Sunteți pe pagina 1din 11

1.

Notiune de sanatate. Grupele de sanatate si caracteristica lor:

Sanatatea-nu numai lipsa de maladii sau defecte fizice,dar si o stare de bine fizic,psihic si social. Factorii care conditioneaza sanatatea copiilor este: 1.endogeni(a)factorul genetic care determina taliadefinitiva si parametrii antropometrici ai copilului in diferite perioade de crestere,indivizii cu formula XY au o talie mai inalta decat indivizii cu formula XX. b) factorul endocrin prin sistemul hormonal hipotlamo-hipofizar) 2.exogeni careactioneaza in perioada intrauterina ca boli materne infectioase si neinfectioase,factori fizici,chimici,medicamentosi,nutritivi,hormonali,placentari. Si care actioneaza in perioada postnatala ca alimentatia,circumstantele de mediu,efortul fizic. 3.de familie-influenteaza mult prin relatie din familie si climatul exzistent din familie. 4,f.socioeconomici-nivelul de trai,cultura sanitara,accesibilitatea ajutorului medicali care influenteaza foarte mult asupra sanatatii copilului. Conform OMS copilul sanatos se determina dupa parametrii esentiali ca talia,greutatea,maturatia osoasa.maturatia dentala si pubertara. Criteriile de apreciere sunt:prezenta patologiei cronice,starea fiziologica a sistemelor si organelor,rezistenta si reactivitatea organismului,dezvoltarea neuropsihica. I grupa-patologia cronica lipseste,starea fiziologica a sistem. Si organismului,fara abateri.rezistenta si reactivitatea boli acute cu clinica usoara,dezvoltarea fizica si neuropsihica normala,corespunde cu varsta. II grupa-maladii acute cu perioade de reconvalescenta.abateri functionale-apar periodic apatiei,excitari,dereglari de somn,subfebrilitate.Dezv fizica si psihica este normala,hipotrofie gr.I III grupa-sunt prezente patologii cronice,defecte congenitale.este dereglata functionale a unui sistem,organ,fara implicarea altor sisteme,morbiditatea acutizarii a bolii cronice de baza fara modificarea starii functionale.Dezvoltarea fizica normala hipotrofie gr.I sau gr.II statuta joasa. IV grupa-prezenta patologiei somatice,defect congenital,dereglari functionale a organului sau sistem.patologic schimbat,apar acutizari dese a bolii cronice,dereglarea starii functionale generale si perioade de reconvalescenta. Dezvoltarea fizica este normala hipotrofie gr.I sau II,statura mica,dezv.neuropsihica normala sau insuficienta. V grupa-prezenta afectiunii congenitale grave,presenta unui viciu inascut ce determina invaliditatea. Dereglarea functionarii inascute a organelor sistemului si a altor sisteme patologic modificate. Morbiditatea acutizarii dese si grave a bolii cronice de baza imbolnavirii acute si dese. 2.Supravegherea medicala a copiilor conform standardelor in vigoare, dupa virsta si nozologie.
Examenul medical profilactic al copilului are ca scop aprecierea strii de sntate a copilului determinarea grupului de sntate a copilului elaborarea regimului zilei: somnul, programul de activiti asigurarea alimentaiei raionale conform vrstei copilului i necesitilor speciale ale acestuia profilaxia i tratamentul rahitismului, anemiei, malnutriiei, strilor alergice, infectrii cu helmini vaccinarea copilului conform programului naional i indicaiilor individuale educaia familiei despre ngrijirea corect, alimentaiea raional, creterea i dezvoltarea copilului, profilaxia maladiilor, condiiile mediului nconjurtor al copilului

