistenta crescuta care cresc cotiuu in dimensiuni (in !eneral aceasta forma apare la nivelul !landelor salivare. 3ancerul buzelor mai ales cea inferioara este favorizat de expunerea la raze ultraviolete (frecvent la persoane care lucreaza in a!ricultura). 7olosirea palariilor de soare sunt cele mai eficiente mijloace pentru prevenirea acestui tip de cancer. 7umatul si consumul de bauturi alcoolice constituie, de asemenea, factori de risc pentru cancerele cavitatii bucale atat prin efectul iritant local, cat si prin scaderea rezistentei or!anismului. Hn curand veti putea afla informatii in le!atura cu bolile esofa!ului si stomacului.

-a#trita
.evenitE An ultimul timp o boalE destul de frecventE atFt An rFndul tinerilor, cFt i al adulilor , !astrita pare sE fie perceputE mai mult ca o stare, decFt ca o boalE,mai ales primEvara i toamna, cFnd pare #sE fie An floare$. Intensitatea ei pare sE fie determinatE de o serie de factori interni sau externi , precum6 mediul poluat An care trEim, iradierea ,trecerea de la un anotimp la altul , sau perioadele lun!i de stres. 8astrita este o suferinE acutE sau cronicE a mucoasei !astrice, bEnuitE prin semne i simptome clinice i poate fi descoperitE prin investi!aii precum6 endoscopia di!estivE superioarE , videonoscopie ( un sistem cu o videocapsulE) sau metode ima!istice radiolo!ice6 rezonana ma!neticE , tomo!rafia sau tranzitul baritat. Printre cele mai comune i cele mai des AntFlnite simptome ale !astritei se numErE6 durerea epi!astricE, adicE An capul pieptului, indi!estia, balonarea, dispepsia, !reaa, voma, iar An unele cazuri, sFn!erare. .ar aceste simptome nu includ Antotdeauna prezena unei !astrite, deoarece ele pot avea la bazE i alte tulburEri funcionale( colon iritabil, sindrom dureros abdominal, suferine hepato-biliare, pancreatice, sau enterocolite, etc.). Prin urmare, dia!nosticul de !astritE nu se poate stabili decFt An urma unui consult de specialitate, cu investi!aii specifice. metodE utilizatE frecvent pentru dia!nosticarea !astritei este endoscopia, care are rolul de a scoate la ivealE un aspect endoscopic cvasinormal, sau ,din contrE, diferite aspecte endoscopice patolo!ice , precum6 polipi, noduli, edem (umflare), modificEri de culoare prin re!iuni albicioase, etc. :xistE diverse cauze care pot duce la instalarea !astritei i An funcie de ele s-ar putea face o difereniere Antre

!astritele cronice i !astritele acute .,ermenul #cronic$ se referE la o persistenE An timp , An timp ce #acutul$ AnseamnE ceva care s-a instalat recent, din cauza unor factori nocivi, de cele mai multe ori din mediul exterior.8astrita cronicE poate fi provocatE de utilizarea Andelun!atE a medicamentelor de tip aspirinE , refluxul biliar, infecia cu ;elicobacter PLlori. 8astrita acutE este cauzatE cel mai adesea de 6 abuzul de bEuturi alcoolice, in!estia unor substane caustice, precum acidul sulfuric, clorhidic, in!estia unor medicamente antiinflamatorii, sau dupE mese copioase. Pentru a putea preveni !astrita, trebuie respectate cFteva re!uli6 eliminarea din alimentaie a zahErului i a alimentelor care conin aditivi sintetici, renunarea la consumul de alcool i la tutun, evitarea condimentelor i a murEturilor .

Ulcerul -a#trodudenal 9 3oli di%e#ti0e

>olile di!estive sunt boli de lar!a raspandire in populatie, ocupand un loc important in morbiditatea !enerala. Ponderea mare pe care o au aceste boli in patolo!ia !enerala, potentialul mare invalidant al unora din ele, interactiunile lor cu factorii de mediu si de alimentatie, fac necesara cunoasterea lor in stadiile cat mai incipiente pentru tratarea si prevenirea complicatiilor lor. 5lcerul !astroduodenal este o boala destul de frecventa, survenind pana la 15= din populatie. 3aracterizat prin pierdere de substanta, afectand mucoasa, submucoasa si stratul muscular ale teritoriilor tubului di!estiv supuse actiunii peptice a sucului !astric, are ca localizare in primul rand, duodenul, apoi stomacul, mai rar partea inferioara a esofa!ului si intestinul subtire (de obicei dupa o operatie pentru o complicatie imporatnta a ulcerului !astroduodenal). In etapa actuala cauzele ulcerului sunt incomplet elucidate, dar se stie ca este vorba despre interactiunea dintre factorii clorhidropeptici si factorii de aparare ai mucoasei !astroduodenale. >oala are caracter ereditar/ evolutia se intinde pe o perioada indelun!ata pana la 49 de ani sau chiar mai mult, manifestandu-se in puseuri sezoniere dureroase ritmate de mese, zilnice, insotite uneori de varsaturi. .urerea este caracteristica sub forma de foame dureroasa, ce dispare la in!estia de alimente, sub forma de durere nocturna, ce se linisteste la in!estia de bicarbonat de sodiu sau lapte. 0eaparitia durerii are loc la +9 de minute dupa mese la ulcer !astric, la '-+ ore la cel duodenal. .urerea este epi!astrica, cu iradieri in hipocondrul drept si stan! si uneori este insotita de fenomene dispeptice necaracteristice, cu modificari de apetit, senzatie de arsuri retrosternale, eructatii, !returii, constipatie. %arsaturile nu sunt obli!atorii, caracterizand stenoza pilorica, una din complicatiile ulcerului. Pe masura ce boala inainteaza in varsta, isi pierde aspectul caracteristi, se invecheste si se complica. 3and caracterul ulceros cu fenomenele inflamatoare supraadau!ate cuprinde straturile profunde ale re!iunii afectate, apare stenoza sau obstructia pilorului, caracterizate prin varsaturi tardive, slabire in !reutate. "lta complicatie este perforatia, insotita de dureri abdominale, caracteristice6 foarte intense, cu aparare musculara, abdomen dur de$lemn$, puls rapid (peste 199 batai pe minut). ;emora!ia, complicatie frecventa consta in hematemeze * varsaturi cu san!e ca zatul de cafea * sau melene, insotite, atunci cand cantitatea de san!e pierdut estemare, de cresterea frecventa a pulsului, scaderea tensiunii arteriale, lipotimie. :xaminarea secretiei !astrice arata, in ulcerul duodenal, cresterea secretiei bazale si a concentratiei de acid clorhidric. In ulcerul duodenal predomina hipersecretia cu hiperclorhidrie, in ulcerul !astric secretia !astrica este normala sau subnormala. Metoda de dia!nostic al ulcerului duodenal este radiolo!ica. "ceasta pune in evidenta semnul major sau direct $nisa$ sau semne indirecte ca deformarile retractile ale zonelor inconjuratoare. In cazul tratamentului i!ieno-dietetic, bonavii cu dia!nostic de ulcer duodenal, in perioada dureroasa, vor tine re!im slimentar de protectie !astrica cu mese mici si repetate in care vor evita

alimentele acide, condimentele, dulciurile concentrate, solutiile saline concentrate. %or fi evitate salatele de cruditati si mere. ,utunul va fi cu desavarsire interzis, dovedindu-se ca are maxima nocivitate in intretinerea leziunilor ulceroase. .e asemenea alcoolul va fi interzis bolnavilor cu ulcer duodenal si !astric. ,ratamentul medicamentos, extrem de diversificat in functie de complexele mecanisme ce produc ulcerul !astric si cel duodenal, va fi individualizat pentru fiecare bolnav. In terapia moderna sau descoperit asa numitii inhibitori de receptori ;', de histamina (cinetidina) care au dat rezultate bune in ulcerele !astroduodenale :xista unele preparate care se administreaza factorilor de aparare a mucoasei !astrice si acestea numai la indicatia medicului ce are in in!rijire bolnavul. 5lcerul !astric la care dupa trei saptamani in conditii de spitalizare nu se modifica nisa, se opereaza. .aca nisa se diminueaza dar nu se inchide se va mai astepta trei saptamani, dupa care se va reexamina bolnavul si daca nisa nu s-a inchis, se va opera. >olnavii cu nisa inchisa vor continua re!imul de crutare, in orice caz fara tutun si alcool, vor pastra indicatiile terapeutice ale medicului, prezentanduseperiodic la control radiolo!ic si endoscopic. .eoarece numai ulcerul !astri pune problema diferentierii lui de cancerul !astric, este necesar si obli!atoriu examenul endoscopi cu prelevari bioptice din ulceratia !astrica. 0elatia ulcer !astric * cancer !astric este mai putin obisnuita, dar exista cicatrizati in care ciclul inchiderii nisei sufera si apare leziunea mali!na de obicei pe mar!inea nisei. 3hiar observandu-se inchiderea nisei !astrice, bolnavii necesita control periodic, ulcerul !astric fiind considerat ca o leziune premali!na. 3ercetarile le!ate de cauzele si modul de producere au aratat o frecventa crescuta a cancerului !astric le!ata de !rupa san!uina " , de consumul anumitor alimente pre!atire prin afumare, de alimente conservate cu ajutorul unor chimicale.

;olera - este o boalE bacterianE, de obicei, rEspFndita prin intermediul apei contaminate. ;olera
provoacE diaree severE Ci deshidratare. ;olerE netratata, poate fi fatalE Antr-o perioada scurta de timp (ore). :olera 9 Cauze. #emnele #i #imptomele Cauze 0ezervele contaminate de apE sunt principala sursE de infecDie cu holerE, deCi scoici crude, fructe Ci le!ume crude precum Ci alte alimente, de asemenea, pot fi purtatoare de holerE. 3ele mai obiCnuite surse de infecDie includ6 0ezervele de apa. amenii care locuiesc An taberele de refu!iaDi a!lomerate sunt mai expusi riscului de holerE. 2ructe de mare. Mancand fructe de mare, mai ales scoici, care provin din anumite locatii te poate expune la infectarea cu holerE. fructe si le!ume crude. fructele necurEDate Ci le!umele sunt o sursE frecventE de infecDie cu holerE An zonele An care holera este endemicE. 7ructele si le!umele pot deveni, de asemenea, contaminate cu bacterii de holerE An timpul recoltErii sau de prelucrare. -emne Ci simptome 3ei mai mulDi oameni expuCi la bacterie holerei (numita %ibrio cholerae) nu devin bolnavi Ci nu Ctiu cE au fost infectati. 3u toate acestea, deoarece au lasat bacterii de holerE An scaun lor timp de Capte pFnE la 14 zile, ei pot infecta pe alDii. 3ele mai multe cazuri simptomatice de holera provoca diaree uCoarE sau moderatE. .oar aproximativ unul din 19 persoane infectate dezvoltE semne Ci simptome tipice de holerE, care includ6 Diaree apoa#a #e0era. ,impul de incubare pentru holera este scurt - de obicei unul la cinci zile dupE infectare. .iareea vine brusc, din cauza holerei diareea este adesea voluminosa, cu mucus Ci celulele moarte, Ci are un aspect palid, lEptos care seamEnE cu apa An care orezul a fost clEtit . 3eea ce face diareea este pierderea unor cantitEDi mari de lichide intr-un timp scurt - cam un sfert (9.K5 litri) de o orE acest lucru ducand la moarte. -rea51 /i 01r#1turi. 3are apar An ambele stadii incipiente Ci mai tFrziu, voma poate persista ore.

3rampe musculare. "cestea rezulta din pierderea rapidE a sErurilor, cum ar fi de sodiu, clorurE Ci de potasiu. De#,idratare. "cest lucru se poate dezvolta An primele ore dupE debutul simptomelor de holerE - mult mai repede decFt An alte boli diareice. Hn funcDie de cFt de mult fluidele ale corpului au fost pierdute, deshidratarea poate varia de la uCoarE pFnE la severE. pierdere de 19 la sutE sau mai mult din !reutatea corporalE totalE indicE deshidratare severE. -emnele si simptomele de deshidratare holerE includ iritabilitate, letar!ie, ochii scufundati, o !ura uscata, sete extremE, piele uscata, precum Ci bEtEi nere!ulate ale inimii (aritmie). 8oc. Coc hipovolemic este una dintre complicatiile cele mai !rave de deshidratare din cauza holerei. :a apare atunci cand volumul de sFn!e provoacE o scEdere a tensiunii arteriale Ci o reducere corespunzEtoare An cantitatea de oxi!en ajun!e la tesuturi. .acE Coc este netratat, poate provoca moartea foarte rapid. Dia%no#tic .eCi semnele Ci simptomele de holerE severa nu pot fi cinfundate An zonele endemice, sin!ura modalitate de aconfirma un dia!nostic este de a identifica bacteriile dintr-un eCantion de scaun. :olera 9 Tratamentul ;olerE necesitE tratament imediat, deoarece boala poate provoca moartea An cFteva ore. Re,idratare. -copul este de a Anlocui lichide si electroliti pierduti prin diaree folosind o soluDie de rehidratare simpla, rehidratare oralE cu sEruri, care conDine proporDii specifice de apE, sEruri Ci zahEr. -oluDia este disponibila sub formE de pulbere care poate fi amestecata in apa fiarta sau imbuteliata. 7ErE rehidratare, aproximativ jumEtate din populaDia cu holerE more. 3u tratament, numErul de decese scade la mai puDin de 1 la sutE. Admini#trarea intra0enoa#1 de $luide. Hn timpul unei epidemii de holerE, majoritatea oamenilor pot fi ajutati de rehidratare oralE numai in cazul deshidratari !rave oameni ar putea avea nevoie, de asemenea, fluide intravenos. Anti(ioticele. -tudii recente aratE cE o sin!urE dozE de azitromicinE (\ithromax, \max) la adulDi sau copii cu holerE severe ajutE in scurtarea duratei diareei Ci a vErsEturi. -uplimente de zinc. 3ercetErile au arEtat cE zinc poate reduce Ci scurta durata de diaree la copii cu holera.

Dizenterie
.izenterie (!r. dLsenteria, din dLs Nprefix cu sens de dificultate, !reutate, dere!lare i enteron N intestin) N boalE infecioasE caracterizatE prin lezarea intestinului !ros, intoxicaie !eneralE, scaune lichide, mucosan!vinolente frecvente. Poate fi acutE saucronicE. :ste provocatE de !ermeni dizenterici (mai frecvent N de bacteriile 7lexner i \onne), care pe pielea mAinilor * Ai pEstreazE viabilitatea timp de +N5 zile, An apE N 49N19 zile, An sol umed N pAnE la + luni/ ei se pot pEstra timp Andelun!at pe jucErii, lenjerie . a. -ub aciunea temperaturii de 19M3 aceti !ermeni pier peste 19N+9 min., a apei clocotinde N AndatE, a razelor solare directe N peste +9 min., a soluiilor dezinfectante N peste 15N +9 min. -ursa de infecie o constituie omul bolnav, reconvalescenei i purtEtorii de !ermeni. Infectarea mediului ambiant are loc prin intermediul fecalelor bolnavului. "!enii pato!eni ai dizenteriei pot fi transmii i prin intermediul mAinilor murdare ale bolnavului, de unde i provine denumirea de bboalE a mAinilor murdarec. 5n factor de rEspAndire a infeciei Al constituie mutele, care transporta microbii de dizenterie de pe fecale sau de pe obiectele contaminate pe alimente, lin!uri, vase . a. .izenteria are un caracter sezonier foarte pronunat, de ea se AmbolnEvesc persoane de orice vArstE, mai ales copiii. Morbiditatea crete An timpul verii i An lunile septembrieNoctombrie datoritE, An special, consumErii fructelor i le!umelor crude nespElate i Anmulirii An masE a mutelor. Molipsirea are loc numai pe cale bucalE. "jun!And An aparatul di!estiv, microbii dizenteriei provoacE inflamaia mucoasei intestinului !ros. "ici toxina, eliminatE de ei, pEtrunde An sAn!e i cauzeazE intoxicarea !eneralE a or!anismului, An care rolul primordial Al joacE afectarea sistemului nervos i cardiovascular, dere!larea metabolismului hidrosalin i aciunea toxinelor asupra mucoasei intestinului. "lterErile structurale ale intestinului se manifesta prin procese catarale, hemora!ice, erozive i chiar ulceroase. Perioada de incubaie dureazE '

NO zile. >oala Ancepe, de obicei, acut cu diaree, febrE, lipsa poftei de mAncare, dureri abdominale/ scaunele ajun! pAnE la 2N19 pe zi/ ele conin o cantitate mare de mucozitEi cu sAn!e care cu vremea scade treptat. 7ebra poate fi moderatE (+O,5N+2,5M), cu o duratE de 'N+ zile. "bdomenul este balonat, mai ales la copii, i dureros la palpare. Hn unele cazuri dizenteria apare brusc cu vErsEturi repetate, febrE AnaltE (+K,5N 49M3), scaune diareice frecvente ('9N+9 pe zi), apatie, adinamie, somnolenE, uneori convulsii, frisoane. ,onusul cardiovascular este atenuat, pulsul N frecvent, slab, tensiunea arterialE N scEzutE. >olnavul slEbete, devine palid. r!anismul pierde treptat multE apE (se deshidrateazE), ceea ce provoacE tulburEri ale metabolismului intermediar. Profilaxia prevede scoaterea la ivealE i izolarea bolnavului (la staionar sau domiciliu), dezinfectarea fecalelor cu o soluie de 19= de clorurE de var timp de 1,5N' ore. AnsemnEtate deosebitE are respectarea re!ulilor de i!ienE personalE (spElarea mAinilor, opErirea obli!atoare cu apE a fructelor i le!umelor Anainte de a fi consumate, fierberea apei i a laptelui), pEstrarea An curEenie a locuinei An care se aflE bolnavul, nimicirea mutelor, spElarea podelei cu soluii dezinfectante . a., controlul sanitar An ceea ce privete pEstrarea, prelucrarea i vAnzarea produselor alimentare/ construcia raionalE i curEirea re!ulatE a foselor septice, a !ropilor i lEzilor de !unoi. .acE bolnavul de dizenterie este tratat la domiciliu, acolo se va face i dezinfecie curentE. Hn caz de dizenterie acutE sau cronicE bolnavul trebuie internat la spital, iar An focar se face dezinfecie terminalE. >olnavilor de dizenterie cronicE li se interzice sE deserveascE sisteme de aprovizionare cu apE, sE lucreze la Antreprinderile industriei alimentare i a alimentaiei publice (bufete, cantine, ospEtErii, restaurante . a.), precum i An colectivele de copii. &a apariia unor tulburEri !astrointestinale (scaun lichid, vErsEturi . a.) trebuie anunat de ur!enE medicul. ;:P",I," ;epatita este o inflamatie a ficatului. 3ineva care are hepatita poate sa6 - aiba una sau mai multe cauze, inclusiv infectie virala sau bacteriana a ficatului - aiba probleme cu ficatul din cauza unei toxine - aiba probleme cu ficatul din cauza intreruperii alimentarii normale cu san!e a or!anului - etc ;epatita este cauzata de obicei de unul din cele + virusuri6 - virusul hepatitei " - virusul hepatitei > - virusul hepatitei 3 In cazuri rare, virusul :pstein >arr (care cauzeaza mononucleoza) poate duce la hepatita deoarece poate cauza inflamarea ficatului. "lte virusuri si bacterii care pot de asemenea cauza hepatita includ hepatita . si :, varicela si citome!alovirus ;epatita " &a copii, forma cea mai intalnita de hepatita este hepatita " (numita si hepatita infectioasa). "ceasta forma e cauzata de virusul hepatitei " (;"%). 3um se raspandeste@- cand cineva mananca ceva contaminat cu ;"% (apa, lapte, mancare, etc) .eoarece hepatita " poate fi o infectie usoara, mai ales la copii, este posibil sa nici nu iti dai seama ca ai respectiva boala. .esi virusul hepatitei " poate cauza o boala prelun!ita, pana la 1 luni, de obicei cauzeaza numai boli pe termen scurt si nu cauzeaza boli cronice de ficat. ;epatita > ;epatita > este cauzata de virusul hepatitei >(;>%). ;>% poate cauza un spectru lar! de simptome, de la o stare !enerala proasta pana la boli cronice de ficat ce pot duce la cancer la ficat. 3um se raspandeste@ - fluide din corp infectate, cum ar fi6 san!e, saliva, fluide va!inale, lacrimi, urina, etc - transfuzii cu san!e contaminat - ace sau serin!i contaminate - activitate sexuala cu o persoana infectata cu ;>%

