Sunteți pe pagina 1din 23

Fiziologia cresterii si dezvoltarii a copiilor si adolescentilor

Perioadele copilariei
I Peroada prenatala (intrauterina): din momentul fundatiei pina la nastere: 40 saptamini sau 280+10zile si se imparte in 1. Ou (zigot): 0-14 zile 2. Embrion: 14 zile- 12 saptamini 3. Fat: de la 12 saptamini pina la nastere II Perioada postnatala 1.prima copilarie (de la nastere pina la 3 ani) cu trei etape: a) nou-nascut (0-28 zile); b) sugar(1-12 luni) si copil mic (anteprescolar):1-3 ani 2. A doua copilarie (perioada prescolara) 3. A treea copilarie: a) perioada de scolar(7-16 ani), incluzind pubertate(11-13 ani la fete, 12-16 ani la baeti 12-16 ani) si adolescenta

Caracteristica perioadelor de copilarie


I an de veata
Pregatire la realizarea reactiilor de antigravitatie (fortificarea sistemului osos si muscular; formarea tesutului adipos fiind ca sursa de alimentatie, depo pentru hormonii steroideni, aparare mecanica a scheletului si organilor interni Formarea curburelor fiziologice ale rahisului (lombare) Eruptia dintilor de lapte Explozie in dezvoltarea neuropsihica Evolutie excesiva in dezvoltarea sistemului digestiv si pentru alimentatie sinestatoare (masa 16)

Virsta de la 1 an pina la5-6 ani Aparitia unor functii sinestatoare in microsocium Copilul bine merje in picoare, miscarile se maturizeaza si sunt mai libere, poate fugi dupa virsta de 6 ani salt in organizarea si exactitatea miscarilor fine ale minelor Formarea caracteristicelor personale, trasaturelor individuale La 3-4 ani copilul dobindeste posibilitate de a desena, la 6-7 ani - a scri

Caracteristica perioadelor de copilarie

Caracteristica perioadelor de copilarie


Virsta de la 1 an pina la5-6 ani

Pina la 3 ani copilul se joaca co jucarii ca consumator, dupa 3 ani- ca cercetator La 4 ani se incepe virsta de de ce Daca la 3 ani se joaca cu minge, la 5-6 ani joaca tenis (majorarea coordanarii musculare) Majorarea capacitatilor cognitive si de atentie

Virsta de la 6-7 ani pina la 11-13 ani Fetele intra in perioada de prepubertate cu 11,5 ani mai precoce in comparatie cu baetii La 3-8 ani se majoreaza dublu metabolismul cerebral in comparatie cu adulti Dezvoltarea sistemului muscular asigura capacitati majore in mobilitate si neistovire La 8-10 ani cele mai mari capacitati motorie si activitatea maximala in joc 7 ani - etapa importanta in organizarea structural-functionala a creerului Semne de dezvoltare sexuala

Caracteristica perioadelor de copilarie

Caracteristica perioadelor de copilarie


Virsta de pubertata Salt pubertat in crestere Salt pubertat in dezvoltarea sexuala Osificarea epifizelor a majoritatii oaselor a scheletului si incitinirea cresterei Revolutia pubertata a muschilor scheletari Modificari negative in compartimentele superioare a SNC la etapele precoce a dezvoltarii sexuale se manifesta la nivelul comportamentului prin instabilitatea emotionala, micsorarea capacitatii de munca

Caracteristica perioadelor de copilarie In perioada finisarii evolutiei sexuale (IVV) se micsoreaza activitatea sistemului hipofizar-hipotalamic si se termina influenta ei negativa la scoarta hemisferilor mari In pubertata pina la 15 ani nu este format tipul invariant de identificare caracteristic pentru adult Organizarea si diferencierea asociatiilor functionale a compartimentelor cortixului

Mecanismul cresterii si dezvoltarii


Cresterea prezinta 2 laturi

cantitativa calitativa Latura cantitativa o echivalenta cu

acumulare de substanta organica, se manifesta prin inlocuire a masei organice lizate pe tot parcursul vietii, cu majorarea greutatii si lungimii organismului. Se efectueaza prin 2 mecanisme: proliferare celulara hipertrofie celulara(cresterea de volum celular)

Mecanismul cresterii si dezvoltarii


Latura calitativa presupune diferentierea
structurala si functionala. Hipertrofia celulara se face prin sinteza proteica. Diferentierea consta in aparitia celulelor specializate pentru o anumita functie(glandele genitale, organele de simt si sistemul nervos central) In evolutie acumularile cantitave se altereaza cu saltul calitativ

Procesul de crestere se supune regulilor alometrice si nu celor izometrice Legea alternatiei: compartimentele corpului nu cresc in acelas timp, ci alternativ (membrele inferioare si cele superioare cresc in diferite intervale de timp) Legia proprietatilor: fiecare perioada a copilariei se caracterizeaza cu particularitatile cresterii Legea antagonismului morfologic si ponderal: in perioada acumulatativa diferentierea este redusa Legea cresterii inegale: fiecare segment a corpului are ritmul sau de crestere