Examenul medical al nou-nscutului prevede - vizita medicului de familie la domiciliul copilului n primele 3 zile dup externarea din maternitate - nou-nscuii cu patologie congenital sunt vizitai n 1 zi dup externare Scopurile vizitei medicului identificarea factorilor de risc pentru dezvoltarea unor boli la copil evaluarea componenei, condiiilor materiale, menajere, sanitare i igienice din familia copilului examenul clinic al nou-nscutului aprecierea dezvoltrii fizice i psihomotorii a copilului evidenierea problemelor de sntate ale copilului determinarea grupului de sntate elaborarea programului de ngrijire a nou-nscutului, regimul zilei alimentarea copilului i a mamei Asistena medical a copilului sntos I an vizite profilactice la medicul de familie n fiecare lun II an vizite profilactice la medicul de familie la fiecare 3 luni III an vizite profilactice la medicul de familie la fiecare 6 luni 4-18 ani vizite profilactice la medicul de familie o dat n an Consultaiile profilactice ale specialitilor Pediatrul evaluarea complex a sntii copilului la perioadele int de vrst controlul profilactic se va face la 1 lun, la 3 luni, 12 luni i la vrstele int (3 ani, 7 ani, 11 ani, 14 ani, 18 ani) examenul clinic include - acuzele prinilor - evaluarea greutii, taliei, perimetrului craniului i toracelui, fontanelele, termometria - evaluarea strii pielii i mucoaselor vizibile - determinarea dezvoltrii fizice i psihomotorii - oferirea recomandaiilor n ngrijirea, alimentaia, clirea i vaccinarea copilului - n caz de diagnosticare a unor patologii se vor indica analizele necesare, consultaiile altor specialiti sau se va ndrepta n spital Neurologul pediatru diagnosticul i tratamentul maladiilor sistemului nervos i a dereglrilor funcionale la copii controlul profilactic se va face la 3 luni, 12 luni i la vrstele int examenul clinic include - aprecierea reaciilor copilului la ceea ce se ntmpl n jur, dezvoltarea vorbirii, micrilor, mersului - ofer recomandaii pentru prevenirea bolilor sistemului nervos Cnd este nevoie de consultat neurologul pentru sugar - copil nelinitit, dereglarea somnului (tresrit n somn, treziri frecvente) - tremorul mnuelor, picioarelor i/sau a brbiei n timpul somnului sau n timpul jocului, alimentaiei - regurgitaii frecvente i voluminoase - n poziia copcel st n degete - convulsii la febr - traume cranio-cerebrale acute sau n trecut pentru copilul mare - tulburri ale somnului, adormire dificil - retard n dezvoltarea motorie i a vorbirii, ticuri - copilul se plnge de dureri de cap, ameeli, pierderea contiinei - urinarea n timpul somnului - oboseal crescut, copilul nu-i poate concentra atenia la un anumit lucru, joac - sngerri din nas - traume cranio-cerebrale Chirurgul pediatru medic responsabil de diagnosticul, tratamentul bolilor care necesit intervenii chirurgicale

controlul profilactic se va face la 3 luni, 12 luni i la vrstele int Cnd este nevoie de consultat chirurgul - traume, micri incompete sau dureroase n articulaii - dureri abdominale acute, inapeten, grea, vome - modificri ale pielii - hernii Ortopedul pediatru asigur profilaxia i corecia deformaiilor scheletului osos i muchilor la copii control profilactic se va face la 3 luni, 12 luni; la vrstele int Cnd este nevoie de consultat ortopedul pentru sugar - lungime diferit a picioarelor n poziie culcat - torticolis copilul ntoarce i nclin capul n aceeai parte, spre acelai umr - n poziia copcel st pe marginea extern sau intern a tlpii - deformarea picioarelor n valgus (n X) i varus (n O) pentru copilul mare - picior plat - deformaii ale coloanei vertebrale i dureri de spate - dereglri de mers - asimetria umerilor, gheb corecia masaj i gimnastic curativ, proceduri acvatice Otorinolaringologul (ORL) diagnosticul, tratamentul i profilaxia patologiei urechii, nasului, nazofaringelui (gtului) control profilactic la 12 luni i la vrstele int Cnd este nevoie de consultat medicul ORL - copilul nu suge pieptul, din biberon, plnge, este nelinitit - respiraie prin nas dificil, respiraie cu gura deschis - tuse, rguirea vocii - dureri n ureche - nu reacioneaz la sunet, la glasul celor din jur - corpi strini n cavitatea urechii, n nas, faringe - miros neplcut din ureche Oftalmologul pediatru diagnosticul i tratamentul patologiei ochilor control profilactic se va face la 3 luni, 12 luni (fixarea i urmrirea obiectelor cu privirea) i la vrstele int Cnd este nevoie de consultat oftlamologul - eliminri din ochi, lacrimare crescut, nroirea ochilor, urcior - devierea sau ncruciarea privirii - pleoape coborte - nu urmrete obiectul la vrsta de 2 luni (la distana 15-25 cm de la faa copilului) - copilul ntoarce capul, dar nu urmrete obiectul cu privirea - traume ale ochilor, corpi strini (necesit ajutor urgent) Stomatologul control profilactic la 12 luni i la vrstele int Cardiologul pediatru control profilactic, diagnosticul i tratamentul patologiei sistemului cardio-vascular (inima, i vasele sanguine) va fi consultat la indicaii medicale determinate de ctre medicul de familie i de pediatru Cnd este nevoie de consultat cardiologul - nvineirea mnuelor, picioarelor, oboseal rapid n timpul alimentaiei, apatie, adaos n greutate insuficient - copilul mai mare prezint dureri n regiunea cordului, oboseal crescut - dureri n regiunea articulaiilor, mrirea n dimensiuni i nroirea pielii n regiunea articulaiilor - dup unele boli infecioase (scarlatin, angin)