- transmitere de la mama la fat (daca mama este infectata cu ;>%) ;epatita 3 %irusul hepatitei 3 (;3%) se raspandeste prin contact direct cu san!ele unei persoane infectate. -imptomele virusului hepatitei 3 pot fi foarte asemanatoare cu cele ale hepatitei " si >. Infectia cu virusul hepatitei 3 insa poate duce la boli cronice de ficat si este un motiv pentru a efectua transplant de ficat. 3um se raspandeste@ - ace - tatuaje sau bodL piercin! cu unelte nesterilizate - transfuzii de san!e - transmitere de la mama contaminata la nou-nascut - contact sexual -emne si simptome In faze incipiente, poate cauza simptome ca de !ripa6 - stare !enerala proasta - febra - dureri musculare - pierderea apetitului - stari de voma, ameteala - diaree - in!albenirea pielii si a albului ochiului 5nele persoane care au hepatita este posibil sa nu aibe deloc simptome si sa nici nu stie ca sunt infectati. 3opiii infectati cu hepatita " de ex, de obicei au simptome usoare sau deloc. .aca hepatita pro!reseaza, simptomele incep sa duca si ele catre ficat ca sursa a bolii. 3himicalele secretate in mod normal de ficat incep sa creasca in san!e6 - in!albenire - !ust ciudat in !ura - urina inchisa la culoare sau de culoarea ceaiului Pot fi de asemenea si dureri abdominale. Pentru a preveni hepatita, trebuie sa pastrati o buna i!iena, sa evitati a!lomeratiile, si conditiile de trai nesanatoase. "veti !rija cand calatoriti in zone din lume unde i!iena lasa de dorit si calitatea apei este nesi!ura, atunci cand beti sau inotati. "mintiti-le tuturor celor din familie sa se spele pe maini dupa ce mer! la toaleta si inainte sa manance. %accinari :ste disponibil un vaccin contra hepatitei " si >, dar din pacate nu exista un vaccin pentru hepatita 3. .urata Pentru hepatita virala, perioada de incubatie variaza in functie de tipul de virus care a cauzat boala6 - pentru hepatita " perioada de incubare este de ' pana la 1 saptamani - pentru hepatita > perioada de incubare este intre 4 si '9 de saptamani - pentru hepatita 3 se estimeaza ca perioada de incubare este intre ' si '1 de saptamani ;epatita " este activa de obicei pentru o scurta perioada de timp si dupa ce persoana se reface nu mai poate transmite virusul altor persoane. <u se cunosc cazuri de persoane care sa fi devenit purtatori cronici ai hepatitei ". Majoritatea persoanelor sanatoase care au facut hepatita " se vor vindeca in cca cateva saptamani sau luni, fara complicatii pe termen lun!. &a hepatita >, 25= pana la K9= din pacienti se refac complet in cca 1 luni, fara complicatii pe termen lun!. O5= pana la 25= din cei infectati cu hepatita 3 nu se refac complet si este posibil sa continue sa aiba infectia pe termen lun!. 3ei care au avut hepatita > (si care nu s-au refacut complet) sau hepatita 3 pot sa dezvolte hepatita cronica si ciroza a ficatului.

,0","M:<, 3and simptomele sunt severe sau testele de laborator arata disfunctii ale ficatului este necesara uneori spitalizarea pacientilor. Pentru hepatita " nu exista medicatie deoarece este o infectie pe termen scurt care trece de la sine. ;epatita > insa poate fi tratata uneori folosind medicatia. 3and sa chemati doctorul pentru copil6 - daca are simptome de hepatita - daca a mers la scoala si acolo au fost copii cu hepatita - daca a fost expus la persoane (rude, prieteni) cu hepatita .aca stiti deja ca are hepatita copilul .vs, chemati medicul daca observati unul din urmatoarele simptome6 - confuzie sau oboseala - iritare a pielii - mancarime .e asemenea, monitorizati apetitul copilului si functiile di!estive si chemati medicul daca apetitul scade sau daca prezinta ameteli, stari de voma, diaree sau o in!albenire mai accentuata a pielii si a albului ochilor.

.iabetul zaharat este una dintre cele mai raspandite boli cronice netransmisibile si cea mai
frecventa boala endocrina. -e caracterizeaza prin tulburari ale intre!ului metabolism, in special ale metabolismului !lucidelor si prin complicatii care afecteaza ochii, rinichii, nervii si vasele de san!e. In esenta, diabetul zaharat este o boala in care or!anismul nu produce destula insulina sau nu o foloseste eficient. 3uprins articol .efinitie 0aspandire ,ipuri de diabet 3auze -imptome 3omplicatii acute si tardive 0aspandire -us Prin frecventa sa, diabetul zaharat intra in cate!oria asa-numitelor boli cronice ale civilizatiei. Pe cat de simpla pare astazi determinarea nivelului !licemiei, pe atat de dificila este totusi determinarea prevalentei diabetului zaharat la o anumita populatie. "cest lucru se datoreaza in mare masura faptului ca standardele de dia!nosticare a bolii nu suntinca uniform aplicate. -e estimeaza ca '-1= din populatia :uropei occidentale si a "mericii de <ord sufera de aceasta boala. -i mai alarmant este ca aproape o treime dintre acesti oameni nu sunt constienti de existenta bolii. 3onform datelor statistice din 1K21, peste += din populatia 0omaniei suferea la acea data de diabet zaharat. >oala este mai frecvent intalnita la locuitorii din orase decat la cei de la sate. -tatisticile centralizate de r!anizatia Mondiala a -anatatii arata ca, in anul '999, existau in 0omania mai mult de un milion de diabetici si se estimeaza ca pana in '9+9 numarul lor se va dubla. ,ipuri de diabet -us .iabetul zaharat se !rupeaza in mai multe forme de boala cu manifestari si cauze distincte si anume6 .iabet \aharat tip 1 .iabet \aharat tip ' .iabetul !estational 3auze -us - 3auzele diabetului zaharat sunt elucidate doar partial. Pe de o parte, se stie ca aparitia ambelor tipuri de diabet este le!ata intr-o oarecare masura de factori ereditari, !enetici. Pe de alta parte, factorii de

mediu joaca si ei un rol important. - 5nul dintre factorii de mediu despre care se crede ca determina in multe cazuri aparitia diabetului zaharat de tip 1 ar fi un virus care infecteaza celulele beta, producatoare de insulina, din pancreas. "ceasta ipoteza este sustinuta de dovezi clinice si experimentale. Infectia virala poate induce diabet fie prin distru!erea celulelor producatoare de insulina, fie prin declansarea unei reactii imune. - 5n alt factor care pare sa predispuna la diabet autoimun (tip 1) ar fi consumul de lapte de vaca sau produse de lapte la su!arul mic. 3ercetarile su!ereaza ca albumina din laptele de vaca ar duce la aparitia unor anticorpi care, prin reactivitate incrucisata, afecteaza in cele din urma celulele beta pancreatice si astfel contribuie la aparitia diabetului zaharat. - In aparitia diabetului de tip ', cei mai importanti factori modificabili sunt !reutatea corporala excesiva si lipsa deexercitiu fizic, adica sedentarismul. - 5n alt factor notabil ar putea fi stresul psihic excesiv. Imediat dupa cutremurul din 1KOO, diabetolo!ii din >ucuresti au putut constata o incidenta crescuta a diabetului zaharat. "stfel, unii autori mentioneaza ca posibil factor diabeto!en stresul, in special stresul de a!lomeratie. - Printre factorii incriminati este si abuzul alimentar, respectiv excesul de produse zaharoase. ,oti acesti factori ar putea explica de ce diabetul zaharat este mai frecvent in mediul urban. In functie de cauze, diabetul se imparte in diabet zaharat primar si diabet zaharat secundar. "tunci cand nu exista nicio alta boala asociata, vorbim de diabet zaharat primar. 3and pot fi identificate tulburari sau conditii patolo!ice care cauzeaza sau favorizeaza dezvoltarea bolii diabetice, vorbim de diabet zaharat secundar. Printre cauzele care pot conduce la diabetul zaharat secundar se numara6 boli care afecteaza pancreasul (de exemplu pancreatita cronica a alcoolicilor), tulburari hormonale (de exemplu acrome!alia,feocromocitomul, boala 3ushin!), diabetul indus de medicamente si substante chimice, diverse boli !enetice etc. In functie de mecanismul de aparitie, exista diabet zaharat de tip 1 si diabet zaharat de tip '. .iabetul zaharat de tip 1 apare mai ales la copii si tineri si necesita intotdeauna tratament cu insulina, deoarece pancreasul nu o mai poate produce. .in acest motiv se mai numeste si diabet insulinodependent. .iabetul zaharat de tip ' apare de obicei la adultii de varsta mijlocie (49 de ani) sau mai tarziu, mai cu seama la persoane supraponderale. In acest caz, or!anismul continua sa produca insulina, dar aceasta nu isi poate indeplini rolul in mod normal. "cest al doilea tip de diabet nu necesita de re!ula tratament cu insulina, fapt pentru care s-a si numit diabet zaharat non-insulino-dependent. ,rebuie insa mentionat faptul ca dependenta de insulina nu inseamna in mod obli!atoriu ca pacientul va urma terapia cu insulina/ de asemenea, termenul de non-insulino-dependent nu se suprapune intotdeauna cu absenta tratamentului insulinic. :xpertii considera mai de!raba ca notiunea de #insulino-dependentQ atra!e atentia asupra faptului ca, in absenta administrarii insulinei, pacientul prezinta risc de cetoacidoza diabetica. 3u alte cuvinte, termenii #insulinodependentQ si #noninsulinodependentQ descriu de fapt stari fiziolo!ice (predispozitia, respectiv rezistenta la cetoacidoza), in timp ce termenii #tip 1Q si #tip 'Q se refera la mecanismul pato!enic, autoimun (in tipul 1) si nonautoimun (in tipul '). -imptome -us -imptomele diabetului zaharat variaza de la caz la caz. In !eneral, diabetul se caracterizeaza prin cresterea peste normal a concentratiei de !lucoza in san!e (hiper!licemie), cu sau fara eliminarea de zahar prin urina (!licozurie). "lte simptome care pot sa apara sunt6 setea excesiva cu aport crescut de apa, eliminarea de urina in cantitati mari si foamea excesiva cu in!estia de alimente in cantitati mari. "ceste trei simptome, cunoscute in terminolo!ia medicala ca polidipsie, poliurie si respectiv polifa!ie, sunt in !eneral cauzate de hiper!licemie. &a pacientii care sunt bolnavi, dar care au i!norat semnele mai multa vreme, nefiind astfel dia!nosticati, se poate intampla ca prima manifestare remarcata sa fie coma diabetica.

.iabetul de tip 1 isi face simtita prezenta de re!ula inainte de 49 de ani, dar exista si pacienti la care diabetul de tip 1 survine in mod atipic, tarziu in viata, la varsta de 59 de ani sau chiar mai tarziu, in cazuri rare. .e obicei, pacientii cu diabet de tip 1 aparut la o varsta mai inaintata nu sunt obezi ca cei care sufera de diabet de tip '. .iabetul de tip 1 poate debuta brusc, cu sete, urinare in exces, apetit crescut si pierdere in !reutate. Persoanele cu diabet de tip 1 pot avea !reutate normala sau pot fi subponderale, in functie de intervalul de timp dintre debutul simptomelor si inceputul tratamentului. .e re!ula, in cazul diabetului de tip 1, odata ce simptomele s-au dezvoltat, este necesara administrarea insulinei. .iabetul de tip ' debuteaza de obicei la mijlocul vietii sau mai tarziu. .e re!ula, pacientul cu diabet zaharat de tip ' este obez sau supraponderal. .e asemenea, la acesti diabetici, simptomele apar si se manifesta treptat. .aca pacientul reuseste sa-si controleze !reutatea corporala prin masurile dietetice, respectiv prin administrarea de medicamente antidiabetice cu administrare pe cale orala, nu este necesara administrarea insulinei. :xista destul de multi pacienti cu diabet de tip ' la care se aplica insulinoterapia. 3ompletia .iabetic - O1,2K 0 < 191 -faturi -labit Pentrut Prevenirea -i 3ontrolul .iabetului - '+,'2 0 < 3omplicatii acute si tardive -us 3ele mai !rave complicatii, posibil letale, sunt cele acute. "cestea apar prin scaderea sau cresterea marcata a nivelului de zahar in san!e (hipo!licemia cu coma hipo!licemica, cetoacidoza diabetica la diabeticii insulino-dependenti si coma noncetonica hiperosmolara de obicei la diabeticii non-insulinodependenti). &a o mare parte dintre bolnavi, boala diabetica duce in timp la asanumitele complicatii tardive. In timp ce unii diabetici nu ajun! niciodata la astfel de complicatii, altii le dezvolta devreme. In medie, complicatiile tardive se manifesta la interval de 15-'9 de ani dupa aparitia hiper!licemiei manifeste. 5nii pacienti pot prezenta mai multe complicatii simultan. .iabetul afecteaza intre!ul metabolism si, in lipsa tratamentului adecvat, duce in timp la aparitia unor complicatii serioase din cauza afectarii vaselor de san!e de la nivelul inimii, creierului sau rinichilor. .iabetul netratat poate duce la orbire, suferinte ale nervilor, ulcere la nivelul picioarelor etc. &a diabetici, ateroscleroza apare mai extinsa si mai devreme decat la populatia !enerala. >olile cardiovasculare - cardiopatia ischemica, infarctul miocardic asimptomatic, accidentul vascular cerebral au o frecventa crescuta. 0etinopatia diabetica apare la aproximativ 25= dintre pacienti si este o cauza importanta a orbirii. <efropatia diabetica este o boala care produce leziuni la nivelul vaselor san!vine ale rinichilor si afecteaza aproximativ +5= dintre pacientii cu diabet de tip 1. "ceasta complicatie duce deseori la invaliditate si chiar la deces. <europatia diabetica poate afecta fiecare portiune a sistemului nervos, mai rar creierul. <europatia poate afecta un nerv sau mai multi, in cazul acesta fiind vorba de polineuropatia diabetica. "ceasta se manifesta prin amorteli, parestezii (furnicaturi), hiperestezie severa (sensibilitate crescuta a receptorilor nervosi) si durere. .urerea poate fi intensa si deseori se accentueaza in timpul noptii. complicatie aparte a bolii diabetice o constituie ulcerele la nivelul picioarelor. "cestea se datoreaza distributiei anormale a presiunii cauzate de neuropatia diabetica. :volutia infectiilor la diabetici este in !eneral mai !rava. -unt intalnite infectii ale pielii, ale tractului urinar, ale aparatului respirator, infectii

fun!ice (candidoza) etc. -pecialistii atentioneaza in special cu privire la patru infectii cu !ravitate deosebita, caracteristice pacientilor cu diabet6 otita externa mali!na, mucormicoza rinocerebrala (o infectie fun!ica), colecistita emfizematoasa si pielonefrita emfizematoasa.

"i#temul Cardio96a#cular
:ipoten#iunea este termenul medical ce desemneaza o valoare scazuta a tensiunii arteriale (mai putin de K9B19). ,ensiunea arteriala normala este situata de obicei in jurul valorii de 1'9B29 (sistolicaBdiastolica). &a oamenii sanatosi, in special la atleti, hipotensiunea reprezinta un semn de buna functionare a sistemului cardiovascular (reprezentat de inima si sistemul vascular). ,otusi, hipotensiunea poate fi expresia unei anumite afectiuni, in special la persoanele invarsta. In randul acestei populatii, hipotensiunea poate produce un flux san!vin inadecvat la inima, creier si alte or!ane vitale. ;ipotensiunea cronica nu este niciodata !rava. Problemele de sanatate apar atunci cand tensiunea scade brusc si creierul este privat de un flux san!vin adecvat. "cest fenomen poate duce la aparitia senzatiei de ameteala. :a apare de obicei la ridicarea in picioare (ortostatism) din pozitie culcata sau sezanda. In asemenea cazuri, acest tip de hipotensiune este cunoscuta sub denumirea de hipotensiune posturala, hipotensiune ortostatica sau hipotensiune ortostatica mediata neuronal. ;ipotensiunea posturala este considerata o imposibilitate a sistemului nervos autonom (reprezentat de portiunea din sistemul nervos care controleaza activitatile vitale involuntare, cum ar fi bataile inimii) de a reactiona corespunzator la modificari bruste. In momentul in care o persoana sta in picioare, o cantitate de san!e se scur!e in extremitatile inferioare ale corpului. .aca sistemele adaptative ale or!anismului nu ar interveni, acest fenomen ar avea ca rezultat scaderea presiunii arteriale. 3u toate acestea, in mod normal, or!anismul compenseaza prin trimiterea unor semnale la nivelul inimii, pentru ca aceasta sa bata mai tare si vasele de san!e sa se contracte. "ceste mecanisme contracareaza scaderea tensiunii arteriale. .aca ele nu au loc sau au loc prea incet, apare hipotensiunea posturala. "tat incidenta hipertensiunii cat si cea a hipotensiunii cresc cu varsta, partial datorita unor modificari normale. .e asemenea, fluxul san!vin la nivel cerebral scade cu varsta, adesea ca rezultat al dezvoltarii unei placi de aterom la nivel vascular. .eci, prevalenta hipotensiunii posturale creste, de asemenea, cu varsta/ se estimeaza ca un procent de 19-'9= dintre persoanele invarsta au hipotensiune posturala. Cauze 3auza hipotensiunii posturale nu este intotdeauna cunoscuta. ;ipotensiunea posturala poate fi asociata cu urmatoarele conditii6 - sarcina - afectiuni din sfera hormonala, cum ar fi de exemplu !landa tiroida mai putin activa (hipotiroidism), hiperactivitatea !landei tiroide (hipertiroidism), diabetul si nivelul scazut al !licemiei san!vine (hipo!licemie), utilizarea excesiva a medicamentelor care se elibereaza fara prescritie medicala - supradozajul medicamentelor antihipertensive