Legile cresterii

Factorii ce influinteaza cresterea si dezvoltarea


FACTORII EXOGENI: I ALIMENTATIA II Mediul geografic: aer, soare, lumina, temperatura, presiune atmosferica, raze ultraviolete III Factorii socioeconomici: conditiile sanitare, morbiditatea infectioasa si parazitara, locuinta, stresul, nivelul de trai a familiei, profesia parintelor, dinamica sociala Factorii educativi Exercitiile fizice

Factorii ce influinteaza cresterea si dezvoltarea Noxele chimice, radiatie, traumatisme etc. Factorii endogeni
Factorii genetici Factorii hormonali: TSH, Tiroxina, triodtironin Paratireoidele Suprarenalele Glandele sexuale Factorii patologi: infetiile acute si cronice, intoxicatiile cronice, afectiuni cu maldigestie si malabsorbtie, afectiunele cronice sub- si decompensate

Metodele explorarii dezvoltarii fizice


Metoda somatometrica Metoda somatoscopica 3 grade de dezvoltare a musculaturii: Gr. I- musculatura slab dezvoltata-relieful muscular slab pronuntat, elasticitate scazuta, cutie toracica plata, forta musculara slaba Gr. II- musculatura dezvoltata suficient, relieful muscular pronuntat mediu, peretele abdominal in tonus, forta musculara medie

Metodele explorarii dezvoltarii fizice


Gr. III - Relieful oaselor atenuat, conturile corpului rotungite, grosimea pliurilor 10-15 mm, la adulti pina la 20 mm Gr. IV - e constatat cind grosimea pliului subcutanat depaseste la copii 15 mm, la adulti 20 mm Fiziometrie Spirometria Forta musculara Puterea de intindere

Dezvoltarea fizica la copii-cresterea staturala

Lungimea la nastere- 50 cm (47-55 cm) Copilul cresta in prima luna cu 4 cm In lunele II si III - cate 3 cm lunar In luna IV cu 2 cm V-XII luni minimum cu 1 cm lunar Talia medie la I an 70-75 cm In II an de veata copilul creste cu 10-12 cm Talia medie la II an 80-92 cm Intre 2-6 ani crestere anuala de cca 5-9 cm In primii ani de scoala de cca 5,5-6,5 cm\an

Exploziile cresterei
I explozie - in primul an de veata (Talia se majoreaza de 1,5 ori si masa de 3-4 ori) II explozie de semitalie - la 5-6 ani(talia copilului constitue 70% din talia adultului predominent datorita alungirei membrelor) III explozie de pubertate - la 13-15 ani(se alungeste atit trupul cit si membrele)

Cresterea ponderala
In prima luna - cca. 200 g saptaminal (2030g/zi), in primele 3 luni cca. 750-1000 g/luna) In lunile IV-VI cca. 140 g saptaminal (1520g/zi), cca. 500 g lunar In lunile VII-IX cca. 260 g lunar In lunile X-XII cca. 70 g saptaminal GN se dubleasa la 4-5 luni, se tripleaza - la I an, se quadrupla pe la 2 ani, se multiplica cu 5 la 3 ani, cu 6 - la 5 ani, cu 7 la 7ani, cu 10 la 10 ani.

Cresterea ponderala
In 2 an de veata 200-250 g/lunar (baetii au in primi 2 ani de veata o G cca. 500g mai mare ca a fetelor) Dupa 2 ani sporul ponderal este de cca. 2 2,5 kg pe an

Perimetru cranian
La nastere 35 cm mediu (34 -37 cm) Cresterea perimetrului cranian in primele 3 luni cu 2 cm lunar si inca cu 5 cm pina la virsta de 1 an PC mediu la 4 luni 40 cm PC se mareste cu 10-12 cm in primul an, din care cu 50% in primele 6 luni

Indicii dezvoltarii fizice


IP = G actuala (reala)/G ideala a virstei (N 0,9-1,2) IN = G actuala (reala)/G ideala a taliei (N.> 90%, gr. I de malnutritie -90-81%, gr.II 80-71%, gr. III < 70%. IS = T actuala (reala)/T ideala a virstei; gr. I de hiposomie IS = 95-91%, gr. II - 90-86%, gr. III - 85%.

Dentitia
Calcificarea dentitiei primare incepe prin a saptea luna de sarcina 6 - 8 luni: incisivii inferiori (extreme ale normalului: de la 1/1500 copii care se nasc cu un dinte pina la aparitia primului dinte la cca 15-16 luni) apoi ca aproximatie, cite un dinte la fiecare luna- incisivii mediani superiori, apoi cei laterali iferior si superiori, la un copilul avind de regula 8 incisivi

Dentitia
Pe la 12-18 luni apar prmii molari de lapte Pe la 18-24 luni apar caninii si pe la 2-2,5 ani cel de al doilea molar de lapte Dentitia primara asumeaza 20 de dinti (8i, 4c, 8 m) Dentitia definitiva incepe cu molarul de 6 ani. Dintii se schimb in ordinea in care aparusera.