3.Perioadele copilariei: particularitatile caracteristice copiilor in diferite perioade Copilaria este socotita perioada de la concepti pana la 18 ani,are 2 etape: 1.prenatala sau intrauterina-din 2 (embrionara primele 12 saptamini de sarcina se caracterizeaza prin dezvoltarea organelor interne si fetala de la 13 saptamini pana la nastere-prin cresterea in dimensiuni si lungime a copilului,formarea imunitatii). 2.postnatala din 6 perioade:a)nou-nascut 28 de zile de la nastere este important prin adaptarea copilului la mediul ambiant,se caracterizeaza prin inceperea respiratiei,dezv.sistemului respirator si includerea in circulatie a circuitului mic. Copilul este sub observatia medicilor p-u a vedea cum are loc adaptarea copilului la mediul ambiant. In aceasta etapa are loc dezv,reflexelor,analizatorilor,inceperea dezvoltarii coordonarii miscarilor b)copilul sugar 28 zile-1an are loc contactul intensiv intre mama si copil,in aceasta perioada are loc intensificarea dezv.fizice,psihice,intelectuale,motorie creste in talie pana la 50% in masa aproape de 2-3 ori,se intensifica metabolismul copiilor. Cheltuelele de energie cresc,insa apar si multe probleme cu alimentatia copilului,trecerea la diversificarea alimentatiei. c)antiprescolara 1-3 ani se inchee erubtia dentitiei si apar transformari importante motorii,psihice si afective ale copilului. Se micsoreaza ritmul de dezv si crestere,insa creste musculatura,pana la finele anului 2 de viata se termina eruptia dintilor temporari. Copii incep a alerga,a sari,vorbesc cu fraze lungi cu sens,gandesc,apar unele capricii,vorbesc despre sine la persoana intaia. d) prescolara 3-6 ani are loc o adaptare mai buna adaptare la mediul ambiant,stabilitatea si echilibrarea activitatii cmplexe a copilului. Copii merg la gradinita,are loc cresterea in lungime si greutate se micsoreaza,incep sa cada dintii temporari,se dezv.imunitatea,organele interne se dezv rapid intelectul,liber vorbesc,corect conjuga,se imbunatateste memoria,se formuleaza interese individuale.e)solara din 2 perioade:mica 6-11 ani cand are loc inlocuirea primei dentitei,caracterul longilin al cresterii,evidentierea mai pregnanta a elementelor induse genetic se erup dintii permanenti apare dismorfism in dezv.fizica,se dezv bine muschii mici,ceea ce permite de a scrie se imbunatateste memoria copii invata a scrie,a citi,a povesti,petrec mai putin timp la aer liber si mare 12-18 ani este caracteristica instalarea morfo-functionala ale pubertatii,diferentiata de sex. Este o perioada grea pshihologica,apar probleme in relatii cu sine cu parintii,prietenii. Apar dereglari de alimentatie,patologii gastrointestinale. Fiecare copil are ritmul sau de crestere biologica,organele interne sunt ca la maturi. 4.Perioadele critice ale copilariei Perioadele critice: 1.Antinatala avem 2 perioade clinice: a) primele 12 saptamini de sarcina b)ultimele 12 saptamini de gestatie. In primele 12 saptamini are loc formarea organelor si are loc dereglari ce duc la maladii,malformatii.modificari calitative. In ultimele 12 saptamini o crestere interna a maselor organelor.organ.respirator,maturizarea SNC orice factor poate sa perturbeze aceste procese ce duc la prematuritate sau imaturitate,cefalopatii,infectiile intrauterine tot in aceasta perioada placenta,devina permiabila pentru Ac matern care pot influenta negativ. 2.Postnatala avem: nou-nascutul-caracteristic este adaptarea generala a nou-nascutului fata de mediul extrauterin de viata,divizarea interna si continue a neuronilor,formarea interna a sinapselor,datorita maturizarii SNC el este o activitate subcorticala,reactia generalizata a SNC la orice excitant nu este bariera hematoencefalica,starea imunitatii care este caracteristic prin o prevalenta a functiei supresive,nou-nascutul fiind asigurat de facturi numai prin captele matern. Este prezenta insuficienta imunitara fiziologic,prima incrucisare a formulei leucocitare se naste cu 12-25 mii in mod normal predomina granulocitele nesegmentate si segmentate.La varsta de 5 zile se egaleaza granulocitele cu agranulocite,dar pana la 5 ani apare mai multe agranulocite decat granulocite.Pericolul de