- insuficienta cardiaca - aritmiile cardiace (ritmurile cardiace anormale) - lar!irea sau dilatarea vaselor san!vine - extenuarea datorata caldurii sau accidentul vascular datorat caldurii - afectiuni hepatice. -caderile bruste ale tensiunii pot fi amenintatoare de viata. 3auzele acestui tip de hipotensiune sunt6 - pierderile de san!e (hemora!iile) - hipotermia (temperatura scazuta a corpului) - hipertermia (temperatura crescuta a corpului) - afectiuni miocardice (ale muschiului inimii) care pot avea ca efect insuficienta cardiaca - septicemia, infectia severa a san!elui - deshidratarea severa - lipsa de raspuns la medicamente - reactiile aler!ice severe (socul anafilactic). ;ipotensiunea posturala poate aparea la oricine datorita unei varietati de motive, cum ar fi deshidratarea, lipsa alimentelor, statul prelun!it in caldura sau o stare avansata de oboseala. :a poate fi, de asemenea, influentata de ba!ajul !enetic, imbatranirea, medicatia utilizata, factorii le!ati de dieta si cei psiholo!ici si totodata de tri!!eri acuti, cum ar fi infectia si aler!ia. ;ipotensiunea posturala apare cel mai frecvent la persoanele care utilizeaza medicamente antihipertensive. :a poate fi, de asemenea, asociata cu sarcina, emotiile puternice, in!rosarea peretilor arteriali (ateroscleroza) sau diabetul. Persoanele invarsta sunt in mod particular afectate, in special cele care au hipertensiune sau disfunctii de sistem nervos autonom. -e estimeaza ca hipotensiunea postprandiala (de dupa luarea mesei) afecteaza pana la o treime din contin!entul de persoane invarsta si reprezinta o cauza frecventa a senzatiei de ameteala si a caderilor care se produc dupa o masa. Mai multe medicamente sunt asociate in mod frecvent cu hipotensiunea posturala6 - medicamente utilizate pentru tratamentul hipertensiunii, cum ar fi diureticele, beta-blocantele, blocantele canalelor de calciu si inhibitorii enzimei de conversie - medicamente care au ca efect secundar aparitia hipotensiunii, inclusiv nitratii, antiparIinsoniene, antipsihoticele, neurolepticele, anxioliticele, sedativele, hipnoticele si antidepresivele triciclice. 3auzele frecvent intalnite ale hipotensiunii posturale care apare in mod natural sunt6 - deshidratarea si pierderile de electroliti, care pot aparea ca efect al altor afectiuni, cum ar fi diareea sau voma sau pierderile san!vine din timpul menstruatiei - re!larea deficitara a presiunii arteriale asociata varstei, care poate fi a!ravata de anumite afectiuni sau medicamente. 3auzele frecvente ale hipotensiunii posturale patolo!ice (datorata unei boli) sunt6 - disfunctii ale sistemului nervos central, cum ar fi de exemplu sindromul -hL-.ra!er (neuropatie multipla de sistem) - neuropatie periferica si neuropatie autonoma (afectiuni neurolo!ice), cum sunt de exemplu cele provocate deneuropatia diabetica - afectiuni cardiovasculare - alcoolismul - bolile de nutritie. Printre cauzele mai putin comune, se numara boli precum amiloidoza (provocata prin depunerea unei substante de consistenta ceroasa numita amiloid in or!anism), hipovitaminoze (deficiente de vitamine), traumatisme ale maduvei spinarii si neuropatii asociate cancerului, in special cancer pulmonar sau cancer pancreatic. -imptome

:ste important ca persoana in cauza sa solicite in!rijiri medicale imediat ce apar simptome ale hipotensiunii. - ameteala - tulburari de echilibru - tulburari de vedere cu vedere incetosata si intunecata - slabiciune - fati!abilitate - tulburari co!nitive - !reata - disconfort resimtit la nivelul capului sau !atului - te!umente reci si umede - cefalee - lesin. Con#ultul de #pecialitate Medicul trebuie contactat in cazul in care6 -persoana in cauza observa o crestere a frecventei simptomelor hipotensiunii, care interfera cu stilul de viata si reprezinta un factor de risc pentru aparitia traumatismelor prin cadere - cand simptomele sunt suspectate a reprezenta un efect secundar al unor medicamente eliberate cu sau fara prescriptie medicala - in cazul in care tensiunea arteriala scade foarte mult6 exista marele pericol ca or!anismul sa nu primeasca destul oxi!en astfel incat sa-si exercite functiile normale/ scaderea cantitatii de oxi!en din or!anism poate avea ca rezultat functionarea deficitara a inimii si creierului si poate produce dificultati de respiratie/ de asemenea, o persoana cu hipotensiune isi poate pierde cunostinta sau intra in soc, situatie in care or!anele interne isi inceteaza functia. .ia!nostic Medicul de familie poate determina daca pacientul sau are o hipotensiune semnificativa. -imptome precum ameteala sau senzatia de lesin, resimtite in ortostatism nu sunt neaparat semnificative pentru hipotensiunea posturala sau pentru alte tipuri de hipotensiune. !ama lar!a de afectiuni pot provoca aceste simptome. :ste esential sa se identifice cauza care a determinat aparitia hipotensiunii, astfel incat sa poata fi aplicat tratamentul potrivit. Initial, medicul de familie investi!heaza istoricul pacientului, inclusiv varsta, simptomele specifice si conditiile in care simptomele au aparut. "poi medicul poate face evaluari repetate ale presiunii arteriale si alurii ventriculare (numarul de batai cardiace pe minut) dupa ce pacientul a stat intins in pat pe o perioada de cel putin 5 minute si totodata dupa ce a stat in ortostatism timp de un minut si timp de + minute, pentru a investi!a daca pacientul are sau nu hipotensiune posturala. "lte teste, cum ar fi de exemplu electrocardio!rama pentru a masura frecventa cardiaca si a evalua eventualele tulburari de ritm si totodata ecocardio!rafia (metoda de investi!are prin care se vizualizeaza inima prin intermediul ultrasunetelor) pot fi efectuate, alaturi de teste de san!e pentru a investi!a o eventuala anemie sau modificari ale nivelului san!vin de !lucoza. "lte teste sofisticate, precum monitorizarea electrocardio!rafica la domiciliu (cu ajutorul ;olterului) pot fi necesare pentru detectarea afectiunilor cardiace care apar intermitent. :fectuarea unui test de stres la efort sau a unui test de electrofiziolo!ie poate fi de asemenea utila. 5nele forme severe de hipotensiune posturala pot necesita efectuarea unui test numit testul cu masa inclinata. "cest test evalueaza reactia or!anismului la modificarile de pozitie. "stfel, pacientul investi!at sta intins pe o masa si este le!at de ea prin niste centuri, apoi masa este ridicata si plasata intr-o pozitie verticala timp de o ora. Presiunea arteriala, frecventa cardiaca si simptomatolo!ia sunt monitorizate. "desea sunt administrate medicamente pentru a stabili un !hid util de tratament. Tratament initial Initial, medicul poate sfatui pacientul sa-si creasca tensiunea facand cateva schimbari simple6 - consumul unei diete bo!ate in sare

- consumul din abundenta al bauturilor non-alcoolice, minim opt pahare pe zi/ bauturile ce se consuma in timpul sportului, care sunt bo!ate in sodiu si potasiu sunt recomandate, in special in timpul efectuarii activitatilor fizice sau pe vreme foarte calduroasa/ consumul in exces al sarii si fluidelor pe vreme calduroasa sau atunci cand persoana respectiva are o infectie virala, cu ar fi raceala sau !ripa - medicul de familie trebuie sa evalueze medicamentele pe care le utilizeaza pacientul, atat cele din prescriptie cat si cele care se elibereaza fara prescriptie medicala, pentru a identifica o eventuala cauza a aparitiei hipotensiunii - se recomanda efectuarea in mod re!ulat a activitatilor fizice pentru a intretine un flux san!vin tisular adecvat - trebuie acordata o deosebita atentie la ridicarea in picioare din pozitie sezanda sau culcata/ pentru a imbunatati circulatia, se recomanda ca inainte de a se ridica in picioare persoana respectiva sa efectueze mici exercitii de mobilitate ale picioarelor, prin executarea unor miscari de flexie-extensie/ apoi trebuie initiata incet si cu atentie schimbarea pozitiei/ la ridicarea din pat, este de preferat ca persoana respectiva sa stea mai intai la mar!inea patului timp de cateva minute inainte de a se ridica in picioare - capul patului trebuie ridicat in timpul noptii cu 5-'9 de !rade prin plasarea de caramizi sau a altor dispozitive de sustinere sub capul patului - ridicarea obiectelor !rele trebuie evitata - la toaleta trebuie evitate contractiile abdominale puternice - nu este recomandata expunerea la apa fierbinte, cum ar fi de exemplu dusurile fierbinti/ daca apare ameteala, persoana in cauza trebuie sa se aseze/ plasarea in baie a unui scaun sau taburet in cazul in care persoana respectiva are nevoie sa se aseze poate fi utila/ pentru a preveni un eventual traumatism, trebuie utilizat un scaun sau un taburet, construite special pentru a fi utilizate in cabina de dus sau in cada toaletei - pentru a evita problemele in ceea ce priveste hipotensiunea postprandiala, se recomanda ca pacientul in cauza sa manance mai putin si mai des si sa se odihneasca dupa mese, pentru a diminua episoadele de vertij (ameteala)/ de asemenea, trebuie evitata utilizarea medicamentelor hipotensoare dupa masa - daca este nevoie, trebuie utilizati ciorapi elastici compresivi, care sa acopere atat !amba cat si coapsa/ acestia pot fi utili in diminuarea fluxului san!vin la picioare, astfel redistribuindu-l catre extremitatea superioara a corpului - in cazul in care este tolerata, se recomanda consumul de cafea dimineata/ cantitatea de cafeina continuta in mod normal in doua cesti de cafea ('59m!) poate avea ca efect ameliorarea hipotensiunii la adultii tineri si poate fi totodata utilizata in limite de si!uranta si de catre adultii invarsta. .aca aceste masuri nu imbunatatesc starea pacientului, atunci probabil ca este necesara instituirea unui tratament medicamentos. ,ratament medicamentos 2ludrocortizonul 7ludrocortizonul este un mineralocorticosteroid, ce pare a fi eficient in majoritatea tipurilor de hipotensiune posturala sau alte tipuri de hipotensiune. Mecanismul sau de actiune consta in stimularea retentiei sodate de catre rinichi, acest fenomen avand ca rezultat aparitia retentiei lichidiene si un oarecare !rad de edem (termen ce defineste tumefierea, umflarea extremitatilor ce apare atunci cand or!anismul retine lichide), asa cum este necesar pentru cresterea valorilor presiunii arteriale. 3u toate acestea, o data cu acest proces de retentie sodata se produce, de asemenea, si o pierdere de potasiu. .e aceea, in cazul in care se utilizeaza fludrocortizonul, se recomanda consumul zilnic al unei cantitati adecvate de potasiu. ,otodata, trebuie mentionat faptul ca fludrocortizonul nu are nici unul dintre efectele antiinflamatorii ale cortizonului sau prednisonului si nu este un a!ent stimulant al dezvoltarii musculaturii. Midodrinul Midodrinul activeaza niste receptori de la nivel arteriolar (arteriolele sunt cele mai mici artere) si venos, prin care se produce o crestere a presiunii arteriale. -tudiile efectuate in le!atura cu acest

medicament, au evidentiat faptul ca el este eficient in imbunatatirea valorilor presiunii arteriale in ortostatism, la persoanele cu hipotensiune posturala datorata unei disfunctii a sistemului nervos, asa cum se intampla in cazul sindromului -hL-.ra!er. In cazul in care exista o afectiune subiacenta care sta la baza aparitiei hipotensiunii, trebuie administrat un tratament pentru afectiunea respectiva. In multe cazuri hipotensiunea cronica poate fi tratata eficient prin dieta simodificari ale stilului de viata 3irculatia san!elui este datorata unei diferente de presiune intre sistemularterial cu presiune mare si sistemul venos cu presiune mica. .e exemplu in capilarul venos presiunea se apropie de 9 mm;!. .iferenta de presiune este creata de activitatea de pompa a inimii6 la fiecare contractie a ventricului stan! inima trimite o anumita cantitate de san!e (debit bataie) in aorta si arterele mari/ crescand presiunea in aceste vase rezulta presiunea maxima sau sistolica. In perioada de repaus a inimii (diastola) san!ele ajun!e in tesuturi prin intermediul arteriolelor care opun o rezistenta la scur!ere6 rezulta presiunea minima sau diastolica. 0ezistenta la scur!ere se explica prin bo!atia de fibre musculare ale peretilor arteriolei, care se poate afla in stare de contractie sau dilatatie, Qtonusul de bazaQ al arteriolelor, controlat de sistemul neurove!etativ, de diverse substante metabolice, hormoni. .ilatarea si constrictia arteriolelor este determinata de diverse stari fiziolo!ice, efort, di!estie. activitate crescuta a tonusului datorita cresterii sistemului nervos simpatic, diversi hormoni (adrenalina, aldosteron), de natura renala sau modificari ale tunicii musculare prin fibroscleroza duc la o crestere a presiunii minime. In unele imprejurari creste predominant presiunea maxima (in efort, emotii) in alte imprejurari se constata chiar in repaus doar o crestere a presiunii maxime (de exemplu la varstnici), sau numai a minimei sau a ambelor presiuni. -e considera hipertensiune arteriala cresterea presiunii maxime peste 149 si minime peste K9 mm;!. .esi!ur, descoperirea unei tensiuni cresute nu indica numaidecat o hipertensiune arteriala permanenta (;,")/ unele cresteri pot fi trecatoare datorita unei emotivitati mai mari. .ia!nosticul de ;," trebuie confirmat numai daca dupa +-4 reexaminari succesive se !asesc aceleasi valori crescute in repaus. 3auze In marea majoritate a cazurilor (peste K9=), hipertensiunii arteriale nu i se poate preciza cauza/ este asa numita Qhipertensiune arteriala esentialaQ (boala hipertensiva). Pentru mecanismele ;," esentiale au fost propuse diferite ipoteze/ una din cele mai admise este Qteoria mozaiculuiQ, in care factorii predispozanti sau determinanti ar fi ereditatea, factori vasculari, starile emotive repetate, unele tulburari suprarenale, re!im hipercaloric, aport excesiv de sare in alimentatie. In 19= din cazuri ;," este secundara, determinata de cauze renale, endocrine, con!enitale, anomalii ale aortei sau de scaderea elasticitatii aortei, intalnita la varstnici si in diverse afectiuni cerebrale. "imptome "cestea sunt foarte variate, fiind conditionate de stadiul bolii, personalitatea bolnavului, asocierea cu alte boli, de faptul daca este secundara sau ;," esentiala. Manifestarile sunt diverse6 dureri de cap, uneori mai importante dimineata, ameteli, vajaieli in urechi, epistaxis, senzatie de de!et mort, aparitia de puncte luminoase sau ne!re in campul vizual. In numeroase cazuri, chiar la valori mari ale tensiunii bolnavii nu au nici o tulburare subiectiva/ aceeasi lipsa de tulburari poate fi constatata in fazele de inceput ale ;," esentiale. :volutia bolii este beni!na in multe cazuri, in special cand cresterile presiunii maxime si minime sunt moderate. Insa chiar si in aceste cazuri, daca ;," esentiala nu este tratata corect, pot aparea simptomele localizarilor aterosclerozei (inima, creier, rinichi).

Pro%no#tic Pro!nosticul si evolutia hipertensiunii arteriale depind de valorile maxime si minime, ca si de depistarea precoce a hipertensiunii. :xperienta arata ca la diverse controale medicale cel putin '9= din cei examinati nu stiu ca au ;,", chiar in valori ridicate. "ceasta obli!a la controlul tensiunii arteriale cel putin o data pe an, chiar in absenta oricarei tulburari. Precizarea unei ;," permanente este un fapt important pentru bolnav, deoarece exceptand hipertensiunile secundare care sunt numai 19= din cazuri si unele din ele curabile, majoritatea imensa a cazurilor (peste K9=) sunt o hipertensiune arteriala esentiala, care desi nu i se cunosc cauzele este o boala influentata si ameliorata cu o medicatie hipotensiva. ;," esentiala netratata este cunoscuta ca un factor de risc care favorizeaza localizarea si a!ravarea aterosclerozei, antrenand complicatii cardiace (cardiopatia ischemica), accidente cerebrale, stenoze ale carotidelor sau in membrele inferioare (arterite). --a semnalat ca 59= din bolnavii hipertensivi au cardiopatie ischemica, iar bolnavii cu infarct miocardic au avut frecvent in trecut hipertensiune arteriala. -tudiile epidemiolo!ice arata ca '= din hipertensivi sucomba de o boala de inima, iar '9= din cazuri de hemora!ie sau ramolisment (infarct) cerebral. 3oexistenta cu alti factori de risc ca fumatul, obezitatea, tulburari in metabolismul !rasimilor, uricemia crescuta accelereaza evolutia aterosclerozei spre ;,". 5n pericol in timpul evolutiei este cresterea presiunii minime care devine foarte primejdioasa daca depaseste 195-119 mm;! prin rasunetul ce-l are asupra arterelor. :xista o forma de hipertensiune arteriala mali!na cu valori ridicate ale presiunii minime peste 1'9-1+9 mm;! caracterizata prin evolutie rapida spre complicatii cardiace, cerebrale sau renale. 5neori poate sa complice o ;," esentiala. .in fericire noile medicatii hipotensoare au modificat favorabil evolutia ;," mali!ne. .esi!ur dupa precizarea hipertensiunii arteriale si a unei terapii corespunzatoare, bolnavii hipertensivi trebuie sa-si cerceteze periodic tensiunea arteriala, fara ca acest control sa constituie o obsesie pentru bolnav, deoarece arsenalul actual de medicatii si hipotensoare este vast si foarte eficient. 3ercetarea tensiunii arteriala este totusi dictata de evolutia bolii si de cunoasterea eficientei medicatiei hipotensoare. In ultimul timp bolnavii isi masoara sin!uri tensiunea arteriala. :ste benefic acest fapt pentru bolnav@ .esi!ur, automasurarea tensiunii arteriale ofera indicatii asupra eficientei anumitor medicatii hipotensoare, iar prin aceste controale bolnavii devin mai constienti si mai responsabili de boala lor. --a constatat totusi ca cifrele !asite de bolnav sunt intotdeauna mai mici decat cele !asite de medic, sau hipertensiunea permanenta din cursul activitatii este cea care expune la riscuri. "utomasurarea tensiunii arteriale poate fi admisa cu recomandarea sa nu devina o obsesie sau un !est repetitiv ca de exemplu barbieritul de dimineata, iar valorile !asite sa fie controlate cu cele !asite de medic. Tratament tratamentul hipertensiunii arteriale este conditionat de cauza ;,"6 - o terapeutica cauzala nu poate fi facuta decat in ;," secundara, care este intalnita doar in 5-19= din cazuri/ corectarea anomaliilor arterei renale, sau ale aortei (coarctatia aortica), exereza unor tumori suprarenale sau tumori hipofizare pot sa vindece hipertensiunea - hipertensiunea arteriala esentiala, care indiscutabil este cea mai frecventa dar cu ori!ine inca necunoscuta, este influentata de medicatiile hipotensoare, ce pot modifica profund evolutia si prevenirea complicatiilor. ,ratamentul ;," esentiale are drept obiective6 corectarea hipertensiunii prin medicatie hipotensoare, instituirea unui re!im de viata si dietetic care sa impiedice cresterea tensiunii si a!ravarea unor

localizari ale aterosclerozei. 3orectarea hipertensiunii se face prin diverse medicatii hipotensoare6 diuretice (nefrix, furantril), hipotensoare care inhiba sistemul nervos simpatic (hiposerpil, clonidina, !uanetidina), betablocanti cu actiune asupra inimii ca propanolol sau asupra vaselor, vasodilatatoare ca blocantele de calciu (amlodipina), inhibitorii enzimei de conversie (enalapril, perindopril). .e obicei se asociaza doua medicatii, iar dozele sunt individualizate in raport cu stadiul ;,". In cazul normalizarii tensiunii arteriale se recomanda continuarea medicatiei, bineinteles in doze mai mici, individualizate de medic. :ste o !reseala intreruperea medicatiei hipotensoare/ acalmia este inselatoare, deoarece persistenta hipertensiunii constituie un risc pentru pro!resiunea aterosclerozei coronarelor sau a arterelor cerebrale. Incetarea brusca a hipotensoarelor este urmata adesea de cresteri paroxistice ale ;,". :ficienta medicatiei hipotensoare de lun!a durata este confirmata de scaderea hemora!iilor cerebrale, a insuficientei cardiace si a uremiei. In hipertensiunea mali!na se constata supravietuiri dupa 5 ani la peste 45= din bolnavii tratati fata de 1O= la bolnavii fara tratament. 0e!imul de viata si cel alimentar completeaza eficienta medicatiei hipotensoare. 3ei trei stalpi de viata ai hipertensivului sunt o viata echilibrata psihic si fizic, combaterea sedentarismului si a obezitatii, evitarea unor alimente bo!ate in colesterol. .e altfel aceleasi recomandari sunt valabile si pentru oamenii sanatosi. viata calma, repausul si relaxarea intermitenta au o influenta buna asupra ;,". 3onflictele starile de manie (stresulpsihic) sunt motive de a!ravare care beneficiaza de actiunea tranchilizantelor. -e impune o activitate fizica minima. --au constatat scaderi ale tensiunii la bonavii cu munci fizice moderate in comparatie cu sedentarii sau cei cu numai activitate intelectuala. ,rebuie evitate expunerile prelun!ite la soare, baile prea reci sau sederea la altitudini mari. 3alatoriile cu avionul, conducerea automobilului sunt permise, exceptand anumite cazuri. 0e!imul alimentar consta in reducerea sarii in alimentatie, dieta saraca in calorii si scaderea !reutatii in cazul obezitatii. %or fi evitate pranzurile copioase/ bauturile alcoolice, cafeaua sunt admise in cantitati moderate, insa vor fi evitate in insomnii, palpitatii, stari de a!itatie. -tiut fiind ca ;," este factor de risc pentru ateroscleroza intre altele, din alimentatie vor fi evitate !rasimile naturale, alimentele care maresc acidul uric in san!e (sardele, carnuri tinere, vanat) si fumatul de ti!arete.