insuficienta,perturbarea adaptarii si functii la mediul de viata care este manifestata prin insuficienta.,risc de dezv a patolog.perinatale a SNC,risc de infectie si de generalizare a infectiei,risc de manifestare a infectiilor uterine. 3.de la 3 la 6 luni:are loc mielinizarea interna a trunchiului nervoase,formarea reflexelor conditionate,dezvoltarea vederii binoculare,dezv.continue a memoriei,imunodeficienta care se mentine.Riscul:creste frecventa bolilor respiratorii digestive,inclusiv alergia alimentara,dezv.memoriei. 4. de la 2-4 ani:are loc desavarsirea mielinizarii,se intensifica form.reflexelor conditionate,socializarea copiilor,spargerea stereotipului exzistent.Riscurile:retard in vorbire,ticuri nervoase,cresterea infectiilor,inclusiv celor infantile. 5.de la 5-6 ani;are loc a 2-a incrucisare a formulei leucocitare mai multe agranulocite decat granulocite,se formeaza activitatea SNC,se intensifica cresterea copilului,sinteza maxima de IgE,deaceea manifestarile alergice sunt mari foarte frecvente,pot aparea reactiile neurotice si instalarea de maladii cronice. 5. pubertate;are loc formarea gandirii abstractia,cresterea sensib.tesuturilor fata de hormonii in special sexuali,micsorarea masei limfatice,a timusului in primul rand,formarea personalitatii si form.tendintei spre independenta. Riscul:neurosecretii,reactii psihice,instalarea maladiei psiho-somatice,aparitia endocrinopatiilor,aparitia maladiilor limfopoliferative,creste incidenta de traumatisme,creste incidenta de boli infectioase ginecologice,sexual transmisibile,graviditate precoce. 5.Particularitatile de colectare a anamnezei la copii
ANAMNEZA LA NOU-NSCUT Rspunde la urmtoarele ntrebri: - vrsta gestaional, lungimea, perimetrul cranian (percentile) - primele manifestri vitale - dac a plns imediat, dac a trebuit s fie resuscitat - respiraia, sistemul circulator n conditii clinice de funcionare bun - culoarea pielii - rozalie, palid, cianotic- albastr-galben, hemoragii cutanate de diferite tipuri - adinamie, convulsii, paralizii - malformaii congenitale majore sau minore sau suspiciunea acestora - incompatibilitate de RH sau de grup - probleme de alimentaie - dac nghite normal, dispoziia copilului pentru supt, timpul la care a fost pus la sn, ritmul alimentaiei, somnolena n timpul alimentaiei, prezena vrsturilor - diureza, scaune cantitativ i calitativ - debutul sindromului icteric, intensitatea, durata, eventual caracterul cianozei - scdere ponderal fiziologic - prezena febrei de deshidratare - modul alimentaiei - dac nu este alimentat natural, denumirea preparatului de lapte, raia, distribuia pe 24 de ore prezena eventualei regurgitaii sau a vrsturilor - dac a fost vaccinat BCG

ANAMNEZA LA SUGAR 1. PRIMELE NTREBRI - dezvoltare static i psihomotorie - cnd s-a ntors spre zgomot i lumin, cnd a apucat sau a vrut s apuce obiecte - cnd i-a ridicat capul, sau a ocupat poziia sprijinit - ntoarcere lateral sau pe abdomen, sau poziia eznd - statul n picioare, umblatul sau trul - perceperea primelor cuvinte, imitarea unor micri sau mimica persoanelor din mediu

- cretere n lungime, creterea n greautate, perimetrul cranian i toracic exprimat numeric i n timp - dinamica dentiiei - dac dezvoltarea copilului nu a fost perturbat de anumite afeciuni ca otita, infecia urinar, rahitismul 2. ALIMENTAIA SUGARULUI N MOMENTUL EXAMINRII - natural, mixt, artificial - alimentaia natural pn la ce vrst n mod exact - cnd i care a fost motivul nrcrii - cnd a primit primul aliment artificial - la ce intervale i ct a mncat sugarul nainte de a se mbolnvi - cantitatea de ceai, cantitatea de lichide pe 24 de ore - cnd au introdus alimente noi i cum au fost primite de sugar - apetitul sugarului n momentul de fa - regurgiteaz sau vars n momentul de fa - numrul scaunelor, cantitatea, calitatea lor - existena i caracterul diurezei - caracterul somnului diurn i nocturn, ritm, durat

ANAMNEZA LA COPILUL COLAR - date detailate despre perioada de nou-nscut i sugar - n aceast perioad sunt mult mai importante:

condiii familiale i de mediu obiceiurile copilului randamentul psihic i fizic a copilului evaluarea manifestrilor sensitive i sensoriale a copilului caracterul copilului: o vesel, echilibrat, prietenos, supus, ngduitor, retras, introvertit o optimist cu spirit de prezen, hotrt o emotiv, impulsiv, desechilibrat, nervos, agresiv tolerana copilului la eforturi psihice susinute iubete prinii, fraii, prietenii, educatorii i colectivitatea n general n care triete timpul afectat pentru preocupri de pregtire scolar timpul liber pentru alte preocupri distractive modul de desfurare a obligaiilor ndeplinite ct de frecvent este bolnav - dac este predispus la afeciuni respiratorii superioare, angine, amigdalite, faringite, pneumonii, stare de nutriie, alergie la medicamente, acuze gastro-intestinale repetate, rinit alergic, bronite obstructive, astm infantil dac prezint stare de ru, colici, dureri abdominale sau cefalee apetitul copilului - n momentul de fat i n general dac s-a scimbat caracterul copilului de cnd este bolnav boli infecioase n antecedente, sau dac este contact cu bolnav cu boal infecioas internri n spital, intervenii chirurgicale, abuz de medicamente N UNELE CAZURI ANAMNEZA SE POATE LUA FR PREZENA APARINTORILOR, DAR N TOTDEAUNA CU SUSCEPTIBILITATE

6.Particularitatile examinarii obiective in pediatrie

7.Organizarea asistentei medicale primare pediatrice. Rolul mediculu stomatology in profilaxia afectiunilor pediatrice Lucrul profilactic,profilaxia rahitismului hipertrofiei,organizarea alimentatiei rationale:masuri profilactice pentru protejarea fatului si nou-nascutului,lucrul antiepidemic si de vaccinatie,observarea dinamica dupa copii de gr.1-4 de sanatate,pregatirea copiilor pentru gradinita si scoala,organizarea dispensarizarii copiilor,lucrul cu personalul medical. 2,Lucrul curativ:acordarea ajutorului medical copiilor cu afectiuni acute,observarea dispensarica dupa copii din gr.3-4 de sanatate. 3.Lucrul organizatoric:analiza si planificarea documentatiei,lucrul cu documentatia de evidenta operativa,incadrarea formelor de lucru neavansate calificatiei,lucrul cu sora medicala la sector,concentrarea informatiei,despre copii,control asupra dispensarizarii de catre indicii speciali. 8.Imuno profilaxia copiilor in RM. Calendar National de vaccinari. Vaccinurile Vaccinurile / imunizarile reprezinta un capitol foarte important in ingrijirea copilului dumneavoastra. Ele protejeaza copilulde o serie de boli infectioase potential grave. In prezent difteria si poliomielita sunt aproape eradicate, iar rujeola si tuseaconvulsiva apar rareori. Totusi atat timp cat exista pericolul de imbolnavire, copiii trebuie vaccinati la timp. In Moldovavaccinarea copiilor este gratuita, insa parintii trebuie sa stie ca ei sunt cei care dau sau nu acordul. Cum actioneaza vaccinurile? Vaccinurile sunt facute din bacterii sau virusi care determina bolile respective, dar cu actiune diminuata sau chiar morti.Atunci cand acesti virusi sau aceste bacterii modificate sunt injectate in corpul copilului, sistemul imunitar actioneaza insensul stimularii organismului in a produce anticorpi. Odata produsi, acesti anticorpi ramani activi in corpul copilului tau sisunt gata de actiune daca apare pericolul unei boli reale.De exemplu, daca in zona apare .virusul tusei convulsive (cineva il aduce din alta tara), copilul tau nu se va imbolnavisau va face o forma mult mai usoara a bolii comparativ cu un copil nevaccinat. Problemele legate de vaccinarile copiilor: Majoritatea vaccinurilor se administreaza prin injectare. In plus pentru a obtine protectia dorita aproape toate vaccinurileinjectate trebuiesc administrate repetat. Cei mai multi copii nu au nici o problema dupa ce sunt vaccinati. Inainte deadministrarea vaccinului medicul va verifica starea de sanatate a copilului si tot istoricul imunizarilor anterioare. Atentie: COPILUL TREBUIE SA FIE PERFECT SANATOS! Daca copilul este bolnav, vaccinarea trebuie amanata. Uneori, dupa administrarea unui vaccin copiii sunt mai agitati,sau somnolenti, au putina febra sau o rosata a pielii in jurullocului unde s-a injectat vaccinul. Nu aveti nici un motiv de ingrijorare atat timp cat copilul nu pare bolnav.In primele 24 de ore dupa administrarea vaccinului DTP este bine sa dati copilului cate o doza pediatrica deparacetamol la fiecare 6 ore, mai ales dupa prima administrare a acestui vaccin. Dupa fiecare administrare de vaccinpuneti intrebarile necesare medicului de familie pentru a nu va face griji inutile in cazul reactiilor normale dupa vaccin dar si pentru a sti cum sa actionati in orice situatie deosebita. Calendarul vaccinarilor in republica Moldova Virsta HVB BCG VPO DTP DT/Td ROR Vaccinari 24 ore HVB1