Cardiopatia i#c,emica este boala coronariana ischemica cea mai frecventa si cea mai
importanta cauza de deces pe plan mondial. In limbajul obisnuit este echivalenta, deseori, cu an!ina pectorala sau cardiopatia ischemica dureroasa, conexiune care este incorecta din punct de vedere stiintific si care poate !enera confuzii periculoase. :ste apreciata o boala preponderent masculina, ceea ce este de asemenea eronat. :ste considerata fatalist si de asemenea, !resit, o boala predilecta a varstei inaintate. Prea multe inexactitati, totusi, in identificarea maladiei secolului , nu-I asa@ 3ardiopatia ischemica este suferinta cardiaca !enerata de ischemie, adica mai simplu de scaderea iri!atiei, a fluxului de san!e in miocard (muschiul inimii, structura sa esentiala). "proape intotdeauna ischemia se produce din cauza stenozarii, a micsorarii calibrului arterelor coronare mari, prin formarea in interiorul peretilor lor a placii aterosclerotice. Inima este iri!ata de trunchiul coronar stan! (care este format din artera descendenta anterioara si artera circumflexa) si artera coronara dreapta, fiecare dintre ele dand numeroase ramuri. -tenoza (obstructia, obstacolul) se poate forma pe o sin!ura artera principala (stenoza unicoronariana), pe doua sau trei artere (stenoza bicoronariana sau tricoronariana). -tenoze unice sau multiple se pot dezvolta si pe ramurile coronarelor principale, toate acestea putand fi descoperite prin coronaro!rafie.

3and stenoza depaseste 59= este vorba de o stenoza critica, iar daca ocupa mai mult de O9= din lumenul arterial, fluxul de san!e devine insuficient si apar simptomele. .ar nu numai stenozele stranse sunt !rave. 5n mare pericol il reprezinta placa vulnerabila. In acest caz, stenoza poate fi necritica (sub 59=), dar structura placii este fra!ila (de re!ula, din cauza unui miez lipidic mare sau a fenomenelor de inflamatie locala) existand riscul sa se poata rupe. 0uptura este urmata de patrunderea san!elui la acest nivel si declansarea procesului de tromboza, care va micsora drastic diametrul arterei (uneori pana la ocluzia completa a acesteia), fenomen care duce la aparitia infarctului miocardic. alta varianta *mai rara- de cardiopatie ischemica este produsa prin afectarea arterelor coronare mici, asa cum se intalneste la diabetici sau hipertensivi. :ste adevarat ca simptomul clinic principal al cardiopatiei ischemice este durerea, care poate aparea in crize repetate, cu caracter tipic si care dureaza cateva minute in an!ina pectorala sau peste 15 minute in infarctul miocardic. 2ara durere :xista si forme de ischemie nedureroasa, la care pericolul fenomenului in sine se asociaza cu riscul nedetectarii la timp. 3ardiopatia ischemica nedureroasa presupune aceeasi suferinta a miocardului (care nu apare manifesta prin durere, dar este evidenta prin investi!atii) si prezinta mai multe forme6 ischemia silentioasa tranzitorie sau stabila, insuficienta cardiaca de natura ischemica, aritmii (tulburari de ritm si de conducere) de cauza ischemica si cel mai tra!ic moartea subita coronariana. &eziunile ischemice evolueaza in timp. :le !enereaza cea mai frecventa cauza de imbolnavire si deces atat pentru barbati, cat si pentru femei (chiar daca la acestea modificarile apar mai tarziu, dupa menopauza). 0iscul cardiopatiei ischemice creste cu inaintarea in varsta. ,otusi, trebuie subliniat ca maladia coronariana ori un eveniment major coronarian poate aparea la adulti de varsta medie (dupa 49 de ani) si, mai mult, ca modificarile care duc la aceasta boala sunt in mare parte o consecinta a modului de viata, care se instituie din tinerete. 7actorii de risc includ, pe lan!a mostenirea !enetica (evidentiata prin existenta a numeroase cazuri de boala coronara in familie, mai ales daca acestea apar inainte de 55 de ani la barbati si de 15 de ani la femei), fumatul, nivelul crescut al colesterolului in san!e, obezitatea si inactivitatea fizica, stresul, unele maladii asociate (in primul rand hipertensiune arteriala sau diabet zaharat). In concluzie, cardiopatia ischemica este un subiect care trebuie sa ne intereseze pe fiecare dintre noi, indiferent de varsta sau sex, indiferent daca exista sau nu simptome dureroase. &e!atura cu medicul de familie, controalele periodice si efectuarea analizelor recomandate au un rol crucial in stapanirea acestei maladii. 3e se intampla in anotimpul rece@ 7ri!ul a!raveaza starea acestor bolnavi si creste incidenta complicatiilor. -e apreciaza ca, la fiecare scadere a temperaturii externe cu un !rad 3elsius, riscul de infarct creste cu '=. -caderea temperaturii are ca principal mecanism adaptativ vasoconstrictia (pentru conservarea caldurii) si astfel cresterea tensiunii arteriale. In consecinta, inima va trebui sa depuna un efort de contractie mai mare, care presupune un consum mai mare de oxi!en. .e asemenea, fri!ul creste nivelul hormonilor de stres (care ridica suplimentar frecventa cardiaca si tensiunea arteriala), dar si valorile !licemiei si colesterolului in san!e. %ascozitatea san!elui este mai mare (ceea ce sporeste efortul cardiac), dar se intensifica si procesele de tromboza si inflamatie, fenomene care destabilizeaza placa aterosclerotica. Pe de alta parte, virozele respiratorii specifice anotimpului rece, in special !ripa, si complicatiile lor pulmonare sau bronsice pot a!rava suferinta cardiaca. <u trebuie uitate abuzurile alimentare (si alcoolice4) de sarbatori sau a!itatia produsa de acestea. "lteori, sunt de vina relativa inactivitate (din cauza vremii) sau din contra a!lomerarea activitatilor fizice (rezolvarea problemelor !ospodaresti, drumuri la cumparaturi, datul zapezii, taiatul lemnelor) intr-un timp mai scurt, din cauza micsorarii zilei. &a acestea se poate adau!a uneori poluarea cronica din locuinte, din cauza fumului si !azelor rezultate in timpul incalzirii incaperilor cu combustibili traditionali. 3ardiopatia ischemica poate fi deci dureroasa si nedureroasa. 3ardiopatia ischemica dureroasa sau an!ina pectorala stabila (cronica) se manifesta prin crize de durere (cuvantul an!ina inseamna durere),

aparute periodic, initial la eforturi mari, intense, prelun!ite, apoi la eforturi din ce in ce mai mici, pana cand in ultima instanta apar si in repaus. .urerea mai poate aparea si in alte conditii (stres, emotii, fri!, dupa mese copioase). .urerea dureaza cateva minute si cedeaza la incetarea efortului sau la administrarea de nitro!licerina. .urerea este intensa, descrisa ca o constrictie, ca o !heara, ca o apasare sau arsura si se localizeaza pe o zona intinsa. .urerea tipica apare retrosternal sau pe partea anterioara a toracelui si iradiaza in umarul stan!, bratul stan! (sau ambele brate), !at si mandibula. d "n!ina Prinzmetal este este o forma de an!ina produsa prin spasm coronarian pronuntat (pe artere coronare stenozate sau neafectate de stenoza). .urerea apare in repaus, frecvent noaptea, are durata si intensitate mare, dar cedeaza rapid la administrarea de nitro!licerina. d "n!ina instabila este o an!ina pectorala a!ravata, in care durearea severa apare in repaus si tine mai mult timp, chiar daca cedeaza (mai !reu insa4) la nitro!licerina. 7ara a fi un infarct miocardic, ea poate evolua spre acest eveniment, de aceea trebuie tratata cu maxima atentie. d In infarctul miocardic durerea este violenta (dar poate lipsi la diabetici sau la varstnici). .urerea apare in repaus si depaseste '9-+9 de minute. :ste continua, nu cedeaza la nitro!licerina si se insoteste de transpiratii, !reata,varsaturi, anxietate, ameteala, palpitatii, scaderea tensiunii arteriale. In unele varietati de infarct, durerea se localizeaza in partea superioara a abdomenului, mimand o suferinta di!estiva. &a femei, deseori simptomele sunt atipice, ceea ce creste riscul intarzierii dia!nosticului. -e manifesta prin simptome va!i, imprecise ca6 dispnee (respiratie dificila), durere in spate sau mandibula, !reata, oboseala, sau forme cu simptome predominant di!estive - balonare, durere abdominala sau arsura retrosternala, !reata. Multe modificari in cateva minute 3ardiopatia ischemica nedureroasa are acelasi substrat patolo!ic si acelasi efect asupra miocardului, insa din motive inca insuficient cunoscute, nu se insoteste de durerea caracteristica. 7aptul ca este asimptomatica nu o face insa mai putin periculoasa, ci din contra mai feroce, pentru ca dia!nosticul este mai dificil si tratamentul instituit mai tarziu. :xista mai multe forme de boala6 ischemia miocardica silentioasa, insuficienta cardiaca ischemica, tulburari de ritm si conducere ischemice, moartea subita. In ischemia miocardica silentioasa apar modificari repetate, dar de scurta durata (de cateva minute), de ischemie, observate pe :R8, fara a fi insa insotite de durere. :le pot fi descoperite prin monitorizare :R8 continua (pe '4 de ore) sau ;olter ori prin alte mijloace6 :R8 de efort, scinti!rafie de perfuzie. In alte situatii apar modificari stabile, permanente de ischemie pe :R8, care tradeaza o ischemie cronica, persistenta. In suficienta cardiaca de cauza ischemica suferinta inimii produsa printr-o ischemie prelun!ita, cronica (de obicei prin stenoze multiple) care a evoluat insa silentios, fara durere ajun!e sa afecteze functionarea inimii . "lteori, ea este rezultatul unui infarct atipic (fara dureri). Insuficienta cardiaca se manifesta prin edeme periferice, dispnee, palpitatii. "lteori cardiopatia ischemica nedureroasa se caracterizeaza doar prin tulburari de ritm si conducere, detectate prin :R8 si insotite de evidentierea stenozelor (prin coronaro!rafie) si prezenta factorilor de risc coronarieni. ,oate aceste forme pot evolua individual sau se pot asocia intre ele. .epistarea lor este foarte importanta, pentru ca precizarea dia!nosticului si inceperea tratamentului semnifica adesea diferenta dintre viata si moarte. <u este o vorba !oala4 Moartea subita coronariana poate fi, din pacate, uneori prima manifestare a unei ateroscleroze coronare importante, insotita de ischemie semnificativa, dar nedureroasa. Investi!atii .ia!nosticul cardiopatiei ischemice se bazeaza pe investi!atii, de la cele mai simple la unele foarte complexe. d Prima la care se recur!e este electrocardio!rama, :R8, care se poate face in repaus (in afara crizei dureroase), la efort, in timpul crizei dureroase.

,raseul normal al unei :R8 este format dintr-un complex de unde 6P,e,0,- si ,. In ischemie se produc modificari ale undei , si se!mentului -,, precum si aparitia unor unde e anormale, mai ample. d &a ecocardio!rafie, zonele ischemice se misca anormal, mai lent sau sunt imobile. d -cinti!rama cu taliu radioactiv evidentiaza zonele de ischemie, care capteaza mai putin substanta radioactiva decat cele normal vascularizate. ,omo!rafia de emisie cu pozitroni (P:,) evalueaza ischemia si mai ales viabilitatea miocardului afectat. d 3ea mai precisa metoda in dia!nosticarea si stadializarea cardiopatiei ischemice este coronaro!rafia sau an!io!rafia coronariana prin cateterism cardiacn care este invaziva, nelipsita de riscuri si contraindicatii. In plus, ea poate fi urmata si de o interventie terapeutica. In timpul coronaro!rafiei se introduce un cateter (un tub subtire) pana la inima si se injecteaza substanta de contrast in coronare, dupa care se fac radio!rafii. -e localizeaza astfel stenozele (chiar daca nu se pot identifica placile instabile si nu poate preciza daca miocardul respectiv este viabil sau nu) si se poate interveni pentru rezolvarea blocajului si revascularizarea zonei. d "n!io!rafia coronariana se poate face si prin tomo!rafie computerizata sau 0M<. :xaminarile sunt neinvazive, lipsite de riscuri, dar ele sunt mai putin precise si nu pot fi urmate de o interventie sau procedura terapeutica.

bezitatea
bezitatea * este o boalE caracterizatE prin Desut adipos excesiv An corp. Hn ultimii ani, prevalenDa obezitEDii s-a dublat. Potrivit statisticilor medicale, obezitatea afecteazE pFnE la +9= din populaDie. Xi numErul de astfel de persoane este An creCtere. bezitatea apare An rezultatul in!erErii unui numEr de calorii mai mare decFt consumul lor. "limentele !rase joacE un rol important An dezvoltarea obezitEDii, atFt din cauza conDinutului ridicat de !rEsimi, cAt Ci din cauza senzaDiei de insaDietate cauzatE. 3reCterea prevalenDei obezitEDii este, de asemenea, asociatE cu factori !enetici, cu lipsa de activitate fizicE, cu creCterea poftei de mFncare. 7ErE AndoialE un rol important Al are predispoziDia ereditarE, reducerea activitEDii fizice, Anaintarea An vFrstE, sexul, factorii de muncE, starea fiziolo!icE (sarcinE, alEptare, menopauzE). ,otuCi, un factor determinant este supraalimentarea Ci un stilul de viaDE sedentar. :xistE diferite tipuri de obezitate6 alimentarE-constituDionalE, endocrinolo!icE Ci hipotalamicE. ". bezitatea alimentarE-constituDionalE se dezvoltE An familie, printr-o supraalimentare sistematicE, abuz de mFncare, lipsa de activitate fizicE adecvatE. >. bezitate hipotalamicE * este cauzatE de tulburEri ale funcDiei hipotalamice Ci are, prin urmare, o serie de caracteristici clinice. 3. bezitatea endocrinolo!icE este un simptom patolo!ic primar al disfuncDiilor !landelor endocrine. 3u toate acestea, An toate formele de obezitate existE diferite !rade, care apar odatE cu dezvoltarea obezitEDii. trEsEturE comunE a tuturor formelor de obezitate este excesul de !reutate corporala. :xistE patru !rade de obezitate Ci douE etape ale bolii - pro!resive Ci stabil. 5n indicator relevant An acest sens Al reprezintE indicele de masE corporalE, care se calculeazE cu ajutorul formulei6 IM3 V !reutatea (I!)B ((AnElDime (m)^(AnElDime (m)) -ubponderal IM3 W12.5/

<ormal IM3 12.5 la '4.K/ 8radul I de obezitate - IM3 '5.9 la 'K.9/ 8radul II " de obezitate - IM3 de +9.9 la +4.9/ 8radul II > (pronunDat de obezitate) IM3 +5.9 la +K.9/ 8radul III (obezitate foarte avansatE) - IM3 49.9 sau mai mult. &a pacienDii cu !radul I, II de obezitate de obicei nu existE plFn!eri. &a stadiile mai avasate de obezitate apar stEri de slEbiciune, obosealE, somnolenDE, stEri depresive, dureri de cap, eficienDE mai micE, tulburEri de somn, depresie Ci, uneori, anxietate, iritabilitate, !reaDE, !ust amar An !urE, dificultEDi de respiraDie, dureri An articulaDii, etc. Hn !eneral sunt ' tipuri de obezi6 Anpartea de sus, de tip QmasculinQ, An cazul An care se acumuleazE !rEsime An principal pe abdomen Ci de tip QfemininQ, An cazul An care !rEsimea este stocatE An Colduri Ci fese. :xcesul de !reutate contribuie la scurtarea speranDei de viaDE, creCte riscul de boli cardiovasculare, aterosclerozE, Ci predispune la dezvoltarea de diabet zaharat de tip '. Multe persoane cu obezitate au stima de sine scEzutE, depresie, nevrozE Ci alte probleme psiholo!ice. Hn prezent, obezitatea este consideratE ca fiind o boalE cronicE care necesitE tratament medical pe termen lun! Ci de suprave!here, care vizeazE pierderea stabilE An !reutate. Medicii care vE pot ajuta An acest caz sunt6 dieteticienii si endocrinolo!ii.

Atacul de cord
Majoritatea persoanelor considera ca pot suferi un infarct miocardic doarin ultimele decade ale vietii. <imic mai fals4 %arsta la care apare primul infarct miocardic (sau atac de cord) este intr-o continua scadere. In calitate de femei ar trebui sa-l prevenim cu atentie deoarece riscul nostru de a muri in urma unui infarct miocardic este mai mare comparativ cu cel al barbatilor. .ar ce este un atac de cord@ ,ermenul medical numeste moartea muschiului cardiac datorata blocarii unei artere coronare (care vascularizeaza inima). 3um se manifesta infarctul miocardic@ -imptomul tipic este durerea severa in piept. .urerea poate iradia spre mandibula, bratul stan!, ambele brate sau partea superioara a spatelui..urerea dispare dupa 15 minute, dar e posibil sa dureze si cateva ore. 5neori este insotita de transpiratie, o stare de rau, lesin, varsaturi sau lipsa aerului. 3azurile atipice prezinta fie disconfort in zona toracica, fie durere subforma unei indi!estii sau arsuri la stomac. cazional, infarctul miocardic se produce fara a fi resimtit in vreun fel (in special in randul diabeticilor )..ecesul subit este cauzat extrem de rar de un atac de cord. .aca suspectezi ca ai suferit un infarct miocardic, suna de ur!enta o ambulanta si ia o tableta de nitro!licerina, de preferat de pus sub limba, pana ce ambulanta ajun!e la tine. 3auzele atacului de cord - hipoxia (scaderea cantitatii de oxi!en din tesuturi)/ - electrocutia/ - bolile cardiace/ - hemora!iile/ - leziunile severe/ - insuficienta respiratorie/ - tromboza coronariana (formarea unui chea! intr-o artera coronara)/ - orice soc (stare datorata reducerii circulatiei san!uine), in special socul anafilactic (cea mai severa reactie aler!ica )/ - dezechilibrul electrolitic/

- aritmiile (batai anormale ale inimii)/ - boala cardiaca coronariana (rezultatul in!ustarii arterelor coronare)/ - diabetul/ - hipercolesterolemia (nivel crescut de colesterol)/ - unele medicamente (printre care "ldesleuIin, >leomLcine, >leomicina, .ietilstilbestrol, ProleuIina sau -tilphostrol ). :volutia infarctului miocardic "tacul de cord se produce in !eneral intr-o zona restransa amuschiului cardiac. "cest fapt permite o refacere completa a pacientului, tesutul afectat fiind inlocuit de o cicatrice. 3u cat este mai mare suprafata de tesut necrozat (mort), cu atat creste riscul complicatiilor si implicit al decesului ce urmeaza unui infarct miocardic6 stopul cardiac(incetarea activitatii cardiace)/ ritmuri cardiace anormale/ un al doilea infarct miocardic. .aca in primele zile dupa ce ati suferit un infarct miocardic nu prezentati complicatii, iar in urmatoarele saptamani va simtiti bine, sunteti pe drumul unei refaceri totale. Dia%no#ticul atacului de cord :lectrocardio!rama (masurarea impulsurilor electrice ale inimii) poate identifica zona musculara moarta sau privata de oxi!en. Modificarile electrocardio!rafice clasifica infarctul miocardic in infarct miocardic cu supradenivelare de se!ment -, (in care o artera coronariana este complet blocata) si infarct miocardic fara supradenivelare -, (in care artera este partial blocata). :lectrocardio!rama (:R8, :38) pune in evidenta inclusiv atacurile de cord vechi, dar pot fi si exceptii6 infarcte fara modificari ale traseului :R8. "nalizele de san!e masoara enzimele cardiace eliberate de muschiul necrozat6 creatin fosfochinaza (3PR), troponina si creatin Iinaza. ,estele san!uine efectuate pe parcursul a '4 de ore dupa ce a avut loc atacul de cord confirma dia!nosticul si coreleaza cantitatea de muschi mort cu variatiile cantitative ale enzimelor. 5nele cazuri cer si alte investi!atii pentru clarificarea dia!nosticului sau a complicatiilor6 ecocardio!rama (scanarea cu ultrasunete a inimii) sauscinti!rafia miocardica de perfuzie (tehnica de explorare a perfuziei miocardice cu ajutorul unui farmaceutic ). ,ratamentul infarctului de miocard ,ratamentul de ur!enta6 - resuscitarea cardiopulmonara/ - defibrilarea (care duce la restabilirea ritmului cardiac normal)/ - medicamentele trombolitice (dizolva chea!urile de san!e)/ - anticoa!ulante (cum ar fi clopido!rel)/ - administrarea de oxi!en. ,ratarea pacientului poate continua cu6 - heparina/ - adrenalina/ - insulina/ - interventii chirur!icale6 an!ioplastia coronariana (pentru lar!irea arterei), bLpass-ul coronarian (interventie de revascularizatie). Infarctul miocardic poate lua prin surprindere orice persoana. Pentru a nu fi printre cazurile !rave, nevoite sa ia medicamente intrea!a viata, este de ajuns urmarea unui sfat simplu6 ,raieste sanatos4 "sta include efectuarea unor exercitii fizice, minim +9 de minute pe zi si consumarea unei diete cat mai naturale, cu un continut ridicat de le!ume si fructe.

%itaminele reprezinta un !rup de substante or!anice naturale, necesare or!anismului (desi in cantitati mici), pentru realizarea in conditii optime a unor procese metabolice esentiale. %itaminele, prin moleculele lor, nu elibereaza ener!ie si nu au nici roluri plastice, insa sunt esentiale in !enerarea acesteia. .eoarece majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de catre or!anism, acesta trebuie sa le primeasca prin dieta (fie ca atare, fie sub forma de provitamine). :xista 1+ vitamine esentiale (lipsa lor afecteaza functionalitatea normala a or!anismului)6 ", 3, ., :, R, tiamina (>1), riboflavina (>'), niacina (>+), acidul pantotenic, biotina, vitamina >1, vitamina >1', acidul folic. 7unctiile vitaminelor sunt complexe, incluzand aici6 functie de hormoni sau hormon-liIe (vitamina .), antioxidanti (vitamina :), rol in cresterea si diferentierea tisulara(vitamina ") si lista poate continua. %itaminele sunt !rupate in doua cate!orii (aceasta clasificare fiind utila mai mult din punct de vedere nutritional)6 - liposolubile (", ., :, R), acestea depozitandu-se in tesuturi liposolubile si in ficat - hidrosolubile (3, P, >) pe care or!anismul le foloseste imediat, altfel se pierd prin urina. -in!ura vitamina hidrosolubila ce poate realiza depozite este vitamina >1' (la nivel hepatic), aceste depozite mentinandu-se ani de zile. %itaminele liposolubile sunt solubile in lipide si insolubile in apa, iar utilizarea (di!estia si absorbtia lor) depinde de capacitatea or!anismului de a procesa lipidele alimentare.

%itaminele hidrosolubile se absorb in proportii mari din tubul di!estiv, insa au nevoie de
prezenta acidului clorhidric in sucul !astric. :xcesul lor este eliminat urinar, or!anismul nerealizand, cu o sin!ura exceptie, deja amintita, depozite (in caz de insuficiente, carentele lor apar foarte repede). 7iecare vitamina are anumite roluri bine stabilite in economia or!anismului. %itamina " - este un nutrient esential si se !aseste in natura sub mai multe forme chimice, in functie de compozitie si structura indeplinind anumite functii. In !eneral, se considera ca vitamina " intra in structura pi!mentilor retinieni responsabili de vederea la lumina slaba si distin!erea culorilor. :ste esentiala pentru mentinerea inte!ritatii si sanatatii te!umentelor si mucoaselor, dar are si importanta in mentinerea sanatatii oaselor, dintilor (mai ales in perioada de crestere). -tudii recente au demonstrat ca are roluri trofice !enitale. %itamina >1 - se prezinta sub + forme6 piridoxina, piridoxal, piridoxamina, insa specialistii au inte!rat toate formele sub denumirea de piridoxina. %itamina >1 face parte din complexe enzimatice implicate in metabolismul proteinelor si aminoacizilor (deci, cu cat consumul de proteine va fi mai ridicat, cu atat necesarul va fi mai mare). "lte roluri asociate vitaminei >1 sunt stimularea cresterii si dezvoltarii, cresterea capacitatii de aparare impotriva infectiilor, favorizarea activitatii cerebrale. %itamina >1' - se mai numeste ciancobalamina si, ca si restul vitaminelor din !rupul >, indeplineste roluri in complexele enzimatice asociate diverselor metabolisme. .e asemenea, promoveaza reepitelizarea mucoasei di!estive (rol important in ulcer), stimuleaza dezvoltarea si intretine activitatea maduvei hematoformatoare. %itamina 3 - acidul ascorbic este un antioxidant cu importanta in dezvoltarea normala a dintilor si !in!iilor, in procesul de mineralizare a scheletului. :a promoveaza vindecarea si cicatrizarea pla!ilor si ranilor te!umentare (prin sinteza decola!en), fortifica sistemul imun, asi!urand astfel protectie impotriva infectiilor microbiene si virale. :ste implicata in facilitarea absorbtiei fierului si in cresterea rezistentei or!anismului fata de diverse substante toxice din mediu. %itamina . - forma naturala a vitaminei apare prin actiunea razelor ultraviolete asupra unui constituent al sebumului secretat de piele. :xpertii sunt de parere ca expunerea de + oriBsaptamana la soare timp de 19-15 minute, este suficienta pentru a stimula sinteza acestei vitamine, cu asi!urarea cantitatii necesare or!anismului. %itamina . faciliteaza absorbtia calciului si depunerea sa in oase si dinti (asi!urand astfel o rezistenta crescuta acestor structuri) si intervine in homeostazia fosforului.

%itamina : - sau tocoferol, este o substanta cu importante proprietati antioxidante. :ste o vitamina cu roluri in mentinerea structurii si functiei normale a or!anelor de reproducere, in asi!urarea troficitatii sistemului muscular. "re dovedit efect hepatoprotector (prin sinteza unor produsi), rol de a stimula proliferarea celulara si de a forma hematiile, si faciliteaza utilizarea vitaminei R in or!anism. %itamina R - desi nu este o vitamina esentiala, rolurile sale in procesul coa!ularii (efecte procoa!ulante) o fac indispensabila or!anismului. -tudii recente demonstreaza ca vitamina R este implicata si in mentinerea rezistentei si inte!ritatii structurilor osoase la persoanele in varsta. >iotina - sau vitamina >O, face parte din !rupul vitaminelor > si are rol esential in metabolismul proteinelor si carbohidratilor, in procesul de !luconeo!eneza, precum si in producerea unor hormoni si sinteza de colesterol si acizi !rasi. "lte functii importante ale biotinei sunt6 mentinerea in limite normale a !licemiei si promovarea sanatatii fanerelor (par si un!hii). <iacina - sau vitamina PP (>+) apartine complexului >. "partenenta la familia vitaminelor > explica functiile ei in procesele metabolice, avand rol esential in eliberarea ener!iei din moleculele de !lucide, lipide si proteine. Printre alte functii se numara6 scaderea nivelului colesterolului din san!e, mentinerea sanatatii pielii si promovarea functionalitatii la randament maxim a structurilor nervoase. "cidul folic - folatul functioneaza in or!anism in stransa le!atura cu vitamina >1', fiind implicat in formarea hematiilor. Prezenta lui este necesara si sintezei de "<. (iar prin aceasta, acidul folic este implicat in procesul de crestere si dezvoltare tisulara, pe care il controleaza strict). "cidul folic are roluri protectoare pentru fat, pe care il protejeaza impotriva aparitiei diverselor anomalii con!enitale, de aceea femeile insarcinate ar trebui sa fie foarte atente la nivelul acestei vitamine. Printre cele mai frecvente malformatiii le!ate de insuficienta acidului folic se numara si spina bifida. "cidul pantotenic - sau vitamina >5, este o vitamina hidrosolubila esentiala, implicata in metabolismul si sinteza carbohidratilor, proteinelor, lipidelor, in special colesterolului (prin intermediul unei coenzime la a carei formare contribuie, coenzima "). Prezenta lui este importanta in sarcina, acesta promovand evolutia normala a !estatiei. 0iboflavina (vitamina >') - este o vitamina hidrosolubila ce se inactiveaza rapid la lumina. :ste parte constitutiva a unor enzime cu rol in eliberarea ener!iei necesare fiecarei celule. "cest lucru o face indispensabila or!anismului. :ste implicata in cresterea somatica si in formarea hematiilor. ,iamina (vitamina >1) - este o vitamina hidrosolubila instabila termic (se descompune la caldura). :a se combina cu diferite proteine si formeaza astfel, enzime ce metabolizeaza !lucidele (cu eliberare consecutiva de ener!ie). :ste esentiala pentru procesul fiziolo!ic de crestere si participa la mentinerea functionalitatii optime a sistemului cardiovascular, nervos dar si di!estiv. -urse alimentare de vitamine %itamine liposolubile %itamina "6 oua, carne, lapte, branza, smantana, viscere (ficat, rinichi), peste (cod), ulei de peste. %itamina .6 branza, unt, mar!arina, lapte fortificat, peste, stridii, cereale. %itamina :6 !rau, cereale (seminte), porumb, nuci, masline spanac si alte le!ume frunze, uleiuri ve!etale (din !ermeni de porumb, floarea soarelui, soia), paine nea!ra, fasolea uscata, mazarea. %itamina R6 le!ume verzi (salata verde, spanac, ceapa verde, ierburi-marar, patrunjel, leustean), cereale, !albenus deou. %itamine hidrosolubile 7olat6 le!ume frunze verzi, alimente suplimentate, viscere (ficat), carne, paine nea!ra. <iacina6 produse lactate, carne de pasare, peste si preparate din peste, oua, le!ume, nuci, cereale imbo!atite cu >+.

"cidul pantotenic si biotina6 oua, peste, lactate, cereale inte!rale, le!ume, drojdie, broccoli si alte le!ume din aceasta familie6 varza, salata. ,iamina6 cereale, paste, paine nea!ra si intermediara, preparate din carne de porc, fasole uscata, mazare, peste, soia, produse lactate, fructe (mai ales banane), drojdie de bere. %itamina >'6 cereale pentru micul dejun, paste, branzeturi, lactate fortificate, sucuri de fructe, bauturi ener!izante. %itamina >1'6 carne, in special viscere (ficat), produse de ori!ine animala (oua, lapte, carne de pasare si peste). %itamina >16 ve!etale, in special avocado, nuci, drojdie, fasole verde, produse animale- carne de pui, peste si ficat. %itamina 36 citrice (in stare bruta, dar si in sucuri, desi mai putin), capsuni, rosii, broccoli, napi, ceapa verde, cartofi. Principala sursa este reprezentata de fructe si le!ume, continutul vitaminic al acestora depinzand in functie de specie si de partea consumata (frunze, radacina, tubercul). 0ecomandarile specialistilor <ecesarul vitaminic depinde de varsta, stare metabolica si activitate desfasurata si poate fi asi!urat printr-o dieta mixta ce este alcatuita respectand piramida alimentara (cereale, fructe si le!ume, proteine animale si ve!etale, produse lactate, lipide). 0ecomandarile expertilor in ceea ce priveste necesarul de vitamine sunt6 %itamina "6 copii 9-1 ani6 '599 5IBzi O-1' ani6 +599 5IBzi adulti6 5999 5IBzi femei insarcinate sau care alapteaza6 1999-2999 uiBzi %itamina .6 su!ari6499 5I peste O ani6 '99 5I femei in sarcina 199-299 5I varstnici6 199- O995 5IBzi %itamina :6 copii 5-1 m!Bzi adulti 19 m!Bzi %itamina R6 adulti 'm!Bzi %itamina >16 9,1 m! la 1999 calorii %itamina >'6 9,1 m! la 1999 calorii, in sarcina6 + m!Bzi %itamina >16 adulti6 1,5 m!Bzi femei in perioada maternitatii6 +-4 m!Bzi <iacina6 copii6'-1' m!Bzi femei 14 m!Bzi (12 m! in sarcina) barbati611 m!Bzi %itamina >1'6 adulti6 '-+ micro!rame (aport optim zilnic 19 micro!rame) femei6 1 micro!rame "cidul folic6 sub 1' ani69,1 m!Bzi peste 1' ani6 9,' m!Bzi femei insarcinate6 9,4 m!Bzi %itamina 36 minim 19 m!Bzi sau '9 m! la 1999 de calorii %itamina >56 su!ari 9-1 luni6 1,Om!Bzi O-1' luni6 'm!Bzi copii 1-2 ani6 + m!Bzi 3opii, adolescenti si adulti6 4-5 m!Bzi 7emei in perioada de maternitate6 1-O m!Bzi .e retinut4 3onsumate in doze mari (prin abuzul de suplimente nutritive farmaceutice), vitaminele pot cauza diverse intoxicatii. Pacientii nu sunt sfatuiti sa depaseasca dozele necesare zilnic recomandate de

expertii in domeniu. In cazul in care acestea trebuie adaptate unor situatii particulare, pacientul trebuie sa consulte medicul pentru a evita aparitia unor reactii adverse.

Primul ajutor
In caz da raniri Prima ranE sau pla!E se AnDele!e o leziune a pielii, AnsoDitE sau nu, de o atin!ere a Desuturilor profunde (muCchi, oase, or!ane, artere, nervi etc.). rice ranE prezintE marele pericol al infecDiei. In ranE microbii se AnmulDesc cu mare rapiditate, de aceea mEsurile de curEDire Ci protejare a rEnii se iau cFt mai repede posibil. .upE !ravitatea lor, rEnile sunt !rave Ci uCoare (simple). 0Enile !rave sunt 6 - cele Antinse care necesitE cusEturi/ - cele adFnci/ - cele cu corpi strEini (pEmFnt, stofE). 0Enile uCoare (simple) sunt 6 - micile tEieturi Ci jupuituri. In zona de distru!ere care a fost Ci contaminatE, primul ajutor sanitar An rEni, constE6 - An curEDirea sumarE a plE!ii cu apa din bidonul echipierului sanitar, dupE care se executE un pansament cu rol protector Ampotriva prafului radioactiv Ci a -,&, urmFnd ca An afara zonei contaminate sE se execute toaleta minuDioasE a plE!ii. In zona de distru!ere obiCnuitE (fErE contaminare), An funcDie de numErul rEniDilor, de condiDiile de teren Ci de distanDa pFnE la unitEDile medicale, primul ajutor sanitar constE An executarea unui simplu plasament protector sau a unei toaletEri minuDioase a plE!ii. 3urEDirea rEnii se face cu tampoane de tifon luate cu pensa sau direct cu mFna dezinfectatE An prealabil cu alcool, Ci constE An AndepErtarea din ranE a resturilor mai Ansemnate, aCchii de lemn, moloz etc., fErE a mobiliza chea!urile de sFn!e care opresc provizoriu hemora!ia An ranE. -e mai poate folosi apa, dacE a fost bine fiartE An prealabil. .ezinfecDia rEnii propriu zise se face cu apE oxi!enatE , soluDie rivanol etc., iar a zonei din jur, cu tincturE de iod , alcool, etc. 3urEDirea Ci dezinfecDia se executE AncepFnd de la centru spre periferia plE!ii, folosinduse comprese sterile. .upE curEDirea rEnii se executE dezinfecDia cu tincturE de iod sau apE oxi!enatE, cFnd pla!a sFn!ereazE abundent Ci apoi se executE pansarea.

In caz de $racturi
3ea mai numeroasa !rupa de traume in rezultatul calamitatilor, accidentelor, o constituie fracturile. In dependenta de linia fracturii, deosebim6 fracturi transversale, oblice, lon!itudinale, in spirala .e asemenea ele pot fi inchise sau deschise * daca sunt lezate pielea si tesuturile moi in re!iunea fracturii.
Simptoamele fracturii

durere vie ce se intensifica la orice miscare sau fortare dere!larea functiei strambarea formei si lun!imii edem hematom
mobilitate patolo!ica -pre deosebire de contuzie, functia membrului fracturat se dere!leaza imediat din momentul traumei.