3-5 zile BCG1 1 luna HVB2 2 luni VPO1 DTP1 4 luni VPO2 DTP2 6 luni HVB3 VPO3 DTP3 12 luni ROR1 22-24 luni VPO4 DTP4 6-7 ani BCG2 VPO5 DT ROR2 14-15 ani Td adulti:20. Td 25,30,35,40,50,60ani bolile severe ce pot aparea daca nu se respecta calendarul imunizarilor: Difteria: Difteria este o boala infectioasa severa, in care se poate forma o membrana in portiunea posterioara a nasului si gatului,impiedicand astfel respiratia,la intirzierea primului ajutor copilul poate deceda prin sufocare. Se poate preveni prinvaccinarea DTP. Rujeola: Rujeola este o boala potential severa. Ea poate determina febra mare si complicatii de tipul infectiei la nivelul ochiului,surditate, crup, complicatii la nivelul creierului. Se poate preveni prin vaccinare ROR. Tusea convulsiva: Este o infectie bacteriana periculoasa, mai ales la sugari. Tusea are un aspect particular – copilul are crize de tuse “latratoare” care se termina printr-un “latrat”. Acest “latrat” inspirator duce la stop al respiratiei. Complicatiile include convulsii, pneumonie, infectie otica, hernii si uneori complicatii cerebrale. Sepoate preveni prin vaccinare DTP. Tetanosul: Tetanosul este o infectie care poate duce la deces. Ea apare atunci cand o rana (chiar superficiala) este contaminata cupamant continand spori de tetanos. Afecteaza sistemul nervos central (creierul si maduva spinarii). Este foarte importantsa preveniti boala prin vaccinare si revaccinare periodica. Se poate preveni prin vaccinare DTP. Poliomielita: Este o boala virala care afecteaza sistemul nervos central. Poate determina paralizii ale membrelor, si uneori paralizii extensive, cuprinzand muschii respiratori, meningita si chiar moartea.Protectia impotriva acestei boli este esentiala.Se previne prin vaccinarea repetata cu VPO

9.Dezvolatarea fizica a copilului. Factorii ce influientiaza cresterea si dezvoltarea copiilor Cresterea si dezvoltarea copilului este un proces foarte importanti,caracteristici perioadei copilariei,fiind un proces dinamic include toate sistemele organele si tesuturile in mod diferit tinand cont de particularitatile de crestere si dezv.a fiecaruia in parte,astfel interesam cresterea in ansamblu.Adica fiecare sistem are ritmul sau de crestere.Este necesar de a cunoaste particularitatile de crestere ale perioadei capilariei p-u a deosebi particular de varsta. Cresterea si dezv.cat si maturizarea pe tot parcursul copilariei este influentata de factorii de influenta externi si interni.Factorii de influenta ai cresterii si dezvoltarii copilului sunt: -f.genetici ereditari