Paralizia * unul din simptoamele cele mai evidente de fractura a coloanei vertebrale.
Tipurile de fracturi

7ractura inchisa 7ractura deschisa

7ractura deschisa cu aschii multiple

.epistarea fracturii se poate efectua la examenul extern. &a necesitate, se palpeaza locul unde se presupune fractura. In caz de fractura se observa nere!ulari osoase, mar!ini ascutite ale aschiilor, semnul de cripitatie osoasa. Palpatia trebuie efectuata cu atentie, mai ales in re!iunile extraarticulare, cu ambele mini, pentru a evita leziuni adau!atoare si de a nu pricinui durere sinistratului. 7ractura este insotita totdeauna de leziunea tesuturilor moi, !radul careia depinde de tipul fracturii si de modul de

deplasare a fra!mentelor osoase. .eosebit de periculoase sunt fracturile cu leziunea vaselor mari si a nervilor, ceea ce poate duce la hemora!ie masiva si soc traumatic. In caz de fractura deschisa, exista si pericolul de infectare a pla!ii.
Primul ajutor medical in caz de fracturi

:ste necesar de a face in primul rand6

oprirea hemora!iei prevenirea socului traumatic * administrarea preparatelor anal!etice sau narcotice aplicarea pansamentului aseptic pe pla!a imobilizarea de transport cu mijloace standarde sau improvizate.

0etineti 4 %iata sinistratului depinde mai mult de corectitudinea acordarii primului ajutor decit de ur!enta internarii in spital. ,ransportarea sinistratului se permite numai dupa acordarea corecta a ajutorului in focar 4

Ce nu #e permite de $acut

nu se permite reducerea (indreptarea) fra!mentelor osoase sau corectarea defectului membrelor fracturate nu se permite introducerea in pla!a a fra!mentelor osoase iesite nu se permite scoaterea hainelor, ceea ce provoaca dureri suplimentare hainele si incaltamintea se taie, mai ales in caz de fracturi deschise

Imobilizarea facuta corect si la timp va proteja pacientul de deplasarea fra!mentelor osoase, va micsora sindromul dureros in timpul transportarii si va preveni aparitia socului traumatic. Imobilizarea trebuie efectuata cu atentie. Imobilizarea fracturii la mini si picioare se face prin fixarea cu atele a ' articulatii invecinate fracturii * mai sus si mai jos de locul fracturii/ sub atela se aplica bandaj moale de tifon (sau cu vata) pentru prevenirea lezarii tesuturilor moi.
Ajutorul medical in dependenta de tipul fracturii

1. 7racturile oaselor craniului des sint insotite de traume cerebrale si a -<3.

-inistratul adeseori este fara cunostinta, deaceea este necesar de a fi foarte precauti. Pacientul se culca cu fata in jos, sub cap ce aplica un colac din vata si tifon sau

orice alt colac moale improvizat. '. &a afectarea maxilei sau mandibulei, se aplica fixarea cu pansament #prastie$. .aca dintii nu se apropie, se aplica o bucata de scandurica intre dinti si apoi se fixeaza. Pentru evitarea decaderii limbii, capul se da pe o parte sau limba se fixeaza.

+. In caz de fractura a claviculei, pe umeri se aplica ' inele din vata si tifon, si se unesc intre ele la spate. Mina se atarna pe o basma. Pacientul trebuie transportat in pozitie sezinda, putin lasat pe spate. <u se recomanda aplecarea inainte (la asezarea in transport) deoarece aceasta poate duce la deplasarea fra!mentelor osoase. 4. In caz de fractura a coastelor * pe torace, la expiratie, se aplica un bandaj strans sau se stran!e cu un cearsaf cutia toracica si se fixeaza sau se coase. .aca la sinistrat este pneumotorax deschis, mai intii se aplica pansament steril ermetizant (cu supapa de iesire) cu o musama sterila si se fixeaza cu bandaj. ,ransportarea se face in pozitie semisezinda.

5. In caz de fractura a oaselor bazinului * sinistratul se culca pe o suprafata dura, sub !enunchi se aplica o cuvertura sau o plapuma facuta val, in asa mod ca !enunchii sa fie indoiti si picioarele date in parti. In asa pozitie picioarele si tot corpul se fixeaza (cu tifon sau curele) de scandura dura. 1. 7ractura coloanei vertebrale * este una din cele mai !rave leziuni. -oarta sinistratului in asemenea cazuri depinde mult de corectitudinea acordarii primului ajutor si a imobilizarii de transportare. <u trebuie fara de necesitate de a palpa, misca sau ridica capul si corpul sinistratului. Initial este necesar de administrat anal!etice, apoi de culcat pacientul pe o suprafata dura si de-l bandajat de ea. In lipsa suprafetei dure, pacientul se va culca cu fata in jos pe brancarda moale si sub cap si umeri se pune o plapuma. :ste necesar de retinut, ca asemenea bolnavi nu suporta schimbarea obisnuita de pe pamint pe scandura. "cest lucru se face in citeva miscari precise si concomitente6 in cazul schimbarii pozitiei6 tot corpul pacientului se intoarce concomitent pe o parte, la spatele pacientului se pune scandura (sau in fata se pune brancarda) si apoi se rosto!oleste foarte incet pacientul cu tot cu scut. In cazul cind pacientul este in pozitia necesara6 el se ridica concomitent (tot corpul) la o inaltime de '9-+9 cm de la pamint si alta persoana pune sub el scutul sau brancarda, dupa care sinistratul se lasa in jos. 3el mai important lucru in momentul schimbarii este sa nu se permita deplasarea (miscarea) nici cit de mica a oaselor in locul fracturii. In caz de nerespectare a acestei re!uli poate avea (in cel mai #bun$ caz) paralizia minilor sau picioarelor sau moartea spontana a pacientului.

O. In caz de fractura deschisa a de!etelor sau oaselor manii * la necesitate se aplica pansament steril, sub de!ete se aplica un val mic de tifon sau improvizat, pentru ca de!etele sa fie indoite si dupa aceasta toata mina se fixeaza pe o scandura, atela standard sau improvizata. Mina in momentul transportarii trebuie sa fie indoita in articulatia cotului sub un!hi drept si fixata cu tifon sau cu un cornisor triun!hiular. 2. In caz de fractura a antebratului, atela se fixeaza de la de!ete pina la articulatia cotului. In caz de lipsa a atelei, mina se indoaie sub un!hi drept la cot, cu de!etele spre abdomen si se fixeaza cu tifon lipita de corp sau se atarna cu un cornisor triun!hiular. K. 7racturile femurului, mai ales cele deschise, sint insotite de hemora!ii si pot repede duce la aparitia socului traumatic. Pentru acordarea ajutorului, trebuie de oprit hemora!ia, de administrat anal!etice, de aplicat pe rana un pansament steril si dupa aceasta, pe ambele parti laterale ale osului femural se aplica atele standarde sau improvizate (pe partea din afara * pina la fosa axilara) si se fixeaza de corp cu tifon, curele, panza, pentru a asi!ura nemiscarea totala a piciorului. In re!iunea fosei axilare, re!iunea in!hinala si la proeminentele osoase, se aplica pernute moi de vata cu tifon pentru a nu leza tesuturile moi in timpul imobilizarii si transportarii. 19. In caz de fractura a !ambei (osul de asi!urat imobilizarea in articulatia !enunchiului. Pentru aceasta se fixeaza lateral din ambele parti, de la (1B+) de sus a femurului. mai jos de !enunchi), trebuie labei piciorului si a folosesc atele, care se laba piciorului pina la partea

11. In caz de fractura a oaselor labei piciorului, pentru imobilizare se folosesc + atele * ' a cate 59 cm, care se fixeaza bilateral de osul !am.

IN CAZ D

NT!"S

:ntorsele sunt traumatisme articulare acute produse prin miscari violente a caror amplitudine depaseste limitele fiziolo!ice, dar nu scot extremitatile osoase din articulatie (cum se intampla in cazul luxatiilor). 3ele mai frecvente entorse se produc prin torsionarea articulatiei, dar si cand miscarile depasesc limitele fiziolo!ice. 7ortele care actioneaza asupra articulatiei in entorsa sunt destul de mari pentru a leza si partile moi din jurul articulatiei. &eziunile din entorsa au un caracter complex in functie de intensitatea traumatismului. 3onstant sunt lezate li!amentele osoase, articulare, care asi!ura soliditatea elementelor osoase. &eziunile suprafetelor

articulare cartila!inoase sunt rare, dar se !asesc in entorsele de !radul III(entorsele sunt de !radul 1,' si +). :ntorsele de !enunchi se insotesc de leziuni ale meniscurilor. In lezarea partilor moi, vasele sau!uine si limfatice pot fi rupte, ceea ce duce la hemora!ii subcutanate, care vor forma echimozele. &eziunile articulare sunt insotite de importante tulburari functionale, edemul, care apare datorita rupturii vaselor limfatice. -imptomele sunt caracteristice tuturor entorselor, dar variaza in functie de !ravitate/ durerea este mai vie in !radul ' si + cand pana la '4 ore apar echimozele. :xaminarea manuala pune in evidenta la entorsa de !radul III zone dure, care sunt bucati de oase cu li!amente smulse. In entorsele de !radul II si III impotenta este totala de la inceput si persista mult timp. &a entorsa de !radul I durerea se atenueaza rapid si ramane o jena articulara. Primul ajutor con#ta in: -repaus articular prin imobilizare (orice articulatie care a suferit o entorsa trebuie sa fie pusa imediat in repaos)/ -combaterea durerii administrand antinevral!ice, al!ocalmin/ -diminuarea hemora!iei6 aplicatii reci (pun!a cu !heata, bandaj compresiv). -ducerea de ur!enta la un serviciu specializat (clinica).

In caz de lu#atii
$u#atia este un traumatism care se manifesta prin intinderea ligamentelor de la nivelul unor articulatii si deplasarea oaselor din cavitatea articulara. Cea mai frecventa luxatie este cea de la nivelul umarului. Persoana ranita prezinta umarul usor deformat, iar miscarile sunt imposibil de realizat. Semnele entorsei sunt durere, inflamatie , echimoze si dificultatea de a misca membrul afectat. Cele mai multe entorse se produc in general la nivelul gleznei. Ligamentele articulatiilor se intind puternic si in unele cazuri se pot rupe. Ce poti face in astfel de cazuri? ste necesar sa cunosti cateva reguli eficiente care sa iti permita prevenirea unor sechele grave. Pasul %& Imobilizeaza membrul in pozitia in care persoana ranita nu simte durere . !mobilizarea se face prin bandarea zonei respective, cat mai gros posibil, in asa fel incat articulatia sa fie blocata. fectuand aceasta procedura vei bloca articulatiile, iar oasele nu se vor mai deplasa. Pasul '& "aca pacientul sufera dureri mari, la nivelul zonei lezate se poate aplica o punga cu g(eata. #ceasta va diminua durerea si va preveni o eventuala tumefiere. Pasul ). "upa ce s$a imobilizat partea traumatizata, se poate pune o atela care are ca scop imposibilitatea efectuarii miscarilor la nivelul articulatiilor. %anda&ul se va face peste atela. Pasul *& "upa ce se fixeaza capatul pansamentului, imobilizeaza membrul +ictimei. !n cazul in care este vorba de un traumatism la nivelul cotului sau al umarului, se va folosi un batic, o fasa sau un cordon pentru mentinerea membrului intr$o pozitie cat mai confortabila. Pasul ,& Condu persoana ranita la o unitate spitaliceasca pentru a i se face un consult de specialitate. !n urma unei radiologii, se va vedea care este pozitia oaselor si se va pune diagnosticul corect. #stfel, se poate interveni chirugical sau membrul traumatizat poate fi pus in banda& ghipsat.

Artroza
"rtroza este o afectiune caracterizata prin deteriorarea articulatiilor si inflamatia sinoviumului - care include membranele ce protejeaza articulatiile dumneavoastra. 0ezultatul este distru!erea tesuturilor articulatilor, ceea ce poate duce la acumularea de reziduri in sinovium, lucru care contribuie la aparitia inflamatiei. "rtroza presupune o serie de simptome printre care6

durere - conditia poate fi dureroasa. 3ei care sufera, de obicei, de artroza, experimenteaza durerea articulatiilor afectate. .urerea apare ori de cate ori este utilizata articulatia si, dispare la odihna. ri!iditate - cei cu artroza ar putea experimenta ri!iditate neobisnuita a articulatiilor, atunci cand cartilajele nu functioneaza optim. "rticulatia devine din ce in cei mai ri!ida, pe masura ce trece timpul. inflamatie - frecarea cartilajelor poate da nastere la inflamatia articulatiei afectate. "rticulatia inflamata poate fi dureroasa pe timp de noapte. ,ipuri de artroza si tratamente - "rtroza cervicala - se refera la de!enerarea cronica a cartilajului dintre vertebrele cervicale. 3u alte cuvinte, aceasta se dezvolta in zona !atului. >oala apare, de obicei, la persoanele care au varsta de aproximativ 49 de ani. >oala este marcata de durere la baza !atului. 8atul devine ri!id si miscarea capului devine tot mai dificila. .urerea se poate raspandi spre brat si umar. In unele cazuri, conditia poate fi asimptomatica. >oala este frecvent intalnita la persoanele care lucreaza mai multe ori pe zi cu capul aplecat, cum ar fi cele care lucreaza la calculator. :ste prezenta la majoritatea oamenilor, in !rade diferite, dar este mai frecvent intalnita la femei. 3ervicartroza este oalta denumire pentru aceasta conditie. ,ratamentul artrozei cervicale, de obicei, depinde de !ravitatea conditiei. 3azurile usoare ale acestei afectiuni sunt tratate cu odihna, medicamente si exercitii fizice re!ulate. Printre caile de atac folosite la domiciliu pentru tratarea artrozei se numara dusurile calde, exercitiile aerobice si odihna, dar si medicamente eliberate fara prescriptie medicala, cum ar fi antiiflamatoarele nesteroidiene si unele dintre anal!ezice. - "rtroza fatetelor articulare - aceasta este cunoscuta si sub denumirea de sindromul fatetelor articulare. >oala este mai des intalnita la persoanele in varsta. "rtroza fatetelor articulare poate fi inclusiv rezultatul unui prejudiciu. "pare atunci cand partea posterioara a articulatiilor coloanei vertebrale se uzeaza. In urma artrozei fatetelor articulare rezulta de!enerarea cartilajului neted. -imptomele caracteristice acestei conditii implica dureri de cap, dureri de !at, dureri de spate si restran!erea !amei de miscare a coloanei vertebrale. "ceasta afecteaza in mod special !atul si partea inferioara a coloanei vertebrale. "rtroza fatetelor articulare poate fi tratata in diverse moduri. 3azurile usoare pot fi tratate cu ajutorul medicamentelor si al unei posturi corecte. Mai multe cazuri dureroase pot fi tratate cu activitate fizica, exercitii fizice si schimbari in activitatile zilnice. - 3oxartroza - este un tip de artroza de!enerativa care afecteaza articulatia soldului bolnavilor. :ste cunoscuta si sub denumirea de artroza articulatiei soldului. 3oxartroza apare, de obicei, ca urmare a de!enerarii accentuate a cartilajelor articulatiilor. .isconfortul este provocat de piederea de cartilaj al oaselor. >oala provoca dureri ale articulatiei soldului. "rticulatia devine din ce in ce mai ri!ida. "ctivitatile zilnice si mobilitatea vor fi afectate. 3elor care sufera de coxartroza le va fi tot mai dificil sa mear!a. ,ratamentul coxartrozei este in principal chirur!ical. .aca terapiile ortopedice si medicamentele se dovedesc fara succes in diminuarea simptomelor va fi necesara inlocuirea de sold. - "rtroza lombara - este o boala a coloanei vertebrale cauzata de de!enerarea cronica dintre vertebrele lombare. :ste cunoscuta si sub denumirea de artroza coloanei vertebrale lombare sau artroza coloanei vertebrale. >oala apare mai ales din cauza pozitiei anormale sau a cazurilor repetate de mentinere a unei posturi proaste in timpul lucrului sau a exercitiilor fizice realizate incorect. "cest lucru duce la uzura cronica dintre vertebrele lombare si a discului intervertebral. "fectiunea este caracterizata de dureri de spate sau dureri prezente in zona spinarii. "ctivitatile fizice determina frecarea vertebrelor si pot sa apara dureri temporare. ,ulburarea poate fi vindecata cu ajutorul acoladelor si atelelor standard sau realizate la comanda, cu rol de imobilizare, care permit muschilor coloanei vertebrale sa se odihneasca si mentin o pozitie buna. Presiunea exercitata asupra vertebrelor poate fi redusa cu ajutorul unei centuri de suport lombar.

- "rtroza articulatiilor - aceasta este o boala de!enerativa deseori semnalata, care presupune aparitia durerilor si disconfortului in timpul miscarilor umarului. 3onditia poate fi tratata cu ajutorul terapiilor naturale medicale. .ieta pentru artroza - "rdei iute - ardeii iuti sunt cunoscuti pentru faptul ca ofera corpului caldura intensa si pentru aroma lor puternica. "rdeii iuti nu sunt utilizati doar in !astronomie, ci si in medicina naturista. 5nii medici recomanda consumul de ardei iuti pentru tratarea durerilor musculare si artitei. 3apsaicina, substanta chimica din compozitia ardeiului iute, ce produce caldura, poate interfera cu substantele chimice din terminatiile nervoase, care transmit semnale de durere catre creier. "rdeiul iute nu poate vindeca sau opri artroza, totusi acesta poate fi util in reducerea durerii. - 3ereale inte!rale - adau!area de cereale inte!rale, paste, covri!i in dieta poate incetini pro!resia artrozei. "ceste alimente contin !lucide complexe care sunt construite din blocuri de !lucozamina, un aminoacid din zahar responsabil de reconstructia celulelor tendoanelor, li!amentelor si oaselor. 0olul carbohidratilor din structura !lucozaminei este de a diminua formarea de reziduuri care pot provoca inflamatii in sinoviumul articulatilor - "limente bo!ate in !lutamina - !lutamina este un aminoacid non-esential - ceea ce inseamna ca or!anismul il poate produce din alte substante. ,otusi, prin aportul de alimente bo!ate in !lutamina se poate incetini pro!resia artrozei si se va ameliora inflamatia. "cest aminoacid actioneaza in conjunctie cu carbohidratii pentru a forma !lutamina. Produsele lactate, ouale, pestele, carnea rosie slaba si carnea alba sunt surse alimentare bo!ate in !lutamina. - "limente bo!ate in bor - borul este un mineral care poate oferi or!anismului beneficii antiinflamatorii. >orul este necesar pentru absorbtia si potentarea actiunii calciului, care ajuta la prevenirea de!radarii celulelor osoase ale articulatiilor. >orul se re!aseste in ve!etale6 stru!uri, morcovi, mere, pere, !ulii si spanac, dar si in cereale inte!rale si nuci crude.

Ci$oza reprezinta o curbare antero-posterioara a coloanei vertebrale toracale. 5n anumit!rad de

cifoza este normal, dar termenul de QcifozaQ se refera in !eneral la o curbare exa!erata, cu mai mult de 59 de !rade. "ceasta deformatie poarta si numele de cocoasa. 3oloana persoanelor care sufera de cifoza poate arata normal sau poate prezenta o umflatura. 3ifoza apare ca rezultat al unor probleme de dezvoltare, unei boli de!enerative, cum ar fi artrita coloanei vertebrale, unei osteoporoze cu fractura de compresie a vertebrelor sau unui traumatism al coloanei vertebrale. Poate sa apara la orice varsta. 3ifoza usoara implica putine probleme medicale. .ar in cazurile severe pot fi afectati plamanii, nervii si alte tesuturi sau or!ane determinand durere sau alte probleme medicale. ,ratamentul cifozei depinde de varsta pacientului, de cauzele ei si de complicatiile pe care le produce. -imptomele cifozei pot include6 - o postura aplecata inainte sau prezenta cocoasei - dureri usoare de spate - ri!iditate a coloanei sau sensibilitate - oboseala In cazuile usoare, cifoza poate sa nu presupuna prezenta vreunor semne si simptome. Con#ultul medical Intrucat cifoza poate sa nu provoace semne si simptome la debut, aceasta poate trece neobservata la o examinare medicala de rutina sau la examenele scolare pentru screenin!ul scoliozei. .ar pacientii pot prezenta dureri, rotunjirea spatelui sau chiar prezenta cocoasei. -e recomanda ca parintii sa-si duca copiii la un control medical daca prezinta orice semn sau simptom al cifozei. .e asemenea, orice pacient care prezinta semne sau simptome ale cifozei este bine sa fie examinat de catre medic care va determina daca este necesara o evaluare mai aprofundata. .esi rar, cifoza poate

declansa probleme medicale serioase, cum ar fi deformatia fizica, dificultati respiratorii sau leziuni ale or!anelor interne care sunt afectate de modificarile posturii. Cauze 3oloana vertebrala este formata din vertebre, care sunt tinute impreuna prin li!amente fibroase puternice. 3oloana vertebrala este alcatuita din sapte vertebre cervicale, 1' toracale si 5 lombare. %ertebrele lombare sunt cele mai mari si sustin intrea!a !reutate a corpului. sul sacrum, continand cinci vertebre fuzionate se !aseste sub vertebra lombara. 5ltimele trei vertebre sunt cele mai mici si poarta numele de coccis. 3ifoza este o curbare exa!erata spre inainte a vertebrelor coloanei toracale. %ertebrele ce formeaza coloana toracala prezinta conexiuni cu coastele. ,ipuri de cifoza la copii si adolescenti. In cazul copiilor si adolescentilor cele mai frecvente tipuri de cifoza includ6 - cifoza posturala. "cest tip apare mai ales la adolescenta. :volutia cifozei posturale este in !eneral treptata. "pare mai frecvent la fete. Postura defectuoasa poate determina intinderea li!emantelor si o dezvoltare anormala a vertebrelor. 3ifoza posturala este deseori insotita de o curbare exa!erata in sens invers a coloanei lombare, care poarta numele de hiperlordoza. ;iperlordoza este modul de compensare pentru curbura exa!erata a coloanei superioare. - cifoza -cheuermann. 3a si in cazul cifozei posturale, cifoza -cheuermann apare de obicei la adolescenta, cel mai frecvent intre 19 si 15 ani, o perioada in care vertebrele sunt inca in crestere. >oala -cheuermann apare cu o frecventa putin mai mare la baieti. "ceasta afectiune poate deforma vertebrele care au forma unei pene la radio!rafie si nu o forma rectan!ulara asa cum arata ele in mod normal. .e asemenea, se pot observa si nodulii -chmorl pe vertebrele afectate. "cesti nodului sunt rezultatul presiunii exercitate de discul vertebral asupra acestora. 3auzele cifozei -ceuermann nu sunt cunoscute, dar exista o tendinta de a apare la mai multi membrii ai aceleiasi familii. 5nele persoane cu acest tip de cifoza prezinta si scolioza, o deformatie spinala care cauzeaza curburi laterale. "dultii care dezvolta cifoza -cheuermann in timpul copilariei pot prezenta dureri pe masura ce inainteaza in varsta. - cifoza con!enitala. malfomatie a coloanei vertebrale in timpul dezvoltarii fetale poate determina cifoza la unii su!ari. 5nele vertebre pot fuziona intre ele sau oasele pot sa nu se formeze corect. "cest tip de cifoza poate sa se a!raveze pe masura ce copilul creste. In unele cazuri, cifoza con!enitala poate determina paralizia partii inferioare a corpului (paraple!ie) 3auzele la adulti "fectiunile care pot detemina deformarea coloanei vertebrale la adulti includ6 - steoporoza, o afectiune ce determina subtierea oaselor care se asociaza cu fracturi ale vertebrelor, ducand la compresia coloanei si aparitia cifozei. - "rtrita de!enerative a coloanei vertebrale, care poate determina deteriorarea oaselor si a discurilor intervertebrale. - -pondilita anchilopoetica, o artrita inflamatorie care afecteaza coloana vertebrala in re!iunile articulare. - "fectiuni ale tesutului conjunctiv, cum este sindromul Marfan, care poate afecta abilitatea tesutului conjunctiv de a mentine articulatiile in pozitie corecta. - ,uberculoza si alte infectii ale coloanei vertebrale care pot determina o distructie a articulatiilor. - 3ancerul sau tumorile beni!ne care pot determina o pozitionare anormala a vertebrelor - -pina bifida, un defect de nastere in care o parte a coloanei nu se formeaza complet si care determina defecte ale maduvei si ale vertebrelor. - "fectiuni care pot determina paralizia, cum sunt encefalopatia infantila sau poliomielita care determina o ri!idizare a oaselor coloanei. 2actori de ri#c "numite !rupe populationale au un risc mai mare de a dezvolta cifoza6 - fetele la adolescenta care au o postura precara au un risc mai mare pentru cifoza posturala - baietii cu varsta intre 19 si 15 ani au un risc mai mare pentru cifoza -cheuermann

- adultii in varsta cu osteoporoza au un risc mai mare de fracturi spinale care pot contribui la aparitia cifozei - persoanele care au afectiuni ale tesutului conjunctiv, cum ar fi sindromul Marfan. Complicatii 3ifoza poate determina urmatoarele complicatii6 - Probleme de ima!ine corporala. "dolescentii in special, pot prezenta perturbari ale ima!inii de sine datorita prezentei cifozei sau a purtarii corsetului pentru corectarea afectiunii. - .eformarea. 0otunjirea spatelui poate deveni proeminenta in timp - .urerile de spate. In unele cazuri, alinierea incorecta a vertebrelor poate determina durere, care poate deveni severa sau debilitanta. - .ificultati de respiratie. In cazurile severe, curbura poate determina cutia toacica sa comprime plamanii, micsorand capacintatea respiratorie. - -emne si simptome neurolo!ice. .esi rare, acestea pot include slabiciune sau paralizie, ca rezultat al presiunii spinale. Te#te #i dia%no#tic &a consult medicul va realiza o anamneza si un examen fizic. ,estele pot include6 - ,estul aplecarii. Medicul va cere pacientului sa se aplece de la mijloc in timp ce el observa coloana dintr-o parte. In cazul cifozei deformatia este mai evidenta in aceasta pozitie. In cazul cifozei posturale acestea se corecteaza cand pacientul sta intins pe spate. - ,este functionale neurolo!ice. .esi modificarile neurolo!ice ce insotesc cifoza snt rare, medicul poate cauta semne ale slabiciunii, modificari ale sensibilitatii sau paralizie. - ,este ima!istice. Medicul poate face radio!rafii ale coloanei pentru a confirma cifoza, determina !radul acesteia si a detecta orice deformatie vertebrala, care ajuta la determinarea tipului de cifoza. &a adultii in varsta radio!rafia poate arata modificari artritice ale coloanei, care pot contribui la o a!ravare a durerii. .aca medicul suspicioneaza prezenta unei tumori sau a unei infectii, el poate solicita un I0M al coloanei. - ,este de functionare pulmonara. Medicul poate face si un test respirator pentru a evalua eventualele dificultati respiratorii determinate de cifoza. Tratament ,ratamentul cifozei depinde de cauza afectiunii si de semnele si simptomele prezente. Cazurile u#oare In unele cazuri este potrivit un tratament mai putin a!resiv6 Ci$oza po#turala. "cest tip de cifoza nu pro!reseaza si poate sa se amelioreze de la sine. :xercitiile de tonifiere a musculaturii spatelui, antrenamentul folositii unei posture corecte si dormitul pe un pat tare pot fi de folos. "nal!ezicele pot ajuta la ameliorarea durerii determinate de exercitiile fizice si de fizioterapie. Ci$oza #tructurala. Pentru cifoza determinata de anomaliile coloanei, tratamentul in !eneral depinde de varsta si sex, de severitatea simptomelor si cat de ri!ida este curbura coloanei. In cifoza -cheuermann monitorizarea pro!resiei curburii poate fi sin!urul lucru recomandat daca pacientul nu prezinta simptome. Medicatia antiinflamatorie poate ajuta la ameliorarea durerii. :xercitiile fizice si fizioterapia pot, sa amelioreze simtomele. 3ifoza determinata de osteoporoza. Multiplele fracture prin compresiune la persoanele cu densitate osoasa scazuta pot determina o curbare anormala a coloanei. .aca nu sunt prezente dureri sau alte complicatii, tratamentul cifozei nu este necesar. Medicul poate recomanda tratarea osteoporozei pentru a preveni fracturi viitoare si a!ravarea cifozei. Cazurile mai #e0ere

3azurile mai severe necesita un tratament mai a!resiv. "bordarea primara implica corectarea cu ajutorul unui corset, iar, ca ultima optiune, interventia chirur!icala. &a copii si adolescenti, cu cat tratamentul este mai precoce cu atat este mai eficient in corectarea deformarii. 2olo#irea cor#etului .aca adolescentul este inca in crestere si cifoza este moderat-severa, medicul poate recomanda corsetul. Purtarea acestuia poate incetini sau preveni pro!resita deformarii si poate chiar oferi corectie. :xista mai multe tipuri de corset pentru copiii care au cifoza. Medicul poate ajuta la ale!erea unuia dintre ele care sa fie cel mai eficient pentru copil. 3opiii care poarta corset, de obicei, au putin restrictii si pot participa la majoritatea activitatilor. .esi corsetul poate fi inconfortabil la inceput, el trebuie purtat pentru a fi eficient. data ce oasele au incetat din crestere, copilul poate renunta la purtarea corsetului in functie de recomandarile medicale. :xista tipuri diferite de corset pentru tratarea cifozei la adult, variind de la aparate de antrenament postural pana la jachete ri!ide. -copul purtarii corsetului la adult este controlul durerii. Cand e#te nece#ara inter0entia c,irur%icala Interventia chirur!icala implica multe riscuri, astfel ca medicul va recomanda aceasta optiune doar atunci cand copilul se incadreaza intr-una din urmatoarele situatii6 - curbura severa a coloanei care nu raspunde la alte tipuri de tratament - cifoza continua sa se a!raveze - durere debilitanta care nu raspunde la medicatie - aparitia problemelor neurolo!ice, cum ar fi paralizia - cifoza determinata de infectii sau tumori. Interventia chirur!icala poate fi recomandata si su!arilor cu cifoza con!enitala pentru indreptarea coloanei. -copul chirur!iei este reducerea !radului de curbare. "ceasta este de obicei realizata prin fuzionarea sau unirea vertebrelor afectate. In mod tipic, medicul realizeaza o incizie la spate, sub anestezie !enerala. 7uzionarea vertebrelor implica conectarea a doua sau mai multe din ele cu bucati de os luate de la nivelul pelvisului. "stfel, vertebrele fuzioneaza cu ajutorul bucatilor de os pentru a preveni pro!resia ulterioara a curburii. Medicul poate atasa tije, suruburi, carli!e sau sarme la coloana pentru a mentine vertebrele in pozitie normala in timp ce se produce fuzionarea oaselor, care poate dura cateva luni. Medicii lasa aceste metale in or!anism pentru a sprijini re!iunea unirii oaselor. 0e!iunea fuzionata nu va presupune acelasi nivel de dezvoltare, la fel ca ariile nefuzionate. Inaltimea finala a copilului nu este pana al urma mult afectata deoarece oasele picioarelor si portiunea neafectata a coloanei continua sa creasca normal. 0ata complicatiilor in cazul chirur!iei vertebrale este destul de mare. 3omplicatiile includ san!erari, infectii, durere, afectare nervoasa, artrita sau de!enerare a discurilor. .aca interventia chirur!icala nu reuseste sa rezolve problema, o a doua intervenite poate sa fie necesara. Alte proceduri Procedurile numite vertebroplastie sau cifoplastie au fost dezvoltate recent pentru tratamentul fracturilor vertebrale. "ceste tehnici implica injectarea unui tip de ciment inert in vertebra afectata si pot fi eficiente in controlul durerii asociate fracturilor prin compresie. "prijinul "dolescenta este o periaoada in care tinerii se lupta cu modificari fizice si emotionale. Prezenta unei diformitati spinale observabile sau purtarea unui corset face aceasta perioada si mai dificila. :ste bine ca parintii sa se asi!ure ca adolescentul are persoane la care sa apeleze, incluzand o familie suportiva si prieteni sau chiar un consilier psiholo!ic, daca acest lucru este necesar.

"colioza
-colioza este afectiunea in care coloana vertebrala este deviata in plan frontal (intr-o parte), coloana

vertebrala fiind in conditii normale dreapta. In acelasi timp coloana vertebrala poate fi si rasucita (rotata in jurul axului). In mod obisnuit scolioza apare la mijlocul spatelui (coloana toracica) sau in partea de jos a spatelui (coloana lombara). Multi oameni au un anumit !rad de deviere a coloanei. .e fapt, curburile coloanei vertebrale mai mici de 19 !rade sunt considerate deviatii normale ale coloanei. -colioza este atunci cand devitia coloanei este mai mare de 19 !rade. 3oloana vertebrala se curbeaza de obicei in foma literei - sau 3. Cauze In 29= din cazuri, cauza aparitiei scoliozei nu este cunoscuta. "ceasta este numita scolioza idiopatica. -colioza apare de obicei in copilarie sau adolescenta si este asociata factorilor !enetici, adesea fiind o afectiune familiala. -unt doua tipuri de scolioza6 structurata si nestructurata. -colioza nestructurata implica curburi ale coloanei, fara rotatie si este reversibila, pentru ca este cauzata de conditii precum 6 -durere sau spasm muscular -o cauza inflamatorie precum apendicita acuta -ine!alitatea membrelor inferioare. -colioza structurata implica curburi ale coloanei cu rotatie si este ireversibila fiind de obicei cauzata de factori necunoscuti (idiopatici) ori boli sau alte conditii precum 6 -anomalii prezente la nastere (con!enitale), cum ar fi spina bifida, situatie in care canalul spinal nu se inchide normal sau situatii care afecteaza formarea normala a osului. Intre 5-O= dintre cazurile de scolioza sunt determinate de anomalii con!enitale ale coloanei, care determina curburi ale coloanei, curburi care sunt mult mai ri!ide decat cele determinate de scolioza idiopatica. "ceste curburi se a!raveaza pe masura ce copilul creste, in special in perioada adolescentei -afectiuni musculare sau nervoase, precum paralizia cerebrala, sindromul Marfan sau distrofia musculara -traumatisme -infectii -tumori. &a adulti scolioza poate apare ca urmare a modificarilor coloanei determinate de imbatranire (procese de!enerative). "ceste procese de!enerative pot fi cauzate de catre osteoartrite sau osteoporoza. In copilarie si adolescenta scolioza, in !eneral, nu cauzeaza simptome si nu este evidenta pana cand deformarea coloanei vertebrale nu devine severa. :a poate fi prima data perceputa de catre parinti care observa ca imbracamintea copilului nu sta drept sau tivurile sunt ine!ale. 3oloana copilului poate arata cocosata iar coastele pot fi proeminente in afara. 3opilul cu scolioza6 -un umar poate parea mai inalt decat celalalt -un sold poate parea mai inalt decat celalalt -capul copilului nu este centrat pe corpul sau -un omoplat poate fi mai proeminent decat celalalt -coastele sunt mai ridicate pe o parte cand copilul se apleaca in fata din talie -linia taliei poate fi mai plata pe o parte. .e cele mai multe ori scolioza nu cauzeaza dureri in copilarie sau adolescenta. .urerea in adolescenta la cei care au scolioza este data de alte cauze, precum tumori ale oaselor sau tumori ale maduvei. .aca copilul are dureri asociate scoliozei este foarte important ca el sa fie examinat de catre doctor puntru a stabili cauza durerii. "dultii care au scolioza pot sau nu sa aiba dureri de spate. In majoritatea cazurilor, unde sunt prezente durerile de spate, este !reu de stabilit daca ele sunt cauzate de catre scolioza. ricum, daca scolioza la adulti se a!raveaza si devine severa ea poate determina aparitia durerilor de spate si a dificultatilor la respiratie. "lte afectiuni, cum ar fi cifoza, cauzeaza simptome similare scoliozei. Tratament 9 -eneralitati

-copul tratamentului pentru scolioza este de a preveni accentuarea curburii coloanei vertebrale, de a corecta si stabiliza curbura severa. .in fericire mai putin de 19= din persoanele care au deformare a coloanei mai mare de 19 !rade necesita tratament. ,ipul de tratament este in functie de cauza scoliozei. -colioza de cauza subiacenta (scolioza nestructurata) in mod obisnuit se imbunatateste cand conditiile care au cauzat deformarea, cum ar fi contractura musculara sau ine!alitatea membrelor sunt tratate. -coliozele cauzate de catre boli sau factori necunoscuti (scolioze structurate) in mod normal necesita tratament. -tratament nechirur!ical. "cesta include fie observatie periodica la fiecare 4-1 luni pentru a verifica orice pro!resie a curburii fie utilizarea de corsete pentru a stopa accentuarea curburii -tratamentul chirur!ical. 3hirur!ia poate fi folosita la insertia de implante care vor mentine deformarea pe loc sau la fuzionarea corpilor vertebrali asa incat curbura sa nu se a!raveze. ,ratamentul este in functie de varsta persoanei, de marimea curburii coloanei vertebrale si de riscul accentuarii acesteia. 0iscul pro!resiei este in functie de varsta la care este stabilit dia!nosticul, de marimea curburii (masurat pe ima!inea radio!rafica a coloanei), de varsta scheletului (determinat prin testul 0isser). ,ratamentul la un copil la care scheletul nu este pe deplin dezvoltat poate sa includa6 -cand curbura este mai mica de '5 de !rade se va efectua o evaluare periodica de catre medic pentru a urmari pro!resia curburii. "desea nu mai este necesar alt tratament -cand curbura este intre '5 si 49 de !rade, corsetul poate fi utilizat rentru a preveni accentuarea curburii pe perioada cresterii. 5nii medici folosesc corsetul la curburi de pana la 45 de !rade. In mod normal tratamentul cu corset se va utiliza pana la stoparea cresterii scheletale -cand curbura este mai mare de 49 de !rade corsetele nu mai sunt eficiente -interventia chirur!icala poate fi luata in considerare la curburile mai mari de 59 de !rade. 7ara interventie chirur!icala, aceste curburi se vor a!rava &a persoanele adulte la care cresterea scheletului a fost terminata, tratamentul poate include urmatoarele6 -ameliorarea durerii, folosind aspirina sau dro!uri similare si exercitii fizice. "cestea pot fi suficiente pentru ameliorarea durerii de spate -cand curbura este mai mica de 59 de !rade se va efectua o urmarire periodica pentru a observa orice pro!resie a curburii -cand curbura este mai mare de 59 de !rade si tinde sa se a!raveze se va apela la interventia chirur!icala. .e retinut4 Majoritatea scoliozelor au curburi medii si nu necesita tratament. Momentul cand se practica interventia chirur!icala la copil este controversat. 5nii considera ca interventia chirur!icala trebuie amanata pana la varsta de cel putin 19 ani si preferabil la 1' ani deoarece fuziunea spinala stopeaza crestereacoloanei vertebrale in zona unde a fost efectuata. ricum restul coloanei va continua sa se dezvolte normal.