-f.endocrini,f.interni ai patologiei,f.exogeni,f.de mediu. F.genetici ereditari-responsabili de diferentierile constitutionale individuale,imprimate in procesul de conceptie precum si fenotipului insasi ai cresterii si dinamicii sale pana la maturitate,dupa genotipul dominat cat si tipul morfologic familial. Adica ceea ce mostinim noi de la parinti. F.endocrini-in perioada de sarcina indirect se atesta influenta acestor factori desi obiectiv nu este demonstr.acest lucru,dar tulburarile de crestere intalnite la indivizi. Dupa nastere rolul gl.endocrine este mai demonstrativa,activit.lor este coordonata de sist.hipotalamo-hipofizar,adevarat centru coordonator al cresterii. Hipofiza este responsabila de crestere armonioasa. Hormonul somatotrop actioneaza asupra cartilaj.de crestere prin intermed.somato-medinei. El are un rol fundament.in procesele de condrogeneza. Alaturi de hipofiza,tiroida si epifiza actioneaza asupra cresterii in toate perioadele copilariei, F. interni ai patologiei-starile patologice fac ca cresterea copilului sa sufere incetinind-o sau diminuind cresterea:dificitul statual se intalneste in mai toate anomaliile cromosomiale si in sindr.malformative. Afectiuni viscerale cronice sau cu actiune prelungita,diferite afectiuni cronice digestive,afectiuni metabolice si tulburari metabolice,patologie endocrina(hipotiroidism,hipercorticism)tumorile. F.exogeni-este factorul alimentar.e necesar ca sa fie corespunzator cerintelor de varsta p-u ca ele sunt in raport cu particul anatomice si fiziologice a sist.digestiv la varsta cu tare. Carentele alimentare un factor extrem de important p-u copil p-u ca organ in crestere in prezenta carentelor alimentare sufera ponderea anemiilor carentiale,eficienta de Iod. Pana la 3 ani nu se sareaza mancarea la copii. Carenta vit.D ajuta la mineralizarea si cresterea scheletului. Vitaminele se administreaza sistematic,vit.D pana la 2 ani in 700mg zilnic. Carentele de proteine vor provoca malnutritiile. F .mediu-soarele,apa.aerul+cond.geografic,ses.campie,de presiune.odata cu cresterea altitudinei deasupra marii scade cresterea copiilor. F .geografic-cu cat mai aproape de ecuator sunt mai dezv.tare la poli este mai mica cresterea. 10.Particularitatile dezvoltarii neuro-psihice a copilului in primul an de viata. Luna 1-in decubit ventral ridica p-u cateva secunde capul,degetele stranse in pumn. Zambeste,prezinta miscari ale gl.oculari tresare la zgomote puternice,brusc. Luna 2-in decubit ventral ridica capul p-u 1-2 minute,degetele usor flectate. Intoarce capul in directia zgomot.auzit,urmareste un obiect din fata ochilor,gangureste. Luna 3- periada de la 3-6 luni este perioada care se caracterizeaza prin elaborarea miscarilor coordonate,apucare,intoarcere,tiriere. In aceasta luna sta in decubit ventral tine capul pe cateva minute,extensia degetelor,isi recunoaste mama,isi priveste mainele se joaca cu ele manifesta bucurie la auzul vocilor cunoscute intoarce capul spre sursa sunetului. Luna 4-sta in pozitie sezanda prin tractiune de antebrate isi ridica umerii si capul.,se intoarce de pe cap pe abdomen,intinde mana dupa o jucarie,cauta syrsa sonora,gangureste,rade spontan la stimulat emite multe vocale izolate. Luna 5-sustinut se sprijina pe plante scurt timp sade sprijinit apuca obiecte si le aduce spre gura,emite grupe de sunete in ritm rapid isi manifesta nemultamirea daca contactul social ii este necunoscut. Luna 6- sta in sezut se intoarce de pe abdomen pe spate incepe sa se tarasca apuca obiectele cu o singura mana isi priveste imaginea in oglinda,articuleaza silabe izolatte. Perioada de la 6-12 luni este caracterizata prin perfectionarea motilitatii formarea mersului si a limbajului. Luna 7- se ridica pe sezut din decubit dorsal apuca obiectele intre palma si degetele 2-3 manifesta interes p-u jucarii cauta o jucarica crescuta,pronunta pe silabe. Luna 8-sustinut de axile paseste,apuca obiectele cu 3 degete,manifesta interes crescut fata de