!ordoza
0e!iunea lombara are o curbura fiziolo!ica in plan sa!ital, care are concavitatea orientata spre posterior. "ceasta curbura fiziolo!ica poarta numele de lordoza in literatura. &ordoza fiziolo!ica este intalnita si la nivelul coloanei cervicale. accentuare a acestor curburi sa!itale poarta numele de hiperlordoza sau simplu, ?lordoza$. In aceasta situatie din urma, termenul este folosit cu semnificatia de lordoza patolo!ica insa in practica nu se foloseste decat cu aceasta semnificatie si astfel nu se produce nici o confuzie. 5n!hiul limita dintre normal si patolo!ic este destul de !reu de precizat in cazul lordozei. &ordoza patolo!ica sau hiperlordoza este cel mai adesea intalnita in re!iunea lombara. "ceasta modificare a curburii lombare o intalnim mai des la femeile care poarta de obicei tocuri inalte. :xista si alte imprejurari care favorizeaza lordoza insa vor fi discutate mai pe lar! intr-un alt articol. "fectiunea

poate aparea la orice varsta. ,otusi, la copiii mici exista o aparenta hiperlordoza lombara (comparativ cu !radul normal de la adult) datorita imaturitatii sistemului musculo-scheletal. "ceasta nu inseamna ca su!arul nu poate suferi de hiperlordoza. In lordoza lombara bazinul este inclinat spre anterior, se afla in asa numita pozitie de anteversie, cu tendinta de orizontalizare. "bdomenul este aparent marit deoarece din cauza curburii accentuate a coloanei lombare, este impins spre anterior. "ceste modificari de postura se insotesc si de hiperextensia !enunchilor sau ?!enu recurvatum$. &ordoza cervicala este foarte rar intalnita. 5neori apare in artroza cervicala sau spondilartroza cervicala. In aceasta ultima situatie, postura este modificata astfel6 !atul si capul raman in pozitie verticala sau se apleaca inainte pentru a compensa lordoza cervicala. &ordoza lombara este clasificata in mai multe forme. 7orma statica este de obicei profesionala si este intalnita si la femeile care poarta tocuri inalte precum si la persoanele cu cifoza la care coloana vertebrala incearca sa se compenseze. &ordoza dinamica si lordoza fixata apar in circumstante care evolueaza de obicei mai sever. lordoza fixata, de exemplu, este intalnita in urma unor traumatisme vertebrale sau ca rezultat al unor retractii fibroase (cicatriciale) in urma unor inflamatii. .e cele mai multe ori lordoza este una posturala, profesionala care se poate corecta usor si care nu se asociaza cu alte complicatii. 3onditia pentru ca evolutia sa fie favorabila este sa se consulte un Iinetoterapeut cat mai curand de la aparitia durerilor lombare * lombal!ii.

2actorii de ri#c:
Principalul factor de risc al lordozei este reprezentat de prezenta altor curburi patolo!ice ale coloanei vertebrale. .e exemplu, in cifoza dorsala, coloana vertebrala are tendinta previzibila de a isi compensa statica prin aparitia lordozei lombare si eventual a celei cervicale. 3e este foarte important de retinut in aceasta situatie este faptul ca orice incercare de corectare a cifozei va fi sortita esecului daca nu se corecteaza mai intai lordoza. Inflamatiile sau traumatismele la nivelul coloanei vertebrale reprezinta de asemenea factori de risc pentru lordoza. "cesti factori determina o forma de lordoza fixa datorita unor forte mecanice care actioneaza direct si deformeaza coloana vertebrala. .in cauza complicatiilor posibile ale afectiunilor cauzale, aceasta forma de lordoza este de obicei severa. 0ahitismul este factor de risc pentru lordoza dinamica sau lordoza de siner!ie dinamica. 0ahitismul induce o atonie a musculaturii abdominale. "stfel apare o hipertonie relativa a musculaturii extensoare a trunchiului si se instaleaza dezechilibrul fortelor musculare care este caracteristic in lordoza. "cest tip de dezechilibru mai poate fi uneori intalnit in inele tipuri de distrofii musculare dar si la femei, dupa nastere * cand exista tot o atonie a musculaturii abdominale. "numite profesii pot predispune la aparitia lordozei. "cesta este exemplul muncilor de birou, care necesita pozitie sezanda prelun!ita. "ceasta lordoza ?profesionala$ este o forma statica de lordoza. "lt factor de risc pentru lordoza statica este reprezentat de purtarea tocurilor inalte. &a femeile care poarta constant tocuri inalte, se produce un dezechilibru spre anterior in statica coloanei vertebrale. "cest dezechilibru este compensat prin accentuarea curburii lombare si inclinarea corpului inapoi. &ordoza de compensare a cifozei, despre care am discutat la inceput, este si ea o forma de lordoza statica. &ordoza este mai frecvent intalnita la femei, mai ales la cele care poarta tocuri inalte si la femeile dupa nastere. .e asemenea aceasta afectiune se mai intalneste des la femeile !ravide, la !imnaste, inotatoare si balerine (datorita mersului pe varfuri). 5n alt factor de risc pentru lordoza, dar si pentru alte tulburari de statica si dinamica ale coloanei vertebrale, este reprezentat de suprapondere sau obezitate. 0eumatismul nu se refera la o sin!ura afectiune - exista peste 199 de afectiuni care se re!asesc sub termenul de reumatism. "desea, oamenii asociaza reumatismul cu artritelesau febra reumatica (complicatie a streptococului de !rup ") care pot afecta functia inimii.

0eumatismul sau bolile reumatice sunt boli inflamatorii cronice si dureroase, care afecteazaoasele, articulatiile, muschii, tendoanele si li!amentele. .e asemenea, reumatismul poate afecta si or!anele interne, inclusiv inima, rinichii, plamanii sau pielea. 5mflarea, roseata, ri!iditatea, caldura si durerea sunt simptome de inflamatie specifice bolilor reumatice. >olile reumatice au fost clasificate in functie de localizare si de caracteristicile simptomelor6 f reumatism localizat (bursita) f reumatism re!ional (tulburarile articulatiei temporo-mandibulare) f reumatism !eneralizat (fibromial!ia) f reumatism psiho!en (durerile musculare si articulare care sunt in contradictie cu starea fiziolo!ica reala a unei persoane, determinate de tulburari psihice sau psihopatii). 2orme de reumati#m "fectiuni asociate termenului !eneral de reumatism sau boli reumatice sunt6 artrita reumatoida, osteoartrita, lupus eritematos sistemic, fibromial!ia si tendinita. >olile autoimune caracterizate prin prezenta durerii au fost considerate forme de reumatism, de exemplu, lupusul, era considerat o forma de reumatism. Potrivit studiilor asupra mecanismelor de actiune a bolile reumatice, acestea nu se refera in mod explicit la disfunctia unor articulatii, ci la modul in care sistemul imunitar afecteaza articulatiile, muschii si or!anele. alta forma de reumatism este reumatismul nearticular, care afecteaza tesuturile moi, provocand durere in tot corpul. .ina ceasta cate!orie fac parte6 tendinita si fibromial!ia. .e asemenea, aceasta forma de reumatism poate fi localizata in zone specifice ale or!anismului. >ursita este o forma nearticulara de reumatism care afecteaza si inflameaza bursa (un saculet special cu fluid care protejeaza partile mobile ale articulatiilor si muschii care se suprapun). "lte forme de reumatism nearticular pot fi cauzate de miscarea repetitiva. -indromul de tunel carpian este considerat un astfel de tip de afectiune, care adesea este cauzat de adoptarea unei pozitii incorecte la birou. 5n alt reumatism nearticular este sindromul articulatiei temporo-mandibulare (",M) care afecteaza numai articulatiile mandibulei. "emne #i #imptome -emnele si simptomele bolilor reumatice includ6 - febra/ - inflamatie/ - durere/ - ri!iditate musculara. Cauze 7actori care favorizeaza aparitia afectiunilor reumatice6 - prezenta in san!e a unor toxine din cauza functionarii necorespunzatoare a metabolismului, di!estiei sau excretiei/ - ereditatea/ - infectii la nivelul dintilor, ami!dalelor si a veziculei biliare/ - expunerea la fri! sau umiditate. $ectele #arcinii a#upra (olilor reumatice :fectele sarcinii asupra bolilor reumatice variaza in functie de tipul bolii. "rtrita reumatoida si lupusul eritematos sistemic sunt boli ale caror simptome vor fi modificate de sarcina. .e exemplu, simptomele artritei reumatoide se vor ameliora aproape in totalitate la pacientele insarcinate, din aceste motiv medicatia se va reuduce. "lte boli, cum ar fi sclerodermia (in absenta hipertensiunii sau fibrozei pulmonare), polimiozita, dermatomiozita sivasculita nu par a fi in mod special influentate de sarcina. 3u toate acestea, este recomandabila aparitia unei sarcini doar cand aceste boli sunt tinute sub control. Dia%no#tic

.ia!nosticarea acestor afectiune se bazeaza in primul rand pe manifestarile simptomatice, examen fizic si istoric medical. Medicul specialist reumatolo! poate solicita realizarea unor radio!rafii sau teste de san!e pentru a determina cu exactitate tipul afectiunii reumatice. Tratament ,ratamentul bolilor reumatice include medicatie pentru ameliorarea simptomelor si pentru mentinerea bolii sub control. "lte strate!ii de tratament includ6 - exercitii fizice realizate in mod constant/ - dieta echilibrata/ - diminuarea stresului/ - odihna. In colaborarea cu medicul reumatolo! pot fi !asite cele mai bune optiuni terapeutice pentru boala reumatica de care suferiti4 Produse recomandate6 3urcumin K5 - K',5O 0 < "ntiinflamator, reduce durerile, creste mobilitatea n reumatism articular, osteoartrita, entorse, lombal!ii, sarcoidoza. -uperdi!estaZaL Protein Maximizer - 25,4' 0 < "ntiinflamator, recomandat pentru contuzii, fracturi, entorse, rupturi de li!amente, bursita, hematoame, tendinita, artrita reumatoida, artroze, reumatism Purasana 3oacaz-ne!ru >io - 1K,K9 0 < :fect benefic asupra articulatiilor - .iminueaza procesele inflamatorii !enerale si pe cele asociate afectiunilor reumatismale. Maxi &ife &ocomoflex - +1,4O 0 < "ntiinflamator puternic care actioneaza direct asupra inflamatiei (cauza directa a durerii). -e foloseste cu succes in cazul bolilor reumatismale inflamatorii, a artrozelor. Artrita ju0enila idiopatica 3unoscuta si sub denumirea de poliartrita reumatoida juvenila, este cel mai frecvent tip de artrita la copii sub varsta de 11 ani. "rtrita reumatoida juvenila provoaca dureri persistente, tumefiere si ri!iditate. 5nii copii pot avea simptome doar pentru cateva luni, dar in cazul altora afectiunea se poate manifesta toata viata. :xista mai multe forme de artrita reumatoida juvenila, clasificandu-se in functie de numarul articulatiilor afectate, semne si simptome si rezultateleanalizelor de san!e. 5nele tipuri de artrita reumatoida juvenila pot determina complicatii !rave, cum ar fi tulburari de crestere si inflamatii la nivelul ochilor. ,ratamentul acestui tip de artrita se concentreaza pe controlul durerii, imbunatatirea functiei articulatiei afectate si prevenirea prevenirea deteriorarii acesteia. O#teoartrita steoartrita sau osteoartroza este una dintre cele mai intalnite reumatisme de!enerative, care apare atunci cand cartilajul articulatiilor este distrus. Pot fi afectate oricare dintre articulatiile corpului, dar cel mai frecvent afectate sunt6 mainile, soldurile, !enunchie, !atul si partea inferioara a spatelui. steoartrita se a!raveaza treptat si nu exista tratament pentru vindecarea bolii. 3u toate acestea, tratamentele pot ameliora durerea si ii pot ajuta pe cei in cauza sa ramana activi. Artrita p#oriazica "fecteaza persoanele care au psoriazis - una dintre cele mai !rave boli de piele. .esi boala reumatica apare ulterior celei cutanate pot exista cazuri in care ordinea este inversa. .urerile articulare, ri!iditate, inflamatia sunt principalele simptome. "cestea pot afecta orice parte a corpului, inclusiv varful de!etelor sau coloana vertebrala si pot varia de la relativ usoara pana la severa. In cazul ambelor afectiuni, perioadele de calmitate pot alterna cu perioadele de remisie. <u exista solutii pentru tratarea artritei psoriazice, astfel incat se pune accentul pe controlul simptomelor si prevenirea deteriorarii articulatiilor. 7ara tratament si exercitii fizice re!ulate, artrita psoriazica poate aduce persoana bolnava la incapacitate de locomotie.

Artrita reacti0a 3unoscuta si sub numele de sindromul 0eiter, este declansata de o infectie care apare in6 intestine, or!ane !enitale,tract urinar. "rticulatiile dureroase si umflate ale !enunchilor, !leznelor, picioarelor, inflamatia ochilor, pielii, uretrei sunt principalele simptome. .esi este adesea numita si sindromul 0eiter, aceasta a doua denumire se refera cu precadere la un subtip al artritei reactive care afecteaza in primul rand articulatiile, ochii si uretra. >oala apare la aproximativ +9 de persoane din 199.999. Pentru majoritatea oamenilor, semnele si simptomele de artrita reactiva apar si dispar. Artita reumatoida :ste o boala inflamatorie cronica care afecteaza cele mai mici articulatii ale mainilor si picioarelor. -pre deosebire de manifestarile osteoartritei, in acest caz este afectata mucoasa articulatiilor. 0ezultatul este inflamatia dureroasa a acestora care poate conduce in cele din urma la deformari si eroziuni osoase. >oala autoimuna, artrita reumatoida, apare atunci cand sistemul imunitar ataca tesuturile propriului corp, cauzand febra si oboseala. "fectiunea este de '-+ ori mai frecventa la femei decat la barbati si se manifesta, in !eneral intre varsta 49 si 19 de ani. ptiunile de tratament s-au extins foarte mult in ultimele decenii.

PI3I 05& P&", &" 3 PII

Piciorul plat este definit ca absenDa sau micCorarea arcului lon!itudinal al piciorului. :ste poate cauza cea mai frecventE a AntFlnirii dintre medicul ortoped pediatru Ci pacienDii sEi. "cest lucru se datoreazE An special a doi factori poziDia vicioasE An mers sau sprijin reclamatE de parinDi Ci durerile de la nivelul piciorului sau !ambelor An special dupE efort. Primul factor este uCor de evidenDiat la controlul ortopedic Ci dia!nosticate sau eliminate afecDiunile corelate cu piciorul plat, dar An ceea ce priveCte cel de-al doilea factor trebuie fEcut dia!nosticul diferenDial cu afecDiunile inflamatorii de la nivelul piciorului. clasificare utilE este cea le!atE de ri!iditatea deformErii Ci anume picior plat flexibil sau ri!id. 3el flexibil este datorat fie hiperlaxitEDii li!amentare care este fiziolo!icE (la copiii mici) sau poate avea o componentE !eneticE, fie imbalanDei musculare dintre !rupele !ambei cu contractura tricepsului sural sau peronierilor. 3el ri!id este le!at de sinostoza oaselor tarsului, astra!alului vertical sau unei sechele post-artritE subtalarE sau a mediopiciorului. .e asemenea trebuie stabilit !radul deformErii piciorul plat fiind AmpErDit An trei cate!orii6 uCor, moderat sau sever evidenDiate odatE cu efectuarea planto!ramei Ci observarea prEbuCirii arcului lon!itudinal al piciorului respectiv arc prezent dar diminuat, lipsa arcului Ci convexitatea parDii mediale a piciorului An cazurile cele mai !rave. Hn ceea ce priveCte ima!istica nu este nevoie de o radio!rafie de picior la fiecare copil care se prezintE An cabinetpentru aceastE afecDiune, dar sunt cazuri la care se impune efectuarea radio!rafiei de picior An sarcinE sau chiar a tomo!rafiei computerizate. Motivele trimiterii spre investi!aDia radiolo!icE sunt durerile sau ri!iditatea piciorului Ci de asemenea toate cazurile severe care necesitE tratament ortotic sau chirur!ical. ,ratamentul trebuie diferenDiat An funcDie de !ravitate Ci de cauzE. "stfel piciorul plat fiziolo!ic al copilului mic nu trebuie tratat neexistFnd studii care sE confirme diferenDa de evoluDie Antre cazurile tratate Ci cele netratate. Piciorul va cEpEta arcul lun!itudinal odatE cu AntErirea li!amentelor An jurul vFrstei de 1 ani. ;iperlaxitatea li!amentarE An cadrul transmiterii !enetice are nevoie de certificarea deformErii prin efectuarea de ima!ini radiolo!ice ale picioarelor Ci de tratament cu susDinEtori plantari."ceCtia nu vor duce la corecDie Ci vindecare dar vor prevenii deformErile viitoare, AmbunEtEDesc statica Ci elibereazE pacientul de dureri. PErinDii trebuie avizaDi asupra faptului cE viza tratamentului este paliaDia Ci nu vindecarea. ImbalanDa muscularE prin contractura tricepsului sural beneficiazE de tratament Iinetoterapic care sE alun!eascE tendonul retractat. Hn cazurile severe recomandarea este alun!irea manualE Ci imobilizarea

An aparat !ipsat, care de cele mai multe ori are rezultatul scontat, un procent mic de pacienDi avFnd nevoie de alun!ire chirur!icalE. Hn cazurile de picior plat cu scurtarea mar!inii laterale se recomandE susDinEtor plantar pFnE cFnd se atin!e vFrsta optimE pentru alun!irea razei externe (19-1' ani). 0ezultatele sunt An !eneral favorabile refEcFnd arhitectura piciorului. -inostoza oaselor tarsiene pune probleme de dia!nostic la copiii de vFrstE micE deoarece le!Etura este de multe ori cartila!inoasE sau fibroasE aceasta fiind cauza unei AntFrzieri atFt An dia!nosticare cFt Ci An aplicarea tratamentului corect. ,ratamentul este chirur!ical prin AndepErtarea structurilor dintre oasele tarsiene Ci recEpEtarea mobilitEDii articulare. 3a o concluzie a celor scrise anterior meritE reDinut faptul cE piciorul plat la copil are numeroase particularitEDi le!ate de vFrsta apariDiei, !ravitate Ci flexibilitate care determinE douE poziDionEri extreme6 una, sub impulsul pErinDilor mulDi pacienDi sunt supuCi la investi!aDii Ci tratamente inutile * de cele mai multe ori copii sub 1 ani, iar cealaltE extremE, pacienDi care necesitE cu adevErat tratament cFt mai rapid sunt ne!lijaDi ca fEcFnd parte dintr-o cate!orie de malformaDii uCoare corectabile cu tratament suportiv, AntFrziere ce duce la accentuarea malformaDiei Ci tratament mai dificil. "Cadar observaDia atentE Ci tactul An prezenDa pErinDilor par sE fie elementele cheie pentru reuCita An faDa piciorului plat la copii.