jucarii,incepe sa se formeze intelegerea limbajului,priveste si se bucura de vederea imaginii in oglinda pronunta clar silabele izolate sau repetate. Luna 9- sta in picioare sprijinit mai mult timp,merge sustinut de ambele maini,se ridica singur in picioare motricitatea fina,se joaca emitand pe adult pronunta spontan sau imitativ silabe repetate fara semnificatie. Luna 10-se aseaza si se ridica cu mai multa usurinta,se catara si merge lateral,merge in 4 labe.percepe interzicerea pronunta clar cuvinte formate din silabe Luna 11-merge sustinut de o singura mana sta singur in picioare,ofera obiectele care i se cer,,pronunta 1-2 cuvinte clare si cu sens,intinde piciorul mana p-u imbracat. Luna 12- face pasi fara sprijin dar cu baza larga de tinere,cu trunchiul aplicat inainte stand in picioare se apleaca si ridica jucaria,arata parti ale corpului,pronunta 3-4 cuvinte cu sens. 11.Factorii favorabili si nefavorabili ce influienteaza dezvolatrea neuro-psihica a copiilor in perioada post natala. 2 ani-urca si coboara scara,alearga cu usurinta prinde o minge,se joaca cu alti copii isi inchee nasturii,formeaza propozitii din 3-4 cuvinte isi spune numele. 2 ani si 6 luni-sare pe loc pe ambele piciioare se opreste la comanda din alergare,deseneaza tinind corect creionul,isi spune numele intreg varsta si adresa se autoserveste hraneste inchee,imbraca se spala foloseste in cuvinte trecutul. 3 ani-miscarile sunt mult mai sigure,poate sta intrun picior,arunca si prinde mingea inchee si decide nasturii se imbraca si desbraca,recita o poezie,raspunde la intrebarile puse,povesteste mici evenimente,vocabularul format din 300-500 cuvinte 12.Notiune de retart neuropsihic la copii.
Aprecierea dezv.neuropsihice cuprinde: dezv.motorie,intelectuala,afectiva si psihica. Cea motorie cuprinde:pozitia copilului,miscarea,ton.muscular,reflexele. Pozitia-nou-nascutului isi pastreaza in norma pe o perioada scurta de timp,pozitia in decurs sarcinii,apoi in flexie cu memb.superioara si inferioareflexate la 2 luni pozitia devine din flexie in semiflexie,pozitia in extensie apare la 3 ani. Motilitatea initial este reflexa involuntara,miscarile nou-nascutului fiind dominate de catre tonusul activ si automatism sale primare ale caror influenta se prelungesc si in lunele urmatoare. Miscarile nounascutului au un caracter viu si limitat de scurta durata,spontane globale,de aspect vernicular. Concomitent ce dezv.rapida a sistem.nervos miscarile copilul devine constiente apare motilitatea voluntara care se dezv.in mod diferential in raport cu segm.corpului. dezv.progresiva a miscarilor memb.superioare produce de la radacina spre extremitati in 3-4 luni el foloseste umerii putin mai tarziu apar misc.de pronatie,supinatie. De la 4 luni el poate apuca cu mana. Dupa 8 luni prinde si cu varful degetelor,catre 2 ani pot apuca cu ambele maini,apoi ei devin dreptaci majoritatea si stangaci dupa 4 ani,la 5-6 ani este capabil sa deferentieze mana dreapta de cea stanga. Tonusul muscular-care vb despre dezv si evolutia SNC,cu o hipertonie fiziologica evidenta. Dezvoltarea motorie in functie de varsta: Zambet-la 3-5-8 saptamini Ganguritul-7-11 sapt. Tine capul-1,5-3 luni Miscarea coordonata a manii-3-4 luni Rostogolirea-3-6 luni Sede-5-8 luni Tarare-5-9 luni Apucare spontana-5-10 luni Se scoala-6-11 luni

Pas cu sustinere-7-12 luni Sta desinestatator-8-13 luni Mers de sinestatator-9-14 luni. Testul Denver-publicat p-u prima data in 1967. test de evaluare a dezv.include 125 de probe destinate p-u explorarea comportamentului motor,socio-afectiv,a motricitatii fine,a limbajului,auzului,intelegerii. Se folosesc urmatoarele materiale:sfoara rosie,stafide,sticla mica transparenta. Formularul contine numele si prenumele,data nasterii si varsta,data testarii. In urma evaluarii testului poate fi: NORMAL-nu exzista intarziere si exzista un avertisment. Copului va fi retestat la urmatoarea vizita in cadrul exzamenului de rutina al copilului sanatos.SUSPECT-exzista 2 sau mai multe avertismente si una sau mai multe intarzieri. Copilul va fi retestat peste 1-2 sapt.p-u a elimena influenta altor factori ca boala,frica,oboseala. NETESTABIL-copilil refuza indeplinirea mai multor probe. Va fi retestat peste 1-2 saptamini. RETESTAREA-in cazul unui test suspect sau netestabil. RETARDUL MENTAL-este o stare de nedezvoltare sau dezvoltare incompleta a proceselor cognitive si a gandirii,care se produce pana la varsta de 3 ani cu afacerea intelegentei.Sunt catea tipuri de retard mental: USOR-IQ 50-69 varsta mintala este similara cu a unui copil de 9-12 ani,insuseste cunostimntele cursului scolar primar,poate invata o meserie simpla,poate sa-si ntemieze o familie. MODERAT-IQ-35-49,varsta mintala ca a unui copil de 6-9 ani,limbajul verbal prezent,dar nu poate scrie,citi,se autoservesc la nivel elimentar,pot efectua munca sub supraveghere sunt semidependenti. SEVER-IQ-20-39,varsta mintala ca a unui copil de 3-6 ani,limbajul este foarte sarac,ei se autodeservesc cu dificultate sunt dependenti sociali. PROFUND-IQ sub 20.varsta mintala ca a unui copil sub 3 ani,lipseste limbajul,nu poate comunica nu se poate ingriji este total dependent social.